SERIE DE AUTOR

MII.]AIL DRUMIS

A
EDTTURA
AITT
 Cuprins

Partea lntii
ZORII ZILEI

Capitolul l
FamiliaMdgheril. . .

Capitolul2
Memoriall L7

Capitolul3
Pdpania 21

Capitolul4
Meruorial II. 3t
Capitolul5
,,Sauantul" 65
Capitolul6
Doctor in rnedicini.

Partea a doua
iN vArroaRr
Capitolul l
A presirnlire stranie . .
 Capitotrul z
Cornpartirnentul de clasa intii. . 102 253
Capitolul3
Mernoriallil 282
117 Fiiea Zhj,ideanului
Capitolul4
Capitolul 18
'r.g' ,
129 |

Capitolul5
Catastrofa
134
Capitolul6 Partea a treia'
HotelMajestic LIMPEZIRE
t39;
Capitolul T
Memorial IV Capitolul l
Capitolul8 Mdrrurisirea
O ueste astelttahi
180,
Capitolul g lnpreaenfre;
Cei doi asociayi Capitolul3
Capitolul t0 , Procetul ;i,.. . . . .. . . . .' . i,',', 339
intoarcerea
zo4,
Capitolul4 .

Capitolul ll ,'l

O descop erire neaf tep tatd Capitolul S

209, ',.164
Capitolul l2 Interooat0riill...,
-'---'-o----'
Blesternele llinc,ii. .
218 Capitolul6
Capitolul 13
Mernorial IV 224
Capirolul l4
Fr,irndntiri
231
Capirolul l5
P,ircrep ..;.. ......... 245
 EPILOG
,,Sfintul p,irere"

Capitolul l
Trei aindec,iri.
Capirolul2
Mernorial VII.
420
Capitolul3
$mala de la Magherarui
427
 Capitolul I
FamiliaMagheru

I
Gheorghe Magheru era fiul unor girani instirigi din
comuna Merigani, judegul Dolj. inci nu implinise trei-
zeci de ani cind liberalii afagi la putere il unserl pretor
in plasaJiul de sus, cu regedinga chiar in locul siu de
bagtinl. N-arltase prea multl rivni la invigiturl, dar, de
bine, de rlu avea ln buzunar o diplomi de licengl in
Drept, obginutl in cinci, in loc de trei ani. Ba il zgandiri
ambigia unui doctorat la Sorbona, 9i atunci piringii,
cilcAndu-gi pe inimi, vAndurl cAteva pogoane de pidure,
ca siJ ginl la Paris doi ani incheiagi. in acest timp, tinirul
nostru nu trecu mai mult de zece ori pe la facultate. Is-
privind banii ;i neprimind algii, se intoarse in gari cI-
sltorit gata cu o franguzoaici inalti, slabi ca fusul 9i urAtl
foc. Meriglnenii igi fhceau cruce vizAnd-o gi se inuebau ce-o
fi pSgit domnulpretor de-aluatpe muma-pnduriit Tlebuia
si bati dumnealui atfua cale pAni la gara franguzului, nu
glsea el oltence de-ale noasue chipege gi pieptoase ? Ori nu-i
ajungeau bratele slle cuprindipeste mijloc?
Mai tArzior se rlspAndi vestea ci doamna Genevitve
setrlgea dinu-6 familie nobih, scipitatS, din ginutul
Loarei, ai clrei piringi muriseri slraci lipigi, hsand pe
 Mihail Drumeq
CazulMaghera 9

