P. 1
Regim alimentar

Regim alimentar

|Views: 456|Likes:
Published by ama1a

More info:

Published by: ama1a on May 12, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/14/2013

pdf

text

original

Regim colon iritabil Alimente recomandate Simptomele sindromului de colon iritabil fiind variate, fiecare persoana reactioneaza in mod

diferit la ingerarea anumitor alimente. Introducerea de fibre alimentare in dieta, de exemplu, este in general recomandata pentru reglarea tranzitului intestinal. Taratele de grau sunt totusi slab tolerate si pot amplifica simptomele la unele persoane, in loc sa le reduca. Atunci cand introducem fibre in alimentatie, este preferabil ca acest lucru sa se realizeze treptat, in functie de toleranta organismului. Cerealele, painea si pastele facute din faina integrala pot fi consumate fara a avea efecte neplacute. Zaharul rafinat poate fi inlocuit prin consumul de fructe, iar lactatele trebuie alese fara grasimi. Fructele bogate in fibre (mere si pere cu coaja, capsune, zmeura si fructe uscate) precum si unele legume (sfecla, morcov, spanac, cartofi) sunt consumate in functie de toleranta. Consumul de apa (1-2 litri pe zi) este o conditie esentiala pentru a asigura hidratarea zilnica de care are nevoie organismul, in special in conditiile unei cresteri a aportului de fibre. Consumul de seminte de psyllium este in mod special indicat pentru reducerea simptomelor colonului iritabil. Acestea provin de la o planta (din genul plantago) si intra in compozitia mai multor produse. Semintele de psyllium sunt bogate in fibre solubile si contribuie la absorbtia excesului de lichide din fecale. De aceea, ele sunt eficiente atat in cazurile de diaree cat si de constipatie. Semintele trebuie adaugate treptat in alimentatie, desi provoaca rareori reactii alergice. Chiar daca sunt eliberate fara prescriptie medicala, produsele pe baza de psyllium nu sunt recomandate copiilor sub 2 ani si femeilor insarcinate. Bolnavii de ulcer sau de colita ulceroasa trebuie sa consulte medicul inainte de lua aceste suplimente de fibre Recomandari generale Sindromul colonului iritabil este responsabil pentru o degradare mai mult sau mai putin importanta a calitatii vietii. Totusi, majoritatea bolnavilor pot reduce simptomele prin masuri relativ simple. Introducerea fibrelor alimentare in dieta, in functie de toleranta fiecaruia, si unele tehnici de relaxare pot ajuta persoanele afectate de acest sindrom. Alaturi de modificarea regimului alimentar, bolnavii sunt sfatuiti sa manance incet (sa acorde cel putin 20 minute pentru luarea mesei), mestecand bine alimentele. De asemenea, trebuie evitate alimentele prea calde sau prea reci. Se pare ca fragmentarea pranzului in gustari reduse cantitativ are rezultate bune la unele persoane. Dupa masa de seara, pacientii trebuie sa astepte cel putin doua ore inainte de culcare. In sfarsit, ei trebuie sa gaseasca timp pentru a face sport (cel putin de 3 ori pe saptamana) si pentru a se consacra unor activitati relaxante pentru a reduce stresul. Lactoza (din laptele de vaca), sorbitolul – un inlocuitor de zahar utilizat in alimentele “dietetice” si glutenul sunt uneori responsabile pentru intolerante alimentare, ale caror simptome pot fi confundate cu cele ale sindromului de colon iritabil. Aceste probleme sunt diferite si trebuie tratate in mod diferit Alimente nerecomandate Reactia la anumite alimente variaza foarte mult de la o persoana la alta, in special la persoanele care sufera de sindromul colonului iritabil. Daca observati o sensibilitate crescuta la un aliment, este preferabil ca acesta sa fie inlocuit cu un altul, care sa

aiba aceeasi valoare nutritiva. Totusi unele alimente contribuie mai mult decat celelalte la intensificarea tulburarilor intestinale. » bauturi – cafea, ceai, cola, bauturile carbogazoase in general, alcoolul, sucul de fructe acide (lamaie, struguri, mere, ananas) sau de rosii » mezelurile, carnea afumata, prajelile » mancarea foarte condimentata » leguminoasele – fasole uscata, linte, mazare verde » legume – varza, conopida, brocoli, varza de Bruxelles » boabele de porumb » grasimile si zaharurile rafinate - stimuleaza contractiile colonului si trebuie sa fie consumate cu moderatie. Zaharurile rafinate, care au efectul de a creste activitatea bacteriana din intestin, pot de asemenea sa intensifice simptomele colonului iritabil.

