P. 1
Referat-Atributiile si actele primarului

Referat-Atributiile si actele primarului

|Views: 1,539|Likes:
Published by Varga Cristinel

More info:

Published by: Varga Cristinel on Feb 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/23/2013

pdf

text

original

Atributiile si actele primarului

Un primar (din latina vulgară primarius, însemnând "primul, principalul") este un politician care are rolul de autoritate executivă oficială a municipalității. În lume există o varietate de legi locale și obiceiuri în ceea ce privește puterile și responsabilitățile primarului, cât și în privința metodelor de a ajunge primar. Varianta franceză a cuvântului este maire. În Germania și în Țările de Jos magistratul șef al unui oraș era numit "magistru al cetățenilor" (G. Bürgermeister, Du. burgemeester; zonele din Belgia unde se vorbește franceza folosesc bourgmestre). Pe filieră germană a pătruns în Ungaria medievală instituția pólgármester-ului ("Bürgermeister"), care s-a păstat până în prezent. Din Ungaria noțiunea a iradiat și la răsărit de Carpați, lucru care face ca în dreptul medieval român întâistătătorul unei cetăți să se numească pârcălab, care era ajutat de consilieri numiți pârgari (din magh. "pólgar", "cetățean", preluat din nemțescul bürger. În Italia primarul se numește sindaco, în Boemia starosta și în Spania alcalde, termen provenit din limba arabă. În Statele Unite primarii sunt aleși de obicei de către cetățenii localității pentru un mandat stabil. Ei împart puterea de obicei cu corpul legislativ local, cum ar fi consiliul municipal. Primarii pot fi și conducătorii consiliului local, fiind uneori aleși ca primari de către consiliu și nu de cetățeni, în timp ce sarcinile uzuale ale orașului sunt delegate unui profesionist manager de oraș. În Salt Lake County din statul american Utah există un primar al comitatului. În plus, conducătorii executivi ai tuturor comitatelor din Tennessee și Hawaii sunt numiți "primari". Totuși, persoanele nu sunt numite, ci alese în funcție.

(2) In temeiul alin. b). (1) al Legii organice a administraţiei publice locale nr. major domus sau praefectus palatii avea o putere atât de mare încât își putea detrona stăpânul (cazul lui Pippin din Herstal). 1.In acest referat vom detalia actele si atributiile primarului conform Legei nr. 215/2001. 215/2001. 215/2001 prevăd faptul că primarii. primarul indeplineste functia de ofiter de stare civilă si de autoritate tutelară si asigură functionarea serviciilor publice locale de profil. Primarul indeplineste si alte atributii stabilite prin lege. Primarii sunt autorităţi executive prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe.funcita de primar implica numeroase responsabilitati. atributii privind organizarea si desfăsurarea alegerilor. astfel cum rezultă din art. in conditiile legii. La curtea regilor francilor merovingieni. în calitate de autorităţi executive prin care se realizează autonomia locală şi se rezolvă treburile publice din comune şi oraşe. (3) In exercitarea atributiilor prevăzute la alin. 38 . c) atributii referitoare la bugetul local. Bucureşti 1983. se aleg în condiţiile legii. 23 alin. Dicţionar latin-român. persoana însărcinată cu conducerea unei curții regale sau ducale se numea major domus. Guţu. primarul: 1 G. b) atributii referitoare la relatia cu consiliul local. p. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. cuvântul "primar" nu desemna însă o funcție în Roma Antică. Atât Constituţia precum şi Legea nr. d) atributii privind serviciile publice asigurate cetătenilor. 215/2001 si pot fi clasificate după cum urmează: a) atributii exercitate in calitate de reprezentant al statului. (1) lit. e) alte atributii stabilite prin lege.Atributiile primarului sunt prevăzute în art. Astfel. 63 din Legea nr. (1) lit. a).1 În ciuda etimologiei sale. Cuvântul a ajuns în uz mai ales în anturajul conducătorilor barbari ce s-au succedat la conducerea Imperiului Roman de Apus. referendumului si a recensămantului.

