An.nunak.ki versus An.nunak.ki

De acelaqi autor

ARYANA HAVAH
Cristofor
Magul din Carpali

Viafa pe PimAnt... incotro? Viitorul omenirii qi Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea intdi Dezvdluiri tulburdtoare despre trecutul,

An.nunnak.ki versus An.nunnak.ki

prezentul qi viitorul Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea a doua DelaZamolxe la noua erd

Inuaki, reptilianul din mine
Edilie integrald
Vizitali
9i: ORFEU 2000 I

www.aryanahavah.ro

BUCURE$TI

Cope(a: With Loneline:;,s, on Your Own de Anna Ravliuc Consilier gtiinlific: G-ral dr. Emil Striinu

PREFATA
AMINTIzu DIN (I)REALITATEA iMEDIATA
Probabil cd nu aq fi scris niciodatd in stilul ce urmeazd aceastd prefald. Sunt de peste trei decenii un cercetdtor asiduu al ufologiei (fenomenului OZN) qi sunt familiarizat cu ceea'ce de reguld sunt numite teoriile ce Jin de SETIT 9i CETI,2 de contactanli, rdpiri, intdlniri de diverse grade, crash-uril. rzboaie cosnrice 5i catastrol'e mai mult sau mai pulin planelarel sau civilizalionale. Cunosc lucririle Aryanei Havah gi cu prilejuri anterioare mi-am exprimat pe larg pdrerile vizavi de ele, aga cd nu am sd revin asupra subiectului ci am sd incerc sd-i dau prezentei prefele o notd de (i)realism prin faptele ipotetice totu$i pe care urmeazd sd le descriu, de fapt am sd fiu chiar in tema cdrlii. . . Totul a inceput printr-un telefon. Ce a urmat apoi fiecare dintre dumneavostri, chiar gi eu putem avea ce pireri dorim. . .

Un alt fel de

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei HAVAH, ARYANA An.unnak.ki versus An.unnak.ki / Aryana Havah pref.: g-ral. dr. Emil Strainu. - Bucuregti

-... 1,'

1

rsBN 978-973-1 986-r 2-8

il (pref.)

'4n

7"7ro

I

De la expresia englezeasci: Search llxfratenestrial lntelligence

Cautarea civilizatiiilor inteli gente

2 De la cxpresia englezeasci : Communication Extraterrestrial tntelligcnce
3 Din englezi prdbugiri 4 Aluzie la lucrdrile lui lrrmanuel Velicovski, Cictcnireu

lunilor

g)

Sanuel Huntihgton

C i ocn i rcq C ivilizaIi

i

lot.

r subiect trebuie sA spull cil in dintineata cu pricina anticul t.. ce pireau ci se ceartar sar-r disculd ceva lbarte aprins.esus de orice lrinuiali de imposturi pe care crcd ci a-1i incerca-o lcgat clc istorisirea ce urneazi. orrrit aici: dupa cdtiva kilonetri a vdzut acclaqi "11 I Iummer tras pe dreapta cu toate patru u$i deschise qi la cAtiva metri de magini pe cir.i pr-cli.r'roltslrat..te sllnete asculite cdtre cineva din ma$ini.tout terrain" pcntru rcluarea cdlStoriei.90-2..czrt buimacit de tclclonul trobil care suna in nestire.i pe scaun slitea un si-i spunem .ii . ofiler superior din armata.ir r... Trecuse .. . .rd de momcntui de .00 metri iniltirre . dcl.lndividr-rl" s5-i spunem aqa l-zr observat.neu venea dintr-un scur.t concediu de Eaptc zilc cc-l licuse la munte solitar cu coflul uDdeva plir..ascnr sii nar.i vadar dacd mai lusese lnartol cineva la eveniment dar a constatat cd era singur in parcarea staliei de benzini.. multc apc)uri cle la acclirgi numir.lizirrrrrl lticlrllui punc( tle vederc ci doar un nalalor-ciit (lc cit obicctiv irl cvcuiulcntelor descrise. Dar atunci a observat cd uga din dleptul qoferului de la Humnrer erur deschisi . Intr-iind ir.adormit in lbtoliu la biroLr in lata calcLrlatonrlui.) al scicnce-lictou-uhti sau al ozer. Contrariat a ciutat s.. .al spun cd cel cc suna era un amic. La apropierea de Bucr-rregti ma$ina i-a sennalizat printr-un scnzor cA mai avea benzind pcntru doar caitiva zcci de kilometri. Cred ci suutcti de acord cn mine ci omul uostru eril totu$i frArrintat de contraclictoriul sau sd-i spuneln stranietatea intAmplirii.r I{ctczat.r avea ochii galbeni cu pupilc verticale ca de pisical.!rt unnuk ki iii Vrcau si suputr alentiei un alt l)Lrtct rle ir. perea iritat s-a urcat gi a dernarat in trorlbi. bine regizati qi qi-a lclual drumul.pcrplcxitate" s-a gAndit ci ar putea fi vorba de o lhrsi.. In economia f-aptelor. Conlomr relatdrii fiind ora 0500-0510 la bcnzirriiric nu inai cra nirneni altcineva care alirnenla ci unclcva latcral doar un llummcl kaki cu gerluri fumurii .r!ll (l\.. In mod crudat ma$ina llu avea nulnar de inmatricularc nici pe fata nici pe spate.c. Il cunosc lbarte bine $i pentru mine este mai pl. s-a dat jos din nraqini l-a plivit a scos ni..lr..1n altuk ki rtrstr ltt trtttt. Dupi ce a alimental.torcea'' cu rnotorul pornit.trupe de comando"..dc dccor"!' Trecdr..' ttrt ltrpt fostbil {ilretl rllT.individ" in cizme dar care nu avcil haine ci era in totalitate acoperi[ de solzi verzi exact ca un clocodil ial pe cap avea ur. rlori sir in{elegc[i cA nu vreau sir lrrr ptrr. deci s-a orientat spre cca lnai apiopiata benzir. de culoare verdc inchis. ObservAnd cd Ia intrarc erzr o cameri video l-a intlebat pe cel ce vindea la statie daci funcJiona dar acesla a rispuns in doi peri cd aceea carnera video este doar. Cineva sunase de ntrrllc ori $i iusisla. ighc'z pe NIl1' pinar iu zori clncl qr obosit 5i torojril dc ciilctui arl. iar ca plcgiitirc avca specializarea . Dar cxisti qi ur.. rlc citcva ori in ultimii ani prin iadul din Lak qi Alganistau iar mai inainte avusese inci cel pu(in altc cinci misiuni de hrpli de dr-u.. Cit timp amicul meu l-a privit a apreciat cd avea 1.rrrrr \!tr \\.1. dar in jrrr nu era nimeni. Mai mult nu cste un fal. I)cntru a infelege ceea ce ur rncazd aur s. a plntit gi s-a indreptat spre lnagina sa un. soarelc abia rirstlrisc fi ([rrouiai cirlclur-ii de pcste noapte nu putuscm sir tlornr .r \. . La ult lltontent dat pc la ?-l'1" nr-arn tr.rdrie. .np clc data aceasta erau doi aga-zi.rislicii.r l'cl de creasti ca o qopirli.tlcr. Pentru cI lucmrilc 5-11.r dar..cc rrllteirzil riil lc rclatez a.r. li'a o clirninca{i de iulie. lcgal .i indivizi.tl Lt 'ln unnuk kiyersus. .ati prin Africa 9i America I_atina. nu s-a sinchisit cn nimic..

.5 ccnrintctri decAt cclalalt $i liu avea cizme in picioarclc a ciiror labi serndna cu cea de qopirla cind pagea. dar pot si vi spun ca limp de rloLrir slrptlrnini aru ascultat povestea de zeci de ori.ri liril puterea de a o dc. ( ci d.---i.Olf '..nai gdntlc5tc gi acum la intAnrplarea ciudati pe care a Dr.trdirn intr-o Iunrc pc care numai clcclcr.On" qi ..i unici in mesajul ce il transnr ilc ! Partca tlagicd a poveqtii este cd la momcntul ajunger..t.1n untt. cind de fapt cred ci suntenr niqtc sLrbchiriaEi in tranzit pc o planctd care uu ue-a apartinut niciodata gi trnJc Jc lrrpt nici rru .ticipanti la tr.alrc ArlicrLl nostru a rc\azut fotograliile clc pc tclcibnul rnobil gi a polnit glou! spre Bucuregti cu giindul si vini la mine pentru a ne stitui ce lacem cu 1btografiile cate eLaLl uLnitoarc. co m . rotal ncstinghcriri cirrtl .. Nici o imagiue! An..r lirsl int. nu a oi-. La solitrl care ne conduce ar fi intclcsarrt dc. Dar.ii la minc tclclirnul arita clar ci se licuserd 1l lbtogralii doar in locul pozelor ecranul rdminea verde la listarea lbtograliilor.c au dispir-ut in tlornba isciurl .i ai qol'cli liccau scmne spre . Dircctorul Ccntrului de Studii qi Cercetiri Psihotronicc qi Ufologice c mi ls t ru fo (a) gm ail.!n-uttnok ki tersus. Alrricul ntctr cslc la aceastd ori undeva pe un teatru de operatii nriltatc .rlc scr. culoalc vcrclcl Nu am putut recolllpLlne nirnic din cccu cc a lirst lbtograliat..1n trnnrrk ki Unui dintre cl plrea mai inalt cu l0.Delete" sau rllcar ccl .n ci o cunoa$tem.rttar cchri cle I'cnire spre Brrcurepri si cLr o i'ilczli rilrriloar.creatrtri" clal.n rclltlirii cei doi s-alr sui( cahli in Iluntrner au intors s1. Un lucru cste sigur. coada I cdr:or' in iimbclc scnsur.tstrl cor. clar arca 5i trn 1'el treit-o.lim care nc cstc rrrerrilc.. am chulirt al(i rrrlltoli clar lotul a fost marcat de r-ln e$ec 1otal. fbarte ciudat in mod singur:. Emil Striinu ..i "11 0 r.. Dupir citcva minLrtc (3-5 minule) conlbr.... Iicranul era verde gi.:rrcuni cu el la reprezentanta llrutei ce trsigula servicc-ul telefbnului dar singur.tli lil An trnnak ki ver.r Lt llitttctti.r r. atat...rttt .i pLobabil ci intre doud ambuscade se r.rl .. lv . stinrati cititori accasti rclatlrc csle cloar .rnricrrl rneu i-a iiltoglallal cu telelbnul mobil.1.atat.:ic\. NLr r lclr-r sl-r spun niuric de cele ce au rlrmat momen.r*.jurnalul" lllnrului ce vi l-a pregltit Aryana Ilavah in accasti carte ciuc cste deosebit de incitantir. Pe qosea lreccarr multe camioane dovedi uraterial. aver....tiut la ciue cs(c butonr. trrlrri nrlrii tlczatnigiri.ul rhspuns a fbst cir a first lbtogralrati o sursd de lumin5 foarte puternici tlc...l llriticii pc Soseit 5i zecr de injulzitur:i ale celorlalri par.n o vagir implcsie ce suntem stipenii ei.r.