Regim in balonare Numeroase persoane sufera de balonare dupa mese. Acest discomfort poate avea urmatoarele cauze: mancarea in exces, consumul alimentelor care produc gaze intestinale, consumul excesiv de alcool, fumatul si stresul. Daca suferi de balonare, iar simptomele sunt severe sau persista pe o perioada lunga de timp, trebuie sa consulti medicul. Dar, daca simptomele sunt usoare, unele modificari ale stilului de viata si ale comportamentului alimentar sunt suficiente pentru reducerea discomfortului. - inlocuieste cele 3 mese principale ale zilei cu mese reduse cantitativ, dar mai frecvente (una la fiecare 2, 3 ore) - mananca incet, mestecand bine. Lasa furculita jos dupa fiecare inghititura si mesteca de cel putin 10 ori. De asemenea, nu folosi paiul in timp ce bei. Aceste obiceiuri vor reduce cantitatea de aer ingerata in timpul mesei. - nu fuma imediat dupa masa. Aerul pe care il inghiti in timp ce fumezi contribuie la balonare si la acumularea de gaze intestinale. - alege alimentele usor de digerat (budinca, iaurt) si evita-le pe cele care pot produce gaze intestinale: sparanghel, fasole boabe, broccoli, varza, conopida, porumb, ceapa si ardei gras. De asemenea, evita laptele si toate bauturile carbogazoase. - daca suferi de constipatie (o posibila cauza a acumularii de gaze intestinale), incearca sa cresti aportul alimentar de fibre, care se gasesc in cerealele integrale si in fructele proaspete. Ai grija de cresti si consumul de apa in acelasi timp -la cel putin 8 pahare pe zi. Nota: Desi fasolea si unele legume (sparanghel, broccoli, varza si ceapa) sunt si surse de fibre, ele produc si gaze intestinale. Deci, utilizeaza fructele si cerealele drept surse de fibre alimentare. - bea apa la o ora dupa masa si nu in timpul meselor - nu purta imbracaminte stramta in jurul taliei Dieta in hipertensiunea arteriala Recomandari dietetice

Deseori hipertensiunea arteriala (HA) nu se manifesta, astfel incat prezenta sa este descoperita cu ocazia unui examen de rutina. Astfel, singura metoda de a verifica prezenta sa este masurarea frecventa a presiunii sangvine - cel putin o data pe an, in special dupa varsta de 30 ani. Tinand cont ca la majoritatea persoanelor HA este de natura idiopatica, sau primara (fara a avea o cauza specifica), indicarea unor masuri preventive este dificila. Cu toate acestea, se pot face unele recomandari generale: » reducerea consumului de alcool si cafeina » scaderea in greutate la persoanele supraponderale (IMC > 25) » diminuarea aportului de sodiu la mai putin de 2,4 g pe zi, adica 5 ml (1 lingura) de sare si evitarea alimentelor care contin 480 mg de sodiu pe portie » cresterea aportului de potasiu » cresterea aportului de acizi grasi omega 3 » respectarea unui program de activitate fizica Un studiu recent arata ca obiceiurile alimentare corecte (consumul de fructe si legume, de cereale integrale, produse lactate degresate si carne slaba) sunt la fel de eficiente ca si medicamentele antihipertensive. Factorii care influenteaza tensiunea arteriala Dieta vegetariana Mai multe studii au incercat sa identifice componentele alimentare ale dietei vegetariene, responsabile pentru scaderea tensiunii. Se pare ca absenta carnii si a proteinelor din lapte este raspunsul. Beneficiile oferite de vegetarianism se pot datora si aportului crescut de fibre alimentare, grasimi polinesaturate, proteine vegetale, potasiu si/sau magneziu. Alcoolul Consumul frecvent de alcool (mai mult de 3 pahare de zi) creste tensiunea arteriala. Se recomanda deci limitarea consumului la doua pahare pe zi pentru barbati si la un pahar pentru femei. Daca tensiunea arteriala nu este redusa, renuntarea completa la alcool este pe deplin justificata. Excesul ponderal Un obez, al carui indice de masa corporala (IMC) este de 40 va avea cu siguranta o tensiune arteriala mai mare decat cea a unei persoane cu un IMC de 20, in conditiile in care toti ceilalti factori sunt identici. Prin urmare, se recomanda atingerea si mentinerea unei greutati normale, in special in cazurile de obezitate abdominala. Fumatul Nicotina stimuleaza eliberarea de adrenalina si noradrenalina, marind presiunea sangvina, ritmul cardiac si consumul de oxigen al miocardului. Sodiul Doar 15% din sodiul consumat provine din sarea de bucatarie. 10% este continuta in mod natural de alimente. Cea mai importanta sursa de sodiu este de departe reprezentata de produsele gata preparate din comert. In cazurile de HTA se recomanda deseori un regim fara sare, care consta in renuntarea la sarea adaugata la gatit, evitarea alimentelor care contin mult sodiu si alegerea atenta a apei imbuteliate (se prefera tipurile de apa care contin mai putin de 23 mg de sodiu pe litru). In plus, untul de arahide, branza, sucul de rosii si legumele obisnuite trebuie consumate cu moderatie. Alimentele care contin mult sodiu sunt:

