P. 1
Libera circulatie a persoanelor [1][1]

Libera circulatie a persoanelor [1][1]

|Views: 1,157|Likes:

More info:

Published by: Ruxandra Verde Catana on May 05, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/27/2013

pdf

text

original

Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Drept Master Relatii Internationale si Diplomatie

LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR SI A FORTEI DE MUNCA

Indrumator, Prof Univ. Dr. Voiculescu Nicolae

Masterand, Catana ( Verde ) Ruxandra

Bucuresti 2010
Page 1

Cuprins
A. Introducere……………………………………………………………………………4 B. Capitolul I – Uniunea Europeana si integrarea Romaniei in structurile acesteia –

repere istorice................................................................................................................5
1.1.

Evolutia istorica a Uniunii Europene…………………………….……..5 Scurt istoric al relatiilor dintre Romania si UE………………………...9 Evolutia negocierilor de aderare a Romaniei la UE…………………...10 Efectele integrarii Romaniei in UE……………………………………14

1.2. 1.3. 1.4.

C. Capitolul II - Libera circulatie a persoanelor si a fortei de munca……………...16 2.1. Libera circulatie a persoanelor…………………………………………...16 2.1.1. Cadrul legal in Romania……………………………………….16 2.1.2. Cadrul legal la nivelul Uniunii Europene………………………20 2.1.3. Scurt istoric privind legislatia liberei circulatii a persoanelor….22 2.1.4. Ingradirea dreptului la libera circulatie a personalor…………...25 2.1.5. Dreptul de acces si sejur………………………………………..25 2.2. Libera circulatie a fortei de munca…………………………………….…26 2.2.1. Liberul acces la angajare si egalitatea de tratament……………26 2.2.1.1. Principiul platii egale pentru munca egala……………30 2.2.1.2. Plata egala pentru munca de valoare egala…………...30 2.2.1.3. Principiul egalitatii de tratament intre barbati si femei31 2.2.2. Restrictii ale dreptului de intrare si dreptului de sedere pe motive de ordine publica, securitate si sanatate publica………………………32 2.2.3. Legislatie interna amornizata privind libera circulatie a pesoanelor si afortei de munca………………………………………..33 2.2.4. Conditiile de munca…………………………………………….35 2.2.4.1. Securitatea si sanatatea la locul de munca……………35 2.2.4.2. Salariile si timpul de munca………………………….37
Page 2

2.2.5. Formarea profesionala si recunoasterea stagiilor de formare profesionala…………………………………………………………..38 D. Capitolul III - Studiu de caz.................................................................................41 E. Concluzii………………………………………………………………………….49 Bibliografie..................................................................................................................53

A. Introducere Page 3

În 50 de ani, Europa s-a schimbat mult - la fel ca întreaga lume. Astăzi, mai mult ca niciodată, într-o lume în evoluţie constantă, Europa trebuie să facă faţă unor noi provocări: globalizarea economiei, evoluţia demografică, schimbările climatice, nevoia de surse durabile de energie şi noile ameninţări la adresa securităţii. Iată provocările secolului al XXI-lea. Iar acestea nu ţin cont de frontiere. Statele membre nu mai sunt în măsură să facă faţă singure tuturor acestor probleme. Pentru a găsi soluţii şi a răspunde preocupărilor cetăţenilor, este necesar un efort colectiv la nivel european. Europa trebuie să se modernizeze, să dispună de instrumente eficiente şi coerente, adaptate nu numai la funcţionarea unei Uniuni recent extinse de la 15 la 27 de state membre, ci şi la transformările rapide prin care trece lumea de astăzi. Prin urmare, regulile care stau la baza cooperării dintre ţări trebuie revizuite. Acesta este obiectivul tratatului semnat la Lisabona, la 13 decembrie 2007. Liderii europeni au convenit asupra unor noi reguli ţinând cont de schimbările politice, economice şi sociale şi dorind, în acelaşi timp, să răspundă aspiraţiilor şi speranţelor europenilor. Tratatul de la Lisabona stabileşte care sunt competenţele UE şi mijloacele pe care aceasta le poate utiliza şi modifică structura instituţiilor şi modul de funcţionare a acestora. În consecinţă, caracterul democratic şi valorile fundamentale ale Uniunii sunt consolidate. Tratatul este rezultatul negocierilor între statele membre, reunite în cadrul unei conferinţe interguvernamentale, la lucrările căreia au participat Comisia Europeană şi Parlamentul European. Toate cele 27 de state membre l-au ratificat urmând proceduri variate, în funcţie de constituţia naţională. Piata unica este componenta esentiala a integrarii economice internationale si, totodata, mijlocul principal de realizare a scopurilor commune tarilor care o compun. Piata unica se concretizeaza in: lichidare tarifelor vamale in interiorul comunitatiilor integrate, libera circulatie a capitalurior si fortei de munca. Libera circulatie a persoanelor şi eliminarea controalelor la frontierele interne constituie o parte a acestui concept larg de piaţă internă – ce nu poate fi realizată în condiţiile existenţei unor frontiere interne şi a restricţionării circulaţiei indivizilor. Lucrarea de fata isi propune sa analizeze evolutia Comunitatii Economice Europene de la originea sa pana la forma actuala de organizare a Uniunii Europene, iurmarind cu precadere una din cele mai importante libertati fundamentale ale omului, si anume libera circulatie a persoanelor, tratand din punct de vedere juridic implicatiile care le are aceasta si urmarind, in principal, efectele economice, sociale, politice si culturale care le emana la nivelul Uniunii Europene, ca intreg, si in secundar, implicatiile la nivelul Romaniei, ca stat membru.

B. Capitolul I – Uniunea Europeana si integrarea Romaniei – repere istorice
Page 4

Uniunea Europeana – familia de tari europene democratice care s-au angajat sa colaboreze pentru pace, stabilitate si prosperitate – s-a impus, in ultimii ani, ca o forta importanta in lume, iar activitatile sale infleuenteaza din ce in ce mai mult viata cetatenilor. Statele member ale Uniunii Europene au pus bazele unor institutii comune carora le-au delegate partial autoritatea pentru ca hotararile de interes comun sa fie luate in mod democratic la nivel European. 1.1. Evolutia istorica a Uniunii Europene

Tentative de unificare a notiunilor europene au existat inca dinaintea aparitiei statelor nationale moderne. Acum trei mii de ani, Europa era dominate de alti, iar mai tarziu a fost cucerita si condusa de Imperiul Roman, centrat in Mediterana. Aceste Uniuni timpurii au fost create cu forta. Imperiul franc al lui Carol cel Mare si Sfantul Imperiu Roman au unit zone intinse sub o singura administratie pentru sute de ani. Uniunea vamala a lui Napoleon si mai recentele cuceriri ale Germaniei naziste din anii `40 au avut doar o existenta tranzitorie. Inceputul celei mai importante constructii economice, sociale si juridice ale Europei si anume Uniunea Europeana, a constat in “Declaratia din 9 mai 1950 a lui Robert Schuman” 1, ministrul francez al afacerilor externe, care prezenta planul pe care il elaborase in vederea unificarii industriei europene a carbunelui si otelului. Era, cu adevarat, o initiative istorica in favoarea unei “Europe organizate si vii”, care este “indispensabila civilizatiei” si fara de care “ pacea in lumen u ar putea fi salvata”. Acest plan a devenit o realitate odata cu incheierea tratatului ce a instituit Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CEDO), semnat la 18 aprilie 1951 la Paris. Planul CEDO presupunea o autoritate tutelara, un organism supranational care sa detina un oarecare control direct al industriilor carbunelui, fierului si otelului din statele membre. Marea Britanie a fost invitata sa adere la CEDO insa a refuzat. La mijlocul anilor ’50, aceasta era preocupata de administrarea si dezvoltarea Commonwealth-ului, comertul britanic era orientat spre coloniile sale, iar guvernul punea accent pe relatiile cu Statele Unite.2 Primele succese ale CEDO au determinat ministrii de exetrene ai celor sase tari fondatoare sa opteze pentru continuarea procesului de integrare in domeniul economic, unde pasiunile nationale erau mai putin intense si sansele de gasire a unui teren de ineterese comune erau mai mari.

1

Conform declaratiei lui Schuman „Europa nu se va construi dintr-odata sau conform unui plan unic, ea va lua nastere din realizari practice care vor crea mai intai o solidaritate reala, menita a fi fermentul unei comunitati mai largi si mai profunde“.
2

Weber Florentina Iuliana in Elemente de drept comunitar, Editura Paralela 45, Pitesti 2007, pag. 10;

Page 5

La 30 iunie 1970 au inceput negocierile de aderare ale Marii Britanii. in 1965. Euratom si CEE au fuzionat la 1 iulie 1967 (dupa semanrea. Irlanda si Norvegia). Page 6 . Tratatul de Constituire a Comunitatii Economice Europene (CEE sau Piata Comuna). impotriva aderarii.3 Anii ’80 au fost din ce in ce mai deschisi la idea uniunii politice europene. se temeau de concurenta rivalilor spanioli. intrucat Statele Unite ale Americii isi riscau rezervele de aur. La 22 ianuarie 1972. fiind cunoscute sub denumirea de Comunitatea Europeana. in parte datorita faptului ca guvernul grec considera ca trebuie sa intre in Comunitate cu orice prêt. prezentat de ministrul Belgian de exeterne Paul Henry Spaak. Acestea au intratin vigoarea la 1 ianuarie 1958. in 1956. Negocierile cu Spania si Portugalia (care au aderat in 1986) au fost mult mai dificile datorita opozitiei din cadrul Comunitatii. a fost semnat Tratatul de aderare al Marii Britanii (odata cu Danemarca. Anii ’70 au marcat numeroase progrese ale constructiei comunitare. In acelasi an. astfel ca in 1981 a devenit tara membra. sa devina state membre cu drepturi depline.Reuniunea de la Messina din iunie 1955 a ministrilor de externe ai “Celor sase” a avut ca scop proiectarea unei piete comune deschise economiei si energiei nucleare. dupa ale doua tentative intrerupte de presedintele francez de Gaulle. populatia Norvegiei a votat. Ulterior. Portugalia) au cerut. s-a semnat la Roma. Astfel comertul comunitar a crescut annual. In primii ani dupa 1958. in primii zece ani cu 28% fata de cresterea cu numai 10% in cazul altor tari. in 1975. de stabilire a unui program de actiune vizand ajutorul pentru regiunile nedezvoltate si participarea partenerilor sociali la deciziile economice si sociale. Danemrca si Irlanda au aderat la UE la 1 ianuarie 1973. a servit drept baza de negociere a Tratatului Comunitatii Europene a Energiei Atomice (Euratom) semnat in 1957. Negocierile cu Grecia s-au realizat fara probleme. in cadrul unui referendum. Cele trei comunitati: CEDO. a Tratatului de uniune a executivelor acestora). Cele trei tari care iesisera recent de sub regimuri dictatoriale sau militare (Grecia. respective 1977. in special din partea Frantei. 3 Uniunea Monetara propusa de Planul Werner nu a devenit realitate in anii ’70 datorita prabusirii acordului de la Bretton Woods prin care presedintele Nixon a decis san u mai mentina ratele de schimb fixe. Comunitatea Europeana a cunoscut o evolutie impresionanta. Tot in aceasta perioada are loc elaborarea Planului Werner privind Uniunea Monetara. Spania. dar si cei din Italia sau Grecia. al cresterii economice inregistrate de toate cele sase state membre si al incurajarii din partea Statelor Unite ale Americii. pe fondul intelegerii franco-vest-germane. la Bruxelles. dar celelelate tari: Marea Britanie. Raportul pe aceasta tema. deoarece fermierii din sudul Frantei.

Un cadru consolidate pentru noile politici comune. Finlanda. aceasta a devenit “Comisia Europeana”. Page 7 . serviciilor. Amploarea fenomenului comunitar este reflectata de aderarea la Uniunea Europeana in 1995. care sa permita libera circulatie a marfurilor. Introducerea cetateniei europene. a capitalurilor si a persoanelor. Un moment de maxima importanta al istoriei comunitare este semnarea in 1992. prin care se voia deschiderea unui spatiu fara frontiere. pana la 1 ianuarie 1999. Politica externa si de securitate comuna (PESC) si cooperarea in domeniile Justitiei si afacerilor interne (JAI). necesitatea de a raspunde provocarii tehnologice lansate de SUA si Japonia s. a Tratatului de la Maastricht (denumit si tratatul de Constituire a Uniunii Euroepe) privind integrarea. a Tratatului de la Maastricht au fost schimbate o serie de denumiri. fortei de munca si capitalurilor. Sporirea puterilor instantelor comunitare. Cele mai importante elemente ale noului tratat sunt: Infiinatarea unei uniuni economice si monetare. a serviciilor. amenintarea epuizarii resurselor bugetare. devine “Consiliul UE” – fiind desemnat astfel in special in continutul actelor adoptate in domeniile PESC si JAI. prin 4 Uniunea Europeana are la baza un ansamblu de trei „piloni“: Comunitatea Europeana (primul si cel mai consistent “pilon”). Suedia. se intocmeste Raportul Dellors (dupa numele presedintelui Comisiei Europene) care a recomandat crearea monedei EURO in trei etape: Inlaturarea barierelor din calea circulatiei b unurilor. Crearea a doi piloni extracomunitari: politica externa si de securitate comuna (PESC).Comunitatea avea insa si alte probleme: contributii disproportzionat de mari ale Marii Britanii la buget. a altor trei state: Austria. Aparitia “monedei de cont” euro. iar Comisia CE.a. la 1 noiembrie 1993. “Consiliul CE”. Prin intrarea in vigoare. Crearea Institutului Monetar European. Anul 2004 a reprezentat deschiderea extraordinara a Uniunii Europene catre tarile din Centrul si estul Europei. cooperarea in domeniul justitiei si afacerilor interne (JAI) pe langa pilonul principal care este considerat a fi Comunitatea Europeana (CEE)4. Noile orientari economice ale CEE au fost regrupate prin Actul Unic European (1987). In ultimii ani constructia comunitara a avut o evolutie rapida. Astfel. finalizat pe baza ideilor planului Dellors. In anul 1989. in loc de “Comunitatea Europeana” s-a folosit tot mai frecvent termenul de “Uniune Europeana” (UE).