Odrasla Ma- se obignuise de mult cu vorbirea ei stXlcitl. Mai in fiecare

fati in bfuaia vAnurilor' Va sLzicl'asta era?
si pluteasci an, de obicei, iarna, se fhcea nevS.zuti o luni, doul. Pleca
gherilor umbla dupi ranguri inalte' ii plicea
pe mulgi si la Paris, sugrumatl de o nostalgie sfAgietoare. lJneori o
i., -er.gi.. Chiar numele lui istoric ii fbcea
fruntagii Revo- insogea 9i blrbatul.
creadi ci ar fi descendentul unuia dintre
niciodati Chiar in primul an al cisniciei, Magherii avurl un
togi.i a. h 1848, mai ales ci el nu dezminqea
cele doul copil. il botezariHillaire (dupi numele unui stribun al
rudenia. De fapL nu exista nicio legituri intre
simpli coincidengi de mamei, fost mare demnitar in vremea consulatului). Pe
ir^ilii, ,,o .rr l, miiloc decAt o
romA.negte ii spuneau Ilarie Ei aEa fu trecut in actul de
nume,
pe pimAnt nastere. Venirea pe lume a biiatului le invadi existenga
TAnIra vicontesi Magheru' ffansplantati
viagi tihniti, liniari, cu griji gi spaime cumplite. Se nIs-
aproape
romAnesc,incerci sl se adapteze noilor condigii de
pinl atunci' cuse prematur, cAteva luni se zbltu intre viagl gi moarte.
atitde deosebite faql de cele in care trlise
o neobignuiti Apoi cipiti o eczemi rebeli, care il chinui pe el gi pe ai
Aveain fiingaei un neastimplrpermanent'
de gospo- sii trei ani incheiagi, dupl care - alti pacoste - se imbol-
nevoie de migcare, de activitate' Nu se ocupa
igi pe- nivi de astm. Avea crize dese, simgea o apisare in piept gi
diria casei, era striinl de aceasti indeletnicire'
singuri prin satele vecine' urcAnd
risufa anevoie, il punea sI inspire aer intr-o strachini in
,r...r ri."p"l cihrind care turna cAteva picLturi de piridinl. Degeaba, criza nu
pe dealuriie Cotmenii sauritlcind
prin zlvoaiele Ei lun-
ii fbcea ceda. Mama duse copilul la Craiova, apoi la Bucuresti,
.il.Ol..goloi. Danton' superbul ei cal de curse'
din opere de com- plimbindu-lpe la togi medicii de specialitate. YizindcS,
toate voile. Seara, cinta in salon arii
singurul pian nu-i timiduiegte boala, pleci la Paris, impreunS. cu sogul.
pozitori francezi acompaniindu-se la pian -
Alte colinde, consultaEii la docrori cu renume, Potain,
iin M.rig"rri -, apoi citea pAna noaPtea-tarziu' de pre-
de la Ca- Gudneau de Mussy, consulturi medicale. in fine, crizele
feringl, din Maupassant' CAnd venea prefectul
studiile in Franga - se se rlrirl,
dar copilul incl nu era deplin vindecat. Acolo
racal - om instruit, care igi flcuse
Genevidve niscu o fetigl, de asti dari, slnfuoasl. $i, dupl
angaiacu el in discugii pasionale despre. clasicii francezi
schimba la faqi' inteli-
se
o lungl abseng5, Magherii se intoarserl in gar[. O buni
gi,i., fo.ot vorbirii, Genevidve
frumoasl' distinsi ' grande parte din avunrl lor se dusese pe copcl gi, de rAndul acesta,
genga ei vie 9i ascuqiti o ficea
incepu tatal s[ sufe greu, pentru ci nu putea trli numai
iamet SogulrlmAnea undeva deoparte' in penumbri' 9i
