P. 1
Suport de Curs Cultura Plantelor

Suport de Curs Cultura Plantelor

|Views: 714|Likes:
Published by Catalina Ciobanu

More info:

Published by: Catalina Ciobanu on May 02, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/10/2013

pdf

text

original

RO 2004/016-941.01.01.

06

GUVERNUL ROMANIEI

Centrul Transfrontalier de Instruire Profesionala

Suport de curs pentru Cultura Plantelor
Proiect implementat de Consiliul Local Beresti Meria jud. Galati În parteneriat cu Asociatia ,, Speranta Danubiana ” Consiliul Satesc Baurci-Moldoveni Consiliul Local Baneasa jud. Galati

“Centrul Tranfrontalier de Instruire Profesionala”

Proiect implementat de Consiliul Local Beresti-Meria

Suport de curs pentru cultura plantelor

Intocmit si redactat de catre colectivul Oficiului Judetean de Consultanta Agricola Galati

CUPRINS

CEREALE...................................................................................................................................1 Tehnologii de cultivare a grâului de toamnă...............................................................................3 Tehnologii de cutivare a orzului..................................................................................................8 Tehnologii de cutivare a ovăzului.............................................................................................11 Tehnologii de cutivare a florii soarelui......................................................................................13 Tehnologii de cutivare a rapiţei colza........................................................................................16 Tehnologii de cutivare a porumbului.........................................................................................18 Tehnologia de cutivare a sfeclei de zahăr..................................................................................21 Tehnologia de cutivare a cartofului...........................................................................................25 CULTURA SFECLEI DE ZAHĂR..........................................................................................33 TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A LUCERNEI......................................................................36 TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A MUŞTARULUI................................................................39 TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A LEVĂNŢICEI..................................................................41 TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A CORIANDRULUI............................................................44

CEREALE
1. IMPORTANTA , PARTICULARITATI MORFOLOGICE SI BIOLOGICE ALE CEREALELOR Din grupa cerealelor fac parte : graul, secara, triticale, orzul , ovazul, porumbul, sorgul, meiul si orezul. Cerealele constituie o grupa fitotehnica de plante ce apartin familiei gramineae si care prezinta pentru hrana oamenilor si animalelor cea mai mare importanta, ocupand pe glob cele mai mari suprafete dintre toate plantele de cultura, respectiv de aproximativ 52% din suprafata arabila a lumii. In tara noastra cerealele ocupa 6,2- 6,5 mil. Hectare , ceea ce reprezinta 62,65% din suprafata arabila. 2. BIOLOGIE Fructul cerealelor este o cariopsa ( fruct uscat indehiscent) la care se pot distinge pericarpul , testa, endospermul, embrionul. Pericarpul ( invelisul fructului) este format din 4-5 straturi de cellule si provine din peretii ovalului. Testa (invelisul semintei) provine din peretii ovulei. Endospermul este partea cea mai dezvoltata a boabalor de cereale si reprezinta peste 80% din greutatea bobului. Este format din celule mari , bogate in amidon. Embrionul se gaseste la partea inferioara a bobului si este alcatuit din muguras (genula), tulpinita(pigela) si radicela. 3. CRESTEREA SI DEZVOLTAREA In ciclul de crestere si dezvoltare a cerealelor se disting doua etape succesive : vegetativa si generativa Etapei vegetative ii corespunde germinatia, formarea radacinilor si infratirea. Etapa generativa incepe cu momentul alungirii tulpinei si continua pe toata perioada formarii tulpinei(faza de impaiere) precum si in fazele urmatoare de inspicare, formarea bobului si maturare. 4. GERMINAREA Boabele de cereale absorb pentru germinare o cantitate de apa echivalenta cu 50% din greutatea lor. Din punct de vedere al temperaturii minime de germinatie cerealele pot fi impartite in doua grupe : cereale la care temperatura minima de germinare este de 1-30 C( grau, secara, orz si ovaz.) cereale la care temperatura minima de germinare este de cel putin 80 C( porumb, mei, sorg, orez) Temperatura optima pentru toate cerealele se incadreaza in limita a 18- 250 C In conditii optime de germinatie cand cerintele fata de oxigen , temperatura, umiditate sunt indeplinite, rasarirea cerealelor are loc in 4-5 zile. Primele care se dezvolta sunt radacinile embrionare Apoi l ;la suprafata apare mugurasul. Primele radacini care se formeaza in timpul germinatiei poarta denumirea de radacini embrionare si numarul lor difera de la o specie la alta astfel : 3-5 grau, 3 ovaz , 4 secara, 5-8 sorg, 1 porumb, 1- mei, 1- orez 5. INFRATIREA La scurt timp de la rasarire cresterea in lungime a tulpinitei cerealelor inceteaza , iar in sol aproape de suprafata se formeaza nodul de infratire. Din acesta pornesc lastari noi numiti frati, iar faza de vegetatie se numeste Infratire. Pe langa acestea din nudul de infratire se formeaza numeroase radacini denumite coronare. Acestea sunt fasciculate, viguroase, mult mai lungi si abundent ramificate. In nutritia cerealelor radacinile coronare au rolul preponderent. In nodul de infratire se acumuleaza cantitati mari de substante nutritive care la cerealele de toamna joaca un rol deosebit de important pentru rezistenta lor la temperaturi scazute. Prin nodul de infratire plantele se pot regenera formandu-se noi lastari. Lastarii care se formeaza din nodul de infratire dau nastere la alte noduri din care pornesc noi frati si noi radacini coronare. Astfel la o planta se formeaza frati de ordinul 1-2-3 etc. Capacitatea de infratire este determinata de numarul de frati pe care poate sa-i formeze o planta. Dintre cerealele de toamna cea mai mare capacitate de infratire se intalneste la secara urmata de orz si grau.

Asupra capacitatii de infratire actioneaza pozitiv temperatura, lumina, umiditatea, marimea semintei, spatiul de nutritie, masurile fitotehnice corespunzatoare. Infratirea decurge in cele mai bune conditii la temperatura de 8-120 C Aplicatia ingrasamintelor azotate primavara timpuriu- la orzul si graul de toamna care au iesit slabe din iarnaasigura dezvoltarea mai multor frati, deci un numar de spice mai multe. 6. FORMAREA PAIULUI Este faza de vegetatie care se evidentiaza prin alungirea tulpinei. Pentru trecerea de la faza de infratire la faza de alungire a paiului cerealelor de toamna trebuie sa parcurga mai intai stadiul de vernalizare( ierovizare) adica sa parcurga 15-50 zile in conditii de temperaturi scazute de 1-100 C. Fara parcurgerea stadiului de erovizare cerealele de toamna nu pot trece din faza de infratire in faza de formare a tulpinei. Tulpina cu internodiile foarte scurte se formeaza inca din toamna ; in cursul lunilor februarie- martie lungimea spicului in faza embrionara depaseste lungimea tuturor internodiilor. Alungirea tulpinei la cereale se face prin cresterea fiecarui internod in parte. Cresterea tulpinei incepe cu alungirea primului internod bazal. Fata de celelalte internodii , internodul bazal este cel mai scurt si cel mai subtire, insa cu elemente mecanice bine dezvoltate, fapt cei confera o rezistenta mai mare decat al celorlalte internodii. Lungimea internodiilor creste de la baza spre varf, iar cel mai lung este cel ce poarta inflorescenta. Internodiile la grau, secara, orz, ovaz, orez sunt lipsite de maduva pe toata lungimea lor ; iar la porumb, mei, sorg internodiile sunt pline cu maduva pe toata lungimea lor. Nodul tulpinii cerealelor este intotdeauna plin, in el regasindu-se fascicolele libere lemnoase intr-un fel se retea. Deasupra fiecarui nod se gaseste zona de crestere a internodului ce urmeaza. Durata fazei de formare a paiului la cereale este determinata de factori : genetici, temperatura , umiditate, lumina, nutritie. Pe masura alungirii tulpinei de la fiecare nod se formeaza frunzele. Ele sunt dispuse alternativ si sunt formate din teaca si limb. Teaca frunzei pleaca de la nod si inconjoara internodul aproape pe toata lungimea lui. Teaca frunzei superioare protejeaza pe langa internod si inflorescenta in curs de formare. Limbul frunzei este lanceolat cu nervurile paralele. Deci la locul unde incepe diferentierea limbului de teaca la unele cereale se gasesc doua prelungiri mai mult sau mai putin dezvoltate denumite urechiuse( pinteni). Orzul are urechiusele mai dezvoltate decat graul si secara, iar la ovaz acestea lipsesc. 7. INSPICAREA Concomitent cu formarea paiului sub protectia invelisului de frunze creaste si inflorescenta formandu-se treptat rahisul., elementele spiculetelor si elementele florale. Innainte de aparitie teaca ultimei frunze este mai voluminoasa avand aspectul de burduf din cauza inflorescentei pe care o protejeaza numindu-se faza de burduf. La scurt timp dupa faza de burduf inflorescenta iese afara din teaca ultimei frunze. Apare deci spicul ( paniculul) reprezentind faza de inspicare. Un spic este format dintr-o axa cu mai multe segmente denumit rahis. Locul in care se intilnesc doua segmente poarta numele de calcai (genunchi). La fiecare calcai de rahis sunt prinse spiculetele, unul sau mai multe imbracate la baza lor de doua formatiuni numite glume. Un spiculet cuprinde una sau mai multe flori, iar elementele ce alcatuiesc spiculetul se deosebesc intre ele in functie de specie, varietate si soi. Paniculul se deosebeste de spic printr-o axa mai lunga compusa din noduri si internoduri, de la fiecare nod pornind ramificatii de diferite lungimi ; pe aceste ramificatii sunt prinse spiculetele 8. DESCHIDEREA F LORILOR Inflorirea la cereale se poate produce in acelasi timp cu aparitia spicului ( orz), la cateva zile dupa aceea (grau) sau dupa un interval mai mare (secara). Inflorirea incepe de la mijloc spre cele doua extremitati la spic sau din partea superioara spre baza si de la varful ramificatiei spre axa. 9. FORMAREA BOBULUI

iar volumul lor apropiindu-se de cel normal. asigurarea unui raport echilibrat NPK. familia Graminee. folosirea unor substante. Bobul se poate strapunge cu unghia si poate fi framantat intre degete ca ceara. iar frunzele bazale brunificate.Sistematica si soiuri Graul apartine ordinului graminalis. densitatea prea mare la semanat. Embrionul are formate toate partile care il compun numai ca acestea nu au atins`dimensiunile normale si continua sa creasca. Are forme de toamna si primavara si cuprinde un numar foarte mare de souiri. Continutul nap al bobului este mai mare de 50% . 3. Factorii care determina caderea cerealelor : intensitatea redusa a luminii. Importanta prezinta si faptul ca boabnele sale pot fi pastrate timp indelungat.Importanta Graul este una dintre cele mai importante cereale care ocupa cele mai mari suprafete pe glob. Planta este galbena cu exceptia nodurilor superioare care sunt verzui. Acesta ajunge la maturitate in functie de temperatura si umiditate in 24-45 zile de la fecundare. . TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A GRAULUI DE TOAMNA 1. In perioada de crestere a bobului se pot distinge trei faze : maturitatea verde sau in lapte maturitatea galbene sau in parga maturitatea deplina In faza maturitatii verde ( in lapte) bobul este umflat. CADEREA CEREALELOR Este unul dintre cele mai daunatoare fenomene care se poate manifesta in timpul vegetatiei plantelor. Faza de maturitate deplina –boabele contin 15-16% apa sunt tari si nu mai pot fi strapunse cu unghia. Intregul lan prezinta aspectul de galben. 35-40%. iar sprans intre doua degete lasa sa curga un lichid laptos. Frunzele de la baza plantei si partea inferioara a tulpinei sunt ingalbenite. 2. perioada in care bobul acumuleaza cantitati mari de amidon. Cerealele cazute dau productii mult mai mici . proteine si alte substante. (ex: clorura de clor).Soiuri Potentialul de productie al soiurilor de grau care se cultiva in tara noastra se ridica la 9-10 kintale la hectar. Constituie o planta premergatoare excelenta pentru culturile de primavara (rapita) si plantele furazere de toamna. sunt atacate de diferite boli si daunatori.Dupa fecundare incepe imediat formarea si cresterea bobului. Plantele sunt uscate in intregime . In faza maturitatii galbene (in parga) boabele contin o cantitate mai mica de apa de aproximativ 30% din volumul lor . Boabele lui sunt folosite in special pentru fabricarea painii. Embrionul ajunge la dimensiuni normale. Rezistenta la cadere este asigurata de factori ereditari si se poate mari si prin masuri fitotehnice ca stabilirea unei densitati optime . produc boabe de calitate slaba calitativ. de culoare verzuie. Graul comun(Triticum estivum SSP vulgare)este specia cea mai raspandita pe glob ocupand 90% din graul cultivat. Boabele de grau se intrebuinteaza in hrana animalelor prezentand in comparatie cu boabele de porumb mai multe avantaje intre care continutul mai ridicat in substante proteice si o productie comparativa cu a porumbului dar cu un cost mai scazut. Ea si variatele produse care se obtin din faina de grau constituie hrana de baza pentru o mare parte a populatiei globului . abundenta nutritiei a plantelor cu azot. Graul durum(Triticum turgidum) la care boabele se intrebuinteaza pentru prepararea pastelor fainoase. 10.

Soiurile de grau durum se extind pe solurile Sudului Munteniei si Olteniei. in Transilvania:Ariesan. Procesul de germinatie incepe cu absorbtia apei in procent 40-45% din greutatea bobului uscat la aer care conduce in scurt timp la marirea volumului semintelor. Rezistenta pronuntata a graului de panina din toamna. rezistenta la iernare. din acesta pornesc lastarii noi numiti frati.sa lase terenul curat de buruieni. proteine) in substante cu molecule mici care sunt dirijate spre muguras si radacina. F4. La 10-12 zile de la rasarire cresterea in lungime inceteaza. .sa elibereze terenul cat mai devreme . la toate categoriile de buruieni . F4. iarna si primavara foarte timpuriu in anii secetosi din zona de sud si sud-est a tarii trebuie atribuita in exclusivitate radacinilor embrionare. Soiurile de grau de toamna si zonarea lor in Romania . Rotatia Graul de toamna prezinta unele cerinte fata de rotatie cum ar fi : . Particularitatile biologice ale graului Semintele de grau germineaza in procent ridicat numai dupa parcurgerea repausului seminal care in conditii si la soiurile din tara noastra au o durata de 40-65 zile.Din punct de vedere fitotehnic unui soi i se cere pe langa capacitate mare de productie rezistenta la cadere. Numarul de radacini embrionare la grau este 3-5. L41. spatiul de nutritie. - 4.F4. Apullum. rugini. cu un continut mare in substante organice si nutritive. Alex. Fata de aceste multiple cerinte planta premergatoare pentru grau trebuie sa indeplineasca unele conditii : . Lovrin 34(L34). Rezistenta graului de toamna la temperaturi mici din iarna este cu atat mai mare cu cat la intrarea in iarna plantele contin o cantitate mai mare de zaharuri si substante proteice si o cantitate mai mica de apa.Gabriela. in vest: L34.cerinte deosebite fata de pregatirea solului si fata de epoca de semanat . . Radacinile embrionare asigura practic trecerea graului peste perioada lunga de iarna. in sud :Fundulea 4(F 4). F4. septorioza. . fuzarioza) constituie elemente de baza pentru stabilirea structuri soiurilor dintr-o zona sau alta de cultura. grasimi. regimul de nutritie al plantelor. rezistenta la boli foliare.sensibilitatea mare a culturilor la imburuienare. Alex. centrul si sudul Moldovei:Fl 85. Ariesan. Trivale.ponderea insemnata a speciei in structura culturilor de camp . zona colinara din sud:Albota. iar in sol aproapa de suprafata se formeaza nodul de infratire. in zona litoralului si in campia de vest. Fl85. Moldova 83. Turda 81(T81). Dropia. Prin semanarea unui grau care nu si-a parcurs repausul seminal rezulta un lan care rasare neuniform si cu densitate redusa de la care se obtin productii mici. T95.la exces de umiditate. valoare nutritiva si tehnologica ridicata. 5. fainare.sensibilitate la un numar mare de boli foliare. Accesul apei si al oxigenului la temperaturi mai mari de un grad celsius( optime 22-250 C determina activizarea enzimelor care in mediul apos transforma substantele de rezerva complexe( adica amidon. Rapid . T 81. . Transilvania 1. in nordul moldovei : Aniversal. Simnic. Delia.seceta si boli foliare. . . Flamura 85(Fl 85). Suceava 84(Suc 84). rezistenta la sistavire(seceta). Dropia. epoca mai timpurie de semanat. Ceea ce obisnuit se numeste nod de infratire reprezinta in realitate mai multe noduri foarte strans apropiate intre ele. Pariticularitatile diferitelor soiuri de grau(perioada de vegetatie. rezistenta la iernare. Asupra capacitatii de infratire actioneaza pozitiv marimea bobului care se seamana. Incep sa apara mai intai la suprafata solului tulpinita protejata de colioptil din al carui varf incep sa se formeze frunzele adevarate. cu insusiri chimice si fizice imbunatatite.capacitatea redusa de valorificare a fertilitatii naturale a solului datorita sistemului radicular slab dezvoltat . Dropia.

1. Excesul de fosfor determina cresterea in boabele de grau a continutului de fosfor si a amidonului in detrimentul substantelor proteice. intarzierea vegetatiei.Cele mai bune premergatoare pentru graul de toamna sunt leguminoasele pentru boabe si furaj( mazare. reducerea suprafetei de asimilatie. 0 Kg/Ha dupa floarea soarelui fertilizata echilibrat. expunerea plantelor la cadere.solul se pregateste mai bine decat dupa porumb. reduce masa de radacini si intarzie maturitatea. graul extrage din sol intre 2.8 Kg potasiu.corectia fata de planta premergatoare( mai putin cu 30 Kg/Ha dupa leguminoase. 0.il lasa mai curat de buruieni.8 Kg fosfor . reducerea rezistentei la iernare. tipul de sol. Mai tarziu planta « slabeste » si devine pipernicita. porumbul. macul. . Dp = 12Rp= . Porumbul pentru boabe este in general o premergatoare mediocra pentru grau deoarece in general lasa solul sarac in apa si cu resturi vegetale. cartofii de vara. Calculul dozei optime economice : DN Kg/ Ha= 25 Rps.dupa leguminoase dozele sunt mai mici . rapita de toamna. Rps.5 Kg/ tona aplicat culturii antepremergatoare) Npr.dupa prasitoare cu 30-40%. 1Kg/tona aplicat plantei premergatoare. reducerea asimilatiei.3-3.Ns.aportul solului in azot care se aproximeaza intre 20 Kg/Ha pe solurile sarace si 60Kg/ Ha pe solurile fertile( corect se apreciaza dupa indicele de azot) Ng. Cantitatea de ingrasaminte ce se utilizeaza in cultura graului trebuie stabilita in functie de : soiul cultivat. 6. Sunt neindicate ca premergatoare orzul. Insuficienta potasiului se manifesta prin ingalbenirea specifica( opareala) a limbului frunzei in partea superioara si pe margini. borceag. Fertilitatea Pentru 100 kg boabe plus productia corespunzatoare de paie. planta premergatoare. . Desi mult timp floarea soarelui a fost socotita o premergatoare rea pentru grau ultimele cercetari dovedesc contrariul : . 1. mai putin cu 20 Kg/Ha dupa borceag si trifoi.1-1.Dg in care : . 20-25 Kg/Ha dupa premergatoare tarzii nefertilizate cu azot. Orice cultura cu recoltare timpurie cu exceptia cerealelor paioase trebuie luate in considerare ca premergatoare pentru graul de toamna.doza de azot 25 – consumul specific de azot la o tona boabe. sfecla. Insuficienta fosforului incetineste cresterea plantelor de grau. Insuficienta azotului se manifesta prin reducerea numarului de frati. floarea soarelui.9. sorbul si iarba de Sudan (pentru ca lasa solul sarac in apa). Doza de azot calculata se majoreaza cu 15-20Kg/ Ha daca graul este neinfratit in primavara sau descaltat pe timpul iernii. se reduce numarul de flori fertile in spic si continutul boabelor in substante proteice.recolta planificata in tone la hectar Ns. Consumul relativ mic de substante nutritive nu se coreleaza insa cu cerintele reduse fata de aplicarea ingrasamintelor. In functie de planta premergatoare dozele de ingrasaminte se stabilesc diferentiat astfel : . reduce capacitatea de fructificare a plantelor.elibereaza terenul inaintea porumbului.toamna. mustarul. lucerna si monocultura mai mare de 2 ani. fasole.Ng+ Npr in care DN. canepa.3. reduce rezistenta la seceta. Culturile tarzii cele mai importante ca premergatoare pentru grau sunt porumbul si floarea soarelui. inul. reduce rezistenta la iernare. coriandrul.3 Kg azot . debilitarea plantelor.nu sufera de boli comune graului. mareste sensibilitatea la boli. . Excesul de azot determina cresterea suprafetelor foliare.aportul ingrasamintelor organice in azot( 2 Kg/tona dat direct. . soia). umiditatea solului.

