Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Evaziunea Fiscala
Evaziunea Fiscala
2009
1
CUPRINS
2
CAPITOLUL I : EVAZIUNEA FISCALA
Juristii romani au fost preocupati inca de la inceputul secolului XX de definirea evaziunii fiscale,
in acest scop dandu-se diferite definitii cum ar fi de exemplu: « totalitatea procedeelor licite si
ilicite cu ajutorul carora cei interesati sustrag in totalitate sau in parte averea lor, obligatiunilor
stabilite prin legile fiscale », sau « sustragerea de la plata obligatiunilor fiscale prin transmiterea
unor date eronate privind sursele si veniturile impozabile ».
Evaziunea fiscala este rezultanta logica a defectelor si inadvertentelor unei legislatii imperfecte, a
metodelor defectuoase de aplicare, precum si a neprevederii si nepriceperii legiuitorului a carui
fiscalitate excesiva este tot atat de vinovata ca si cei pe care ii provoaca prin aceasta la evaziune.
Art.1 din legea 87/1994 defineste evaziunea fiscala ca fiind « sustragerea prin orice
mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate
bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale
extrabugetare de catre persoanele fizice sau juridice romane sau straine, denumiti in continuare
contribuabili ». In art.3 din aceasta lege sunt prevazute obligatiile contribuabilului, si anume:
• declararea in termen de 5 zile de la inregistrare a datelor in legatura cu subunitatile constituite
in sucursale, filiale, puncte de lucru, depozite, magazii si cu orice alte locuri in care se
desfasoara activitati producatoare de venituri, bancile si conturile bancare in lei sau in valuta,
indiferent de locul unde functioneaza, in tara sau in strainatate ;
• declararea organului de control a bunurilor sau valorilor impozabile depozitate in orice alte
locuri ;
• declararea oricaror schimbari cu privire la sediu, filiale, depozite, conturi bancare in termen de
15 zile de la data cand au avut loc. Declaratia se va comunica organelor fiscale competente ;
• evidentierea veniturilor realizate si cheltuielilor efectuate din activitatile desfasurate, prin
intocmirea registrelor sau a oricaror alte documente prevazute de lege ;
• plata la termen a sumelor datorate statului ca urmare a obtinerii de venituri, detinerii de bunuri
imobile sau mobile ori a desfasurarii de activitati supuse taxelor si impozitelor.
3
I.2.Formele evaziunii fiscale
4
daca acestea au avut loc sau nu, duce la sustragerea unei parti din veniturile realizate de la
impunere ;
g) un contribuabil are posibilitatea sa opteze pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice, fie pe
sistemul de impunere aplicabil veniturilor realizate de corporatie. Optand pentru cel de al doilea
regim fiscal, contribuabilul realizeaza o importanta sustragere din venitul impozabil deoarece
sistemul de impunere al corporatiilor cuprinde numeroase facilitati care duc la o substantiala
reducere a sarcinilor fiscale ;
h) luarea in considerare a unor facilitati legale cu privire la excluderea din masa impozabila a
cheltuielilor cu munca vie, cu pregatirea profesionala si practica in productie, a sumelor platite
pentru contracte de cercetare ce au ca obiect programe prioritare de interes national ;
i) scaderea din venitul impozabil a cheltuielilor de protocol, reclama sau publicitate, indiferent
daca au fost facute sau nu ;
j) interpretarea favorabila a dispozitiilor legale care prevad importante facilitati pentru
contributiile la sprijinirea activitatilor sociale, culturale, stiintifice si sportive. Legea 12/1991
privind impozitul pe profit (M.O. nr.25 din 31.01.1991) reglementeaza cheltuielile care se scad
din veniturile incasate in vederea diminuarii profitului. Aceasta lista a fost modificata in anexa 1,
la Hotararea guvernului nr. 804 din 30.11.1991. Interpretarea favorabila a acestor dispozitii ce
acorda scutiri de impozit pe diferite perioade de la infiintarea societatii in functie de profil a dus
la infiintarea unui numar deosebit de mare de
societati cu profil comercial in scopul evaziunii fiscale ;
b) Evaziunea fiscala ilicita, spre deosebire de cea legala, se savarseste prin calcarea flagranta a
legii, profitandu-se de modul specific in care se face impunerea. in acest caz contribuabilul
violeaza prescriptia legala cu scopul de a se sustrage de la plata impozitelor, taxelor si
contributiilor cuvenite statului.