se supun pa(ial aceloragi legi plmdntene ca gi noi. Se pare cd demult de tot. Acum ceva timp am fost contactatd de o persoand care m-a rugat si o ascult gi sd incerc sd inteleg. ceea ce avea sd imi spund. care spre surpriderea mea s-a dovedit a fi un interlocutor erudit. IErd idei preconcepute. De asemenea vd sfrtuiesc sa ciutali veridicitatea celor afirmate gi sd le acceptafi doar in mdsura in care ele rezoneazd cu trdirile dumneavoastrd interioare. care gi-a spus cd are misiunea de a ajuta Terra gi pe locuitorii acesteia. De la el am aflat cd acegti anunna-kki. Am mai afirmat gi suslin in continuare ci cititorii acestui gen de literaturd sunt oameni ralionali qi cd informaliile pe care utmeazd sd vi le dau vor fi analizate gi filhate. respectiv ci tr[iesc intr-o lume duald gi cd qi la ei existd cei cu intenlii pozitive gi cei cu intenlii negative. Degi mi s-a pdrut ciudatd aceastd rugdminte. cll argumente gtiinlifice care m-au flcut sd inteleg Ei sd pdtrund in anumite laturi ascunse ale vielii pe acest pdm6nt. a lucrat milenii spre a u$ura soarta noastrd qi spre a ne ardta unele lucruri in viziunea realh. degi in prezcnt neoficiald. a exacerbat cltre sfArgit intr-o expunere suslinutf. . un imbold ascuns m-a fEcut sd fiu de acord. Aga cd m-am intAlnit cu respectivul. Aceastd grupare. sd v-o expun. Disculia. cu o capacitate extraordinard de sintezi. datoria mea morald de om md obligi sd fac acest lucru. in urmd cu vreo cdteva mii de ani. cu un IQ care cu siguranld il depdqegte pe cei al pdmdntenilor. s-a desprins o grupare din rAndul lor.I Oricdt vi s-ar pirea de ciudatd relatarea pe cirre urmeazd. la inceput destul de banald.

Astfi:l au apiuut voci ale Lrnor oamer. care sullt extrem dc mulli (ci dcpigesc ca uutlir Loate celelaltc particr-rlc de rlaterie cunoscr.xperimentul a fbst prerrriat cu Premiul Nobel in 1988. l)npa anii '90. Eniisia lui este din ce in ce mai putcr.X: Da.itii. A: $i atunci de unde gtii cu atdta exactitate? Dl. . Iar din picate aceste linor.r1 1r16[]. Sunlem ef-ectiv bornbarclati.r.i de $liinfd cale au incepr-lt si pund la indoiali valrditalea l\4oclelnlui Slandard al chilibml de energie din leacliile nucleare. cnergii lbrmate din par-ticuie. A: Dar aceste lucruri sunt create cu intentie? Dl.r continuar-e il voi nunti pc acest interlocutor Domnul X.neue nu rol Jl izolate. A: Te re ['eri la acei t. llri sa-{i laci vrcun riu qi fird si lase vr.im clar. ca tiincl r-Ln <r'er. ciclonii se. ce pilea a 1l invizibili. $i binein{elcs cd gi soarcle are o marc iniluenli. ci ulta cu inlegistriri ieqile dir. $tii ci se zice cd in limp cc asculti accasti frazi. se da1 D. ial zilele cle maxiu dc tcmperaturi. dar sunt ascunse publi- cxpcrimcr. care de pulin timp pot 1i cuantilicate gi vizule.rnt capabili sA lraverseze intlegul Plm:int inlr-o liac{irure de secundi deoarece an o vitezd apropiatl cle cea a luminii.ri.nt*. api.rentrini? Dl. un nulir mult mai mic decAt cel estirnat de calculcie tcorelice. Vor exista turtur. crilui.X: in 1930. Vot fl incendii qi iuunr. L-. in zone care ltu aveau ascmenea lbnomene.co urntd. inlr-o minii din Dakota de SLtd. Va ii prdpid.-l.ra sutd de rnetri. ciStigitorul plemiuhLi Nobel gi echipa sa au lvut nevoie dc aproapc i0 dc ani pcntrl a (captura).l . spafiLl $i aproape nirnic nu le opleqte. Nu va fi o I'ard nolnali. ir. trrce pr-in aceste 1'elomeue. Ray Darvis.ri cu aspcct de lorrrada.r comun. despre cataclisrle. aer.lt-li bombardau'rcrrt clinratic Iard plecedent.irat cd vom avea ceva problenre dc oldin climatelic? Ncntrinii sr. vor ailct'na abcrant cu cele de minim. Wollgang Pauli postuleazi existenta r:nei noi particule.nicir.al. Este acum ori niciodati. deja sute de trilioanc de neulrini trcc prin corpul t5r"r.rilor lundamcntale. X: Sunt dovedite qtiinjific.ana: lJste ader. Arl. rrrc-jorilatel Iiziciertilrtr J Irresul)us ri rtcrrllirtii rtrr rrr rlasd intrucAt nu s-an girsit inclicii dcspre masa lor. Aceste parlicule cilitorcsc in linic drcaptd prin stir. El credea cd oamenii de $tiintd nu vor putca fi niciodata capabili s[ dcrnonstrczc fizic existenla aceastei particule. Ulterior s-a demonstrat laptul ci naLula liunizeazii cel pulin trei tipuri dilerite de neLrtrini.et sus An rnnuk ki 7 ldeea cic Ia care a plecat intalnirea noastri a fost una simpl.2000 de neultini produ.6 ln tinok kiyersus An unndk.rci. LJn sfert de secol mai tirziu. r.registrat ciocnirile lor ocazionalc cu tr' alcria.X: Nu.rtclaclilu.or inmulti. pirdr"u i yor fi dislrr-rsc de fbc Ai culturi vor fl iitLr:tclaie.rtc gi nisuritoli noi arr |-rmizat primele dovezi care suslineau iaptul ci neulrinri au masa.in cadrul unui experimcnt s-au observal primele semnale de ner-ririni $i 1ot atLxlci s-au ir.ki An unncrk ki t. Este posibil ca acesti neutrini. deoarece legile conservdrii energiei gi conseruirii impulsului pircau distorsionale de reacliile nucleale.i in Soarc.'inccprnd clt \irrJ aceaslJ gi continuincl cu umdtolul an: vom fi supuqi Lu. ca sd mi. rcalizind o revolulie in N. despre ridicarea con$tiintci de glup gi dcsple 1-aptLrl ci acum ne af'lim pe uftir. iar accst bombarclament \/a cre$te in intensitate.'llrlttrl X: (.lte) sir li juc:rt uu rol cheie in folmarea Universnlui. numiti ulterior ncutlin.lodelul Standarrl al particulclor' yi ir. ci rAnd pe rAnd toate zonelc globului \. De-a lungul anilol.nediu> teoretic <dispcmt> cu scopul dc a rczolva clczc- acest l1cru i din centrr-rl galaxiei... expr. A: Dar ce sunt de fapt acegti neutrini'? Dl.i anrure: sd sc relateze despre schirnbdrile care vor vcr.