99%. 8.consumul specific de fosfor la o tona de boabe Rp. Dupa premergatoare care se recolteaza tarziu lucrari solului comporta dificultati in primul rand din cauza resturilor vegetale. uscati care nu se mai pot sparge cu grapa cu discuri. dar mai cu seama din cauza unei cantitati reduse de apa in sol in momentul recoltarii si din cauza timpului scurt ce sta la dispozitie pana la semanat. La desprimavarare ( incepand cu luna februarie si in cursul lunii martie) se administreaza diferenta de doza planificata. B. infratire si vegetatia plantelor. Inainte de semanat aratura se lucreaza din nou cu grapa cu discuri in agregat cu GCR.Hotarator in realizarea de productii mari la grau nu este adancimea araturii premordial ci timpul cand se executa si calitatea acesteia. Pentru preintampinarea atacului de boli si daunatori semintele de grau se trateaza obligatoriu inainte de semanat cu diferite substante funcicide sau insecto-funcicide. recolta care practic nu se mai poate valorifica. soia) se administreaza la pregatirea patului administrativ intre ½ si 2/3 din DN avuta in vedere.5%. Pe timpul verii aratura trebuie mentinuta curata de buruieni prin lucrari cu grapa cu colti reglabili( GCR) pentru ca solul arat mai ales in urma ploi se imburuieneaza. sau cel mult I-2 cu puritate biologica 99. cartof. Samanta trebuie sa faca parte din categoria biologica : baza . tipul de sol dar mai cu seama fata de planta premergatoare. Din seminte netratate apare riscul obtinerii unei recolte cu puternic grad de atac. Dupa premergatoare care se recolteaza timpuriu aratura de vara trebuie crapata cu grapa stelata pentru a se nivela solul in scopul reducerii de evacuare a apei si maruntirii bulgarilor inca umezi.aportul in ingrasaminte organice In general graul valorifica eficient doze de fosfor cuprinse intre 20-60 Kg/Ha. Daca nu sunt resturi vegetale in ziua semanatului patul germinativ se poate lucra cu combinatorul. elita. De calitatea semintei pentru semanat depinde densitatea culturilor la rasarire.8%. A. In acest caz dupa eliberarea terenului se efectueaza aratura cu plugul in agregat. dupa care se fac doua discuiri cu grapa cu discuri obisnuita. pamantul pe suprafata culturii cu premergatoare tarzii nu se poate ara fara scoaterea unor bulgari mari. dar care cer o perfectionalizare a mecanizarii ca principala conditie pentru aplicarea acestui sistem. Ingrasamintele fosfatice se incorporeaza la cultura graului de toamna numai sub aratura de baza la nivelul unde se dezvolta la sistemul radicular sau pe aratura si se incorporeaza cu discul inainte de semanat.Dp. Lucrarile solului Pentru grau se efectueaza diferentiat in functie de zona de cultura. capacitate de germinare peste 99%. In zonele de stepa si silvostepa unde pe timpul toamnei si iernii precipitatiile sunt reduse si pe soluri bruniroscate dupa planta premergatoare cu recoltare tarzie( floarea soarelui.Mai recent au fost elaborate si au inceput sa fie puse in aplicare si metode de lucru a solului minime. I-1.In preajma semanatului aratura se lucreaza cu grapa cu discuri in agregat cu GCR iar in ziua semanatului imediat inaintea masini de semanat se executa o cultivatie totala cu combinatorul care asigura cele mai bune conditii pentru germinarea semintelor si rasarirea plantelor.doza de fosfor in Kg/Ha 12. Deobicei in acest caz se recurge la mobilizarea solului pe o adancime de 12-15 cm utilizand o grapa cu discuri grea in agregat cu un tractor de putere mai mare. Daca este necesar inainte de arat solul se lucreaza cu grapa cu discuri perpendicular pe directia randurilor plantelor premergatoare pentru maruntirea resturilor vegetale de la suprafata. . urmandu-se insa incorporarea in sol a tuturor resturilor vegetale. 7. Semanatul graului de toamna trebuie sa inceapa cand temperatura medie a aerului este de 13-15 oC si sa se termine cand temperatura scade la 8-9 O C. 99%. Insamantarea graului intr-o asemenea aratura este o greseala. cu grapa stelata la adancime mai mare sau mai mica in functie de umiditate. porumb. Samanta si semanatul Samanta de grau pentru semanat trebuie sa apartina soiului recomandat in zona si sa indeplineasca toate conditiile unei plante riguroase. In unele toamne in zonele de stepa si silvostepa vremea este foarte secetoasa. puritate fizica 98%. 99.rotatia planificata Dg. sfecla.

spice.capacitatea de germinatie In tara noastra s-a generalizat distanta intre randuri 12.se asigura o distribuire uniforma a substantelor . iar buruienile au cea mai mare sensibilitate la aceste irbicide in faza de rozeta. Adancimea de semanat in conditii optime nu trebuie sa depaseasca 4-5 cm 9. rugina. Graul nu este afectat de aceste ierbicide pana la inceputul formarii celui de-al doilea internod.puritatea G. ruginile. Rezistenta graului semanat mai tarziu la iernare se reduce substantial din cauza neparcurgerii de catre planta a procesului de calire.se intra in cultura cu tractorul numai pe carari fara sa se distruga plantele . bolile coletului. a neformarii nodului de infratire. Pentru a putea rezista peste iarna la actiunea conditiilor nefavorabile plantelor trebuie sa formeze doi trei frati. Lucrarile de ingrijire Frecvent cantitatea de apa pe care semintele de grau o au la dispozitie in sol este insuficienta pentru rasarire si impune tavalugirea semanaturii cu tavalugul inelar care asigura o rasarire de peste 90%. Cu primul tratament realizat in faza de infratire se limiteaza o serie de boli ca : fainarea.densitatea pe care o stabilim de semanat( in functie de irigat) MMB.intinderea aripilor de irigat pa carari Prin aceasta productia de semanat se inregistreaza o pierdere de suprafata de 4-5% care este compensata de productia mai mare de pe randurile de pe langa carari. septorioza. Pentru realizarea densitatii optime trebuie avut in vedere numarul de boabe germinabile care se seamana pe metru patrat.necesarul de samanta la hectar D. Cantitatea de samanta la hectar : Q= D M M B/ P G * 100 Q. Tratamentul pe baza cu ierbicidul cu 2. Densitatea de 600 spice produse se poate realiza asigurand la semanat 400-600 boabe germinabile pe metrul patrat. De cele mai multe ori in primavara se aplica graului de toamna o singura udare si numai in anii foarte secetosi se administreaza si o a doua udare. Al treilea .5 cm. Rolul cel mai important in acest sistem il au asolamentul si lucrarile solului. Pe teritoriul tarii noastre cresc in cultura de grau diferite specii de buruieni care fara combatere produc pagube cuprinse intre 10-20% si chiar 60-80% din recolta. Tratamentul impotriva bolilor ce se instaleaza pe tulpini.Inaite de a intra in iarna planta de grau trebuie sa vegeteze timp 40-50 zile la temperaturi medii zilnice mai mari de 5%C. Cea mai eficienta udare a graului este considerata udarea de rasarire.nu mai este necesara jalonarea . si sa acumuleze in nodul de infratire cantitati mari de zaharuri si sa-si dezvolte puternic radacinile embrionare. Descaltarea (dezradacinarea ) plantelor la iesirea din iarna datorita inghetului si dezghetului repetat duce la ruperea radacinilor si la dezgolirea nodului de infratire si se previne prin tavalugirea semanaturilor cu tavalugul neted( cand solul este zvantat). a inradacinarii slabe . frunze conduce la importante sporuri de productie 800-1100 Kg/Ha. O productie medie pe spic de 1 g rezulta 600 tone la hectar. Graul reactioneaza pozitiv la apa de irigat aducand sporuri de productie de 20-25 %. Metoda cea mai eficace a combaterii de buruieni din cultura de grau este combaterea integrata. Al doilea tratament in faza de burduf limiteaza atacul la fainare.4D si cele pe baza de MCPA( in special dicotexul). Combaterea directa in cultura graului se face in prezent cu ierbicide simple sau combinate. numar care ar trebui sa asigure cel putin 600 de spice pe metrul patrat.In prezent in tara noastra sunt larg utilizate in combaterea buruienilor in cultura de grau ierbicide pe baza de 2. Daca solul din jurul semintei este prea uscat lucrarea este daunatoare intrucat prin indesarea solului nivelul apei la seminte se poate ridica numai pana la nivelul critic al germinatiei situatie in care unele seminte mucegaiesc.4 D si MCPA incepe cand temperatura aerului este de 8-10 0 C cu tendinta de crestere in ziua inceperii tratamentului. Se pot lasa carari de la semanat care prezinta urmatoarele avantaje: . dar momentul administrarii ei nu trebuie sa depaseasca faza de burduf pentru asse evita aparitia bolilor spicului si caderea plantelor.masa unei boabe P.

in culturile imburuienate sau cu coacere neuniforma.plantele sa nu fie cazute . . In asemenea situatie graul se recolteaza in doua faze. Madalin.din soiul orzoaica : Victoria. A. iar celelalte sunt nefertile. IMPORTANTA Se cultiva in primul rand pentru boabele sale care se intrebuinteaza pe scara larga in furajarea animalelor si in industria berii. 2-3% grasimi. Pentru hrana animalelor este de dorit ca boabele de orz sa contina o cantitate cat mai mare de substante proteice. COMPOZITIA CHIMICA Raportul la substanta uscata boabele de orz contin : 60-65% hidranti de carbon. 2-3% cenusa. Proportia de substanta proteica in bobul de orz este pozitiv influientata si de ingrasamintele chimice cu azot sau de fertilitatea solului. Datorita acestui fapt la aceasta convarietate se formeaza in spic numai doua randuri de boabe. Recoltarea divizata apare in general ca necesara in zonele mai umede. . in anii ploiosi. Din soiurile de orz amintim : . gradul de spargere al boabelor si puritatea boabelor.Orzul-Hordum vulgare. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A ORZULUI 1. fie asociat cu o leguminoasa(borceag). Boabele orzului comun contin o cantitate mai mare de celuloza datorita plevelor care imbraca bobul cu o cantitate mai mica de grasimi.convarietatea Hexastichon prezinta orzurile cu 6 si 4 randuri de boabe. Orzul comun se cultiva in scop furajer pe cand orzoaica exclusiv in scopul industrializarii pentru bere. Alert. Substantele folosite in timpul vegetatiei sunt sistematice si se utilizeaza singure sau in amestec(Alto.5% -11% proteina bruta.) 10.etc. 4-7% celuloza. In schimb continutul ridicat in substante proteice scade extractia berei . Recoltarea directa se efectueaza cu combina si se cere a fi indeplinite urmatoarele conditii : . Cultivarea in orice exploatatie agricola a doua trei soiuri de grau cu diferenta in durata de vegetatie favorizeaza ca fiecare lan de grau sa fie recoltat in faza optima. 9. metoda constand in secerarea plantelor in faza de coacere in parga cu vindroverul la inaltimea de 20-25 cm de la suprafata solului si raman suspendate pe miriste in brazda continua pana la umiditatea boabelor de 14% timp de 7-10 zile dupa care se treiera cu combina echipata cu ridicatori de brazda. In tara noastra se afla in cultura orz din ambele varietati : orzul comun si orzoaica.iar in cele mai umede de 6-8 zile.soiul de orz de toamna ( orz comun) Miraj. Bayleton. Indicii de calitate ai operatiei de recoltare a graului cu combina care se urmaresc pe parcursul recoltarii se refera la pierderile de boaba. Productiv. 2. Laura. Se cultiva si pentru furaj verde. SISTEMATICA SI SOIURI Orzul cuprinde trei varietati. .convarietatea Distichon are de la fiecare calcai de rahis tot trei spiculete insa fertil este numai spiculetul din mijloc. Paiele se intrebuinteaza in hrana animalelor. micsorand astfel procesul de fabricatie. In zonele uscate durata optima de recoltare a graului este de 5-6 zile .tratament care se administreaza la aparitia spicului care limiteaza atacul la fuzarioza si inegrire. Dana. Tilt. Precoce. 3. Adi. B. . fie in cultura pura.RECOLTAREA Constituie un proces complex care se cere a se efctua in cel mai scurt timp si fara pierderi. .lanul sa fie in faza de coacere deplina .vremea sa fie calda si insorita. La recoltare se practica doua metode : recoltarea directa si recoltarea divizata. dar importante pentru fitotehnie sunt numai doua.cultura sa fie cat mai putin imburienata . Cel mai bun orz pentru bere este cel ce contine 9-11% proteina si 60-70% amidon din substanta uscata. Orzul – Hordum vulgare.

Pentru intrega perioada de vegetatie orzul de toamna necesita 17002100o C. Zona putin favorabila cuprinde cea mai mare parte din Transilvania. Tarnavelor si Somesului. Zona favorabila se extinde de-a lungul zonelor din vestul si sudul Moldovei.azotul pentru orzul de toamna se aplica fractionat : • o parte inainte de semanat . 140C-in iulie. fasolea. In zonele de sud. sfecla de zahar recoltata dupa 10 octombrie.Din cae de a doua frunza ajung in bob numai circa 52% din similatele pe care le produce. fasolea. Un rol deosebit in acumularea substantelor din bobul de orz ca si la grau revine frunzei stindard din care peste 90% din substantele pe care le produce se depoziteaza in bob. 100 mm pe perioada de iarna si 300mm primavara. Pentru 100 kg boabe plus productia corespunzatoare de paie. in campia din sudul Olteniei si Munteniei. a).La germinatie orzul formeaza 5-8 radacini embrionare. In schimb capacitatea de infratire a plantatiilor de orz este mai mare decat la grau. graul extrage din sol intre 2. sfecla de zahar recoltata devreme. soia.8 Kg potasiu.folosirea numai a ingrasamintelor usor solubile . grosime de 2-5mm. in Baragan si sudul Dobrogei. Aplicarea ingrasamintelor in cultura orzului tine seama de urmatoarele reguli : .3. In perioada de coacere orzul necesita temperaturi medii zilnice minime de 10o C. ovazul. Dintre cerealele de toamna orzul are cea mai slaba rezistenta la temperaturi scazute. d). FERTILIZAREA Consumul de substante nutritive la orz este analog ca la grau. 5. In conditiile tarii noastre orzul de toamna ajunge la maturitate cu 7-10 zile inaintea graului de toamna. iar rasarirea in conditii optime are loc la temperaturi de 1520o C.9. inul pentru fibra. c). Necorespunzatoare premergatoare : porumb tardiv. -12o C. Aplicarea unor stropiri extraradiculare cu ingrasaminte prelungeste durata frunzelor stindard cu influente pozitive asupra influientei cresterii bobului( ingrasaminte foliare). Foarte bune premergatoare : mazarea. trifoi. Fata de sol orzul are cerinte ridicate din cauza sistemului radicular mai slab dezvoltat si la capacitate redusa de valorificare a compusilor mai greu solubili. 10-11oC in iunie. borceag vara si primavara.3 Kg azot . b). Bune premergatoare : floarea soarelui. cartoful semi-timpuriu. ca premergatoare deoarece s-ar obtine boabe in continut mare de substante proteice. PARTICULARITATI BIOLOGICE Plantula embrionului de orz in timpul procesului de germinatie strabate pe sub palee toata lungimea bobului( germinatie bipolara). Zona foarte favorabila orzului si orzoaicei de toamna se intinde in campia din vestul tarii. Mijlocii premergatoare : porumbul semi-timpuriu. cu textura mijlocie. Pentru rasarire sunt necesare 110-130o C. tarzie. zona de centru si sud . Sistemul radicular al plantatiilor de orz este mai putin dezvoltat decat la celelalte cereale paioase. Temperatura minima de germinare a orzului este de 1-2oC.ingrasamintele cu potasiu si fosfor trebuie aplicate numai la aratura de baza . Pentru orzoaica de toamna se excepteaza mazarea. ROTATIA Are cerinte ridicate din cauza ca el este mai putin rustic decat graul. 1. MH= 58-75 Kg. 12o C in august. lutonisipoase si nisipolutoase. plante care se recolteaza timpuriu.4. Temperatura minima ceruta de orz pentru parcurgerea ciclului de vegetatie sunt in jur de 4 o C in mai. 7oC in septembrie. cartoful timpuriu. orzul are un consum mediu de 480-500 mm repartizat astfel : 80-100 mm in toamna. maxim -15o C si mai ales cand temperatura scade brusc inainte de infratire si de perioada de calire. 1.8 Kg fosfor . nord-estul Moldovei intre Siret si Prut. in cazul in care nivelul de aprovizionare cu apa este optim. sud-est si in nord-est se intalnesc destul de frecvent toamne secetoase cand conditiile de semanat si rasarire a orzului sunt putin favorabile. soia. 6. suprafete intinse din dreapta Siretuli si zona solurilor podzolite din Campiei Romane. pana la -10 o C. rapita de toamna .1-1.3-3. Asigura productii ridicate pe solurile permeabile. Pe intrega perioada de vegetatie. MMB= 23-58 g. Boabele de orz au o lungime de 8-12 mm. soia. secara sau ovaz si constituie o insusire de productie de cea mai mare importanta. precum si in Campia Transalvaniei si pe aluviunile Muresului.

dar care cer o perfectionalizare a mecanizarii ca principala conditie pentru aplicarea acestui sistem. urmandu-se insa incorporarea in sol a tuturor resturilor vegetale. Pierderile la orzul si orzoaica de toamna prin semanat timpuriu sau tarziu pot varia intre 600-2000Kg/Ha. capacitate de germinare minima 90%. . 7. greutate mare a semintelor si tratate impotriva Taciunului Zburator si Taciunele Imbracat cu produsul Vitavax= 2Kg/ tona de samanta sau Tiramitax= 3 Kg/ tona de samanta Epoca de semanat se incadreaza pentru toate culturile orzului de toamna intre 20 septembrie si 10 octombrie. Se intreprind masuri corespunzatoare pentru preintampinarea baltirii apei care este foarte daunatoare culturii de orz. SAMINTA SI SEMANATUL Semintele de orz pentru semanat trebuie sa aiba o puritate minima de 97%. cu grapa stelata la adancime mai mare sau mai mica in functie de umiditate.restul primavara foarte timpuriu inainte de reluarea vegetatiei La soiurile de orz de toamna care manifesta o rezistenta scazuta la cadere si boli foliare orientativ se administreaza 90-100 Kg N/Ha substanta activa. A. Adancimea de semanat. Distanta dintre randuri cu cea mai mare raspandire este de 12. Densitatea de semanat a orzului si orzoaicei se stabileste ca se poate realiza in conditii optime prin folosirea de boabe la germinat pe metrul-patrat cuprinse intre 450-550 boabe. pamantul pe suprafata culturii cu premergatoare tarzii nu se poate ara fara scoaterea unor bulgari mari. • 8.este de 3-4 cm. Insamantarea graului intr-o asemenea aratura este o greseala.In preajma semanatului aratura se lucreaza cu grapa cu discuri in agregat cu GCR iar in ziua semanatului imediat inaintea masini de semanat se executa o cultivatie totala cu combinatorul care asigura cele mai bune conditii pentru germinarea semintelor si rasarirea plantelor.Mai recent au fost elaborate si au inceput sa fie puse in aplicare si metode de lucru a solului minime. Semanatul timpuriu mai ales in toamnele calde si lungi este deosebit de daunator deoarece plantele sunt expuse din toamna atacului de fainare. Daca nu sunt resturi vegetale in ziua semanatului patul germinativ se poate lucra cu combinatorul.boabele de orz au puterea de strabatere mai slab decat cele de grau. Deobicei in acest caz se recurge la mobilizarea solului pe o adancime de 12-15 cm utilizand o grapa cu discuri grea in agregat cu un tractor de putere mai mare. In unele toamne in zonele de stepa si silvostepa vremea este foarte secetoasa. In cazul culturilor dezradacinate in primavara se aplica tavalugul. 9. tipul de sol dar mai cu seama fata de planta premergatoare. LUCRARILE SOLULUI Pentru orz se efectueaza diferentiat in functie de zona de cultura.Hotarator in realizarea de productii mari la grau nu este adancimea araturii premordial ci timpul cand se executa si calitatea acesteia. dar mai cu seama din cauza unei cantitati reduse de apa in sol in momentul recoltarii si din cauza timpului scurt ce sta la dispozitie pana la semanat.Dupa premergatoare care se recolteaza timpuriu aratura de vara trebuie crapata cu grapa stelata pentru a se nivela solul in scopul reducerii de evacuare a apei si maruntirii bulgarilor inca umezi. Daca este necesar inainte de arat solul se lucreaza cu grapa cu discuri perpendicular pe directia randurilor plantelor premergatoare pentru maruntirea resturilor vegetale de la suprafata. dupa care se fac doua discuiri cu grapa cu discuri obisnuita. LUCRARI DE INGRIJIRE Orzul de toamna comporta in general aceleasi ingrijiri ca la graul de toamna. Pe timpul verii aratura trebuie mentinuta curata de buruieni prin lucrari cu grapa cu colti reglabili( GCR) pentru ca solul arat mai ales in urma ploi se imburuieneaza.Dupa premergatoare care se recolteaza tarziu lucrari solului comporta dificultati in primul rand din cauza resturilor vegetale. Intarzierea semanatului determina o reducere insemnata a densitatii plantelor si in consecinta micsorarea productiei. uscati care nu se mai pot sparge cu grapa cu discuri. afide si muste.5 cm. Inainte de semanat aratura se lucreaza din nou cu grapa cu discuri in agregat cu GCR. In acest caz dupa eliberarea terenului se efectueaza aratura cu plugul in agregat. B.

planta premergatoare.orzul pentru bere se recolteaza numai in faza coacerii depline cand continutul in extracte neazotate este cel mai ridicat (13%-14% maxim 15%). IMPORTANTA Constituie unul dintre cele mai importante nutreturi concentrate. Paiele si pleava de ovaz au valoare nutritiva mai mare decat cele de grau sau secara. si soi frantuzesc Cory . altul la 3-4 saptamani .Cantitatea de ingrasaminte ce se utilizeaza in cultura graului trebuie stabilita in functie de : soiul cultivat. RECOLTAREA Orzul de toamna destinat furazarii animalelor se pote recolta cand umiditatea semintelor este de 16-18% caz in care boabelor se expun la soare si se lopateaza des pentru a impiedica incingerea sau la coacerea deplina cand umiditatea coboara la 15% si sub 15%. iar buruienile au cea mai mare sensibilitate la aceste irbicide in faza de rozeta.5l/ Ha) impotriva bolilor (fainare si rugina) unul la aparitia primelor sintome de atac.dupa leguminoase dozele sunt mai mici . La orzul de toamna udarea inainte de semanat se face cu o norma de 500 m3 / Ha pentru a se umezi solul pe o adancime de 30-40 cm pentru ca solul sa se pregateasca in conditii bune sau dupa semanat 300-400 m3/Ha pentru rasarire cand solul s-a pregatit bine fara udare. . fiind de neinlocuit in hrana cabalinelor. In functie de planta premergatoare dozele de ingrasaminte se stabilesc diferentiat astfel : . Rolul cel mai important in acest sistem il au asolamentul si lucrarile solului. Combaterea directa in cultura orzului se face in prezent cu ierbicide simple sau combinate.4 D si MCPA incepe cand temperatura aerului este de 8-10 0 C cu tendinta de crestere in ziua inceperii tratamentului.4D si cele pe baza de MCPA( in special dicotexul). dar si al celorlalte specii de animale mai ale pentru cele de reproducere si tineret.boabele sunt depozitate numai cand umiditatea lor ajunge la 13-14%. 2. orzul nu este afectat de aceste ierbicide pana la inceputul formarii celui de-al doilea internod. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A OVAZULUI 1. faina.dupa prasitoare cu 30-40%. Udarile de primavara sunt determinate de starea de vegetatie a plantelor si de rezerva de umiditate din sol. Se intreprind 2 tratamente cu Bayleton( 0. In acest caz boabele se insilozeaza rezulta un furaj cu aceasi valoare nutritiva ca boabele recoltate la maturitatea deplina. Mures( prinavara). tipul de sol. Florina( de toamna). Tratamentul pe baza cu ierbicidul cu 2. 10. umiditatea solului. In alimentatia omului boabele de ovaz sunt utilizate sub forma de fulgi . Se cultiva si pentru productia nutretului verde sau a fanului reprezentand si principala cereala care in asociere cu mazarichea se foloseste pentru producerea borceagului de primavara. Pagubele produse de buruieni la cultura de orz se ridica la 20-65% motiv pentru care se folosesc urmatoarele metode : Metoda cea mai eficace a combaterii de buruieni din cultura de orz este combaterea integrata. La orzul de toamna udarea la semanat are cea mai mare importanta cand partea a doua a verii si perioada semanatului sunt secetoase. In cazul secetelor prelungite din timpul vegetatiei se impune o udare cu putin timp inainte de inspicare. SOUIRI In cultura de intalnesc soiuri romanesti : Somesan.In prezent in tara noastra sunt larg utilizate in combaterea buruienilor in cultura de orz ierbicide pe baza de 2. grisuri. Tratamentele impotriva bolilor foliare si a caderii plantelor determina sporuri de productie. Circa 70% din suprafata totala cultivata in tara noastra se gaseste in Transilvania . Orzul furajer se poate recolta si pentru fulguit la umiditate semintelor de 30-35%. si tratamentul cu Phynazol( 3l/Ha) in faza de impaiere( impotriva caderii). Ptrezinta importanta si prin aceea ca valorifica foarte bine solurile cu vizibilitate redusa din regiunile umede si reactioneaza bine atat la ingrasamintele organice cat si minerale. in vestul si in nordul Moldovei.