cat si a sediului secundar.11 . c) initiază.a) prezintă consiliului local. in primul trimestru. I. primarul: a) coordonează realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publică de interes local. (4) In exercitarea atributiilor prevăzute la alin. modificarea si incetarea raporturilor de serviciu sau. corecta inregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial. atat a sediului social principal. 1973. la solicitarea consiliului local.J. (6) lit. 36 alin. după caz. gestionarea situaŃiilor de urgentă. 36 alin. alte rapoarte si informări. d). primarul: a) exercită functia de ordonator principal de credite. (1) lit. b) prezintă. d) ia măsuri pentru asigurarea inventarierii. 6-éme édition. b) intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local. p. vol. 3 e) numeste.D. c) elaborează proiectele de strategii privind starea economică. (1) lit.. b) ia măsuri pentru prevenirea si. c) ia măsuri pentru organizarea executării si executarea in concret a activitătilor din domeniile prevăzute la art. d) verifică. in conditiile legii. (6) lit. (5) In exercitarea atributiilor prevăzute la alin. Paris. socială si de2 mediu a unitătii administrativ-teritoriale si le supune aprobării consiliului local. Traité de droit administratif. prin compartimentele de specialitate.G. socială si de mediu a unitătii administrativ-teritoriale. sanctionează si dispune suspendarea. un raport anual privind starea economică. in conditiile 2 André de Laubadere. precum si a bunurilor din patrimoniul public si privat al unitătii administrativ-teritoriale. a raporturilor de muncă. c). a)-d). negocieri pentru contractarea de imprumuturi si emiterea de titluri de valoare in numele unitătii administrativ teritoriale. evidentei statistice. inspectiei si controlului efectuării serviciilor publice de interes local prevăzute la art. L. a)-d). după caz.

2-éme édition. I. h) asigură realizarea lucrărilor si ia măsurile necesare conformării cu prevederile angajamentelor asumate in procesul de integrare europeană in domeniul protectiei mediului si gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetătenilor. precum si cu consiliul judetean. 68 alin. pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate. care devin executorii după ce sunt aduse la cunoştinţa publică. precum si pentru conducătorii institutiilor si serviciilor publice de interes local. Ediţia a IV-a. Droit administratif. Editura Marvan. la propunerea primarului. dispoziţii cu caracter normativ sau individual. in conditiile legii. g) emite avizele. avand anexat contractul de management.legii. vol. secretarului UAT sau altor funcţionari publici din aparatul de specialitate al primarului. (6) Pentru exercitarea corespunzătoare a atributiilor sale. republicată. OBS: o parte din atribuţiile primarului pot fi delegate viceprimarului. sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate. 1967. Dalloz. (7) Numirea conducătorilor institutiilor si serviciilor publice de interes local se face pe baza concursului organizat potrivit procedurilor si criteriilor aprobate de consiliul local. Bucureşti. primarul emite conform art. 4 Actele primarului În exercitarea atribuţiilor sale. f) asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege. p. le supune aprobării consiliului local si actionează pentru respectarea prevederilor acestora. Tratat de drept administrativ. primarul colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale din unitătile administrativ-teritoriale. 215/2001. 11 4 Paul Negulescu.1 al Legii nr. Aducerea la cunoştinţă publică a dispoziţiilor cu caracter normativ 3 Jean Rivero. acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege si alte acte normative. Numirea se face prin dispozitia primarului. Principii generale. Paris. 1934 .