semnat de reprezentantii statelor membre UE si de cei ai Romaniei si Bulgariei la Abatia Neumünster din Luxemburg la 25 aprilie 2005. 1. Romania si Bulgaria au devenit state membre cu drepturi depline la 1 ianuarie 2007. Promovarea progresului tehnic si stiintific. in Drept comunitar al muncii. a fost ratificat de parlamentele nationale ale tuturor statelor membre ale UE. Cele doua state au indeplinit criteriile de aderare. Dupa o perioada agitate din punct de vedere al confruntarilor de opinii privind viitorul Uniunii. au fost initiate negocierile pentru incheierea unei serii de acorduri tehnico-sectoriale privind anumite produse agro-alimentare. Scurt istoric al relatiilor dintre Romania si UE Romania este prima tara din Europa Centrala si de Est care a stabilit relatii oficiale cu Comunitatea Europeana. Romania intra in sistemul 5 Voiculescu NIcolae. sunt in curs de desfasurare negocieri de aderare cu alte trei tari din Europa: Turcia. In relatiile externe. In 1967. Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei. respective branzeturi. solidaritatea intre popoare. si dupa renuntarea la Tratatul ce stabileste o Constitutie pentru Europa in urma neratificarii sale de doua state membre. Polonia. In 1974. Republica Ceha. si. Lupta impotriva excluzimii sociale si a discriminarii. Slovacia. Page 8 . carne de porc. Croatia si Macedonia. dezvoltarea durabila. 115. Respectul pentru diversitatea culturala si lingvistica. 2009. Letonia. justitie sociala. si anume: “Economia sociala de piata”. Bucuresti. la 13 decembrie 2007. prin semnarea unui tratat bilateral. salvarea si dezvoltarea patrimoniului cultural.aderarea a zece tari: Ungaria. ce sunt menite sa concretizeze ceea ce s-a numit “modelul social European”5. eliminarea saraciei si protectia drepturilor omului. “protectia” cetatenilor Uniunii Europene. Estonia. pag. Tratatul de la Lisabona. Obiectivele Uniunii Europene definite in acest tratat dovedesc o concentrare notabila asupra directiei de actiune.2. a fost adoptat. solidaritate intre generatii. Malta si Cipru. Uniunea Europeana numara astazi 27 membri. Editura Wolters Kluwer. Estonia. oua. Slovenia. Coeziunea teritoriala. dar si de a oblige partea romana sa resoecte un anumit nivel al preturilor pentru a nu crea dificultati pe piata statelor membre. comertul liber si echitabil. Negocierile de aderare a Turciei constituie inca un punct de discutie pe agenda Consiliului European. Lituania. cu scopul de a scuti produsele romanesti de taxe suplimentare.

pe de alta parte. In martie 1998. pe de o parte. procesul de extindere. De asemenea. In acelasi timp. In iulie 1997. iar in luna noiembrie a aceluiasi an Comisia Europeana publica primul raport cu privire la progresele inregistrate de Romania in indeplinirea criteriilor de aderare. se face trecerea la o noua etapa de consolidare a relatiilor dintre Romania si uniunea Europeana. Romania are statutul de observator la activitatea institutiilor europene. Acest acord care crea o zona de liber schimb intre Romania si statelel membre recunostea obiectivul Romaniei de a deveni membru al Uniunii Europene si prevedea asistenta financiara si tehnica din partea UE. In 1993. si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora.generalizat de preferinte al Comunitatii Europene. a procesului de negociere a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. la cateva luni dupa intrarea in vigoare a Acordului European (1 februarie 1995). Romaniei i se recomanda sa constituie reformele si sa implementeze angajamentele asumate in negocieri referitoare la acquuis-ul comunitar. politica in domeniul concurentei si mediu. in mod official. fiind implicate in procesul de elaborare a legislatiei comunitare. confirmandu-se totodata in cadrul Consiliului European de la Bruxelles calendarul de aderare. Romania primeste avizul conform al Parlamentului European. Romania stabileste relatii diplomatice cu Uniunea Europeana. dar neavand drept de vot. Incepand cu aceasta data. Consiliile Europene pentru finalizarea negocierilor in 2004. In 1990. imediat dupa caderea zidului Berlinului. semnarea Tratatului de Aderare cat mai curand posibil in 2005 si aderarea efectiva in ianuarie 2007. un alt Acord cu privire la produsele industriale este semnat in 1980. Uniunea Europeana lanseaza. urmand ca semnarea Tratatului de Aderare sa aiba loc la 25 aprilie 2005. in special in ceea ce priveste justitia si afacerile interne. Page 9 . La 13 aprilie 2005. Prin decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999 de a deschide negocierile de aderare cu Romania. Comisia Europeana adopta Agenda 2000. un Acord de Comert si cooperare. Incheierea negocierilor de aderare are loc in dcembrie 2004. statele membre au decis ca statele associate din Europa Centrala si de Est pot deveni state membre al Uniunii Europene in momentul in care indeplinesc criteriile economice si politice necesare. Uniunea Europeana va continua monitorizarea pregatirilor de aderare si considera ca Romania va fi capabila sa-si assume obligatiile de membru de la 1 ianuarie 2007. la Copenhaga. urmata de lansarea oficiala. semnand in acelasi an. Acest lucru a dus la depunerea de catre Romania a cererii de aderare la Uniunea Europeana la 22 iunie 1995. care include Opinia asupra cererii de aderare a Romaniei la uniunea Europeana. in februarie 2000. Romania semneaza Acordul European care instituie o asociere intre tara noastra. La 1 februarie 1993.

actiunile si politicile comunitare. Comisia Europeana publica primul Raport Comprehensiv de Monitorizare pentru Romania care confirma progresele importante in pregatirea interna si masurile ce urmeaza a fi luate in continuare pentru asigurarea aderarii la 1 ianuarie 2007.Evolutia negocierilor de aderare a Romaniei la UE Negocierile de aderare a Romaniei la UE au fost lansate official in 15 februarie 2000. Totalitatea normelor juridice care reglementeaza activitatea institutiilor Uniunii Europene. 1.La 25 octombrie 2005. Acquis-ul comunitar este structurat in 31 de capitole de negociere.3. respective ansamblu de drepturi si obligatii comune ce se aplica tuturor statelor membre ale Uniunii Europene poarta denumirea de acquis comunitar. Libera circulatie a persoanelor Capitolul 3: Libera circulatie a serviciilor Capitolul 4: Libera circulatie a capitalului Capitolul 5: Dreptul societatilor comerciale Capitolul 6: Politica in domeniul concurentei Capitolul 7: Agricultura Capitolul 8: Pescuitul Capitolul 9: Politica in domeniul transporturilor Capitolul 10: Impozitare Capitolul 11: Uniunea economica si monetara Capitolul 12: Statistica Capitolul 13: Politici sociale si ocuparea fortei de munca Capitolul 14: Energie Capitolul 15: Politica industriala Capitolul 16: Intreprinderi mici si mijlocii Capitolul 17: Stiinta si cercetare Capitolul 18: Educatie. formare profesionala si tineret Page 10 . astfel: Capitol 1: Libera circulatie a marfurilor Capitol 2.

In cadrul celei de a doua reuniuni care a avut loc in 14 iunie 2000. 27 – Politica externa si de securitate comuna. cap. cap. s-a bazat in mod special.Stiinta si cercetare. cap. 20 – Cultura si politica in domeniul audio-vizualului. rezultat in urma alegerilor din toamna anului 2000. Noua Strategie de negociere a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana a noului Guvern. pe abordarea globala a procesului de negocieri. cap. 6 – concurenta. Astfel. in 2000. prin infiintarea Ministerului Integrarii Europene si a delegatiei Nationale pentru Page 11 . 12 – Statistica. a decis insa deschiderea a numai patru capitoile de negociere cu Romania: cap. la propunerea Comisiei Europene. 17 . 26 – Relatii externe. numai cap. Consiliul UE.Capitolul 19: Telecomunicatii si tehnologia informatiilor Capitolul 20: Cultura si politica in domeniul audiovizualului Capitolul 21: Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale Capitolul 22: Protectia mediului inconjurator Capitolul 23: Protectia consumatorilor si a sanatatii Capitolul 24: Justitie si afaceri interne Capitolul 25: Uniunea vamala Capitolul 26: Relatii externe Capitolul 27: Politica externa si de securitate comuna Capitolul 28: Control financiar Capitolul 29: Dispozitii financiare si bugetare Capitolul 30: Institutii Capitolul 31: Diverse In primul semestru al anului 2000. 19 – telecomunicatii si tehnologia informatiei si cap. pentru celelalte trei capitole fiind solicitate informatii suplimentare din partea autoritatilor romane. Dintre cele patru capitole. Acesta a urmarit accelerarea si intensificarea pregatirilor pentru aderarea la uniunea Europeana printr-o modificare institutionala care a vizat insusi nucleul sistemului de coordonare la nivel national a activitatii de integrare europeana. 18 . Romania a deschis negocierile pentru 9 capitole de negociere si a inchis provizoriu negocierile pentru 6 capitole de negociere. 12 – Statistica. Romania a deschis si a inchis provizoriu cinci capitole. a fost provizoriu inchis. considerate usoare: cap. cap. 16 – Intreprinderi mici si mijlocii. cap. formare profesionala si tineret.Educatie. Romania a aratat ca este pregatita sa inceapa negocieri pentru inca opt capitole.

Romania a adaugat si alte dimensiuni procesului de elaborare a documentelor de pozitie si negociere. 4 – Libera circulatie a capitalului. precum si la coeziunea economica si sociala. cap. Accentul s-a mutat de la capitolelel usoare pe capitole cu impact economic si social. De asemenea. cap. Libera circulatie a marfurilor.8 – Pescuitul. au fost abordate capitolele deosebit de dificile. 23 – Protectia consumatorului si a sanatatii. cap. cap. Elementele definitorii ale strategiei de negociere pentru anul 2001 au constat in abordarea preponderant cantitativa a acestui process. cap. cap. Control financiar si Prevederi financiar-bugetare. octombrie. inchiderea provizorie a cat mai multor capitole de negociere. Libera circulatie a capitalului). Pana la sfarsitul anului 2001. partidele politice si comisiile parlamentare. De asemenea. Romania a orientat pregatirile negocierilor spre capitolele esentiale legate de cele patru libertati fundamentale (Libera circulatie a persoanelor. 8 – Pescuitul. 10 – Impozitarea. cap. Astfel. Astfel. Astfel. noiembrie si decembrie) au fost deschise negocierile pentru 8 capitole (cap. Pentru anul 2002. 9 – Politica in domeniul transporturilor. 5 – Dreptul societatilor comerciale). la principalele ramuri economice. Agricultura. 8 documente de pozitie complementare. Romania a elaborate si trimis official Uniunii Europene un numar de 31 de documente de pozitie (17 documente de pozitie. Romania a deschis negocierile pentru 17 capitole de negociere dintre care 9 capitole au fost provizoriu inchise. 23 – Protectia consumatorului si a sanatatii. iulie.institutionale in cadrul Delegatiei Nationale si catre consultari cu partenerii sociali. cap. respective un amplu process de consultari tehnice cu Comisia Europeana. cu statele membre si cu echipele de negociere ale statelor candidate. Politici regionale. in 2001. iunie. documente de pozitie la celelalte capitole referitoare la piata unica. Libera circulatie a serviciilor. 25 – Uniunea vamala) si au fost inchise provizoriu negocierile pentru 3 capitole (cap. au fost communicate official Uniunii Europene documentele de pozitie pentru toate cele 29 de capitole de negociere. principalul obiectiv al negocierilor a fost deschiderea tuturor capitolelor de negociere. pana la sfarsitul anului 2001. Noua abordare strategica si institutionala a permis o avansare substantiala in pregatirea procesului de negocieri. 5 – Dreptul societatilor comerciale.Negocierea Aderarii Romaniei la UE. capitole care nu fusesera abordate deloc pana la sfarsitul anului 2000. 13 – Politica regionala si ocuparea fortei de munca. concentratat fiind pe analizarea intregului acquis comunitar. precum si orientarea preponderant interna catre desfasurarea negocierilor inter. In cursul presedintiei suedeze si belgiene (la Conferintele Interguvernamentale de Aderare Romania – UE din martie. bazata Page 12 . cap. 4 documente de pozitie revizuite si 2 documente referitoare la acquisul pe 2000). Pentru a contribui la structurarea functionala a economiei de piata au fost elaborate de catre Delegatia Nationala. precum Protectia Mediului.

15 – Politica Industriala. desfasurata la Bruxelles. respective 9 – Politica in domeniul transporturilor au fost inchise provizoriu la Conferinta de Aderare Romania – UE la nivel ministerial care a avut loc la Bruxelles. aprobate de catre Comisia Europeana si prezentate statelor membre. 24 – Justitia si afaceri interne. si de asemenea. prin in chiderea ultimelor doua capitole de negociere: cap. 30 – Institutii au fost inchise provizoriu. 31 – Diverse. 7 – Agricultura si cap. adoptat in ianuarie 2002. Avand in vedere faptul ca avansarea negocierilor a fost bazate exclusive pe pregatirea interna. 14 – Energia. 11 – UEM. 30 iunie 2004. cap. iar cap. In 2003. care a avut loc la Bruxelles. 24 – Justitie si afaceri interne. 30 – Institutii) au fost deschise in cadrul Conferintelor de Aderare Interguvernamentale din martie. In cursul presedintiei irlandeze. cap. 25 – Uniunea vamala si cap. 29 – Prevederi financiar bugetare. 13 capitole de negociere (cap. 15 – Politica Industriala. la Conferinta de Aderare Romania – UE din 04 iunie 2004 au fost inchise provizoriu cap. Capitolul de negociere 14 – Energia. cap. 3 – Libera circulatie a serviciilor. miercuri. precum si indeplinirea angajamentelelor asumate in negocieri. s-a confirmat inchiderea capitolului 28 .pe avansul pregatirilor de aderare. cap. cap. 1 – Libera circulatie a marfurilor si cap. cap. cap. 20 – Cultura si politica in domeniul Audio-vizualui. capitolele 2 – Libera circulatie a persoanelor. 6 – Concurenta si cap. octombrie. De asemenea in luna iunie au mai fost inchise provizoriu cap. La Conferinta de aderare din 16 noiembrie 2004. Inchiderea celor doua Page 13 . Romania a inchis preovizoriu capitolele 22 – Mediu si Cap. Romania a finalizat negocierile pentru capitolele 3 – Libera circulatie a serviciilor si cap 21 – Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale in cadrul Conferintei de Aderare Romania – UE. 4 – Libera circulatie a capitalului a fost inchis provizoriu in cadrul Conferintei de Aderare Interguvernamentale din aprilie. miercuri. In consecinta. in cadrul Conferintei de Aderare Romania – UE. cap.Protectia mediului. 28 – Control financiar. iulie. 19 – Telecomunicatii si tehnologia informatiei. bazata pe planurile de actiune pentru capacitatea administrative si PHARE. Si tot in 2003. 1 – Libera circulatie a marfurilor. noiembrie si decembrie 2002. 2 – Libera circulatie a persoanelor. Prioritate a avut intarirea capacitatii administrative a Romaniei. 29 – Prevederi financiare si bugetare. cap. 22 . aprilie. cap. 10 – Impozitarea. cap. Romania a finalizat negocierile de aderare. cap. marti. cap. cap. 13 – Politica sociala. 23 septembrie 2004. a fost inchis provizoriu. 7 – Agricultura. cap. cap. iunie. cap. 9 decembrie. Guvernul Romaniei a intensificat masurile necesare pentru indeplinirea criteriului de economie de piata functionala si a aplicat in intregime Programul de Actiune pentru Intensificarea Pregatirilor pentru Aderare. 11 – UEM. cap. 21 – Politica regionala.Controlul financiar.