» supele din comert » carnea afumata, sarata sau conservata: sunca, pastrama, carnati afumati, costita, salamuri » peste sarat, afumat sau conservat: scrumbie afumata, sardele, hamsii, morun afumat, somon sau ton la conserva » masline, alge marine, varza murata » sosuri din comert: chili, soia, ketchup, mustar » produse acoperite cu sare: arahide, mini bretzel, biscuiti Potasiul Un aport crescut de potasiu antreneaza o scadere a tensiunii arteriale prin favorizarea excretiei urinare de sodiu. Potasiul se gaseste in cantitati mari in lapte si carne, dar si in legume, fructe, nuci, cereale integrale. De fapt, cele mai bune surse sunt fructele si legumele. Calciul Mai multe studii au pus in evidenta asocierea dintre aportul crescut de calciu alimentar si scaderea tensiunii arteriale. Se pare ca un supliment de calciu (de 1,5 g pe zi) are un efect benefic asupra presiunii sangvine. Magneziul Magneziul este un vasodilator natural. In conditiile unei deficiente de magneziu, se observa o crestere a nivelului de calciu in celulele peretilor vasculari, ceea ce creste contractilitatea si efectul constrictor al unor substante. In plus, carenta de magneziu este asociata cu pierderea de potasiu din celule. Cele mai bune surse de magneziu sunt produsele din cereale integrale, leguminoasele, branza tofu, fructele de mare, laptele, fructele si legumele, nucile. Acizii grasi omega 3 Acizii grasi omega 3, care se gasesc aproape exclusiv in pestele gras, au un efect antihipertensiv, in special la persoanele cu TA marita. Totusi, pentru a obtine efectele dorite, ar trebui sa se consume cca 10 portii de peste gras pe saptamana, sau sa se ia suplimente de ulei de peste. Un aport scazut in lipide, dar bogat in acizi grasi omega 3 ar antrena de asemenea o scadere a presiunii arteriale. Cafeina Persoanele care nu consuma in mod normal cafeina pot suferi o usoara crestere a tensiunii arteriale atunci cand sunt expuse la aceasta substanta. Astfel, consumul a 23 cesti de cafea poate antrena o crestere temporara a presiunii sangvine (14/10 mmHg) la aceste persoane. Totusi, toleranta la cafeina se dezvolta cu rapiditate si tensiunea arteriala revine la nivelul obisnuit. Activitatea fizica Activitatea fizica de intensitate moderata, efectuata cu regularitate favorizeaza diminuarea presiunii sistolice si diastolice. Aerobicul, inotul si ciclismul sunt sporturi recomandate. Alimente permise in hipertensiune arteriala » » » » » » » » condimente: piper, plante aromatice otet balsamic supe sau ciorbe preparate acasa, fara pasta de tomate unt de arahide natural chips-uri fara sare branza nesarata, lapte, iaurt, smantana carne si peste, congelat sau proaspat legume proaspete

» suc de legume cu continut mic de sodiu » prajituri preparate acasa » apa minerala (cu mai putin de 23 mg sodiu pe litru)

Alimente interzise in HTA » sare de masa » mustar, ketchup, sos de soia, chili, maioneza din comert » masline » supe la plic, concentrat de supa (cuburi) » chips-uri, arahide sau biscuiti cu sare » branzeturi sarate: telemea, branza de burduf, branza feta, mozzarella » mezeluri » fructe de mare » peste sarat sau afumat, unele tipuri de peste congelat (verificati continutul de sodiu de pe ambalaj) » conservele de carne, legume; sucul de rosii » prajiturile din comert care contin sare sau bicarbonat de sodiu » apa minerala care contine mai mult de 23 mg sodiu pe litru

Regim pentru constipatie Regimul alimentar pentru prevenirea si tratarea constipatiei Aproape toti adultii s-au confruntat la un moment dat cu problema constipatiei. Factorii care contribuie la aparitia constipatiei sunt repausul la pat sau lipsa activitatii fizice, aportul insuficient de fibre si de lichide, alimentatia neregulata si stresul. Alti factori se refera la luarea unor medicamente (antacidele pe baza de hidroxid de aluminiu, medicamentele antihipertensive, etc.), narcoticele (codeina si morfina) si suplimentele de fier. In plus, unele boli (cancerul de colon, diabetul, hipotiroidismul, hemoiroizii si fisurile anale) prezinta printre simptome constipatia. Iata cateva sfaturi care va vor ajuta sa preveniti sau sa tratati constipatia: Consuma lichide din belsug – intre 8 si 10 pahare pentru adulti. Aportul insuficient de lichide poate fi o cauza a constipatiei. Nota: Desi cafeaua si ceaiul pot actiona ca niste laxative, la unele persoane cafeina contribuie la aparitia constipatiei. Consuma alimente bogate in fibre: peste, fructe (prune) si legume, cereale integrale. Atat pentru copii cat si pentru adulti, primul pas al regimului pentru prevenirea si tratarea constipatiei consta in cresterea aportului alimentar de fibre si de lichide. Adultii trebuie sa consume in medie 35- 40 grame de fibre zilnic si sa bea 8 -10 pahare de apa. Aportul alimentar de fibre si de apa in cazul copiiilor trebuie indicat de un medic pediatru.