Evaziunea fiscala este frauduloasa cand contribuabilul, obligat sa furnizeze date in sprijinul
declaratiei in baza careia urmeaza a i se stabili cota impozitului, recurge la disimularea obiectului
impozabil, la subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau la folosirea altor cai de
sustragere de la plata impozitului. In general este greu sa se determine toate formele de evaziune
de acest gen, ele fiind practic nelimitate. in activitatea fiscala exista insa forme care se regasesc
mai frecvent:
5
- intocmirea de declaratii false,
- intocmirea de documente de plati fictive,
- alcatuirea de registre contabile nereale,
- nedeclararea materiei impozabile,
- declararea de venituri impozabile inferioare celor reale,
- executarea de registre de evidente duble, un exemplar real si altul fictive,
- diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin inregistrarea in
cheltuielile unitatii a unor cheltuieli neefectuate in realitate,
- vanzarile facute fara factura, precum si emiterea de facturi fara vanzare efectiva, care ascund
operatiunile reale supuse impozitarii,
- falsificarea bilantului, ca mijloc de fraudare a fiscului, care presupune o conventie intre patron
si contabilul sef, ei fiind astfel tinuti sa raspunda solidar pentru fapta comisa.
Micsorarea incasarilor bugetare din impozite, datorita evaziunii fiscale, este in mai multe state o
problema acuta si frecventa, marimea acestora nefiind deloc neglijabila.
6
I.3. Modalitati prin care se realizeaza evaziunea fiscala (importanta T.V.A. –ului)
Taxa pe valoarea adaugata se spune ca este unul din impozitele mai putin predispuse a fi obiectul
evaziunii fiscale. Se are in vedere, cand se face aceasta afirmatie, ca T.V.A., fiind inscrisa
obligatoriu in documentul care atesta transferul proprietatii unui bun, prezinta posibilitatea
controlului incrucisat in vederea stabilirii realitatii operatiunii impozabile (la vanzator si la
cumparator). Cu toate acestea, chiar in tarile cu sisteme fiscale solide, evazionistii nu pierd din
vedere nici acest impozit. Este vorba, de exemplu, de « institutia » taxi-ului. « Taxi » este un
« mandatar » a carui unica functie este de a fi inscris la Registrul Comertului pentru a emite, sub
acoperirea antetului sau, facturi de vanzare fictive. Altfel spus, el conduce o firma de fatada,
insarcinata sa emita documente comerciale corespunzatoare operatiunilor fictive desfasurate de
firme reale si in aparenta, ireprosabile in ceea ce priveste activitatea desfasurata. Prin aceste
facturi se permite societatilor comerciale beneficiare (reale) sa obtina rambursari de T.V.A.. Cu
atat sunt mai mari posibilitatile de evaziune fiscala, in materie de T.V.A. la noi, unde sistemul
fiscal fragil este dublat de un aparat fiscal nu tocmai performant.
Cel care isi propune sa verifice daca agentul economic a stabilit o suma corecta privind T.V.A. pe
care el trebuie sa o suporte pentru activitatea unei anumite perioade, nu are decat sa calculeze
valoarea adaugata prin insumarea elementelor componente si sa-i aplice cota de T.V.A. Deoarece
T.V.A. calculata ca diferenta intre taxa aferenta iesirilor (facturarilor) si cea corespunzatoare
intrarilor (cumpararilor) nu este taxa aferenta valorii adaugate pentru productia realizata intr-o
anumita perioada, trebuie mai intai facute unele corectii atat la T.V.A. colectate, cat si a celei
deductibile pentru a exista comparabilitate intre cele doua metode de calcul.
Conditiile se refera la:
• scaderea din T.V.A. deductibila a taxei aferente cumpararilor de active imobilizate?
• influentarea T.V.A. deductibile cu taxa aferenta diferentelor dintre soldul final si cel initial al
stocurilor; se scade taxa aferenta soldurilor finale si se adauga cea aferenta soldurilor initiale
• influentarea T.V.A. colectata cu taxa aferenta diferentei dintre soldul final al iesirilor si cea
aferenta soldului initial al iesirilor; se adauga taxa aferenta soldului final si se scade cea aferenta
soldului initial.
7
CAPITOLUL II : STUDIU DE CAZ PRIVIND EVAZIUNEA FISCALE LA SC
BELLA DESIGN SRL
8
Societatea practica un adaos comercial de maxim 30 % iar preturile practicate se afla
la media celor existente pe piata.