atat in ceea ce priveste legiferarea in materie fiscala. Aderarea este cea care scoate la iveala taote “bubele”6 legislative. 54. pentru ca lor le revine aceata obligatie. in acre vor trebui sa renunte la metodele copilaresti legate de societatile off-shore si sa inteleaga faptul ca e nevoie de spirit civic si participare proportioanala la efortul financiar public al comunitatii. cat si din Balcani. pag. vor trebui sa tina cont de jurisprudenta europeana. practice toata lumea s-a confruntat cu noutatea in domeniul fiscalitatii. care nu sunt obisnuite sa tina cont nici macar de putina jurisprudenta a Inaltei Curti de Casatie si justitie si a Curtilor de Apel teritoriale. pentru greselile sale. Acest lucru reflecta ambitiile dualiste ale guvernului roman care doreste imbunatatirea integrarii euro-atlantice a tarii. Dupa integrarea in Uniunea Europeana. Romania are o oportunitate de a-si demonstra suprematia in regiune.7 6 Weber Florentina Iuliana in Elemente de drept comunitar. iar statul va trebui sa plateasca. cat si in ceea ce priveste aplicarea legislatiei. oamenii de afaceri trebuie sa inteleaga si sa se integreze intr-un system evoluat. Turcia si Asia. Organele administratiei fiscale. Foarte multi dintre cei din domeniul afacerilor sau din interiorul administratiei de stat si-au pus problem ace anume ne asteapta dupa aderare in materie fiscala si daca Legea 343/2006 privind modificarea si completarea Codului Fiscal ar putea fi pasaportul nostrum de trecere la fiscalitatea proprie unui stat membru al uniunii Europene. Efectele imediate ale integrarii Romaniei la UE Amplasarea geopolitica a Romaniei va influenta politica UE cu privire la relatiile cu Europa de Est. Turcia. 7 Idem 6.capitole a avut loc cu prilejul conferintei de aderare Romania – UE care a avut loc la Bruxelles. Romania a impus un regim de vize pentru cateva state este-europene. Autoritatile sunt obligate sa respecte anumite cerinte ale dreptului European in materie fiscala cum ar fi: cota principala de TVA de minimum 15% sau anumite restrangeri legate de modul de stabilire a impozitelor directe in idea unui viitor “sarpe fiscal european”. Belarus. Page 14 . precum: Republica Moldova. 1. Serbia. Editura Paralela 45. menit sa stabileasca cel putin marjele minime de impozitare pentru fiecare categorie de impozit.4. Rezultatul negocierilor este cuprins in Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana. Nu in ultimul rand. la propriu. concomitant cu crearea unei zone de satbilitate la Marea Neagra. Integrarea in Uniunea Europeana a influentat si relatiile regionale ale Romaniei. Oficialii considera ca tara face parte atat din Europa Centrala. Rusia. In consecinta. si nu petentului care solicita interventia instantei europene. Pitesti 2007. pag. Instantele judecatoresti vor trebui sa inteleaga si sa trimita dosare la Curtea Europeana de Justitie. Muntenegru. Ucraina. in seara zilei de 8 decembrie 2004. Orientul Mijlociu. Pin Initiativa de Cooperare in Sud – Estul Europei (SECI). 53.

politic sa realizeze o mai mare coeziune a 8 Weber Florentina Iuliana in Elemente de drept comunitar. Asadar. Libera circulatie a persoanelor. sa creeze . Pitesti 2007. dupa exemplul absentei controlului la frontierele dintre regiunile unui stat.p. persoanele. Capitolul II .1. piata interna este vazuta ca un spatiu fara frontiere interne care trebuie sa functioneze in aceleasi conditii ca o piata nationala: marfurile. 57. o piata unica a fortei de muinca. Editura Paralela 45.p.v. d.C. capitalurile si serviciile trebuie sa circule in cadrul ei fara niciun control la frontierele dintre statele membre. iar d.v. Libera circulatie a capitalului. pag. Prin Actul Unic European s-au statuat patru libertati fundamentale ale Pietei Interne: Libera circulatie a marfurilor.8 2. economic. Libera circulatie a persoanelor Libera circulatie a persoanelor urmareste.Libera circulatie a persoanelor si a fortei de munca Una dintre libertatile fundamentale ale dreptului comunitaro constituie libera circulatie a persoanelor si a fortei de munca. in primul rand. Libera circulatie a serviciilor. Page 15 .

O. Cadrul legal in Romania In acest subcapitol se va prezenta baza legala in materie de libera circulatie a persoanelor din Romania. Iar ca prim aspect de pornire vom analiza cadrul legislative supreme al unui stat si anume.11 Totusi pe langa aceste enunturi as dori sa mai adaug cateva articole ale Constitutiei pentru a intari aceste prevederi si a veni in sprijinul acestora. de opinie. Constitutia Romaniei. Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai. 25 din Constitutia Romaniei se face referire directa la libera circulatie a persoanelor prin urmatoarele aliniate: “Dreptul la libera circulatie. In Constitutie exista un articol special si anume articolul 7 in care se vorbeste despre romanii din strainatate: “Statul sprijina intarirea legaturilor cu romanii din afara frontierelor tarii si actioneaza pentru pastrarea. precum si de a reveni in tara”. dezvoltarea si exprimarea identitatii lor entice.1. Fiecarui cetatean ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara. 115. 10 Constitutia Romaniei. Editura Wolters Kluwer. Legea stabileste conditiile exercitarii acestui drept.9 2. de apartenenta politica. nr. Idem 10. de origine etnica.2003. de sex. Luand la cunostinta de aceste prevederi putem in continuare sa analizam ceea ce ne intereseaza in mod direct in aceasta lucrare si anume prevederile care fac referire la libera circulatie a persoanelor. este garantat.10. fara deosebire de rasa. in Drept comunitar al muncii. de avere sau de origine sociala”10. Bucuresti. de religie. pag. in tara si in strainatate. 4 este prevazuta unitatea poporului si egalitatea intre cetateni in sensul ca: “Statul are ca fundament unitatea poporului roman si solidaritatea cetatenilor sai. 767 din 31.1. le limba. de nationalitate. 2009. 9 Voiculescu NIcolae. Partea I. culturale. 11 Page 16 . publicata in M. de a emigra. In primul rand in Constitutia Romaniei la art. in cazul nostrum. in cadrul art.popparelor ce compun Uniunea Europeana prin eliminarea barierelor privind migratia si promovarea unei “cetatenii comunitare”. Astfel.

Tratatele ratificate de Parlament. 767 din 31. In cazul in care un tratat la care Romania urmeaza sa devina parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei. 13 14 15 16 17 Page 17 .10. libertatile si indatoririle fundamentale ale diferitelor categorii de cetateni. Constitutia Romaniei.”16 Art. relatii de buna vecinatate. publicata in M. fara privilegii si fara discriminari.lingvistice si religioase. cu respectarea legislatiei statului ai carui cetatean sunt”12. 16 prevede egalitatea in drepturi: “Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice. 18 se refera la cetatenii straini si apatrizii: “Cetatenii straini si apatrizii care locuiesc in Romania se bucura de protectia generala a persoanelor si a averilor.”17 12 Art. tot in Constitutie. Nimeni nu este mai presus de lege. 17 prevede drepturile. Idem 15. libertatile si indatoririle cetatenilor romani in strainatate: “Cetatenii romani se bucura in strainatate de protectia statului roman si trebuie sa-si indeplineasca obligatiile. Idem 14.”15 Art. articolul 11. In completarea acestui articol vine urmatorul.O. fac parte din dreptul intern. potrivit legii. astfel: Art. iar pentru intarirea acestora urmeaza articolul 10 in care se prezinta situatia relatiilor internationale.14 Mai departe. Partea I. dupa cum urmeaza: “Romania intretine si dezvolta relatii pasnice cu toate statele si. in acest cadru. 19 prevede extradarea si expulzarea cetatenilor: Idem 11. cu exceptia acelora ce nu sunt compatibile cu absenta lor din tara. care prezinta relatia care exista intre dreptul international si dreptul intern astfel: “Statul roman se oblige sa indeplineasca intocmai si cu buna credinta obligatiile cei revin din tratatele la care este parte. garantata de Constitutie si de alte legi. in titlul doi sunt prezentate drepturile. Idem 12. ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei”.2003. Idem 16. nr. intemeiate pe principiile sip e celelalte norme general admise ale dreptului international”13.

prin punctele de trecere a frontierei deschise traficului international. Prin derogare de la prevederile alineatului (1). 18 Idem 17. si legile interne. in ceea ce priveste legatura dintre legea interna si prevederile acesteia si legile comunitare si modul in care acestea relationeaza si se subordoneaza. publicata in M. nr. cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile”. de mai multe ori. au convenit urmatoarele: “Cetatenii statului uneie dintre partile contractante. la care Romania este parte. Partea I. Constitutia Romaniei. pit intra si iesiin/de pe teritoriul statului celeilalte parti contractante. in conditiile legii sip e baza de reciprocitate. in privinta desfiintarii reciproce a< obligatiilor vizelor. semnat la Timisoara la 16 septembrie 1996.O. deoarece in subcapitolul urmator se va prezenta legislatia la nivel international care este mai de actualitate si care va modifica si o parte din prevederile Acordului in baza principiului subsidiaritatii. 19 20 Acordul din 09. cetatenii Romania pot fi extradati in baza conventiilor internatioanle la care Romania este parte. Daca exista necorcondante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omunlui. pentru o perioada de pana la 90 (nouazeci) de zile intr-un interval de 6 (sase) luni de la data primei intrari.“Cetateanul roman nu poate fi extradat sau expulzat din Romania. avand in vedere obiectivele Tratatului de intelegere. Page 18 . astfel in articolul 20 se precizeaza ca: “Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului. fara viza”. cooperare si buna vecinatate dintre Romania si Republica Ungara. Cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati numai in baza unei conventii internationale sau in conditii de reciprocitate. in dorinta de a dezvolta si consolida in continuare relatiile bilaterale in toate domeniile.2003 intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind desfiintarea reciproca a obligatiilor vizelor” prin care Guvernul romaiei si Guvernul Republicii Ungare. 767 din 31. insa nu se vor prezenta mai multe.2003.”18 Pentru a lega acest subcapitol de subcapitolul urmator. si pot ramane pe teritoriul statului celelilalte parti contractante. luand in considerare stadiul actual si evolutia relatiilor dintre cele doua tari.04. doresc sa mai prezint cateva prevederi ale Constitutiei. titulari ai unui document de calatorie valabil dintre cele enumerate in anexa care face parte integranta din prezentul acord.19 Un alt exemplu de legislatie in domeniu este “Acordul din 09. au prioritate reglementarile internationale.20 Acest Acord prevedea mai multe conditii in ceea ce priveste libera circulatie a persoanelor.04.2003 intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungaria privind desfiintarea reciproca a obligativitatii vizelor. Expulzarea sau extradarea se hotareste de justitie.10. cu pactele si celelalte tratate la care Romania este parte.

este necesara consolidarea protectiei drepturilor fundamentale. libertatile si principiile. a progesului social si a dezvoltarii stiintifice si tehnologice. acordand atentia cuvenita explicatiilor redactate sub autoritatea prezidiului Conventiei care a elaborate Carta si actualizate sub raspunderea prezidiului Conventiei europene. 2. Carta va fi interpretata de catre instantele judecatoresti ale Uniunii si ale Statelor membre. serviciilor. Uniunea recunoaste drepturile. precum si identitatea nationala a statelor membre si organizare echilibrata si durabila si asigura libera circulatie a persoanelor. Uniunea Europeana contribuie la pastrarea si la dezvoltarea acestor valori comune.Dar putem prezenta inca un exemplu. cu respectarea competentelor si sarcinilor Uniunii. in spiritual evolutiei societatii. turismului si sportului”. instituind cetatenia uniunii si creand un spatiu de libertate. culturii.1. In consecinta. precum si fata de comunitatea umana. precum si din jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene si a Curtii Europene a drepturilor Omului. precum si a principiului subsidiaritatii. In acest scop. Beneficiul acestor drepturi implica responsabilitati si indatoriri atat fata de terti.2. egalitatii si solidaritatii. securitate si justitie. in general. turismului si sportului. au stabilit intre ele o uniune tot mai stransa. din Conventia Europena pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale. culturii. si fata de generatiile viitoare. respectand diversitatea culturilor si traditiilor popoarelor Europei. inspirandu-se din principiile exprimate de Carta Organizatiei NAtiunilor Unite si din documentele Consiliului Europei si ale Organizatiei pentru Securitate si cooperare in Europa. “Acordul din 20 mai 2003 intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii San Marino privind colaborarea in domeniile invatamantului. Cadrul legal la nivelul Uniunii Europene In preambulul din “Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene” se mentioneaza faptul ca popoarele Europei. drepturile care rezulta in principal din traditiile constitutionale si din obligatiile internationale comune statelor membre. marfurilor si capitalurilor. in dorinta de a promova si dezvolta legaturile de prietenie si de colaborare intre cele doua state. 45 este prevazuta “Libertatea de circulatie si de sedere” in care se mentioneaza ca: Page 19 . au hotarat de comun acord sa incheie prezentul acord de colaborare in domeniile invatamantului. Uniunea situeaza persoana in centrul actiunii sale. precum si libertatea de stabilire. au hotarat sa impartaseasca un viitor pasnic intemeiat pe valori comune si ca uniunea este intemeiata pe valorile indivizibile si universale ale demnitatii umane. libertatii. In acest context. prin care Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii San Marino. aceasta se intemeiaza pe principiile democratiei si statului de drept. Tot in cadrul aceluiasi document la art. facandule mai vizibile prin Carta. din Cartele Sociale adoptate de Uniune si de catre Consiliul Europei. Prezenta Carta reafirma.

de protectia autoritatilor diplomatice sau consulare ale oricarui stat membru. actualizata la zi. in aceleasi conditii ca si resortisantii acelui stat”. 22 23 24 Page 20 . nu este reprezentat.21 Mergand si analizand pe rand articolele din aceasta Carte vom putea deduce cu usurinta ca atat libera circulatie a persoanelor cat si libera circulatie a serviciilor nu este ingradita. in 21 Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ea se desfasoara dupa niste reguli stricte. Nimeni nu poate fi stramutat.24 Iar in final. nediscriminarea. expulzare sau extradare astfel: in articolul 18 este prevazut dreptul de azil: “Dreptul de azil este garantat cu respectarea normelor prevazute de Conventia de la Geneva din 28 iulie 1951 si de Protocolul din 31 ianuarie 1967 privind statutul refugiatilor si in conformitate cu tratatul privind Uniunea Europeana si cu Tratatul privind functionarea Uniunii Europene”. articolul 53 prevede o concluzie foarte interesanta legata de nivelul de protectie. resortisantilor tarilor terte stability legal pe teritoriul unui stat membru”. astfel: “Orice cetatean al Uniunii beneficiaza. religioasa si lingvistica. bine conturate pentru a mentine o anumita stare de ordine. La acest articol 45 se aduc mai inainte anumite completari legate de dreptul de azil. Idem 23. actualizata la zi. Articolul 46 prevede protectia diplomatica si consulara. Idem 22. expulzare sau extradare. astfel: “Expulzarile colective sunt interzise. drepturi legate de stramutare.22 in articolul 19 sunt prezentate drepturile privind protectia in caz de stramutare.23 Alte articole prevad in continuare ca si in Constitutia Romaniei: egalitatea in fata legii. pe teritoriul unei tari terte in care statul membru. dupa cum urmeaza: “Nici una dintre dispozitiile prezentei Carte nu poate fi interpretata ca restrangand sau aducand atingere drepturilor omului si liberatatilor fundamentale recunoscute. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. torturii sau altor pedepse sau tratamente inhumane sau degradante”.“Orice cetatean al Uniunii are dreptul de circulatie si de sedere libera pe teritoriul statelor membre. ca in orice societate civilizate. Libertatea de circulatie si sedere poate fi acordata. expulzat sau extradat catre un stat unde exista un risc serios de a fi supus pedepsei cu moartea. al carui resortisant este. in conformitate cu tratatele. diversitatea culturala. totusi.