Se recomanda alimentele bogate in fibre solubile si insolubile. Fibrele solubile, care contribuie la scaderea colesterolului din sange si la controlarea glicemiei se gasesc in mere, orz, fasole uscata, morcovi, portocale si secara. Fibrele insolubile se gasesc in: cereale integrale, fasole uscata, fructe si legume cu coaja, paste fainoase, seminte si tarate. Intrucat fiecare din aceste tipuri de fibre are efecte benefice asupra sanatatii tale, consuma alimente cat mai variate, bogate in fibre, chiar daca nu incerci sa previi sau sa combati constipatia. Nota: Cand consumi fibre provenind din cereale, ai grija sa cresti si consumul de apa, la cel putin 8 pahare pe zi. Fibrele din cerealele integrale au proprietatea de a absorbi apa din stomac si intestin. Fa zilnic sport. Lipsa indelungata a activitatii fizice sau repausul prelungit la pat pot duce la aparitia constipatiei. Mergi pe jos jumatate de ora dupa masa. Daca suferi de constipatie cronica, medicamentele prescrise de medic sunt cea mai buna solutie. Incearca sa mananci la ore fixe. Alimentatia neregulata poate contribui la aparitia constipatiei. Dimineata, bea cateva pahare de apa calda sau fierbinte - stomacul se va dilata, iar intestinul va fi stimulat. Redu aportul alimentar de zaharuri rafinate -acestea se gasesc in produsele de cofetarie si pateserie si in sucuri. O dieta bogata in zaharuri rafinate, dar saraca in vitamine, minerale, fibre si alti nutrienti, este o cauza a constipatiei. Inlocuieste alimentele bogate in zaharuri rafinate cu cerealele integrale. Limiteaza consumul de lapte sau de alte produse bogate in calciu -acestea pot contribui la aparitia constipatiei. Redu aportul de fier – fie prin modificarea dietei, fie renuntand la suplimentele de fier. Fierul este o cauza frecventa a constipatiei. Adauga usturoi in dieta ta -usturoiul distruge bacteriile daunatoare din intestinul gros. Regim diabet Principiile dietei in diabetul zaharat Regimul alimentar este de o importanta primordiala in tratamentul diabetului, fiind cel mai bun mijloc de echilibrare a bolii. El ajuta nu numai la echilibrarea glicemiei, dar contribuie si la evitarea complicatiilor diabetului – hipoglicemia sau hiperglicemia si, pe termen lung, reduce riscurile de boli renale, neurologice sau cardiovasculare. Regimul alimentar al diabeticului trebuie sa includa suficiente calorii pentru a mentine o greutate sanatoasa, sa asigure o crestere normala la copii si adolescenti si sa corespunda nevoilor suplimentare in caz de activitate fizica, sarcina, alaptare sau boala. Scopul dietei este acela de a asigura un aport adecvat de principii nutritive, atat calitativ cat si cantitativ. Pentru aceasta, alimentatia trebuie sa fie regulata (evitand variabilitatea necesarului de insulina) si fragmentata (de obicei, in trei pranzuri si doua gustari). In prezent, se recomanda diabeticilor o dieta cat mai apropiata de o alimentatie echilibrata (dar continutul in glucide este cantarit si calculat). Ratia calorica

Aportul caloric trebuie sa fie adaptat la: » activitatea profesionala sau sportiva » varsta – un subiect tanar are nevoie de mai multe calorii » greutatea ideala (IMC < 24 la femei si 25 la barbati) » exigentele specifice ale corpului – crestere, cicatrizare, oprirea provizorie a activitatii Ratia calorica va fi ajustata pentru a aduce greutatea reala la cea ideala, deci va fi usor hipocalorica la obezi si usor hipercalorica la subponderali. Caloria este o unitate de masura a energiei furnizate de alimente. Astfel: » 1 gram de glucide = 4 cal » 1 gram de proteine = 4 cal » 1 gram de lipide = 9 cal In mod normal, un subiect adult trebuie sa consume aproximativ 2000 – 2400 cal pe zi. Constituentii ratiei alimentare: Raportul intre principiile nutritive este urmatorul: » glucide: 50 -60%, deci cca 250 – 300 g/zi » lipide: 25 -35% (o treime de origine animala si restul vegetala) » proteine: 15% Glucidele in diabet Glucidele sunt indispensabile vietii, dar trebuie cantarite pentru a stabiliza glicemia pe tot parcursul zilei. Mai mult de jumatate din aportul energetic ar trebui sa provina din glucide. Ratia zilnica trebuie fragmentata pentru a evita cresterile bruste ale glicemiei postprandiale. Procentul de glucide continute variaza: » » » » » produse zaharoase: 80 – 100% cereale si fainoase: 75% paine: 55% leguminoase: 20% fructe: 10 -20%

Produsele zaharoase: Zaharul, dulceata, produsele de cofetarie si patiserie sunt foarte bogate in glucide simple, iar consumul lor trebuie limitat. In plus, aceste alimente nu participa la realizarea unui echilibru nutritional, fiind lipsite in mare parte sau complet de vitamine si saruri minerale. Atunci cand sunt consumate in exces, ele sunt stocate sub forma de grasime corporala. Cerealele, painea si leguminoasele: Consumul acestor alimente trebuie favorizat, deoarece furnizeaza energia necesara pentru buna functionare a organismului. Fructele: Fructele sunt bogate in glucide simple, dar trebuie consumate zilnic pentru a acoperi necesarul de vitamina C, saruri minerale (potasiu, magneziu) si fibre. Se recomanda

consumul a 2 fructe pe zi, din care un citric (portocala, grepfrut, lamaie). Mult timp bolnavii de diabet au fost sfatuiti sa nu consume produse care contin zahar rafinat. Aceasta recomandare este in prezent controversata. Unii diabetologi permit consumul de dulciuri concentrate, in cantitate limitata (maxim 10% din ratia glucidica zilnica), numai pentru diabetul zaharat de tip 1 bine echilibrat si numai la sfarsitul mesei (cand absorbtia este mai lenta). Totusi, alimentele care contin zahar rafinat au de obicei o valoare nutritiva mica si pot cauza carente daca sunt consumate in locul alimentelor bogate in substante nutritive. Prin urmare, se recomanda limitarea consumului acestor alimente de catre toate persoanele si nu doar de diabetici.

