ULTIMA ORĂ
Febra
alegerilor
PIR-ul are deja doi candidaţi
la Napoli şi la Marino
Autorităţile italiene se acuză reciproc, în timp ce Bucureştiul tace
Patru copii rrom morţi într-un incendiu
Î
n seara de 6 februarie,
un incendiu izbucnit
într-o baracă ilegală
din Roma a dus la pierde-
rea a patru vieţi omeneşti.
Patru copii, cu vârstele cu-
prinse între 4 şi 11 ani au
murit arşi de vii.
Primăria Romei a promis fa-
miliei ajutor financiar pentru
repatrierea cadavrelor, iar
miercuri, 9 februarie, a de-
clarat zi de doliu. Drapelele
instituţiilor capitoline au fost
coborâte în bernă, iar auto-
buzele din capitală au purtat
un fanion cu steagul primă-
riei şi o panglică neagră.
Acestă tragedie a aprins spi-
ritele lumii politice şi institu-
ţionale italiene, însă nu a
mişcat reprezentanţii români
din Peninsulă. Unicii care au
reacţionat au fost Partidul
Identitatea Românească şi
Episcopia Ortodoxă Română,
cea de-a doua oferind chiar
sprijin material familiei.
Autorităţile de la Bucureşti îi
lasă însă pe italieni să se
ocupe de repatrierea cada-
vrelor propriilor cetăţeni.
Între timp părinţii copiilor
sunt cercetaţi penal pentru
abandon de minori.
4PAGINA 2
CONSULTANT
Atenţie la
cadouri
Multe menajere ajung
după gratii pentru furt
4PAGINA 10
ACTUALITALIA SPORT
Viitori Chivu
fizicieni suspendat
Patru elevi români au participat la Jucătorul român a fost
un master de fizică la Frascati suspendat timp de 4 etape
4PAGINA 4 4 PAGINA 12 4PAGINA 21
4INTERNET: ACTUALITATEAROMANEASCA.RO
Z I A RU L ROMÂ NI LOR D E P RETU TI ND ENI
ANUL 9 | NUMĂRUL 2 | EDIȚIE NOUĂ | 19 FEBRUARIE - 4 MARTIE 2011 | GRATUIT
DITORIAL
Alina Harja
Să moară şi
capra vecinului
S
untem o naţie tare ciu-
dată. Cum reuşim să ne
punem beţe în roate
unul altuia noi, românii, este
greu de crezut că mai reu-
şesc alte naţii.
Vă dau câteva exemple ca să
înţelegeţi la ce mă refer.
O amică de-a mea s-a îndră-
gostit de un tip, italian, fru-
muşel, tinerel. Totul bine şi
frumos între ei. Nimic deose-
bit până aici. Dacă n-ar fi fap-
tul că, de când cei doi s-au
cuplat, o parte din “priete-
nele” ei au început să-l ia cu
asalt pe bietul băiat şi să
bage tot felul de strâmbe
între ei. Asta ca să nu mai
vorbim despre încercările
mai mult sau mai puţin evi-
dente de a-l seduce. Tipul
era super-amuzat de situaţie,
afirmând însă un lucru amar:
"fetele astea mă curtează
doar ca să o lovească pe ea.
Doar n-am devenit Făt-Fru-
mos peste noapte. Este incre-
dibilă invidia pe care o aveţi
voi, românii, unul faţă de ce-
lălalt". Cum să-l contrazici?
Conform prefectului, în capitala italiană există peste 50 de tabere de nomazi
Un alt exemplu este perso-
nal. Când am publicat cartea
RELIGIE ROMÂNIA SPORT despre românii din Italia, sin-
gurele critici (mai precis jig-
Bilanţ 2010 Rromii rămân Buget pentru niri) le-am primit de la
rromi sport tăiat români. Puţine, ce-i drept.
9.246 de botezuri şi Proiectul de lege al lui Sportul are un buget cu Dar este interesant de obser-
1.348 de cununii Prigoană a fost respins 18 milioane mai mic vat că italienii...
4 PAGINA 15 4PAGINA 18 4PAGINA 20 (continuare în pagina 2)
 PAGINA

2
Actualitatea
ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATE româneascã
19 februarie - 4 martie 2011

DITORIAL

Patru copii rrom arşi de vii (continuare din pagina 1)

... chiar şi cei care nu împărtă-
şesc ideile mele, nu şi-au permis
niciodată să mă jignească. Ne-
am contrazis, asta da. Dar jigniri,
Cronica unei tragedii anunţate şi a altora ce ar fi putut fi evitate nu.
O altă prietenă de-a mea, Nico-
Taberele de rromi ilegale din nou în centrul atenţiei po- leta Sprînceană, organizează
liticienilor italieni după ce patru copii şi-au pierdut viaţa cursuri de limbă şi cultură româ-
într-un incendiu izbucnit în baraca în care locuiau. Pă- nească pentru italieni la centrul
rinţii sunt acuzaţi de abandon de minori. În 15 ani, 31 comercial "La Strada" din Roma.
de copii şi-au pierdut viaţa în incendii asemănătoare. În timp ce italienii participă cu
Bucureştiul tace. entuziasm la aceste cursuri, mai
Faptele Dar, în fond, unde ar fi putut multe "preşedinte" de asociaţii
să meargă? au tăbărât pe ea cu tot felul de
Roma. Esta seara de 6 fe- Nu este o problemă de ieri de acuzaţii, care mai de care mai
bruarie, duminică. Ora 20.35. azi. Pe tema taberelor ilegale tâmpite.
Este frig. Un câmp în apro- dreapta a câştigat alegerile Asta ca să nu mai vorbim despre
pierea străzii Appia Nuova: locale pentru primăria Romei toţi cei care merg la angajatori şi
un loc oribil, plin de deşeuri în 2008, atribuind conducerii se oferă să lucreze pe mai puţini
şi mizerie, unde şoarecii mi- precedente a lui Veltroni vina bani decât compatriotul lor an-
şună liniştiţi. Doar o clipă. O pentru o situaţie care scă- gajat la acea firmă. Şi sunt o su-
scânteie de la o sobă impro- pase de mult de sub control. Taberele - o tragedie cotidiană medenie.
vizată şi flăcările cuprind în- Au trecut aproape trei ani de N-am să înţeleg niciodată meca-
treaga baracă construită din atunci şi taberele sunt tot nume”, zice Preşedintele. Are Reacţii nismele care duc la acest tip de
lemn, plastic şi tablă în mica acolo, o tragedie cotidiniană dreptate. Se stârnesc discuţii comportament. Un lucru este
Primarul Romei, Gianni Ale-
tabără ilegală. Nimeni nu are pentru cei ce locuiesc în ele, aprinse atât în Italia cât şi în cert: multe din belelele pe care
manno, a declarat ziua de
timp să intervină. Mor, arşi o ruşine pentru autorităţile afară. În Spania, celebrul co- le avem în străinătate, ni le me-
miercuri 9 februarie, zi de
de vii, cei patru copii de etnie publice care le tolerează. tidian “El Pais” se întreabă: rităm. Pentru că nu suntem în
doliu în memoria celor patru
rrom, în pătuţele lor: au La morga unde zac cadavrele “Ce s-a întâmplat cu Proiec- stare să ne respectăm unul pe
copii, o decizie însă nerespec-
patru, cinci, şapte şi unspre- celor patru copii începe o tul nomazi al lui Alemanno?”. celălalt.
tată de proprietarii de maga-
zece ani. Toţi de naţionalitate adevărată procesiune de po- Corect. Ce se mai aude de zine din centrul Romei.
română. liticieni şi autorităţi. Merge acel faimos proiect? Conform Deputaţii Partidului Demo- Pe de altă parte eurodeputatul
Mama lor era plecată să cum- primarul Alemanno, care prefectului Romei, în capitala crat, Jean-Leonard Touadì formaţiunii de centru-dreapta,
pere ceva de mâncare (sau cere mai mulţi bani şi puteri italiană există 50 de astfel de (fost responsabil cu siguranţa Futuro e Libertà (Viitor şi Liber-
cel puţin aşa afirmă), iar sora speciale (imediat ministrul de tabere ilegale. Şi multe altele în primăria Romei în timpul tate) a lui Gianfranco Fini, Potito
mai mare a micuţilor, care ar interne, Roberto Maroni îi sunt răspândite pe întreg te- mandatului lui Walter Vel- Salatto propune împreună cu
fi trebuit să aibă grijă de ei, răspunde că i-a dat deja o su- ritoriul italian. troni) şi Guido Melis (Preşe- Partidul Identitatea Româ-
era plecată după apă. Când s- medenie). Apoi trece Preşe- dintele grupului inter- nească, crearea unei agenţii a
au întors, pentru copii nu se dintele Italiei, Giorgio Pe numele părinţilor Procura- parlamentar Italia-România) imigraţiei pentru a rezolva
mai putea face nimic. Napolitano, abătut. Televiziu- tura din Roma a deschis un depun o interpelare parlamen- aceste probleme: “Un fenomen
Tabăra de la Appia, în trecut, nile italiene ne arată mâinile dosar penal şi sunt cercetaţi tară adresată ministrului de atât de amplu nu poate fi rezol-
fusese demolată de mai sale ce strâng cu afecţiune pentru abandon de minori. interne şi acuză guvernul de vat prin măsuri de urgenţă, epi-
multe ori. Dar rromii, mereu, mâinile părinţilor copiilor. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi falimentul faimosului “proiect sodice. Primăria trebuie să
cu încăpăţânare, s-au întors “Nomazii ar trebui să locu- riscă până la 8 ani de închi- pentru ieşire din starea de ur- stabilească o colaborare cu
în acele barăci blestemate. iască în case demne de acest soare. genţă”, din mai 2008. “Cere- ONG-urile din teritoriu în intere-
rea lui Alemanno de a avea sul tuturor cetăţenilor”.
mai multă putere”, - declară Nici o reacţie însă din partea fi-
Scurt istoric 3 ianuarie 2007, un incendiu a ucis o fată de 15 cei doi – “ este o încercare dis- lialelor PDL şi PSD din Italia.
ani şi concubinul acesteia de 16 ani într-o tabără perată de a ascunde adevărul
Tragedia din Roma nu este prima de acest de romi de la Orta di Atella, în provincia Caserta. sub preş”. de Arsenio Silupescu
fel, şi probabil nu va fi nici ultima. Iată lista 13 ianuarie 2007, într-un apartament din cen-
completă: trul Romei, o mamă imigrată se aruncă de la etaj
împreună cu fiul său de 10 ani pentru a se salva
SLUJBE DE POMENIRE
21 ianuarie 1995, patru copii rrom cu vârstele cu-
din incendiul izbucnit în locuinţă. Mor amândoi. În timp ce politicienii de ocupă de cele lumeşti
prinse între 6 luni şi 4 ani mor carbonizaţi într-o tabără
2 februarie 2007, trei fraţi mor într-un incendiu Biserica Ortodoxă Română din Italia anunţă
ilegală din Milano.
izbucnit într-un apartament în provincia Vicenza. slujbe de pomenire pentru cei patru copii.
22 iulie 1996, la Pignola (Potenza) doi fraţi, unul de
11 august 2007, patru copii mor într-o baracă
trei ani şi jumătate şi celălalt de 2 ani, mor într-un in-
din apropierea taberei de rromi din Livorno. “ Dorim ca, în numele celor 150 de comunităţi mo-
cendiu într-un fabricato unde locuiau cu părinţii.
19 octombrie 2000, în tabăra de rromi «Il poderac-
19 decembrie 2008, un copil de etnie rrom nastice şi parohiale ortodoxe româneşti de pe pă-
cio» din Florenţa, Silvana Haliti, în vârstă de 5 ani şi
moare ars într-o tabără din Foggia. mântul Italiei, să exprimăm profundul nostru
26 decembrie 2008, doi rromi mor într-un in- regret pentru decesul copiilor: Raul, Fernando, Pa-
jumătate, din Kosovo, moare în baraca în care locuia
cendiu izbucnit la Ostia. trizia şi Sabatino, care se aflau în campusul ilegal
împreună cu familia.
28 iulie 2009, la Florenţa, ia foc tabăra de rromi de pe Appia Nuova.”
16 februarie 2003, două fetiţe de 4 şi 8 ani îşi pierd
din via Lucchese. “La toate altarele de slujire din mănăstirile, paro-
viaţa, intoxicate de fum, la Montalbano Elicona (Mes- hiile şi paraclisele din cuprinsul episcopiei se vor
13 martie 2010, la Milano moare un copil de 13
sina), după ce casa lor a luat foc. pomeni cei patru prunci decedaţi şi se vor face ru-
ani într-un incendiu izbucnit în tabăra din via No-
19 august 2004, un copil de 16 luni moare îm- găciuni pentru mângâierea şi întărirea familiilor
vara.
preună cu mama sa într-un incendiu la Ripa Teatina lor îndoliate.”
27 martie 2010, într-o baracă improvizată din
(Chieti). “Episcopia noastră se adaugă Ambasadei Româ-
Follonica (Grosseto), o fetiţă de 5 ani de etnie
8 septembrie 2004, un copil de 3 ani, egiptean, niei în Italia, Consulatului României la Roma şi Pri-
rrom moare carbonizată.
moare ars într-un incendiu care i-a distrus complet măriei Romei, contribuind cu transportul în
casa unde locuia la Galliera Veneta (Padova). O listă de victime tragică. Accidente care ar fi România a 14 dintre membrii familiilor îndoliate,
16 octombrie 2005, o fetiţă de 5 ani moare carbo- putut fi evitate. O spune şi Suveranul Pontif. Morţi pentru a le permite să participe la înmormântarea
nizată în camera sa într-un incendiu cauzat de explo- pentru care într-o zi cineva ar trebui să răspundă. celor patru copii”, se citeşte într-un comunicat al
zia unui televizor. Episcopiei.