republicată. să prezinte primarului în scris opinia sa motivată şi să comunice de îndată prefectului dispoziţia în cauză. Secretarul va trebui. Drepturile şi obligaţiile primarului Legea nr. Controlul legalităţii dispoziţiilor primarului se exercită de către prefect potrivit dispoziţiilor art. coroborate cu cele ale art. relevăm faptul că majoritatea dispoziţiilor emise de primar au un caracter individual adresându-se unei sau unor persoane predeterminate (încadrarea în muncă. În acelaşi timp. Fiind emise de o autoritate a administraţiei publice locale. sancţionarea personalului. (5) din Constituţia României si 340/2004 – legea privind prefectul şi instituţia prefectului 6 ale art. conform art.6 4. Bucureşti. de a refuza contrasemnarea acestora dacă le consideră a fi nelegale. 123 alin. implicit pentru primari. dispoziţiile primarului sunt acte administrative de autoritate. vol. numirea şi eliberarea din funcţie etc. Drept administrativ. Editura „Hercules”. (5) din Constituţia României. 215/2001. 24 din Legea nr. Citat de Antonie Iorgovan. 68 alin.se face în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect.2 coroborat cu art. Principalele drepturi conferite de lege primarilor pe timpul exercitării mandatului sunt următoarele: 5 A se vedea art. 1993. în caz de refuz. Secretarul unităţii administrativ-teritoriale are obligaţia de a contrasemna dispoziţiile primarului şi implicit. 123 alin. 49 alin. I .2 din Legea administraţiei publice locale nr.). şi în acelaşi timp manifestări unilaterale de voinţă. 340/2004 – legea privind prefectul şi instituţia prefectului5. 24 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali constituie cadrul general de reglementare a drepturilor şi obligaţiilor pentru aleşii locali în general. sau cel mai târziu în 3 zile de la data emiterii.

Pe aceste funcţii pot fi angajate sau numite alte persoane numai pe durată determinată. legile ţării şi celelalte acte normative cu forţă juridică superioară. precum şi dreptul la concedii plătite în cazul unor evenimente deosebite. c) să organizeze şi să pună în executare hotărârile consiliului local. sunt: a) să exercite funcţia cu bună-credinţă şi fidelitate faţă de ţară şi de colectivitatea locală care i-a ales. în decursul mandatului etc. de calcularea sau. potrivit legii. luându-se în calcul şi indemnizaţiile lunare primite. . precum şi dreptul de a emite dispoziţii. Principalele obligaţii ce revin primarilor. formare şi perfecţionare profesională organizate de instituţii specializate. în condiţiile legii. persoanelor care au îndeplinit funcţia de primar nu li se poate modifica sau desface contractul de muncă şi nici nu pot fi eliberate din funcţie pentru motive ce nu le sunt imputabile. regii autonome sau la o societate comercială cu capital integral de stat ori majoritar de stat sau ale unităţilor administrativ-teritoriale se suspendă. b) să respecte Constituţia. f) dreptul la decontarea cheltuielilor legate de exercitarea mandatului. inclusiv la calcularea şi recalcularea pensiei. g) dreptul la concedii de odihnă.a) contractul de muncă sau actul de numire a acestora în cadrul unei instituţii ori autorităţi publice. h) durata mandatului constituie vechime în muncă şi în specialitate şi se ia în calcul la promovarea şi la acordarea tuturor drepturilor băneşti rezultate din aceasta. beneficiază. i) plata cursurilor de pregătire. e) dreptul la indemnizaţie lunară. după caz. c) la încetarea mandatului. b) la încetarea mandatului de primar persoana în cauză îşi va relua activitatea în executarea aceloraşi contracte de muncă sau a actului de numire. la cerere. Timp de 2 ani de la data încetării mandatului. de recalcularea pensiei. d) are dreptul de a iniţia proiecte de hotărâri pe care le supune dezbaterii şi aprobării consiliilor locale. concedii medicale. stabilită potrivit legii. primarii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru pensionare sau sunt pensionari. concedii fără plată. potrivit legii.