Clasificarea alimentelor dupa continutul glucidic Consumabile fara restrictii » carne, peste, oua, branzeturi fermentate » unt, smantana, ule » zarzavaturi Permise limitat (cantarind si calculand continutul in glucide) Pentru a nu depasi cele 250 g glucide permise zilnic, trebuie cantarite fructele, legumele uscate si painea: maxim doua fructe pe zi, la sfarsitul mesei; 1- 2 portii de legume uscate si maxim 100 g de paine alba. » lapte si lactate proaspete: iaurt, lapte batut, branza de vaci, urda, cas dulce » fructe si legume cu 5% glucide: ardei grasi, castraveti, conopida, ciuperci, fasole verde, vinete, pepeni, lamai, grapefruit

» fructe si legume cu 10% glucide: ceapa, morcovi, praz, gulii, telina, sfecla, capsuni, portocale, mandarine, fragi, mere, cirese de mai » fructe cu 15% glucide: cirese de vara, mere ionatan » legume si leguminoase cu 25% glucide: cartofi, fasole, mazare, bob, linte (fierte) » paine intermediara – 50% glucide (painea alba contine 60% glucide iar painea graham 45%) » mamaliguta – 12,5% glucide » paste fainoase fierte – 20% glucide » orez fiert – 20% glucide (nefiert orezul contine 75%) Alimente ce trebuie evitate » dulciuri concentrate: zahar, miere de albine, gem, rahat, dulceata, inghetata, ciocolata » fructe cu 20% glucide, bine coapte sau uscate: struguri, prune, pere Bergamotte, banane, curmale, stafide, smochine » bauturi racoritoare care contin zahar: siropuri, pepsi, cola » bauturi alcoolice bogate in glucide: lichior, vermut, vin fiert Picurile hiperglicemice nu depind numai de continutul in glucide al alimentelor, ci si de viteza de digerare si absorbtie a acestora. Astfel, indexul glicemic reflecta capacitatea glucidelor de a creste glicemia in functie de viteza de absorbtie si digerare.

Clasificarea alimentelor in functie de indexul glicemic Index slab (sub 50): » linte, soia, cirese de mai Index modest (50 – 75): » paste fainoase, fasole, mazare » lactate » mere Index mediu (75 – 90): » paine intermediara, graham sau neagra » biscuiti neindulciti » fulgi de orez, ovaz » cartofi (ignami, patate) » banane Index ridicat ( > 90): » paine alba, cozonac, biscuti indulciti, prajituri » fructe uscate: curmale, smochine, stafide, prune » miere de albine, dulceata, gem, marmelada, zahar » lapte indulcit Fibre alimentare in diabet

Un regim bogat in fibre alimentare (cel putin 25 grame/ zi) poate reduce necesarul de insulina si determina o micsorare a glicemiei postprandiale. Fibrele alimentare incetinesc absorbtia glucidelor si contribuie la diminuarea nivelului de colesterol din sange, ducand astfel la reducerea riscurilor cardiovasculare. Fibrele alimentare trebuie introduse treptat in alimentatie, pentru a evita neplacerile ce pot aparea in urma unei cresteri bruste a consumului (meteorism, flatulenta, diaree). Fibrele solubile – din orz, ovaz, leguminoase, caise, piersici, capsune si fructe uscate sunt recomandate in mod special. Unele legume – brocoli, varza, morcov, nap si cartofi contin de asemenea fibre solubile. Proteinele in diabet Proteinele sunt constituenti fundamentali ai tesuturilor (muschi, piele, sange..), fiind indispensabile pentru mentinerea integritatii organismului. Aportul proteic reprezinta intre 10 si 20% din aportul total de calorii in majoritatea regimurilor echilibrate (calculat ca 0,8 g/ kg de greutate corp). Se recomanda favorizarea proteinelor care provin din “carnea alba” (pasare, peste), din lactate si legume. Trebuie evitat un consum excesiv de proteine, caci acesta poate antrena o deteriorare a functiei renale. Daca un diabetic sufera de o afectiune renala, este posibil ca medicul sa ii recomande un aport de proteine mai mic de 10% din totalul caloriilor. Proteinele de origine animala se gasesc in carne, oua, branza, lactate. Proteinele de origine vegetala sunt mai putin variate si se gasesc doar in soia si in unele legume uscate. Lipidele in diabet Consumul de lipide nu ar trebui sa depaseasca 30% din aportul energetic total. Din cauza riscurilor crescute de complicatii cardiovasculare se recomanda limitarea consumului de grasimi saturate la mai putin de 10% din ratia calorica, iar cel de colesterol - maxim 300 mg/zi. Grasimile saturate provin in principal din produsele de origine animala – lapte integral, unt, smantana, frisca, margarina, carne grasa. Grasimile mononesaturate sunt atat de origine animala cat si vegetala – ulei de masline, ulei de rapita sau de arahide. Grasimile polinesaturate provin in principal din vegetale – porumb, floarea soarelui, soia si peste. Sfaturi: » favorizarea grasimilor nesaturate, care provin din uleiurile vegetale (de masline, rapita, floarea soarelui, nuci, soia, etc.), peste (somon, macrou, sardele, ton), avocado si fructe oleaginoase (nuci, alune, arahide) » diminuarea consumului de grasimi saturate, prin alegerea produselor cu lapte degresat sau semi-degresat si a sortimentelor de carne fara grasimi Bauturile in diabet Apa este bautura ideala pentru bolnavii de diabet. Sucurile de fructe, chiar si cele naturale, limonada, bauturile carbogazoase contin toate peste 100 g de zahar pe litru. De aceea, ele nu pot fi incluse in ratia alimentara a diabeticului fara a fi masurate. Bauturile alcoolice contin multe calorii si pot altera echilibrul alimentar: » 1 pahar de whisky = 300 cal » 500 ml bere = 150 cal