Fiind agentie de publicitate, societatea se bucura de reduceri acordate in general de
furnizorii din domeniu publicitar intrucat acestia prefera sa lucreze direct cu o agentie de
publicitate (care la randul ei negociaza direct cu clientul si suporta consecintele si
remediaza situatia in cazul in care acesta este nemultumit) decat cu clientii directi.
9
II.2. Estimarea Veniturilor lunare si a Cheltuielilor pentru serviciile furnizate/
prestate
10
Valoare : 0.0444 € / buc
Numar mediu de comenzi lunare : 1
V = 3000 buc *0.0444 € / buc *1 = 133.2 €
Tiraj : 5000 buc
Valoare : 0.0276 € / buc
Numar mediu de comenzi lunare : 1
V = 5000 buc *0.0276 € / buc *1=138 €
Pliante
Model : dimensiune 99x210 inchis, 297x210 deschis, 2 biguri pliate in el,
tipar 4+4. Material MPM 135 g / mp
Tiraj : 2000 buc
Valoare : 0.1571 € / buc
Numar mediu de comenzi lunare : 2
V = 2000 buc * 0.1571 € / buc *2 = 314.2€ *2 = 628.4 €
Tiraj : 3000 buc
Valoare : 0.1095 € / buc
Numar mediu de comenzi lunare : 2
V = 3000 buc * 0.1095€ / buc *2 = 328.5€ *2 = 657 €
Tiraj : 5000 buc
Valoare : 0.0749 € / buc
Numar mediu de comenzi lunare : 1
V = 5000 buc * 0.0749 € / buc *1 = 374.5€ *1 = 374.5 €
Alte materiale de productie publicitara (CD-uri Multimedia, panouri publicitare
forex). Valoare totala : 500€
Reclama spatii publicitare
Radio - Valoare : 3800€
Publicatii, reviste - Valoare : 3600€
Contracte tip BARTER
11
In urma intermedierii unui contract de tip Barter agentia obtine un spatiu publicitar in
valoare de 1000€, cu drept de comercializare catre clientii agentiei sau folosirea acestuia
pentru promovarea proprie. Valoare : 1000 €.
Total Venituri obtinute : 13 350 €.
12
II.3.Cheltuielile aferente serviciilor prestate si furnizate de societate – Realizarea /
gestionare de site-uri
Caz I : Pentru realizare de site-uri web, firma colaboreaza cu o persoana fizica (care
nu este persoana fizica autorizata), neplatitoare de TVA. Avantajul acestei colaborari il
constituie raportul pret–calitate excelent . Insa dezavantajul este ca firma nu poate justifica,
si implicit nu poate sa se scada pe cheltuieli pentru a diminua impozitul de plata datorat al
bugetul de stat, cu suma ceruta pentru presatia facuta. Valoare site : 50 € ; Numar mediu de
site-uri realizate lunar : 3
V= 50 € * 3 = 150 €.
Caz II : Pentru realizare de site-uri web, firma colaboreaza cu o societate, persoana
juridica, platitaore de TVA. Valoare site : 300 € ;Numar mediu de site-uri realizate lunar :
3 ; V= 300 € * 3 = 900 €.
Caz III : Pentru realizare de site-uri web, firma colaboreaza cu o societate, persoana
juridica, dar care nu este platitaore de TVA .
Valoare site : 300 €
Numar mediu de site-uri realizate lunar : 3
V= 300 € * 3 = 900 €.
Tiparire materiale promotionale
Fluturasi :
Model : format 99x210 cm, tipar 4+4 policromie, material folosit : hartie
dubla cretata 90g / mp
Tiraj : 1000 buc
Valoare : 0.158 € / buc
Numar mediu de comenzi lunare : 3
V = 1000 buc * 0.158 € / buc *3 = 158€ *3 = 474 €
Tiraj : 3000 buc
Valoare : 0.04606€ / buc
Numar mediu de comenzi lunare : 2
V= 3000 buc * : 0.04606€ / buc *2 = 138€ * 2 = 276 €
13
Tiraj : 5000 buc
Valoare : 0.0283€ / buc
Numar mediu de comenzi lunare : 2
V= 0.0283€ / buc * 5000 buc *2 = 141.5 € *2=283€
Model : : format 99x210 cm, tipar 1+2, material folosit : hartie dubla cretata 90g /
mp
Tiraj : 1000 buc
Valoare : 0.08946 € / buc
Numar mediu de comenzi lunare : 1
V = 1000 buc *0.08946 € / buc *1 = 89.46 €
Tiraj : 3000 buc
Valoare : 0.03108 € / buc
Numar mediu de comenzi lunare : 1
V = 3000 buc *0.03108 € / buc *1 = 93.24€
Tiraj : 5000 buc
Valoare : 0.01932 € / buc
Numar mediu de comenzi lunare : 1
V = 5000 buc *0.01932 € / buc *1=96.6 €
Pliante :
Model : dimensiune 99x210 inchis, 297x210 deschis, 2 biguri pliate in el, tipar 4+4.