viceprimarii. f) să organizeze periodic audienţe şi întâlniri cu cetăţenii. 2002. pag. Regimul juridic al răspunderii primarului este reglementat. Răspunderea primarului În doctrina de specialitate se apreciază că răspunderea primarului poate avea o natură juridică şi una politică8. administrativ. Suportul legal al antrenării răspunderii primarului îl regăsim în art. 128 din Legea nr. Vedinaş. în condiţiile legii etc. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali din care se desprind următoarele principii:10 a) în exercitarea mandatului.389-390 8 9 10 . op. b) pe timpul mandatului primarul este ocrotit de lege şi se bucură inclusiv de protecţia prevăzută de legea penală. 7 5.63 din legea 215/2001 Antonie Iorgovan. op. civil. vol. e) să se abţină de la a emite acte administrative sau de a lua alte măsuri în situaţiile în care se află în conflict de interese. după caz. 215/2001 şi de Legea nr. primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică şi se află în serviciul colectivităţii locale care l-a ales. citată. 2001. pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor ce-i revin. de Legea organică a administraţiei publice locale nr. citată. 252 A se vedea V. p. primarul va răspunde potrivit legii9. g) să depună declaraţia de avere.d) să manifeste probitate şi discreţie profesională. citată.11 7 A se vedea Art. contravenţional sau penal pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin. cinste şi corectitudine în exercitarea mandatului. op. 509 A se vedea Ioan Santai. p. să prezinte anual consiliului local o informare cu privire la situaţia administraţiei locale. I. c) primarul nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Cu alte cuvinte. 215/2001 care prevede că primarii. I. ori de câte ori interesele personale contravin interesului general. primarul general al municipiului Bucureşti răspund. cu precădere. vol.

rezultă că împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi aplicarea amenzii primarul poate formula plângere la judecătorie. În cazul în care primarul este nemulţumit de soluţia instanţei de fond. reprezentant al Guvernului pe plan local. de către primar în calitate de reprezentant al statului în unităţile administrativ-teritoriale.12 În ceea ce priveşte răspunderea contravenţională a primarului. cu modificările şi completările ulterioare. Aşadar. art. a hotărârilor consiliului către primar. cu rea-credinţă. 215/2001. republicată: „(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.4. civil sau penal. conform art.3 alin.2. în calitate de autoritate publică. contravenţional... 118 din Legea administraţiei publice locale nr. b) neprezentarea de către primar a rapoartelor prevăzute de lege.000 lei următoarele fapte: a) nepunerea în aplicare. după caz. 180/2002. 286/2006 introduce un capitol nou intitulat „Contravenţii şi sancţiuni”.” Având în vedere că potrivit alineatului 3 al aceluiaşi articol. c) neluarea măsurilor necesare. (2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de către prefect. a) neprezentarea în termenul prevăzut de Legea finanţelor publice locale a proiectului bugetului unităţii administrativ-teritoriale de către primar. dispoziţiile menţionate se completează în mod corespunzător cu cele ale Ordonanţei Guvernului nr.d) pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor ce le revin. 215/2001. 343/2004 privind Statutul aleşilor locali 12 A se vedea art. din culpă. stabilite de lege. 11 local de A se vedea art. în condiţiile legii. administrativ.20-23 din Legea nr.. primarul poate formula recurs la secţia de contencios administrativ a tribunalului competent. Legea nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. din culpă .000 lei la 5. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. cu modificările şi completările ulterioare. primarul răspunde. art. trebuie să observăm că în premieră pentru legile organice ale administraţiei publice locale de după 1990. cu modificările şi completările ulterioare .154 din Legea administraţiei publice locale nr.