Doar neutrinii cu rnasi nenuli pot siviir'gi accsti tlansformare gi de aceea m6surarea cletaliilor plocesului de oscilalc Ic pcrmite oamenilol de qtiinti si cleLermine dil'eren!a dc rnasl dintre cele tr-ei tipuri de neutrini. dar ce acest aspect va avca rm impact deosebit asupra culturilor din anul urrn[tor. I)e tot globul va urma o perioadi de cutremure cle 6-7 ci totul incealcli iclcntificarea acestora departc dc srrrsu. ap[rAnd fie ca neutrini eleclronici.rr-c l'ac ca Soarele sd slriluceasci. insd in lnai anul ce r. atmost'era. [n tinrp cc rretrrrinii cilatoresc plin materie qi sp:r1iu.lcl. cum ar fi reactiile nucleare c. Irc care il culloa.I .trsut . Ele au fcrst explicate prin analogia cu o magini sport care se schimbi intr-un ninivagon de mariii sau nn autobuz gi apoi rcapare ca maqind spoft la inulti kilometri mai depafte.ine. Ne modiflcd cimpul vibraliorrll.) A: Bine. mai exact.. nu a nai cxistat a$a ceva pdni acnn.rtif-rcalea tipurilol cle ncutlini lirnctic clc sur. tot timpul qi ltrc trccst lucru neobscrvafi deoarece ci interactioneazit liltllc rirl cu alte forme de matcric. Se po1 face presupuneri. Acum sunten supuqi unui adevdrat bombardamcnt c. La totG: A: Dar existd dovezi qtiinlifice cd vor avea loc anurnite evenimente? DI. slrLdiitrcl neutrini creaIi in soarc. De asemenea oamenii dc . neutrinii au capacitatea de a se transforma dintr-un tip in altLrl. qd in r:!oiembri. inseamni ci nu ne rrlccteazd. se va rupe placa Pacificnlui care va lace ca toate lirile situate in zona aceea si aibd problerne cu ldrmr. Trebuie sd intelegi cstc nou qi pentru medinl gtiintific.X: Da.tiintir an cmis o ipotezd confor'm cileia neutlinul clectronic ar putea . dar llu intotdeauna ili ies.n ca fiind modclul tcolctic care explici lunclionarea Soalelui. Oscilaliile neutrinilor sunt un efect cuanlic. in timpul zborului. acesta se incilzeqte. Cutremure multe vor_[ gi in 20-lQ. A: Dar se $tie concrct ccva'J Nli rel-er la ce va veni. in rcacloare nuclcarc'sau mai nou. vulcani? Dl.ln unnak ki q lui.X: Ce p()r sa ili spun. S-au fhcut simuliri pe calculator. Chiar. dar daci nn ii sirntim.1n unnuk Ii An unnuk ki versut . fie c:r neutlini nrrronici suu ncutrini tauonici. ci se translbrma dintr-un tip in altul..X: Ba ne afccteazi. Ncntrinii sunt pretutincleni. iar acest tapt va lace ca anumite fenomenc si sc ir. Dl. ci joacir un .X: Da.L ace$ti neutrini $i se pare ci intensitatea lor cregte.rtensifice gi si sporeascd in frecven{i. fapt care va ducc la imposibilitatea zborului cu avionul..{ vor exploda mai mulli vulcani. dar existd gi cazuri in care totul este speculativ deoarecc nu sc $tic curl va evolua un anumit eveniment. goseaua va 1l ir curind plinir cr-l toate aceste trei tipuri de vehicule. iar nrilielrlc rlc ncrrtlitii trec prin liectrre persoand. in atmosf'ela Pin:intulni. in accclcratoarc de palticule. un nulnr"rr dc cxpcrimcntc au ciulat oscilatiile neutrinilor. se perc ci in acL5t illl \il exista un cu1t'cmur n-raj or in zona . Dac[ la inceput au erislat pc o qosea doar magini spor-t.1n ttnnuk kit. Dl. hr r-rltimii zece ani.rrile. S-a reuSit ider. Dupi cum spuneam.disparca" transfbrmindu-sc irr alte particule.. evitind astl'el deteclarea 1ui in expelirnentul lui Davis. iar in prczent se exanineazi tipurilc clc ncutlini tri se Soare rol lbarte importanl in c61eva din cele mai impoflantc procese fizice din Univers.. s-au rulat runumite programe.sa carc ii ploduce: Soarcle. Disparilia neutrinilor arc lcgitnri cu o proprictatc speciali a acestor palticule evazive: oscila{iile nentrir. A: Te referi la cuitmure.laponiei.ii sub accsl aspcct.riJor'. care va I'ace ca insulele Kurile sa se sculunde parlial. acolo ullde a fost posibil. reactorlrl sau accclclrtor-ul. I'r'oblema majorA este datd de laptul cA au inceput sA lulccteze miezul planetei.

gindinJrr-rnr cd 5i el llcee plrtc Jirr acccari grupilrc.rilc exact nici cand va incepe.rvesteqti rniliarde in buucile pi depozite subterane? De ce lamilia Bush gi-a cumpf. teea cc^ne va lace si t iurittettt pentrlt citcva lturi llrd curent.10 . se picsttpuue cir in nrai la anui va iucepe totnl. se . A: Am mai auzit varianta.. iri dri . lluta aceasta llti-a$ cr-llrpara ceva in afar:t matilor ota. Dc cc sd ir. Oaurenii 1r-ebLiie si se hrirircascir Iii pLegntiJi. lndia 5i China vor 1l cel mai aiectate din p iiirctii vecier-e ai intcgritilii teritoriale.. sprc a nu ti luali prin snlprindere.. $i eu sunt ca ci.riru ei gi lamiliile lor.ri in genere acest luclu nu este posibil in zoncic ii'iguiollsc. dar nu gliu ce si zio. A1i ai.tie gi sd igi ia misnri.lrii translblnntolLelor.ohlcmc ca: intensificat-ca cuiletnttrclot. Ca qr cind PirmAntul ar trcnura. cutrcmllr esle prost spus.X: Nimeni nr"l $tic.il cc\il.ri Ei ..i si nu caute rdspnnsuri gi sustinere la guvemurli $i socielaten $tiinlilicar.X: Daci aq 1r in loct vostrrl.ria? De ce Cloroana Brilanicii lnvesteste in Romdnia? De ce toati zona muntoasi din Aiiica cstc vdndutir cdtre guverne gi parliculari? lti pot cla zeci de exempie. dar asla nn mi f-ace sd subscriu modului lol de acliune qi gindire. in Rominia vor tl culremure dar-nu vom avea schimbari gcogralice alc solului. ['dnd spun lotul ni lcl'cr: la pr.1n LutnLik ki 1i \ grade lninini.ut Eansa sd .. Se pare cir va 1l ceva contiuuu. .v An trnnuk ki )n tnnttk ki t. clin cc in cc rnai nultc voci sustin acclczrgi tcorii. cLentuJr'cr erpl. AceEtia gtiu toate astea de rnult tirnp. Zarurile au fost aruncate $i nu nrai pot fi oprite. dar de aici qi pini la a llisa totul. Llaci insd plecim dc ia urocielul actual.r'rici rezerui dc alimenle tru strici. Explozia solari cc urmeazii va influenla in urod dccrsiv polaritatea Telrei gi va avca loc in tlod cer-t inversarea polilor uagnetici. A: Putem 1'ace ceva'/ Dl. Er-r nu pot sta pasiv.ral tercn in Patagor. Dc lapt.X: Daca va fi aga sau nu vom vcdea.rre .tiu cd nu mai avem timp.4rune cd pc undeva plir.cr.ziilor vLtlerniec. miri alcs cf.tci clalele se schitnbii. t.lar contin ttu.X: Cc sc qtic clal csle rirptul cir in 2012 \/oln aveil explozii solare. Acum. Spanra. Nirleni nu gtie concret daci va ll sau nu ccva. sd qtii.X: Ba da. tu nu e$ti din aceiaqi grupare? Dl.c. Dl. A: l)nl ccva concret. l)e ce ar lacc ei astt-el de investifii ncrentabile? Am rAmas putin surprinsi clc lbrmularea <eiir. cJlll l. 'frebuie sa seurna cd toaLi populalia rirmasir la nigla czitrc zona care \ lr rcprezenla atunci sudul.tic'? l)l. Ei au ln:rt mirsuri pcr. Se pare cit Turcia.a introduccrca tlalelor s-a tinut cont de contextul actual. Daci bombardatncntcle cncrgcticc se intensitrci sau scad.rJrrl I rrropei s5 intle intro noui gl:rcialitrne. i.. In prezct:t guvernele lucrcazi la -un aVer tizoi barc sa I-f emiti oprirea brusci Ei in-rediati a aprovizionirii cu curent electric in ideea salv. En qliu ce va ver. hitr--adevir este bine si ai un plan de rezervir. spune mult.r n-riLi la anul. cale nLl sc $tie cat va 1inc. dar ccea ce ne deosebeqle sunt intenfiile.ti viala gindindu{e la apocalipsii..i idcntic cu ei. rupcri cle lblii. dar accasti afituatic se bazeazi pc anumite modelc n ale pe sirlulator. Dc ahl'el mic mi sc irare lotal nociv si iti triiic. Ei sunt asigurali. A: Spni <ei>. Iar laptul ci acc$tia $i-au luat nrisuri. Ar trebui ca oarletiii si . Ccrt cste cit oamenii trebuic si qtrc. atlu. Este adevirat cI dacd ar f-r si nri analizcze cineva din punct de vcdcrc cnergctic. nlri irre ct srrr rnli t. Un uric reiirgiu qi o r. lri trcbuic si se ajute singuri . eu sunt dif'erit lajir de voi .tu tnai lArziu. A: $i cAt va f ine? DI. nici cdt va line Se prcsr. cll nll sirnt asta. Nu se cuno.strt .1n urtnttk ki versu. Acest lucru va f'ace ca n. c calc lungi. lslauda..