Material MPM 135 g / mp.
Tiraj : 2000 buc
Valoare : 0.10997 € / buc
Numar mediu de comenzi lunare : 2
V = 2000 buc * 0.10997 € / buc *2 = 219€ *2 = 440€
Tiraj : 3000 buc
Valoare : 0.07665 € / buc
Numar mediu de comenzi lunare : 2
V = 3000 buc * 0.07665 € / buc *2 = 230€ *2 = 460€
Tiraj : 5000 buc
14
Valoare : 0.05243 € / buc
Numar mediu de comenzi lunare : 1
V = 5000 buc *0.05243 € / buc *1 = 262* 1 = 262€
Alte materiale de productie publicitara (CD-uri Multimedia, panouri publicitare
forex). Valoare totala : 250€.
Reclama spatii publicitare :
Radio - Valoare : 3400€
Publicatii, reviste -Valoare : 3000€
Contracte tip BARTER
Cheltuielile aferenta intermedierii contractul de Barter se regasesc in cheltuilelie generale
de administratie.
Cheltuieli administrative :
Cheltuieli cu serviciile bancare : 25 €
Cheltuieli telefonie mobila si fixa : 200$=150€
Cheltuieli de transport : 25 €
Total cheltuieli de administratie =200€
Achizitii mobilier si calculatoare (Achzitii care se vor efectua pe parcursul celor 3 luni) :
Ch. Aferente achizitiei de mobilier : 1500€
Ch aferente achizitiei a 2 calculatoare : 1500 €
Alte cheltuieli : 1500 €
Total cheltuieli /luna = 4500 :3 = 1500€
NOTA : Intrucat « inteligenta in afaceri nu se pedepseste », in urma studierii previziunii
financiare facute si analizei asupra obligatiilor fiscale datorate statului, societatea decide
achizitionarea de mobilier si utilaje necesare in suma de 1500€ / luna pentru a diminua
astfel impozitul de plata la bugetul statului. Achizitiile sunt facute cu documente
justificative. In determinarea profitului net real obtinut de societate, aceste cheltuieli nu
sunt luate in calcul, fiind evidentiate distinct.
TOTAL Cheltuieli : Caz I : 9354 € + 1500 €
Caz II : 10 254 € + 1500 €
Caz III : 10 254 € + 1500 €
15
II.4.Modul de stabilire a pretului de vanzare pentru serviciile prestate
16
Intermedierea contractelor de tip Barter poate aduce numeroase avantaje societatii , intru-
cat in urma unei astfel de intemedieri se pot obtine diferite servicii in folosul agentiei . De
exemplu in urma intermedierii unui spatiu de publicitate intr-o revista mondena pentru o
agentie de taximetre , agentia de publicitate obtine spatiu publicitar in revista in valoare de
1000 € si bonuri de calatorie cu taxiul in suma de 100€ .
17
Impozitul pe profit : 1.5 % (CA – TVA)
Total Venituri = 12530€
Total cheltuieli = 9354 € + 200€ + 1500 € = 9 554 € + 1500 €
Obligatii fiscale aferente :
Impozit pe profit : 12 530 € * 1.5 % = 187.95€
TVAd = 11054€ * 19% = 2100.26 €
TVA c = 12 530 * 19% = 2380.7 €
TVA plata = 2380.7 € - 2100.26 € = 280.44€
Total obligatii datorate statului : 187.95€ +280.44€ = 468.39€
Profitul net = 12 530 € - 9 554 €- 150€ ( ch aferenta site-ului ) – 468.39€ = 2357.6 €
Nota : Desi obligatiile fiscale datorate la bugetul de stat scad semnificativ, aproape la
jumatate, totusi profitul agentului economic se diminueaza pentru ca el practica
necomercializand avantejele obtinute de pe urma contractului Barter (1000€) isi
diminueaza profitul cu 795 € (1000€ - total impozite aferente).
c) Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uri cu o
persoana juridica, platitoare de TVA si decide sa comercializeze avantajelor obtinute
in urma intermedierii contractului Barter.