Actualitatea
româneascã
19 februarie - 4 martie 2011
Graniţa Paradisului
La Basilica Santa Maria in Trastevere din Roma a avut loc
comemorarea celor 4 copii morţi în incendiu
Sebastian, Patrizia, Fernando
şi Raul: până acum câteva
zile aceste nume erau necu-
noscute tuturor, acum sunt
numele a patru îngeraşi,
care, într-o noapte rece, la
periferia Romei, şi-au pierdut
viaţă în incendiul din săraca
lor baracă.
Patru copii cu vârstele cu-
prinse între 4 şi 11 ani, în
plină vârstă a inocenţei, au
zburat în cer, unde nimeni
ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATE
nu-i va alunga (aşa cum, pro-
babil, deseori, li s-a întâmplat
pe stradă) sau jigni. Copiii
erau de etnie rrom, prove-
neau din România, copii ca
toţi ceilalalţi, dar marcaţi de
prejudecăţile şi de indife-
renţa adânc înrădăcinată în
mintea noastră.
Ţiganii sunt acel popor care
fură şi păcăleşte lumea pe
străzile oraşelor, sunt cei
care te buzunăresc în auto-
buz sau în metro, care ne
asurzesc la semafoare cu mi-
logeala lor continuă… da…
dar oare toţi sunt aşa? Expe-
rienţa mea personală este di-
ferită, pentru că la şcoala
primară aveam colegi de
clasă rromi ce locuiau în ba-
răcile din Mandrione, o zonă
din cartierul meu. Acei copii
nu mi-au furat niciodată ra-
diera sau creionul şi când fă-
ceam temele împreună la
mine acasă erau mai educaţi
decât mulţi fii de ingineri sau
avocaţi.
Întorcându-ne însă la episo-
dul celor patru copii, s-au
spus multe lucruri, şi multe
critici împotriva părinţilor
care i-au lăsat singuri în ba-
racă pentru a colinda mai
ştiu eu pe unde.
(continuare în pagina 11)
Roma n-a folosit
fondurile UE pentru rromi
Imediat după tragedie,
primarul sectorului IX al
capitalei italiene, Susi
Fantino acuză primăria
Romei că n-a utilizat banii
aprobaţi de UE pentru in-
tegrarea rromilor.
“Există fonduri europene
care nu au fost folosite încă
de Italia, nu au fost utilizate
de primăria Romei, dar care
în schimb ar fi putut fi folo-
site ca suport, chiar dacă
provizoriu, în aşteptarea
PAGINA
3
unui proiect adevărat, îm-
părtăşit de toţi, a unui plan
inteligent“, a declarat
aceasta pentru “Actualita-
tea Românească”.
“Se ştia de aceste structuri.
Noi le semnalasem de mai
multe ori. Cele şapte barăci
erau într-o situaţie de mize-
rie cumplită, fără apă în
apropiere, fără nici un fel
de infrastructură”.
de Alina Harja
PAGINA
4
ACTUALITATEA POLITICĂ
Candidaţi români la alegerile locale din Italia
Napoli
Marius Gabriel Asimini (PIR): "Intenția
mea este să unesc toți românii"
ideea că românii sunt oa-
meni harnici şi serioşi.
Este vorba despre asociaţia
Partenope- Dacia, asociaţie
creată de un avocat italian,
Federico Zinna, vice –secre-
tar al Partidului Identitatea
Românească. Asociaţia a
avut numeroase iniţiative
pentru românii din Napoli,
ca de exemplu meciul de
fotbal în memoria lui Petru
Bârlădeanu , ucis din gre-
şeală de către killerii napo-
letani pe 26 Mai 2009.
Marius Gabriel Asimini
Petru a renunţat la cariera
este un tânăr de 30 de ani
de fotbalist pentru a veni în
din Suceava, de profesie in-
Italia, şi ca o ironie a desti-
formatician. Trăieşte de
nului, fotbalul prin partida
circa opt ani în Italia.
“Dai un calcio…all’indiffe-
Marius, cam câţi români
renza”,a oferit familiei lui
sunt dupa părerea ta în
susţinere morală şi mate-
Napoli?
rială.”
“Îi cunosc, pentru că având
propria mea activitate am
Dacă vei fi ales, ce îţi
propui să realizezi?
intrat în contact cu mulţi ro-
“Voi încerca să îmi ajut
mâni. Am mulţi prieteni,
compatrioţii să-şi rezolve
fără acte în regulă. Cei ce
problemele de orice tip pe
locuiesc legal să zicem că
care le au: dacă vor să facă
sunt in jur de 6000.”
împrumuturi, dacă lu-
Cum ţi-a venit ideea să
crează la negru, în găsirea
candidezi?
unui loc de muncă, cursuri
“Pentru mine biserica a fost
gratis pentru îngrijitoare,
un prim punct de referinţă.
Dar sunt mulţi care nu ştiu
cursuri de limba italiană,
pentru că este important să
nici măcar de existenţa bi-
înveţe italiana foarte bine,
sericii. Frecventând bise-
e spre interesul lor. Să ştim
rica, am aflat de existenţa
că avem un preot, că avem
unei asociaţii de români
o viaţă spirituală. Eu sunt
creată pentru a favoriza in-
de părere că nu trebuie să
tegrarea noastră , iar aso-
uităm de unde am venit. În
ciaţia mi-a propus să
primul rând contează să fim
candidez. Ideea mi-a plăcut
oameni. Eu am ajutat cum
pentru că ştiu că sunt foarte
mulţi români în Napoli care
am putut, am dat anunţ de
muncă în ziarul Evenimen-
atunci când se adresează
tul de Iaşi , însa m-a sunat
instituţiilor publice,
cineva din România să mă
oriunde se duc, la orice
ameninţe , aşa că m-am
birou, au de-a face doar cu
oprit. Din anunţul acela am
italieni, care dacă nu-i cu-
reuşit să aduc o femeie
nosc, pot profita de
care acum lucrează ca în-
greutăţile lor. Din acest
grijitoare. Voi incerca cu
motiv am decis să candidez,
ajutorul PIR-ului să fiu
pentru a încerca să-i ajut.
Sunt şi români răi, dar
cheia română ce va des-
chide uşile instituţiilor ita-
marea majoritate sunt oa-
liene.”
meni buni, care au nevoie
Care sunt intenţiile tale
de ajutor. Trebuie să încer-
viitoare?
căm să schimbăm mentali-
“Intenţia mea este să unesc
tatea italienilor, doar şi la ei
toţi românii.”
este la fel: pădure fără us-
cături nu există.Trebuie să
încercăm să amplificăm
de Ruxandra Elena Dragoescu
Actualitatea
româneascã
19 februarie - 4 martie 2011
Marino
Toma Romulus Şinca (PIR): "Cine Veşti
nu pretinde respect, nu capătă" bune
Dacă vei fi ales, ce îţi
propui să realizezi?
“În primul rând, candidând
pe o listă civică, voi încerca
să păstrez linia listei res-
pective. Pentru români m-
am gândit să încerc să fac
un centru unde aceştia să
se întâlnească, să se dis-
treze, să-l poată folosi pen-
tru nunţi, botezuri.
M-am gândit şi la crearea
unei liste cu fiecare român
în parte, unde să fie speci-
ficată şi meseria pe care o
Toma Romulus Şinca, are
are fiecare. Acest lucru i-ar Avocatul Federico Zinna
33 din ani. S-a născut în
putea ajuta în găsirea unui (PIR): “Românii ce locu-
Baia Mare dar a trăit în Pe-
loc de muncă, ar putea fi o
troşani. De profesie este iesc in Napoli au două po-
punte de legătură între
zidar şi locuieşte în Italia sibilităţi pentru a se înscrie
muncitorii români şi angaja-
din 2004. S-a înscris la Pro- pe listele electorale supli-
torii italieni din oraş.
tecţia Civilă, unde a făcut mentare. Una ar fi să se de-
Deja am stabilit o calobo-
cinci ani de voluntariat. A
rare cu un cabinet medical plaseze la sediul electoral
fost singurul străin din Re-
giunea Lazio care a făcut un
din Marino, care a pus la din Soccavo, să stea la
dispoziţie un număr de 100 coadă, să completeze un
curs de igienă şi siguranţă
de teste mamare gratis formular şi să aştepte sosi-
alimentară pentru situaţiile
pentru primele 100 de ro- rea cărţii electorale acasă.
de urgenţă (HCCP), trecând
mânce care se vor adresa
cu brio concursul şi obţi- La Soccavo mi s-a spus că
acestui centru. “
nând un atestat recunoscut pentru precedentele ale-
Un îndemn pentru româ-
de instituţiile italiene. geri ( cele pentru Parla-
nii din Marino?
“În 2006 am început să fac mentul European) 5.000
“Suntem în faţa unei ocazii
voluntariat şi cu un comitat
istorice, aceea de a avea un de astfel de cărţi au fost tri-
de cartier din Marino
(Borgo Garibaldi), unde
reprezentant în consiliul mise şi, din păcate, poşta
local fără ca acesta sa fie o le-a returnat. Probabil că
după 4 ani m-au pus pe lis-
marionetă a celor deja puşi explicaţia este simplă:
tele de consilieri ale comita-
acolo. Dacă peste noi vor multe adrese sunt greşite
tului. Acest comitat nu este
trece şi aceste alegeri fără
însă o chestie politică, ci sau marea majoritate a în-
să decidem, dacă nu ne vom
una civică. Ulterior am pus grijitoarelor locuiesc la alte
implica direct în viaţa poli-
bazele unei asociaţii cultu- adrese, respectiv acolo
tică italiană, vom fi tot tim-
rale numită “Vechia Dacie”, unde muncesc. Aşa că eu
pul acoperiţi de un fum prin
prima de acest gen pe teri-
care nu vom reuşi niciodată am găsit o a doua soluţie,
toriul marinesc.”
Cum de ai decis să candi-
să vedem. Vor decide tot după ce am făcut mai
timpul alţii pentru noi. Şi multe solicitări la autorită-
dezi?
acest lucru va afecta şi vii- ţile locale: se poate face în-
“Primarul oraşului, Adriano
torul copiilor noştri. scrierea la sediul asociaţiei
Palozzi, m-a chemat şi mi-a
Candidatura mea este şi o
propus să candidez pe lista noastre.
provocare pentru a demons-
civică de centru-dreapta Cetăţenii români pot veni
tra celor care cred că româ-
care îl va susţine. Cunoştea cu buletinul italian, pot
nii nu sunt suficient de uniţi
foarte bine activitatea mea completa un formular şi ne
şi că merg pe principiul “să
şi de aceea a considerat că
moară şi capra vecinului”, vom ocupa noi de
aş fi cel mai potrivit pentru
a reprezenta românii din
că suntem în stare să ne obţinerea cărţii electorale.
unim într-o idee comună. Evident, stăm la dispoziţia
oraş.”
Acesta este şi motivul pen- oricărui cetăţean român
La Marino, la porţile Romei
tru care am solicitat şi am pentru informaţii ulte-
locuiesc legal aproximativ
obţinut ca pe lista civică pe
1400 de români, dintre care rioare.”
care candidez să apară şi
aproape 1000 cu drept de
simbolul PIR (Partidul Iden-
vot. Pentru a fi unul din cei (Asociaţia Partenope-
titatea Românească).
24 de consilieri, Romulus Dacia, Via A.Depretis,
are nevoie de aproximativ
nr. 88 – Napoli, tel.
230 de voturi. de Alina Harja 0815515920)
 PAGINA

5
Actualitatea
româneascã
19 februarie - 4 martie 2011 ACTUALITATEA POLITICĂ

Comentarii cu vitriol
Vorbind discuții
După ce au asistat
la succesul adepţi-
lor luminii violet în
rândul diasporei ro-
mâne, opoziţia a
decis să acţioneze.
Aşa se face că la în-
ceputul acestui an PSD a descă-
lecat în Italia şi a semnat un
acord cu PD-ul italian al lui Ber-
sani. Acord făcut ca la carte între
preşedinţii celor 2 partide. Ce
prevede exact acest acord cred
că vom afla la scurtă vreme după
ce lumea va descoperi misterul
din jurul asasinării lui Kennedy.
Dar pentru că nu putea fi chiar
top-secret câteva informaţii ne-
au fost oferite. Aşa se face că am
aflat că cele două partide vor
lucra armonios în Peninsulă, PD
urmând să pună la dispoziţia
PSD-ului propriile sedii în schim-
bul obţinerii atenţiei electoratu-
lui românesc. Başca un post în
parlamentul italian. Tare, nu?
Nici nu s-a uscat tuşul pe hârtia
semnată că deja şi PNL dă
semne că ar fi preocupată de
diasporă. Bine, nu sunt voci ofi-
ciale. Sau cel puţin la nivel teo-
retic PNL rămâne la stadiul de
bârfe lansate de unii membri.
Până la închiderea ediţiei Crin
Antonescu, respectiv liderul
PNL, nu şi-a dezvăluit intenţia
de a ataca frontal diaspora. Dar
o tanti din PNL zice că interesul
e mare şi că îşi doresc nu un can-
didat ci chiar 2 sau 3. Să fie
acolo. De prăsilă poate. Nu bag
mâna-n foc, dar am aşa o senza-
ţie că nici Ponta, nici tanti din
PNL nu prea ştiu câţi români din
Italia au drept de vot şi câţi s-au
înscris pe liste pentru a-şi putea
exercita acest drept la alegerile
locale şi/sau europene. Pentru că
e niţel diferit faţă de ce se întâm-
plă la noi. Spre exemplu românii
din Italia pot vota la alegerile ad-
ministrativ locale şi cele euro-
pene. Pentru alegerile parla-
mentare e musai să aibă şi cetă-
ţenie italiană. Ori români cu ce-
tăţenie italiană sunt puţini. Un
maxim de 10 % din totalul româ-
nilor rezidenţi legal în Peninsulă.
Adică undeva la vreo sută de mii.
Din ăştia nu toţi au drept de vot
(căci n-au 18 ani). Din cei cu
drept de vot foarte puţini au in-
teres sau date exacte despre
cum pot vota. Şi încă n-am termi-
nat. Din cei cu dublă cetăţenie,
umblă o vorbă, numită în unele
cercuri logică, care spune că nu
toţi au aceleaşi afinităţi politice.
Altfel spus, chiar dacă vom avea
1 sau 3 candidaţi este puţin pro-
babil ca voturile românilor cu
dublă cetăţenie să se ducă spre
ei. Sau măcar o bună parte care
să formeze o majoritate demnă
de luat în seamă. Dacă aspectele
astea au fost trecute cu vederea
mie îmi rezultă că aceste acor-
duri s-au făcut pe genunchi în
pauza unui meci de fotbal în aş-
teptarea berii. Altfel spus, interes
real pentru diasporă ioc. Dar nu
doar asta este problema. Marea
problemă este care vor fi candi-
daţii? Adică, am înţeles, e bine să
avem un român în parlamentul
italian. Dar pe cine? Că dacă nu
sunt condiţii ne putem trezi cu
un nene precum Costică Argint
drept candidat. Sau chiar cu
mine. Ceea ce ar însemna un de-
zastru atât pentru Italia cât şi
pentru România. Să se fi gândit
deja şi la candidaţi? Oare aceştia
să fie cunoscuţi tuturor români-
lor din Italia? Să fie ei acceptaţi
de toată comunitatea? Să ne sim-
ţim reprezentaţi de candidaţii
care ne vor fi vârâţi pe liste? Iată
nişte întrebări la care mai mult
ca sigur că nu vom avea răspuns.
Noi nu vom avea răspuns, ei nu
vor avea voturi şi în concluzie ră-
mâne cum am stabilit: s-a rezol-
vat, nu se poate. Pare că politica
românească dedicată diasporei
este făcută pe principiul : "măsu-
răm cu şublerul, trasăm cu creta
şi tăiem cu toporul".
de Mihai Duţu