Scurt istoric privind legislatia liberei circulatii a persoanelor Primele prevederi privind libera circulatie a persoanelor apar in cadrul Tratatului de la Roma (1957). Mai mult. Esenta acestei liberati consta in eliminarea discriminarilor intre cetatenii statului membru pe teritoriul caruia se afla acestia sau isi desfasoare activitatea si cetatenii celorlalte state membre ce stau sau muncesc pe teritoriul acestui stat. Aceste discriminari se pot referi la conditiile de intrare.1. serviciilor si capitalului”. precum si prin constitutiile statelor membre”. Conceptul de “cetatenie europeana” a fost prima data introdus prin Tratatul de la Maastricht (1993) prin care s-a adoptat drept de libera circulatie si de libera rezidenta in inateriorul Uniunii tuturor cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene. azil. cel de piata interna – ce nu poate fi realizata in conditiile existentei unor frontiere interne si a restrictionarii circulatiei indivizilor.25 2.ro 26 27 Page 21 .27 Acest nou statut a dus la accelerarea procesului de extindere a drepturilor la libera circulatie asupra unor noi categorii de personae (studenti. Libera circulatie a persoanelor si eliminarea controalelor la frontierele interne constituie o parte a unui concept mult mai larg. si in special Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale. Infoeuropa. Tratatul a plasat in domeniul de interes comun al statelor membre si politica referitoare la azil. personae ce nu depun activitati economice. mie.26 Libera circulatie a persoanelor in cadrul Comunitatilor Europene a fost definita in Acordul Unic European (1987) drept una din cele patru libertati fundamentale ale Pietei Interne. problematica trecerii frontierelor externe si politica referitoare la imigratie. de dreptul Uniunii si Dreptul International. 25 Idem 24. imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor) si a prevazut o perioada de 5 ani pana la momentul in acre se vor aplica procedurile comunitare si in aceste domenii. angajare sau remuneratie.domeniile de aplicare corespunzatoare. precum si de conventiile internationale la care Uniunea sau statele membre sunt parti. Prin asigurarea unui asemenea regim nediscriminatoriu se realizeaza libera circulatie a persoanelor in spatiul comunitar. www.ro www. dar au resurse suficiente de trai).3. prin care s-a statuat “eliminarea intre statele membre a obstacolelor in calea liberei circulatii a persoanelor. munca. Tratatul de la Amsterdam a introdus prevederile legate de aceste aspecte in Tratatul de la Roma (Titlul IV – vize. deplasare.

pentru a fi cu adevarat in avnatajul tuturor. securitate si justitie in care nu mai este nevoie de controlul persoanelor la frontierele interne. incluzand bineinteles masuri de intarire a controaleor la frontierele externe.Prin politica sa. Implementarea Conventiei Schengen a avut ca scop eliminarea controalelor la frontierele interne pentru toate persoanele. semnat la 14 iunie 1985 si Conventia de implementare Schengen. iar cetatenii tertelor tari cuprinse in lista comuna a atrilor ai caror cetateni au nevoie de viza de intrare trebuie doar sa posede o viza unica valabila in intregul spatiu Schengen. decizia este aplicabila in intregul Spatiu Schengen 28 Abolirea controalelor la frontiere nu a fost insa pe deplin infaptuita in cadrul Uniunii. editura Fundatiei Romania de Maine. posibilitatea procesarii cererilor de azil. 64. pag. cooperare judiciara si politieneasca.29 Obiectivul a fost realizat doar de cateva state membre in baza Conventiei de Implementare a Acordului Schengen (semnata la 19 iunie 1990 si intrata in vigoare la 26 martie 1995). La frontierele externe ale spatiului schengen. precum si un schimb efficient de informatii. aceasta dubla cerinta a fost inscrisa in Tratat sub forma infiintarii progressive a unei zone de liberate. Marea Britanie si Irlanda nu au acceptat sa ia parte la masurile din cadrul Titlului IV al Tratatului de la Roma. 29 www. securitate si justitie. semnata la 19 iunie 1990 si intrata in vigoare la 26 martie 1995. iar Danemarca va participa doar in cadrul masurilor referitoare la politica de vize. In acelasi timp.infoeuropa. La Amsterdam. Uniunea Europeana are in vedere crearea unei zone europene de libertate. libertatea de circulatie a persoanelor trebuie insotita de un nivel coerspunzator de securitate si justitie. 28 Rudareanu Mariana in Drept comunitar. Dupa cum am mai mentionat. indifferent de nationalitate. 2007. se desfasoara un amplu process de implementare a unor standarde comune in ceea ce priveste controlul la frontierele externe ale Uniunii si politicile de vize. Aceste masuri au implicat o politica de vize comunca. cetatenii UE trebuie doar sa prezinte un document de identificare valid. Totusi. alaturi de libera circulatie a produselor. Cea mai importanta etapa in evolutie a constituit-o incheierea celor doua acorduri Schengen: Acordul Schengen. Cetatenii Europeni beneficiaza de dreptul fundamental de a se deplasa si de a se stabili unde doresc. Daca un stat membru ia decizia de indepartare a unui cetatean de pe teritoriul sau. Note de curs. libera circulatie a serviciilor si libera circulatie a capitalurilor. libera circulatie a persoanelor constituie una dintre cele patru libertati din cadrul pietei interne si a politicilor comunitare la nivelul Uniunii Europene. fiecare stat membru are libertatea de a cere viza in cazul cetatenilor altor terte tari.ro Page 22 . azil si imigratie. Bucuresti. Dar.

www. Articolul 15. Comisia si-a publicat “Opinia asupra solicitarii Romaniei de a deveni membra a Uniunii Europene”. de a se stabili sau de a furniza servicii in orice stat membru. intrunind – pentru prima data – in cadrul unui document unic. La summit-ul de la Salonic (Thessaloniki) din 2004 s-a declarat ca Uniunea Europeana sprijina acest obiectiv. iar un acord asupra produselor industriale a fost semnat in 1980. In raportul de tara din 2003. se mentioneaza ca “Finalizarea negocierilor de aderare la sfarsitul lui 2004 si integrarea in 2007 sunt imposibile daca Romania nu rezolva doua probleme structurale endemice: eradicarea coruptiei si punerea in aplicare a reformei”. de a lucra. In urmatorul raport. Carta nu face nici o deosebire intre cetateni. Infoeuropa. urmand ca in 1991 sa fie semnat un Acord de Comert si Cooperare. intocmit de baroana Emma Nicholson. stoparea abuzurilor politiei. actualizata la zi. document ce adduce intr-un cadru unic drepturile civile. Acordul European a intrat in functiune in februarie 1995.30 Romania a fost prima tara din Europa centrala si de est care a avut relatii oficiale cu Comunitatea Europeana. europene si nationale. a fost intocmit un “Raport privind progresele Romaniei in procesul de aderare la Uniunea Europeana”. Recomandarile destinate autoritatilor romane privesc: masurile anticoruptie. europene si nationale.31 Amendamentul 19 al aceluiasi raport a dat cele mai multe emotii la Bucuresti. publicat in octombrie 1999. deoarece in acesta se propunea initial suspendarea negocierilor cu Romania. independenta si functionarea sistemului judiciar. negocierile de aderare cu Romania au inceput la 15 febraurie 2000. Parlamentul European si Comisia Europeana au semnat Carta Drepturilor Fundamentale. parlamentara europeana in grupul popularilor crestin – democrati. Consiliul UE. politice. libertatea presei. Dupa decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999. Relatiile diplomatice ale Romaniei cu Uniunea Europeana dateaza din 1990. stipulate intr-o serie de documente internationale. In 1974. In anul urmator.In cadrul Consiliului European de la Nisa (decembrie 2000). Din punct de vedere al sferei de documente internationale. In iulie 1997. Din punct de vedere al sferei subiectelor de drept. drepturile tuturor persoanelor care se gasesc in mod legal pe teritoriul Uniunii Europene. Prevederile comerciale au fost puse insa in aplicare incepand din 1993 printr-un “Acord interimar”. “Parlamentul 30 Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. economice.ro 31 Page 23 . sociale. Obiectivul Romaniei a fost de a obtine statutul de membru cu drepturi depline in 2007. o intelegere a inclus Romania in Sistemul Generalizat de Preferinte al Comunitatii. Comisia a recomandat inceperea negocierilor de aderare cu Romania (cu conditia imbunatatirii situatiei copiilor institutionalizati si pregatirea unei strategii economice pe termen mediu). alineatul 1 al Cartei vorbeste despre dreptul oricarui cetatean sau cetatene ai Uniunii de a avea libertatea de a cauta un serviciu.

confofrm planului. Aceste prevederi se aplica si celuilalt set si membrilor de familie care se incadreaza in prevederile regulamentelor si directivelor adoptate in acest domeniu conform Tratatului. se arata in amendament. Uniunea Europeana a dat semnale bune in privinta Romaniei iar la summit-ul de la Bruxelles din 2004. libera circulatie a lucratorilor poate fi limitata pentru motive de ordine publica. In al doilea rand. cum ar fi membrii familiilor acestora. recomanda Comisiei si Consiliului sa reorienteze strategia de aderare a Romaniei. raportului i s-a dat castig de cauza. in primul rand. Prin urmare. resortisanti comunitari. Dupa dezbaterea din Parlamentul European. aceasta ingradire nu se aplica angajarilor cu serviciul public. Ingradirea dreptului la libera circulatie a personalor In primul rand. Romania a primit asigurari ca face parte din primul val al extinderii alaturi de Bulgaria si celellate 10 state care au aderat la 1 mai la Uniune si ca Uniunea Europeana are in vedere integrarea acesteia la 1 ianuarie 2007. posibilitatea resortisantilor unui stat membru de a intra si a ramane fara nicio restrictie pe teritoriul oricarui alt stat membru. in special in ceea ce priveste justitia si afacerile intrene”.32 2. libera circulatie a persoanelor implica.1. Page 24 . Astfel sunt eliminate o serie de locuri de munca. pentru ca ulterior sa fie extinsa si la alte categorii.4. Pana la sfarsitul anului sip e parcursul anului 2004. Dreptul de acces si sejur Asa cum am vazut. insa sau realizat cateva schimbari care au moderat tonul acestuia. pag.1. (…) Cere Comisiei sa stabileasca de urgenta un plan pentru o monitorizare mai buna si mai eficienta a implementarii acelei parti a lesislatiei europene deja adopatate de Romania. Romania a reactionata imediat prin realizarea unui plan de actiune pentru anii dinaintea aderarii.33 2.5. de securitate publica ori de sanatate publica. 32 www. Pitesti 2007. pentru a indruma aceasta tara catre un stat de drept.European cere Comisiei o analiza detaliata si o monitorizare permanenta a problemelor mentionate in raport si raportarea acestora catre parlament. primul al uniunii largite. Editura Paralela 45. Aceasta libertate de acces si sejur pe teritoriul unui stat membru a fost initial rezervata lucratorilor salariati sau independenti.infoeuropa. 64.ro 33 Weber Florentina Iuliana in Elemente de drept comunitar. Dreptul de acces si sejur pe teritoriul statelor membre reprezinta o conditie prealabila a liberei circulatii a persoanelor.

Acest fapt rezulta din aplicarea facuta dispozitiilor articolului 135 (noul art. 18. alin 1.35 care a incercat o punere in ordine a materiei. pag. 47. Wallis si Futuna. controverselor si tensiunilor privind libera circulatie. 35 Droit materiel communitaire. Saint-Pierre si Miguelon.36 2. art.1. de a se deplasa in acest scop pe teritoriul statelor membre. in Drept comunitar al muncii. Editura Fundatia Romania de Maine. 186) si art. pag. 2. 152. Cetatenii din tarile si teritoriile de peste mari care au cetatenia unui stat membru (in cazu Frantei este vorba de: Noua Caledonie. Page 25 . 8A. Instituirea in Tratatul de la Maastricht a dreptului “oricarui cetatean al Uniunii de a circula si de a se stabili in mod liber pe teritoriul Statelor membre” 34 a pus capat. care include atat persoanele fizice.In mod progresiv. 132. s-a ajuns ca aceasta libertate sa fie recunoscuta tuturor resortisantilor statelor membre si chiar anumitor categorii de resortisanti ai statelor terte. Liberul acces la angajare si egalitatea de tratament Libera circulatie a lucratorilor se defineste prin dreptul de a raspunde la oferte privind locuri de munca. pag. Bucuresti. oamenii de afaceri. Paris. cid oar pentru a exercita o activitate independenta. Ei nu se pot preleva de un drept de intrare si de sedere pentru a exercita o activitate salariata. Editura Wolters Kluwer. precum si persistenta refuzului unor state de a elimina controlul la frontierele interioare au facut “aproape ilizibil Tratatul de la Amsterdam”. Combinatia de cooperare interguvernamentala (consacrata in special prin Acordurile Schengen) cu integrarea comunitara. editia a VIII. 36 Voicu Marin. 183) din TCE. 2001. in Tratatul de la Maastricht. alin 1. Mayotte. 2009. Sabau Mirela Georgiana in Drept Comunitar General.a. 2009. de a ramane pe 34 TCE.5 (noul art. pamanturile australe si antarctice franceze nelocuite) sunt intr-o situatie mai complexa. noul art. 37 Voiculescu NIcolae. Bucuresti. oarecum.2. Libera circulatie a fortei de munca Libera circulatie a fortei de munca trebuie sa permita tarilor care se confrunta cu un anumit nivel al somajului sa exporte din surplusul sau catre tarile in care se inregistreaza o penurie a mainii de lucru. Polinezia Franceza. 114.37 Tratatele comunitare disting intre salariatii (lucratori) si persoanele precum liberprofesionistii. Editura Armand Collin. cat si cele juridice.2.