În ceea ce priveşte răspunderea administrativ-disciplinară. b) nesocotirea intereselor generale ale colectivităţii locale. răspunderea administrativ-disciplinară şi răspunderea administrativ-patrimonială. Aşa cum am relevat deja. în sens restrâns. 215/2001 – legea administraţiei publice locale. la care ne vom referi în cele ce urmează. denumită abatere administrativă. b) abaterea administrativă este percepută în doctrină într-un dublu sens. apreciem că formularea din art. considerăm că se impune modificarea acestuia. în funcţie de natura şi gravitatea faptelor ilicite săvârşite în exercitarea mandatului. De lege ferenda.1 al Legii administraţiei publice locale nr. prin abatere administrativă se înţelege numai acea faptă administrativă ilicită care constituie contravenţie. În legătură cu răspunderea administrativă ca formă a răspunderii juridice pe care o tratăm în ultimul capitol al prezentei lucrări. 69 din Legea nr. după caz. prin abatere administrativă se înţelege orice încălcare a normelor de drept administrativ. răspunderea administrativ-contravenţională şi răspunderea administrativ-patrimonială. primarul ar putea săvârşi următoarele abateri disciplinare: a) neexercitarea mandatului timp de 45 de zile consecutiv. 215/2001 cu privire la răspunderea primarilor este eronată. considerăm aici. respectiv: răspunderea administrativ-contravenţională pe care am abordat-o deja. răspunderea administrativă îmbracă trei forme. c) doctrina de drept administrativ consacră trei forme ale răspunderii administrative şi anume: răspunderea administrativ-disciplinară. În acest context. ca fiind necesare următoarele consideraţii: a) răspunderea administrativă este antrenată ori de câte ori este săvârşită o faptă ilicită.Aşadar. în mod nejustificat. . Apreciem că potrivit dispoziţiilor art.154 alin. după cum urmează: • • în sens larg. civilă şi penală. litigiile generate de răspunderea contravenţională a primarilor sunt supuse unui dublu grad de jurisdicţie. fondul şi recursul. în sensul de a consacra în sarcina primarilor răspunderea administrativă. este evident că poate fi antrenată ca urmare a unor abateri disciplinare.

republicată şi Legea contenciosului administrativ nr. Suspendarea de drept a mandatului de primar. în calitate de comitent. c) pentru daunele plătite de autoritate. În sfârşit. în sensul că presupune atât repararea pagubei precum şi beneficiul nerealizat. inclusiv cele pe care le exercită în calitate de reprezentant al statului. Deşi legea nu prevede în mod expres ipotezele în care poate interveni. Cu alte cuvinte. unor terţe persoane. În ceea ce priveşte răspunderea civilă menţionăm că este o formă de răspundere mai severă decât răspunderea patrimonială. prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri adresate primarului. ca sancţiuni administrativ-disciplinare specifice pentru primari. . în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.c) neexercitarea atribuţiilor ce îi revin. ia act de încetarea respectiv. În sfârşit. Săvârşirea acestor fapte care constituie abateri disciplinare specifice pentru primar. opinăm că răspunderea administrativ-patrimonială a primarului se fundamentează pe art. respectiv: vinovăţie. faptă ilicită şi prejudiciu. b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor încasate necuvenit. au drept consecinţă încetarea de drept a mandatului ori suspendarea din funcţie a acestuia. această formă a răspunderii va fi antrenată ori de câte ori o persoană va fi lezată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ ilegal emis de primar sau. În astfel de situaţii prefectul. apreciem că răspunderea civilă a primarilor poate fi antrenată în următoarele ipoteze: a) pentru pagubele produse cu vinovăţie patrimoniului unităţii administrativ – teritoriale pe care o reprezintă. 52 din Constituţia României. 554/2004. răspunderea penală este cea mai gravă formă a răspunderii primarului şi intervine numai atunci când primarul săvârşeşte o infracţiune în exercitarea atribuţiilor ce îi revin. Evident că răspunderea primarului va fi antrenată numai dacă se reunesc cele trei elemente. prin ordin.