din leafa de preror.
incolo, doamna Magheru, ca sl-gi umple timpul' organi-
in comuni) 9i atunci Astfel crescu {lug, cu rogi ochii pe el, ginut la aer, sub
za serblri ;colare (eiau doul;coli
s[ plaseze dezmierdarea soarelui, insi mai mult incilzit de dragosrea
sr adune obiecte Pentru tomboli sau
"Lrg" irr..pose s-o rupi binigor pe romA'nqte' insi lume a babei Floarea, slujnicl la roate din casi. Sclpase, ce-i
biI.L.
 Mihail Drumeg
Cazul Magberu 11
l0
dldu peste alti comunei, in vederea infiingirii unui orfelinat care nu se
drepc de niduf nu mai aYea ctize'tnsi
spaiml cAnd'.tntr-o dimi- mai infiinga. Copilul, afat intAmplitor in birou, auzind
pacoste. Maici-sa trase o buni
bufet' discugia, zise neintrebat:
I""rU,""*din sufragerie, ilglsi dormind dus' pe Pirinte, gi cu slinina in pod, gi cu suferul in rai nu
in timpul nopqii, aPucat de un acces de somnambulism' -
de mirare cum reu- se poate !
bliatoi pl"."r. din pltucul lui 9i era
de doi metri' ca si-qi Preotul uiti incremenit la gancul de-o gchioapi:
se
Gti ,. ."91.. pe bufetul inalt Ia te uiti ce vorbe ii ies din gurl?! Ca la un om
.orrtiro.acolosomnul'Piringii'speriagi'illuarisi -
timpul nopgii' Micul bitrAn. Aferim, copile !
doarmi cu ei, pentru aJ veghea in
scurte' Pretorul Magheru rimase gielbouche bie, cum ii spu-
,or.to"*Urt mai scuh de cAteva ori' la intervale
re
luni' accesele' rlrite intre nea adesea nevastl-sa, vicontesa. Hm, nu era atit de
dar nu plgi nimic. Dup[ citeva
normal' stragnic proverbul cAt aplicarea la spegi. De bucurie, il
.*;;::r"tl
"- de-a binelea' 9i totul reintrr in
juciriile' dar lul pe Ilarie in brage gi il coplegi de sirutiri.
Z^oricirui copil, lui Ilarie ii erau dragi
basme' Ar fi stat noroc avusegi,popo... N-am incotro, igi aprob
tot mai mult ii plicea si i se povesteasci - Mare
gchioapl ore intregi' ca s[ cererea, dar gAncului istuia sl-i mulgumegti, nu mie...
;;;; p. ,.1rt"9"1 lui de-o feqi-frumo;i cosinzene Biiatul pretorului era muncit inci inainte de virsta
nlstrugnice cu
i.rra.nptiri 9i
"oia nu gtiau basme' nrcl gcolarl de numeroase gi felurite intrebiri care ii nluceau
care ti fermecau inchipuirea' Piringii
pe plringi. Pe vremea aceea, comuna Merigani fu zugudu-
nuleardeasi-iciteascipierzAndatAtadmp,agacltre-
dar era itl de o criml pasionah. Un fllclu o ucise pe fata unui
.*.ti S*"1 asuPra bit;enei' Ea nu gtia carte' rnai vecin al Magherilor, care se logodise cu altcineva. Ilarie
de poveqti 9i'
deporiiara unei nesecate biblioteci
viu 9i colorat' cu o cunogtea pe Ileana, ii era chiar drag5, de atAtea ori
mult decit atit, se pricepea si le spuni
toati comoara vorbise cu ea gi, auzind de nenorocire, se duse s-o vadl.
un dar deosebit al naragiei' Aqa incit
fbri gtirbiri' in PAn[ atunci, inci nu zlrise un cadavru. Se uiti infricoqat
adunati in timpul copiliriei recu
repede'
bogat nu la moarti cum apini in cogciug, acoperitl de fori,
gade
mintea nesiqioasi a biiatului' mobilAnd-o
ge