38 Tratatul de la Roma in art. Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene s-a pronuntat in mai multe randuri asupra prevederilor ce au instituit libertatea de miscare a fortei de munca. Pentru a se mari eficacitatea Regulamentului nr. precum si de a ramane pe teritoriul unuia din aceste state dupa ce o persoana a desfasurat o activitate. informatii. Pentru a obtine eliberarea unui permis de rezidenta. Voiculescu NIcolae. cererile de locuri de munca depuse de persoanele ce au declarat in mod formal ca doresc sa lucreze in alt stat membru. Editura Wolters Kluwer. 7-9) contine dispozitii privind angajarea si egalitatea de tratament. pag. in Drept comunitar al muncii. pe regiuni si ramuri de activitate. 152. numerotarea articolelor a fost schimbata. ofertele de locuri de muinca susceptibile sa fie ocupate de resortisantii altor state membre. care se refera la: 38 conditiile de munca. 2434/92/CEE. 48-49 prezinta libera circulatie a lucratorilor. incluzand modificarile aduse de tratatele ulterioare. Page 26 . salariatul va aduce dovada ca el este beneficiarul unui contract de munca printr-o declaratie de angajare sau un certificate de munca furnizat de angajator. 2003/8/CE. 1612/68/CEE (art. care oblige serviciile specializate din fiecare stat membru sa trimita in mod periodic serviciilor specializate din celelalte state membre. informatii privind: a. 2009. privind solicitantii de locuri de munca in alta tara. Titlul II al Regulamentului nr. In acelasi timp. 1612/68/CEE. regimul liberului acces la angajare. b. de fapt. acesta a fost completat prin Regulamentul nr. cum sunt Tratatul de la Maastricht sau Tratatul de la Amsterdam. Pentru a se evita eventualelel confuzii. precum si Biroului European de Coordonare40. d.teritoriul acestora pentru a desfasura activitati salarizate. c. Biroul European de Coordonare (redenumit „Biroul de coordonare EURES“) supervizeaza respectarea dispozitiilor partii a II-a din Regulamentul nr.39 Libera circulatie a lucratorilor reprezinta in fapt o concretizare in domeniul fortei de munca. 39 In versiunea consolidata. avantajale sociale si in legatura cu taxele. ofertele de locuri de munca adresate statelor membre. 1612/68/CEE si ajuta reteaua europeana de servicii de ocupare EURES sa-si indeplineasca activitatile. Bucuresti. 40 Conform Deciziei Comisiei nr. s-a optat pentru trimiterea la numerotatia originala a diverselor norme pe care le vom prezenta in urmatoarele subcapitole. Acesta este.

Odata dobandit. perioadele in acre persoana nu a lucrat din motive independente de vointa sa. Dispozitia amintita se aplica si in cazul membrilor de familie care nu sunt resortisanti ai unui stat membru si care siau avut resedinta legala neintrerupta cu cetateanul Uniunii in statul membru gazda. Art. pentru familie. 1). inregsitrate coresounzator la oficiul de plasare a fortelor de munca competent. dispozitii referitoare la dreptul de sedere permanenta. Editura Wolters Kluwer. 41 Voiculescu Nicolae. de asemenea. 16 alin. 2004/38/CEE cuprinde in cadrul Capitolului IV. adica acela care traieste intr-un stat si lucreaza in altul adiacent. d al Tratatului CEE recunoaste dreptul de a ramane pe teritoriul unui stat dupa ce un lucrator a fost angajat in acesta. pe o perioada neintrerupta de cinci ani. 2009. 43 alin. In mod extensive. alin. (3) si (4)). Astfel. dispozitii speciale pentru lucratorul “frontalier”. 2004/38/CE isi au resedinta pe teritoriul unui stat membru gazda beneficiaza de tratament egal cu cel al resortisantilor statului respective. in aczul pensionarii. 10-12) contin dispozitii privind membrii de familie ai lucratorului migrant. drepturile sindicale. mutare in interes de serviciu in alt stat membru su intr-o tara terta. 174. (3) lit. Titlul III al regulamentului (art. cum sunt: rezidenta. locuinte. studio sau formare profesionala. Sunt incluse. angajare. boli grave. Bucuresti. Page 27 . drepturile de reprezentare si management. precum sarcina sau nasterea. accesul copiilor la cursurile de pregatire profesionala si ucenicie.41 Toti cei care in temeiul Directivei nr. 16. in Drept comunitar al muncii. dreptul de sedere permanenta se üpierde numai in cazul unei abesente din statul membru gazda pe o perioada care depaseste doi ani consecutive (art. precum si absentele de la lucru si incetarea lucrului datorita unei boli sau accident se considera perioade de munca. al mortii lucratorului. regula generala pe care o introduce pentru cetatenii Uniunii Europene si membrii familiilor lor este aceea conform careia. Directiva nr. perioadele de somaj involuntary.- accesul in scolile de pregatire profesionala sau in casele de pensionari. cetatenii Uniunii care si-au avut resedinta legala in statul membru gazda pe o perioada neintrerupta de cinci ani au dreptul de sedere permanenta in statul respective (Art. incapacitatii sau . Continuitatea sederii nu este afectata de absente temporare care nu depasesc un total de sase luni pe un an sau de absente de durata mai lunga datorate serviciului militar obligatoriu ori de o absenta de maxim douasprezece luni consecutive determinata de motive importante. pag.

la cerere. cetatenilor Uniunii indepatatiti la sedere permanenta un document care sa ateste sederea permanenta. Page 28 .1. inclusive pentru formare profesionala.1. nu exista obligatia statului gazda de a acorda dreptul la asistenta sociala in timpul primelor trei luni de sedere si nici nu este obligat ca. Curtea de Justitie a fost nevoita sa se pronunte in mai multe randuri asupra sa.eu/eures. Editura Wolters Kluwer. care se reinnoieste automat la fiecare zece ani (art. pentru membrii de familie care nu sunt resortisanti ai unui stat membru. constand in burse studentesti sau credite studentesti unor personae aletele decat lucratorii. Avand in vedere practica raspandita printer statele membre de a exclude pe cei ce nu-I sunt cetateni de la un numar mare de profesii in administratia de stat. 24). 20). 2009. cercetare in domenii nemilitare in institutiile publice. predarea in institutiile de invatamant ale statului.2. Principiul platii egale pentru munca egala Curtea Europeana de Justitie a recunoscut dreptul de tratament egal ca un drept fundamentaln in dreptul comunitar. Din punct de vedere administrative. Bucuresti. Comisia Europeana a publicat in 1988 o Nota prin care a propus anumite sectoare de angajare ce urmeaza a fi considerate “suficient de indepartate de activitatile specifice sferei publice astfel cum le-a definit Curtea Europeana si care nu ar putea fi acoperite decat in cazuri rare de exceptia din art. statele membre urmeaza sa elibereze. Conform art. Datorita gradului mare de generalitate al acestei prevederi. sa acorde ajutoare pentru studii.42 In schimb. sursa:http://ec. 43 Nota a Comisiei Europene publicata in anul 1988.Totusi. se elibereaza un permis de sedere permanenta. dar sunt indreptatiti la sedere permanenta. 2.europa. persoanele care isi mentin acest statut si membrii familiilor acestora (art. 42 Voiculescu Nicolae. inainte de dobandirea dreptului de sedere permanenta. persoanele care exercita o activiatate independenta. 48 alin (4) al Tratatului CEE. pag. organisme publice responsabile cu prestarea serviciilor comerciale. statele membre pot refuza sau restrange accesul la locurile de munca din domeniul administratiei publice pe temeiul cetateniei lucratorului.43Acestea cuprind: serviciile privind ingrijirea sanatatii publice. (4)”. 48 alin. in Drept comunitar al muncii. 176.

plata “inseamna salariul minim sau obisnuit. (3) al art.2. notiunea de “remuneratie” cuprinde toate avantajele in numerar sau in natura.1. 209. al dispozitiilor legislative sau cu titlu voluntar. in Drept comunitar al muncii. Principiul egalitatii de tratament intre barbati si femei Directiva nr. 76/207/CEE privind punerea in aplicare a principiului egalitatii de tratament intre barbate si femei in ceea ce priveste accesul la angajare.2. pag. chiar indirect. regulamente. 75/117/CEE imoun statelor membre sa aplice egalitatea in lege. 119.ca acea plata pentru munca in unitatea de timp va fi aceeasi pentru aceeasi activitate.45 2. 3 si 4 ale Directivei nr. direct sau indirect. pentru munca sa de la angajatorul sau”. 119 al tratatului CEE privind constituirea Comunitatii Europene (art. Ele prevad totodata nulitatea sau corectia obligatory a contractelor individuale sau collective. . fie in numerar. In intelesul acestui articol. actuale sau viitoare. 45 Idem 44. 2009. 211. conventii collective si contracte individuale. Editura Wolters Kluwer.1.3.44 In sensul art.Art.2. Bucuresti. 2. Totodata. contrare principiului egalitatii. de catre angajator lucratorului in considerarea angajarii acestuia. pag. pe care lucratorul il primeste. 141 in versiunea consolidata) instituie principiul platii egale pentru munca egala intre barbati si femei. fie in temeiul unui contract de munca. plata egala fara discriminare bazata pe sex inseamna: . fie in bunuri. 55/2006. Page 29 . Plata egala pentru munca de valoare egala Art. 6 introdus prin acest act normative prevede: “pentru munca egala sau de valoare egala este interzisa orice discriminare bazata pe criteriul de sex cu privire la toate elementele si conditiile de remunerare”. la formare si promovare profesionala si conditiile de munca stabileste obligatia statelor membre de a insera in legislatiile lor nationale dispozitiile necesare pentru a asigura egalitatea de tratament intre 44 Voiculescu Nicolae. Principiul platii egale pentru munca de valoare egala a fost introdus in Codul muncii roman de catre OUG nr. cu conditia sa fie consimtite.ca acea plata pentru aceeasi munca in unitati de produse va fi calculate pe baza aceleiasi unitati de masura. In formalarea alin.

46 Directiva accentueaza dreptul pe care il are femeia aflata in concediu de maternitate sau la terminarea acestuia de a-si relua locul de munca sau unul echivalent in conditii care san u-I fie mai putin favorabile sis a beneficieze de orice imbunatatire a conditiilor de lucru la care ea ar fi avut dreptul in timpul absentei sale. Editura Wolters Kluwer. 218. pag. Curtea Europeana de Justitie a stabilit. aplicarea principiului egalitatii de tratament implica inexistenta oricarei discriminari directe sau indirecte. 76/207/CEE privind punerea in aplicare a principiului egalitatii de tratament intre barbate si femei in ceea ce priveste accesul la locurile de munca. b. precum si de remunerare. Cu privire la derogarea de la principiul egalitatii de tratament pentru activitatile in care datorita naturii lor sau mediului in care sunt desfasurate. formare. inclusive promovarea. indifferent de ramura de activitate. ca derogarea poate fi aplicata numai la sarcini specifice sin u activitatilor in general. prin referire in particular la statutul material sau familial”. Page 30 . la activitati independente sau la munca. afilierea si implicarea intr-o organizatie a lucratorilor sau a angajatorilor sau orice organizatie ai carei membri exercita o profesie specifica. perfectioanre si recalificare. 2009. direct sau indirect. in ceea ce priveste: a. inclusive in institutiile publice. in Drept comunitar al muncii. 2002/73/CE a Parlamentului Europeana si a Consiliului modifica Directiva nr. inclusive de concediere. formare profesionala. 75/117/CEE. ca si in ceea ce priveste conditiile de munca. prevazute de Directiva nr. cu aceeasi ocazie. sexul muncitorului constituie un factor determinant. 2 alin. c. in sectoarele public sau privat. accesul la toate tipurile si toate nivelurile de orientare profesionala. inclusive exeprienta practica de munca. si la toate nivelurile ierarhiei profesionale. inclusive criteriile de selectie si conditiile de recrutare. 46 Voiculescu Nicolae. Conform art. d. (2) prevede o derogare de la principiul egalitatii de tratament pentru activitatile in care: “datorita naturii lor sau mediului in care sunt desfasurate. Bucuresti. conditiile de incadrare in munca si de munca. conditiile de acces la incadrarea in munca. Directiva nr. sexul lucratorului constituie un factor determinant”.barbate si femei in ceea ce priveste accesul la locurile de munca. 2 in care se dispune ca: “nu va fi nici un fel de discriminare pe baza de sex. Principiul egalitatii de tratament este definit in art. Art. 3 al directivei. la formare si la promovare profesionala si la conditiile de munca. pe criterii de sex. promovare profesionala. inclusive avantajele procurate de acest tip de organizatie.

Editura Wolters Kluwer. justificate de ratiuni de ordine oublica. (3) precizeaza ca ea “implica dreptul. dar si deciziile individuale luate in aplicarea unor astfel de dispozitii legale sau regulamentare. care. ea stabileste principiile pe baza carora un stat poate refuza intrarea sau rezidenta acelora care.47 Daca notiunile de securitate publica si sanatate publica nu au ridicat probleme de interpretare.48 Astfel. Aceste articole au stat la baza adoptarii Directivei nr. Directiva are un scop dublu: pe de o parte. 64/221/CEE privind coordonarea masurilor speciale aplicate strainilor in domeniul deplasarii si rezidentei. securitate publica si sanatate publica. libera circulatie. 48 alin. 56 ale Tratatului CEE prevad posibilitatea limitarii liberei circulatii a lucratorilor. Art. 179. securitate publica si sanatate publica. Bucuresti. ea stabileste o serie de garantii procedurale care trebuie sa fie respectate de autoritatile competente atunci cand se pune problema excluderii unor straini pe baza unuia din motivele amintite. 49 Este vorba despre urmatoarele drepturi: respectul vietii private si familiale. 48 alin (3) si art. libertatea gandirii. s-a precizat faptul ca expresia “limitari justificate de ratiuni de ordine publica” din art. Restrictii ale dreptului de intrare si dreptului de sedere pe motive de ordine publica. 48 Idem 44. Dup ace defineste libertatea de circulatie. securitatii publice sau sanatatii publice. pe teritoriul sau. In al doilea rand.2. de a raspunde la oferte de munca efectiv facute”. regulamentare si administrative precitate”. sub rezerva limitarilor justificate de ratiuni de ordine publica. Consiliul adopta directive pentru coordonarea dispozitiilor legislative. pag. Restrictiile sunt deci subiectul principiului proportionalitatii.E. in Drept comunitar al muncii. constiintei si religiei. Alin. 2004/38/CE.49 47 Voiculescu Nicolae. abrogate de catre Directiva nr. el precizand ca “prescriptiile referitoare la libertatea de stabilire nu prejudiaciaza aplicabilitatea dispozitiilor legislative regulamentare si administrative prevazand un regim special pentru cetatenii straini si justificat de ratiuni de ordine publica. priveste nu numai dispozitiile legale si regulamentele care fiecare stat membru trebuie sa le ia pentru a limita.2. art. la Capitolul VI instituie noile standarde in materie.E. securitate publica si sanatate publica”. libertatea de opinie. 48 al Tratatului C. in alte conditii ar fi eligibili. Page 31 . pe temeiul ordinii publice. intelesul si scopul notiunii de “ordine publica” au necesitat interpretarea Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene.2. 2009. (2) dispune ca “inaintea expirarii perioadei de tranzitie. 56 este mai complet. securitate si sanatate publica Art.