Bauturile alcoolice sunt uneori permise, cu conditia sa fie consumate cu moderatie (doua pahare pe zi, sau echivalentul a 20 g), doar in timpul mesei, iar caloriile continute sa fie luate in calcul.

Regim in Steatoza hepatica REGIM IGIENO-DIETETIC IN STEATOZA HEPATICA ALIMENTE INTERZISE : 1. Alcoolul. 2. Grasimele de origina animala. 3. Carnea de porc. 4. Carnea de oaie. 5. Pielea de pasare. 6. Mezelurile de orice fel. 7. Galbinusul de ou. 8. Lactatele de oaie. 9. Alimentele prajite. 10. Tocanitele. 11. Rantasurile. 12. Afumaturile. 13. Alimentele care contin conservanti. 14. Alimentele care contin substante sintetice. 15. Alimentele care va produc desconfort gastric. 16. Alimentele bogate in carbohidrati(dulciuri) Recomandari : 1. Respectati orele de somn de minim 8 ore. 2. Reduceti sau mentineti greutatea 27).<la valori aproape de normal (IMC 3. Nu consumati medicamentele care afecteaza ficatul (hepatotoxice) daca nu sunt prescrise de medic. 4. Mentineti colesterolul, trigliceridele si glicemia in limite normale. 5. Consumati multe legume si fructe proaspete. 6. Consumati vitamine (de exemplu : Supradyn 1tb/zi), o cutie la 2-3 luni. 7. Consumati Fosfolipide (de exemplu : Essentiale 3tb/z), o cutie la 2-3 luni. 8. Consumati plante medicinale hepatotrofice (de exemplu : LIV 52 6tb/zi), o cutie la 2-3 luni. 9. Consultati medicul curant odata la 6 luni si la nevoie. 10. Repetati analizele de sange (probele functionale hepatice) la 6 luni / 1 an sau la indicatia medicului. 11. Repetati ecografia abdominala la 6 luni / 1 an sau la indicatia medicului

Obezitatea OBEZITATEA Greutatea ideala este definita prin formula indexul masei corporale( IMC=G/T X T) indexul masei corporale = greutatea corporala(in kilograme) / inaltime(in metri) la patrat Clasificarea IMC: Subponderal sub 19 Normal 20-25 Supraponderal 25-30 Obez 30-40 Obez sever peste 40 - Obezitatea produce complicatii frecvente si importante: - Cardiovasculare: ateroscleroza, hipertensiunea arteriala, insuficienta cardiaca, varicele membreleor inferioare, infarct miocardic acut, accedente vasculare cerebrale. - Metabolice: diabetul zaharat, hipercolesterolemie, guta, hiperlipoproteinemia, , - Respiratorii: bronsite cronice, bronhopneumopatii obstructive cornice, sindrom apneic nocturn, hipertensiune pulmonara - Digestive: litiaza biliara, hernia hiatala, enterocolopatii, boala hemoroidala, cancer biliar, cancer de colon si rect. - Osteoarticulare: boala artrozica portanta vertebrala si a membrelor inferioare, osteoporoza. - Genitale: Fibrom utern, cancer uterin, cancer de san, de prostate. - Psihologice: depresie, izolarea, scaderea stimei de sine.probleme de cuplu, probleme familiale, Scaderea performantelor profesionale -Obezitatea produce afectiune grave, complica bolile cronice si scurteaza viata iar reducerea greutatii la obezi scade tensiunea, diminua osteoporoza articulatiilor portante si aduce la normalizarea sxperantei de viata.. De retinut ca - un Kg in exces echivaleaza 7000 Kcal energie stocata sub forma de grasime. - fiecare om in functie de varsta, sex, efort fizic, are aport caloric intre 25 si 45 kcalorii/kgcorp/zi, adica un om cu greutate de 70kg cu activitate fizica usoara mananca si consuma aproximativ 2100 kcalorii pe zi. -Pentru scaderea greutatii, activitatea fizica reprezenta 20% din cheltuiala energetica,iar restul de 80% il repreznta reducerea aportului alimentar. Consideratii dietetice: * Stabiliti ca scop scaderi realiste, adica greutatea dv X 15 kcalorii/ zi (1kg/saptamana pentru o dieta cu 1000 kcal/zi) * Cantarirea saptamanala pentru verificare. * Cantariti hrana si calculati caloriile pentru a preveni inselaciunile. Consumul caloric, functie de activitatea fizica sedentara -> 25 Kcal/Kg corp usoara -> 30 Kcal/Kg corp medie -> 35 - 40 Kcal/Kg corp grea -> 40 - 45 Kcal/Kg corp Dieta foarte saraca in calorii: Acestea trebuie sa asigure 400 kcal/zi cu 40g proteine /24h pentru femei si 500 kcal/zi cu 50g proteine /24h pentru barbati. Aceasta cantitate este asigurata de 600g lapte vaca si o cana tarate sau fibre