"Europei per l’Italia" îl susţine pe Fassino

Pe 15 mai Torino îşi schimbă primarul şi consilierii. Electoratul ro-
mânesc poate decide soarta primăriei. Conştient de importanţa
acestor voturi, Fassino face o alianţă cu Marian Mocanu.
Sâmbătă 5 februarie, “Casa della
Mobilità Giovanile", din Corso
Venezia 11 a găzduit o primă în-
tâlnire a candidatului la funcţia
de primar al oraşului Torino,
Piero Fassino, cu reprezentanţii
comunităţii româneşti. Întâlnirea
a fost organizată de organizaţia
Europei per l’Italia (EPI), con-
dusă de Marian Mocanu, secre-
tar executiv al PSD Diaspora şi
s-a bucurat de prezenţa a apro-
ximativ 80 de persoane, în majo-
ritate români. Au fost prezenţi şi
reprezentanţi din Republica Mol-
dova, cum ar fi preşedinta aso-
ciaţiei Plai, Natalia Petică.
Susţinerea lui Fassino, unul din-
tre cei doi candidaţi ai PD pentru
Primăria din Torino, a fost stabi-
lită de Marian Mocanu şi Gius-
sepe Fossati, vicepreşedintele
Europei per l’Italia, în urma mai
multor discuţii şi a unei consfă-
tuiri care a avut loc la sfârşitul
lunii ianuarie. De precizat că du-
minică, 27 februarie 2011, vor
avea loc alegeri primare în ca-
drul formaţiunii politice din care
face parte Fassino, Partito Demo-
cratico. Abia după aceasta dată
se va cunoaşte cu certitudine
candidatul oficial.
Alături de Mocanu au mai fost
prezenţi: Stelian Ionescu - preşe-
dinte de onoare EPI, Cosmin
Ghircoia - Coordonator Regiunea
Piemonte, Liliana Iacob - Coor-
donator, Iacob Cătălin - Referent
Provincia Torino.
Cifrele contează
"Este important de ştiut fapul că
la ultimile alegeri, ultimul consi-
lier care a câştigat un loc în con-
siliul Primăriei din Torino cu doar
403 voturi. Atunci au votat 477
000 de cetăţeni şi au fost 385
000 de voturi validate. În pre-
zent, românii cu drept de vot din
Torino sunt în număr de 42 000,
un număr deloc de neglijat", a
precizat Mocanu în cuvântul de
deschidere.
Piero Fassino, pe de altă parte, s-
a declarat încântat de posibilita-
tea de a se întâlni cu românii,
atrăgând în primul rând atenţia
asupra faptului că aceştia nu tre-
buie să piardă din vedere faptul
că la data de 15 mai, pot contri-
bui la alegerea primarului, a
celor 40 de consilieri şi a celor 10
preşedinţi de circumscripţii. To-
todată, şi-a exprima dorinţa ca
un număr cât mai mare de cetă-
ţeni străini cu drept de vot să se
prezinte la urne.
El a menţionat că Torino a cres-
cut din punct de vedere demo-
grafic, acest lucru fiind
determinat şi de imigranţi. Dacă
media cetăţenilor străini cu do-
cumente în regulă pe teritoriul
Italiei este de 8%, la Torino
aceasta este de 12%, potrivit lui
Fassino.
Principiile avansate de acesta re-
feritor la politica faţă de străini
sunt bazate pe ideile de toleranţă
şi solidaritate. "Politica de inte-
grare trebuie să garanteze fiecă-
rui om care a ales sa trăiască
aici, că are drepturi egale iar ten-
taţia de a-l privi pe imigrat cu
suspiciune trebuie înlăturată", a
declarat Fassino.
Întrebări şi răspunsuri.
Aşteptări
Finalul întâlnirii a fost alocat se-
siunii de întrebări care au atins
mai toate aspectele şi proble-
mele pe care le au străinii aici în
Italia, cum ar fi pensiile şi munca
la negru, care nu sunt de compe-
tenta unui primar. Răspunsurile
au demonstrat însă abilitatea de
politician a celui care aspiră la
foltoliul de Primar.
Tonul general al întâlnirii a fot
unul cordial, Fassino arătând că
este genul de politician apropiat
de oameni, deschis şi dispus să
vadă mai departe de limitările bi-
necunoscute (legate de naţiona-
litate, religie, cultură şamd).
Rămâne de văzut dacă măcar cei
prezenti în sală vor şti că primul
pas pe care trebuie să îl facă
pentru a putea vota este să se în-
scrie pe listele electorale supli-
mentare pentru alegerile
adminisrative din Primărie.
Până în acest moment numărul
românilor înscrişi pe listele elec-
torale suplimentare nu atinge
pragul de 100.
N.B. La alegerile generale din
decembrie 2008, în tot colegiul
Europa-Asia, Marian Mocanu a
obţinut doar 2363 de voturi
dintr-un total de 20.722 de vo-
turi.
de Sanda Uţă
 PAGINA
6
Despre contul bancar
C
ontul curent este un in-
strument bancar ce
permite folosirea atât a
monedei bancare cât şi a celei
electronice. Contul curent
este cel mai simplu mijloc de
intrare în contact cu banca.
Este utilizat atât de persoane
fizice cât şi de societăţi.
Primii îl folosesc de obicei pentru
canalizarea salariului, plata fac-
turilor sau ca instrument de eco-
nomisire. Societăţile îl folosesc
pentru plăţile naţionale şi inter-
naţionale.
De obicei contului curent îi este
ataşat un card de debit care per-
mite retragerea de numerar de la
ATM, consultarea soldului dar şi
efectuarea plăţilor. Ultimele ti-
puri de carduri de debit sunt do-
tate de microcip şi prevăd
retragerea numerarului disponi-
bil pe cont. În cazul în care clien-
tul are un raport bun cu banca
aceasta din urmă poate să îi
acorde o linie de credit numită
"fido bancario" care permite
clientului să folosească sume de
capital de care momentan nu dis-
Vămile atacate de mascaţi
Arestări în masă ale polițiștilor de frontieră și ale vameșilor corupți
PROLOG Începem (şi vom încheia) citându-l pe
preşedintele Băsescu - care, întrebat la Bruxelles despre
acţiunile ce fac obiectul titlurilor, a zis: "Dacă vă răs-
pund acum, vă dau un răspuns incomplet. Nu vreţi
să vă răspund la sfîrşitul lunii ?"
Găleata cu lovele
Totul a debutat la începutul
lunii februarie, cînd peste 70
de lucrători ai statului român
de la vama Siret - Suceava au
ACTUALITATEA ECONOMICĂ
pune în limitele prestabilite cu
banca.
Contul curent astăzi este identi-
ficat de coordonatele bancare
IBAN, un cod alfanumeric com-
pus din 23 de cifre pentru italia şi
24 pentru România. Codul IBAN
este compus din codul CIN ,
codul ABI care identifică banca
căreia îi aparţine, codul CAB care
identifică agenţia unde este do-
miciliat contul şi bineînţeles nu-
mărul de cont curent. În
momentul în care se efectuează
transferuri internaţionale alături
de IBAN este nevoie şi de codul
SWIFT sau BIC, cod care identi-
fică banca din ţara unde se efec-
tuează transferul.
Trimestrial sau lunar banca tri-
mite clienţilor extrasul de cont
care conţine informaţii asupra
soldului disponibil şi operaţiunile
efectuate în perioada respectivă.
Contul curent dă băncii posibili-
tatea de a oferi clienţilor o serie
de servicii cum ar fi: carnetul de
cecuri (asegni), domicilierea di-
verselor facturi, servicii de plată
în diferite circuite internaţionale
ca VISA sau Mastercard, plăţi
fost ridicaţi şi puşi sub acu-
zare pentru "luare de mită în
formă continuată". Dintre
aceştia, 55 de poliţişti de
frontieră şi cinci vameşi sunt
deja în arest. Ce făceau ? În-
FastPay pe autostradă sau Pago
Bancomat în sistemul POS.
Institutele de credit italiene pre-
văd diferite tipuri de cont curent,
de la cel cu abonament fix lunar
la cel cu plata operaţiunilor efec-
tuate.
Important este ca atunci când
mergeţi să vă deschideţi un cont
să întrebati care este abonamen-
tul(canone) lunar şi câte opera-
ţiuni gratuite cuprinde. În Italia,
pe lângă abonamentul lunar , se
mai plăteşte şi "imposta di bollo",
un mic impozit care revine statu-
lui italian şi care poate fi retras
din cont lunar, bimestral,trimes-
tral sau semestral în funcţie de
politica băncii. Mulţi consultanţi
în momentul deschiderii contului
uită să amintească acest "amă-
nunt" deoarece cred că cel din
faţă este informat dar, cum în Ro-
mânia această taxă nu există, la
primul extras de cont clienţii sunt
convinşi că băncile le-au luat din
cont sume necuvenite. Este doar
o lipsă de informare.
Pentru ce poate fi folositor un
cont bancar ?
Din experienţă ştiu că mulţi din-
lesneau, contra cost, un du-
te-vino permanent de contra-
bandă cu ţigări.
Maşinile folosite de
contrabandişti treceau vama
zilnic de cîteva zeci de ori.
Numai într-o tură de serviciu
"în slujba statului" se acumu-
lau aproximativ 100.000 de
RON. Banii se strîngeau într-
o găleată, iar la sfîrşitul ore-
lor de program erau împărţiţi
frăţeşte.
tre conaţionalii noştri preferă
să-şi ţină banii "la ciorap" şi să
îi trimită acasă prin agenţiile de
transfer.
Contul bancar dă în primul rând
un plus de siguranţă pentru con-
servarea capitalului. Tot din con-
tul curent se pot efectua
transferuri către România la cos-
turi foarte avantajoase. Dar cel
mai important este plata muncii
fiecăruia. Cum mulţi dintre voi
ştiţi sau aţi observat în Italia plă-
tile salariului se fac în general
printr-un "bonifico" (transfer în
cont curent) sau "assegno" (ordin
de plată cunoscut nouă şi cu nu-
mele de CEC). Mulţi pierd zile în-
tregi pentru a putea schimba un
CEC. Solicitând angajatorului
plata în contul curent veţi dis-
pune în permanenţă de resursele
necesare derulării operaţiunilor
bancare. Veţi beneficia în orice
moment de întreaga gamă de
operatiuni ca: transferuri între
propriul cont şi al altui beneficiar
din Italia, România sau oricare
altă ţară, plata facturilor, depu-
neri şi retrageri de numerar în
funcţie de necesităţi. Direct din
Preţurile erau fixe
(nu ca la "capra po-
dului"): 40 de cartuşe
- 50 de "roni" şpagă.
Pentru a strînge probe ina-
tacabile anchetatorii DGA
şi DNA au monitorizat luni
de zile respectivul punct de
trecere a frontiere. Unul
Actualitatea
româneascã
19 februarie - 4 martie 2011
cont se pot plăti eventualele rate
restante în România iar pentru
cei ce muncesc în construcţii
plata de la Casa Edile.
Paleta conturilor bancare este
variată şi, ca atare, fiecare poate
să aleagă contul care i se potri-
veşte cel mai bine. De la contul cu
puţine operaţiuni la cel cu opera-
tiuni nelimitate, la contul on-line
gestionat comod de acasă, la con-
tul pentru tinerii studenţi sau
muncitori. Unele conturi oferă în
plus servicii auxiliare, cum este
de exemplu contul Friend Ac-
count oferit de Banca Popolare
di Lodi care oferă gratuit celor ce
deţin un cont curent un pachet
de asigurări dedicat străinilor.
de Adrian Ioan Grigor
din investigatori, Mădălin
Ionescu, a chiar lucrat în
vama Siret sub acoperire.
Detaşat "în interes de ser-
viciu" noul şefuleţ de la
Bucureşti s-a prezentat la
Siret cu o maşină de lux şi
cu jargoane de "băiat fin".
de Ghighi Puieşteanu
(continuare în pagina 11)

Actualitatea
româneascã
19 februarie - 4 martie 2011
Lacrimi de râs şi plâns românesc
1. Bucurie
"Ți-am spus că vine ?
Știam eu că vine !"
S
unt cuvintele
pronunţate cu lacrimi
de mare bucurie în
ochişori de o mogâldeaţă de
fecioraş de numai cinci
anişori. Lăsându-şi mama
care ţinea în braţe frăţiorul
de 10 luni, mogâldeaţa s-a
aruncat în braţele tăticului
mult aşteptat. După şase luni
de lipsă de acasă tăticul, plu-
tonier ISAF (International Se-
curity Assistance Force), se
întorcea întreg şi nevătămat.
Venea tocmai din Afganistan.
Odată cu el reveneau toţi cei
150 de Şoimi ai Carpaţilor
din garnizoana de la Bistriţa.
Puteau raporta orgolioşi "Mi-
siune îndeplinită - nimeni nu
lipseşte la apel" ! La plecarea
spre România "şoimii" primi-
seră felicitări şi cuvinte de
mulţumire de la însuşi gene-
ralul Petraeus, comandantul
Forţelor Aliate.
Numai frăţiorul din braţele
mămicii a izbucnit în lacrimi
de altă natură: nu-şi
ACTUALITATEA SOCIALĂ
recunoştea tăticul. Cînd
acesta a trebuit să plece, el
avea doar patru luni. Se vor
cunoaşte de acum înainte.
2. Tristeţe
Doliu în Valea Jiului
Întrebată pe cine plânge, fe-
meia a exclamat printre la-
crimi: "Plâng băieţii ăştia
tineri. Nu cunosc pe niciunul
dintre ei, dar îi plâng ca şi
cum ar fi fost rudele mele".
Sâmbătă, 5 februarie, o altă
explozie în subteran a între-
rupt cursul normal al vieţii
cotidiene din "valea plânge-
rii".
Mina din Uricani şi-a cerut
iar tributul în vieţi omeneşti.
Trupurile neînsufleţite a cinci
specialişti care coborâseră
pentru a repara un transfor-
mator electric au fost scoase
la suprafaţă de salvatori după
o luptă de peste trei ore. Vi-
novat ? Metanul. Numai me-
tanul ?
Uricani a devenit vestit pe
plan naţional pentru astfel de
macabre evenimente. Numai
într-unul din cazuri - cel din
1973 - şi-au pierdut viaţa 43
de mineri, alţi 10 fiind grav
răniţi.
Concluzia ? "Mina asasină" ar
trebui închisă, pentru că
ucide mai mult decît o fac
conflictele militare în care
suntem implicaţi.
Doliu la Roma
Trei băieţei şi o fetiţă au
murit carbonizaţi duminică, 6
februarie. Rămăseseră sin-
guri, nesupravegheaţi, în una
din cele patru barăci impro-
vizate, undeva pe lângă par-
cul arheologic Appia Antica
din sudul capitalei Italiei.
Focul ce ardea mocnit într-un
butoi metalic folosit drept
sobă a aprins o saltea - şi în
numai câteva secunde totul a
fost transformat în scrum.
Copilaşii de numai patru,
cinci, opt şi 11 ani au ars de
vii; aparţineau unei familii de
rromi nomazi cetăţeni români.
Tragicul eveniment care i-a
adus la faţa locului pe chiar
primarul Romei, Alemano şi
pe prefectul Pecoraro a pro-
vocat iar ample dezbateri în
politica, opinia publică şi
mass-media italiană. Însuşi
preşedintele Napolitano a vi-
zitat locul unde au fost de-
puse cele patru sicrie ale
copiilor. "E o tragedie care ne
apasă sufleteşte pe fiecare
dintre noi. Sunt necesare
aşezăminte de găzduire sta-
bile şi demne" a declarat el.
Oare aşa se va întîmpla ?
Sunt necesare aşezăminte de
găzduire stabile şi demne,
dar când, unde şi cu ce fon-
duri ? Se exprimă ideea
necesităţii, dar asta depinde
numai de buna voinţă a
administraţiei ţării, de gu-
vern - care nu am auzit să
facă multe promisiuni rela-
tive la această stare de fapt.
Şi ceea ce e şi mai trist, nici
din partea conducerii Româ-
niei - ţară căreia îi aparţin
aceşti dezmoşteniţi ai soartei
- nu vin propuneri, nu vin
soluţii.
"Trebuiesc (rromii nomazi
n.r.) opriţi şi nu alungaţi
mereu" a declarat un alt edil
italian, primarul oraşului Pa-
dova. Noi bănuim că vor fi
PAGINA
7
din nou "sgomberaţi" şi apoi
lăsaţi să se descurce singuri.
Aşa cum s-a întâmplat de 30
de ori (!) cu chiar familia co-
piilor decedaţi.
3. Rîsu' - plînsu'
Cu numai câteva zile în urmă
o altă veste punea România
în prim-planul european: o
fetiţă de doar 12 anişori năs-
cuse, prin cezariană, o altă
fetiţă - sănătoasă - de 2,7 kg.
Devenise mamă ! Dacă mai
punem în balanţă faptul că,
cu nici doi ani în urmă, o
"bunicuţă" româncă de 63 de
ani devenise tot mămică (în
mod tradiţional, fără fecun-
dări în eprubetă precum
Gianna Nannini) putem fi
orgolioşi.
La noi distanţa dintre ieşirea
din pubertate şi intrarea în
menopauză a depăşit fron-
tiera jumătăţii de secol.
Putem să le facem sîc ! sîc !
tuturor naţiunilor care se
plâng de scăderea natalităţii.
de Ghighi Puieşteanu
 PAGINA
8
"Băieţi pe picioare" şi un doctor
italian "cu suflet de român"
75 de români, cu vârste cuprinse între 18 şi 40 de ani, au beneficiat în ultimii şase ani de 84 de pro-
teze oferite gratuit de un medic chirurg italian, Massimo Liberatore, cu ajutorul unui ONG. O astfel
de proteză modernă, cu o greutate de aproximativ 3 kg – 3,5 kg costă peste 10.000 de euro.
„În iunie 2004, eram de gardă,
când a venit un băiat român, Va-
sile, care-şi pierduse un braţ în
copilărie în urma unui accident
şi care spera că va găsi o proteză
la noi" povesteşte doctorul Mas-
simo. Românul venise special din
ţară la Spitalul Gemelli din
Roma. Medicul a fost impresio-
nat de efortul făcut de tânăr şi l-
a ajutat gratis. „Vasile a povestit
altor băieţi fără un picior sau fără
o mână din România şi astfel, la
puţin timp după, ne-am trezit cu
mai multe cereri. Aşa a apărut
ideea acestui proiect" îşi amin-
teşte Massimo Liberatore,
medic-şef al secţiei de hemodia-
liză din cadrul Policlinicii Univer-
sitare „Sacro Cuore" din Roma.
Proiectul iniţiat de el a fost numit
„Ragazzi in gamba" („Băieţi pe
picioare") şi a ajuns în acest an,
la a doua fază a sa, ”care pre-
vede pe lângă donarea de pro-
teze la băieţi români care au
nevoie şi o pregătire a acestor
persoane de a se reintegra în
câmpul muncii din România”,
după cum explică chiar medicul.
În anul 2010 au fost ajutaţi 37 de
băieţi cu 41 proteze. „O proteză
costă foarte mult pentru că este
ca o maşină. Noi oferim proteze
fiabile pentru că băieţii sunt ti-
neri, iar acestea trebuie să-i ţină
o viaţă", explică Massimo.
Fiecare caz este analizat de o co-
misie desemnată de Asociaţia
Universitară pentru Cooperare
Internaţională (AUCI), iar plani-
ficarea pacienţilor este realizată
în funcţie de urgenţa sau gravi-
VIP-UL ACTUALITĂȚII
tatea handicapului. În funcţie de
decizia comisiei, pacientul pri-
meşte un bilet de avion şi este
luat în primire de medici chiar de
la aeroport. Cazarea, masa, dar
şi un program de relaxare, care
constă în câteva vizite prin capi-
tala italiană sunt oferite tot gra-
tis.
Doctorul Massimo Liberatore
povesteşte însă că au existat ca-
zuri în care pacienţii, din anu-
mite motive printre care cel al
fricii, au renunţat la a veni la
Roma pentru aceste proteze,
chiar dacă rezervările pentru bi-
letele de avion erau deja făcute
pe numele lor. Tocmai de aceea,
medicul încearcă să promoveze
acest proiect ”din gură în gură”,
mai exact de la cazul unui pa-
cient cu o nouă proteză la un alt
eventual pacient.
Cu proteza pe bicicletă
”Vreau să vă spun că mă simt ex-
traordinar de bine. Deci o simt
(proteza) ca şi când ar fi piciorul
meu. Este o proteză foarte per-
formantă din toate punctele de
vedere, al flexibilităţii, al mişcă-
rii. Este reglabilă atât la ge-
nunchi, cât şi jos la talpa
piciorului, astfel încât pot face
orice mişcare, pot chiar să fac
paşi alergând sau chiar mergând
pe bicicletă” mărturiseşte emo-
ţionat Petrică Roşu, 34 de ani, un
tânăr care avea nevoie de o pro-
teză modulară de coapse pentru
piciorul drept, pe care l-a pierdut
în urmă cu un an şi două luni. De
proiectul „Ragazzi in gamba",
bărbatul care vine dintr-un sat
vrâncean, a aflat de la un alt
prieten care a beneficiat de o
astfel de proteză. Tânărul mărtu-
riseşte că din pensia mică pe
care o are, în România nu-şi
putea permite nici măcar o pro-
teză simplă care are un preţ de
la 3000 – 4000 de euro în sus.
”Aici am venit gratis, pentru că
mi-a fost plătit transportul, bile-
tul de avion, cazarea, masa, iar
astăzi, deja după doar două zile,
pot să merg pe această proteză
provizorie, urmând ca în ultimele
zile să mi se dea cea definitivă”
povesteşte Petrică impresionat şi
de asistenţii care îl ajută să facă
”din nou paşi, să ajung să fiu din
nou independent, aşa cum am
fost înainte, să devin un băiat pe
picioare.”
Doctorul italian şi mai
fericit decât pacienții
Massimo Liberatore recunoaşte
că satisfacţia lui este atunci când
pacientul pleacă cu noua proteză
acasă, în România. ”Când ei
pleacă de aici, pleacă pe două pi-
cioare sau cu două mâini, şi sunt,
cu siguranţă, persoanele cele
mai fericite din lume, dar eu sunt
şi mai fericit decât ei pentru că
văd satisfacţia lor şi asta mă în-
cântă, îmi umple inima de bucu-
rie. Ei sunt bucuroşi, iar eu sunt
de mii de ori şi mai bucuros pen-
tru ei” recunoaşte medicul.
„Îndrăgostit" de
România
Doctorul Massimo Liberatori
mărturiseşte că s-a „îndrăgostit"
de ţara noastră. El vorbeşte ro-
mâneşte şi mănâncă frecvent,
acasă, specialităţi tradiţionale ro-
mâneşti. Medicul oferă consulta-
ţii medicale gratuite de două ori
pe lună românilor din Roma şi
din împrejurimi. El este frecvent
prezent la slujbele de la Parohia
ortodoxă română de la La Rus-
tica, dar şi la toate acţiunile or-
ganizate de românii din
respectiva parohie. Întrebat de
ce face aceasta, el răspunde cu
mândrie ”pentru că sunt român
şi vreau să demonstrez tuturor
că poporul român este altfel de
cum se vorbeşte în general în Ita-
lia.”
Biroul său din Spitalul Gemelli
este decorat cu o hartă a Româ-
Actualitatea
româneascã
19 februarie - 4 martie 2011
niei, cu steguleţe, insigne, icoane
şi fotografii din ţara noastră.
„România este a doua casă a
mea. Suntem pe jumătate ro-
mâni. În casă mâncăm româ-
neşte şi bem vinuri româneşti",
mărturiseşte italianul într-o ro-
mână aproape perfectă.
”Iubesc România în complexita-
tea sa. Am stat în diferite oraşe,
cunosc multe persoane deose-
bite acolo, am destui prieteni şi
când trebuie merg oriunde. Nu
am un oraş preferat” spune Mas-
simo Liberatore, accentuând că
obiectivul său actual este acela
de a perfecţiona limba română.
de E.P.
VIP sau V.I.P. este acronimul
expresiei “Very Important
Person”, adică o persoană
foarte importantă, o per-
soană de marcă, ceea ce de-
finim în limbajul comun o
personalitate.
Pentru noi, cei de la Actuali-
tatea Românească un VIP nu
este acela care apare pe ta-
bloide sau care defilează în
limuzine înconjurat de ca-
mere video, ci acela care îşi
ajută semenii. VIP-urile Actu-
lităţii vor fi oamenii care, zi
de zi, îşi pun cunoştintele, re-
sursele şi timpul la dispoziţie
pentru a ajuta alţi oameni.