Este recomandat ca azotul sa fie administrat o data cu fosforul pe solurile cernozomice in cantitati egale si in proportie mai mare pe solurile din regiunile umede in mod deosebit pe solurile podzolice. Pentru a se asigura combaterea Taciunului Zburator inainte de a se semana samanta se trateaza in formalina 40%. cand pamantul s-a zvantat si se poate iesi in camp. FERTILIZAREA Ovazul consuma pentru 100Kg boabe + paie : 3. MMB= 20-40 g. SAMANTA SI SEMANATUL Boabele de ovaz sunt mai intai supuse selectarii si separarii pentru a se separa si retine pentru semanat numai pe cele mai mari care au o puritate minima de 97% si o capacitate germinativa de 85%. 4. Sistemul radicular este foarte dezvoltat si profund avand o mare capacitate de utilizare din sol a combinatiilor mai greu solubile.3% proteina digestibila. 12. iar potasiul influienteaza pozitiv raportul boabe/ paie.7% extracte neazotate. nu tolereaza temperaturi ridicate si sufera in conditii de seceta. coeficientul de transpiratie este de 450-500. Este mai putin pretentios fata de sol . 57. Frustul ramane la maturitate imbracat in pleve .3. Baileton= 2Kg la tona de samanta. Fata de umeditate ovazul are cerinte mari.(-9)oC. dar cele mai bune productii se obtin pe soluri lutoase sau luto-nisipoase. 4.6% proteina bruta.3% prin scufundare sau cu Vitavax. Boabele de ovaz sunt foarte bogate in substante grase localizate in embrion. iar MH= 36-60 Kg. un panicul in sase sapte zile.5cm si se asigura 450- . Pe masura ce inainteaza in vegetatie rezistenta ovazului la temperaturi scazute se reduce. Cea mai dezvoltata inspiculet este floarea inferioara . Ovazul de toamana si de primavara se seamana la distanta de 12. Inflorescenta este panicul cu ramuri secundare asezate in 3-9 etaje. COMPOZITIA CHIMICA Boabele de ovaz nedecordicate contin din substanta uscata 11. 1. iar cea mai favorabila temperatura pentru deschiderea florilor este de 15-17oC.7Kg K.1% celuloza bruta. Este foarte sensibil la efectul remanent al ierbicidelor triacide . Intarzierea cu 10-15 zile a semanatului determina reduceri la productie cu 11-25%. 3. in sol de 0. LUCRARILE SOLULUI Este necesar pentru realizarea unui strat germinativ cat mai nivelat si cat mai maruntit pentru a raspunde in conditii optime cerinte de insamantare a ovazului la o adancime mica. 8. Este o premergatoare corespunzatoare pentru plantele ce se seamana primavara in special prasitoare cu exceptia sfeclei de zahar. mai mult decat orice alta cereala.1% grasimi. ca si dupa sfecla de zahar datorita unor daunatori comuni(nematozi). boabele incep sa germineze la 2-3oC. Extractele neazotate ajung in boabele decorticate la peste70% si sunt formate in cea mai mare parte din amidon la care se adauga cantitati de zahar si dextrine. Un spiculet infloreste in una doua zile. Ovazul depaseste cu mult graul in consumul de azot. 7. secarei si de aceea se acorda o mai mare atentie stabilirii adancimii de semanat. iar a treia floare de regula ramane sterila. 5.3Kg N .1 Kg P. Bobul de ovaz imbracat are lungimea de 8-18 mm. daca se cultiva dupa el insusi ovazul da productii mici. PARTICULARITATI BIOLOGICE Germinatia boabelor de ovaz este de tip bipolar din care cauza puterea de strabatere a embrionului de ovaz este mai mica decat cea a graului. iar plantele rasarite rezista scurt timp la temperaturi de ( -8). insa acestea nu sunt concrescute. iar planta intreaga 10-12 zile. 8. Inflorirea incepe de la partea superioara a inflorescentei spre baza si de la varful ramurilor spre axul principal. Ovazul de toamna trebuie semanat intre 1-10 octombrie.3% cenusa. Cerinte fata de caldura sunt moderate. Epoca de semanare – ovazul se seamana primavara foarte timpuriu. creste bine pe soluri argilo-iluviale acide( PH= 56). 6. Kinolate. ROTATIA Dupa plante care lasa solul bogat in azot sau dupa prasitoare ingrasate abundent ovazul asigura productii mari. 4. Ovazul trebuie considerata o planta a climatului racoros si umed. spiculetele sunt formate din 2-3 flori acoperite cu glume mari.

Favorit. F206. LUCRARI DE INGRIJIRE Constau in combaterea crestei solului. aportul Helix . in Romania sunt omologati hibrizii : Helix . Daca ierbicidarea intarzie se micsoreaza eficacitatea actiunii din cauza ca buruienile devin mai rezistente. Favorit. In aceasta faza de coacere combina realizeaza treieratul in cele mai bune conditii.Domino. Decor. Festiv.Capitolele ramase. Podisul Dobrogei. Decor. Trecerea spre maturitatea completa a bobului din partea superioara a inflorescentei reprezinta indicele de baza al inceputului recoltarii. iar pericolul de scuturare prin intarzierea lucrarii este mai mare. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A FLOARII SOARELUI 1.dupa extragerea uleiului raman turtite circa 300kg din tona de samanta care constituie importanta sursa de proteine pentru hrana animalelor si materie prima din care se extrag concentratele de proteine folosite la prepararea mezelurilor si a unor produse lactate.Floram . 10. Festiv.dupa recoltare. culoare). buruienilor si daunatorilor. Floarea soarelui este o valoroasa planta furajera in deosebi pentru siloz si una din cele mai apriciate plante melifere. F206. Domino. Select. RECOLTAREA Momentul recoltarii trebuie stabilit cu mare atentie intracat coacerea este mai putin uniforma decat la celelalte paioase. Adancimea de semanat este de 23cm. valoare calorica si grad de asimilatie apropiate de valoarea untului de vaca si un grad mare de conservabilitate. Campia Floram 328. 9. Select. Floram 328. Podisul Barladului Floram 328. Floram 328. Select. Podisul Dobrogei. Zonarea hibrizilor de floarea soarelui: AGROSISTEM HIBRIZI Zona 1( cernoziomuri profunde): Campia Festiv. compozitii Helix . Super Zona 6 (temperaturi scazute. 2. Floram 328. IMPORTANTA Fructele acestor plante contin peste 50% ulei alimentar cu calitate exceptionala(gust. Super neirigat.Favorit. Crusta formata la suprafata solului se distruge prin lucrari cu grapa stelata. Daca ierbicidul se aplica mai timpuriu planta de ovaz sufera si determina reduceri de productii.neirigat Zona 4: Campia Gavanului Burdea.550 boabe germinabile pe m2 ceea ce corespunde unei norme de 130-140 Kg/Ha. Super Leu Rotunda Zona 5 : Campia Jijei. Select. Festiv. Domino . Select. Romana. F206 cu perioade de seceta) : Campia Romana. Favorit.Super irigat Zona 2(fertilitatea solurilor aluviale. Tulpinile constituie un valoros combustibil sau material care se poate prefabrica placi foarte usoare si rezistente. SISTEMATICA SI HIBRIZI In prezent in cultura predomina hibrizii de floarea soarelui creati in tara noastra de Centru de cercetare « Fundulea ». Record( soi). Select F206. valoarea nutritiva ridicata.4D in perioada de la infratire pana la inceputul alungirii paiului. Select apei freatice si microclimat specific): Lunca si Delta Dunarii. Decor. Zona 3 ( soluri brun roscate si cernoziomuri Festiv. Floram 350. miros. Turbo. Turbo. Combaterea buruienilor se face prin ierbicidare 2. Decor.intregi sau sub forma de faina se folosesc in hrana animalelor. Turbo. Campia Vestica.

In perioada infloritului pretinde temperaturi moderate de 18-20 0C .1215kgK. Temperatura minima de germinatie este de 3-50C. neagra. La un exces de azot apare cresterea luxurianta a plantelor. cu frunze putin si cu suprafata de asimilatie redusa.(-8)0 C daca nu sunt de lunga durata.saracesc solul in profunzime). paroase. iarba de sudan. iar daca insuficienta este mai accentuata frunzele de la baza se usuca. 5. Floarea soarelui valorifica gunoiul de grajd tot atat de bine daca este administrat plantei premergatoare ca si in cazul ingrasamintelor directe. cu internodiile lungi.nu trebuie cultivata dupa :fasole. rapita deoarece ele sunt atacate de sclerotinia(putregaiul alb) si nici dupa tutun sau canepa din cauza buruienii lupoaie care paraziteaza toate aceste plante. cu capacitate foarte mare de retinere a apei. solul se lucreaza dupa sistemul fara aratura mult mai bine decat dupa porumb. Floarea soarelui este buna premergatoare pentru grau deoarece elibereaza terenul mai devreme. reduce traspiratia. fructele raman mici. Deasemenea mareste rezistenta la cadere si boli si mareste pozitiv continutul de ulei din seminte. iar plantele tinere suporta inghetul pana la (-6). Perioada de vegetatie cuprinde intre 110-140 zile. Frunzele sunt mari .daca solul este bine aprovizionat cu apa si daunatori. plantele sunt mici. Super Piemonturile vestice . FERTILIZAREA Pentru 100kg seminte+frunze.in regiunile cu ploi suficiente floarea soarelui poate urma dupa orice planta de cultura pe cand in regiunile secetoase nu trebuie cultivata dupa plante cu inradacinare adanca(lucerna. puternic ramificata si patrunde puternic in sol pana la 2-2. sorg. conferind o raza de asimilatie foarte mare. Podisul Moldovei. groasa si plina cu maduva. Intervalul dupa care revine pe acelasi teren nu trebuie sa fie mai mic de 6 ani. Reactia mai slaba a florii soarelui la ingrasaminte minerale trebuie pusa in primul rand pe seama capacitatii plantelor de a valorifica foarte bine substantele nutritive din sol chiar daca acestea sunt mai greu solubile.este foarte buna premergatoare pentru culturile de primavara. Cele mai mari productii se obtin dupa porumb. Florile sunt grupate in inflorescente de tip racem de forma unui disc concav. tulpini si inflorescenta floarea soarelui extrage din sol : 6-7kgN . respectiv cresterea procentului de seminte seci. soia. vargata. La insuficienta azotului plantele raman subtiri. marind rezistenta plantelor la seceta. grau. O singura planta pe intreaga perioada de vegetatie consuma in medie 70-80 litri apa. Fructul este o achena in general ascutita la capatul cu care se prinde de inflorescenta. lutonisipoase. PARTICULARITATI BIOLOGICE Floarea soarelui este o planta anuala ierboasa. F206. Tulpina este dreapta . Podisul Getic –Sud 3. avand foarte multi perisori radiculari. La insuficienta potasiului internodiile raman scurte.chimice si fizice ale solului nefavorabile) : Favorit. 4. Radacina principala este pivotanta . Planta premergatoare. Potasiul mareste capacitatea de retinere a apei. lasa pe sol o cantitate mai mica de resturi vegetale. a tulpinilor si frunzelor si se reduce cantitatea de ulei din seminte. Plantele au o culoare verde palid. Pentru floarea soarelui au importanta atat ingrasamintele organice cat si cele minerale. mazare. cenusiu. Floarea soarelui are cerinte foarte mari fata de lumina.5kgP . iar maturitatea lor intarzie si au efecte negative asupra formarii si umplerii semintelor. Solurile potrivite pentru floarea soarelui sunt : solurile mijlocii lutoase. iar temperaturi mai mari de 300C determina piederea vitalitatii polenului. ROTATIA Floarea soarelui este putin pretentioasa la rotatie. cu frunzele mult mai apropiate intre ele. sfecla de zahar. Cerinte fata de umiditate : foarea soarelui are un consum ridicat de apa. . La insuficienta fosforului plantele au crestere redusa.2.profunde.5 m. Suprafata pericardului apare diferit colorat :alb.

din cauza temperaturilor scazute. se realizeaza printr-o lucrare cu sapa rotativa pe directia randurilor sau cu grapa cu colti inclinati inapoi perpendicular pe directia randurilor distrugandu-se buruienile abia rasarite sau in curs de rasarire. Mijlocul principal de combatere a lupoaiei il constituie rotatia culturilor si evitarea ca premergatoare a speciilor care sunt atacate de aceasta buruiana parazita( tutun. Cantitatea de samanta folosita variaza intre 3. Patul germinativ se pregateste primavara dupa ce solul s-a zvantat bine cu grapa cu discuri urmata imadiat inainte de semanat de lucrarea cu combinatorul. Prasele manuale se executa dupa prima si a doua prasila mecanica cu mare atentie pentru a nu se taia si vatama plantele. viteza 7-8km pe ora. Inlocuirea araturii prin lucrari cu grapa cu discuri la 10-12 cm adancime. In zonele cu primaveri frecvent secetoase erbicidele se administreaza pe intreaga suprafata cu 1-5 zile inainte se semanat. combaterea bolilor si combaterea daunatorilor si irigarea. 8. putrezirea tulpinilor si radacinilor. mana. Inainte de semanat semintele se trateaza semi-umed cu funcicide contra putregaiului alb si cenusiu. castraveti. Dupa porumb sau alte premergatoare recoltate mai tarziu se efectueaza aratura de toamna care se grapeaza in regiunile secetoase. Consumul cel mai mare de apa se inregistreaza in fazele : aparitia inflorescentei si formarea semintelor. Normele de udare sunt in functie de zona de cultura cuprinse intre 500-700 m3/Ha. manei si daunatorilor. . In zonele cu primaveri frecvent ploioase pe suprafete infestate cu buruieni mono si dicotiledonate anuale ierbicidele se administreaza concomitent cu semanatul. canepa. iar capacitatea germinativa de peste 85%. Zona de protectie la prima prasila se lasa 8-10cm pe fiecare parte a randului si se mareste la prasilele urmatoare la 12-15cm. Distrugerea buruienilor in intervalul semanat. LUCRARI DE INGRIJIRE Principalele lucrari de ingrijire in cultura florii soarelui sunt : combaterea buruienilor . Se executa trei prasile intre si doua prasile pe rand : -prasila intai se aplica imediat ce plantele au format prima pereghe de frunze. In cultura neirigata densitatea optima este cuprinsa intre 40-50 mii plante recoltabile la hectar iar in cultura irigabila 45-55 mii plante la hectar. Floarea soarelui este o cultura sensibila la imburienare pana in faza in care plantele iregistreaza un ritm intens de crestere adica la 30-40 zile de la rasarire.lucrarea de baza in combaterea buruienilor o constituie prasitul. Epoca de semanat : semanatul florii soarelui incepe cand in sol la adancimea de semanat se inregistreaza temperaturi de 70C.5-5 Kg/ Ha. -prasila a-doua la 10-12 zile de la prima. Prin atacul pe care il produc la inceputul vegetatiei ratisoara porumbului si vermele sarma se diminuiaza densitatea optima si uneori cultura se compromite. frangerea tulpinilor. Inlaturarea acestui risc se realizeaza prin tratarea semintelor cu Furadan sau Diafuran. 7.6. cu viteza redusa de 3-5km pe ora. In prezent singura masura de prevenire a atacului de mana o contituie respectarea cu strictete a normelor agrotehnice referitoare la amplasarea florii soarelui in asolament si judicioasa alegere a plantei premergatoare. tomate).variaza cu textura si gradul de umiditate al solului intre 5-8 cm. LUCRARILE SOLULUI Foarea soarelui reactioneaza pozitiv la araturile efectuate cat mai devreme in vara. 1-2 ani practic nu influienteaza nivelul productiei. Adancimea de semanat. -prasila a treia la 12-15 zile de la a doua. Dupa aceasta faza pericolul de imburionare dispare intrucat planta acopera foarte bine solul inpiedicand rasarirea buruienilor prin umbrire. In functie de rezerva de apa a solului la semanat si de precipitatiile din timpul vegetatiei se administreaza culturilor florii soarelui 2-4 udari concentrate de regula in intervalul 20 zile inainte de inflorit pana la 20 zile de la inceputul formarii semintelor.70 cm. SAMANTA SI SEMANATUL Samanta corespunde pentru semanat atunci cand puritatea este cel putin 97%. patarea bruna. Distinta intre randuri.rasarit in cazul in care aceasta se prelungeste. Intreruperea lucrarilor solului prin arat mai multi ani determina reduceri semnificative de productie din cauza compactarii solului si a infestarii cu unele buruieni perene. Floarea soarelului este o specie cu o serie de boli : putregaiul alb .

Adaptarea (calirea) plantelor pentru rezistenta la frig se identifica cu formarea in rozeta a 6-8 frunze complect dezvoltate. Recoltarea cu combina se face cand 75-80% din capitule au culoare bruna. negre pana la negriceoase.5-5. Sroturile ce raman dupa extragerea uleiului se intrebuinteaza in hrana animalelor. seminte decojete sau vatamate sa nu depaseasca 2%. flori deschise si butoni florali (boboci). lungime ce cuprinde 11-24 seminte. Polenizarea se face in mare parte de catre albine. in deosebi florile din ultima inflorire datorita fenomenului de avort. Fructul este o silicva de 5-10 cm. La maturitate silcvele plesnesc foarte usor putandu-se inregistra din aceasta cauza mari pierderi de recolta. In cazul solului prea umed rezistenta la germinare este mult mai mica.Din 100 kg. Sunt castanii. La maturitate plantele de rapita pierd frunzele aproape in totalitate. Tesuturile interioare ale fructelor se usuca mai repede decat cele exterioare din care cauza fructerle se rasucesc si plesnesc cu usurinta. Semintele rapitei sunt mici MMB=4. Este deosebit de important ca pana la venirea frigului planta sa fie dezvoltata si adaptata pentru maxima rezistenta la temperaturi scazute. Valesca.iar inflorescenta pricipala devine vizibila. Primavara in a doua jumatate a lunii martie la temperatura de 50C planta isi reia cresterea si incepe alaungirea tulpinii. seminte se obtin 30-35 kg ulei si 50-55 kg srot. Star. Madora. Semintele sunt de culoare rosie-bruna. inflorirea la rapita este abundenta insa o parte insemnata din flori nu ajung la formarea de silicve. Dupa fecundare silicvele au ritm rapid de crestere iar la circa 80 zile de la inflorire semintele sunt ajunse la maturitate . profunda cu ramificatii laterale putine.5g. La sfarsitul lunii martie tulpina are lungimea de circa 20cm. . RECOLTAREA Recoltarea mecanica se executa cu combine de cereale prevazute cu echipamentul de recoltarea florii soarelui. Conditionarea(tratarea) semintelor de foarea soarelui inainte de pastrare constituie o masura obligatorie. soiuri de toamna : Colvert. PARTICULARITATI BIOLOGICE Rapita colza este planta anuala cu radacina pivotanta. Florile sunt dispuse in inflorescente racem.Este o excelenta planta melifera iar cultura este in intregime mecanizabila . tulpina inca ramifica si creste in inaltime. SOIURI Soiuri omologate in Romania sunt : soiuri de primavara : Bolero. In inflorescenta se afla in acelasi timp silicve formate. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A RAPITEI COLZA 1. Tulpina este ierboasa cu talia 110-150 cm. - 3. partea terminala a tulpinii si ramificatiile sunt uscate iar partea bazala a tulpinii ma pastreaza culoarea verde. Samanta la inceputul lunii septembrie in conditii corespunzatoare de umiditate rasarirea are loc in 10-15 zile. si ramificatii. Triumf.La sporirea productiei de seminte contribuie si polenizarea suplimentara a florilor prin instalarea a cel putin 2 stupi de albine pentru fiecare hectar in apropiere de lanul de floarea soarelui. iar umiditatea din seminte ajunge la 14-15%. In aceasta stare rapita rezista la temperaturi destu de scazute cu conditia sa nu stagneze apa in sol. Rapita are o rozeta de 6-8 frunze bine dezvoltate rezistente la temperaturi scazute pana la -15 0C dar cand solul este uscat. Dupa rasarire apar treptat noi frunze care formeaza la suprafata solului o rozeta. Inflorirea incepe in prima decada a lunii aprilie. MH=65-68kg. Semintele supuse pastrarii trebuie sa aiba o puritate fizica de 98%. Waton. Crestere continu pe toata durata infloritului si inceteaza la inflorirea ultimilor flori. Cyclone. IMPORTANTA Semintele contin 42-48% ulei cu multiple intrebuintari industriale. plantele putand fi distruse la temperaturi de la (-7)-(-10)0C. 2. 9. In primavara pe masura ce creste rapita devine tot mai sensibila la temperaturi scazute. Inaltimea de taiere se regleaza in 50-100 cm in lanurile in care plantele nu sunt vazute si de 20-50 cm in cele cu plante cazute.