vegetale (ex 10 tablete DIOM FIBRA de 3 ori pe zi ) pentru fibre si o cantitate nelimitata de bauturi fara calorii pentru prima categorie,750g lapte pentru a doua categorie. Pentru Acestea dieta este obligatoriu sa se ia 200mg sulfat feros si 1 tableta de multivitamine forte /zi. Stabilirea componentelor regimului: - glucide = 55% - lipide = 30% - din care 2/3 vegetale, 1/3 animale - 10% saturate - 10% mononesatuarte - 10% polinesaturate - proteine = 10 - 15% - din care 1/2 vegetale, 1/2 animale - fibre vegetale = 30 - 40g/zi - vitamine - minerale. Alegerea alimentelor Un regim hipocaloric cu 1400 Kcal se va obtine din: - 160 g. glucide din: cereale 50% G. - 160 g (= 80 g.G), fructe 10% G. - 200 g (= 20 g.G), legume: 20% G. - 100 g (= 20 g.G), 10% G. - 100 g (= 10 g.G), 5% G. - 200 g (= 10 g.G), lapte - 4-5% G - 500 ml (= 20 g.G) - 35 - 40 g proteine se obtin din: proteine animale din: carne - 150g, lapte - 250 ml, carne slaba : pasare - 3 ori/saptamana, vita - 2 ori/saptamana, peste - 2 ori/saptamana - 48 g.lipide se obtin din: 32 g.lipide vegetale (ulei); 16 g. lipide animale (carne, oua, lactate) - Fibrele vegetale se obtin din paine graham; fulgi ovaz; fulgi de porumb. - Distributia glucidelor pe mese: 20% - mic dejun, 10% - gustare I, 30% - pranz, 10% - gustare II, 20% - cina, 10% - gustare III Steatoza hepatica(ficat gras) - tratament naturist Steatoza hepatica - Consta intr-o acumulare de trigliceride in celula hepatica (hepatocit) si are o origine complexa. Grasimile pot proveni in urma unei metabolizari obisnuite de acizi grasi din restul organismului cu stocarea lor in hepatocite, printr-o sinteza crescuta de trigliceride din acetati aparuti din metabolismul etanolului, prin cresterea captarii si tezaurizarii de catre hepatocitul in suferinta a trigliceridelor din alimentatie, prin insuficienta oxidare a acizilor grasi in ficat sau prin incapacitatea hepatocitului de a sintetiza lipoproteine din trigliceride. Trigliceride - Valori normale la barbati 0,5-1,5g/l (0,6-1,7 mmol/l), iar la femei 0,41,6g/l (0,45-1,5 mmol/l). In cazul unui nivel ridicat de trigliceride, este necesar sa se determine daca nu cumva este indus de obezitate, diabet, alcoolism cronic, insuficienta renala, hipotiroidie, unele medicamente, alimente cu continut ridicat de grasimi etc. Simptome In steatoza hepatica se constata ficat marit, nedureros, cu marginea nemodificata si care este singurul semn clinic descoperit la ecografie. Steatoza hepatica poate fi insotita si de o splenomegalie (splina marita). Pofta de mancare este pastrata, apar