Actualitatea
româneascã
19 februarie - 4 martie 2011
S-o ajutăm pe Eva Maria !
La nici 4 anişori (îi împlineşte pe 27 ianuarie), Eva Maria a fost diagnosticată cu leuce-
mie acută limfoblastică tip L1. Diagnosticul a venit ca un trăsnet - odată cu internarea
la Spitalul Fundeni.
Mesaj din partea mamei
Ne pregăteam să sărbătorim
ziua aniversară, împlinirea a 4
anişori de viaţă, când vestea cea
groaznică a căzut din senin, ca
un trăsnet. Nimic nu prevedea
acest lucru !!!
Puiul nostru drag, cel plin de
viaţă şi voioşie, avea un inamic
insidios, perfid, care-i măcina
trupuşorul firav, ameninţând să-
i răpeasca bucuria de a trăi. Din
acel moment toate s-au schimbat
în jurul nostru şi nu mai aveau
acelaşi sens. Am pornit o luptă
contra cronometru şi inegală cu
acest inamic pentru salvarea
vieţii puiului nostru drag.
Ne-au fost şi ne sunt alături ca-
drele medicale de la spitalul Fun-
deni, familia, prietenii, colegii şi
nu în ultimul rând oamenii de su-
flet care ne ajută necontenit.
Am ridicat rugă fierbinte la ce-
ruri şi credem ca Dumnezeu ne
va ajuta să trecem peste această
cumplită cumpănă.
PAGINA
9
CAMPANIA ACTUALITĂȚII
Povestea Evei Maria
Mă numesc EVA MARIA şi încă nu am implinit 4 ani. Sunt o
fetiţă blondă cu ochii ca murele şi sunt foarte veselă. Primele
trei aniversări le-am trăit împreună cu cei care mă iubesc:
mama, tata, Radu – fratele meu şi cu bunicii.
Pe 27 ianuarie voi împlini 4 ani, dar cei care sunt acum cu mine
sunt oameni necunoscuţi. Sunt îmbrăcaţi în halate albe şi vor-
besc despre mine cu nişte cuvinte pe care nu le înţeleg.
Lângă mine sunt şi mama şi tata. Mă privesc cu dragoste, mă
răsfaţă parcă mai mult ca de obicei, dar şi ei vorbesc despre
ceva ce nu înţeleg – spun că sunt grav bolnavă. LEUCEMIE
ACUTA LIMFOBLASTICA tip L1 – acesta este diagnosticul meu.
Eu nu ştiu despre ce e vorba. Știu doar că îi iubesc pe părinţi,
pe Radu, pe bunici. Iubesc păpuşile, jucăriile şi copiii. Mie nu
îmi place aici. Eu vreau să desenez, să spun poezii, să cânt, să
mă joc, să mă plimb, vreau să descopăr lumea, iubesc viaţa.
Vreau să mă întorc acasă, în lumea pe care o cunosc şi unde
mă simt cel mai bine. Vreau să-mi serbez ziua de naştere ca de
fiecare dată, cu tort. Și să-mi cânte toţi "La mulţi ani". Și vreau
să trăiesc ca până acum – cu veselie, zâmbete, cântece, copii şi
împreună cu cei pe care-i cunosc. Și mami să nu mai plângă…
Mulţumim tuturor celor care au care trecem. Sunt ferm convinsă Ca toate acestea să poată deveni realitate am nevoie, URGENT,
fost şi sunt solidari cu noi şi ne că vom învinge! de ajutorul dumneavoastră. Tratamentul care mă poate salva
ajută în greaua încercare prin Alexandra Grigorescu costă foarte mult şi părinţii mei nu au aceşti bani. Pentru tot
ajutorul, oricât de mic, pe care mi-l veţi acorda vă mulţumesc
din suflet şi vă doresc să nu fiţi niciodată bolnavi. Și pentru un
Dacă doriţi să o ajutaţi pe Eva Maria puteţi să o faceţi prin gând bun, vă mulţumesc. Dacă nu aveţi posibilitatea să donaţi
transfer bancar în contul:
bani, vă rog să trimiteţi mai departe mesajul meu. Eu ştiu că
BRD – EURO există oameni cu suflet mare şi care mă vor ajuta, trebuie doar
RO04BRDE426SV42546944260 să afle povestea mea.
Titular: Grigorescu Cezar, CNP: 1680315463070
Sucursala: BRD Ag. Mosilor, Cod SWIFT: BRDEROBU
Eva Maria
sau la birourile Smith&Smith din Italia şi Spania.
O campanie susţinută de Smith & Smith, grupul Euro Etnic şi “Actualitatea Românească”.
 PAGINA

10
Actualitatea
ACTUALITATEA SOCIALĂ româneascã
19 februarie - 4 martie 2011

Rubrica juridică Xenofobie italiană ?

Auzim acest cuvânt rostit
tot mai des de românii aflaţi
Această respingere
numim xenofobie sau discri-
o

"Menajere: Atenţie la cadourile de la angajatori"
În ultimul timp mi s-a în-
tâmplat să mă ocup de dife-
rite cazuri asemănătoare în
care unele menajere ro-
mânce, în loc să primească
lichidarea pe care o meri-
tau, s-au trezit cu un proces
penal pentru furt iar unele
dintre ele chiar au petrecut
câteva zile bune după gratii.
Ce se întâmplă? Dacă mena-
jerele filipineze, având în
spate o adevărată comuni-
tate, şi-au câştigat respectul
angajatorilor italieni şi îşi pri-
mesc justa lichidare şi chiar
ceva în plus la încheierea
unui raport de muncă , mena-
jerele românce în schimb şi-
au câştigat o totală lipsă de
respect din partea angajato-
rilor.
Acest lucru se datorează fap-
tului că deseori sunt singure,
în situaţii de necesitate, izo-
late şi stresate de stilul de
viaţă pe care îl conduc, fără
un ţesut social care să le sus-
ţină, deoarece comunitatea
românească nu există ca şi
comunitate, ci doar ca indi-
vizi care îşi văd doar intere-
sul strict personal.
Această lipsă de respect se
traduce în programe de lucru
absurde, condiţii de viaţă im-
posibil de acceptat şi în pier-
derea constantă a drepturilor
pe care le au aceste mena-
jere.
Dacă până astăzi era un lucru
obişnuit ca o menajeră ro-
mâncă să fie concediată fără
a primi lichidarea, având în
vedere că doar una din zece
apela la un sindicat sau la un
avocat pentru a-i apăra drep-
turile, acum mulţi angajatori
merg şi mai departe de atât.
În multe cazuri pe care le-am
întâlnit, algoritmul a fost mai
mult sai mai puţin acesta: an-
gajatorul face cadou menaje-
rei o sumă de bani, în
absenţa martorilor, insistă ca
aceasta să primească acest
cadou, iar dacă aceasta ac-
ceptă, când iese din casa an-
gajatorului se trezeşte cu
poliţia sau carabinierii care o
arestează pentru furt în fla-
grant. Asta deoarece angaja-
torul mai întâi denunţă
forţelor de ordine faptul că i-
ar fi fost furaţi şi în trecut
bani din casă şi dă numărul
de serie a bancnotelor pe
care ulterior le va face cadou
menajerei. Un mecanism
diabolic care însă nu dă greş
niciodată.
Ultimul caz de care m-am
ocupat avea ca imputată o
menajeră care acceptase 50
de euro cadou de la angaja-
tor. Aceasta a fost arestată şi
a petrecut 3 zile în închisoare
cu acuzaţia de furt, iar în in-
stanţă a fost condamnată la
un an de închisoare şi la o
despăgubire în favoarea an-
gajatorului de 10.000 de
Euro. Deci nu numai că lichi-
darea nu i-a fost plătită. A
fost nevoită şi să scoată din
buzunar o sumă mai mare
decât a câştigat pentru în-
treaga durată a raportului de
muncă. Asta ca să nu mai
vorbim de un cazier pătat.
Pentru a evita astfel de situa-
ţii neplăcute, sfatul meu este
să nu acceptaţi cadouri în
bani sau obiecte de la anga-
jatori, mai ales atunci când
nu există martori care să vă
poată susţine.
Pe cât de trist, un lucru este
cert: angajatorii italieni au în-
ţeles că situaţia menajerelor
românce este fragilă, întru-
cât nu au învăţat să-şi cu-
noască şi să-şi apere propriile
drepturi şi devin prăzi uşoare
ale unor indivizi lipsiţi de
scrupule, din păcate, destul
de mulţi. Nu acelaşi lucru se
întâmplă cu angajaţii italieni
sau de altă naţionalitate, de-
oarece aceştia pot conta pe
ajutorul întregii comunităţi
din care fac parte şi al con-
aţionalilor şi astfel pot obţine
condiţii de muncă şi salarii cu
mult mai bune.
Sper ca mai devreme sau mai
târziu să se înţeleagă că aten-
ţia limitată doar la propriile
interese nu este un avantaj şi
nici o dovadă de isteţime.
Este mai degrabă o prostie ce
penalizează mai degrabă sau
mai târziu fiecare individ, fă-
când ca românii să aibă din
ce în ce mai puţine drepturi,
demnitate şi oportunităţi eco-
nomice.
Doar devenind un grup social
unit, o comunitate închegată
gata să iasă în piaţă pentru a-
şi apăra un conaţional, se va
putea demonstra angajatori-
lor că muncitorii români me-
rită să fie respectaţi şi trataţi
ca şi ceilalţi muncitori.
de av. Giancarlo Germani
în Italia. Personal cred că
este vorba mai degrabă de
o atitudine defensivă a ita-
lienilor împotriva răutăţii ce
o cultivă o parte din con-
aţionalii noştri. Pentru că
xenofobia se traduce prin
ură. Ori eu nu am observat
o asemenea încruntare pe
chipurile locuitorilor ţării în
care ne aflăm. Nu este nor-
mal să îşi apere ţara de in-
divizi dezechilibraţi ?
Fiindcă orice om cu mintea
întreagă reacţionează prin
a se apăra dacă cineva întră
în casa sa cu intenţii necu-
rate şi imorale. Și dacă sun-
tem oameni adevăraţi,
atunci să recunoaştam că o
parte dintre noi nu reuşim
să ţinem în frâu trufia şi ob-
răznicia, afişând peste tot
impoliteţe şi lipsă de amabi-
litate.
Italienii au înţeles că ne
aflăm în dificultate şi, ani
mulţi după Revoluţie, ne-au
ajutat necondiţionat. Dar,
iată, au constatat că foştii
Daci, ridică mâna la gâtul
lor. Am început să judecăm
într-o manieră generalizată
poporul italian. Să dăm ver-
dicte. Să cerem suverani-
tate. Să facem agitaţie,
uitând că acolo unde este
agitaţie, nu mai este liber-
tate. Dar, cel mai grav de-
fect al nostru, al românilor,
este că ne lăudăm! Ori un
om care se laudă a căzut
din specia “persoană” în
specia “individ”.
A sosit momentul să întoa-
cem privirile spre noi în-
şine, să ne judecăm pe noi
înşine. Auzim acum ros-
tindu-se pe faţă: “Non, ru-
meno, non rumena!”.
minare. Credeţi că este co-
rect? Personal cred că este
o îndepărtare firească, fiin-
dcă nu ştim să ne facem plă-
cuţi semenilor.
Să nu uităm nici o clipă că
nouă, românilor, comunis-
mul a reuşit să ne distrugă
demnitatea de om şi respec-
tul de sine, fără de care
omul îşi pierde duhul şi fără
duh cu ce se mai deose-
beşte de vită? Sunt aceste
constatările care au fost
trăite pe viu de către oame-
nii care au suferit în închi-
sorile comuniste şi care au
fost sintetizate foarte bine
de părintele Nicolae Stein-
hardt în “Jurnalul fericirii”.
Aşa se şi explică de ce un
număr înfricoşător de mare
dintre români au ales
această dureroasă cale de
a-şi părăsi Patria. Sigur că
majoritatea compatrioţilor
au făcut fapte bune în Italia.
Dar aceste reuşite nu ne
oferă dreptul să acordăm
“circumstanţe atenuante”
fărădelegilor şi ticăloşiilor
pe care le şăvârşesc unii din
compatrioţii noştri. Va fi o
cale lungă până când vom
reuşi, cu ajutorul lui Dum-
nezeu, să reconstruim o
aură pozitivă în jurul cuvân-
tului “Rumeno”. Datorită
faptului că la noi s-au călcat
în picioare valorile tradiţio-
nale, cu precădere, cele
creştine, asistăm acum în
România la scene aproape
infernale.
Avem o singură cale de sal-
vare şi aceasta este întoar-
cerea la Biserică, la valorile
creştine.
de Valeriu Tanasa

Important !
În fiecare zi de sâmbătă, de la orele 16,
PIR - Partidul Românilor din Italia
în colaborare cu Uniunea Asociaţiilor
Româneşti din Roma sunt la dispoziţia
dumneavoastră gratuit cu informaţii
legale şi sindicale.
La Centrul Comercial "La Strada" : Circ. Nomentana 530
Info: 329 31 21 699