5%kgP . nord si estul tarii. bogate in humus si capacitate mare de retinere a apei. borceagul de toamna. Vegeteaza bine in primavara la temperaturi de 15-200C. semanat in epoca optima. Rovral. cernoziomurile.umed si asezat.1%kgK si 7kgCa.in functie de solul pe care se cultiva cantitatea de azot ce se administreaza la cultura de rapita se cuprinde intre : 90-95kg pe cernoziomuri si 130kg pe solurile podzolite. 5. Se recomanda tratarea semintelor inainte de semanat cu produsele :Sumilex. Cantitatea de seminte la hectar prin care se asigura cantitatea optima este de 5-10Kg. evitarea excesului de umiditate. interzicerea semanarii rapitei dupa plante cu boli comune( putragaiul alb) : fasole. lucerna.5 cm. Dobrogea. rugini. Rapita este atacata de numeroase boli ca : putregaiul alb si cenusiu.Alternarile inghet si dezghet in aceasta perioada pot produce mari pagube culturii de rapita. LUCRARILE DE INGRIJIRE Tavalugirea usoara a solului dupa semanat in cazul in care umiditatea este redusa creaza conditii mai bune pentru rasarire.intra slaba in iarna si nu rezista la temperaturi scazute. Rovral. Ronilan (1kg/tona). 3. orzul de toamna. Puricii de pamant produc pagube insemnate la plantute mai ales in conditii de seceta. floarea soarelui. Epoca de semanat a rapitei in Romania trebuie considerata factorul tehnologic limitativ de cea mai mare importanta pentru productia de seminte la aceasta cultura. 4. la mai buna adaptare la conditiile de iernare. Seceta inainte si dupa semanat este daunatoare pentru rasaritul si cresterea plantelor de rapita. In schimb in primavara datorita cresterii sale rapide rapita valorifica umiditatea acumulata in sol inearna. 8. Brumele din perioada infloririi determina distrugerea intregii recolte. Bune premergatoare pentru rapita se considera : mazarea. gandacul Rosu) se combat prin 2-3 tratamente cand culturile sunt in pericol cu diferite insecticide. Alti daunatori ( gargarita Luciferelor. Masurile de combatere sunt in primul rand preventive . gandacul Lucios. Densitatea plantelor nu trebuie sa coboare sub 100-110 plante/m2 . Administrarea azotului este indicata sa se faca in special primavara.5%kgN . . FERTILIZAREA Pentru 100kg seminte+tulpini consuma : 5. germinare 85%. Semanatul mai devreme este daunator plantelor putand forma in aceasta situatie o prea mare masa vegetala care le predispune la conditiile nefavorabile din timpul iernii. Se administreaza prin imprastiere uniforma pe intreaga suprafata inainte de aratura 60-8-kg/ha. adica fertilizare echilibrata. si in jumatatea de sud a Moladovei. aluviunile. in cresterea rezistentei plantelor la cadere si boli. SAMANTA SI SEMANATUL Samanta trebuie sa aiba puritate 98%. soia. In timpul vegetatiei se fac la avertizare tratamente cu Sumilex. 7. Fosforul reprezinta o desebita importanta in dezvoltarea rapitei . Distanta in randuri este de 12. Este pretentioasa fata de sol si da rezultate bune pe solurile profunde. ROTATIA Cele mai bune premergatoare sunt plantele care se r3ecolteaza cat mai timpuriu pentru a se putea pregati terenul pana la semanat in cele mai bune conditii. In cazul in care nu se realizeaza un pat germinativ corespunzator cultura de rapita sufera mult si prezinta numeroase goluri. Epoca de semanat este cuprinsa in perioada 5-15 septembrie in zona de sud a tarii si 1-10 septembrie in vest . Ronilan. In tara noastra rapita gaseste cele mai bune conditii de vegetatie in : Campia de Vest.la semanatul terenului trebuie sa fie maruntit.potasiul are un rol deosebit in acumularea uleiului. graul de toamna. Campia Dunarii. Administrarea obisnuita este de circa 70kg/ha si se realizeaza in acelasi perioada cu fosforul. 6. La noi cele mai bune soluri sunt : brun-roscate.asigura o buna inradacinare a plantelor si amplifica procesul de adaptare la conditiile de iernare. cartofii foarte timpurii. Ritmul de crestere a rapitei in primavara asigura o foarte buna aparare a culturii impotriva imburieonarii in acest sezon. LUCRARILE SOLULUI Realizarea unui pat germinativ bine maruntit constituie pentru rapita in conditiile tarii noastre una dintre cele mai importante probleme. Adancimea de semanat este mica de 2-3 cm. 4.

Elan. 260. 418. In tara noastra porumbul se seamana pe 395 mil. substante proteice(apa). enzime. mitozei. comportare buna la recoltare mecanizata . la cultura de la un an la altul . Montana .perfecta uniformitate a stiuletilor . Hibrizii simplii se evidentiaza prin : . TEHNOLOGIA CULTIVARII PORUMBULUI 1. Cristal . furajarea animalelor si in industria spirtului. Ha din care 70% in sudul tarii si campia de vest. Temerar. Pentru a se diminua cat mai mult pierderile se iau urmatoarele masuri : suprimarea rabatorului. Sub denumirea de hibrizi se cuprind semintele obtinute pe baza liniilor consacvinizate. - . 340. F102 . RECOLTAREA Solicita o deosebita atentie atat in stabilirea momentului de recoltare cat si recoltarea in sine. 9. hibrizi dublii. Pentru hrana animalelor se foloseste si in masa verde sau insilozat in faza lapte-ceara asigura multe unitati nutritive si cost scazut. reducerea numarului de palete si captusirea acestora cu cauciu.uniformitatea plantelor si a insertiei stiuletilor . Excelent. Terminarea recoltarii se face in 2-3 zile. Rubin. Suc99 .14000 C) : Turda215. dextrinei. 2. Pilinoaie101. In general norma de udare este de 350-400 m3.evitenta exprimare a fenomenului heterozis numai in generatia F1 .( embrion) celuloza( pericarp). In primavara rapita nu se iriga. Suc108 .rezistenta la cadere. Nu trebuie dat o cantitate mare de apa. Recoltarea rapitei direct cu combina incepe cand semintele sunt brunificate si umiditatea ajunge la 16-18%.foarte timpurii( 800-10000C) : Suc95 . in cantitati mai mici se gasesc subtante grase. minerale. Hibrizii sunt grupati dupa perioada de vegetatie in : . Cocor. Hibrizii de porumb ai firmei Pioneer din SUA se caracterizeaza prin: potential ridicat de productie. 365. capacitate de pierdere rapida de apa in faza de maturare. Sunt de trei feluri: hibrizi simplii. Perlat624. vitamine. frangere si boli.capacitatea de adaptare la conditiile pedoclimatice Hibrizii cultivati intr-o zona sau exploatatie agricola trebuie sa raspunda unor cerinte ca : .. 376. 322.Irigarea : pentru rapita irigarea prezinta importanta deosebita la rasarire. F270. SISTEMATICA SI SOIURI Zea mays indurata ( porumb cu bob tare sticlos) Zea mays indentata ( porumb cu dinte de cal) Zea mays everta ( porumb pentru floricele) :F325.rezistenta la factori nefavorabili .semitarzii( 1401-15000 C) : F320. hibrizi triliniari. COMPOZITIA CHIMICA Boabele de porumb sunt constituite din : in cea mai mare parte din substante extractive neazotate( endosperm).tarzii( 1501-16000 C) : F412.sa dispuna de o capacitate de productie cat mai mare si constanta . Viteza de inaintare a combinei este de 2-3 Km/h. 3. Soim.capacitatea de adaptare la conditiile.timpurii( 1001-12000 C) : Suc97 . 420. Vultur. IMPORTANTA Boabele sunt utilizate in : alimentatia oamenilor .semitimpurii (1201.capacitatea de productie mare . . amidonului. 110 . 200 .perioada de vegetatie sa permita maturitatea plantelor . Dea . Ciclon.

la prasit. Tulpina este formata din 8-12 internodii pline cu maduva.la temperatura de 210 C porumbul rasare in 5-6 zile. Potasiul este un macro element nutritiv in care solurile din Romania sunt bine aprovizionate si prezinta tot mai mare importanta ca ingrasamant in cultura porumbului. Boabele de porumb contin vitaminele : E . iar daunatorii comuni se combat cu usurinta . O planta de porumb formeaza 1-3 stiuleti. . Cea mai mare parte din elementele nutritive se consuna pana la inceputul formarii bobului. celuloza. PP. latimea 4-12cm. prasitoare. Rotatia grau. Porumbul nu are. acid pantotermic. Din nodurile de la baza tulpinii porumbului emite lastari numiti copili.43Kg N. 1KgP. FERTILIZAREA Este o mare consumatoare de substante nutritive. Cantitatea anuala de apa trebuie repartizata pe perioada de vegetatie. Este o buna premergatoare pentru culturile de primavara.porumb practica fara intrerupere un numar mare de ani se dovedeste necorespunzatoare pentru productii mari de porumb. Aprecierea efectului potasiului din ingrasamintele aplicate se coreleaza cu actiunea azotului si se asociaza cu marirea rezistentei plantelor la cadere si la boli( fuzarioza). Epoca de administrare a azotului este in functie de conditiile de cultura : pe cernoziomuri se administreaza fractionat ( pe rand odata cu semanatul. Embrionul dezvolta o radacin asi impreuna cu radacinile aventive seminale (2-3) constituie sistemul radicular temporar. pe soluri nipsipoase in doua trei reprize. pe soluri acide (odata cu semanatul pe rand si la prasa). Neindicate ca premergatoare :sorgul. Porumbul suporta monocultura ani in sir fara sa-si reduca substantial productia daca se aplica ingrasaminte minerale si organice. Ca regula generala ingrasamintele cu posfor si potasiu se administreaza inaintea araturii si se incorporeaza in sol cu aceasta. cu apa de irigat).temperatura minima de germinare 8-100 C . Frunzele au limbul lat la inceolat.B6 . reactioneaza mai bine la ingrasaminte si valorifica rezervele nutritive ramase de la plantele premergatoare. Bobul de porumb este o cariopsa. cu mici exceptii. ROTATIA Porumbul are pretentii reduse fata de plantele premergatoare. 5. zaharuri. porumbul valorifica si straturile mai profunde ale solurilor. dextrina .temperaturi mai mici de -40C distruge planta in intregime . densitatea prea mare. Plantele formeaza in sol primul nod tulpinal. Radacinile din nodurile apropiate tulpinii se ramifica si indeplinesc functii de absorbtie si sustinere.Extractele neazotate sunt alcatuite din : amidon ( din care rezulta glucoza lichida sau solida si izomeraza( zahar invertit) . Sistemul radicular este dezvoltat. cartofi.in perioada inspicatului si insemanarii temperaturi zilnice 230C. iarba de sudan. acid folic. Porumbul nu are cerinte deosebite fata de sol. PARTICULARITATI BIOLOGICE Porumbul este o planta anuala ierboasa. Pentru 100Kg boabe + paie se inregistreza un consum de 2. Porumbul este o planta unisexuat monoica. 2. secara. la 15-180C rasare in 8-10 zile . Frangerea tulpinii poate fi determinata de : insuficienta in potasiu. boli comune cu alte plante. Din fiecare nod subteran se formeaza 6-16-20 radacini care constituie radacina adevarata. Porumbul are cerinte mari fata de temperatura : . meiul.B2 . atacul sfrederitorului. Are acapacitate de adaptare la seceta. Pentru porumb gunoiu de grajd constituie un ingrasamant deosebit de valoros care determina sporuri de productie. in conditii de seceta acestea pierd apa din care cauza limbul se rasuceste spre interior astfel isi reduc suprafata de transpiratie marindu-si rezistenta la seceta. Premergatoare foarte favorabile :leguminoasele. Fertilizarea lui este semnificativ amplificata in cazul in care se administreaza azot inpreuna cu fosfor. iar vasele conducatoare de seva sunt dispuse neregulat. in.B1 . iar in continuare planta formeaza mai multe noduri succesive( 6-10). floarea soarelui. Planta formeaza si radacini aventive ariene numite radacini ancora. canepa. orz. lucerna. dezvoltarea sistemului radicular. Pa fata superioara in epiderma se gasesc numeroase celule buliforme. 6. lumgimea 50-80 cm. 4. diferite specii ale genului fuzarioza. lumina . fasciculat.14KgK. este mai rezistent la seceta. sfecla de zahar.

: Campia Transilvaniei si Centrul Moldovei – 15-20 aprilie Zona 3.7. In primavara se pregateste patul germinativ in ziua sau preziua semanatului cu grapa cu discuri in agregat cu GCR. Se face in procesul de conditionare cu diferite funcicide. Epoca de semanat : trebuie sa inceapa cand in sol la ora 8 a. LUCRARILE DE INGRIJIRE Porumbul este o planta sensibila la buruieni. in caz de sol uscat 10-11-12cm. Lucrarea cu sapa rotativa se face cund plantele au 4-5 frunze si afaneaza solulla suprafata . Densitatea optima pentru terenurile nefertile si neirigate este mai mica decat pe terenurile fertile si irigate cu 10-20mii plante la Ha. iar cea intre plante pe rand variaza de densitatea culturii : 28. 38Ha. Cantitatea de samanta de semanat de la care se asteapta densitatea optima variaza functie de pierderi inregistrate in timpul vegetatiei. prea timpuriu are ca efect imburuinarea. Dupa plantele recoltate timpuriu este suficienta o singura aratura in agregat cu grapa stelata. SAMANTA SI SEMANATUL Puritate biologica . In perioda de vegetatie a porumbului trebuie sa se asigure combaterea buruienilor si a daunatorilor aceste cuprinzand lucrarea cu sapa rotativa. LUCRARILE SOLULUI Porumbul trebuie semanat in sol afanat . cu rezerve de apa si curat de buruieni.3 m lungime la 70cm distanta intre randuri in 20-30 puncte pe diagonala unei sole de 100Ha. capacitate de germinare 90%. prasila mecanica si manuala.8cm la 80mii plante /Ha.m. adancimea de semanat trebuie corelata cu textura. Datorita intarzierii semanatului apar pierderi de recolta.1-20 aprilie Zona 2. Cel ami adesea se seamana 15-30Kg/Ha.: zonele sud Carpatice si nordul tarii. In general adancimea este de 5-6cm pe solurile din regiunea umeda si 6-8cm in regiunea de stepa si cea de silvostepa si pe solurile cu textura mijlocie . in strat adanc.6cm pentru 50mii plante la Ha. iar vremea este spre incalzire. cu viteza mare de 11-14Km/h.. Sunt necesare trei prasele : 1.se executa timpuriu cu viteza mica 4Km/h la scurt timp dupa rasarirea porumbului cu discuri de protectie a randurilor de plante 2. si dupa plante care se recolteaza un pic mai devreme se lucreaza in agregat cu grapa stelata. adica pe 14. distruge buruienile abia rasarite sau incoltite. Distanta de semanat intre randuri este 70 cm.dupa 14-15 zile de la prima ( 8-10Km/h) . puritate fizica minima 98%. cu soare cand s-a ridicat roua si plantele sunt putin ofilite. Tratarea semintelor este o importanta masura pentru realizarea densitatii culturii. bine maruntit. Zona 1. Sapa rotativa trebuie sa lucreze pe timp frumos. 9.20-30 aprilie si prima decada a lunii mai. Adancimea de lucru a sapei rotative este de 3-6cm. 8. 17. Sudul Dobrogei si sudul Moldovei. la adancimea de 10cm se inregistreaza cel putin 80C . Pe terenurile in panta lucrarile in primavara se executa obligatoriu perpendicular pe directia pantei. In cadrul asolamentului este recomandat o aratura adanca 25-30cm.: Campia de vest. productia zilnica aproxim. Dupa plante cu recoltare tarzie imediat ce se elibereaza terenul se executa aratura adanca . Limitele se cuprind intre 45-80 plante recoltabile la hectar ZONA I ZONA II ZONA III Hibrizi IRIGAT NEIRIGAT IRIGAT NEIRIGAT IRIGAT NEIRIGAT TIMPURII 70-80 50-55 70-80 50-55 70-80 55-60 MIJLOCII 70-80 50-55 70-80 45-50 60-70 50-55 TARZII 70-80 45-50 60-70 45-50 Determinare densitatii lanului de porumb se face prin numararea plantelor pe portiuni de 10m2 . temperatura. umiditatea solului pentru a se obtine un procent mare de germinare si o rapida rasarire a plantelor.

alimentatia fermentativa. COMPOZITIA Proportia de zahar din radacinile de sfecla este influientata de mai multi factori ca : soi. In cazul in care porumbul nu ajunge la maturitate si apare pericolul brumei care intrerupe vegetatia este mai rational recoltarea plantelor intregi pentru insilozare. Recoltarea nu necesita masuri speciale fata de porumb cultivat in ogor propriu. . Onix.dupa 15-20 zile de la a doua (10-12Km/h). 3. Cremona.udari de aprovizionare ( pentru completarea deficitului de udare a solului) . sol. Marian. SOIURI Alexa.. Dupa recoltare boabele se usuca pana la 14-15% umiditate.3. Pentru stabilirea regimului de udari la cultura porumbului se au in vedere : . echipata cu sistem de treier. Danubia. York. Recoltarea porumbului in boabe se efectueaza la o umiditate de max. a treia se face in prima jumatate a lunii septembrie. Sfecla de zahar se poate folosi si la : fabricarea spirtului.(soluri permeabile). Dana. sau pe jar) . irigare. Forum. Prima udare dupa semanat. Prisma. Roma. Jamaica.300-400m 3/Ha. Taitei de sfecla reprezinta un nutret cu o mare valoare economica. Elba. Picnic.faza coacerii in lapte. iar normele de udare de 7-8 m 3/Ha.si 400-500 m3/Ha (permeabilitate redusa) 10. de forma pivotanta si cuprinde 3 parti importante : . grad de vatamare a boabelor sub 8%.. In cultura succesiva cu hibrizi din grupa FAO 300-400 si 400-500 se obtin productii mari de masa verde si stiuleti in faza lapte ceara. iar puritatea este de 90%. 11.5%. Sonia.faza galbena –direaza 10-15 zile (frunzele uscate 50-60%. alimentatia animalelor.udare de rasarire in caz de seceta cu o norma de 20-25mm. si densitate si oscileaza intre 14-20% din greutatea totala a radacinilor de sfecla. Densitatea optima este de 80-90 plante /Ha. 4. clima. Gisela. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A SFECLEI DE ZAHAR 1. Fara irigare nu se poate conta pe productii de boabe. Laser. ingrasaminte. Centro.5iulie. 28% si se face cu combina de recoltat cereale paioase. fiert. melasa care reprezinta 4-5% radacini prelucrate se foloseste in alimentatia animalelor. Inger.intre 20-25 iunie si 15-20 august Numarul de udari este de 3-4.udari pe vegetatie – perioada de atentie maxima. Stefania. RECOLTAREA In procesul de formare si maturare se disting trei faze de coacere : . Ovatio. PARTICULARITATI BIOLOGICE Corpul sfeclei care reprezinta de fapt radacina sfeclei este partea plantei unde se depoziteaza zaharul. intervale intre udari de 12-14 zile . iar in continuare in functie de precipitatii. Este cornos. IMPORTANTA Este planta care asigura in tara noastra si in Europa materia prima pentru industria zaharului. iar panusele exterioare accentuat albicioase) . Astru. Zona II-1 iulie. PORUMBUL PENTRU BOABE IN CULTURA SUCCESIVA Pentru reusita se tine seama de suma temperaturilor utile care se inregistreaza de la recoltarea plantei premergatoare pana la caderea primei brume si de resursele hidrice. se realizeaza pe teren discuit sau semanat direct( necesita combaterea buruienilor cu ierbicide nevolatile). a doua se face dupa rasarire . pierderile sub 2. 2. Recoltarea sub forma de stiuleti fara panusi este cea mai larg raspandita si se realizeaza manual sau mecanic. Lena. Fertilizarea cu azot se face o data cu semanatul folosindu-se ½ de doza.dureaza in jur de 10 zile( consumat.faza maturitatii depline cu un continut de apa de 30% si sub 30%. Zona III.20 iunie. Cleo. Prasile manuale se intercaleaza intre prasele mecanice. Date de semanat : Zona 1.