t.1n tnnde ki i3 sohimbali deznoclirniir.i ci ne va mai da c. nriJ A: Nu.r timp s-a pelr.r mesagcr clir:r r iitor'.rtem cei ce vI conduccm de milcnii.** 12 )tt itnn.I indcpritluL ric ('r'cirlor.rdnlul va fi altfel din punct de vcdere geografic Ai oamct. Arii ulnrdtori vor 1l cataclismici clin toatc prnctcle de vederc social.zr-it pradi capcanei lor: nraterialismul. polie . deqi ir. dar esre daroric rnea sd incerc.: i. lntrc timp au evoluat $i ei.le iubire venit dc la El. care sunt destul de paqr-rici. iltbe. Semi{ii. care vin din zona Olion .l -.\ h rJ rtt Stt tlnnr^ ^i .rexistente. econornic. Era ca gi cum buna intenlie afirmatd nu se potrivea cu ernanafia gAndului. geograflc.ne si vi spuui care a lbst cursul titnpului. qtiu ci iirn lrlrl-o 1rt.rii igi vor schimba modr-rl de gindire. hazati pc rlte prilcrpii. urmitorul an va fi un an dc regnrpare q. dar cu acccaqi r..ri clutrate. De lapt cxisti 3 rase care au intervenit: specia Nordici.: La I)unrnezeu. ln timp oe vorbea. l'otul se va schimba.-!!d. 1. Ceea ce a mai riunas din pLrlerile lunii se vor intdlni ciutind solutii. Acunr veli cr-rlegc roadcle muncii voiLstre.4. Pirr. Exista unii mici.. Ali licut in a. dal ari ci. Davici mi-a explicat lirar. dar rtuvcmele sunl in contact direct cu 6 dintrc clc. A: Nu pot spune cir ccca cc inri sprri rrrr inti este cllllosclrt. mea cste sd vd aiui sa iriceti clir riii muiT-i..20 m. iir. iar intcnliiie qi faptele lor nn rnai sunt flcute Ia vedere ci sunt camuflate qi ascunsc aclcsea sub maqtile prieleniei gi ale altruismului. intr-adevir existd aga-ziqi reptilieni.te clar. dar rnenoria lui ancesttall l-a flcltt si ne rciateze despre ei a. ia CreatorDl.A. I)l.a cum crau ci atunci in urmi cu ciiteva sute de n-rii de ani.X: Anii ce vor veni vor 1l holardtori pentru umanitate.X: De fapt existi 51 de rasc dc cxtratereqtri. $i a. in delrirrcntul srrlietului.n in :rl noualca ceas si vd lr-rali nrinirnc r. lrste ca qi cLun ceea cc a lbst lrebuie tlistrus spre a se reciidi o nouii lurne. Noi snr. l-am lr. Despre acegtia i.i implicarea pc care le aliga..1-al).ners mai depana. degi nu rlcbordeazd de bundtate $i existl cei mari.rclucigarea cu pimdnlcnii.ndsuri dc protectie L. ctr lcittc astea. iutt-n itscmenca situalie am o s(alc tlc rlisconlirrt.X: La care Ei te rcltri? . iar marile fan'rilii regale gi cele nobrliare (qi nu nLrnrai) rLu Af)N-ul lor. doar doud rniliarde au viitorul r.r:rsiunea . care vi. nn itnpr-tls .lrt ttnn. rlul din pitcate accstea vor fi ca gi ir.a 1el incit copir vo$tri si lie atr':r. Confom cu'sartina aotual. inainte de deznodirnintul tragic.ansi.ni place si creti cil in acel Lrltim rlinrrt. dli ir. Va 1l ncccsalir o r.X: u\dic[ ia dumnezeul pe care vi l-am dat noi. Am ri'imas r.olbea David. czue dc iirpt sulrt 6 spccii. Poate (:rtc doal inraginalia lnea. Dupi ce va trecc anul 2012. $tiu ci airr glcqil i:ti to{ii. l)e lapt tu ce imi poli sprLne despre accgti t olonizatori din vecirime'? Dl.".ii-au adus aporlul la apalilia umanitdtii actuaic. insi pot alit-na cu lriria pe irirrd ci ceva din interiorul mcu imi spunea ci vibralia lui nu imi corespunde. A: Printre care Ei aga-zigii reptilieni? Dl. $iln ca esrc o misiune gru. iar in llecutul indepirtai al planetci. tlltr rrr lolrtc astca simt .roui orirrJuire. care vine din Constela{ia Pistorului-Ar1ulus.i acegti Gri. de lploximativ 1.iaiizirt alcnt.rsi micar acru.. va lirce ca echilibrtil si sc irrtoarc[.i bani. estc libcrlLl voslnl arbitt'u.nis ir.i priorititilc. cam la 2-3 ur.tc . cd Iloctc n\.tk kt versur t rr l)umnezeu ne . ir. Dcci spccia iurunnakki a crcat orlul.Limiti cle siguranla cLr cale vorbi:1. l)zrr anunnakki este o denllmire giobala.t. trei din aceste rase au fbst cclc care .i cirre o lurne stalpinirai de instinctc.X: Da. dc ilccarc rl|tir cintl sLrnt pus5. doar ci 1i ei sunt de mai multe tipuri.rtul.i e1brt. care sunt agresivi pr-in insdqi r.tr r :r li.ratura lor.u snllt ur. La l)umnezeul Suprem. Voi ma puteli crctlc stru nu. Dl.

ror scuturi u4aq.1 An unnttk ki vet sus . ridicirn Terra fiird prca rnari pagnbe.X: Tu qtii cn qi in prezent se sivArgcsc ritualuri clc sacrificiu? Ci tot ceea ce ne inconioari esLe dominat de simbolismul nostru $i ca noi $tim cd orice fblmi. etc. Jpui rrrrii lLr pleclt. credir. horneopatiei.te din acegtia. lacem sf.rtem o spccic sr"rperioali deoalecc a\rem iltglobat in noi toate n. t I i t . inrplementarca idcii clc medicamente vitale.rodelelc dc viu.ln unnttk ki . pc 'l'erra.raj orita tea. care deja cxista. Llnnitoarele etape vot fi: inler'zicerea produselor din plante.X: Exisla anurnite date cheie.n cci ce aLl r. De unde si gtiu? A anuntat cineva? Dl.X: Da. Dc lapt asta esle ntal.lin punct de vcdere ceorroriric. Au lbst ibarte boinavi. A: Adici'l . A: I)ar sunt urnanoizi. crisLaloterapiei.rcntelor alternaLive. scoitterea in alala lcgii a tratar. etc. genereazd o energie. !l acca explozie solari. atunci o altir spccie. Dacd vom reuqi sd tleccnr de iulic 20li. daci ii pot nurni aga.Ilit A: $i cale cste scopul accslei rcvenirilr Dl. Ei vor sA plcvini accst lucrll.X: Daci reugim.r. l3i au avut mari problcmc ill trecut.ea batalie care se tirnp. dar nrr r or lerrpi. $i celclalte spccii sunt de acord'l Dl. pcntru ci noi qtim ca acestea sunl lormele leale clc manifestarc a matclici qi dc epropicre de Crealie.stts An tmnak ki 15 struciure.e. r. culoare.-*Dacf. ctc.noterapici. numcrologiei. Aceslc tl ei specii care au colonizat 'l. dar aga imi vine. cea carc a tbst prezenlli aici.r rnul1i ani in un.rtru a se indcphrta omul de pirnant. Dl. dar r. crol. Tu gtii ci in 1998 s-a licut plima marc pace galacticS? A: Nu.lti utnak ki tlucc. $i cr-uu si vi.ri . La itrccput au oolaborat cu lolii.ln. oamcnii au irtccput sa 5e lrelcascit.ir indepiltali de ele? Pr-in penibilizarea lor gi a celor cale clcd sau apclcazi la accste plactici. $tiu ci te surprinde laptul cir volbesc cind la persoana intAia. dar au qi ceva dc la insecte.rI ircr ll rLr rcr. Asta cstc pArcrca tr]ca. vo e este scopul? Ei vor si pistreze e la modil-rcarea ADN-ului. iar acest -fEcLrte T6atexunt CIL cr.X: Sunt un hibrid. tu $tii ca tot zrtilia oameni intri gi clacd casele ar fi pe sol? Per. Ei sunt aici de mult schimbarea. Accsta esLe $i motivul pentru care se inceatcd ciderea in derizoriu a astrologici. repiilc'? Dl..iirs aici.X: Pe naiba.i dc accca nu pot accepta A: $i totuqi timp'? $i-au p[strat ritualurile. Sur. l)e la etajul trei in sns scade icgitura cu'lerra.X: Vom vcdca.1.r.X: O si ii adormim la loc.X: Plancta se alli in prcuiml unci catastrolc globaie. A: $i daci reugim? Dl. mai putin una. iar acest lucru ne va ajuta sf. Ei sur. viitorul arati altf-el. Vor ca Terra si intre in rnatea Conl'cderalie Galactici. Mai ales ccca cc va vcr. ln prezent sc incearca montarca ur. Dl. Ccva intre ulnrnoizi Ei rcptile. numar. r.rJclc atAla Dl. Ei nu vor schimbarea. cea a Invititorilol va vcni pe Tcna sprc a vd da Clunoa$lerea Universald.r. ver. Acum se pune in aplicare in contbrmitatc cu etapele car:e trebuiesc urlnate. A: Dar asta e un lucru bun.o sl arerrr o colrcrirrnc cu elrergi:r anceslrali. A: Eu nu cred ci vol reugr. daci nu. Asta este motivul pentru care qi celelaltc specii s-au intors. i. clinci la a trcia. Dl.ctra au lbst dc thpt o delegalie a celor 5 i de spccii.ri.uai exact doar o par. De ce crezi ci s-a construit pe verticald? A: Pentru spaJiu. A: lncearcd.