Actualitatea
româneascã
19 februarie - 4 martie 2011
Oficialii CE preocupaţi de
semi-analfabetismul din Italia
Un adolescent de 15 ani din cinci este semi-analfabet în
Italia. Semnalul de alarmă este tras de această dată de
Comisia Europeană, care a trimis în Peninsulă o echipă
de specialişti "pentru a găsi modalităţi de îmbunătăţire
a gradului de analfabetizare".
21% dintre adolescenţii cu vâr-
sta de 15 ani din Italia au rezul-
tate scăzute la lectură, potrivit
unui sondaj realizat recent de
Organizaţia pentru Cooperare şi
Dezvoltare Economică (OCDE) –
prin programul Pisa 2010, adică
un adolescent din cinci din Pe-
ninsulă este semi-analfabet sau
altfel spus nu deţine ”capacitatea
fundamentală de a citi şi de a
scrie”.
Arestări de poliţişti
de frontieră şi de
vameşi corupţi
(continuare în pagina 6)
Atît de repede le-a cîştigat în-
crederea încît, din chiar
prima zi, subordonaţii-colegi
i-au acordat onorabila încre-
dere de a împărţi chiar el
banii din găleată.
Vameşii la Bucureşti,
traficanţii la Piteşti
La doar cîteva zile mascaţii
au debarcat din elicoptere la
graniţa de sud-vest a Româ-
niei. De data aceasta, în vizo-
rul anchetatorilor se aflau
punctele de trecere a frontie-
rei de la Timiş, Caraş-Seve-
rin, Stamora-Moraviţa,
Nădlac, Naidăş... Au fost din
nou săltaţi sute de lucrători
vamali şi îmbarcaţi imediat în
aceleaşi vehicole aeriene
care îi aduseseră pe mascaţi
şi purtaţi spre sediile în care
justiţia urma să decidă incul-
parea sau disculparea lor.
Soarta poliţiştilor vamali şi a
vameşilor (care aparţin de
Ministerul de Finanţe) se de-
cide la Curtea de Apel din
Bucureşti. Cea a gen. Astfel, graniţa de est a
contrabandiştilor la Piteşti,
pentru că s-a descoperit că
Piteştiul găzduieşte "viespa-
rul" central al traficanţilor.
Unii din cei căutaţi au reuşit
ACTUALITATEA SOCIALĂ
Alarma este trasă de această
dată chiar de Comisia Euro-
peană care ”pentru a contribui la
rezolvarea problemei a desem-
nat un grup de experţi indepen-
denţi” care să găsească ”metode
de imbunătăţire a gradului de al-
fabetizare”. Aceste lacune pot în-
greuna posibilitatea găsirii unui
loc de muncă sau pot duce la ex-
cluderea socială a tinerilor.
Obiectivul specialiştilor desem-
să dispară, precum şeful
vămii de la Stamora-
Moraviţa.
În ancheta generală
privind corupția din
vămi sunt mobilizați
peste 1000 de
polițiști, jandarmi și
ofițeri DGA.
La percheziţiile efectuate au
fost găsite şi sechestrate mii
de baxuri de ţigări de contra-
bandă, importante sume de
bani în lei şi în valută, arme
de foc, electroşocuri, girofa-
ruri... Pentru ce le trebuiau
girofaruri ? vă întrebaţi, cred.
Pentru că maşinile în ale
căror portbagaj se găseau
ţigările traficate erau escor-
tate pînă la ieşirea din zona
"de trecere".
Epilog
În luna martie a acestui an
România şi Bulgaria ar fi tre-
buit să intre în spaţiul Schen-
Europei unite ar fi fost mu-
tată de la Tisa la Prut şi la
Marea Neagră. Părea că aşa
se va întîmpla, chiar dacă
două mari puteri, Franţa şi
naţi să vină în Italia este acela de
a reduce cu cel puţin 15% până
în anul 2020 procentul elevilor
care întâmpină dificultăţi în lec-
tură, la matematică şi în studiul
ştiinţelor.
”Lansarea acestui grup” explică
Androulla Vassiliou, comisar eu-
ropean pe educaţie, cultură, mul-
tilingvism şi tineret, ”presupune
începutul unei campanii euro-
pene destinată să descopere
cauzele gradului scăzut de anal-
fabetizare. Prea mulţi europeni
sunt excluşi de pe piaţa muncii şi
nu sunt capabili să se implice
activ în societate pentru că nu
Germania, se pronunţaseră
pentru o amînare a acestei
date.
Dar acum? Scandalul
corupţiei generalizate în
toate vămile româneşti cre-
dem că ne va amâna sine die
bucuria de a circula de acasă-
acasă fără stopuri stresante
pe parcurs.
Speram că nu va mai trebui
să ciupim din banii munciţi
(în timpul aşteptării la cozile
formate la intrarea sau
ieşirea din "filtru") pentru
şpaga obligatorie pe care şi
noi, volens-nolens, trebuia să
o dăm - chiar dacă nu trafi-
cam mare brînză.
Nu ne pot optimiza nici
măcar laudele şi felicitările
pe care eurocomisarul Ceci-
lia Malmström le-a adus mi-
nisterelor româneşti de
Interne şi Justiţie. Cuvintele
preşedintelui Băsescu, cu
care punem punct acestui
material, sunt edificatoare:
"Operaţiunea din vămi va
contribui negativ la intrarea
României în Schengen (...)
pentru că arată cît de cangre-
nat este sistemul".
Vom reveni.
de Ghighi Puieşteanu
PAGINA
11
ştiu să scrie şi să citească. Dacă rilor dezvoltate. State, precum
dorim să atingem obiectivele Eu- Danemarca, Olanda şi Elveţia
ropa 2020 pentru o creştere in- sunt aproape de obiectivul de
teligentă şi completă, trebuie sa 15%. În alt context – cum e Fin-
acţionăm acum pentru rezolva- landa, procentul adolescenţilor
rea acestei probleme” a declarat cu capacităţi scăzute de citire şi
oficialul de la Bruxelles. scriere este sub 10%.
Potrivit experţilor ”analfabetis- Lucrurile merg mai bine decât în
mul împiedică creşterea econo- Italia şi în ţări în care procentul
mică şi integrarea”. Soluţiile vor elevilor semi-analfabeţi depă-
contribui astfel la inserarea aces- şeşte cu mult cota de 15% cum
tor tineri în societate, la stimula- ar fi: Franţa (19,8%), Germania
rea lor în activităţile sociale şi la (18,5%), Marea Britanie (18,4),
eliminarea sărăciei la nivel euro- Spania (19,6%) şi Portugalia
pean, nu numai pe plan local. (17,6%).
Din cauza performanţelor slabe
la citit, Italia se află în coada ţă- de E.P.
Graniţa
Paradisului
(continuare din pagina 3)
Moartea vrea o scuză, este mult prea uşor să critici, să
judeci, doar pentru că avem de-a face cu persoane care
nu ne plac dar pe care trebuie să le acceptăm, să le
ajutăm să se integreze în societatea noastră.
În Basilica Santa Maria in Trastevere a avut loc o ce-
remonie de comemorare, organizată de Comunitatea
Sant’Egidio, a celor patru copilaşi. Au fost prezente mii
de persoane… nu toţi rrom, mulţi italieni din Roma.
Lumea privea cu atenţie imbrăcămintea femeilor rrom,
chipurile lor, copiii lor… una dintre ele mai în vârstă s-
a simţit rău în timpul slujbei, probabil pentru că era în
vârstă, dar şi-a revenit. Cu toţii erau în jurul ei. Când
enoriaşii şi-au dat mâna în semn de pace, am văzut
multe mâini italiene care au strâns mâini de rrom. S-a
putut. O primă sămânţă a fost plantată, acum trebuie
să aşteptăm ca planta să crească. Dar dacă nu vom
stropi planta, sămânţa nu va da roade.
“Copiii lor trebuie să înveţe să se joace cu ai noştri”, a
spus cardinalul Agostino Vallini, vicarul Papei care a
celebrat slujba, “pentru că Iisus i-a iubit pe toţi până
la extremul sacrificiu, fără să facă distincţii”.
În timpul rugăciunii, s-au aprins lumânări şi pentru alţi
copii care au pierit de-a lungul timpului în circum-
stanţe asemănătoare: multe nume, mulţi îngeri… fie-
care lumânare, un nume, o rugăciune către cer.
Erau prezente şi autorităţile, primarul Gianni Ale-
manno şi preşedintele Regiunii Lazio, Renata Polverini.
Ar fi de preferat însă ca prezenţa acestora să nu fie li-
mitată la comemorări impuse de rolul pe care îl au;
există îndatoriri mult mai urgente, pentru că demnita-
tea fiinţelor umane nu poate fi luată în bătaie de joc.
Cu toţii trebuie să învăţăm că persoanele sunt per-
soane indiferent de ţara de origine, şi că “foibele” is-
triene care au văzut moartea multor italieni pe motive
de rasism ar trebuie să ne facă să reflectăm… Bine că
măcar Paradisul este deschis tuturor, fără graniţă şi
fără limite...
de Lorella Lattavo
 PAGINA
12
Sfântul Valentin a
trecut, dar vremea
dragostei nu
Măi copii, care faceţi copii !
Veniţi la moşu, care mai face
copii numai la xerox, să vă
spună o povestioară... două,
trei !
Sfântul Valentin
A fost odată ca nicio... (vorba
multă, sărăcia duhului)... toc-
mai hăt ! în veacul al III-lea,
un împărat mare, puternic şi
foarte războinic. Era rău,
precum toţi războinicii, împă-
ratul roman Claudiu al II-lea.
Aşa de chitră era că a interzis
prin lege însurătoarea - pen-
tru a avea cât mai mulţi
bărbaţi necuplaţi care să
lupte pentru ambâţul lui.
În acel timp, în Italia trăia şi
Valentin; era episcop la Terni
- care munceşti pe acolo cred
că ai auzit de el ! Lui Valen-
tin, ca oricărui popă, îi plăcea
mai mult dragostea decât
gâlceava. Aşa că s-a apucat
să cunune lumea pe şest.
Pe necredinciosul de Claudiu,
care avea mai mulţi informa-
tori decât are astăzi Băse, l-a
supărat tare activitatea ile-
gală a rebelului de Valentin.
Fără prea multe judecăţi l-a
condamnat la moarte pe
acesta şi pe data de 14 fe-
bruarie 269 l-a şi executat
(exact cum a făcut Iliescu cu
Nea Nicu'). Nu bănuia tiranul
că, procedând astfel, va face
din el un Sfânt.
Americanii, care se pricep să
facă din… pământ, din iarbă
verde - bici, au făcut din data
aceasta o nouă sărbătoare:
Ziua Îndrăgostiţilor. Recent
aceasta a început a fi "feste-
giată" şi la noi - şi ăsta nu-i
un lucru deloc rău.
Dragobetele
Ei bine, Sfântul Valentin de
anul acesta s-a dus. Nu vă
îngrijoraţi însă, uitucilor, care
ori suferiţi de amnezie cro-
nică ori vă doare-n c...ot de
obiceiurile altora. Pentru voi,
noi am păstrat în rezervă o
sărbătoare neaoşă, dedicată
tot celor pe care îi mănâncă
în... ?!
Noi românii îl avem pe Dra-
gobete. Care Dragobete ?
Care umblă după fete !
ACTUALITATEA CULTURALĂ
Gagiul, un zeu tânăr, voinic,
frumos şi bun (dubioasă adu-
nare de atâtea pozitivisme
într-un singur românaş de-al
nost' !) era copilaşul din flori
- care flori ? de unde flori în
februarie ? - al Babei Dochia.
Aţi auzit de Baba Dochia,
care îşi scutură cojoacele ?
Babă, babă - dar ce stil,
mânca-v-aş... resturile de la
porcul tăiat de Crăciun !
Acuş, acuş o să arunce "alen-
deloanele" unul câte unul,
pînă va rămâne în pielea
goală. Şi-apoi: vine, vine, pri-
ii-mă-vaa-raa... ! [N.A. Deci
expunerea nudurilor femi-
nine în paginile calendarelor
din toată lumea este inspi-
rată din mitologia româ-
nească.]
Sărbătorirea lui Dragobete
avea loc, odată, între 24 şi 28
februarie. Dar de când Iuliu
s-a certat cu Grigore (calen-
darele aduc profit, nu glumă)
se poate sărbători, şi chiar se
face, pe întâi, trei şi 25 mar-
tie. Aveţi tot timpul.
Mărţişorul
"Martie, martie, mărţişor / tu
dai drumul la izvor..." Ştiţi
poezia ? Dacă nu, vă dezgheţ
eu.
Mărţişorul (ăsta, am impre-
sia, e ORIGINAL BLEND ®
ROMANIA) are doi mâţişori
atârnaţi de o aţă bicoloră fă-
cută fundiţă. Unul e roşu,
altul e alb; ei semnifică dra-
goste şi respectiv puritate,
sinceritate.
Dăruirea lui (cu sau fără o
altă tinichea atârnată între
"mâţi") pentru a fi prins la
guler în chiar ziua de start a
primăverii calendaristice,
Actualitatea
româneascã
19 februarie - 4 martie 2011
este pentru orice român o
modalitate de exprimare a
afecţiunii sincere pentru ci-
neva. "Din gulerul cămăşii să-
ţi crească ghiocei" scria cu
ani în urmă poetul vasluian
Ion Enache gândindu-se că,
buni sau răi, cu toţii din pă-
mânt suntem plămădiţi.
Datoria noastră acum este să
transferăm această tradiţie şi
Elevi români la un
în Italia. Nu va trebui decît să
"cănăfim" nişte arnici. În pri-
mul an, că de la anul se vor
mobiliza chinezii (să ne taie
macaroana) !
master de fizică la
8 Martie
Nu mult după debutul lui
Frascati
Martie (care e, culmea, zeul
Patru adolescenţi ro- ror ţărilor într-o Europă
războiului) vine ziua - nici
mâni au participat, ală- care nu poate fi decât o Eu-
italo-americană, nici româ-
turi de alţi 13 elevi ropă unită”.
nească, ci internaţională - a
italieni, timp de patru
femeii. Şi cum tot omul are
zile, în perioada 7-10 fe- ”Tinerii români încă mai
mamă, bunică, soră, soţie,
bruarie a.c., la un mas- sunt pregătiţi. România a
nepoată, vecină, colegă,
terclass internaţional de fost întotdeauna o exce-
amantă... BANG ! o nouă
fizică de la Institutul Na- lenţă din punct de vedere
obligaţie pe capetele mascu-
ţional de Fizică Nucleară al ştiinţei, în ciuda proble-
lilor. Nu vă speriaţi totuşi,
de la Frascati. melor şi situaţiei actuale
reprezentanţi ai sexului tare!
din învăţământ şi din cerce-
Nu fiţi timoraţi că desele săr-
“Fizica în secolul XXI” se tare” a mai precizat Cătă-
bători, care parcă au fost cu-
intitulează masterul inter- lina Curceanu.
sute în avantajul urmaşelor
naţional coordonat de Că-
Evei, vă vor sărăci. Mult mai
tălina Curceanu, prim- Faptul că şcoala noastră
multe avantaje erotico-senti-
cercetător la institut din este mult mai bună decât
mentale vă pot aduce un
anul 1992. ”Este prima cea a italienilor au consta-
bucheţel de mimoze şi un "te
dată când organizăm un tat şi cei patru adolescenţi
iubesc" !
masterclass internaţional români, participanţi la cur-
pentru elevi atât din Româ- sul de la Frascati: Alexan-
Sărbătorile de "fe-martie"
nia, cât şi din Italia, prin dra Neagu (16 ani) şi Pavel
mai sus rezumate glorifică
care să le prezentăm fizica Teodor (16 ani) din Sfântu
renaşterea naturii care ne în-
modernă” mărturiseşte Gheorghe, Isabel Horvath
conjoară şi din care facem
cercetătoarea româncă. (16 ani) din Arad şi Bianca
implicit parte. Apele se
”Obiectivul este pe de o Bălan (18 ani) din Bârlad.
dezgheaţă, păsările se căsă-
parte să le arătăm la ce s-a
toresc (spun polonezii), colţul
ajuns în fizica modernă, iar ”Învaţă mai multe zile, pen-
ierbii rupe crusta îngheţată a
pe de altă parte să încer- tru că merg la şcoală şi
pământului, zeci de vietăţi
căm să îi atragem spre o sâmbăta, dar cred că noi
care până în acest moment
cariera ştiinţifică, iar pe cei facem materie mai multă”
hibernau îşi scot una câte
care nu vor urma o carieră comentează Isabel, în
una labele supte toată iarna
ştiinţifică să rămână ori- vreme ce Pavel a observat
pentru ca soarele, din ce în
cum curioşi şi în contact cu că ”materia lor este pe ba-
ce mai cald, să le reînvigo-
lumea ştiinţifică.” zată pe cultură, în schimb
reze... E precum un imn adus
noi pe practic şi avem mai
Fecundităţii şi Fertilităţii.
Potrivit Cătălinei Cur- multe ştiinţe pe care le cer-
ceanu, acest tip de schimb cetăm”.
De aceea: iubiţi-vă, oameni
de informaţii între elevii
buni ! Lăsaţi războaiele (cer-
italieni şi cei din ţara noas- (continuare în pagina 16)
turi, dispute, gelozii,
tră consitutie ”o necesitate
invidii...) şi faceţi Dragoste !
având în vedere integrarea
de E.P.
României, Italiei şi a tutu-
de Ghighi Puieşteanu
 PAGINA
14
Conaţionalii din regiunea Calabria
sprijiniţi de Episcopia Ortodoxă
Română a Italiei
Preasfinţitul Părinte Siluan,
Episcopul Ortodox Român al Ita-
liei a avut în prima parte a lunii
februarie mai multe întâlniri cu
autorităţile locale din Reggio Ca-
labria pentru a discuta despre
problemele românilor din zonă.
Dificultăţile cu care se confruntă
conaţionalii noştri din Calabria,
sunt, potrivit episcopului orto-
dox, cele ”legate de locurile de
muncă, de posibilităţile de
muncă, posibilitatea de a găsi o
locuinţă şi de a se putea stabili
pentru o perioadă mai lungă într-
o perspectivă să zicem în care se
pot integra cu familii cu tot.
Multe sunt cazurile din Reggio
Calabria de femei care lucrează
în casele italienilor şi care au fa-
miliile în România. De aseme-
ACTUALITATEA RELIGIOASĂ
nea, sunt mulţi români care lu-
crează aici în agricultură şi sunt
împrăştiaţi în satele din provincia
Reggio Calabria, în număr de
peste 6000, lucrând unde pot în
agricultură sau în alte locuri, dar
neavând resurse necesare ca să-
şi aducă familia aici” a constatat
episcopul ortodox.
Tocmai de aceea, a mai precizat
Preasfinţitul Părinte Siluan,
”episcopia noastră, parohia
noastră de aici, împreună cu Bi-
roul de migranţi şi cu sprijinul ar-
hiepiscopiei catolice de Reggio
Calabria, încearcă să sprijine pe
fraţii noştri români în această
realitate pentru a putea găsi so-
luţii cât mai bune şi pentru a-i
ajuta şi cu actele pentru că este
un număr mare dintre aceştia
care sunt aici şi nu au acte ofi-
ciale de şedere şi de lucru în
această zonă”.
24 de mii de români
în Calabria
În regiunea Calabria trăiesc cu
rezidenţă aproximativ 24.000 de
români, dintre care peste 2500
numai la Reggio Calabria, potri-
vit părintelui Virgil Voicu de la
Parohia Cuviosul Grigorie Deca-
politul din localitate.
”Vizita Preasfinţitului Părinte Si-
luan în oraşul nostru a avut un
mare impact pozitiv atât în rân-
dul românilor, cât şi pentru sora
noastră – biserica italiană cato-
lică. Preasfinţitul a fost primit cu
deosebită căldură de monsenio-
rul Vittorio Mondello, arhiepis-
cop şi mitropolit de Reggio Cala-
bria şi Bova. S-au discutat
diverse probleme despre imigra-
ţie, despre problemele românilor
din Calabria O frumoasă colabo-
rare există şi între noi preoţii or-
toocşi români şi preoţii catolici,
Actualitatea
româneascã
19 februarie - 4 martie 2011
avem o bună colaborare cu bise-
rica soră şi ne implicăm să aju-
tăm credincioşii ortodocşi
împreună cu Caritas-ul italian,
care oferă un mare sprijin pentru
cei care vin din ţară, pentru cei
care rămân pe stradă şi pentru
românii care nu au un loc de
muncă.” precizează părintele
Virgil Voicu, paroh de trei ani la
Reggio Calabria.
Italienii din regiunea Clabria
sunt ”deschişi, maleabili” faţă de
români a ţinut să mai sublinieze
preotul ortodox. ”În comparaţie
cu italienii din nord, sudul este
mai ospitalier, mai deschis sufle-
teşte” a constatat părintele Virgil
Voicu.
de E.P.
 PAGINA

15
Actualitatea
româneascã
19 februarie - 4 martie 2011 ACTUALITATEA RELIGIOASĂ

9.246 de botezuri Hram la Civitavecchia

Pe 06 februarie 2011, Paro- din Napoli, pe seama nou

şi 1.348 de cununii
hia Ortodoxă Română ”În-
tâmpinarea Domnului” din
Civitavecchia şi-a sărbătorit
hramul. În timpul liturghiei
înfiinţatei parohii, cu hra-
mul Sfântul Ierarh Paulin de
Nola, de la Caserta, apoi a
fost hirotonit întru diacon

religioase celebrate
a fost hirotonit întru preot
diaconul Florin Bontea de la
Parohia Sfântul Mucenic
Ioan cel Nou de la Suceava,
fratele Constantin Holban
pe seama parohiei din Civi-
tavecchia.