Cerinte mai mari fata de temperatura are sfecla in lunile iunie. iarba de sudan si canepa. . Insuficienta apei in aceste faze determina ofilirea si uscarea frunzelor. E.cel mai mare consum il are in lunile inie-iulie-august. Temperaturile mai mici de 4 0C in cursul rasaririi si in faza de cotiledoane stanjenesc vegetatia plantelor. Sfecla de zahar este o planta buna premergatoare pentru plantele care nu sunt atacate de nematozi. acumularea zaharului. Formarea si depunerea zaharului sunt favorizate de perioade lungi de lumina din lunile august. Lumina – in lipsa insolatiei directe procentul de zahar scade iar cantitatea de substante nezaharoase si substante minerale cresc. Radacina recoltata ingheata la -10C. D. octombrie. lanceolate. iar durata infloritului la o planta este de 10-25 zile. echilibrate cu capacitatea de retinere a apei pemeabile pentru apa si aer. iar daca insuficienta se accentuiaza deshidratarea lor. Baraganul. Nu trebuie cultivata dupa ea insusi si poate reveni pe acelasi loc dupa 4 ani in cazul in care terenul nu este infestat cu nematozi. septembrie. Ramurile florifere in anul al II-lea de cultura din coletul sfeclei de zahar pornesc una sau mai multe ramuri pe care se gasesc inserate florile. bine structurate cu raportul intre nisip si argila in limite foarte stranse. reprezinta in general 4-8% din lungimea corpului sfeclei si 15-20% din greutate. S-a stabilit ca jmaturizarea sfeclei sta in directa legatura cu temperatura din cursul lunii iulie. Depresiunea Barsei. Dupa 6 ani cand se iregistreaza o infectie slaba si 8 ani la infectie puternica. 5. stagnarea cresterii radacinii. Cris.sfecla incepe sa germineze la temperatura 3-40C. orzul si cartoful. Siret iar la irigat estul Campiei Romane. si scurt petiolate. B. lacavistele sau alte soluri mai putin corespunzatoare. partea de nord-vest a Moldovei. masa 1000 glomerule este cuprins intre 20-30g. bogate in substante organice si minerale. Sfecla da productii mici si dupa ovaz. Olt. ele ajung la inaltimea de 120-200cm. reprezinta 25-30% din greutatea corpului sfecclei si 5-10% din lungimea sa c)Radacina propriuzisa-reprezinta 50-60% din greutate si 80-90% din lungime. Rasare in 10-15 zile la temperatura de 10150C. Zonarea – zona foarte favorabila ocupa suprafetele in Campia de Vest. iulie. alte bune premergatoare : inul. Radacina sfeclei de zahar patrunde in pamant pana la 2m si chiar mai mult. iar lateral de la 60-100cm. august si sunt favorabile temperaturile medii de 180C. Somes. Nu trebuie cultivata dupa rapita. Cu cat aceasta luna este mai calda cu atat se grabeste dezvoltarea sfeclei. secara. cu conditia ca frunzele sa fie turgescente. In faza de acumulare maxima a zaharului temperatura medie potrivita este 1616. leguminoasele anuale si perene deoarece lasa o rezerva mare de agenti patogeni in sol. Sfecla isi formeaza mai intai o suprafata de asimilatie mare dupa care incepe cresterea accentuata a radacinilor si depunerea zaharului.50C. b)Hipocotilul( gatul). Fructul la sfecla este o glomerula . iar temperaturile de -2_-40C produc degenerarea cotiledoanelor. si maturitatea tehnologica. Tot in aceasta zona se incadreaza luncile raului Mures. Dobrogea. El creste in afara de pamant . Sfecla de zahar este o planta alogama . polenizarea facandu-se prin vant si insecte . Dealungul ramurilor sunt inserate frunze mai mici decat cele din rozeta formata in anul I si sunt alungite . Timis. C. Planta cu 6-10 perechi de frunze pot suporta geruri pana la -8 0C.a)coletul (epicotilul)-este partea superioara a sfeclei de zahar. cu reactie neutra sau alcaina . care sa favorizeze dezvoltarea radacinilor de sfecla.este lipsita de radacini. Se cer evitate ca premergatoare floarea soarelui. Acumularea zaharului inceteaza la temperatura de 5-6 0C. Un mare randament in depunerea substantelor organice se asigura cand in timpul zilei lumina intensa alterneaza cu lumina mai slaba prin innourare.si estul Moldovei. Din aceste zone sunt excluse suprafetele cu terenuri nisipoase . Temperatura . Relatiile plantei cu factorii de vegetatie : A. Precipitatiile abundente din luna mai pot sa dauneze sfeclei prin formarea crustei si imburuienarea culturii. Umiditatea. o singura planta in conditii normale ajunge sa formeze pe toata perioada de vegetatie 50-70 frunze. saraturate. omogene. Spre toamna o cantitate mai mica de precipitatii inlesnesc acumularea zaharului si maturitatea tehnica. nu se industrializeaza si este indepartat prin decoletare. ROTATIA Sfecla de zahar urmeaza in primul rand dupa cereale de toamna . Solul – cele mai favorabile sunt solurile profunde. mustar sau alte crucifere din cauza atacului de nematozi. Frunzele – sfecla are aparat foliar foarte bine dezvoltat. Campia Transilvaniei.

accelereaza cresterea si maturitatea plantelor si asigura o buna asimilare a azotului si intervine ca un foctor esential in formarea zaharului. Daca insuficienta fosforului continua si in alte faze de vegetati frunzele pierd treptat culoarea verde inchis trecand in verde clar apoi in galben asemanatoare cu cele de la insuficienta azotului. fara gresuri .5-17Kg/Ha acid boric sau 13. Aratura trebuie sa fie ca adancime si latime a brazdelor.2-26. Aceasta decolorare se manifesta in primul rand pe frunze mai batrane si este uniforma pe toata suprafata limbului. Carenta de bor se previne prin aplicarea de bor in sol in cantitati de 1. Fosforul favorizeaza dezvoltarea radacinilor tinere. Primavara patul germinativ se pregateste pentru semanat printr-o singura trecere cu combinatorul la adancimea de 4-5cm . O diminuare a carentei de bor se poate obtine si prin fertilizare extraradiculara in sol de acid boric in concentratie de 0.2 Kg/Ha borax. Sse administreza prin imprastiere uniforma pe toata suprafata . Frunzele primesc o culoare verde intunecata . Ingrasamintele cu fosfor si potasiu se administreaza obligatoriu innainte de efectuarea araturii de baza prin imprastiere uniforma. obtinerea unui pat germinativ foarte unifoem pentru a se plasa echidistant semintele in plan orizontal si vertical. frunze care intr-o faza mai avansata pier. Ingrasamintele cu azot simple se administreaza in cultura sfeclei fie inainte de aratura de baza cu cele fosfatice . Insuficienta fosforului. Dozele de gunoi de grajd care se folosesc la sfecla trebuie sa se incadreze intre 20-30tone/Ha si poate fi administrat atat fermentat. a continutului de zahar. Insuficienta borului determina reducerea greutatii radacinilor.administrate in acelasi timp cu ingrasamintele NPK. Pregatirea patului germinativ trebuie sa asigure eliminarea denivelarilor. In cantitate de exces al azotului poate sa favorizeze intarzierea acumularii zaharului si formarea unor cantitati mai mari de substante mezaharata. La exces de fosfor radacinile au o structura mai rezistenta fara sa-si piarda din calitate se maturizeaza mai repede fapt ce determina scaderea productiei.se manifesta prin aceea ca frunzele la inceput au o culoare verde clar care trece apoi in verde galben atunci cand insuficienta este mai accentuata. Insuficienta otasiului influienteaza dezvoltarea cantitativa a radacinilor determinand o degradare a calitatii si o sensibilitate marita a plantelor fata de boli si daunatori. Pentru tara noastra ingrasamintele cu potasiu ridica putine probleme. stimuleaza activitatea procesului de fotosinteza si mareste rezistenta plantelor la boli si seceta. erbicidele de administreaza . Borul – carenta de bor la sfecla se manifesta prin ingalbenirea si deformarea frunzelor tinere din centrul rozetei. contribuie la imbogatirea calitatii sfeclei . Se cere o aratura adanca plus scarificare deoarece radacina sfeclei desi este pivotanta si foarte puternica are o capacitate slaba de penetrare a solului neafanat si se creaza conditii pentru inmaganizarea intregii cantitati de apa provenite din precipitatii si imbogateste conditiile fizice ale solurilor argiloase. a continutului acesteia in zahar si cersterea continutului de azot. Fosforul favorizeaza absorbtia apei si a substantelor minerale din sol neutralizeaza acizii organici.0. La exces de potasiu frunzele cresc accentuat in detrimentul radacinilor.05. Gunoiul de grajd actioneaza pozitiv prin substantele nutritive si prin imbunatatirea conditiilor fizice si biochimice ale solului.1 %. LUCRARILE SOLULUI Se executa din vara o aratura adanca de 30cm cu subsolaj.6. maruntita.5-3Kg/Ha bor si care se poate realiza cu 8. 7. iar daca insuficienta se accentuiaza marginea se inconjoara cu o culoare roscata. Pregatirea patului germinativ pentru sfecla in cea mai mare parte trebuie realizat din toamna prin lucrari ale araturii cu grapa cu discuri prevazuta cu lana nivelatoare. FERTILIZAREA Insuficienta azotului. Carenta de bor aproducand astfel boala putregaiului inimii sfeclei. se incorporeaza sub aratura de vara sau toamna. fie pe aratura si se incorporeaza cu grapa cu discuri. 40Kg/Ha P. mai putin fermentat sau deloc fermentat. Tesutul coletului si zona centrala si inima sfeclei putrezesc. Favorizeaza formarea pe radacini a unui numar mai mare de ramificatii absorbante.la inceputul vegetatiei determina o intarziere a dezvoltarii plantelor. sa asigure incorporarea resturilor vegetale a gunoiului de grajd si a ingrasamintelor minerale. Rezultatele experimentale au evidentiat sporuri de recolta cand impreuna cu gunoiul de grajd se administreaza 50-60Kg/Ha N. Pulpa coletului sub aceste frunze se brunifica si se necrozeaza.

2-4cm 9. si se face cu cutite tip sageata si cu discuri de protectie a randurilor.Prasila III. Prin aceasta lucrare cand semanatul s-a facut cu seminte plurigerme trebuie sa se elimine din lan 1-3 milioane plante /Ha. SAMANTA SI SEMANATUL Semintele sfeclei de zahar pentru semanat pot fi plurigerme care atrag dupa sine raritul si manogerme (se drajeaza). Incorporarea ierbicidelor volatile se face cu combinatorul la pregatirea patului germinativ. Adancimea prasililor are importanta si este cuptinsa astfel : prasila I. in cazul unor infestari mai tarzii se combat cu ierbicidul Lontrel 300(0. De cele mai multe ori pana la rasarirea sfeclei de zahar se da o prasela pe intervalul dintre randuri( prasila oarba) pentru distrugerea buruienilor si a crustei. Este o greseala folosirea grapei cu discuri primavara.aceasta trebuie executata cu foarte mare atentie pentru ca particolele de pamant discocate de cutitele cultivatorului sa nu acopere plantutele de sfecla . Prasila II.se executa imediat dupa rarit .200 mii seminte= 80-100 plante distanta intre plante pe rand = 22 cm. Sfecla se seamana cu semanatori de precizie.5L/Ha) aplicat cand buruienile au 20-30cm inaltime. Prasila I.prasila IV –V -10-12 cm. iar buruienile au 2-3 frunze si se face in zile calduroase .6-8 cm. Adancimea de semanat : . In intervalele dintre randuri care sunt acoperite cu frunze nu se mai executa prasile ci doar pliviri. Inainte de semanat samanta nedrajata se trateaza cu funcicide pentru combaterea bolilor din perioada de germinare si rasarire. Densitatea optima de plante la hectar este cuprinsa intre 80-100 mii si se obtin prin aplicarea unei densitati la semmanare cuprinse intre 180-220 mii seminte germinabile la hectar. zona de protectie in cazul mecanizat nu trebuie sa fie mai mica de 4-5mm.200 mii seminte= 80-100 plante zona II (Moldova) : neirigata – 200-220 mii seminte= 70-90 mii plante irigata – 180.in functie de humusul din sol cuprins intre 1-6% sunt recomandate urmatoarele ierbicide : Olticarb( 5-8Kg)+ Venzar( 0. Conbaterea chimica a buruienilor. Volumul lucrului se reduce substantial atunci cand se . 8.5-2.5Kg). Betanalul se administreaza dupa ce plantele de sfecla au format preimele perechi de frunze. La ultima prasila cutitele tip sageata se inlocuiesc cu cutite unilaterale. LUCRARI DE INGRIJIRE Prasitul sfeclei de zahar – sfecla este deosebit de sensibila la imburuienare datorita ritmului redus de crestere in primele saptamani si a faptului ca partea aeriana a plantei este lipsita de tulpini si ramificatii care sa umbreasca solul. sa impiedice dezvoltarea buruienilor. si cu insecticide pentru combaterea daunatorilor care aduc pagube in perioada de rasarire. Raritul reprezinta lucrarea cea mai costisitoare. intre randuri= 45 cm. prasila II. iar viteza de 3-4Km/h.pasile manuale in numar de 2-3 se executa pe rand cu atentie pentru protejarea fiecarei plante. pentru ca se reduce cu 40% productia daca semanatul intarzie 14 zile .seminte plurigerme slefuite. viteza 3-4Km/h. daunatori si seceta. Discurile de protectie se folosesc si la urmatoarele prasile. zonaI in cultura : neirigata – 200-220 mii seminte= 70-90 mii plante irigata – 180. mai ales la inceputul vegetatiei.3 cm din cauza puterii slabe de strabatere a germinatiei . dar nu la temperaturi mai mari de 250C pentru ca produce arsuri pe frunzele de sfecla.si se incorporeaza concomitent cu aceasta lucrare.5-2.seminte monogerme= 2. Prin prasele se distrug buruienile fata de care sfecla se prezinta ca o cultura foarte sensibila.8-10 cm. Palamida si susaiul . Capacitatea de germinatie a sfeclei de zahar influienteaza direct productia de radacini si zahar.sfecla de zahar se seamana primavara timpuriu in momentul in care se poate intra in teren in toate zonele de cultura.mecanica sau manuala. Numarul de prasele este cuprins intre 4-5. Sfecla de zahar semanata timpuriu rezista mai bine la boli. Intarzierea semanarii cu 10 zile atrage reducerea productiei cu 20%. Betanal( 6-8L). in timp ce la lucrarea cu combinatorul numai cu 18%.5Kg) sau Dual 500( 3-6L)+Venzar( 0. se conserva apa si se creaza conditii corespunzatoare pentru aerisirea solului.iar urmatoarele la intervale de 10-12 zile functie de precipitatii si imburuienare. Epoca de semanat.4-5 cm.

cercosporioza. -tarzii (0. Luisa N.Recoltarea semimecanizata presupune operatia de dislocare a radacinilor cu dislocatorul urmata de decoletarea manuala c. Tampu. iulieaugust 3-5 udari. In industrie cartoful constituie o valoroasa materie prima pentru fabricarea spirtului. mana. Raritul se face in faza a doua frunze adevarate.intre boli trebuie retinute cele de la germinare si rasarire : caderea plantelor. Runica -semitimpurii(0.1) cu perioda de vegetatie 70-90 zile : Fresco N. Redsec. Catelina. IMPORTANTA Este una din cele mai importante plante alimentare.1 undare .3). Sante NN.Recoltarea mecanica se poate desfasura divizat sau direct. Luand in considerare repartizarea precipitatiilor. 10. Nicoleta. Principalele boli foliare : cercosporioza si mana se combat prin tratamente foliare cu funcicide la aparitia acestora. Rasant . dextrinei si glucozei.1) cu perioda de vegetatie 70-90 zile : Ostara. septembrie 1 udare. In afara de masurile fitotehnice : rotatie. lucrari de combatere si respectarea epocii de semanat se iau masuri de combatere chimica prin tratamente la seminte cu insecto-funcicide si tratamente pe vegetatie cu insecto-funcicide. -semitarzii(0. separarea radacinilor de frunze si incarcarea in mijloacele de transport. SOIURI Din punct de vedere al perioadei de vegetatie soiurile de cartofi se impart in : -timpurii( 0. 2. Robusta N. fainarea.cu perioada de vegetatie peste 110 zile. Ago. afidele. RECOLTAREA Momentul recolarii trebuie sa coincida cu recoltarea tehnologica evidentiata prin cel mai ridicat continut de zahar. Casin. Intarzierea raritului pana la 4 frunze atrage scaderea productiei cu 10% .cu perioada de vegetatie 100-110 zile : Desiree.4). cu norme intre 600-800 m 3 /Ha. iar pana la 6 frune de 15%. Amelia . Frumoasa. Impata N. extragerea din sol. O data cu decoletarea este obligatorie indepartarea varfului radacinii mai subtire de 1 cm pentru acesta se vestejeste mai repede si de aici incepe alterarea. Rustic. rezerva de apa a solului la semanat. amidonului. Rozana. iar semanatul se face cu masini de precizie. Agatha N. Intervalul intre tratamente 12-14 zile utilizandu-se topsin. Roclas. Kondor. semimecanizat sau mecanizat. Karlena N. Irigarea sfecla de zahar este o mare consumatoare de apa. Hargita. Romanu. Divizat consta in decoletarea radacinilor urmata de dislocare . b. Milenium N. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CARTOFULUI 1. adica 1 cm deasupra insertiei primelor frunze printr-o taiere orizontala. Bayleton. furajere si industriale. si dinamica consumului de apa udarile se repartizeaza astfel : iunie. puricele sfeclei. Recoltarea sfeclei se face manual. Signal -semitarzii(0.2) cu perioada de vegetatie 90-100 zile : Escort. Cristian.Pentru recoltarea manuala se foloseste furca cu 2 coarne in forma de lira. Decoletarea gresit efectuata( mai adanca) atrage pierderi de recolta. Siculus N. molia sfeclei. Bavistin.5Kg/Ha). Superior -semitimpurii(0. Curatirea de pamant se face cu patea neascutita a cutitului pentru a nu produce vatamari. Raritul poate sa intarzie cu 10-15 zile fara ca productia sa scada numai in cazul semintelor monogerme. iar decoletarea consta in indepartarea coletului. Tilt. Eterna N.foloseste samanta monogerma calibrata si drajata.3).Cosmos. buha verzei. ratisoara. Cristela. a.cu perioada de vegetatie 100-110 zile : Proventa . Limitarea raspandirii manei pe parcursul vegetatiei (4-5 frunze) se asigura cu turda de pral( 4. Dintre soiurile straine mentionam : -timpurii( 0. Intre ultima udare si recoltare trebuie sa treaca 30 zile. Combaterea bolilor si daunatorilor. Se practica 1-2 tratamente la culturile neirigate si 2-3 tratamente la culturile irigate. iar intre daunatori trebuie retinuti : gargarita sfeclei.2) cu perioada de vegetatie 90-100 zile : Sucevita.

rotunda-ovala sau neuniforma. nu se sfatma la fierbere sau crapa putin. Ei pot avea forma alungita .tuberculii sunt putin fainosi. 3. Radacina cartofului este fibroasa . Marimea lor variaza de la soi la soi si functie de factorii de vegetatie.culoarea corolei poate fi: alba. Incoltirea – sub notiunea de incoltire la cartofi se intelege pornirea in vegetatie a mugurilor situati pe suprafata tuberculului.tuberculii putin fainosi . . cu nuante de albastru sau roz in functie de soi. suculenta. 17-20% pe stratul de la 40-60cm. Tuberculii de cartofi degenerati formeaza colti filosi. Tulpina aeriana este ierboasa .cartofin .subtiri si lungi. Raportate la substanta uscata principalele componente din tuberculii de cartofi reprezinta:amidon 75. Radacinile cartofului sunt sensibile la insuficienta oxigenului si la exccesul dioxidului de carbon.pentru diferite preparate culinare.Superstop-aerosol.7%substanta uscata. violet deschis sau inchis. grasime 0.5%. In timpul pastrarii se folosesc acid alfa naftil acetic. Tulpina –intalnim la cartof tulpini fipogee (subterane. 1618% pe strutul de la 20-40cm. muchiata. Solenid solutie. Lungimea perioadei de repaus depinde de soi. ingrosati. gradul de maturitate la recoltare. nu se sfarma la fiebere. celuloza2. Tuberculii. Florile. cu consistenta redusa -clasa D. si munai 2-3% pe stratul de la 60-80cm. Sufocarea radacinilor apare daca stratul de sol de la suprafata este compact si nu permite accesul suficient al aerului. Vigoarea mugurilor nu este egala pe toata suprafata tuberculului. COMPOZITIE CHIMICA Tuberculii de cartofi contin in medie 76. foarte mari si etiolati. Coltii crescuti la lumina sunt scurti si grosi si sunt de culoare verde. 60% din masa de radacini este raspandit pe stratul de sol de la 0-20cm.23. Stolonii sunt lastari ai vrejului din portiunea lui aflata in sol.este o baca rotunda cu 100-200 seminte mici. Fructul. Marimea florilor alaturi de culoare poate fi o caracteristica de diferentiere a soiurilor. Din punct de vedere al calitatii soiurile se grupeaza in : -clasa A.3%apa. Mugurile crescut se numeste colt. Tuberculii nu incoltesc imediat dupa recoltare. La o singura planta se gasesc 4-8 tulpini care ramifica si dau cartofului aspect de tufa. Radacinile care pornesc din stoloni sunt radacini secundare.Catalogul oficial al soiurilor de cultura din romania inscrie 64 de soiuri de cartofi din care 37 create de statiunea Brasov. rotunda. . temperatura din perioada de vegetatie. tuberculii se sfarma complet in timpul fierberii. Perioada de la incheierea procesului germinal si pana la acumularea in cantitati maxime a substantelor de tuberizare este considerat stadiu de incubatie. Au o perioada de 2-4 luni de repaus vegetativ.pentru salata.94%. prezenta vatamarilor pe tuberculi cauzate mecanic sau de boli.din punct de vedere botanic tuberculii sunt tulpini modificate in care se acumuleaza mari cantitati de substanta de rezerva. cu consistenta tare -clasa B. 4. si tulpini epigee( aeriene. Solenid pudra. La inceput au forma noduroasa si pe masura ce cresc iau forma specifica soiului.vrejii).41%. Repausul germinativ al tuberculilor se poate prelungi folosind substante antigerminative. Intra in categoria productiilor suculente in care apa este ¾ din greutatea totala.32%. In conditii de vegetatie corespunzatoare cartofii incoltesc prin pornirea in vegetatie de regula a mugurilor din mijloc.proteina bruta 7. etc.3%. maronie. Radacinile cartofului patrund cu dificultate in solurile grele sau tasate.23%. de culoare alba si prin ingrosarea varfului lor rezulta tuberculii. Pentru stimularea pornirii in vegetatie s-a propus sectionarea transversala incomplecta a tuberculilor cu cateva zile inainte de plantat. Coltii filosi se formeaza la lumina si intuneric.stoluni si tuberculi). Radacina care se formeaza de pe coltii porniti in crestere sunt radacini primare. suculenti. Coltii crescuti la intuneric sunt alungiti . galbena . PARTICULARITATI BIOLOGICE Cartoful este o planta ierbacee anuala si se imulteste vegetativ prin tuberculi si sexuat prin seminte.fainosi. Dar toate sunt radacini aventive. TCNB stropirea frunzelor cu 30 zile inainte de recoltare cu ridrozida maleica de pana la 0. consistenti -clasa C. sunt mai vigurosi si pornesc primii muguri din partea apicala( superioara) care inhiba sau chiar opresc pornirea mugurilor din jumatatea bazala.foarte fainosi. Pe suprafata tubercului se gasesc ochii formati din rudimentul unei frunze la subsuara caruia se gasesc deobicei trei muguri. Ziua scurta sau timpul in care claritatea luminii este limitata favorizeaza formarea substantelor de tuberculizare.se crapa in timpul fierberii . temperatura la pastrare. cenusa 4. Frunza –elaboreaza o substanta care stimuleaza tuberizarea. mult ramificata si cu slaba putere de patrundere in sol.