X: Da.nomentul in care viitorul vi va fi pecetluit $i nu va mai exista o cale de salvare.-Ei au cilnd a fost pornit accelcratorul Ei l-iru del'ectat. dar c rcllir. copii zb'. la un momcllt clat a lbst un baby-boor. .1n ttnnttk ki t'ersus .nic nu va rnri ll cum a lbst. cu atat $allsa l'oastri de a lace saltul se va diminua. itrseatltlit t .r cc si iqi plitcasca rlirile. natalitatea cste in scildcre globalir. corect. Nu Stitrr cc e5te ctl cil si ttici ce rntgn{ii are. cu aceleagi legi qi acciaqi conducitori. A: De cc'.i. sir vi nioclillce strllcturil r.rdei lor. A..r sinu. anl aiturs .ror-ri vibratie rrcniti si vir schit. .rt aceasti genclalie se indreapt5 cu pagi repezi citre pensic. dttl llLl irrll intbrmalii . acum instl . este o explicaqie copilircascd. care survolcazd ir.rrdalnici.rtt .rperimentul-i ieLrgit.nanrl popLr lalici.-!*. bcnzina sc va scun. r'acante clc lux.000 kntp. Std dour'$i aSternli.X: 'lbatc accstca all ur. Se incealcir ctcatea ultci bucle tcnrporale in . rrre si vd invArtiji pe vccie. ritiirtitilc vor fi co5r.adicir o natalitate crescutir.rpi pcslc rloaptc. Pc ile alt[ parte daca sttuLclll intr-o bucli.l( nour cn('r'tlic. din cit qtiu eu. Vl1l ca 9i cum tririli acelaqi . Accst luclu a thcut ca gi consumul sd creascir.rbe..X: Ba cla. etc. mincarea sc va strica in lafluri.itiintificc.rgd respcctarea agcr.iruajla s^d schimbai. ma5ini la superolcr-ti. Nir. Accclcratorul a 1'oii fornit Cled cn . rcspectiv zr llobalizdrii.. baricra spa{iu-tintp ar putca li spartd.lcln clc a'uir thcc si vi inJupnrt. A: Adici noi ne invdrtim acuur iutr-un cerc lcmporal'J l)cci nu mai avetn nicio 5lttlsill I)l. cu o sinsuri monccld. clar voi vcti sul'eri dc lbame.i echilibr-at f-ac_ e_ latl schimbiirii. Distorsiunca nu c corrpatibilii cu vibratia nou-i gr clcci dacd sunlcti distorsionali vi vcfi indcpilta tot mai rnult de Sursir.kiversus tltt uttnttk ki 1l DLX: O si fie dcrapai ecou()rric la nivcl glohal T'otul r a explocla. [)aci r'-ati lilncli cu totii la acest lrtcru.lc parliiule.r auzite. in limp cc la tclcvizor vi vor Il lllczcntate clin ce in cc rnai multe rcclame cu thrlilii i'cricite.n.ttttlici cLt rr. se adaugd gi dolrinalia Di nu vol sd vi dca rllumr . t)l. La toate astea sc aclaug:i gi inten{ia lor de a crea o noud ordirre rrondiali. iar acest hlclu a licut ca balanfa si se dezcchilibreze.X: Pe ldr. care lttt cott. Cu clit aceastd prlpastie se var adinci.t. clin Univcr s vine o r.r rccle cataclisme t'tLl vor t ctti. cate c interesul lor''l Dl.) Dl. La toate astca s-a adiugat si luusrrl r:r'rcrlt cle ulctlinlc Ai rlti. in prezer.X: Dupi cLu.. Nurrai ur.) Dl. cam de 12. A: Dar dc ce toate acestea. I6 . Nicl cLl llrl alr acccs de la un rrnurlit nivel in sus. A: lltnc. I-a toate astea se adaugi insA inleresul lor clc a sabota e conomia lnondiala.ttt'' . ciici 11u vd \ cti pelurite si o cumpilati.r orq11!41 . Apnr (amentele sc vor ieliini.rl'..rl scop: lr. Cici vLri putcti lnce orice.. pini ir. Dc cc clczi ci blusc qi dintr<rdati a aparut crizn? A: llxistir o explicatic.r r. Ei qtin cd fir:a voi nu pot supravieltti -Noi ne .ric rnai mult dir..4t lunok ki .rici.. $i de asenrcnenea existi o flotilir dc sntc clc^ -fcrrei rnici nave.iblationald.r -julul $i sc intorc dill illlelvcllil plitna oar:'t e rind in cind la nava mamd.n spuneam. dar carc csle scclp'.1n unnak.ligantici navd. pcntru cri onrnenii nu vor mai aYciL cr.

'l \ r'i trr'trttit sa \.rt.r sau tclelbn. rtrl 'iiirniv'ictimc 5i cel nrai rr.rtunci vir r.etc.Vazlnd ci oarneni clin ce in cc mlri nLlrncro$i sc indrcaltth citre l)Lrterea intcrioalir.. Dl.-. tcID qi lirri vlagir Dcqi figula lLri cra zArnbitoare.i cic adcvirrata noastri ltaturl:r.'\dicd te l'ncc sri Le disociczi tle colcclir.X: Asla cstc altd urallilulale carc lc-a iegit. l.X: 'l u nu intclogi ci accasta cstc ultima \ oastri sansi. Dl.rjrll i.izLrt viitorul planetci.1 8 lt.rstincte ataviccl $i lumca ii .lul cltrr:r Ir r.i se ioacli doal cll ulintcii volslu..-r crlt rnai mUlti cu atat utai grcu de rn:inipulrt.'lirul l'(rt:u A: Ca in Sccrctul? I)l.rtir 'pi urritrrrii.tir. []iserica estc a noaslri! Noi suntcm biscr ica. I)upir cunr \puneam.000 dc ani? A: $i cam cc am putca lilcc'? Dl.X: lla lor \ cni. lu\.i ii r espccti.iatir c. Toti piimdnlenii vor'li . s-au giinclit ce pot lircc si ii controlcze 'i utur.? A: Nu.. Voi LrLi sLrntcti rrnull Asta tr-cbLrie si Numai iurPreunir "stiti .l (inc! .r se 1a sliir'pi. l..cti da seatna . ci dacar nu scipati clin robic.J1tntc!i 1r r uti plrtca rvca oricc lil de vialir gi de viiior. Subliniez: rerltlr.scantu-cli_iq caz rle cataclisnr r or rlur.. va Il o tlCimE.u ci atr-lnci cincl veti irlingc acea slarc veli rcaliza cinc sunteli $i cc putere avcti. I:iciart clin voi csle oglinda ccluilalt.rc: bani.X: Poatc. Hai. Noi arn cliclit-o. imi pirea ca $i eur. interlocutortLl mcu trra privi rrtldnc. clczi ci sc r:incicqtc la ctolutie spirituala]..rvciiTtir:tar.. \.'r'Liliri. dal se va duce cirtrc biserici qi sc va fuga! Dl.ri cc sLiill in lrlala Lnar rlol ora5e.. Tu nu intelegi cd voi sin3uli sr-rntc!i in tr. cltrc criz:r ur. llsh-nrir. ciu'uia copiluI ii pliingc cri \rrcu o noui biciclcL.rci au vcnit cu rdeca dc ar indrc'|ta Ii)r'ta creal()arc tot L rrlr-e rnatcrialisrn.. Spun/inil aceste cuvintc.. Mintile clcslrrpalc luLr iru cc r. -i..\ccls1a ' .calci cl ar-r inlercs sii \iini llstc nrLrli nrlri Ll. adrcii oameni siurplr.i tltnpor'ali.ri rii itrr.r lrre-.rrlilt rr: . eu am \'.i qtic. Abia atunci. Ei \a erclzl o rcrrlitrrlc lr.re siar. Noi vi clirnr . trn ilis opac.lli-uiit. li .r inccpttl \ii su c. fi i1r ciar . ascnrinritoa. . etc..ijlr(lu-Dri.i. doar cf. Lc trcb'ria ccra Drirl aarc sii \'a abati dc ia crLle 1i :ru g:isit cca nriri Lrunri uretodi. \. .l. ci laccala degajatd dc cr. l.X: Pcnlr.ie in r.s ln unntA Ai .r stlrlc h tlrc ei nrr ror cu rrri sa rrjLrngcti. ccva ce ercd cd rnir va face si plirtcsc cu viata. Lrnntl: ki t tt :tt.rii ritr' .'' i:. []c iti spunc Sccrctul'/ Si iti (lorc$ti pcntru tir. I)aci totu-l ciccur-ge (roulbrnl viitorului actr"ral.or dc conc{us. e\is(a li prcoti a(lc\'au a!i ! Cale :ru har cale nr-r suut dominali cle ir.lia sunt pr-ltirli $i intotdeaLlna rnulgir:rlizati Acegtia nu contcazd.i vi luiinr povcrilc clc pc unrcli.:iruta.logrrlicii si r.re cu nrailasea broa5tci. L. in 2015.ln unnuA Ai t cr.t I)rr'.nrrretli rhr'. '.a cs1c.ru culoarea a lbst cca crre ln-a 1i'agrat. cind privirile noastrc se intahliral am rcalizat ca ocilii lui avc:lu o culorrc ciudatal. clar ... nraqini.i rrr.r i.. A: $i dc cc sar l1u ajungcrll'l Dl. Atat lc s l)t nccesari C'.oI Si controlezi o lt Lrilne rlin popultrf ic. ccca cc va mai rartrine rlin populalia Telrei. rititelti rireitt. I'otodati alilll)ra mca intcrioari . ccce ce il va facc sir se adinccasca 5i mai tarc in clepresie.X: Am sir ili spun acum un lrilrc secret.i noi o concluccnr A.isurr sl-r vi schinrblti soarta'l Voi. l. am sinrlit un llor recc pc fila spinalii. Nrr 1to{i inilut-nta r-ln ()nl in\'altilt sal gincleesciil I)cei crccic-lniL catitclisnrelc \.ar Yor line prizonicri inca 26. nlrita tot. clar./. a.X: Da.)r'\eu. cir ncrgc la c LrISUri esotcricc.iu ()nl carc nu arc cc pr-ure pc nrasir. t.n privirca lui era lipsita de viata.rrll c. carc nll irrc cu ce i$i plalli lirctluile. cirnria nu ii ajLrng banit sir plcce in vacanti. 3\ cr Ii.i sigur prcotul ii var spune ca pkil(-fte pcntlu propliilc 1apLe._. sarnaltxtc.ttrt In trttnok ki I9 Dl. dar acc..