în 2010 Liturghie arhie-

rească la Florenţa
În luna ianuarie a acestui
an s-au desfăşurat la Duminică, 13 februarie cop Siluan a sfinţit noul ico-
Roma lucrările Consiliului 2011, la Parohia Ortodoxă nostas al bisericii, iar la
Eparhial şi respectiv ale Română ”Înălţarea Domnu- sfârşitul Sfintei Liturghii s-
Adunării Eparhiale ale lui” din Firenze (Florenţa) a a săvârşit slujba Parastasu-
Episcopiei Ortodoxe Ro- avut loc o Liturghie arhie- lui de 40 de zile pentru
mâne a Italiei. rească. părintele Petre Coman,
Preasfinţitul Părinte Epis- adormit în Domnul.
Conform unui comunicat dat

publicităţii de Departamentul
de Informare si Mass Media
al Episcopiei, “în cadrul Con-
siliului Eparhial au fost pre-
zentate Rapoartele de
Activitate ale sectoarelor,
Darea de Seamă a ediţia din 2010 a Calendaru-
Preasfinţitului Episcop Siluan
pe anul 2010, Bilanţul Finan-
ciar pe 2010 şi Planul Finan-
ciar pe 2011”.
Adunarea Eparhială a fost
precedată de slujba de Te-
Deum la care a participat
Preasfinţitul Părinte Siluan,
înconjurat de un sobor de
preoţi şi diaconi.
“Membrii Adunării Eparhiale
au luat act de realizările de-
osebite înfăptuite în anul
2010, la doi ani şi cele nouă
luni de la începuturile episco-
piei şi de la alcătuirea apara-
tului administrativ eparchia”,
se mai precizează în acelaşi
comunicat.
Activitatea episcopiei în 2010
s-a deovedit a fi una fruc-
tuoasă. Pe anul trecut preoţii
ortodocşi au celebrat nu mai
puţin de 9246 de botezuri şi
1348 de cununii. În plus, în
aceeaşi perioadă s-au înfiin-
ţat 29 de parohii şi un schit.
Din evenimentele organizate
de Biserică, nu a lipsit nici
lui Tuturor Sfinţilor de peste
an şi a Psalmilor aleşi – Folo-
sitori la toată trebuinţa, în-
tocmite de obştea mănăstirii
„Adormirea Maicii Domnu-
lui”, de la Roma, Pelerinajul
la Giulgiul de la Torino, prima
ediţie a ”Colocviilor Dioni-
siane”, din perioada 30 au-
gust – 03 septembrie 2010,
precum şi numeroase
conferinţe, simpozioane, în-
truniri, congrese aniversări
cu referire specială la ”Anul
omagial şi Crezului Ortodox
şi a Autocefaliei Româneşti”
Şi 2011 este plin de proiecte
ambiţioase pentru Episcopia
Ortodoxă română ce îşi pro-
pune nu numai să continue
proiectele demarate în 2010,
ba chiar să le intensifice.
Conform comunicatului men-
ţionat, pe anul curent, Epis-
copia îşi propune să
intensifice misiunea printre
românii ortodocşi din Italia,
printr-o pastorală de proximi-
tate, precum şi activitatea de
cateheză la copii, tineri şi
adulţi şi de formare teologică
a clerului
Şi aspectul social are o im-
portanţă deosebită pentru re-
prezentanţii clerului ortodox
din Italia, aceştia propu-
nându-şi să vină în sprijinul
celor săraci, a celor din închi-
sori, a celor din spitale şi a
tuturor celor care au nevoie
de ajutor.
La Adunarea Eparhială au
participat, pentru a da un
scurt cuvânt de salut,
reprezentanţi ai autorităţilor
civile române şi italiene.
În partea a doua a Adunării
Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan Ică
Jr a susţinut o conferinţă cu
titlul: Diaspora - şcoala
credinţei.
de Alina Harja
Calendar ortodox
19 februarie - 4 martie
19 S Sf. Ap. Arhip, Filimon
şi soţia sa, Apfia; Cuv. Mărt.
Evghenie şi Macarie
20 D Sf. Leon, Ep. Cataniei;
Sf. Agaton, Ep. Romei; Cuv.
Visarion - Duminica a
XXXIV-a după Rusalii (a Fiu-
lui Risipitor);
21 L Cuv. Timotei; Sf. Eus-
tatie, Ep. Antiohiei
22 M Aflarea moaştelor Sf.
Mc. din Evghenia; Cuv. Ata-
nasie, Talasie şi Limneu
23 M † Sf. Mc. Policarp, Ep.
Smirnei; Cuv. Gorgonia
(Post)
24 J †) Întâia şi a doua
aflare a Capului Sf. Ioan În-
aintemergătorul şi Boteză-
torul Domnului
25 V Sf. Tarasie, Arhiep.
Constantinopolului; Sf. Mc.
Alexandru şi Ipatie (Post)
26 S Sf. Porfirie, Arhiep.
Gazei; Sf. Mc. Fotini; Sf.
Teodor (Pomenirea morţilor
- Moşii de iarnă)
27 D Cuv. Mărt. Procopie şi
Talaleu - Duminica Lăsatu-
lui sec de carne (a Înfricoşă-
toarei Judecăţi);
28 L † Cuv. Ioan Casian Ro-
manul şi Gherman din Do-
brogea; Cuv. Vasile Mărt.;
Sf. Sfinţit Mc. Nestor (Dez-
legare la ouă, lapte şi
brânză)
1 M Cuv. Mc. Evdochia;
Cuv. Domnina; Sf. Mc. Anto-
nina; Sf. Mc. Marcel şi
Anton (Dezlegare la ouă,
lapte şi brânză)
2 M Sf. Sfinţit Mc. Teodot;
Sf. Mc. Isihie şi Nestor (Zi
aliturgică) (Dezlegare la
ouă, lapte şi brânză)
3 J Sf. Mc. Eutropiu, Cleonic
şi Vasilisc (Dezlegare la
ouă, lapte şi brânză)
4 V Cuv. Gherasim de la Ior-
dan; Sf. Mc. Pavel şi Iuliana,
(Dezlegare la ouă, lapte şi
brânză).

Donaţii pentru construirea bisericii

ortodoxe Naşterea Sfântului Ioan
Botezătorul din Pordenone se pot face
în contul:

IBAN
IT46V0835612503000000032119 ABI
08356 CAB12503
CC 000000032119
intestato a Parrocchia Ortodossa
Romena Natività di San Giovanni Battista,
deschis la Banca di Credito Cooperativo
Pordenonese, Filiale di Pordenone, Ag. 3
 PAGINA
16
Elevi români la un master
internaţional de fizică la Frascati
(continuare din pagina 11)
"Materia lor este pe ba-
zată pe cultură gene-
rală teoretică, în
schimb noi pe practic şi
avem mai multe ştiințe
pe care le cercetăm"
Cei patru elevi au fost selec-
taţi în urma unui concurs cu
peste 40 de participanţi din
ţara noastră. ”Concursul a
constat într-un eseu cu titlul:
Ştiri pe scurt
11 români intoxicaţi
la Genova
În seara de 6 februarie 11
persoane, 9 adulţi şi doi
copii, au fost transportaţi de
urgenţă la spital din cauza
ACTUALITATEA DIN ITALIA
unei intoxicaţii cu monoxid
de carbon. Aceştia locuiau
într-un apartament din via
Novaro, la Genova.
Din câte se pare cauza cen-
trala de încălzire a aparta-
mentului nu funcţiona
corespunzător şi a emanat
monoxid de carbon în încă-
peri.
Din fericire toţi nici unul din
cei 11 nu este în pericol de
moarte.
”Fizica în următorii o sută de
ani” pornind de la bazele
reale ale fizicii” explică
Bianca. Adolescenţii se află
pentru prima dată la un mas-
ter organizat în afara ţării şi
povestesc că ”ni s-au prezen-
tat în detaliu diferite domenii
ale fizicii, ce vom putea să
facem dacă vom urma
această meserie şi am avut
ocazia să cunoaştem oameni
foarte importanţi”.
Alexandra susţine că îi place
Prinşi în timp ce furau
motorină
Doi români au fost prinşi în
timp ce furau motorină din
carierele de la Nuvolera
(Brescia). Cei doi, domiciliaţi
la Montechiari, mai furaseră
de încă trei ori motorină din
cisternele folosite pentru a
alimenta camioanele ce
Actualitatea
româneascã
19 februarie - 4 martie 2011
fizica, deoarece are posibili-
tatea astfel să descopere
mereu lucruri noi, iar Isabel
completează că ”fizica este
un domeniu important pentru
oameni, poate ajuta umanita-
tea cu foarte multe lucruri”.
Pavel mărturiseşte că a venit
la acest curs pentru a găsi un
profil pe care să se axeze şi
să vadă dacă îi place. Tânărul
a ales fizica experimentală.
de E.P.
efectuau transportul de la
cariere. În total au furat
aproximativ 500 de litri de
motorină. Tribunalul italian
i-a condamnat însă la o pe-
deapsă uşoară: 8 luni de în-
chisoare cu suspendare şi
200 de euro amendă.
de Arsenio Silupescu

Actualitatea
româneascã
19 februarie - 4 martie 2011
Muzică, dans şi veselie de Sfântul Valentin
În aşteptarea Sfântului Valentin,
Asociaţia “Spirit Românesc”,
condusă de Marius Burghelea, a
organizat trei spectacole în trei
localităţi din nordul Italiei: pe 11
februarie la Asola (Mantova), pe
12 la Cerea (Verona), iar pe 13
la Torino. Voia bună i-a cuprins
pe toţi cei peste 150 de partici-
panti, care au ascultat timp de 4
ore muzica îndrăgiţilor artişti
Laura Lavric, Adrian Enache şi
Jean Paler.
La sfârşitul spectacolelor oaspe-
ţii au fost încântaţi să guste
mâncărurile specific româneşti
puse la dispoziţie de firma “Mio-
riţa”, iar în timpul pauzei, aceş-
Mulţumesc România ! … şi mi-e dor de tine !
De Sfântul Valentin, Chiara Schirosi face o declaraţie de iubire ţării noastre
De Ziua Îndrăgostiţilor, de
San Valentino la italieni,
(14 februarie) Sara Chirosi,
a făcut cea mai frumoasă
declaraţie de iubire Româ-
niei. După lansarea cărţii
sale ”... E se” (”Şi dacă”) la
Centrul comercial ”La
Strada”, tânăra a organizat
o altă prezentare a jurnalu-
lui său de călătorie prin
Transilvania la Ministerul
Agriculturii din Roma. La
eveniment au participat nu-
meroşi oaspeţi români şi
italieni, reprezentanţi si
Ambasadei României din
Roma, şi colega noastră
Alina Harja ca relator.
ACTUALITATEA DIN ITALIA
tia s-au fotografiat împreună cu
artiştii şi au primit autografe.
Din cadrul evenimentelor nu au
lipsit nici tombolele cu premii
sposorizate de firmele “Mioriţa”
”Mulţumesc România! Te
iubesc foarte foarte mult!
Şi mi-e dor de tine!” este
mesajul transmis de ita-
liancă atât în limba română
cât şi în limba italiană, spre
deliciul celor prezenţi.. Tâ-
năra a precizat în cadrul
evenimentului de la Minis-
terul Agriculturii că pe 24
februarie va lansa cartea şi
la Bucureşti, la liceul Ion
Neculce şi apoi la Institutul
italian de cultură, unde şi-a
anunţat prezenţa şi amba-
sadorul Italiei în România,
Mario Cospito.
Prin această carte, Chiara
doreşte să prezinte Româ-
PAGINA
17
Sub semnul
Dublului Soare :
expoziţie de
pictură la Roma
şi “Digimobil Italia”. Partener
media al evenimentului a fost
publicaţia Actualitatea Româ-
nească.
Redacţia.
nia aşa cum este ea şi nu
cum reiese din ştirile din
În perioada 18 februarie – 4 de frumos dar, în acelaşi
ziarele din Peninsulă şi cum
martie, Academia Română timp, extrem de fragil, ame-
o văd unii dintre conaţiona-
din Roma va găzdui expozi- ninţat în permanenţă de pe-
lii ei. Fata a povestit chiar
ţia cu titlul "Sub Semnul ricole mai mult sau mai
că atunci când şi-a cunos-
Dublului Soare" a artistului puţin cunoscute.
cut actualul prieten i-a de-
Octavian Cosman. Un univers din care parcă-ţi
clarat acestuia de la bun
“Dublul Soare” este titlul vine să evadezi… dar unde?
început că ea este deja în-
unui ciclu creativ început în În armoniile cromatice folo-
drăgostită de România şi că
1984, cu doi ani înainte de site în picturile sale se
trebuie să o accepte astfel.
explozia de la Cernobîl. Pre- dimte o vibraţie sinestetica
Glumind, italianca a mai
simţind parcă dezastrul rară, luminoasă şi echili-
menţionat că bărbaţii ro-
uman şi ecologic ce urma să brată.
mâni sunt mai chipeşi ”cu
aibă loc, artistul a imaginat
acea faţă albă şi cu acel păr
la acea vreme un univers de Artistul Octavian Cosman a
negru” decât italienii.
o extraordinară frumuseţe, studiat pictura la Institutul
fascinant, dar în acelaşi de Arte Frumoase “Ion An-
Chiara, în vârstă de 29 de
timp dominat de o anomalie dreescu” din Cluj-Napoca şi
ani, defineşte România ca
înspăimântătoare: prezenţa este membru al Uniunii Ar-
fiind „pământul meu”, iar
unui Soare Dublu. Din acel tiştilor Plastici din România
pe români îi consideră „po-
moment, acest motiv devine şi al Arts Center Group din
porul meu”. Fata este con-
central în opera sa şi apare Londra.
vinsă că într-o viaţă
des şi în alte cicluri cum ar Operele sale au fost expuse
anterioară a fost româncă,
fi “Apocalipsa” sau “Exo- în cadrul festivalelor inter-
deoarece de fiecare dată
dul”. naţionale care s-au desfăşu-
când s-a aflat în România s-
Simbolul Soarelui Dublu rat în România, Italia,
a simţit ca acasă. Chiara
poate fi considerat emble- Rusia, Ungaria, Scoţia, An-
vorbeşte şi scrie româneşte
matic pentru a descrie glia, Spania şi SUA.
foarte bine, dar cu mode-
lumea contemporană – un
stie susţine peste tot „că
univers bogat şi neasemuit
încă mai are de învăţat”. de Alina Harja
de E.P.
 PAGINA
18
ACTUALITATEA DIN ROMÂNIA
ACTUL I :
Uite ţiganul, nu e ţigan!
Rromi sau români? O confuzie
uşoară cu potenţial exploziv,
care a provocat scandaluri re-
petate în discuţiile legate de
discriminare şi imigraţie. Pen-
tru rezolvarea problemei, depu-
tatul PDL Silviu Prigoană
propune înlocuirea denumirii
de rrom cu cea de ţigan, mai
ales că cea din urmă este şi cel
mai des folosită în limbajul
comun. Reprezentanţii organi-
zaţiilor rrome au strigat: discri-
minare!, deşi mulţi dintre etnicii
rromi se cred, se simt şi se pre-
zintă ţigani. Problema este însă
cu mult mai delicată de atât.
ONG-urile rromilor subliniază
relevanţa istorică şi identitară a
actualei denumiri şi reclamă
conotaţiile negative ale vechiu-
lui nume. În ciuda opoziţiei
ONG-urilor, dar şi a mai multor
instituţii publice, la începutul
lunii februarie, «comisiile pen-
tru drepturile omului şi egali-
tate de şanse din Senat au
avizat favorabil propunerea le-
gislativă prin care denumirea
rrom să fie înlocuită cu ţigan».
scrie România Liberă. Au urmat
dezbateri aprinse cu dicţionarul
Actualitatea socio-
în mână. În cele din urmă, «la
votul final, senatorii au respins
proiectul, majoritatea argumen-
tând faptul că etniei rrome i se
face o nedreptate prin schimba-
rea denumirii în termenul peio-
rativ de ţigan”, aflăm din
Libertatea. Aşadar rromul ră-
mâne rrom şi ţiganii pleacă din
dicţionar.
În cazul ăsta, s-au gândit politi-
cienii români, dacă rromul e
rrom şi tradiţia o impune,
atunci să plătească taxa la stat.
Pentru ce? Pentru una dintre
cele mai cunoscute tradiţii ale
rromilor: ghicitul. „Prezicătoa-
rele din România ar putea fi
sancţionate dacă previziunile
lor nu se adeveresc. Comisia de
buget finanţe din Camera De-
putaţilor discută despre un pro-
iect de lege care prevede
amendarea vrăjitoarelor şi ale
ghicitoarelor care nu ghicesc
viitorul”. Realitatea.net scrie că
«proiectul a trecut deja de
Senat, dar trebuie să primească
avizul comisiei pentru a intra
apoi în Camera Deputaţilor.
Dacă proiectul va trece, vrăji-
[o piesă de teatru absurd
toarele vor avea nevoie de un
aviz de practică, vor fi nevoite
să se înscrie într-o organizaţie
profesională şi să emită facturi
fiscale. Sunt prevăzute şi sanc-
ţiuni pentru ghicitoarele care
nu nimeresc viitorul şi care vor
risca amenzi penale şi chiar in-
chisoare de la şase luni la trei
ani.»
Între timp, alţi prezicători stabi-
lesc ordinea lucrurilor. În lipsa
cârtiţelor, "angajaţii de la Zoo
Târgu Mureş au fost cu ochii pe
urşii care în fiecare început de
an prognozează dacă vom avea
parte de o iarnă lungă. Anima-
lele au ieşit din bârlog şi nu şi-
au văzut umbra, ceea ce, în
opinia specialiştilor înseamnă
că primavara ne dă târcoale",
aflăm de pe site-ul citynews.ro.
ACTUL II :
Greu la deal cu boii mici
Veşti primăvăratice dar îndoiel-
nice şi pe plan economic. Preşe-
dintele Traian Băsescu anunţă,
din nou, că au ieşit ghioceii din-
tre gheţurile crizei. "România a
depăşit riscul de derapaj econo-
mic şi nu mai are nevoie de ul-
tima tranşă de la Fondul
Monetar Internaţional" susţine
preşedintele, citat de ziarul
Adevărul. Programul pentru
România a fost un succes major
pentru FMI, a confirmat şi şeful
misiunii Fondului Monetar In-
ternaţional, Jeffrey Franks, într-
un interviu acordat agenţiei
Agerpres. Totul bine şi frumos,
însă care este bilanţul real
după doi ani de credit de la
FMI? Evenimentul Zilei face o
scurtă analiză. "Mai săraci şi
mai impozitaţi, cu venituri mai
mici şi cu un trai mai scump.
Aşa arată situaţia românilor
după aproape doi ani de acord
cu instituţiile financiare ex-
terne, în care principalul actor
şi finanţator a fost Fondul Mo-
netar Internaţional. Prezentat
românilor la început ca o spe-
rietoare şi apoi, pe măsură ce
ne adânceam în criză, ca o cen-
tură de siguranţă, acordul cu
FMI a pus ordine în finanţele
publice din România, din per-
spectiva Fondului, însă din per-
spectiva oamenilor, i-a sărăcit şi
pe ei, şi pe angajatorii lor. Oa-
menii de afaceri au declarat ex-
plicit că acordul cu FMI nu a
făcut bine mediului de business.
În plus, în loc de centura de si-
guranţă, acesta a fost o găleată
din care s-a consumat anarhic
pentru pensii şi salarii.»
Unul dintre efectele colaterale,
pentru unii bun, pentru alţii
rău, este preţul scăzut al locuin-
ţelor, dar şi cel al chiriilor. Pre-
ţurile la apartamente au ajuns
la jumătate faţă de cele din
2008. Aflăm dintr-o analiză pre-
zentată de realitatea.net că pre-
Actualitatea
româneascã
19 februarie - 4 martie 2011
ţurile vor continua să scadă şi
în prima parte a anului şi se vor
stabiliza abia în al doilea se-
menstru din 2011.
Până atunci însă, românii sunt
speriaţi că-şi vor pierde locurile
de muncă, deşi angajatorii jură
că nu plănuiesc reduceri de
personal. «Conform celui mai
recent sondaj online propus de
site-ul de recrutare Myjob,
peste 41% dintre români se aş-
teaptă să fie afectaţi de redu-
ceri de personal în compania în
care lucrează, în 2011. În plus,
aproape o treime dintre respon-
denţi declară ca vor avea parte,
cel mai probabil, de un salariu
redus în 2011», scrie agenţia de
presă Agerpress. Asta deşi,
pentru 2011, doar un sfert din-
tre angajatori preconizează noi
disponibilizări şi, dimpotrivă,
40,41% dintre companiile ches-
tionate anunţă că îşi vor lărgi
echipa. De asemenea, procen-
tul firmelor care prevăd creşte-
rea salariilor este aproape
dublu faţă de aşteptările anga-
jaţilor.
(continuare în pagina 19)