la nivel international. 50 Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. sub rezerva aplicarii masurilor tranzitorii prevazute in Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. prin ratificare. de a intemeia exclusive masurile luate pe comportamentul individual al persoanelor care fac obiectul acestora. 2. precum si membrii familiilor lor care intra si locuiesc legal in Romania. fie ea directa sau indirecta. a inclus ca principiu fundamental al relatiilor de munca principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii. Urmarind structura directivei europene. 646 din 21 iulie 2005. sa asigure exercitiul efectiv al cailor de recurs. Codul Muncii prin art. 38/2004 a Parlamentului European si a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind libera circulatie si sedere a cetatenilor Uniunii Europene si membrilor de familie pe teritoriul statelor membre a fost transpusa in dreptul intern prin intermediul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. Legislatie interna armonizata privind libera circulatie a persoanelor si a fortei de munca Directiva nr.Astfel de limitary si garantii rezulta in special din obligatia.3. 102 din 14 iulie 2005 privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European 50. nr. 102/2005 cuprinde prevederi referitoare la aspecte cum sunt: Intrarea. de a se abtine de la toate masurile care ar fi utilizate unor scopuri straine nevoilor de ordine publica sau ar adduce atingere drepturilor sindicale. oricarei personae afectata de masuri restrictive – si sub rezerva cazurilor sau motivelor privind siguranta statului – ratiunile care sunt la baza deciziei luate. si. Romania a asimilat deja.3. act normative de o deosebita impoartanta in ceea ce priveste integrarea pietei fortei de munca autohtona in cea europeana. Restrangerea dreptului la libera circulatie pe teritoriul Romaniei. e). 5. in sfarsit. precum si a membrilor familiilor lor. al Organizatiei Internatioanale a Muncii sau al Consiliului Europei.2. In plus. in conditiile legii aplicabile cetatenilor romani (art. La randul sa. Page 32 . alaturi de standardele comunitare. OUG nr. beneficiaza de o serie de drepturi si libertati. printer care si acela al unui acces neingradit pe piata fortei de munca din Romania. cetatenii uniunii Europene. de a comunica de indata. multe din standardele adopatate in cadrul Organizatiei Natiunilor Unite. Partea I. a cetatenilor Uniunii Europene si a membrilor familiilor lor. precum si la desfasurarea altor activitati de natura economica. sederea pe/de pe teritoriul Romaniei a cetatenilor Uniunii Europene. interzicand orice fel de dicriminare. impusa statelor membre. Astfel. lit.

folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii. 150 din 1 martie 2007. 202/19 aprilie 2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati54 vizeaza armonizarea legislatiei interne cu normele comunitare referitoare la promovarea egalitatii de sanse intre femei si barbati. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea si sanctinarea tuturor formlor de discriminare. Bucuresti. 2. Prin aceasta lege se introduce pentru prima data in dreptul roman notiunea de hartuire sexuala la locul de munca. 23-26. 99 din 8 februarie 2007. personae juridice. pentru a fi in consonanta cu prevederile actului normative comunitar. prin care intelegem actele si faptele intemeiate in mod aparant pe alte criterii decat cele prevazute de lege. de la personae fizice. Publicata in JO L 204 din 26 iulie 2006. Trebuie sa subliniem ca legislatia romana urmeaza sa fie analizata si prin luarea in considerare a prevederilor Directivei nr. fie ea discriminare directa. dar care produc efectele unei discriminari directe. Legea nr. nr. care. Conditiile de munca 51 Voiculescu Nicolae. primeste reclamatii/plangeri privind incalcarea dispozitiilor normative referitoare la principiul egalitatii de sanse si tratament intre barbati si femei si al discriminarii dupa criteriul de sex.2. hartuire si victimizare. cu personalitate juridical. 253. 52 Republicata in M. 2009.Of.Of. excludere. institutii publice si private si le transmite institutiilor competente in vederea solutionarii si aplicarii sanctiunii (art. Editura Wolters Kluwer. in care include actele si faptele de deosebire. 626 din 20 iulie 2006. Si se infiinteaza Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati (ANES). restrangerea sau inlaturarea recunoasterii. 24). 324/2006 pentru modificarea si completarea OG nr. 53 54 55 Page 33 . ca organ de specialitate al administratiei publice centrale. Publicata in M. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare53 a adoptat principiul partajarii sarcinei probei in cauzele avand ca obiect fapte de discriminare. in concordanta cu prevederile legislatiei comunitare. fie indirecta. in subordinea Ministerului Muncii.Of.Codul Muncii roman interzice orice discriminare fata de un salariat. Un alt act normativ. nr. in Drept comunitar al muncii.4. Solidaritatii Sociale si Familiei.52 Aceasta contine imporatnte definitii ale notiunilor de discriminare. nr.51 Prevederile cu valoare de principiu ale Codului Muncii sunt insa tratate pe larg in Ordonanta Guvernului nr. pag. Legea nr. 2006/54/CE55. pag. printre alte atributii. restrictie sau preferinta care au ca scop sau ca effect neacordarea. Republicata in M.

89/391/CEE din 12 iunie 1989 privind introducerea de masuri de incurajare a imbunatatirilor in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor in munca 56 constituie documentul cadru in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca. .asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor. .1. 56 Publicata in JO L 183 din 29 iunie 1989. formarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora. cum sunt securitatea lucratorilor. . Legea – cadru instituie in sarcina angajatorului obligatia sa ia masurile necesare pentru: .asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca.4. ea cuprinde principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale si la protectia securitatii si sanatatii. pag. precum si linii generale pentru transpunerea in practica a principiilor mentionate.prevenirea riscurilor profesionale. cum ar fi fortele armate. bunurilor.informarea si instruirea lucratorilor. Obiectivul acestei directive este acela de a imbunatati sanatatea si securitatea lucratorilor. .2. . 2. eliminarea factorilor de risc si accident. dar mai ales. 1-8. informarea. la locurile lor de munca.evitarea riscurilor. Angajatorii trebuie sa adopte urmatoarele principii generale de prevenire: . politia sau protectia civila). In aces scop. consultarea. Aceasta nu inseamna numai libertatea de miscare a oamenilor. private sau publice (cu exceptia anumitor activitati specifice din cadrul functiei publice.evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate. participarea echilibrata potrivit legislatiilor si/sau practicilor nationale. ci si alte elemente care ajuta la cresterea bunatatii cetatenilor Uniunii. in toate sectoarele de activitate. Securitatea si sanatatea la locul de munca Directiva Consiliului nr.De la inceputul crearii pietei interne comunitare s-a resimtit importanta dimensiunii sociale a acesteia. relatiile de munca etc. serviciilor si capitalului. a celor ce muncesc in interiorul granitelor acesteia. salariile si durata de lucru.combaterea riscurilor la sursa. Page 34 . normele comuniatre reglementeaza in mod detaliat aspectele referitoare la conditiile de munca. In acest scop.

sa utilizeze corect masinile. in domeniul sau de activitate. . a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala. 319/2006 precizeaza obligatiile lucratorilor: . uneltele. substantele periculoase. Bucuresti. s ail inapoieze sau s ail puna la locul destinat pentru pastrare. 278. aparaturii. a metodelor de munca si de productie. Editura Wolters Kluwer.sa utilizeze corect echipamentul individual de productie acordat si. Page 35 . . 57 Voiculescu Nicolae. in special.dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile. instalatiilor tehnice si cladirilor sis a utilizeze corect aceste dispozitive. dupa utilizare.. atat timp cat este necesar.sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati.furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.san u procedeze la scoaterea din functiune. aparatura. organizarea muncii. 2009. in mod prioritar.sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si / sau angajator accidentele suferite de propria persoana. alegerea echipamentelor de munca. . .adaptarea la progresul ethnic. . atat timp cat este necesar. relatiile sociale si infleunta factorilor din mediul de munca. despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitate si sanatate. schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii. echipamentele de transport si alte mijloace de productie.sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca. pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate.57 Capitolul IV al Legii nr. ale masinilor. . pentru a face posibila realiazrea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari. conditiile de munca. .sa coopereze. uneltelor. cu angajatorul si/sau lucratorii desemnati. .sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora. .adoptarea. pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor. .adoptarea muncii la om. precum si orice dificienta a sistemelor de protectie. . . in Drept comunitar al muncii.inlocuirea a cea ce este periculos cu ceea ce nu este pericuilos sau cu ceea ce este mai putin periculos. pag. modificarea. in vederea reducerii monotoniei muncii si a diminuarii efectelor asupra sanatatii.

aceasta a fost transpusa in dreptul intern prin Legea nr. . avut in vedere in ultimii ani de catre institutiile comunitare. 636 din 24 iulie 2006. 2. Formarea profesionala si recunoasterea stagiilor de formare profesionala 58 Publicata in M..Regulamentul nr.Directiva nr. UNICE si CEEP asupra muncii cu durata determinata .Directiva nr. 2003/88/CE din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de munca . Confederatia Europeana a Sindicatelor (CES) si Centrul European al Intreprinderilor cu Participare Publica (CEEP) . privind statisticile referitoare la structura si repartizarea salariilor .Directiva nr.Directiva Parlamentului European si a Consiliului nr.sad ea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari. . 2008/104/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de munca temporara . 2.2. . . . Un obiectiv mai larg.Regulamentul nr.Regulamentul (CE) nr. 96/71/CE a PArlamentului European si a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detasarea lucratorilor efectuata in cadrul unei prestari de servicii . 2744/95 al Consiliului din 27 noiembrie 1995.4.Regulamentul CE nr. este acela al promovarii unui grad cat mai inalt de ocupare a fortei de munca. 344/2006 privind detasarea salariatilor in cadrul prestarii de servicii transnationale58 . 450/2003 al Parlamentului european si al consiliului din 27 februarie 2003 relativ la indicele costului fortei de munca .Of.5. . 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind acordul cadru CES. 97/81/CE a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind acordul-cadru asupra muncii cu timp partial incheiat intre Uniunea Confederatiilor din Industrie si a Angajatorilor din Europa (UNICE). nr.2. 530/1999/CE al Consiliului din 9 martie 1999 referitor la statisticile structurale privind salariile si costul rtei de muca . 23/97/Ce al Consiliului din 20 decembrie 1996 relativ la statisticile privind nivelul si structura costului fortei de munca . . Page 36 . .Directiva nr.2. Salariile si timpul de munca Aceste aspecte sunt reglementate la nivelul Uniunii Europene prin urmatoarele acte legislative : .

2009. Bucuresti. 60 Idem 59. Sa amelioreze pregatire profesionala iinitiala si formarea permanenta. inclusiv prin recunosterea academica a diplomelor si a perioadelor de studii .59 De fapt. el facand obiectul a o serie de acte normative comunitare. Favorizarea mobilitatii studentilor si profesorilor. precum si al unei interesante jurisprudente. Sa stimuleze cooperarea in materia formarii intre institutii de invatamant sau de formare profesionala si intreprinderi . 59 Voiculescu Nicolae. Editura Wolters Kluwer. cu pastrarea responsabilitatii fiecarui stat pentru continutul invatamantului si organizarea sistemului educatiei. 405. Promovarea cooperarii intre institutiile de invatamant . Page 37 . care sa contribuie la diminuarea discrepantelor. nu de o politica comuna comunitara in aceste domenii. actiunea Comunitatii are in vedere : Dezvoltarea dimensiunii europene in educatie. in special prin insusirea si difuzarea limbilor statelor membre . a tinerilor . Sa faciliteze accesul la formarea profesionala si sa favorizeze mobilitatea formatorilor si persoanelor in formare. cu scopul de a facilita insertia si reinsertia profesionala pe piata muncii . inechitartilor si excluziunii sociale. Un capitol distinct privind acest domeniu se regaseste in Tratatul de la Maastricht. astfel cum a fost el structurat la Consiliul European de la Lisabona. pag. in Drept comunitar al muncii. in special. Cu acest prilej s-a subliniat ca o crestere economica echilibrata cu locuri de munca moderne presupune o educatie de nivel inalt.Domeniul formarii profesionale este unul dintre cele mai dinamice ale dreptului comunitar. Sa dezvolte schimbul de informatii si de experiente asupra problemelor comune sistemelor de formare ale statelor membre. in special prin formarea si reconversia profesionala .60 Potrivit Tratatului. Educatia si formarea profesionala adaptate la societatea bazata pe cunoastere este unul - dintre componentele fundamentale ale modelului social european. este vorba de accentuarea cooperarii intre statele membre ale Uniunii Europene. care vizeaza : - Sa faciliteze adaptarea la mutatiile industriale. si.

1999/42/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 7 iunie 1999 ce instituie un mecanism de recunoastere a diplomelor pentru activitatile profesionale acoperite de directivele de liberalizare ce cuprinde masuri tranzitorii. moasa. 92/51/CEE a Consiliului.Directiva nr. 78/687/CEE. Pentru recunoasterea stagiilor de formare profesionala exista la Nivelul Uniunii o serie de reglementari. 94/819 din 6 decembrie 1994 prin care se stabileste un program de actiune pentru implementarea unei politici de formare profesionala « Programul Leonardo da Vinci ».Directiva nr. cum ar fi : . nr. 93/16/CEE ale Consiliului privind profesiunile de asistent medical. din 18 iunie 1992. . 85/433/CEE si nr. 77/453/CEE. . nr.Directiva nr. nr. nr. nr. Incurajarea dezvoltarii educatiei de la distanta.Directiva Consiliului nr. .- Dezvoltarea schimbului de informatii si experienta privind principiile comune sistemelor de educatie ale statelor membre . .Directiva nr. 89/48/CEE si nr. medi veterinar. 2001/19/CEE a Parlamentului European si a Consiliului din 14 mai 2001 care modifica Directivele nr. relativa la un sistem general de recunoastere a diplomelor de invatamat superior care recunosc formari profsionale cu o durata minima de trei ani .Directivele nr. arhitect. Pentru aceasta. si care completeaza sistemul general de recunostere a diplomelor . . 2005/36/CEE privind recunoasterea calificarilor profesional. medic dentist. Page 38 . 89/48/CEE . 78/1026/CEE. 77/452/CEE. 89/48/CEE din 21 decembrie 1988. 78/686/CEE. 92/51/CEE ale Consiliului privind sistemul general de recunoastere a calificarilor profesionale . privind un al doilea sistem general de recunoastere profesionala. Consiliul a adoptat Decizia nr. care completeaza Directiva nr. Favorizarea dezvoltarii schimburilor de tineri si de animatori socio-educatioanli . farmacist si medic .