uacarea frunzelor de la baza. iar pentru cresterea vrejilor este de 18-200C . de varsta la infectii in stadiul avansat de crestere inainte de zborul maxim al afidelor. Suceava. Cartoful nu rezista la temperaturi scazute astfel : la 0-50C sunt distruse frunzele. la temperatura solului de 260C tuberculii nu mai cresc. Daca brumele apar mai tarziu cand plantele au 2-3 frunze pirderile sunt mai reduse pentru ca plantele se refac repede prin lastari care apar la subsuara frunzei. refacerea poate sa dureze 10-15 zile( se pierde timpuritatea).Acest proces este ireversibil si prin el se explica recoltele mici ce se obtin din cartofii de samanta pastrati timp indelungat in conditii necorespunzatoare. -faza de tuberizare foarte intensa= se caracterizeaza prin incetarea cresterii partii aeriene a plantei si cresterea intensa a tuberculilor. In conditiile tarii noastre rasare in 18-25 zile. Ciuc) -continuarea procesului de productie a materialului seminal I1 si I2 in afara zonelor inchise in fiecare judet pe cele mai favorabile suprafete in conditii de irigare. la 2 sau 3 ani pe zone de reinoire. puternic incubat. incepe ingalbenirea tufei . inul. Pentru mentinerea potentialului de productie a soiurilor s-a instituit un riguros sistem de producere a cartofului prin samanta : -producerea cartofului de samanta prebaza. In rotatii se iau ca premergatoare in primul rand graul de toamna si plantele furajere. superelita si elita in zone inchise. Temperatura ridicata in perioada de formare a tuberculilor determina scurtarea repausului seminal. Degenerarea cartofului. Farmau. In acest caz plantele se refac prin pornirea de noi colti din tuberculi. Temperatura optima de rasarire este de 13-15oC.prin degenerare se intelege un fenomen biologic complex sub influienta caruia productia de tuberculi scade de la un an la altul putand sa ajunga chiar la disparitia totala a unor soiuri. Plantat in acest stadiu tuberculii formeaza stoloni si nu rasare. la 250C stolonii nu se mai transforma in tuberculi. prin formarea la suprafata tuberculilor a stratului de suber ( coaja). doza de substanta este maxima.intrucat unele soiuri de cartofi nu infloresc fazele de vegetatie se pot delimita si numai dupa formarea si evolutia organelor vegetative astfel : -faza plantat –rasarit = dureaza 30-35 zile la temperatura de 7-80C.foarte avansat de incubatie. Dureaza 10. -practicarea pe loturi semincere a tehnologiei specifice si optime de cultivare pentru a se putea produce plante viguroase . Temperaturile de -2.inceputul tuberizarii= este faza cresterii intense a radacinilor si a partii aeriene in aceasta faza se formeaza stolonii care se ingroasa la varf. doza de substanta este redusa. -faza rasarire. Stadiul 4 :.35 zile in functie de soi. nu fac parte din asolament sfecla de zahar. Cerinte fata de temperatura-incoltirea tuberculilor de cartofi are loc la temperaturi de 5-6oC. Plantele de cartofi sunt infectate de viroze prin intermediul afidelor sau prin contact direct intre plantele bolnave si cele sanatoase.astfel in : Staduil 1 :.80C coltii si la -10C tuberculii. pentru formarea tuberculilor de cartofi este de 15-18oC. Stadiul 2 : -doza mijlocie sau mijlociu incubat se inregistreaza incoltirea maxima si rezulta o planta riguroasa cu crestere rapida. -pastrarea cartofului de samanta la temperaturi scazute -reinoirea cartofului de samanta anual. daca varfurile de crestere au aparut la suprafata solului. Tuberculii emit germeni filosi si ramificati care se opresc repede din crestere si tuberizeza imediat.putin incubat tuberculul emite un singur germene = dominanta apicala. -30C distrug intrega planta de cartof. guliile. Stadiul 3 :. Este detrminata de factori climatici si factori patologici de natura virotica. -faza de maturare a tuberculilor = se caracterizeaza prin reducerea ritmului de tuberculizare prin migrarea intensa spre tuberculi a substantelor acumulate in frunze. Acesta ar fi stadiul optim de plantare a tuberculilor. fara surse de infectie cu boli virotice si fara a fi transmitatoare de viroze( Rasnov. Coltii tuberculizeaza chiar inainte de plantare. Este faza critica pentru cartofi cand pretind cea mai mare cantitate de apa si elemente nutritive. la -0. Plantat in acest stadiu tuberculul incolteste lent iar germenele are crestere lenta . cu insusirea de rezistenta . teritorii deplimitate de obstacole naturale si cordoane de protectie in care sunt asigurate cele mai bune conditii pentru vegetatia plantelor. Substantele de tuberizare pe parcursul formarii ei determina stadiul fiziologic al tuberculilor de cartofi si comportarea acestora in initierea unei plante noi. Brumele si ingheturile tarzii afecteaza cultura plantelor timpurii cu tuberculii incoltiti. . morcovul. Fazele de vegetatie. Toate lucrarile solului se executa in vara si toamna anului precedent asiguranduse astfel conditii pentru plantarea cat mai timpuriu primavara viitoare.doza mare de substanta. Dureaza 25-45 zile functie de soi.

In conditii de irigare solurile usoare devin foarte favorabile pentru culturile destinate consumului timpuriu sau de vara. iar cele din august a soiurilor semitarzii. Cerinte fata de lumina – are nevoie de multa lumina. cernoziomuri. Cartoful este premergatoare pentru grau. iar temperatura lunii iulie 19-200C. aluviuni. Solul contribuie la realizarea productiei cu 77%. panta terenurilor sa nu fie mai mare de 9-11 0 in terenuri obisnuite si de 50 in conditii de irigare. reducerea suprafetei de asimilatie. regiunile imediat vecine muntilor din Oltenia si Muntenia.5. 2kgP. cele din iulie a soiurilor semitimpurii. iar in mijlocul acestora se formeaza pete rosii. orz. se reduce ritmul formarii tuberculilor. Grindina poate distruge in mare masura plantele aeriene . In cursul vegetatiei ploile din luna iunie influienteaza in primul rand productia soiurilor timpurii. El este absorbit si folosit de plante pe toata perioada de vegetatie. orz. La amplasarea culturii de cartofi intr-o exploatatie agricola trebuie luate in considerare : distanta de centru de prelucrare sau depozitare( max. cand durata zilei este mai mare 14 h stolonii se transforma in lastari. FERTILIZAREA Pentru 1000kg tuberculi+tulpini aeriene se consuma 5kgN. leguminoase perene si anuale. luto-argiloasa. 6. Excesul de azot determina cresterea luxurianta a partii aeriene crestere care se face in detrimentul productiei de tuberculi si se prelungeste mult perioada de vehgetatie a cartofului determinand o intarziere a infloritului de 25-26 zile. si culturi de primavara. Excesul de umiditate din sol este foarte daunator formarii tuberculilor si cresterii. fibra.cele mai indicate pentru cultura cartofului sunt soiurile nisipo-lutoase. Regimul precipitatiilor de 600-800mm anual. Solurile din cele doua zone apartin podzolurilor cu textura nisipo-argiloasa. nu suporta umbrirea. pentru formarea tuberculilor durata scurta de iluminare este cea mai favorabila 10-12 h. La insuficienta de potasiu ritmul de crestere a plantelor de cartofi se reduce. incoltirea si puirea tuberculilor in camp. -zona favorabila soiurilor timpurii se intinde in regiunea de ses a campiei Banatului.ruginii la inceput mai mici. Temperaturi medii a lunii celei mai calde 18-190c si nebulozitate ridicata in tot cursul verii. inducand piederi de 8-32% functie de starea de vegetatie si gradul de vatamare produs. Zonarea –tinand cont de perioada de vegetatie a soiurilor s-au putut delimita zonele ecologice : -zona foarte favorabila. -zona favorabila – cuprinde regiunea Sub carpatica din regiunea Olteniei. toata Transilvania cu exceptia campiilor. podzolite cu textura usoara. Cerinte fata de sol. Daca insuficienta de oxigen se mentine mai mult timp tuberculiii putrezesc iar plantele pier in intregime.secetele determina stagnarea acumularii substantelor in tuberculi. precipitatiile de 600-700mm. Fosforul are o deosebita importanta in dezvoltarea sistemului radicular. luto-nisipoase si lutoase cu capacitate mare de aerisire. La insuficienta azotului plantele sunt galben verzui iar suprafata de asimilatie se reduce pronuntat. Clima din aceaste zone asigura conditi de vegetatie numai soiurilor timpurii si semitimpurii. in aceasta perioada se cere o umiditate a solului de 85% din capacitatea capilara pentru apa. Se pot aplica tratamente cu funcicide si rebilonare. Munteniei si Moldovei si campia Dunarii. Se caracterizeaza printr-o clima mai putin umeda . In regiunile bogate de precipitatii si solurile nisipoase asigura conditii favorabile de vegetatie. apoi prin .sunt cuprinse regiunile muntoase din Moldova. si Munteniei. partea de est a Banatului. in depunerea amidonului si maturizarii tuberculilor. partea nord-vestica a Transilvaniei si podisul Moldovei. in formarea tuberculilor. regiunile coline a Olteniei. Se poate cultiva pe soluri care au PH = 5-7. Se caracterizeaza printro clima rece si umeda. iar temperatura lunii iulie 20-220C. secara. Azotul este element determinant pentru nivelul de productie a cartofului. Se pot cultiva toate soiurile. etc. Soluri pe care trebuie cartoful sunt aluvialele. La exces temporar de umiditate productioa de tuberculi se reduce la 32-78% . 7-9kgK. cernoziomurile irigate. 12Km) . ROTATIA Asigura productii ridicate dupa grau.acest lucru are consecinte negative asupra formarii stolonilor si tuberculilor. forma si marimea solei in vederea organizarii rationale a plantatului mecanic. porumb. Cand insuficienta este mai pronuntata frunzele incepand cu cele de la baza se necrozeaza si cad. Plantele de cartofi au cea mai mare nevoie de apa la inflorire. Nu trebuie luate ca premergatoare specii din aceeasi familie botanica ( familia solanacee). Azotul are o importanta pentru formarea si dezvoltarea aportului foliar al plantei de cartofi.Cerinte fata de umiditate. Precipitatiile anuale cuprinse intre 400-600mm . 5. sfecla de zahar. in. Sporul de recolta a cartofului datorat ingrasamantului cu azot sunt cuprinse intre 40-106Kg la 1Kg azot.

Sectionarea manuala asigura material de plantare de calitate superioara sub aspectul prezentei ochilor si a numarului de ochi pe fiecare portiune. -pe terenurile in panta toate lucrarile se executa pe directia curbelor de nivel iar aratura obligatoriu cu scormonitor pentru a se inmagazina toata cantitatea de apa ce cade pana la plantele cartofului. luto-nisipoase si nisipo. Prin incoltirea tuberculilor de cartofi se asigura o grabire a rasaririi plantelor. Este mai putin grav daca se intarzie acesta lucrare cu cateva zile decat daca se executa pe teren insuficient zvantat. Deasemenea in timpul incoltirii se poate observa starea sanatatii tuberculilor si valoarea lor vegetativa permitand eleminarea din materialul de samanta a tuturor tuberculilor care manifesta degenerare. Daca din recolta obtinuta nu se poate obtine material de plantare necesar(∅ 55-60 cm) se recurge la sectionarea tuberculilor in doua. pentru soiurile semitarzii si tarzii doza optima de azot 300Kg/Ha cu raportul NPK= 1 : 0. pentru soiurile timpurii s-a dovedit optim doza de 200Kg/Ha cu raportul NPK= 1 : 0. intensitatea procesului de fotozinteza si migrarea substantelor asimilate din stoloni in tuberculi. In cultura irigata doza economica de azot se cuprinde intre 150-200Kg/Ha cu raportul NPK= 1 : 0. ingrasamintele de fosfor si potasiu trebuie incorporate sub aratura de baza. cu cat se face mai timpuriu cu atat efectul pozitiv este mai mare. Gunoiul de grajd – nu ar trebui sa lipseasca din cultura cartofului. Plantarea tuberculilor sectionati manual se executa dupa 5-6 zile B. Deasemenea se cere ca in timpul pastrarii tuberculii de samanta a cartofilor sa nu incolteasca. PLANTAREA Inmultirea din seminte a cartofului are importanta in campurile de selectie. plantarea timpurie si marirea productiei. Pregatirea cartofului de samanta pentru plantare : A. 7. Icoltirea tuberculilor de samanata trebuie realizata la lumina si la temperaturi de 12-18 0C ziua si .6. Potasiul este consumat in cantitati mari de catre cartofi si influienteaza pozitiv formarea suprafetei de asimilatie .5. Suprafata de asimilatie se micsoreaza . Tuberculii incoltiti rezista la temperaturi scazute.sortarea – tuberculilor pentru samanta si calibrarea acestora constituie masura esentiala pentru realizarea densitatii optime a culturii. incoltirea mai devreme de 2 luni inainte de plantare reducand capacitatea de productie.unirea lor mai mari care la fierbere in aceasta zona devine tare si se separa de miezul fiert. formarea mai timpurie a tuberculilor cu cel putin 10 zile. limbul este mai mic si de culoare mai inchis. De importanta deosebita este si nivelarea terenului. Asigura elementele nutritive si imbunatateste insusirile fizice ale solului . in timpul vegetatiei intr-o doza echivalenta cu 24Kg/Ha oxid de magneziu in 600 litrii de apa. Biloanele se construiesc cu cultivatorul echipat cu rarite cu suprafata in sectiune de 700-1000 cm2 la distanta de 60-70-75cm.6 : 1. In primavara pregatire a plantarii se face numai in momentul in care in urma lucrarilor rezulta un camp bine maruntit .6 : 0. Potasiul influienteaza pozitiv valoarea seminala a tuberculilor . fara bulgari sau felii umede care prin uscare devin belgari. rezistenta la seceta . Calitatea araturii trebuie sa fie lipsita de bulgari pe toata lungimea ei. Sectionarea tuberculilor la o cantitate mare de samanta se poate face mecanic cu o masina care este prevazuta cu dispozitive care trateaza tuberculii sectionati cu praf de creta. Pe solurile pe care se manifesta carente in magneziu acestea se administreaza sub forma de sulfat de magneziu in solutie .lutoase executarea lucrarii cu grapa cu discuri si urmata de combinator pentru pregatirea patului germinativ. La insuficienta potasiului ritmul de crestere al plantelor este redus pana la incetare. in prealabil solul este lucrat cu grapa cu discuri. marginiile foliolelor se rasuceste in sus . 8. bine fermentate si intrastiate uniform pe intreaga suprafata. Pentru lucrarile solului in primavara se disting in linii mari urmatoarele recomandari : -pe solurile nisipoase. dozele se cuprind intre 20-40 tone/Ha.Incoltirea tuberculilor inainte de plantare are o deosebita importanta pentru cultura de cartofi destinata consumului extracimpuriu si timpuriu si chir pentru consumul de vara. LUCRARILE SOLULUI Lucrarea baza a solului in cultura cartofului o constituie aratul la adancimea de 30cm. mana. Tuberculii din soiurile la care ochii se concentreaza spre partea apicala se sectioneaza numai longitudinal. afanat.3 : 0. excesul de potasiu grabeste mult perioada de vegetatie determinand o mai rapida maturizare a plantelor si o mai rapida formare a tuberculilor fapt care la soiurile tarzii si semitarzii se rasfrange asupra productiei. mareste procesul de tuberculi buni pentru samanta. si nanism( piticire). Tuberculii de cartofi pentru plantare nu trebuie sa fie infectati de viroze sau alte boli. Incorporarea se face sub aratura de vara –toamna.

tuberculizarea mai timpurie. late de 40-50cm. Tuberculii incoltiti se transporta in camp in aceleasi ladite realizandu-se economie la manipulare si evitandu-se ruperea coltilor. Se practica insa si distanta de 50-60cm pentru soiurile extratimpurii si timpurii. tuberculi mai uniformi ca marime. La aceasta cantitate mai trebuie sa se adauge inca cel putin 10%. se planteaza in zona nisiporilor din Oltenia intre 5-15 martie si pana la 25 marite in restul bazinelor specializate . fiecare ladita incarcandu-se cu cate 15-20Kg de tuberculi. mranita si nisip in proportie egala in cosuri de nuiele. cu posibilitati de aerisire.5-2cm. De regula conditiile de plantare a cartofului se inregistreaza la jumatatea lunii martie in zonele de sud si camp a Banatului.52cm.Epoca de plantare cartoful se planteaza timpuriu. in ultima decada a lunii martie in zona colinara.obisnuit la distanta dintre randuri 70-75cm. Aceste conditii se realizeaza in incaperi luminoase . cantitate care constituie pierderi in timpul manipularii si pastrarii materialului de plantare. D. scurti de 1. Incoltirea se poate realiza cu bune rezultate si in solarii daca acestea sunt asigurate cu o sursa de caldura . destinat consumului extratimpuriu si timpuriu . In conditii de irigare distanta optima este 60-70 cm. In timpul procesului de incoltire se elimina toti tuberculii cu colti filosi.Stimularea formarii de radacini se practica numai in scopul de productii foarte timpurii. iar intre fiecare rand de tuberculi se interpun 5cm de material umed. In consecinta tuberculii mari in comparatie cu tuberculi mai mici produc un numar mai mare de tulpini si deci densitatea de plantare este mai mare. de calibrare a tuberculilor. H.Distanta intre randuri. Se recomanda urmatoarele densitati in functie de fractiile .Cantitatea de tuberculi la Ha. Pentru aceasta tuberculii se aseaza in ladite din scandura . in spatiile in care se face incoltirea se controleaza temperatura si se face zilnic aerisirea pentru a impieadica alungirea coltilor. – la folosirea unor tuberculi in grosime de 45-50mm. Formarea de radacini este stimulata daca in apa deumectare a straturilr se adauga 60g superfosfat si 30g de sare patasica calculate pentru 10 litrii apa. Cu circa 10 zile inainte de plantare tuberculii de cartofi se stratifica in rumegus de lemn. Pana la plantare acestea nu trebuie sa depaseasca lungimea de 1. F. Cea mai mare productie de tuberculi se obtine la o densitate de 230-280mii de tulpini principale la Ha. Laditele se aseaza in stive cate 10-15 . in bordee prevazute cu geamuri in acoperis sau chiar in santuri special amenajate la suprafata solului. Daca la data plantarii se mai gasesc tuberculi neincoltiti acestea se elimina. In general . la o densitate de 60mii cuiburi la Ha este necesara o cantitate de samanta de 2. sa nu li se inegreasca varfurile( lipsa de aer si intoxicare cu monoxid de carbon) si sa pastreze culoarea caracteristica soiului. cuiburi la Ha : -30-45mm = 70mii cuiburi la Ha -45-55-60mm= 55-60mii cuiburi la Ha Aceste densitati sunt admise in culturi neirigate si la iun nivel mediu de fertilizare. In tehnica ce se aplica pentru realizarea incoltirii cartofilor : -pentru preincoltirea tuberculilor se tin in gramezi de circa 40cm inaltime la intuneric la temperaturi de 15-180C timp de 8-10 zile -cand se constata formarea de colti de 1-2mm incepe incoltirea propriuzisa in conditii de lumina naturala sau artificiala.nu marimea tuberculilor de samanta determina productia de cartofi ci densitatea de plantare. adanci de 12cm si prevazute cu picioare la capete. Tuberculii se aseaza pe un singur rand unii langa altii. Plantarea timpurie atrage cresterea productiei si o serie de alte aspecte importante ca : stoloni mai scurti. Coltii ce se obtin in conditii de lumina naturala sau artificiala sunt pigmentati. Se schimba pozitia laditilor in stive din 7 in 7 zile pentru a se obtine o incoltire uniforma si se mentine in incapere o umiditate ridicata a aerului prin asezarea unor vase cu apa sau prin stropirea tuberculilor. Coltii pornesc in vegetatie si cresc la temperaturi de 6-70C. Prin plantarea imediata dupa ce terenul s-a svantat si se lucreaza fara sa se batatureze si fara bulgari se realizeaza cele mai mari productii.Adancimea de plantare. si la inceputul lunii aprilie in zona foarte favorabila din punct de vedere a temperaturii zona montana si depresiuni submontane. Cosurile se aseaza apoi in aceleasi conditii in care s-a facut incoltirea. si robusti. C. Incoltire dureaza 20-45 zile in functie de conditiile de incoltire. In cazul in care se folosesc la plantare tuberculii taiati densitatea de plantare creste la 70-80mii neirigat si 75-85mii irigat. Cartoful incoltit. E.10-120C noaptea. Daca se utilizeaza lumina artificiala se folosesc pivnitile in care se face pastrarea peste iarna a tuberculilor in ladite pentru incoltire. lungi de 60cm.7-3 tone. Densitatea creste pentru prima fractie la 75-80mii cuiburi la Ha in cadrul unei fertilizari optime.cartoful se planteaza la adancimea de 6cm intelegand prin aceasta dinstanta de la locul unde este asezat tuberculul pana la suprafata solului.Densitatea culturii. Pentru tuberculii mici si sectionati adancimea este de 4cm. G. productia fiind in corelatie cu numarul de tulpini la Ha. sa fie grosi . durata de plantare a cartofului trebuie sa fie cat mai scurta.