doar cAnd mdsurdm pozilia unui electron pe care il forfdm sd aibd o anumitd pozilie specificd. nu ar avea rost folosirea unor asemenea metode. La Universitatea California din Santa Ilarbara s-a fhcut o demonstralie qtiinlificd prin care s-a rrli(at ci un obiect pe care-l vezi in fa\d. Cred cd ar avea rezultate mult mai bune dacd ar aproviziona supravieluitorii cu alimente gi medicamente. qtiinlifice. Acest lucru se poate int6mpla.ki versw An. s-a scos aerul pentru a sc climina vibraliile gi apoi a fost apucati cu un diapazon. de fapt ceea ce a mai rdmas din ele. Cercetdtorul Andrew Cleland.X: Ba existd. Eu am venit sA vd spun sd treceli. nu exist6 d ovezi clare. A: $i cei ce trec unde vor ajunge? Dl. populaJia va fi decimatd. de evolulie spirituald. Trebuie sir gdndegti in termeni mici.ki 21 morli de foame gi decimafi de boli. citegti o carte. A: $i cum s-ar traduce acest experiment? Dl. acea planeta care vd va oferi suportul pentru a deveni universali. Asta arald cd ipotetica cr'rlitorie in timp este posibili.unnqk. fari boli. a avut ideea de a aplica acelaqi principiu al electronului unui atom gi in cazul unui obiect vizibil cu ochiul liber.X: Sd zicem cI tu in Bucuregti te duci la cumpirituri.ki An. lilectronii. Aceasta este de fapt planeta care va face trecerea. O Terra evoluatd. tunelul Einstein-Rosen. o gaurd de vierme. A: Adicd pe o alti Terra? Dl. Din pdcate cei care au avut acces la aceastd cale din viitor au fost foarte pulini.2014 se va deschide o poarte stelar[.X: Tu nu cunogti teoria universurilor paralele? A: Ba da. A: $i cum s-a demonstrat acest lucru? Dl. spirituald. PoarIa vd va fi deschisd sau va veni la voi. De asemenea aceastd teorie spune cd pe timpul observaliei. Va incepe un rdzboi nuclear. iar referitor la teoria { lrriversurilor paralele. adicd la nivel subatomic. care se invdrl in nucleul unui atom. Totuqi. Nu cred in ea gi mai ales ce guvern ar face uz de arme nucleare gi de ce? Oricum daca e sd fie aga ceva. de dimensiunea unui fir de pdr. Aceasta a lost rAcite intr-un frigider special. Le veJi vedea pe cer. griji.unnak. lipsuri. aceasta este noua Terra.r-rp. oamenii ar fi speriali gi vulnerabili.X: Ce puteJi face? Eu qtiu cd pe data de 25. care va scufunda Terra in iarni nucleard pentru cAteva zeci sau sute de ani. una plind de pace gi brindtate.unnqk.X: Este greu de perceput cu mintea actuald. Ceea ce trebuie sd faceli este sd vd ducefi intracolo. Cdteva guveme. A: Este un lucru imposibil! Dl. A: Am mai auzit teoria. cel care a r-calizat experimentul. dar intr-un alt univers.X: Pe Tena.20 An. dar intr-o altd dimensiune. Intenlia conteazd. A: Dar portalul se va deschide intr-un anume loc? Dl. menitd sd vd ducd de aici cdtre o altd lume. si-a observat cd frrul respectiv de metal se migcd.X: Experimentul a pornit cu o bucatd de metal lirarte sublire. Cu siguranld ci umanitatea rdmasd le-ar fi recunoscdtoare. Este singura voastrd qansd de a supravielui.ki yersus An. poate exista sirrrultan intr-un univers paralel. se vor gAndi si profite de avantajul armelor nucleare rdmase gi vor face uz de acestea. Al.unnak. presupundnd cd ar fi aga ce putem face? DI. dar din cele afirmate inleleg cd o Terra lr'rmdne aici gi va fi pustiitd de iarna nucleard gi o altd 'lcrra va prelua o parte din popula{ie. sunt greu (lc captat deoarece se rotesc cu viteze diferite in acelaqi tir. universul . acolo unde particulele atomice nu se pot menline. Doar o micd parte din oameni va supravielui ascunzdndu-se in peqteri.0'1 .X: Vor fi mai multe simultan. deqi stirtca nemiqcat in acelagi timp.

Cei ce lucreazS. Pentru voi curge intr-un singur sens. climatericA. cdci el nu este doar liniar..X: Da. atunci poate exista cineva care poate manipula istoda? Dl.X: Da.22 An. La tl 1. A: $i nu este a.a? Dl. sociald.annak.X: Vremurile care vor veni vor fi foarte tulburi.X: Sn o dai oamenilor. bduturd sau mai rau.X: Da. Oamenii vor fi din ce in ce mai dezorientaJi. Dl.AdrsA-rQZAlAEB lgh"-ari? Dl. in alt univers ea poate deja sd se fr aqezat pe o creangd. l:ste singura salvare! Tu nu inlelegi ca vibratia Terrei se l. Este singura voastrd $ansa. Poli face diferite activitdji in acela$i timp. Nimic. Ea secretd melatorrina in stare de relaxare qi are capacitatea de a varia lirnclie de energia electromagneticd.X: Da. nimic nu va putea fi redresat. o dimensiune in care istoria sau viitorul ar rdm6ne identice.ki An.2014. Adic[ dacd ne uitdm in acest univers la o pasdre care $i-a luat zborul. A: $tiu cd se spune cd este foarte important5. Ar fi posibil. iar atunci cdnd va vcni timpul sd faceli trecerea. Dl.X: La aceasti intrebare nu ifi pot rdspunde. tlisperate. care vd va aduce stiiri de dezandejde 9i depresie. Este doar o unitate de mdsurd pdmanteand. sA poatd lua decizii in cunogtinld de canz6. La asta se va adaugd gi bombardarnentul energetic venit din cosmos. ki versus An.wnak kiversus An unnak. sexualitate. politic5.l(llca. sinucidere. $i pe de altA parte existd anumite legi pe care trebuie sd le respecli.X: Nu. iar hipotalamusul coordorrcazd reacliile legate de foame. A: Asta inseamni cd s-a inventat ceva cu care te poli deplasa in viitor 9i in trecut? Dl.. dar puJin probabil. intotdeauna va exista un univers.X: Importantd? Glanda pineal[ funcjioneazd in lcclagi ritm cu hipotalamusul. A: Este foarle greu de infeles. Timpul poate fi strdbdtut in toate direcliile qi inainte qi inapoi. si gtie. S-au fEcut cercetdri . Reiese cd noi suntem in acela$i timp in doud sau mai muite localii 9i putem avea doud sau mai multe activitdli paralele. ce trebuie sd fac cu aceasti informalie? Nu ili ascund cd am mai auzit-o gi din altd sursi. Atata tot. sete. dtmul biologic qi procesul de imbdtrAnire. De fapt timpul nu existd.' A.1 13 Herzi rezonanta Schuman se deschide ru a asoclat-o cu cu locatra exacta a Manr Plramlde. Md refer la situalia cconomic5.. A: Altceva mai trebuie sl spun? Dl.unnak. O stare de panicd va cuprinde oamenirea gi mulli vor fi cei care vor cAuta scAparea in medicamente. A: $i referitor la tunelul ce se va deschide pe 25-07. A: Adicd acea gaure de vierme de care vorbeai s-ar deschide sigur in viitor? Dl. Totul va Ii haotic $i va continua aga pAnd cdnd va incepe derularea cvenimentelor de care !i-am vorbit. Voi vedeli timpul ca fiind real. Cam aga ceva. A: Dar plecdnd de la ideea cd ar fi posibil. cu asemenea forle sunt con$tienfi de aceste aspecte. l)ar toate aceste sunt date spre evolujie $i de aceea trcbuie sd le suportali cu incredere. I)l. care rnirrimea unui bob de mazdre gi este Nimic nu va mai fi cum a fost gi in ciuda eforturilor irlc:EEid-Ien-iiGGlitotodatd conline o hartd completd a t irrpului vintal al acestuia. Este activatd de lumind qi eontroleazd varialiile bioritmului natural al organismului.ki 23 inghea!6 Si nu putem vedea decat o realitate.