Impozitul pe profit : 1.5 % (CA – TVA)
Total Venituri = 12530€ + 1000 €( valoare barter ) = 13 530 €
Total cheltuieli = 10254 € + 200€ + 1500 € = 10 454 € + 1500 €
Obligatii fiscale aferente :
Impozit pe profit : 13 530 € * 1.5 % = 202.95€
TVAd = 11954€ * 19% = 2271.26 €
TVA c = 13 530 * 19% = 2570.7 €
TVA plata = 2571 € - 2100 € = 299.44€
Total obligatii datorate statului : 202.95€ +299.44€ = 502.39€
Profitul net = 13 530 € - 10454 €-– 502.39€ = 2573.61 €
18
d) Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uri cu o
persoana juridica, neplatitoare de TVA si decide sa comercializeze avantajelor
obtinute in urma intermedierii contractului Barter.
Impozitul pe profit : 1.5 % (CA – TVA )
Total Venituri = 12530€ + 1000 €( valoare barter ) = 13 530 €
Total chelt. = 9354 € + 900€ + 200€ + 1500 € = 9554€ + 900 € + 1500 €
Obligatii fiscale aferente :
Impozit pe profit : 13 530 € * 1.5 % = 202.95€
TVAd = 11054€ * 19% = 2100.26 €
TVA c = 13 530 * 19% = 2570.7 €
TVA plata = 2570.7 € - 2100.26 € = 470.44€
Total obligatii datorate statului : 202.95€ +470.44€ = 673.39€
Profitul net = 13 530 € - 10454 €-– 673.39€ = 2402.61 €
19
b) Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uri cu o
persoana fizica si decide sa nu comercializeze avantajelor obtinute in urma
intermedierii contractului Barter.
Impozitul pe profit : 25 % (V – Ch)
Total Venituri = 12530€
Total chelt. = 9354 € + 200€ + 1500 € = 9 554 € + 1500 €
V- CH = 12 530 € - 11054 € = 1476€
Obligatii fiscale aferente :
Impozit pe profit : 1476 € * 25 % = 369€
TVAd = 11054€ * 19% = 2100.26 €
TVA c = 12 530 * 19% = 2380.7 €
TVA plata = 2380.7 € - 2100.26 € = 280.44€
Total obligatii datorate statului : 369€ +280.44€ = 649.44€
Profitul net = 12 530 € - 9 554 €- 150€ (ch aferenta site-ului) – 649.44€ = 2176.56 €
c) Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uri cu o
persoana juridica, platitoare de TVA si decide sa comercializeze avantajelor obtinute
in urma intermedierii contractului Barter.
Impozitul pe profit : 25 % ( V – Ch )
Total Venituri = 12530€ + 1000 €( valoare barter ) = 13 530 €
Total chelt. = 10254 € + 200€ + 1500 € = 10 454 € + 1500 €
V- CH = 13 530 € - 11954 € = 1576€
Obligatii fiscale aferente :
Impozit pe profit : 1576 € * 25 % = 394€
TVAd = 11954€ * 19% = 2271.26 €
TVA c = 13 530 * 19% = 2570.7 €
TVA plata = 2571 € - 2100 € = 299.44€
Total obligatii datorate statului : 394€ +299.44€ = 693.44€
Profitul net = 13 530 € - 10454 €-– 693.44€ = 2382.56 €
20
d) Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uri cu o
persoana juridica, neplatitoare de TVA si decide sa comercializeze avantajelor
obtinute in urma intermedierii contractului Barter.
Impozitul pe profit : 25 % (V – Ch)
Total Venituri = 12530€ + 1000 € (valoare barter) = 13 530 €
Total chelt. = 9354 € + 900€ + 200€ + 1500 € = 9554€ + 900 € + 1500 €
V- CH = 13 530 € - 11954 € = 1576€
Obligatii fiscale aferente :
Impozit pe profit : 1576 € * 25 % = 394€
TVAd = 11054€ * 19% = 2100.26 €
TVA c = 13 530 * 19% = 2570.7 €
TVA plata = 2570.7 € - 2100.26 € = 470.44€
Total obligatii datorate statului : 394€ +470.44€ = 864.44€
Profitul net = 13 530 € - 10454 €-– 864.44€ = 2211.56 €
21
CONCLUZII :
22
BIBLIOGRAFIE :
23