vorbelor de duh' De auzi vaiete 9i plAnsete in casi, fhri si spuni un cuvAnt. Ba

.ror""i cu fanteziedar 9i cu tilcul
din chiar reugi sl punl un deget pe mAna celei duse, ftrI s[-l
cuvlnta ca un om mare' cu fraze
aceea, la cinci ani,
din gura didacei' observe cineva, dar il uase repede, ingrozit. Mina moaruei
cirgile de poveqti ori proverbe auzite
era rece ca gheaga. Pleci pe furig, foartecoplqit de cele
Precocitatea lui se dovedea uimitoare'
preotului Grigore' vizate. Acas5, plringii il certarl, nu trebuia si se ducl
Rlmase de pominl o frazi adresati
si restituie parohiei acolo, aga ceva nu era pentru el.
Acesta tot steruia pe lAngi Pretor
japca de cltre primiria De ce n-am voie ? De ce si nu stiu?
crescitoria de porci, luati cam cu -
12 Mihail Drumeg
Cazul Magheru 13

Nici tatll, nici mama nu-gi dlduri seama de gravi-

Ce sI gtii?
- r.atea rilzvriltirii copilului impotriva relei orAnduiri a
Vreau si ;tiu cum a Purut biiatul acela s-o omoare
- naturii. Se mulgumeau si-gi spun5:
pe lleana.
inimi"' E prea sensibil... Bolnlvicios de sensibilt O g aibl
- I-a implintat cugitul ln -
de furci cu viaga...
- $i din asta se Poate muri?
Da, desigur. Mai bine si vorbim altceva'
Alt[ datl Ilarie aflI cI un frate al invigirorului, aler-
- gAnd si prindl trenul, lunecase de pe scarl gi fusese tliat
Biiatul rlmAnea tot nedumerit.
de rogi.
Atunci, un om poate sl ucidi pe altul, 9i acela si
- Cum indriznit trenul si-l omoare ? De ce trenul
a
fie ucis,la rindul lui? -
are atita putere ? Nu tot oamenii l-au fh.cut? Daci l-au
Hai, Iliq, isprivegte cu prostiile"'
-Astea nu-s prostii. Mie, tlticule, te rog si-mi spui
flcut ei, de ce il lasi de capul lui, sl-i ucidi?
- de ce s-a dat voie s[ se omoare oamenii
intreblrile nu erau toral naive, cele mai multe avAnd
pentru ce se Poate,
cit de cA.t un sAmbure logic. Aria lor insi riminea aceeasi.
intre ei ?
Ascultl, Fleurie, de unde vin copiiipe lume, o inrre-
Ce sI-i rlspundl la aceaste intrebare? -
ideali' blpe baba Floarea, franguzindu-i numele in semn de alint.
Se ve de ci in mintea copilului se fhurise o lume
Din cer, dragul maichii, ii aduce barza in cog. Asta
oamenii se iubeau unii pe algii, triiau pagnic, sclldAndu-se -
gtie oricine.
in apa cildugl a fericirii. un om, chiar daci l-ar fi dugmi-
Acolo cine-i face?
nit pe altul, n-aveaPutere s5-l omoare, cici il apiraviaga' -
cAnd venea moartea Dumnezeu, cine altul? Ialut, il frlmAntibine, cro-
$i a9a trlia panl la adanci bltrAnegi' -
foarte departe, dincolo egte clpgorul, mAnugele 9i piciorugele, pe urmi sufli in
rn-t i, intr-o impirigie,
"lt""deva, ele gi gata fltul. A9a face cu togi...
de nori. Nici cu muritul oamenilor nu era cevapreahmu-
rit, dar gtia ci viaga are un capit. $i acum, toatl clidirea - ApIi, Ilug maicl, pimint gi nu-i gine la el in cer
$i de ce ii trimite pe ?

acolo sus n-au cum sI creasci.

inchipuirii lui se surpa din temelie, zdrobiti de cruzimea -
DacI se miresc, jos, cad fiindci atirnl prea greu gi praf se
unei fapte.
fac. D-aia se duc berzele de-i ia 9i ii impart pe la oameni.
Ileana era tanlrl, trebuia s[ trliasci pAnl se fhcea
- in cer nici n-au ce mlnca, acolo-i numai aer, atAta...
bitrAnl ca baba Floarea. De ce acela i-a luat viaga? Ar
Ar fi o socoteah, zicea copilul oarecurn convins de
putea cineva si i-o dea inaPoi? -
spusele didacei. Dar berzele impart copiii dupl capul lor ?
Viaga nu se mai intoarce.
- Cum dupl capul lor?
Nu-i drept! Nu-i bine! gipi copilul, bitind nervos -
- Ag", bine... De ce lui badea Toader i-au adus noui
din picior. ii venirl chiar lacrimile. Suferea Pentru o -
copii, iar plringilor mei numai pe mine si pe Mariana?
caazl. care nu era a sa.
 CazalMagheru 15
14 Mihail Drume;