doar unele fenomene dispeptice ca o consecinta a suferintei gastrice sau pancreatice concomitente. La microscop se observa hepatocite marite in volum, cu depunere de grasime. Probele hepatice sunt normale, uneori insa, in pusee, se constata un nivel crescut al activitatii serice a transaminazelor. Depunerea de trigliceride in hepatocite este reversibila daca se iau masuri profilactice si terapeutice corecte. Agresiunea toxica durabila, netratata, duce la leziuni cronice favorizate de starea morfofunctionala din steatoza hepatocitara, care, in conditii favorizante, poate genera o suferinta hepatica definitiva, cu caracter progresiv steatozic, steatozic inflamator si steatozo-fibrozic, cu trecere in fibroza organizata si dinamica. In anumite steatoze severe se observa insuficienta hepatica cu dureri abdominale, voma, ficat marit, ascita, icter, tulburari neuropsihice (incoerenta, irascibilitate), sindrom hemoragic, cu consecinte grave. Obezitate O concentratie mare de grasimi in sange cu LDL"colesterol rau"crescut, HDL"colesterol bun"scazut si trigliceride crescute, antreneaza formarea de depozite, ateroame, care intrerup circulatia sanguina si favorizeaza: ateroscleroza, hipertensiune arteriala, risc de infarct miocardic, insuficienta cardiaca congestiva, accident vascular cerebral. Complicatii hepato-biliare in obezitate: steatoza hepatica (ficat gras), dischinezie biliara cu sediment sau calculi biliari de consistenta colesterolica, risc de litiaza vasculara hepatica etc. Diabet Boala se asociaza cu un nivel crescut de colesterol si trigliceride, care accelereaza ateroscleroza si astfel creste riscul de boli cardiovasculare: hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica, infarct miocardic si boli hepatice: steatoza hepatica, dischinezie biliara cu sediment sau calculi de consistenta colesterolica. Alcoolism cronic Alcoolul consumat repetat si in cantitati mari, creste nivelul de trigliceride, creste riscul de boli cardiovasculare: hipertensiunea arteriala, cardiopatia ischemica, infarct de miocard si boli hepatice: steatoza hepatica alcoolica, hepatita alcoolica, ciroza alcoolica. Ingestia regulata a unei cantitati mari de alcool se asociaza de regula, cu o alimentatie bogata in grasimi, sedentarism, tabagism. Hepatita alcoolica se instaleaza datorita ingerarii in mod regulat a unor mari cantitati de bauturi alcoolice si care antreneaza inflamarea tesutului hepatic si depunerea de trigliceride in hepatocite. Pe tot acest parcurs, se instaleaza repetate hepatite acute, care lasa cicatrice fibroase hepatice, din ce in ce mai extinse si care cu timpul duc la ciroza alcoolica. Hepatite de origine medicamentoasa si toxica Multe medicamente si toxine, actionand repetat si in doze mari asupra ficatului, provoaca pe termen scurt leziuni hepatice, iar pe termen lung pot duce la steatoza hepatica, hepatita acuta, hepatita cronica si ciroza. Tratament naturist in steatoza hepatica: Steatoza hepatica (ficat gras) fara complicatii este reversibila, de aceea este necesara o cura de menajare a ficatului. In steatoza de cauza alimentara, este interzis consumul de grasimi animale, carne grasa, iar in alimentatie sa predomine legume, fructe, fibre, uleiuri presate la rece, peste, cereale integrale, orez brun, ceai verde, ciuperci, alimente cu vitamina C. In steatoza de natura alcoolica, renuntarea la alcool face parte din tratament si conduce la regresiunea rapida a bolii. Mentinerea greutatii corporale in limite normale, fara fumat. Este extrem de util consumul de produse naturiste specifice pentru hipercolesterolemie, trigliceride

crescute, steatoza hepatica. Unele produse naturiste sunt de un real ajutor in diabet, obezitate, hepatita, ciroza. Produse naturiste CaliVita eficiente in steatoza hepatica: Cholestone este foarte eficient ca tratament naturist in: hipercolesterolemie, trigliceride crescute, boli cardiovsculare, steatoza hepatica (ficat gras), litiaza biliara colesterolica. Liver Aid este indicat ca tratament naturist complex in afectiuni hepatice acute si cronice: hepatita acuta, hepatita cronica, hepatita virala, convalescenta si sechele de hepatita virala, hepatita alcoolica, ciroza hepatica, ciroza alcoolica, insuficienta hepatica, cancer hepatic, steatoza hepatica (ficat gras), dischinezie biliara, litiaza biliara colesterolica, tulburare metabolica hepatica prin consum de alcool, abuz de medicamente sau intoxicatii cu metale grele. Ocean 21 - Aloe vera din continutul sau actioneaza profilactic si terapeutic, prin actiunea sa de detoxifiere a organismului la toate nivelele, de intarire a sistemului imun (stimuleaza functionarea limfocitelor T, crescand capacitatea de aparare a organismului), de stimulare a regenerarii celulare, a digestiei, a circulatiei sanguine si limfatice in: hipercolesterolemie, steatoza hepatica (ficat gras), hepatita, ciroza, pancreatita, dischinezie biliara, ateroscleroza, hipertensiune arteriala, diabet etc. Arginina - Detoxifierea organismului este efectuata de catre ficat, daca insa acesta este afectat, toxinele se vor acumula in organism. Arginina reduce nivelul amoniacului din organism prin transformarea hepatica in uree, mai putin toxica si eliminata prin urina. Arginina folosita ca tratament naturist este un exceptional protector si regenerator hepatic si participa cu rezultate exceptionale in boli de ficat: hepatita virala, hepatita cronica, hepatita alcoolica, steatoza hepatica (ficat gras), ciroza hepatica, cancer hepatic Produse naturiste CaliVita utile in afectiuni care conduc la steatoza hepatica: Rhodiolin (Rhodiola rosea) si Nopalin (in diabet), Chromium Max, Fat Absorber si Slim Formula (obezitate). Produse naturiste eficiente in steatoza hepatica: CHOLESTONE - 3x1 tablete/zi. LIVER AID - 3-6 tablete/zi. OCEAN 21 - 30 ml de 3 ori/zi. ARGININA - 3x1 tablete/zi. Produse naturiste utile in afectiuni care conduc la steatoza hepatica (diabet, obezitate ): Rhodiolin (Rhodiola rosea) - 3-6 capsule/zi si Nopalin cactus Nopal) - 3-6 tablete/zi (diabet). Chromium Max - 3x1capsule/zi, Fat Absorber - 3x1 capsule/zi, Slim Formula - 3-6 tablete/zi (obezitate).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->