La originea cauzei se afla o cerere (nr. judecatori. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).D. statuand in cadrul unei camere formate din: Josef Casadevall. pronunta urmatoarea hotarare. Suedia. Ineta Ziemele. Page 39 . 70. Curtea a declarat cererea admisibila in ceea ce priveste durata procedurii penale incepute impotriva reclamantului si pretinsa incalcare a dreptului sau la libertatea de circulatie prin interdictia de a nu parasi orasul Bucuresti. procurorul de pe langa Curtea Suprema de Justitie a dispus trimiterea in judecata a reclamantului in fata Tribunalului Bucuresti. Elisabet Fura – Sandstrom.Capitolul III . politia romana i-a luat o declaratie reclamantului cu privire la plangerea penala formulata impotriva sa de catre partenerii sai de afaceri. domnul Julian Rosengren (reclamantul). La datele de 4 februarie. in temeiul art. 83 din 08/02/2010 Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia). Partea I nr. 20 si 29 martie1993. Reclamantul s-a nascut in anul 1954 si locuieste in Visby. Ann Power. La data evenimentelor locuia in Romania. Corneliu Barsan. La data de 13 aprilie 1993 a fost inceputa urmarirea penala impotriva reclamantului si a fost retinut de politie sub acuzatia de frauda in tranzactiile sale comerciale. La data de 4 mai 2006. prin care un cetatean cu dubla cetatenie. Alvina Gyulumyan. Egbert Myjer. Grefier de sectie. romana si suedeza. presedinte.786/01) indreptata impotriva Romaniei. procurorul de pe langa Curtea Suprema de Justitie a dispus arestarea preventiva a reclamantului.Studiu de caz Hotararea CEDO in Cauza Rosengren impotriva Romaniei Publicata in Monitorul Oficial. Restul cererii a fost declarat inadmisibil. dupa ce a deliberat in camera de consiliu la data de 27 martie 2008. In ziua urmatoare. si Santiago Quesada. a sesizat Curtea in data de 17 august 2000. referitoare la o presupusa frauda. La data de 1 noiembrie 1993.

Tribunalul Bucuresti a tinut primul termen de judecata in cauza. l-a condamnat din nou pe reclamant la 4 ani de inchisoare. ca urmare a apelului reclamantului. Curtea Suprema de Justitie a admis recursul in anulare. dupa reexaminarea probelor administrate in cauza. La data de 30 aprilie 1997. dupa executarea pedepsei. Curtea de Apel Bucuresti a admis apelul introdus de reclamant si a trimis cauza la Tribunalul Bucuresti pentru rejudecare. Curtea de Appel Bucuresti a recalculat cuantumul daunelor civile pe care urma sa le acorde victimelor. curtea Suprema de Jusrtitie. Curtea de Apel Bucuresti a dispus incetarea procesului penal ca urmare a prescriptiei raspunderii penale. ceea ce ar face ca expulzarea sa sa fie neconstitutionala. Tribunalul Bucuresti l-a condamnat pe reclamant la 4 ani de inchisoare pentru inselaciune si a dispus acordarea de daune civile partilor vatamate. La data de 11 mai 1995. cauza a fost amanata pentru a-i permite reclamantului sa isi angajaze un nou avocat. deoarece plangerile penale impotriva reclamantului se prescrisesera. avand in vedere nationalitatea sa suedeza.La data de 5 decembrie 1993. procurorul general a formulat recurs in anulare impotriva Deciziei definitive din data de 12 martie 2002 cu privire la anularea ordinului de expulzare. Tribunalul Bucuresti. Prin Decizia ramasa definitiva din data de 07 aprilie 2003. In mai multe randuri. Page 40 . Instanta superioara a constatat ca instanta de fond nu clarificase toate faptele relevante si ca nu examinase toate acuzatiile aduse impotriva reclamantului. Avocatul reclamantului a solicitat o amanare in vederea pregatirii apararii. Dupa reexaminarea probelor si pe baza constatarilor sale. La data de 16 octombrie 2000. a pronuntat decizia definitiva in cauza si a respins recursul reclamantului impotriva Deciziei din data de 16 octombrie 2000. cu obligatia de a plati daune civile. In perioada 27 iunie 1995 – 21 ianuarie 2000 au avut loc aproximativ 40 termene de judecata in fata Tribunalului Bucuresti. instanta a dispus expulzarea reclamantului. a casat partea din Decizia definitiva din data de 12 martie 2002 referitoare la ordinul de expulzare si a anulat ordinul cu motivarea ca reclamantul nu si-a pierdut niciodata cetatenia romana. Tribunalul Bucuresti a amanat judecarea cauzei viciilor procedurii de citare. La data de 15 noiembrie 1994 a fost audiat un martor in prezenta reclamantului si a avocatului sau. In data de 12 martie 2002. dupa reexaminarea probelor. Prin Sentinta din data de 29 noimbrie 1994. astfel cum au fost formulate de procuror la data de 1 noiembrie 1993. cauza fiind in mod repetat amanata din cauza viciilor in procedura de citare. La data de 21 ianuarie 2000. din cauza lipsei partilor sau a lipsei dosarului de urmarire penala. Au fost acordate mai multe termene in vederea administrarii de probe in cauza. La data de 25 octombrie 2002. De asemenea.

La datele de 5 si 26 iunie. in special prin neprezentarea sa la cateva termene de judecata. 6 A § 1 din Conventie. la cererea reclamantului. Tribunalul Bucuresti a respins cererea. daca i s-ar permite sa calatoreasca in strainatate in scopuri de afaceri. Aceasta a retinut ca. Tribunalul Bucuresti a respins cererile ulterioare primite de la reclamant in vederea ridicarii masurii. La data de 27 februarie 1996. Tribunalul Bucuresti. Acesta a retinut ca pentru derularea afacerilor sale nu era necesar ca reclamantul sa calatoreasca in starinatate sau intr-un alto ras. care va hotari… asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa ». in conformitate cu CPP. fondurile necesare pentru plata daunelor ar putea fi procurate mai repede. IN DREPT I. 11 septembrie si 16 octombrie 1996. deoarece ar putea numi un reprezentant. Guvernul a considerat ca aceasta cauza a fost complexa si ca reclamantul a contribuit semnificativ la tergiversarea sa. insa i-a impus obligatia de a nu parasi orasul. tribunalul Bucuresti a respins o cerere similara pe motivul de circumstantele care au dus la luarea masurii nu s-au schimbat. care prevede urmatoarele : « Orice persoana are dreptul la judecarea…intr-un termen rezonabil a cauzei sale. La data de 22 octombrie 2001. reclamantul a parasit Romania din propria initiativa si s-a stabilit in Suedia. de catre o instanta…. La data de 18 decembrie 1996. 6 A § 1 din Conventie Reclamantul se plange de faptul ca durata procedurii penale pornite impotriva sa a fost incompatibila cu cerinta : « termenului rezonabil » stipulata la art. masura preventiva prevazuta de Codul de procedura penala al Romaniei (CPP). reclamantul nu poate contesta interdictia decat odata cu apelul pe fond declarat impotriva hotararii primei instante.Interdictia de a nu parasi orasul Bucuresti La data de 19 decembrie 1995. La data de 29 martie 1996. O mare parte din intarzieri au fost produse prin faptul ca martorii nu s-au prezentat in fata Page 41 . Curtea de Apel Bucuresti a respins un recurs introdus de reclamant impotriva acestei decizii. El a argumentat ca. Prin decizia pronuntata in aceeasi zi. a revocat arestarea preventiva. Asupra pretinsei incalcari a art. insa fara a specifica motivele. reclamantul a depus la Tribunalul Bucuresti o cerere de revocare a acestei interdictii.

instantelor. Perioada in discutie s-a incheiat la data de 12 martie 2002. procedura a durat 9 ani pentru 3 grade de jurisdictie. si nu reclamantilor. nu au existat perioade lungi de inactivitate care sa poata fi imputate autoritatilor. Raimondo impotriva Italiei. Curtea a constat deja. cauza s-a aflat pe rolul instantei de fond. Procedura recursului in interesul legii formulat ulterior de catre procurorul general si care avea drept scop casarea de catre Curtea Suprema de Justitie a Deciziei ramase definitiva din data de 12 martie 2002 nu ar trebui sa fie luata in considerare la stabilirea perioadei relevante pentru durata totatla a procedurii. aceasta deficienta le este imputabila autoritatilor. in evaluarea caracterului rezonabil al perioadei de timp care s-a scurs dupa aceasta data. A § 43). Pe de alta parte. seria A nr. si nu la fondul acuzatiilor aduse impotriva reclamantului (vezi. Curtea considera ca Guvernul nu a prezentat niciun fapt sau argument care sa o poata convinge sa ajunga la o alta concluzie Page 42 . deoarece nu se referala « acuzatiile penale » formulate impotriva reclamantului. p. dupa 16 luni de la plata primei notificari a cercetarii penala pornite impotriva reclamantului. 281 A. ca. desi nu este de competenta sa sa analizeze calitatea juridica a jurisprudentei instantelor interne. mutatis mutandis. repetarea acestor dispozitii in cadrul aceluiasi set de proceduri denota o deficienta majora a sistemului judiciar. 20. Prin urmare. in masura in care calea de atac s-a referit numai la masura expulzarii. trebuie luata in considerare starea procedurii la data respectiva. conduita reclamantului si conduita autoritatilor competente. cand a intrat in vigoare recunoasterea de catre Romania a dreptului la petitie individuala in fata Curtii. pentru stabilirea caracterului rezonabil al duratei procedurii. evaluarea trebuie sa se faca in lumina circumstantelor cauzei si cu luare in considerare a urmatoarelor criterii : complexitatea cauzei . Cu toate. acestea. Perioada care trebuie luata in considerare a inceput abia la data de 20 iunie 1994. Dupa analizarea tuturor elementelor aflate in posesia sa. Curtea reitereaza faptul ca. deoarece retrimiterea cauzelor spre rejudecare este dispusa de obicei in urma unor erori comise de instantele inferioare. Mai mult decat atat. In toata aceasta perioada cauza a fost analizata de 5 instante. Astfel. dintre care 8 ani intra in competenta « ratione temporis » a Curtii. Ba mai mult. Hotararea din 22 febraurie 1994. la acea data. Curtea a constatat in mai multe randuri incalcari ale art. 6 A § 1 din Conventie in cauze care ridicau probleme similare cu cea din cauza de fata.

).in cauza de fata. protectia sanatatii sau a moralei ori pentru protejarea drepturilor si libertatilor altora. 3. ingerinta a fost in conformitate cu legea « art. sa faca obiectul unor restrangeri care. vezi Rosengren impotriva Romaniei (dec. II. 4 la Conventie. urmareste unul dintre scopurile legitime prevazute la art. prevazute de lege. Asupra pretinsei incalcari a art. In speta.786/01. Drepturile recunoscute in paragraful 1 pot. 2 din Protocolul nr. intr-o societate democratica. III. siguranta publica. Orice persoana este libera sa paraseasca orice tara. in anumite zone determinate. pentru un rezumat al legislatiei in materie.P. Tinand cont de jurisprudenta sa in materie. Curtea considera ca in cauza de fata durata procedurilor a fost excesiva si nu a respectat cerinta 2termenului rezonabil ». in plus. 136 C. 70. de asemenea. mentinerea ordinii publice. constituie masuri necesare. 4. prevazute de lege. 4 mai 2006 » si a urmarit scopurile legitime stipualate la art. prevenirea faptelor penale. 4 si este. sunt justificate de interesul public intr-o societate democratica ». 4.Aprecierea Curtii Curtea observa inca de la inceput ca partile nu contesta faptul ca interdictia de a parasi orasul Bucuresti impusa reclamantului a constituit o ingerinta in libertatea sa de circulatie.P . 4. Curtea reitereaza ca nu este o chestiune discutabila in sine faptul ca statul poate aplica diferite masuri preventive ce limiteaza libertatea unui acuzat pentru a asigura realizarea eficienta a unei cercetari penala. Page 43 . 2 A § A § 3 si 4 din Protocolul nr. pentru securitatea nationala. 2 din Protocol nr. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrangeri decat acelea care. in mod special prevenirea infractiunilor si protectia drepturilor si libertatilor altora. 2. Oricine se gaseste in mod legal pe teritoriul unui stat are dreptul sa circule in mod liber si sa-si aleaga in mod liber resedinta sa. 4 la Conventie Reclamantul s-a plans de faptul ca interdictia de a parasi orasul Bucuresti ce i-a fost impusa de Tribunalul Bucuresti la data de 19 decembrie 1995 i-a incalcat dreptul la libertatea de circulatie garantat de art. in masura in care o astfel de masura – in special durata sa – este proportionala cu scopurile urmarite. care prevede urmatoarele : « 1. Aceasta ingerinta incalca art. cu exeptia cazului in care este « in conformitate cu legea ». 2 A § 3 din Protocolul nr. 2 din Protocol nr. nr. necesara intr-o societate democratica pentru a atinge scopul sau scopurile in discutie. inclusiv pe a sa.

Prejudiciul Reclamantul solicita urmatoarele sume pentru daunele materiale si morale : 850. Mai mult chiar.000. Curtea acorda partii lezate. masura din cauza de fata a durat 6 ani si 3 luni. daca este cazul. Curtea observa ca instantele interne nu au precizat motivele de luare sau de prelungire a masurii. Page 44 . 4. intrucat necesitatea de a impune restrictia se va diminua odata cu trecerea timpului. desi reclamantul a contestat aceasta masura in mod repetat. 2 din Protocolul nr.In cererea de fata. 4 cu privire la o amanare de 5 luni in formularea motivelor unei decizii prin care instanta interna a revocat o masura ce viza drepturile reclamantului prevazute de acest articol. Astfel. la data de 13 martie 2002. » A. Mai mult chiar. 2 din Protocolul nr. desi acuzatiile aduse reclamantului s-au prescris la data de 16 octombrie 2000.000 dolari americani (USD) reprezentand creditele pe care a trebuie sa le contracteze pentru a-si acoperi cheltuielile zilnice in timpul procedurilor . De asemenea. 800. interdictia de a parasi orasul Bucuresti i-a fost impusa reclamantului la data de 19 decembrie 1995 si a durat pana la finalul procedurii. Pentru toate aceste motive.000 USD reprezentand daunele produse afacerii sale prin obligatia de a nu parasi orasul Bucuresti . Curtea considera ca lipsa motivarii in deciziile instntelor interne aduce atingere tot mai mult drepturilor reclamantului. o durata ce poate constitui in sine o incalcare a art.000 USD pentru compensarea suferintelor fizice si mentale (inclusiv pentru bolile contractate) in timpul detentiei pe perioada procedurilor judiciare . o reparatie echitabila. precum si o intarziere de 18 zile in comunicarea deciziei respective reclamantului. « Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inalaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari. desi din dosar rezulta ca reclamantul nu a intampinat dificultati la parasirea orasului Bucuresti la data de 22 octombrie 2001 el nu a fost in nici un moment informat de catre autoritati despre revocarea interdictiei. Curtea reitereaza ca in cauza Raimondo impotriva Italiei a constatat o incalcare a art. 3. Curtea constat ca nu a fost pastrat un just echilibru intre cerintele de interes general si drepturile reclamantului.