Prin reglarea aripilor de la rarita si a vitezei de inaitare a tractorului se reglaeza si marimea bilonlui. Daca stratul de la suprafata solului este uscat tuberculii trebuie plantati putin mai adanc pentru a fi siguri ca ei se gasesc in stratul cu sol cu umiditate suficienta. Tehnici de udare – la cartof prin aspersiune si prin brazda. afecteaza calitatea tuberculilor prin incoltirea si puirea lor. 9. mai ales in faza de crestere a tuberculilor. Pe solurile nisipoase dupa acoperirea tuberulilor terenul ramane plan. iar pe fundul rigolelor se aseaza manual tuberculii la distanta pe rand stabilita. Targa( in cantitate de 2-3 litri/Ha la Costrei sau 4-6 litrii/Ha la Pir). Rigolele se acopera cu pamant manual. Pana la rasarire se executa 2-3 grapari : prina.influrire maxima.cartoful reactioneaza la irigat mai bine decat oricare alta planta de cultura. Pe cele mai mari suprafete cartoful se planteaza mecanic cu tuberculi neincoltiti sau preincoltiti cu masina 4SABP 62.10cm. Ierbicidele mentionate se administreaza pe intreaga suprafata intre perioada de plantat si rasarit concomitent cu operatia de rebilonare. LUCRARI DE INGRIJIRE La plantatul fara bilon in aceasta situatie pana la rasarirea coltilor( 20-30 zile) grapatul culturii este cea mai importanta lucrare prin ea realizandu-se afanarea solului.in acest caz grapatul inainte de rasarire se inlocuieste cu o prasila oarba. Viteza de lucru a tractorului la aceasta prasila este mica de 4-5Km /h.imediat ce se observa formarea crustei . In cultura cartofului prasilele sunt lucrari de combatere a buruienilor si lucrari de bilonare( musuruire care este obligatorie pentru aceasta specie). Ingrijire culturii cu folosirea ierbicidelor.Tehnica de plantare : -in cazul semimecanizat se deschid rigole cu cultivatorul echipat cu role de rarita.cartoful se acopera prin bilon. In continuare se mai executa doua lucrari de intretinere si refacere a biloanelor cu cultivatorul.5-2Kg/Ha). Dupa aceasta ultima lucrare buruienile care mai apar se plivesc manual. dupa care consumul din faza de vegetatie inflorireingalbenirea fiziologica a frunzelor bazale. a treia. Erbicide recomandate : Gesagard( 2-8Kg/Ha). -plantarea mecanica se face cu masina de plantat cartofi incoltiti MPCI 6 sau cu maisna de plantat rasad cu echipament pentru plantat cartofi incoltiti.5-8Kg/Ha)+ Sencor( 0. a doua. Lasso( 3. pe aceasta cale asigurandu-se reducerea temperaturii in sol.la inceputul rasaririi. Stresul hidric. cu sapa sau cu rarita trecand printre randuri si rasturnand pamantul in rigole peste tuberculi realizand in acelasi timp pe rand un bilon de marime mijlocie. adancimea de lucru a cutitelor este mare de 8. Graparea se face cu GCR cu coltii orientati inapoi fata de directia de inaintare a agregatului.75-2. Cu aceasta este obligatorie si o prasila manuala pe rand cu care se completeaza bilonarea. Sencorul este singurul ierbicid care se poate administra si dupa rasarire pana cand plantele au 10-12cm. La inceputul infloritului( nu mai tarziu) se executa ultima bilonare cu bilon mare. Nu este exclus in timpul vegetatiei lucrari manuale selective dupa cum nici smulgerea eventualelor buruieni care apar mai tarziu in a doua parte a verii. Dupa 10-14 zile se executa a doua prasila cu bilonul mai mare decat primul. Galant. lucrare ce se executa cu cultivatorul echipat cu cutite speciale in forma de ⊥ si rarite pentru musuroire. Dual 500( 3-7 l/Ha)+Gesagard( 2-6Kg/Ha).5. dar in momentul in care costreiul are 15-35cm sau pirul tarator si pirul gros au 10-15cm se administreaza unul dinurmataoarele ierbicide : Fusilade super . isi reduc continutul in amidon si vitamina C. Excesul de umiditate este deosebit de daunator si determina lipsa sau insuficienta oxigenului in sol la care tuberculii se opresc din crestere. la suprafata solului si la nivelul partii aeriene. Cel mai mare consum de apa se inregistreza in faza de imbobocit. Pe terenurile infectate cu pir sau costrei dupa rasarirea cartofilor indifereant de faza de crestere .imediat dupa plantare . iar pe rand buruienile sunt distruse prin asfixiere de pamantul aruncat prin bilonare. consecinta a intarzierii udarii. aspectul comercial si rezistenta la pastrare.5-8Kg/Ha)+ Gesagard( 2-6Kg/Ha). Irigarea. Sencor( 0. Bilonarea incepe cu prima prasila cand plantele au 15-20cm in inaltime. Lasso( 3. Dupa rasarire cand plantele au 10-15cm se refac biloanele cu ajutorul cultivatorului echipat cu cutite sageata si rarita efectuandu-se si o prasila manuala. In cultura cartofului sunt favorabile udarile la intervale mai scurte. I. combaterea crustei si combaterea buruienilor rasarite sau in curs de rasarire. Prasilele se executa cu cultivatorul echipat cu cutite sageata mare si rarita cu aripi reglabile.5 Kg/Ha) Afalon( 2-8Kg/Ha). Udarile la cartofi se repartizeaza pe doua faze de vegetatie : . iar bilonul redus ca inaltime pentru a nu se acoperi tufele.in tehnica de cultivare a cartofului folosind iebicide in combaterea buruienilor este obligatorie plantarea cu biloni. La plantatul cu bilon. Cutitele sageata si rarita distrug buruienile dintre randuri.

4 in functie de textura solurilor in zona de padure de fag din Nord. temperatura cea mai potrivita pentru pastrarea cartofilor este cuprinsa intre 2-40C 3. Aceasta perioada se reduce cu 9-23 zile in cazul cand se face intreruperea vegetatiei pe cale mecanica sau chimica fapt ce atrage cresterea rezistentei tuberculilor la vatamare. cu plugul sau mecanic. solul sa fie fara bulgari si curat de buruieni. procese care au loc in tuberculi in timpul pastrarii : . Recoltarea are loc dupa 15-20 zile de la intreruperea vegetatiei. factori care influenteaza pastrarea sunt: 1. Pe solurile nisipoase din sudul Olteniei si in anii foarte secetosi se administreaza si la cartoful timpuriu 2-3 udari cu norme 500-750 m3/Ha. intervalul intre udari este de 6-8 zile.sensibilitate la pastrare cu piederi de 16% b.piederea apei –respiratia si procesele microbiologice . Maturarea naturala a tuberculilor de la caderea vrejilor( ingalbenirea) pana maturarea tehnica ( de recoltat) se desfasoara intr-o perioada lunga de timp.mijlocii de rezistenti cu pierderi de 12. numarul de udari se reduce la 3-5 in silvostepa din Nord. Recoltarea se face manual cu sapa . Este cea mai costisitoare lucrare din cultura cartofului.E ) se efectueaza 3-4 udari prin aspersiune sau 2-3 udari prin brazde cu norme de udare cuprinse intre 400-650 mm in functie de textura solului si metoda de udare. evitarea tasarii solului prin lucrari de ingrijire. RECOLTAREA Culturile timpurii destinate consumului timpuriu se recolteaza atunci cand tuberculii au ajuns la marimea comerciala de la 30g in sus. reducerea infectarii tuberculilor cu boli de putrezire. Respiratia este cel mai important proces micro-chimic ce are loc la tuberculii pusi la pastrat. vrajii sa fie distrusi mecanic sau chimic. Piederi insemnate la tuberculii de cartofi pusi la pastrare se inregistreaza si datorita activitatii micro-organice( bacterii si ciuperci). uscat. 10. In timpul pastrarii tuberculiii pot fi feriti de vestejire prin mentinerea unei temperaturi mai scazute si primtr-o umiditate relativa a aerului mai ridicata.-formarea tuberculilor – in zona de stepa( S. plantarea la adancime mica si uniforma. Recoltarea cartofilor trebuie sa se faca numai pe timp frumos. . mana. B. timp in care tuberculii se suberifica si ating maturitatea tehnica.particularitatile soiurilor.pierderea apei din tuberculi prin procesul de transpiratie determina reducerea turgescentei celulare si ca urmare tuberculii isi pierd prospetimea. prevenirea imburuienarii la recoltat. O infliuenta deosebita asupra intensitatii respiratiei o are temperatura la care se pastreaza tuberculii. La stabilirea momentului de recoltare a cartofului de samanta se tine seama de : dinamica de crestere a tuberculilor si de perioada zborului maxim al afidelor – care este vectorul virusilor. La culturile de cartofi destinate consumului de vara –toamna si iarna maturitatea tehnica corespunde cand vrejii sunt uscati in proportie de 70%. intervalul intre udari este de 10-12 zile. Recoltarea mecanica cu combina cere indeplinite anumite conditii : amplasarea pe soluri usoare si mijlocii.4-5 udari cu norme de udare de 300-350mm. se vestejesc si se zbarcesc. altfel tuberculii nematuri fiind isi pierd din turgescenta si din valoare. astfel au fost clasificate: a. 2. inelar.umiditatea relativa a aerului trebuie sa varieze intre 85-93%.5% c.5%.rezistenti cu pierderi de 9. procesul este cu atat mai intens cu cat temperatura din depozitul de pastrare este mai mare.V. PASTRAREA CARTOFILOR A. cu furci speciale. Pe loturile semincere la maxim 10 zile de la data cand se iregistreaza zborul maxim de afide se intrerupe vegetatia prin distrugerea vrejilor mecanic sau chimic. oprirea trecerii bolilor din planta aeriana in tuberculi. Pastrarea cartofilor de consum se face la intuneric pentru a se evita clorofilizarea lor si formarea de solanina care este daunatoare organismului uman si animal. Dintre bolile specifice pastrarii amintim : putregaiul umed. Recoltarea se face treptat pe masura ce se face si comercializarea. -cresterea tuberculilor.soiurile de cartofi se diferentiaza intre ele sub aspectul rezistentei la pastrare. 11. Pentru cartoful timpuriu irigarea are mai mica importanta pentru ca acesta se recolteaza inainte de instalarea secetei. Cea mai mare parte din soiurile aflate in cultura sunt mijlociu de rezistenti la pastrare. 4-7 zona de padure de stejari din Sud si 0.

Monorom. prin aratura de baza. dezinfectate si bine aerisite. Fertilizarea cu gunoi de grajd este obligatorie deoarece se asigura o parte din elementele nutritive necesare si se contribuie la imbunatatirea activitatii biologice a solului. 3. Gunoiul de grajd bine fermentat se administreaza in doza de 40-60t/ha dupa dezmiristirea terenului si se incorporeaza in sol.soiurile poliploide plurigerme – Polirom. Amlasarea culturii Sfecla de zahar este o cultura pretentioasa la amplasarea in rotatie cu alte culturi. CULTURA SFECLEI DE ZAHAR 1. imediat. Moldova si centrul Transilvaniei. vatamati sau taiati si cei cu inceput de imbolnavire. Zonarea soiurilor romanesti este urmatoarea: . cartofii de samanta se pot pastra si in incaperi cu lumina putin intensa prelungindu-se perioada de pastrare. Aceste depozite trebuie sa fie curate .vest.soiurile poliploide monogerme.Romanesc 7-sunt zonate in judetele din sud. Zonarea culturii si a soiurilor Cerintele biologice ale sfeclei de zahar o definesc ca pe una dintre cele mai grele si dificile plante de cultura. precum si a daunatorilor .impune ca ea sa nu revina pe aceeasi sola la un interval mai mic de 4-5 ani. Pastrarea propriuzisa. Se evita cultivarea dupa porumb sau alte culturi cu boli si daunatori comuni sfeclei.mazarea sau cartoful. − soiurile diploid monogerme -Barsa si Andra-sunt zonate in Transilvania si Moldova. D.hibridul monogerm-Florentina-este zonat in sudul tarii.Ca plante premergatoare se recomanda: cerealele paioase. Numarul mare de agenti patogeni. Aplicarea ingrasamintelor Sfecla de zahar are un consum specific de elemente nutritive foarte ridicat. − − 2. . Consumul mare de apa al sfeclei de zahar impune alegerea arealului de culturacu prioritate in zonele irigate sau cu aport de apa freatica.Moldova si centrul Transilvaniei.se pastreaza in depozite permanente sau in depozite temporare. De aceea fiecarei verigi tehnologice trebuie sa i se acorde un maxim de atentie si o executie la timp a acestora.Brasov 519-sunt zonate in judetele din sud. . .C. Pregatirea cartofilor pentru pastrare : sortarea – se inlartura de la pastrare toti tuberculii mici.

Lucrarea se executa cu plugul in agregat cu grapa stelata la o umiditate optima a solului. Fertilizarea la semanat( starter) este obligatorie pe toate tipurile de sol.Ingrasamintele cu fosfor si potasiu nu se aplica in vegetatie la sol.inaintea lucrarilor de baza ale solului. 4.in functie de productia planificata si de asigurarea solului cu azot. Fertilizarea cu azot. in doze de 40-50 kg/ha. Fertilizarea cu potasiu. Ele sunt compatibile cu tratamentele de combatere a bolilor si daunatorilor.in special cu bor.la adancimea de 30-32 cm. impusa de particularitatea biologica a plantei de a-si dezvolta un sistem radicular slab in primele 60 zile de la rasarire.Se pot utiliza ingrasaminte simple sub forma de pulberi sau ingrasaminte complexe. Fertilizarea in vegetatie se aplica concomitent cu prasila 1 si 2. activarii proceselor de mineralizare a materiei organice in sol. Corectarea dozelor optime de potasiu se face in functie de doza de ingrasaminte organice aplicate. Fertilizarea faziala se aplica in faza de formare a aparatului foliar. Lucrarea este asigurata de echipamentul de fertilizat montat pe masina de semanat. In acest fel se maruntesc resturile vegetale. Dozele optime de azot se stabilesc in fiecare parcela. Doza optima de fosfor se stabileste in functie de productia scontata si continutul de fosfor mobil din sol.prin imprastiere. utilizand ingrasaminte foliare cu microelemente. Se utilizeaza ingrasaminte simple cu azot sau ingrasaminte complexe care contin si azot. Nu va depasi epoca optima a prasilei a 2-a deoarece reduce continutul de zahar din radacini. perfect uniforma. corespunzator cerintelor plantei in diferite etape de crestere si dezvoltare. datorita slabei lor utilizari de catre plante.inaintea lucrarilo de baza ale solului. Aplicarea faziala a ingrasamintelor cu azot asigura un inalt randament de utilizare a acestora. se impiedica pierderea apei din sol . Ingrasamintele cu potasiu se aplca numai vara sau toamna. fara gresuri.Ingrasamintele cu fosfor se aplica dupa dezmiristirea terenului in vara. datorita levigarii lor in sol. . Ea se corecteaza in functie de dozele asigurate de gunoi de grajd aplicat. corectata cu aportul de azot adus de fertilizarea cu ingrasaminte organice si efectul remanent de azot al plantei premergatoare.Pot fi utilizate ingrasaminte granulate cu fosfor sau ingrasaminte comlexe.Fertilizarea cu fosfor .precum si asigurarii unor cantitati optime de azot. Lucrarile solului Dezmiristitul trebuie efectuat imediat dupa eliberarea terenului de planta premergatoare printr-o trecere cu grapa cu discuri. Aratura de baza se efectueaza cat mai devreme( pentru a facilita acumularea si pastrarea apei in sol) . Doza optima de ingrasaminte cu potasiu se calculeaza in functie de continutul de potasiu usor solubil in stratul arabil si de productia scontata.

Se vor asigura distante maxime de 20-22 cm intre plante pe rand. Semanatul incepe cand temperatura solului la adancimea de semanat este de 4-5 grade c. Raritul plantelor se face manual . in vederea combaterii bolilor si daunatorilor specifici pimelor faze de vegetatie a culturii. 5. Samanta si semanatului Samanta de sfecla trebuie sa fie certificata. Butiran 6-10 l/ha.semanatul echidistant. Nivelarea araturii este o lucrare obligatorie. Lucrarile de intretinere Datorita ritmului slab de crestere a plantelor de sfecla in prima parte a perioadei de vegetatie trebuie luate masuri de combatere a buruienilor.75-1.5 kg/ha.in vederea disrugerii crustei si a buruienilor care rasar inantea plantelor. care se executa dupa terminarea araturii de baza. cu sapaligi late de 15 cm. 6.cu rasturnarea completa a brazdei si introducerea sub aratura a resturilor vegetale. Erbicide cu aplicare postemergenta: . Pregatirea patului germinativ impune o atentie deosebita datorita greutatii specifice foarte mici a semintei precum si a puterii slabe de patrundere si a consumului mare de apa. in vederea corectarii densitatii plantelor. Erbicide cu aplicare preemergenta : Dual EC 3-6 l/ha.Lucrarea se executa cand plantele au doua perechi de frunze adevarate. la adancimea de aincorporare a semintei prin 1-2 lucrari cu vibrocultorul in agregat cu grape elicoidale.timp de 2-3 zile consecutiv.Adancimea de lucru este de 4-6 cm. -semanatul in benzi . Epoca de semanat. Adancimea de semanat este de 2-4 cm pentru samanta monogerma si de 3-4 cm pentru cea plurigerma. Lucrarea se executa cu cutite sageata si discuri de protectie a randurilor . in randuri distantate la 45 cm. Prasila oarba se executa la 10-12 zile de la semanat. Se vor folosi doua scheme de semanat: . pana la intrarea in iarna . Ea se executa prin 1-2 treceri cu tractorul in agregat cu grapa cu discuri echipata cu lama nivelatoare. Olticarb( RoNeet) 6-8l/ha asociat cu Venzar 0.dupa schema: 45-45-60-45-45-45-60-45-45. Densitatea la semanat trebuie sa asigure la recoltare intre 80-110 mii plante/ha Distanta intre randuri . Combaterea buruienilor se realizeaza prin prasile meca nice si manuale si prin erbicidare. Lucrarea se executa in preziua semanatului.tratata bbligatoriu cu substante insectofungicide.

cartofii timpurii. Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor se face prin tratarea semintei si cu tratamente in cursul vegetatiei.ol/ha. Sunt considerate bune premergatoare pentru lucerna plantele anuale furajere. TEHNOLOGIA DE CULTURA A LUCERNEI 1. premergatoarele cele mai bune sunt culturile anuale furajere . Betanal Progres 1. pe soluri profunde. faza in care are loc inceputul ingrosarii radacinilor. Targa Super 1 l/ha.recoltarea semimecanizata. Selena.recoltarea mecanizata.8-1. cerealele de toamna. Norma de udare este cuprinsa intre 600 si 700 mc apa/ha. Adonis. Irigarea constituie cel mai important element tehnologic de crestere a niveluli de productie. Ultima udare se va administra cu 30 zile inaintea inceperii recoltatului. care elibereaza terenul pana la sfarsitul verii. vederea acumularii zaharului in radacini. Sunt extinse in cultura soiurile : Triumf.Productiile cele mai mari se obtin in zone temperate. Zonarea culturii si a soiurilor Lucerna se caracterizeaza prin putere mare de acomodare la conditii ecologice variabile. Fusilade Super 1 l/ha. 7. . Gallant Super 1 l/ha. Recoltarea Se face cand radacinile au atins maturitatea tehnologica. Atentie deosebita trebuie acordata transportului la punctele de receptionare. bine drenate si aprovizionate in elemente nutritive.5-2 l/haetc. Cand lucerna se seamana la inceputul toamnei. Sigma si Magnat.Agil 0. care elibereaza terenul pana la mijlocul toamnei.prin doua moduri: . . Lucerna poate sa revina pe acelasi teren dupa un interval egal cu timpul ei de cultura. cerealele de toamna si de primavara. cartofii timpurii. 2. cat si alte culturi anuale. Amplasarea culturii Lucerna se seamana dupa culturi care elibereaza terenul de preferinta pana la mijlocul toamnei si care lasa solul de resturi vegetale. mazarea. Topaz. Amlasarea lucernei dupa prasitoare tarzii nu este indicata. Irigarea in vegetatie incepe in decada a 11-a a lunii iunie. in aceeasi zi cu recoltarea.

de 28-30 cm.3. Fosforul. Lucerna este foarte exigenta fata de aprovizionarea solului cu fosfor mobil.60-80 kg P2O5 /ha. pregatirea patului germinativ in primavara se realizeaza in preajma semanatului. cu combinatorul sau cu agregatul de grape cu colti. la adancimea de 22-25 cm. prevazut in spate cu bare metalice. mai ales dupa premergatoare ce elibereaza terenul in preajma semanatului. Doza optima este de 30-40t/ha in cultura neirigata si 60-80 t/ha in regim irigat. in cadrul rotatiei. Cand semanatul se face primavara. cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti. Aplicarea ingrasamintelor si amendamentelor Gunoiul de grajd administrat plantelor premergatoare este bine valorificat de catre lucerna. . ultima lucrare realizandu-se in preajma semanatului in agregat cu tavalugul. de preferinta in prima jumatate a toamnei. In general ingrasamintele azotate sunt necesare cand lucerna se cultiva in amestec cu graminee perene.in anul 1 de vegetatie se aplica intre 40-60 kg N/ha in cultura neirigata si de 70-90 kg N/ha in cultura irigata. sunt indicate doze de 70-80kg N/ha in regim neirigat si 80-100kg N/ha in regim irigat. Azotul. Potasiul. Lucrarea de maruntire a bolovanilor. In lipsa datelor de cartare agrochimica. In acest caz . Lucrarile solului. este indicat ca pregatirea solului sa se faca cu grapa cu discuri. aratura se va realiza. este bine sa se faca in a doua jumatate a toamnei. In lipsa datelor de cartare agrochimica. se aplica annual 70-80kg K2O/ha. 4. Lucerna semanata in cultura pura valorifica eficient ingrasamintele azotate numai pe solurile slab aprovizionate cu materie organica. Pregatirea patului germinativ se va face cu grapa cu discuri. In anii urmatori de vegetatie. intr-un an sa se realizeze o aratura mai adanca. Lucrarile solului au rolul sa sporeasca acumularea apei si a elementelor nutritive si sa contribuie la lupta impotriva buruienilor. in raport de tipul de sol si de fertilizarea plantei premergatoare sunt recomandate urmatoarele doze orientative: In cultura irigata: -80-100 kgP2O5/ha In cultura neirigata: .este necesar numai pe soluri care contin mai putin de 16 mg potasiu mobil/100g sol. In acest caz. Cand semanatul se face la sfarsitul verii sau inceputul toamnei. bolilor si daunatorilor. este de dorit ca.