dar acum este bine ca oamenii sd fie informali gi sd gtie anumite lucruri. A: $tiu. Eu nu gtiu cine sau de cc are impresia cd toli sunlem idiofi.. omul va deveni mai sensibil. Omul iqi pierde identitatea de sine gi devine universal. Este o mdsurd de autoprotecjie 5i sd gtii cd nu ii pot condamna. $i astfel omul poate accesa forme inalte de congtiinla. Dl. Este chiar pcnibil. Existd reprezentdri antice. fi eu caut argumente care sA rAstoame aceste presupurrcri. Dl.acestea vA sunt date fi la nivelul terie.''. reprezentdnd energia kundalini care urcd spre glanda pineali.rafi in continuare de ultimele zvacniri ale unei societili niuribunde. pdzitorul lumii de dincolo are in v6rfu1 ldncii. este societatea in care trdim gi pe care o cunoa$tem. Este greu sA accepli un viitor ipotetic.ki 25 dar cea mai spectaculoasd schimbare va ADN-ului. chiar dacd este zugravit in roz. iar atunci cAnd o fac vcritic informafia.24 An. etc. dureri de cap. iar lAngd acesta un leu asemandtor Sfrnxului.X: Noud? Se qtie din vechims.X: Nu sunteli idiofi. de evitat nu se poate. irrtotdeauna in relatare apare cuvAntul normal. Tu nu te uili la qtiri despre crime. violuri.p3l. Problema este cd voi nu lreli sd le vedeli. omul iqi poate modifica starea de congtienli gi congtiinld $i cA poate avea acces la toate informaJiile Universului. V-a1i gdndit ce inseamnd toate Oare inaintagii voqtri woiau sd vd lransmitd ceva? A: $i ce vroiau sd ne transmitd? acestea? Dl. Ldngi ea se afld un sarcofag. ci copiii nogtri vor avea un avantaj dacd noi ne sacrilicdm.i Iisus v-a spus: . pentru ca nimic sd nu vd afecteze rLrtina. DI. tllr totugi normald. Cred cd Asta este motivul pentuu care mulli refuzd sd accepte aceste informalii. asemdndtor glandei pineale.. un con. Este foarte simplu sd ili dai sema cine . $i mie imi este greu sd le accept.. tefi orbi qi progti. A: Asta este gi motivul pentru care am inceput sd scriu.unnak.ki An. Shiva. Asta vA a$teaptd! Dar pAnd acolo mai aveli un pic de infruntat. j afuri. stdri contradictorii. or sa apare migene. Exista informalii peste tot. Voi vd doriJi ca gtirea sd fie una exhemd.unnak. Pane. Sumedenii au fbcut reprezent5"ri ale anunnakkilor care apar avand in varful coifului un con de brad. cAci este prestabilit. la baza cdnia se afld inscriplii cuneiforme. Dar este tlltoritd vou5. cecrezi?. La fel gi cu Icnomenele extreme care au apArut in ultima perioadd. stdnd calmd pe canapea gi mdncAnd floricele? A: Eu nu mi mai uit la qtiri. Vd arr.Luminitorul trupului este ochiul. Dacd va ii ochiul tdu curat. simJurile se vor asculi. Din pacate acest lucru nu este cunoscut.X: Da.. iar acest lucru face ca al treilea ochi sb se deschidd.SJ. ce va veni sar o sutd se il contrazicd. .. La Vatican existd in Curtea Conului o statuie ce are forma unui con de brad.unnqkki versus An. Ceea ce am constatat clar.. Dionisius. ir. tot trupul tdu va fi luminat". inccndii. Aceste teorii apocaliptice ne rdstoarnd egafodajul.unnak. este faptul cd in momentul in care cineva vine cu o teorie prin care oamenilor li se rrlati. Consider cd este de datoria mea sd impdrtdqesc Iumii aceste informalii. Pdnd sd ajungeli acolo. Noi. A: Muribunde sau nu. oamenii. Osiris este desenat lin6nd un qarpe in mdnd. doar manipulabili.ki yersus An. Thamus. zeul babilonian line in mdnd un con. Este o teorie noud. Omul este supus acestor schimbdri.rtotdeauna am triit cu speranla cd mAine va fi trai bine. X: Cd odatd cu trezirea energiei kundalini gi a glandei pineale. zeita distrugerii in hinduism are pdrul sub forma unui con.

dar nu pot interveni in liberul nostru arbitru.ki 27 spune adevlrul sau nu. a pdcii gi a rrrbilii. mai ales cd sunt din r c in ce mai disperali. diu cale . pierderi.r ce in ce rnrri dcs.rrrrintcsc doar cAliva: Nostradamus.. dacA verifici din mai multe surse. restructurdri.ki lrr caLc se An. Au fEcut-o de milenii '. din ce gtiu gi ce simt.. ---R-estul disculiei a fost unul banal. Vanga. Pur qi simplu.r rrLr vdd de ce nu ar face-o $i acum. Sundar Sing. vom avea lipsuri. pentru a ajunge acolo trebuie se rerrrrrrfim la vechile paradigme gi cutume. pe care nu are sens sa il relatez. iar desprinderea . ceea ce vd rog esle ca atunci r irn(l vcti auzi de anumite planuri de salvare. nu \r(inr sd imi preluaJi ideile. Poate c5. dar cert nu este o lume in care noi si ne putem valorifica potenfele date de Creator. Este unic in istoria Creatiei.rs gi o noud umanitate. boli. Eu cred Pemantul. Nu luali de bun nimic ai nu uitali cd singurii r. . lipsitn de griji. Irlgar Cayce. Repet: ce cred eu.. ba mai mult. se afld pe o curbi ascendentd vibralional. dar am fEcut-o cu un scop anume. dar cu siguranfd nicio iamd nucleard nu va veni in 2015.r(crsta poate fi una grea gi dureroasl. de portaluri. ca si nu mai vorbim de Biblie. ceci sd nu uit6m ce ace$ti anunnakki sunt experli rrr ir irnbina adevdrul cu minciuna. Iar daci vezi cA anumite persoane sau grupuri fac relatdri trunchiate sau eronate este bine si le evi1i. apropierea de Creator. rr. Intr-adever. vom rrlra in Epoca de aur. etc. tunak. in epoca spirirualitalii. Cu sigurangd este o lume aparent bund. Ei sunt.I( nc pute[l salva suntem noi ingine. nu mI lr. Ei au venit sd ne ajute. Eu nu spun ca am dreptate.t cnalii pe care vi le-am relatat le vcti auzi dir.ibilitatea si mi ingel.' Din tot ce gtiu. Oamenii se vor ridica vibrafional in trup. v-am spus 5i repet. sA gandifi cu sufletul gi sd faceli ceea ce vi '. ki versus An.unnak. Am sd vi spun gi ce cred eu despre aceastd intdlnire.rrrr lLln.r/ez ps niciun argument $tiinlific.ki versus An.1rrrrrc inima. Eu cred si revenim. ci ei au pierdut bitdlia. Este ceva ce nu s-a mai jdcut $i de aceea suntem asistafi de diverse civilizajii extraterestre.26 An.r'opul final. boli. insi intervine o problemd cdci iqi dau seama c6 nu pot trdi fdr6 noi.. De aceea au creat un univers paralel. etc.unnak. ci din contri atunci va incepe o lume noud. au emolii. Eu gtiu cd Terra va trece printr-o mare schimbare. Nu e greu. in care sperd sd arragA cAt mai multe suflete. Dar adaugi gi prorocirile unor lrari ini1iali.unnak. Ei trebuie sd plece. Nu md bazez pe nimic altceva decdt pe feeling-ul meu. Va fi o lume condusd tot de ei gi guvernatd tot de legile lor. Probabil cA aceste '.. Fiecare din noi qi ri'1r ll un loc.ceri. existd 1'or. dar sd nu uitiim . totul este sd ili dai seama unde este realitatea gi unde este intervenlia umani. Ceea ce v-am spus este sutd la suta adevdrat. Numai ridicAndu-ne vibralia putem crca o rr.

Ei sunt cei ce au inventat scrierea cuneiformd qi rrrr construit primele orage civilizate.leaglnul civilizalici" Sumerul a servit ca loc clc aparilie pentru unele dintre cele mai tirnpurii rrlcziri umane" Dezvoltalea acestora a fost pusd pe seama t . ca aqezare geograficd. iar hitilii sanhara.. ('rrvintul akkadian . mi-am plopus si aduc cAteva ldmuriri cu privire la tnblilele strmeriene. inainte de a vd mai relata cAteva irrtilniri la limita credibilildlii. Kig.. printre care: Ur. Tot ei au fdcut plimele incercdri de irigalii sistematizate in agricultur6. (lunoscut ca . N ippur.rccstc denumiri pot fi posibile variante ale cuvdntului Srrnrcr sau sumerian. Numele de .strdini cu fala neagrd".sumerian" este un nume dat de vechii locuitori ai Mesopotamiei de Sud qi succesorii acestora: rrkl<adienii semitici. dar nici rrrrul din ei nu a luat in stipAnire intregul Sumer. cuvdntul ebraic era ginar. Istoria oficiald ne aratd cd sumerienii sunt unul din clc mai vechi popoare ale omenirii gi cd sunt inaintagii rrrcsopotamienilor. egiplcnii rnnrcau acest teriloriu sngr.. Istoricul babilonian Berossus spune ( ir sumerienii erau .. literal insemnand poporul cu laJd neagrd. :rc afld intre fluviile Tigru gi Eufrat actualmente zona lrlkului. pe care le-am avut. Localizarea lor. rrrr licut descoperiri in astrologie gi astronomic. Ninive 9i Assur.Shumer" indici zona numitd de ei Srrnrerul de Sud. Babilon. rrrr ini{iat primele schimburi comerciale cu alte popoare.TI in continualea c54ii. Sumerienii purtau inilial numele de 'rrrg-giga. Se pare cd . Fiecare or ag era vdzut ca un stat gi igi avea propriul rege.