C. Curtea reaminteste ca avocatul a primit déjà suma de 701 Euro pentru asistenta juridica. B.000. in masura in care interdictia de a parasi localitatea i-a incalcat reclamantului. Cheltuieli de judecata Reclamantul nu a formulat pretentii cu privire la cheltuielile de judecata angajate in fata instnatelor interne sau in fata Curtii. 4. Curtea nu acorda reclamantului cheltuielile de judecata. aceasta ii acorda reclamantului suma de 3000 Euro cu titlu de daune morale. Guvernul contesta aceste pretentii.000 USD pentru daunele morale suferite din cauze imposibilitatii de a-si vedea familia din Suedia pe timpul interdictiei de a parasi localitatea . Tinand cont de situatia expusa mai sus. prin urmare. Aceasta nu distinge nicio legatura de cauzalitate intre incalcarile constate si daunele materiale pretinse . Pe de alta parte. 2 din Protocolul nr. in mod netemeinic.500 USD pentru daunele ce i-au fost cauzate. in aclitatea sa de cetatean strain. dreptul la libertatea de circulatie. Page 45 . el considera ca reclamantul nu si-a sustinut pretentiile si ca a cerut sume exorbitante cu titlu de daune morale.- 4. 100. prin limitarea libertatii sale de circulatie. Curtea reitereaza faptul ca a constatat deja incalcarea art. majorata cu 3 puncte procentuale.000 USD pentru daunele morale suferite din cauzale arestului sau ilegal si atingerea adusa reputatiei sale de om de afaceri in Romania . Dobanzi moratorii Curtea considera potrivit ca rata dobanzii moratorii sa se bazeze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal a Bancii Central Europene. In orice caz. respinge aceasta cerere. si 637. 6 din Conventie cu privire la durata procedurii penale si a art. Acesta considera ca nu exista nicio legatura de cauzalitate intre reparatia echitabila pretinsa si masurile luate de stat impotriva reclamantului.

2 din Protocol nr. 2. 6 A § 1 din Conventie . in cel mult trei luni de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari. 4. Intocmita in limba engleza.ro Page 46 . incepand de la expirarea termenului mentionat mai sus si pana la efectuarea platii. conform art. 44 a §2 din Conventie. Ca. ulterior comunicata in scris la data de 24 aprilie 2008. Statul parat sa ii plateasca reclamantului. pentru daunele morale. incalcarea art. 3. Josep Casadevall. plus orice suma ce ar putea fi datorata cu titlu de impozit.juristprudentaCEDO. In unanimitate. 77 A § A § 2 si 3 din Regulament. 4 la Conventie . Hotaraste : a. suma de 3. Santiago Quesada Studiul de caz a fost preluat de pe pagina de internet www. sume ce vor fi convenite in moneda nationala a statului parat la cursul de schimb valabil la data platii . in conformitate cu art. b.PENTRU ACESTE MOTIVE. Respinge cererea de reparatie echitabila pentru rest. Hotaraste ca a avut loc. majorata cu 3 puncte procentuale .000 Euro (trei mii euro). CURTEA 1. aceasta suma sa se majoreze cu o dabanda simpla avand o rata egala cu cea a facilitatii de imprumut marginal a Bancii Centrale Europene valabila in acesta perioada. Hotaraste ca a avut loc incalcarea art.

Aceste discriminări se pot referi la condiţiile de intrare.E. Page 47 . putem formula urmatoarele concluzii. Libera circulaţie a persoanelor şi eliminarea controalelor la frontierele interne constituie o parte a unui concept mult mai larg. Asa cum am vazut. deplasare. cel de piata interna ce nu poate fi realizata in conditiile existentei unor frontiere interne si a restrictionării circulatiei indivizilor. angajare sau remuneratie. libera circulatie a persoanelor în cadrul Comunitatilor Europene a fost definită în Acordul Unic European (1987) drept una din cele patru libertati fundamentale ale Pietei Interne.Concluzii Dupa analiza juridica atent desfasurata de-a lungul lucrarii prezentate privind libera circulatie a persoanelor in cadrul tratatelor care au marcat evolutia Uniunii Europene. Prin asigurarea unui asemenea regim nediscriminatoriu se realizează libera circulatie a persoanelor in spaţiul comunitar. Esenta acestei libertati consta in eliminarea discriminarilor intre cetatenii statului membru pe teritoriul caruia se află acestia sau isi desfasoara activitatea si cetatenii celorlalte state membre ce stau sau muncesc pe teritoriul acestui stat. munca.

se desfasoara un amplu proces de implementare a unor standarde comune în ceea ce priveste controlul la frontierele externe ale Uniunii si politicile de vize. La Amsterdam. Marea Britanie şi Irlanda nu au acceptat sa ia parte la măsurile din cadrul Titlului IV al Tratatului de la Roma. Obiectivul a fost realizat doar de cateva state membre in baza Conventiei de Implementare a Acordului Schengen (semnata la 19 iunie 1990 si intrata in vigoare la 26 martie 1995). alaturi de libera circulatie a produselor. securitate si justitie. problematica trecerii frontierelor externe şi politica referitoare la imigratie. Cetătenii europeni beneficiaza de dreptul fundamental de a se deplasa si de a se stabili unde doresc. Mai mult.Acest nou statut a dus la accelerarea procesului de extindere a drepturilor la libera circulatie asupra unor noi categorii de persoane (studenti.vize. libera circulatie a serviciilor si libera circulatie a capitalurilor. dar au resurse suficiente de trai). Uniunea Europeana are în vedere crearea unei zone europene de libertate. libera circulatie a persoanelor constituie una dintre cele patru libertati din cadrul pietei interne si a politicilor comunitare la nivelul Uniunii Europene. Dar. Tratatul a plasat în domeniul de interes comun al statelor membre şi politica referitoare la azil. iar Danemarca va participa doar in cadrul măsurilor referitoare la politica de vize. persoane ce nu depun activităti economice. pentru a fi cu adevarat în avantajul tuturor. securitate si justitie în care nu mai este nevoie de controlul persoanelor la frontierele interne. In acelasi timp. Abolirea controalelor la frontiera nu a fost insa pe deplin infaptuita in cadrul Uniunii. Libera Page 48 . imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor) si a prevăzut o perioadă de 5 ani pana la momentul in care se vor aplica procedurile comunitare si în aceste domenii. azil si imigratie. Conceptul de „cetatenie europeana“ a fost prima oara introdus prin Tratatul de la Maastricht (1993) prin care s-a acordat drept de libera circulatie si de libera rezidenta in interiorul Uniunii tuturor cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene. aceasta dubla cerinta a fost inscrisa in Tratat sub forma infiintarii progresive a unei zone de libertate. indiferent de nationalitate. libertatea de circulatie a persoanelor trebuie insotita de un nivel corespunzator de securitate si justitie. azil. Dupa cum am mai mentionat. Tratatul de la Amsterdam a introdus prevederile legate de aceste aspecte în Tratatul de la Roma (Titlul IV . Prin politica sa.

Fie în cazul profesiilor care cer cativa ani de studii superioare. totusi. Este usor de observat ca. In cadrul Consiliului European de la Nisa (decembrie 2000). Suntem la inceputul anului 2010 si putem spune ca suntem direct conexati la toate aceste mari transformari. Chiar Page 49 . aceasta libertate fundamentala are multe tangente cu pilonul III. munci si circula liber. angajatorilor nu le este permis sa discrimineze vis-a-vis de potentialul angajatilor pe baza de nationalitate (cu exceptia unor arii sensibile cum ar fi securitatea naţionala). Carta nu face nici o deosebire intre cetateni. întrucât ea implica aspecte legate de respectarea drepturilor omului. muncitorii gasesc uneori destul de greu un loc de munca in alte tari decat cele unde si-au obtinut calificarile profesionale. Atunci cand angajeaza. Aceasta poate actiona ca o „bariera de a nu intra”. vedem ca pentru cetateni ai Statelor Membre al UE. libertatea de miscare prin Uniune a fost atinsa in principiu si acestia au dreptul de a trai. economice. ca traim zi de zi si pas cu pas aceasta mare transformare care a marcat si va marca istoria omenirii sub toate aspectele sale. În majoritatea Statelor Membre. sederea mai lunga decat o vacanta necesita inregistrare. totusi. politice. de a se stabili sau de a furniza servicii in orice stat membru. permis de munca sau alt document / permisiune nefiind ceruta. Acestia pot. sau comercianti care iti cer un anumit training. Carti de identitate sau pasapoartele sunt cerute pentru a calatori în afara unui Stat Membru. intrunind „ pentru prima data „ in cadrul unui document unic drepturile tuturor persoanelor care se gasesc in mod legal pe teritoriul Uniunii Europene. sa ceara angajatilor sa fie fluenti in anumite limbi straine in perioada cat lucreaza. totusi. europene si nationale.circulatie a persoanelor sau fortei de munca este una dintre cele patru libertati fundamentale care cade mai mult sub incidenta pilonului I (Comunitatile Economice). Parlamentul European şi Comisia Europeană au semnat Carta Drepturilor Fundamentale. de a lucra. dar si de asigurarea securitatii si accesului la justitie în spatiul European. Astfel. sociale stipulate intr-o serie de documente internationale. Din punct de vedere al sferei subiectelor de drept. Consiliul UE. Una dinte cele mai mari bariere fata de lucrul in afara tarii de origine este recunoasterea calificarilor profesionale. nici o viza. document ce aduce intr-un cadru unic drepturile civile. Articolul 15 alineatul 1 al Cartei vorbeste despre dreptul oricărui cetatean sau cetatene ai Uniunii de a avea libertatea de a cauta un serviciu.

este usor sa ne dam seama ca la nivelul de organizare al Uniunii Europoene exista inca carente serioase. spre o Europa Unita. dupa o perioada de aderare. în aceiasi termeni ca si cei locali. Când şi dacã Turcia va adera. membri UE din 2007. astfel încât o astfel de barierã este probabila de a afecta mai mult munca platita cu mult mai puţin. alaturi de Bulgaria. Lucrãtorii din cele zece State Membre (excluzând Cipru şi Malta) care au aderat în 2004 încã întâmpinã restricţii când cautã locuri de muncã în anumite State Membre. astfel de oameni afla ca trebuie sa urmeze pregatiri intensive spre a se „recalifica” in vederea unui loc de munca in noul Stat Membru. pânã în 2011. astfel incat cei calificati pentru a munci într-un anumit domeniu întrun Stat Membru pot intra în aceeşi profesie in orice alt Stat Membru. De la 1 ianuarie 2007. Germania şi Austria sunt singurele state care intenţioneazã sã blocheze accesul la piaţa lor de muncã pentru maximum 7 ani. chiar daca fundamentul de constructie al acesteia devine pe zi ce trece mai solid si mai sigur. intelegeri speciale au fost facute pentru a se asigura cele mai inalte standarde ale serviciilor in intreaga Uniune. restricţiile pe piaţa de muncã vor trebuie ridicate pânã la 1 ianuarie 2014. Romania devine. Pentru persoanele care lucreaza. UE a pus în functiune un sistem de recunoastere reciproca a diplomelor. cu beneficiile prevazute la nivel nationale. Pentru a rezolva aceasta problema. drept pentru care un permis de muncã specific este cerut pentru a lucra în „vechile” State Membre. Desi regulile UE dicteaza ca aceste contributii facute in state diferite sunt adunate de-a lungul activitatii profesionale. Cei aflati in pozitii mai bine platite isi pot aranja singuri schema de pensie şi de sanatate. precum si alte aspecte ale securitatii sociale. o bariera majora este „portabilitatea”drepturilor de pensie. Pentru cetãţeni ai României şi Bulgariei. cum ar fi medicina. Sistemele nationale au fost stabilite in asa fel incat oamenii sa contribuie de-a lungul intregii perioade de munca si sa-si poata retrage pensia la momentul retragerii din activitate. stat membru al Uniunii Europene. In anumite profesii. Cei care lucreaza in State Membre diferite se poate sa fie acumulat beneficii partiale intr-unul sau doua sisteme nationale diferite. somaj si asigurarile de sanatate. se aşteaptã ca unele State Membre sã cearã o perioadã de tranziţie semnificativ mai lungã.si atunci cand abilitatile de baza sunt asemanatoare. Aceste mãsuri tranzitorii sunt detaliate în Tratatele de aderare : o perioadã de tranziţie pentru 2 pânã la 7 ani se aplicã. Page 50 . Din observatiile de mai sus. o Europa de neclintit si de neinvins. complexitatea sistemului ramane o bariera fata de libertatea de circulatie a celor dornici de a munci.

Editura Paralela 45. sa promoveze o dezvoltare armonioasa a activitatilor economice în ansamblul Comunitatii. 2005 Voiculescu Nicolae – “ Drept commercial al muncii “ – Editura Wolters Kluwer. Bibliografie : • Rudareanu Mariana – “ Drept Comunitar – Note de curs “. • • • • *** Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene ( actualizata la zi ). Tinca Ovidiu – “ Drept comunitar general “ – Editura Lumina Lex. acest lucru era exprimat în termeni specifici: „Comunitatea are ca misiune. Sabau Mirela Georgiana – “ Drept comunitar general “. Asa cum se remarca inca din primele randuri ale Tratatului de la Roma. 2009. 2009. Pitesti. Page 51 . prin realizarea unei piete comune si prin apropierea treptata a politicilor economice ale statelor membre. Editura Fundatia Romania de maine. Editura Fundatia Romaniei de Maine. 2007.O data cu intrarea in vigoare la 1 decembrie 2009 a Tratatului de la Lisabona speram ca aceste neajunsuri vor fi treptat. 2007. Bucuresti. o expansiune continua si echilibrata. Bucuresti. Weber Florentina Iuliana – “ Elemente de drept comunitar “. Bucuresti. Bucuresti. treptat eliminate pentru ca sa putem incheia prezenta lucrare in termenii optimisti ai marilor peronalitati care si-au pus amprenta la faurirea Marii Europe. Voicu Marin. ridicarea accelerata a nivelului de viata si stabilirea unor relatii mult mai apropiate între tarile care le formeaza”. o stabilitate crescuta.

Monitorul Oficial al Romaniei.infoeuropa.juristprudentaCEDO. Paris. editia a VIII-a. Tratatul de la Lisabona. Tratatul de aderare al Romaniei la UE.ro www. Tratatul Constituţional. Editura Armand Collin. CEE. Tratatele de la Maastricht. Tratatele constitutive (CECO.mie.Constitutia Romaniei. Nisa.ro Page 52 . **** www. Amsterdam. Droit materiel communitaire. 2001. CEEA).ro www.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->