urmand a se face in timpul vegetatiei. Adancimea optima de semanat este la 1.Fusilade forte. In lupta integrata de combatere a buruienilor. din anumite motive. Eradicane sau Alirox 6-7 l/ha. mai ales in anii secetosi. acestea incorprrandu-se la 3-4 cm cu combinatorul. Combaterea buruienilor pe cale chimica este strict necesara.In zonele de campie intervalul optim de semanat se inscrie intre 1-15 martie.5-0. dar si a unor monocotiledonate. cand lucerna se afla in faza de 2-3 lastari. iar in zonele colinare intre 5-25 martie.75 l/ha. un rol important il au masurile agrotehnice care se refera la alegerea plantei premergatoare si la aplicarea corecta a lucrarilor solului. un tratament cu Pivot 0. In cultura neirigata. Norma de samanta utila. Lucrari de intretinere a culturii Combaterea buruienilor. se pot folosi erbicide postemergente. cand semanatul se face primavara si la 22.5 cm.5-2 cm. folosirea erbicidelor antigramineice nu este indicata. Cand lucerna se insamanteaza la inceputul primacerii in cultura para. In cultura pura. imediat dupa semanat. Samanta si semanatului Epoca de semanat. Buruienile din lucernierile vechi se combat cu erbicidul Simadon 50 ( 6-7-kg/ha) care se aplica la desprimavarare inainte de pornirea plantelor in vegetatie. Calendaristic acest interval se inscrie in perioada 25 august-5 septembrie in zonele de campie si intre 15-25 august in zonele colinare. o are erbicidul Pivot care se aplica postemergent in faza de 3-5 frunze trifoliate s. semanatul este de dorit sa se faca la sfarsitul verii sau la inceputul toamnei. Cand. este necesara mai ales cand semanatul se face la inceputul toamnei. aplicarea unei lucrari cu tavalugul inelar. Eficienta remarcabila in combaterea buruienilor dicotiledonate. semanatul lucernei se face in randuri. la 12.5cm. 6. Gallant super 1-1. nu s-au aplicat erbicidele mentionate. cand se insamanteaza la inceputul toamnei. buruienile monocotiledonate anuale se combat cu Diizocab.aceasta lucrare este utila si cand semanatul se face la inceputul primaverii.5- . cu 20-22 kg/ha. se insamanteaza 17-18 kg/ha lucerna si 6-7 kg/ha golomat.5. Cand lucerna se seamana in amestec cu golomatul.5 l/ha. Targa super. Pe suprafete cu posibilitati de irigare.Pentru punerea semintei in contact intim cu solul. semanatul se face in perioada imediata desprimavararii. In situatia in care lucerna se cultiva in amestec cu graminee perene. cand buruienile dicotiledonate sunt in faza de 2-4 frunze. in doza de 0.

4-6 mm pentru coasele a treia si a patra si 2-3 mm pentru coasa a cincea. Cand semanatul lucernei se face primavara. In toate situatiile. substante minerale si altele. pentru favorizarea acumularii zaharurilor din radacini. . Pe parcursul perioadei de vegetatie. In principiu. lucerna se recolteaza pe parcursul fazei de imbobocire. Recoltarea Modul de recoltare a plantelor conditioneaza nivelul productiei. Acestea contin ulei gras. care se recolteaza cand 25-30% din plante au inflorit. Aceste date pledeaza pentru necesitatea irigarii lucernei in zonele cu posibilitati. Lucerna poate fi data in consumul animalelor dupa 45 zile de la tratamentul cu Pivot. toate coasele vor fi recoltate in intervalul cuprins intre inceputul si mijlocul fazei de inflorire a plantelor. 7. mucilagii. in scopul refacerii rezervei de zaharuri din radacini. consumul mediu zilnic de apa este de 2. calitatea furajului si perenitatea lucernariei. cu exceptia coasei a doua sau a treia. 1. mustarul negru si mustarul vanat sunt specii cultivate pentru seminte. existand o perioada critica pentru aer. Agriotes) se executa tratamentul semintei cu produse pe baza de carbofuran. substante proteice. aplicarea udarilor va incepe la 7-8 zile dupa recoltare. deoarece ciclul biologic al daunatorilor nu permite o hranire intensa in aceasta perioada. Consumul de apa al lucernei este cuprins intre 600 si 750 mm/an. In anul 1 de vegetatie.In anii urmatori de vegetatie.0. De Timisoara( mustar negru). TEHNOLOGIA DE CULTURA A MUSTARULUI Mustarul alb. In cazul unui atac puternic a omizilor defoliatoare masa vegetativa se va recolta cat mai repede posibil. Soiul cultivat In tara noastra se cultiva populatiile locale : Galben de Craiova( mustarul alb).75 l/ha. ultima coasa este bine sa se recolteze in apropierea punctului termic de zero grade( in prima decada a lunii octombrie) .pentru prevenirea atacului daunatorilor din sol) Sitona. in primele zile dupa recoltarea plantelor nu se iriga. tratarea semintei nu mai e necesara. Combaterea bolilor si daunatorilor. Cand lucerniera se infiinteaza toamna.5-4 mm pentru coasele 1 si a doua. Irigarea. respectv Carbodan 35ST si Carbofuran 28 l/tona de samanta.

Epoca de aplicare. 4. pe terenurile discuite din toamna. cat mai timpuriu. Fertilizarea cu fosfor. Ingrasamintele cu azot favorizeaza cresterea rapida a mustarului. Lucrarile solului Lucrarile de baza ale solului se fac in functie de planta premergatoare si de umiditatea din sol. Nu se indica monocultura si nici amplasarea dupa alte crucifere sau dupa mac datorita inmultirii bolilor si daunatorilor comuni. Pentru cultura de mustar nu este necesara administrarea de ingrasaminte potasice. Mustarul negru este mai putin pretentios la conditiile pedoclimatice.a. mai ales cand in perioada de vegetatie exista suficienta umiditate in sol. iar adancimea sa fie de 22-25 cm. Folosirea ingrasamintelor Mustarul reactioneaza favorabil la aplicarea ingrasamintelor. suferind uneori dupa rasarire fie din cauza temperaturilor prea scazute.a. Fertilizarea cu potasiu.sa lase solul bine nivelat . Lipsa umiditatii in perioada imediat urmatoare semanatului si in perioada formarii semintelor are ca rezultat scaderea productiei. este mai putin pretentios si se poate cultiva in toate regiunile agricole. Este sensibil la seceta si prefera solurile cu textura usoara si mai umede. Superfosfatul se aplica toamna si se incorporeaza odata cu aratura de baza. 3. 5. Mustarul este putin pretentios fata de planta premergatoare. Fosforul contribuie la sporirea numarului de seminte in fructe si la grabirea coacerii acestora. Amplasarea culturii Mustarul alb este relativ pretentios fata de caldura. cu grapa cu discuri in agregat cu colti reglabili sau numai cu combinatorul. Fertilizarea cu azot. Azotatul de amoniu se administreaza pe zapada sau primavara cat mai timpuriu. Fiind specie de zi scurta. fie din cauza celor prea ridicate. Se va avea in vedere ca aratura sa fie executata uniform. ceea ce asigura o productie ma re de seminte. Se recomanda 60-80 kg/ha s. Se recomanda 40-60 kg/ha s. Semanatului . Necesarul de ingrasaminte se stabileste in functie de continutul solului in substante nutritive si de planta premergatoare.2. mustarul alb trebuie semanat mai timpuriu. Pregatirea patului germinativ se va face primavara. inainte de pregatirea patului germinativ. Fata de sol. bogate in substante nutritive.

pentru a se putea executa lucrarile de intretinere. Norma de semanat se stabileste in functie de distanta intre randuri. Cei mai importanti daunatori: puricii cruciferelor. Recoltarea se face cand semintele au ajuns la matutitate. Topsin 0. Se utilizeaza produsele: Sinoratox 2l/ha.iar in solele imburuienate se recomanada semanatul la 50 cm intre randuri. Mustarul negru fiind mai sensibil la ingheturile tarzii. iar plantele sunt galbene in itregime. talstar 0.5-25 cm ) . Cele mai frecvente boli sunt: mana cruciferelor. TEHNOLOGIA DE CULTURA A LEVANTICEI . se seamana in epoca a doua. Distanta de semanat depinde de starea de imburuienare a solului. primavara cat mai timpuriu( epoca 1). se seamana in randuri apropiate(12. lucrarile de intretinere constau in executare a 1-2 prasile mecanice si manuale.patarea neagra. imediat dupa recoltare. gandacul lucios.055. fainarea. prin tratamente cu Dithane 0. prin incorporare imediata. Adancimea de semanat variaza intre 2-4 cm in functie de umiditatea din sol. Densitatea optima este de 120-130 plante/ mp in cazul insamantarii in randuri rare si de 500-550 plante/mp cand se seamana la 12. fiind cuprinsa intre 10-12 kg/ha. Erbicidarea culturii se face cu : Triflurex 4 l/ha la pregatirea patului germinativ.5 cm.Se face cu semanatorile SUP .07% in vegetatie. gandacul albastru al mustarului. Combaterea se va putea efectua. se vor conditiona si se vor lopata pana vor ajunge la umiditatea de pastrare de 12%. Combaterea bolilor si daunatorilor.05%etc. dimineata pe roua. sau cu Fusilade 3 l/ha cand buruienile au 4-6 frunze. 6. Lucrarile de intretinere In culturile semanate in randuri rare. Pentru prevenire se va evita cultivarea mustarului pe terenuri joase si umede. Decis 0. la nevoie. Se face cu combina. Productia obtinuta oscileaza intre 1000 si 2000 kg/ha la cele 3 specii. putregaiul radacinilor. Plivitul manual se executa in cazul culturilor in randuri dese. Avand un continut ridicat in ulei.25%. semintele de mustar. viespea rapitei. albumeala cruciferelor. In terenuri curate. 7.

Ingrasamintele cu azot au un efect nedorit asupra plantelor de levantica . in cantitate de 60-80 kg/ha s. cicatrizanta etc.levantica ramane pe acelasi teren timp de 20-30 ani. De asemenea.permeabile. Se va administra in doze de 70-80 kg/ha s.imbunatateste calitatea uleiului volatil.a. Ingrasamintele cu fosfor asigura dezvoltarea organelor generative. umiditatea este un factor hotarator. dar necesita totusi. bogate in calciu.a. 4. Lucrarile solului Lucrarile de baza ale solului au ca scop afanarea sa in profunzime si distrugerea buruienilor.a. sporind rezistenta acestora la inghet si la boli. mai ales atunci cand sunt plantate pe terenuri sarace in elemente nutritive.octombrie la 40-60 cm. Este rezistenta la seceta. . Se recomanda folosirea de ingrasaminte pe baza de azot mai greu solubile. produselor farmaceutice. Ingrasamintele cu potasiu imbunatateste schimbul substantelor nutritive in planta. Imediat dupa aceasta.Levantica este o specie perena si se cultiva pentru inflorescentele lor cu miros placut. terenul se va nivela perfect si se va mentine curat de buruieni prin discuiri si grapari repetate. produselor cosmetice. 3. cu 3-4 zile inainte de plantare.Aratura se executa in septembrie. la adancimea de 12-15 cm. Soiul cultivat in tara noastra este Codreanca. Levantica are cerinte deosebite fata de lumina si caldura. Levantica creste pe terenuri foarte sarace. 1.Folosirea ingrasamintelor Levantica reactioneaza foarte bine la actiunea ingrasamintelor. Lavanda este o specie iubitoare de lumina. Adancime. Doza recomandata de fosfor este de 40-60 kg/ha s. Pregatirea patului germinativ se va execyta cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili. Uleiul volatil obtinut prin distilarea inflorescentelor proaspete reprezinta produsul principal al acestor specii si are largi utilizari in industria parfumurilor. antiseptica. infloritul desfasurandu-se rapid si fara o acumulare normala de ulei volatil. suficienta umiditate la0 − rasarire si in perioada pana la formarea tufelor. Inflorescentele uscate. − Amplasarea culturii. datorita uleiului volatil intra in formulele unor ceaiuri cu actiune sedativa asupra sistemului nervos central. insa productiile cele mai mari se realizeaza atunci cand plantele sunt pe terenuri profunde. Fiind semiarbust . cultivandu-se in afara asolamentului. deyerminand formarea mai multor inflorescente pe tufa si grabind coacerea semintelor. In cazul producerii de butasi inradacinati. Lipsa luminii naturale are o influenta negativa asupra tuturor elementelor de productivitate.

dar acestea nu reprezinta importanta economica. Se va acorda o atentie deosebita distrugerii buruienilor perene si cuscutei. lavanda infloreste in lunile iuni. 8. daunatori si combaterea acestora In culturile de lavanda pot fi intalnite bolile: uscarea plantelor si patare frunzelor. Inflorescentele recoltate se transporta imediat la instalatiile de distilare.02%. iar pentru cele monocotiledonate unul din erbicidele: Furore-2l/ha. Pentru un ha de levantica sunt necesari 20000 butasi inradacinati sau rasaduri.In ultimii ani s-a semnalat atacul unor specii de lacuste. 7. Este bine ca in practica recoltatul sa inceapa atunci cand numarul total de flori inflorite este de 50% si sa se termine cel mai tarziu in faza de inflorire deplina. Se planteaza astfel incat sa fie ingropati cu 3-5 cm mai mult decat adancimea la care au fost in strat. Fastac-0.Fusilade-2l/ha sau Pantera-1l/ha. . Lucrari de intretinere Lucrarile de intretinere incep primavara timpuriu si constau in prasitul intervalelor dintre randuri . Pentru productia de flori uscate. recoltatul se va executa imediat ce au inceput sa se deschida primele flori.iar partea aeriana 10-15cm. Lucrarile din interiorul randului se fac manual. Mecloran-6l/ha sau Afalon-2kg/ha − . cu sapa. La depasirea unui numar de 4-5 exemplare/mp se recomanda aplicarea de tratamente chimice cu unul din insecticidele: Karate-0. calduros si fara vant.02% sau Sumi-alpha-0.Cel mai mare continut de ulei volatil se realizeaza atunci cand recoltatul se executa in perioada de inflorire deplina. Plantatul Levantica se poate planta toamna la sfarsitul lunii septembrie inceputul lui octombrie sau primavara devreme. cu un coeficient de circa 10%. de 2-3 ori in cursul anului. pe timp insorit. reducandu-se sistemul radicular pana la 15 cm. Se va planta la 100cm intre randuri si 50 cm intre plante pe rand.5. manual. 6. Boli.02%.Recoltarea se face dupa ora 10.iulie. Se re comanda urmatoarele erbicide: − in perioada de repaos a culturii( toamna tarziu sau primavara devreme) se recomanda : Triflurex-4l/ha.necesar completarii golurilor. imediat ce se poate intra in camp.in vegetatie se va utiliza Basagran-2l/ha pentru buruienile dicotiledonate anuale si perene. Recoltarea In functie de zona de cultura. Butasii se fasoneaza.

cu secera. rezistenta mai mare la cadere. TEHNOLOGIA DE CULTURA A CORIANDRULUI Coriandrul este o planta anuala care se cultiva pentru fructele sala aromate. bogate in substante hranitoare si curate de buruieni.a. inflorescentele recoltate se intind in strat subtire la umbra. 2. 3.Se recomanda evitarea ca premergatoare a florii soarelui. Cele mai bune plante premergatoare pentru coriandru sunt: cerealele de toamna. Ampasarea culturii Se recomanda solurile adanci. care se caracterizeaza printr-o uniformitate mare a plantelor.10 ml/100g. borceagul.dar in perioada de productie maxima acestea sunt de 50006000kg/ha.In anul 2000 a fost omologat soiul Omagiu care este mai precoce cu 5 zile. .4 Ingrasamintele cu azot aplicate in doze de 50-70 kg/ha s. comportare buna fata de boli. Randamentul de uscare este de 5-7 : 1. Se vor evita solurile grele.Recoltatul se executa manual. intre 0. plante perene de nutret. Pentru flori uscate.a.15 si 2. conditii pedoclimatice etc. al caror continut in ulei volatil variaza in functie de soi. Productiile medii de inflorescente proaspete ce se realizeaza in primii 2-3 ani sunt mai reduse( 2000-3000kg/ha) . argiloase si umede care formeaza crusta dupa ploi. florile se scutura usor prin batozare si se separa prin sitare.porumbul pentru boabe si siloz.. zona de cultura. avand grija ca tija florilor sa nu depaseasca 12 cm.contribuie la sporirea productiei si se aplica primavara cat mai devreme. Va reveni pe aceeasi sola dupa 4-5 ani. incepand din al doilea an de vegetatie. administrate toamna ca ingrasamant de baza. leguminoasele . Soiul cultivat In prezent in tara noastra se cultiva soiul Sandra. scuturare si spargere a fructelor. a sfeclei de zahar si a ierbii de Sudan. in incaperi curate si aerate. Folosirea ingrasamintelor Ingrasamintele cu fosfor sunt eficace in doza de 40-50 kg/has. Dupa ascare. 1.

Ingrasamintele cu potasiu se aplica in doze de 30-35 kg/ha toamna odata cu ingrasamintele cu fosfor. − Dintre daunatori. 7.02%. care produc pagube importante. Lucrarile solului Dupa recoltarea plantei premergatoare. Fastac-0. realizandu-se o densitate la rasarire de 350-400 plante/mp.primavara. Primavara de indata ce pamantul s-a zvantat.pentru combaterea caruia se recomanda efectuarea a doua tratamente:.Se va folosi numai samanta certificata. Lucrarile de intretinere Combaterea chimica a buruienilor se face cu ajutorul erbicidelor. In vegetatie se recomanda unul din erbicidele: Furore-2l/ha. se efectueaza aratura la adancimea de 22-25 cm cu plugul in agregat cu grapa stelata. Recoltarea Deoarece inflorescentele sunt de ordin diferit. Karate-0.Masurile de prevenire constau in folosirea de samanta neinfectata. Cea mai buna pregatire a patului germinativ se realizeaza cu combinatorul la 4-5 cm adancime. 5. recoltarea se face cand 50-75% din fructe sunt mature.in randuri distantate la 25 cm.02%etc. astfel: inainte de semanat se aplica Triflurex-4l/ha incorporat imediat in sol inainte de rasarirea plantelor se recomanda efectuarea tratamentelor cu Afalon-2kg/ha sau Prometrex-4kg/ha precum si sare DMA 6L/HA. cel mai periculos este viespea coriandrului. − − − − 6.Adancimea de semanat este de 3-5 cm. pentru a se reduce pierderile prin scuturare. Semanatul Coriandrul se seamana cu semanatorile SUP. iar fructele nu ajung la maturitate in acelasi timp. daunatori si combaterea acestora − La coriandru este frecfenta brunificarea inflorescentelor si innegrirea fructelor. − . in prima urgenta. respectarea asolamentului si igiena culturala. − Se recomanda tratarea chimica cu Tiradin-4kg/tona de samanta sau Tiramet-3kg/tona.Decis0.Fusilade-2l/ha sau Gallant2l/ha. Boli. in cantitate de 16-18 kg/ha.primul la inceputul infloritului − iar al doilea la inflorirea in masa utilizandu-se unul din urmatoarele produse:.05%. 4. 8. terenul se niveleaza si se grapeaza. fiind colorate in galben-brun.

Galaţi Data publicării: octombrie 2008. Dupa recoltare.europarl.01.01.06 − Editor: Consiliul Local Beresti Meria jud.europa. sau chiar noaptea.europa.Recoltarea se face dimineata pe roua.consilium. Productia medie ce se poate obtine este de 1000-1500 kg/ha. apoi se intind in srtaturi subtiri la soare pentru a se usca. Galaţi Comuna Beresti Meria .europa. Comisia Europeană http://ec.eu/comm/economy_finance Consiliul Uniunii Europene http://www. RO 2004 / 016-941.eu Parlamentul European http://www.com Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene. judetul Galati Telefon: 0236/342434.eu/enlargement/financial_assistance/phare/index_en. Fax: 0236/342418 E-mail: berestim@yahoo.europa.eu Comisia Europeană – Directoratul General pentru Extindere – Programul PHARE http://ec.eu Curtea Europeană de Conturi http://eca. pentru a diminua pierderile prin scuturare.europa.europa.eu Comitetul Economic şi Social . Consiliul Local Beresti Meria jud. fructele se conditioneaza la selector. PHARE CBC 2004.eu/regional_policy Comisia Europeană – Directoratul General pentru Afaceri economice şi financiare: http://ec.htm Comisia Europeană – Directoratul General pentru Politica Regională http://ec. Publicaţie realizată în cadrul proiectului „Centru transfrontalier de Instruire Profesionala ” finanţat de Uniunea Europeană prin Programul de Vecinătate România-Moldova 2004-2006.europa.eu Curtea Europeană de Justiţie http://curia.europa. Drepturile de autor asupra acestei publicaţii sunt rezervate Publicaţia sau părţi ale acesteia pot fi reproduse numai cu permisiunea autorilor.

int Misiunea Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană http://ue.int Banca Europeană de Investiţii http://eib.ecb.eu.mae.europa.europa.eu Comitetul Regiunilor http://cor.eu Banca Centrală Europeană http://www.http://eesc.ro .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->