Actualitatea
româneascã
19 februarie - 4 martie 2011
politică în România
în mai multe acte]
ACTUL III : Efectul Schengen
Între timp, cu sau fără criză, corup-
ţia ne omoară. Politicienii români
vor însă să demonstreze că, dacă
vrem, putem şi noi să o omorâm pe
ea. Zeci de vameşi şi poliţişti de
frontieră au fost arestaţi în ultimele
două săptămâni pentru contra-
bandă cu ţigări şi luare de mită, în
cadrul celei mai ample operaţiuni
anticorupţie derulate până acum pe
graniţa de est a Uniunii Europene.
Detaliile operaţiunii sunt impresio-
nante. Şpăgi de sute de mii de euro
şi câştiguri de milioane. Toţi par im-
plicaţi, de la şefii unora dintre vămi
până la ultimul pion. Operaţiunea
care ameninţă să taie capete şi mai
mari nu este deloc întâmplătoare.
După un filaj de 6 luni, Bucureştiul
a decis să le dea europenilor o lecţie
finală, perfectă pentru a demonstra
capacitatea de a nimici flagelul in-
curabil al corupţiei din cauza căruia
francezii şi germanii spun că Româ-
nia nu poate adera la Schengen.
Arestările şi dezvăluirile, oricât de
ACTUALITATEA DIN ROMÂNIA
impresionante rămân însă doar de
suprafaţă. Dacă am înteles bine, co-
mentează Cristian Câmpeanu în
România Liberă «poliţiştii şi vame-
şii arestaţi nu sunt decât plevusca,
în vreme ce rechinii mari ramân ne-
atinşi. Nu e deloc în regulă! Nu e
drept ca tot peştii mici să plătească,
iar marii răpitori să ramână nepe-
depsiţi. Asta pe de-o parte. Pe de
alta, dacă-i aşa, atunci e clar că totul
se întâmplă numai pentru consu-
mul bibanului de televizor care
crede că e furtună când de fapt în-
oată într-un mediu bine controlat
de stapânii acvariului. În adâncuri
pândeşte - desigur, bine camuflată
- o teribilă caracatiţă, iar spaţiul in-
termediar este populat cu ştiuci sin-
dicale vorace, ţipari birocratici
alunecoşi şi pisici-de-mare de par-
tid. În final, suntem avertizaţi, unii
vor ramâne cu sturionii şi caviarul,
iar noi, restul, cu o captură neobiş-
nuită de caras, de gătit cu mămă-
ligă antiexplozivă».
ACTUL IV : Cu MIG-ul prin parc
Treabă serioasă şi încurcată, pro-
bleme grave, cu implicaţii geopoli-
tice. Un inconvenient mic pentru
imaginaţia autorităţilor române,
care s-au gândit să destindă puţin
atmosfera prea încordată cu…
nişte avioane de luptă. Puterea
dezvăluie că «Zece oraşe şi co-
mune din toate colţurile ţării vor
avea în curând câte un avion de
luptă MIG sau IAR expus la intra-
rea în localitate sau în parcuri. Pri-
marii acestor localităţi vor primi de
la Ministerul Apărării aparatele de
zbor dezafectate şi "curăţate” de
dotările militare, conform unui pro-
iect al ministrului Gabriel Oprea
afişat pe pagina de internet a mi-
nisterului. Listei de primari li se
mai adăuga şi un sobor de preoţi
pasionaţi de luptele în aer: câte un
MIG se va duce în curţile a două bi-
serici din Bacău ». Cu sau fără le-
gătură, aflăm dintr-o ştire a
Mediafax, preluată de Hotnews că
Guvernul ar pregăti ştergerea da-
toriilor la buget ale firmelor din in-
dustria de apărare. Datoriile, de
circa un miliard lei, ar putea fi ui-
tate folosindu-se de o normă UE
PAGINA
19
care permite protejarea interesului
militar naţional şi invocând că exe-
cutarea silită a bunurilor va afecta
volumul capacităţilor de producţie
pentru apărare. «Ştergerea dato-
riilor acumulate de către compa-
niile din industria de apărare va fi
tratată drept o măsură de redre-
sare economico-financiară a aces-
tora», se explică într-un document
semnat de conducerea Ministeru-
lui Economiei, şi citat Mediafax.
Până una alta, românii au de în-
fruntat o problemă mult mai gravă.
Doctorii de familie refuză să sem-
neze contractul cadru pe 2011 cu
Casa Naţională de Asigurări de Să-
nătate şi cu Ministerul Sănătăţii.
Exclusivnews scrie că medicii ame-
ninţă că vor acţiona în justiţie toate
actele normative ce încalcă legisla-
ţia în vigoare şi drepturile funda-
mentale ale pacienţilor şi cadrelor
medicale. Medicii consideră că ac-
tualul contract cadru este “înrobi-
tor şi înjositor”. Ei spun că dacă vor
semna contractul-cadru în forma
sa actuală, ce urmează să intre în
vigoare de la 1 aprilie, vor fi afec-
tate serviciile medicale şi trata-
mentele care trebuie oferite
pacienţilor, dar şi întreţinerea cabi-
netelor care vor ajunge rapid la fa-
liment.
de Ana Panait
 PAGINA
20
Sărăcia loveşte şi sportul
În ciuda promisiunilor, bugetul pentru sport pe
anul acesta este cu 18 milioane de lei mai mic
decât în 2010.
Banii de la bugetul de stat alocaţi
în 2011 pentru sportul românesc
nu ajung nici măcar pentru buna
funcţionare a activităţii sportive
şi, ceea ce este şi mai grav, îi
obligă, indirect, pe şefii federaţii-
lor să-şi concedieze oamenii.
Deşi este an preolimpic, majori-
tatea conducătorilor federaţiilor
importante au constatat cu stu-
poare că vor primi bani mai pu-
ţini ca în 2010, cu reduceri între
15 şi 40 la sută, în condiţiile în
care, în luna decembrie, Daniel
Funeriu, ministrul educaţiei, cer-
cetării, tineretului şi sportului, a
anunţat că pentru 2011 bugetul
federaţiilor se va ridica la cel
puţin acelaşi nivel ca în 2010.
De când a fost comunicat oficial
bugetul de 55.368.755 de lei (cu
18 milioane de lei mai puţin
decât în 2010) alocat de către
Autoritatea Naţională pentru
Sport şi Tineret (ANST) federa-
FC Ceahlăul Piatra Neamţ
în turneu în Italia
Echipa de fotbal nemţeană
FC Ceahlăul se află în Ita-
lia pentru un turneu de
pregătire înaintea startu-
lui diviziei naţionale din
seria B.
Formaţia moldoveană este
cazată chiar la Novarelo
unde se pregăteşte echipa de
fotbal din Novara. Ambele
formaţii sunt în seria B pe
primul loc în clasament.
După acomodare şi câteva
meciuri de pregătire FC
Ceahlăul Piatra Neamţ a dis-
putat un prim amical cu Ca-
salle, câştigat cu 2-0 de
moldoveni, iar apoi a disputat
derby-ul turneului cu No-
vara, meci terminat cu 3-2
pentru novarezi, la meci fiind
prezent şi patronul echipei
din Piatra Neamţ, primarul
Gheorghe Ştefan.
Agenda este destul de încăr-
cată pentru fotbaliştii ro-
mâni, aceştia urmând să
meargă şi la Milano pentru a
urmări meciul Milan-Parma,
iar apoi va fi meciul cu Mo-
dena, formaţie al cărei antre-
ACTUALITATEA SPORTIVĂ
ţiilor sportive pentru anul 2011,
mulţi dintre şefii forurilor spor-
tive nu mai pot dormi nopţile.
Gimnastica, în criză
Chiar dacă are printre cele mai
mari bugete din sportul româ-
nesc, Adrian Stoica, preşedintele
Federaţiei Române de Gimnas-
tică, este departe de a fi mulţu-
mit.
„Costurile sunt mai mari decât
anul trecut, dacă ne gândim doar
la faptul că în 2010 am avut cam-
pionate mondiale la Rotterdam,
iar în acest an sunt la Tokio. Dacă
pentru competiţii am face rost de
bani, drama este legată de chel-
tuielile de personal pe care sun-
tem obligaţi să le reducem
drastic, adică trebuie să scădem
salariile cu cel puţin 10 la sută, şi
mai mult să dăm afară din oa-
nor este Bergodi, cel care a
antrenat multă vreme echipe
din România.
În turul din Peninsulă, Ceah-
lăul va întâlni şi echipa As
Verbania, un meci mult aş-
teptat de susţinătorii din
mica localitate din Nordul
Italiei.
Noul antrenor al echipei
Ceahlăul, Costel Enache, fost
Ministrul Daniel Funeriu
meni. Ori, la noi, fiecare om are
atribuţiile sale stricte. Nimeni nu
stă la cafele, la serviciu. Ca să nu
mai vorbim că din cele 25 de per-
soane salariate ale federaţiei, 15
lucrează la loturi. Practic, cinci ar
trebui să dispară sau să dimi-
nuăm şi mai mult salariile. Dar
nici aceste reduceri salariale nu
pot fi realizate decât în anumite
limite legale, pentru că altfel sun-
tem pasibili să dăm socoteală în
faza instanţelor judecătoreşti", a
mare jucător la acest club, şi
conducerea clubului nemţean
sunt dispuşi să efectueze cât
mai multe meciuri de pregă-
tire pentru echipă.
Adrian Chifu: “Este un
meci important pentru ro-
mânii din Verbania”
Consilierul român din Verba-
nia, Adrian Chifu, cel care a
făcut posibilă întâlnirea ne-a
declarat extrem de supărat
Adrian Stoica. Printre cei plătiţi
de la bugetul de stat nu se nu-
mără însă, din fericire, cuplul de
antrenori ai lotului feminin de
gimnastică Octavian Bellu şi Ma-
riana Bitang. "Şi dacă aş da afară
toată federaţia şi n-aş avea cum
să-i plătesc pe Bellu şi Bitang.
Vom încerca să-i plătim la fel ca
şi înainte, ajutaţi de Comitetul
Olimpic şi Sportiv Român", a
precizat Adrian Stoica.
declarat: ”Am făcut tot posi-
bilul să organizez un amical
cu echipa As Verbania, mai
ales că cele două oraşe s-au
înfrăţit de curând, iar rela-
ţiile dintre ele s-au cimentat.
Un amical în Verbania cu o
echipă românească va aduce
multă bucurie în sufletele ro-
mânilor rezidenţi în Verba-
nia. Mă bucur că putem oferi
un cadou sportiv românilor
de aici. Este pentru prima
dată când o echipă româ-
nescă joacă în acest oraş.
Prezenţa unei echipe româ-
neşti este un motiv de mân-
drie pentru noi. Încă o dată
se dovedeşte că fotbalul
uneşte, indiferent de naţiona-
litate. Mulţumesc conducerii
de la FC Ceahlăul Piatra
Neamţ că a acceptat să vină
la Verbania să joace acest
amical în faţa conaţionalilor.
Este un eveniment sportiv
mult aşteptat şi important
pentru comunitatea româ-
nească“.
de Alina Harja
Actualitatea
româneascã
19 februarie - 4 martie 2011
COSR, salvarea de moment
Şi într-adevăr, ca în fiecare
an, Comitetul Olimpic şi
Sportiv Român a susţinut ac-
tivităţile majorităţii federaţii-
lor sportive.
"Începutul de an ne apar-
ţine", a menţionat Ioan Do-
brescu, secretarul general al
COSR. „Am finanţat deja din
fonduri proprii o mare parte
din pregătirea loturilor. O
mare parte dintre sportivii
din Polul România au semnat
deja contractele şi îşi vor
primi banii suplimentari luna
viitoare. Am dat drumul cen-
trelor olimpice de juniori şi
600 de sportivi îşi desfăşoară
deja activitatea."
COSR nu va putea să susţină
însă tot programul competi-
ţional al federaţiilor, subfi-
nanţarea de la stat fiind mult
prea mare.
de Darian Glod
Publicaţie fondată de
Dr. Valentin Eugen Dăeanu
Redacţia şi administraţia
Bucureşti, str. Justiţiei nr. 54, et. 2,
Sector 4
Tel. 004.0213358800
Fax 004.0213358784
Director editorial
Alina Harja
Redacţia
Călin Cristian, Luiza Ciorcăşel,
Florin Stan, Irina Stinghe,
Ghighi Puieşteanu, Mihai Duţu,
Mihai-Victor Bucur, Daniela Viţelaru,
Ana Panait, Arsenio Silupescu,
Darian Glod, Ruxandra - Elena
Dragoescu, Diana Rusu, E.P.
Colaboratori
Adrian-Ioan Grigor, Sanda Uţă,
Costel Adjudeanu, Remus Mihăilă,
Lorella Lattavo
Referent
Costel Cune
Art director
Marius Lupu
Director comercial şi Coordonator
Italia
Cristiano Acquaroli
Editat de
S-PRESS Internaţional România
Administrator unic
Dr, Adrian Vladimir Ciorcăşel
***
Actualitatea Românească este un ziar
editat în România şi se supune legilor
româneşti în materie. Ziarul poate fi di-
fuzat şi retipărit oriunde în lume, cu
acordul redacţiei, societăţii sau persoa-
nei căreia i se încredinţează acest drept.