Titicu poate sl hrlneasci 9i zece, are de unde' dar

badea u
Toader n-are 9i rabdl copiii de foame! Tot pe atunci, cu pugin inainte de vacanta Pagtelui, se
Pe baba Floarea tocmai a strigat-o stipAnl-sa 9i
a
intAmpli ragedia cu Genevidve, mama lui, care ii zgudui
Dar'
plecat repede, altfel cine gtie cum s-ar 6 descurcat' fiinga din ridlcini.
iopl Ilarie merse la gcoali, incetl cu desivArgire s[ mai
c" intr-una din zile, baba Floarea, urcAndu-se in podul
creadi in balivernele celor mari' casei, oglsi pe stlpinl-sa atArnAnd inertl de o grindl.
Togi m-afi mingit, chiar tu, Fleurie' in care
aveam
- Slujnica, ingroziti, incepu s[ gipe, vecinii alarmaEi sosiri
cum spunea
incredere. Copiii nuvin din cer sau de la Paris' in grabi si, tiind frdnghia, dlduri jos sinucigaga. Prero-
ar fi biiegi;i
mama, se nasc aici, pe pimXnt' Altfel' de ce rul, care se afa la serviciu, veni intr-un sufet acasl, dar nu
fete? Ar ajunge doar biiegi. Fete pentru ce trebuie?
mai era nimic de ftcutr sogia sa murise de cAteva ore, dupi
Numai ci nedumeririle lui Ilarie cregteau pe zi ce spusele doctorului Sabaru, chemat 9i el la faga locului.
trecea. La gcoall nu afli prea multe lucruri'
nici n-avea
Vestea se rispAndi in tArgul Meriganilor cu iugeala
cum, asa ci foamea lui de a gti rimase tot nesatisflcute'
fulgerului, uluind pe toati lumea. Ce-o fi avur, slrmana,
NumaicAnd trecu la liceu, schimbarl lucrurile' Pirinqii
se
se intrebau oamenii, de gi-a tliat firul viegii, cI era de neam
elevi din
l-au dat la pensionul Modern, unde se aflau mare 9i o ducea bine, imprejmuiti de cinste si respect.
torte cl"s"le, iar cALgiva giligani cu ,,mustati" din
cursul
Cui i-ar fi tre cut prin minte ci riul sapi sub strllucire
superior destul de brutal unele fapte'
ii destiinuiri moartea n-alege? Frantuzoaica era bolnavl coapti de
9i
viaga' IatiJ
Inocenga lui riniti inlspri conflictul latent cu nervi. La ospigul de ingropiciune, chiar birbatul ei ii
de
acum alergAnd la lecturl particularl peste lecgiile mirturisi prefectului ci nu putea si doarmi, siraca,
o^carte 9i acea
fiecare zi, pentru el simple juclrioare' Citea nopgi inffegi nu inchidea ochii, cu roare somniferele
."rt. ....-" gi aga fiecare se voia urmati' fbri oprire 9i
inghigite, abia acum i-a venit, in fine, somnul cel mare,
"lta care'
firi sfArgit. Ajunsese asemeni unui naufragiat numai ci sl-l fereasci Dumnezeu pe tot omul de aga
chinuit de sete, bea din apa sirati a mirii' Setea sporiti somn... Da, pentru cI e fbri trezire...
va cere si bea din nou, tot mai mult' pAni la pieire"' Pornit si-si descarce inima, pretorul adiugl ci
Elevul Magheru Ilarie ajunsese in aceavreme
in clasa
Genevitve mai incercase o dati sl-si curme zilele - nu
a VI-ar, dar in privinga fondului de
cunogtinge se Putea
sunt nici doui luni de-atunci -, dar el a prins de veste
misura cu un absolvent de facultate' gi a scipat-o. Tot degeaba, rlul ei n-avea lecuire, spuneau
doctorii.
Aceste lucrurl negtiute ajunseserl gi la urechile lui
t X-a avea 16 ani (n.r')'
Ilarie, integindu-i durerea. $i cAnd el, reintors pustiu la
in clasa a