întreţinere-reparaţii şi de deservire. 36 alin. între primar şi personalul contractual se nasc raporturi de muncă. administrative. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice. persoane care exercită o funcţie publică. la propunerea primarului. legea administraţiei publice locale. Conform art. gospodărire. a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri. Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din aparatul propriu de specialitate al primarului se fac de către primar. Structura organizatorică a aparatului de specialitate al primarului cuprinde următoarele compartimente funcţionale: birouri. înfiinţarea. între primar şi funcţionarii publici iau naştere raporturi de serviciu. atât consiliul local. consiliul local aprobă. servicii. prevenirea şi sancţionarea corupţiei. În componenţa aparatului propriu al primarului se regăsesc două categorii de personal şi anume: a) funcţionari publici. în condiţiile legii. . organizarea şi statul de funcţii ale aparatului de specialitate al primarului. b din Legea nr. cu modificările şi completările ulterioare. guvernate de Legea nr. cu modificările şi completările ulterioare. precum şi alte categorii de personal care nu exercită prerogative de putere publică. După numirea în funcţie. precum şi primarul au nevoie de un personal specializat şi competent. protocol. Conform art. Pe de altă parte. cu modificările şi completările ulterioare „Structura organizatorică a autorităţilor şi instituţiilor publice trebuie să respecte următoarele cerinţe: a) pentru constituirea unui birou este necesar un număr de minimum 5 posturi de execuţie. (3) lit. conform legii. denumit „aparatul de specialitate al primarului”.6. 215/2001. guvernate de dispoziţiile Codului Muncii. (2) din Legea nr. direcţii şi direcţii generale. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. XVI alin. Aparatul de specialitate al primarului Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege. b) personal contractual. care desfăşoară activităţi de secretariat.

Potrivit art.. 77 din Legea nr. o comună etc. constituie o structură funcţională cu activitate permanentă. soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.acesta trebuie să fie un om inteligent. am cules diferite informaţii pentru a lămuri ce înseamnă noţiunea de primar şi ce implică această funcţie. republicată: „Primarul. trebuie să fie un profesionist şi inainte de toate trebuie sa fie "om".6%) s-au gândit cel puţin o dată ca ar fi buni sa ocupe fotoliul de primar. care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului.b) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 7 posturi de execuţie. cu studii. Persoana care a fost aleasa in aceasta importanta functie ar trebui să se gândească. secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului.la binele comunitatii care la ales si sa aiba in vedere ca deciziile sale sa nu pericicliteze in nici un fel bunastarea comunitatii.” Concluzii: Pentru acest referat. conflictul de interese. viceprimarul. capabil să conducă un oraş. c) pentru constituirea unei direcţii este necesar un număr de minimum 15 posturi de execuţie. . o persoană empatică şi licenţiat în Administraţie Publică. d) pentru constituirea unei direcţii generale este necesar un număr de minimum 25 de posturi de execuţie. denumită primăria comunei sau oraşului. Pe lângă aceste informaţii pur teoretice. drepturile şi îndatoririle prevăzute de lege pentru secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi pentru ceilalţi funcţionari publici sunt tratate în capitolul aferent „Funcţionarilor publici”. aş vrea să subliniez faptul că. primarul ar trebui să fie şi un cetăţean model. Primarul ideal după părerea mea ar trebui să fie lider al comunităţii locale. Peste jumătate dintre romani (58. un bun gospodar. dar trebuie să se gândească la binele oraşului respectiv.” Incompatibilităţile. 215/2001 legea administraţiei publice locale. În opinia mea.

I. Bucureşti. precum şi în justiţie. Văraru. cu modificările şi completările ulterioare Verginia Vedinaş. Drept administrativ şi instituţii politico-administrative. I. republicată. 1928 Ioan Santai. 2002 Legea nr. vol. Bucureşti. Editura All Beck. Bibliografie Antonie Iorgovan Tratat de drept administrativ. Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei. Tratat de drept administrativ român. primarul este autoritatea executivă a administraţiei publice locale care îndeplineşte în acelaşi timp şi rolul de reprezentant al statului în relaţiile cu persoane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate. ediţia a III-a. Editura Lumina Lex. Cluj Napoca. în unitatea administrativ teritorială în care a fost ales . 2002 .Astăzi. Editura Risoprint. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Manual practic. M. vol. Bucureşti. Editura Socec. 2001.

Dicţionar latin-român. cu modificările şi completările ulterioare André de Laubadere. Traité de droit administratif. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Paris. 1996 Legea administraţiei publice locale nr.G. 1973..J. vol. 6-éme édition. L. 215/2001. Editura Sylvi. Guţu. Dalloz. I.D. Drept administrativ.Alexandru Negoiţă. 2-éme édition. Jean Rivero. Bucureşti. G. Droit administratif. Paris. Bucureşti 1983 . 1967.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->