Actualitatea
româneascã
19 februarie - 4 martie 2011
Cristian Chivu
suspendat 4 etape
Recenta suspendare pe care
jucătorul lui Inter a primit-o
pentru comportament nes-
portiv, a fost un pic cam ne-
obişnuită pentru că aşa-zisa
probă principală care l-a de-
terminat pe judecătorul tri-
bunalului sportiv să aplice o
pedeapsă atât de dură a fost
“proba televizivă”. De fapt lu-
ANUNȚURI
(continuă la pagina 23)
Regiunea Marche
Se caută urgent casieriţă
pentru agenţie de voiaj,
cu experienţă în domeniu
şi care cunoaşte bine
limba engleză. Se face
contract "a progetto" .
Trimiteţi C.V. cu poză la
mail: info@mariver.net;
telefon: 329 2162109
(Ancona).
Se caută persoane de
ambele sexe pentru asis-
tenţă clienţi, chiar şi
fără experienţă, full-
time, telefon:
0712905549 (Ancona).
Bar-pizerie caută perso-
nal, program part-
time,se cere aspect
plăcut zona Monte San
Vito, telefon:
071743853(Ancona).
Se caută îngrijtoare ,
program full-time,cu ex-
perienţă în îngrijrea per-
soanelor în vârstă cu
handicap (noţiuni medi-
ACTUALITATEA SPORTIVĂ
crurile s-au desfăşurat în ur-
mătorul mod: în minutul 13 al
reprizei a doua al meciului
Bari-Inter (a 23-a etapă din
sezonul de Serie A), căpitanul
echipei nationale i-a aplicat
un pumn adversarului său
Marco Rossi fără ca acesta să
fie în posesia mingii. Gestul
necugetat al lui Chivu nu fost
cale de bază) şi să vor-
bească bine limba ita-
liană. Se face contract
de muncă după perioada
de probă. Contact:
3383713354- pănă in
orele 20:00(Ancona).
Restaurant din Pesce
(Stella di Monsampolo)
deschis doar la ocazii
speciale - caută bar-
man/ospătar expert,
program part-time. Tri-
miteţi curriculum vitae
la mail:
g.pieragostini@libero.it
sau sms la nr.
3294760664 şi veţi re-
contactat.
Se caută personal pentru
magazin WIND în Pe-
saro(centru). Trimiteţi
C.V. la mail: candi-
dati@windpesaro.it
Regiunea Piemonte
Cautăm îngrijitoare pen-
tru fată cu handicap,
program part-time(max.
3 ore pe zi). Trimiteţi
C.V. la mail: carla.gra-
ziana@libero.it (Torino).
văzut de arbitru – care nici
măcar nu a semnalat acest
eveniment în raportul parti-
dei, dar a fost văzut de zecile
de camere video şi de milioa-
nele de telespectatori care
urmăreau partida.
S-a creat multă vâlvă pe
seama acestui subiect în
lumea fotbalului italian, mulţi
dintre cunoscătorii sportului
cu balonul rotund criticând
dur modul în care a fost uti-
lizată această probă pentru a
pedepsi infracţiunile pe care
nu le vede arbitrul. Din cele
întâmplate se înţelege că de-
ciziile arbritului sunt defini-
tive şi irevocabile doar până
la finalul partidei. Începând
de astăzi fotbaliştii români
din campionatul italian nu
trebuie să se mai bazeze pe
proverbul "hoţul neprins, ne-
gustor cinstit".
de Darian Glod
Se caută instalator cu
experienţă ,în instalaţii
termice civile şi indus-
triale. Contact:
0119969822(Torino).
Cautăm ospătăriţă cu ex-
perienţă, program part-
time şi în weekend uri.
Contact: 0112076230-
Cafetteria Carlo Alberto
(Torino ).
Se caută îngrijitoare
pentru doamnă în vârsta
cu handicap, cu următo-
rul program: luni-vineri
de la 07:30-09:30 şi de
la 16:00-19:30, sâmbăta
şi duminica de la 08:00-
19:30(cu o duminică şi o
sâmbătă libere pe lună),
salariu 600 Euro.
Contact: 3382608209
(sunaţi între orele 17:00-
19:00). În Nichelino.
Se caută sudor în alumi-
niu, se cere experienţă
în domeniu, firma este
din Vilastellone.
Trimiteti C.V. la mail:
personale@agmoto.com.
Jo Jo Dan - debut
cu dreptul în 2011
Pugilistul român Ion Ionuţ,
alias Jo Jo Dan, a reuşit sa
îl învingă la puncte pe mult
mai titratul său adversar
Steve Forbes (33 ani), un
sportiv cu experienţă, care
nu a fost făcut niciodată KO,
deşi printre adversarii săi s-
au numărat Oscar De La
Hoya şi Andre Berto.
La mijlocul reprizei a 6-a,
într-un moment în care
lupta se încinsese, Forbes a
încercat să ajungă din nou
lângă român şi s-a ciocnit
cap în cap cu acesta. Cum
arcada spartă a americanu-
"Identitatea Românească" – o
echipă de fotbal în sală din Ancona
În 2004 Asociaţia „Roma-
nian Land” din Ancona a
format o echipă de fotbal în
sală cu acelaşi nume, com-
pusă atât din jucători ro-
mâni cât şi din jucători
italieni. După ce au ajuns
de 4 ori în finala competiţiei
„Mondialito Antirazzista” şi
au câştigat de 3 ori premiul
„Fair Play” al turneului, în
2010 au reuşit să câştige
marele trofeu al competi-
ţiei. În 2009 a participat îm-
preună cu o altă echipă
formată din preoţi greco-
catolici români din Italia la
un miniturneu la Macerata.
Din acest an, echipa îşi va
schimba compoziţia dar şi
numele. "Identitatea Româ-
PAGINA
21
lui a cedat, doctorul a hotă-
rât să încheie meciul, iar ar-
bitrii judecători au început
numărătoarea pentru o de-
cizie. Unanimitate, 58-56,
pentru Jo Jo Dan, care într-
un an are şanse să se bată
pentru centura WBC la ca-
tegoria welter.
După meci, Jo Jo Dan, citat
de asport.ro, a declarat: "A
fost cel mai dificil meci de
până acum, Forbes ştie box
cu adevărat. Am dat tot ce a
fost mai bun din mine, îmi
pare rău că s-a terminat
aşa, tocmai când s-a încins
lupta. Când am boxat de la
distanţă, a mers foarte bine,
nu şi atunci când m-am
apropiat de el pentru bă-
taie. Una peste alta, este o
victorie importantă. Toată
lumea vrea un meci cu
Manny Pacquaio. Ai o bursă
bună, dar dacă faci o figură
bună, poţi să ai şi alte şanse
pe viitor".
de Darian Glod
nească – Marche" va fi noul
nume al echipei.
În ciuda entuziasmului ju-
cătorilor, comunitatea ro-
mânească pare a fi absentă
şi de această dată, după
cum ne mărturiseşte Jenica
Răchinoiu, preşedinta aso-
ciaţiei „Romanian Land”:
„În timpul meciurilor, gale-
ria este formată din italieni
şi străini. Susţinătorii echi-
pelor sunt în general foarte
entuziaşti, vin îmbrăcaţi în
culorile drapelului naţional,
cu steaguri, artificii, trom-
pete, instrumente muzicale.
Românii însă stau 3 într-o
parte, 5 în altă parte. Nicio-
dată nu reuşesc să formeze
o galerie compactă.”
de Darian Glod
 PAGINA

22
Actualitatea
DIVERTISMENT româneascã
19 februarie - 4 martie 2011

MOTTO | Mintea e precum parașuta: funcționează numai dacă este deschisă. Bancul zilei
- Toţi stranierii se jeluiesc.
Criza le-a întors tuturor pla-
Colțul poetic al diasporei nurile pe dos.
- Dom'le, fiecare cu norocul
lui. Eu am reuşit să fac, în

Scrisoare Dialoguri mare, ceea ce mi-am pro-

de Ghighi Puieşteanu
Mă întrebi ce fac pe aici, prietene ?
Îți răspund fără a gîndi prea mult: trăiesc !
luminându-mi zilnic drumul
cu o lumînare construită artizanal
din ceara urechilor surde:
- caut oasele sărmanului Bălcescu
pe sub o stradă oarecare din Palermo
călcată și de picioare mafiote,
familiare lui;
-------
- joc, de sărbători de mine inventate,
Hora Tuturor Unirilor
de mână cu spectrele naiv-serioase
ale celebrilor emigranți
Cuza și Kogălniceanu;
-------
- bășcălesc o nouă Zoe de acasă
precum îndepărtatul de Țara Mumă
Ion Luca Caragiale;
-------
- fac băi zilnice în mîlul
scepticismului lui Emil Cioran;
-------
- îmi bronzez hoitul sătul și rezistent la vid
sub soarele altor istorii
precum Mircea Eliade;
-------
- cu noii mei camarazi și camarade
de bucurii sau crize economice
joc un teatru absurd,
învățat din abecedarele clasicului Ionescu
sau mai tînărului Vișniec;
-------
- și mă pregătesc a fi ultima fărîmitură
aruncată cu falsă pioșenie
în Containerul Babilonic
al gunoaielor necomestibile
de origine română.
în două limbi
- Ho preso atto della tua contesa...
- N-ai voie să-i reţii actele; şi-apoi, a
mea e badantă, nu-i contesă !
*****
- Aho ! Dov'è il chiodo ?
- E proprio qui...
- Știu şi eu că-i cui, dar... nu-i !
*****
- Stai lontano, non voglio infettare
nessuno. Ho l'influenza.
- Vez'de treabă - pe mine nu mă
poate influenţa nimeni !
*****
- Hai mangiato l'aglio - ma non ti
puzza la bocca, i denti, il palato ?
- Care palat, băi ţoca-boca ? Eu stau
la părăseală...
*****
- Sei sposato ? Hai una moglie, a
casa tua ?
- Ce, molie ? Acasă ? Nu. Le-am omo-
rât cu naftalină !
pus.
- Adică ?
- Baie !
...
La un punct de trecere a
frontierei vameşii se sfătu-
iesc în legătură cu un cadou
de ziua unuia dintre colegi.
- Să-i luăm o vilă !
- Ce vilă, că el are vreo
zece… Mai bine un gipan.
- Ce gipan, că are cîte unul la
fiecare vilă.
- Hai să-i facem un cadou
adevărat şi să-l lăsăm astăzi
singur pe tură !
- A… Nu ! Nici chiar aşa… e
prea mult !
Văcă...
- Aproposito de Văcăroiu...
- Zi-i !
- Dacă mucca lor face "muu"
şi melu' meu face "mee"
atunci de ce vacca noastră
nu face "vaa" ?
- Pentru că vaca noastră face
ca buhaiul lor, viţelule !
- Lo sai allora come fa il bue?
- Buu !

Actualitatea
româneascã
19 februarie - 4 martie 2011 MISCELLANEA
ENIGMISTICĂ
REBUS Romb cu 2 puncte...
ORIZONTAL - CU DEZLEGĂRILE
ÎN LIMBA ITALIANĂ
1. Internet... în sfîrşit !
2. "Lui" fără ele ! - Ruteniu (simb.)
3. Un fel de sol.
4. A te prinde (de poantă, de exemplu).
5. Verbul corzii... şi al mingii.
6. Rea... ca soarele în Egipt - Tu, la Roma.
7. La mijloc.
VERTICAL - CU DEZLEGĂRILE
ÎN LIMBA ROMÂNĂ
1. Un uomo, qualsiasi.
2. Fa il burro (batte la panna).
3. Alla fine e' diventato nitido.
4. Sopra - internet al inizio - La "madre Pa-
tria" sulle targhe.
5. Lasciata alla voglia dei nemici.
6. "Nido interno" per i primi nove mesi (pl.)
7. Dividono il tempo quotidiano..
(dezlegarea în numărul viitor)
ANUNȚURI
Pentru a publica un anunţ scrieţi-ne la e-mail:
actualitatea.romaneasca@gmail.com
Regiunea Lombardia
Agenţie de muncă caută bărbaţi şi femei,
pentru magazine în zonele : Arese, Origgio,
Lonate Pazzolo. Program : full-time sau
part-time. Contact : 0270005124(Milano).
Agenţie imobiliară din Milano caută electri-
cian expert. Se oferă : salariu fix, cazare +
premii. Trimiteţi curriculum vitae la mail:
risorseumane@gmail.com .
Se caută doamnă în casă, cu vârsta între 30-
40 ani, oferim cazare şi masă. Persoană con-
tact Gian Piero Riva, Tel : 3334669072
(Milano).
Se caută menajeră, vârsta maximă 50 ani, se
oferă : cazare şi masă+ salariu. Contacte
fix: 031681764; celular : 3279489075 (Mi-
lano).
Se caută ospătăriţă pentru bar-pizzerie in
zona Cavriana (lacul Garda). Cerinţe : as-
pect plăcut, amabilă, chiar şi cu experienţă
minimă, nefumătoare şi care vorbeşte ita-
liana foarte bine. Se oferă : contract pe pe-
rioada aprilie-septembrie 2011, program în
2 schimburi, cazare şi masă + salariu de ne-
gociat. Contact : 3459926800.
Regiunea Veneto
Selecţionăm pe perioada estivă recepţio-
nist/ă, pentru sediu din Cavallino Treporti.
Se cere experienţă în domeniu. Trimiteţi
C.V. si scrisoare de prezentare.
Massimo Ceotto HR Manager
Gruppo Baia Holiday
mobile: +39 392 7403065
mail: massimoceotto@gmail.com
www.baiaholiday.com
Căutăm tâmplar pentru fabrică de mobilă,
nu se cere experienţă, în zona Vicenza,tele-
fon:3386634656.
Se caută ospătar/iţă, vorbitor de engleză şi
germană, cu program seral, pentru perioada
estivă. Restaurantul este situat în Caorle.
Stefania : 3465103161.
Electrician cu experienţă caut urgent un loc
de muncă în domeniu, însă mă adaptez cu
uşurinţă şi altor meserii. Zona Roma şi loca-
lităţile adiacente. Stelian - Telefon: 333-
29.24.331
Regiunea Lazio
Se caută baby-sitter în Roma. Se oferă : ca-
zare şi masă + salariu. Telefon :
3939863108.
Căutăm dadacă în Roma, oferim: salariu
(900 euro) + cazare şi masă, cu o zi şi jumă-
tate liber pe săptămână. Telefon :
3274696772 .
Căutăm dădacă şi menajeră cu maşină per-
sonală, în zona Ciampino pentru 4 ore după-
amiaza. Trimiteţi C.V. la e-mail:
anscor@alice.it .
Azil de batrâni în Fiano Romano caută îngri-
jitoare . Pentru mai multe informaţii telefon
0690084778 .
Restaurant în zona Casal Palocco caută os-
pătar program full-time. Informaţii :
0650915376 sau 33927700077.
Regiunea Campagnia
Se caută o persoană cu experienţă, pentru
PAGINA
23
de Ghighi Puieşteanu
Criptogramă: Adopţie
(triverb: 6, 2-1, 6)
Duel româno-italian
(dezlegarea din numărul trecut)
diferite munci în bucătărie, în zona Scafati.
Telefon : 3382282202.
Cautăm recepţionistă cu experienţă în agro-
turism(4 stele), în zona Castelnuovo. Con-
tact : 0974715074.
Companie din sectorul turistic (din Battipa-
glia) caută personal pentru : bar, restaurant
şi pentru curăţenie. Persoană de contact
Brezza Mariana tel: 3312492315.
Se caută o persoană (M/F) pentru un bar si-
tuat în Salerno (centru), care să acopere ur-
mătoarele funcţii : barman, ospătar şi
casier. Contact : 3382323248.
"Actualitatea Românească" caută
agenţi şi colaboratori part-time
de naţionalitate română ( indife-
rent de sex ) în toată Italia. Uni-
cul criteriu cerut este încredere
şi seriozitate în muncă.
Pentru informaţii în limba ita-
liană sunaţi la +39 3394142640
iar pentru limba română la +39
339 4695973.
În curînd la chioşcuri:
Magazinul Românesc