. sandalele.An unnak. civiliza{ia sumeriand a fbst absorbitd de citre cea babilonianl.. matematica. arta qi scrisul. Sumerienii aveau obiceiul de a conslrui un templu in centrul fiecdrui ora$-stat. etc. pAnd in momentul in care descoperirile oficiale . ei puneau in mormdnt aldturi de cel decedat uneltc. zeiJa .rrnrcnilor invnlAndu-i pe oameni $tiinla. '.lrrt: Ur. Acestc indeletniciri au fbcut ca populajia sd creascd.rele ora$e-cetdli ale omenirii. Primele infonna{ii despre aceasE civilizatie care ne-au rtmas pdnd in prezent. calenda- rclc.. EA era prietena . Nipur. iar altele de la biblioteca construitd de liL'gcle Assurbanipal al Asiriei din secolul 7 i.rpci.ki versus An. Tot din Sumer rrc-au parr. sistemele de irigajii. cuiele.rrhcologice vor ardta cA au existat qi alte civilizalii mai r echi de $ase milenii. Sumerienii erau un popor migrator. care era qi mare preot. $tim i ir liecare ora$-stat avca propriul lui zeu care era princi1'rrlrrl idol al oraqului. Uruk.Hr. r\stl'cl. Creatori a cclei mai mari civilizatii regionale qi a celei dintai etape istorice. sumerienii au aparut in sudul Mesopotamiei pe la inceputul mileniului al IVlea i. morile. Erau o populatie indoeuropoand vorbind o limbn aglurir. templele aveau forma unor piramide inalte dcnumite zigurate. Nu se cunoagtc cu exactitate locul apariiiei civilizaliei sumeriene.ki 30 An. Poporul sulaerian s-a agczat pe teritoriul acesta gi au inceput sd locuiasci in zonele lertile irigate de rAurile Tigru qi Eufrat.. armura. lurrnaqamentul cailor.llr. Trebuie menlionat cd in Sumerul antic cr istau: scrierea. ovine qi bovine. zeila .ianti.tit in gapte etaje. cum era cel din Ur.e lut colorate $i ornamentate cu figuri umane de animale qi pdsiri gi stdpdneau metoda topirii metalelor. Ritualul de inmormAntare era complex. in jurul anului 2000 i. Multe din obiceiurile qi caracteristicile ale popoarelor rrl'liadiene gi sumeriene le aflim din scrierile cuneiforme lrL care le gdsim tipdrite pe tAblile de ceramicd.rll regald de la Ur au fost descoperite multe obiecte din . Regele. iar ENHIL a lbst zeul furtunii in Nippur. Surnerienii fEceau corner{ in piele uriaqe.kiyersu. laceau vase ij. lnfluen{a culturii sumeriene porne$te din cele douE rrrrri centre cultural-religioase: Eridu in Sud 9i Nippur in Norcl. roata olarulrri. a construit atat un sistem de canale ciit gi prirr. se pot afla din sludierea operei sumeriene.y An.Hr. astronomia. Zeila .lrn " era principala responsabild de binecuvAntdli.o1'. Ultcrior..unnqk. inelele. ziduri. sibiile.). in jurul rrrrului 3300 i. acul.unnak. Astfel au apdrut numeroase ora$e. piatrd. ascmdnltoare Iimbii turce vechi.Hr. roata. Practicau agricultura gi cregLcau suine. carul de luptl. In orice caz nu erau autohroni.inci. Arheologii ne explici laptul ci aceasti cuhrrii sumeriani este continuititea celei dinlAi perioade a Ubaidului Timpuriu (5300-4700 i. deoarece sumerienii credeau cd zeii coborau din cer in gapte zile.rlrclor curate terestre Ei de snb pirnAnt.renit qi primele date despre o religie politeistd. Nippur 'ic pare cA era cel mai imporlant centrul religios gi cultrrral al civilizaliei sumeriene.Hr. ei foloseau nigte discuri de lut pentru a r'rrrnpdra diferite bunuri.t. oficia ceremonii religioase gi efectua sacrificii in templul situat in vdrful tumului.Hr.untak. Umma. . urmat apoi de Eridu. Unele informatii vin de la biblioteca sumerirrnir din Nippur. trebuie si acceptAm varianta cercetrrlor-ilor qi sd ii considerim pe sumerieni ca fiind primii rrrtcmeietori ai civilizalici pe Terra. Lagaq. venind posibil din zona stepelor siberiene. dalta. Sumerienilor li se atribuie descoperirea 1-aptului cd rotii olarului gi tehnologia prelucrdrii metalelor. ivitd in zona pe la 3500 i. qeile.ru qi lapislazuli. de lirnbi semitd. z\stl'el Eridu a avut-o pe EA.ki 3 1 civilizafia sunreriani. Zigwatul era impf. harponul. Cunogteau lesutul Si oldritul. in nec. obiecte de valoare care ne aratA credinla lor intr-o viald dupd moarte.r.

r'l mai puternic Ai mai bogat . triburile sumeriene au existat ca popor in paftea de sud a vdii Eufratului. . Ea .rrrncriand. \15-2279 i.ri.ki versus Art.zeifa f'ertililafii $i a dragostei.cnrne vizibile de declin 9i nu se mai putea apdra de rrrvaziile strdine.Hr. Nu mai putin important a fost rcgcle Nammu din Ur. precum zeul soarelui gi al apei.rLlirclieni. Temple inchinate zeilor erau intAlnite in toate oragele Sumerienilor. L)in1re cele mai importante oraqe sumeriene amintim gi acltninistrativ-politice. cu o singuri limbd. Dc acum inainte sunt cunosculi ca rrr singur popor. supranutnit cel Mare.zeul soarelui . Existau qi alte temple pentru celelalte zeitAfi dar templul principal catacleriza zeitatea supremi din acel orag.ttnnak ki 33 Oarnenii din Eridu aveau astfel de la zeila EA un set de reguli care trebuia respectat de intregul orat. inainte de a veni sumerienii cra un ora$ rcligios in care se venerau zei. Dupd cum am mai spus.rrii. iar lara se va numi Sumer-Akkad. Ora$ul Nippur nu gi-a impus hegemonia politicd ci a dominat spiritual celelalte ora$e. limba akkadianS.zeul aerului . Inanna .32 An unnak. cucereqte intreaga o transformd in 1.unnak. ceea ce il caracterizeazd ca un 'Iimp rr)parrat inlelept gi un br-ur conducdlol militaro-politic.Hr. Hammurabi a unit aceste lrrruturi qi a infiiniat Imperiul Babilonian printr-o uniune '. Rugdciunile erau deseori inso{ite de sacrificii animale. Inscriptiile Lugal-Zage-Si 9i Lugal-Kigub-Nidudu ne of'erd o perspectivi interesantA asupra acestei cetdli. o va inlocui pe cea '. etc. Putem spune cd sumerienii aveau peste 60 de zcitdli. Nanna(Sin) era zeul lunii.'izare qi administrare. semitd. . unnqk. ki An. Ninhursag .zeila-mamd. ridicdnd astfel standardul vielii ( Ur.'ra.el era ajutorul regilor $i un mare viteaz.'Capitala rrrpcriului pe care l-a ridicat Sargon (2371-2316) a fost l.rrblbil oraqul Bagdad care era numit de Agade.FIr. Anu era zeul cerului gi era considerat zeul-zetlor. Arheologii au explicat cA toatd societatea cra construitl pe o culturd gi religie animistd. astfel ci regele semit Sargon I (circa . stabilegte noua capitald la Agade $i oraq al lurrii Populalia. Dupd sumerieni au urmat babilonienii carc au triit in jurul rAului Eufrat. Hammurabi a fost regele care a oferit poporrrlrri uu set de reguli.r rrncrieno-akkadiani.e erau ilc ordin politic. legume. Eridu el'a un orag port gi avea astfel posibilitatea unei mai bune interacliuni cu celelalte popoare deoarece lbcea comer! cu ele. care a dat legi privitoare la orga.). Enlil .zeila apei. Fiecare ora$ a avut propriul lui zeu suprem. l'rin anii 1958-1916 i. imbrdcdminte. rege in frunte qi o zeitate supremi. Shamash . le . Istoricii afirmi cd aproximativ cu 3000 de ani inaintea cre$tinismului gi a civilizajiei cregtine. puterea Sumerului dddea '. formAnd o singuri r rr ilizalie.e duCeau la un sincretism politic ai totodatA religios' Cirtre secolul XXIII i.. Aceste inscriplii arata cd acest oraS incd din timpuri foarlc vecl. Oamenii aduceau uneori ca jertfi vegetale. economic Ai religios. Aceste certuri dintre .rrncstccatd din nou cu invadatorii va lua numele de . parfumuri. fiecare ora$ avea un templu cu un mare preot.kiversus An. Este important de menfionat cd cosmologia lor suslinea cd pamantul a iesit de sub apele cele mari formdn l uscatul de azi. 'ril$ului l)cseori bdtdliile care se dddeau intre aceste ora.

Ele sunt considerate ca fiind ur.unnak. Au inventat formaliile niilitare gi au creat aga numitele infanterii.000 de ta-blifc ai cilindri. care ui. Aceasta ar fi istoria oficiald. Cel mai important apdrAtor gi traducitor al acestor scrieri este reputatul savant Zecharia Sitchin.unnak. preponderent din lut gi piatrd.000 de ani. pe care se tradus decAt foarte pufine. Sumerienii in ocazia acestor gantiere s-au g5sit aproximativ 250. cuvAnt al cdrui traducere uzuald este cea de uria$i. Cu toate cd anumite voci au afimrat ca ele sunt reale qi trebuiesc acceptate. Ei igi bazeazd argumenta{ia gi pe faptul cd conducdtorii sunt descrigi ca fiind zei sau nemuritori. care se v[d cu ochiul liber. cAt qi religios.ki An. pe care asirienii gi babilonienii o numeau Marduk. comunitatea gtiinlificd a respins aceste informalii intAlnite apoi in astronomia Greciei antice. Au dezvoltat aritmetica folosind numere diI-eri1e ficdnd calcule in baza 10 gi 6. a ajuns la concluzia cd aceastd civilizatie sumeriand a fost un <dar al zeilor>.unnak. carc au 1bsr aceste inscrisuri sumeriene zeii sunt nurnili An. Acest lucru se datoreazd faptului cd ele contravin versiunii oficiale.34 An. buni sau rii. cei care au venit din cer pe pdmdnt. atat din punct de vedere istoric. Sitchin spune ci acegti zei au sosit de pe o pianetd numi6 Nibiru sau Planeta Incrucigdrii.ki . ele continua sA fie ignorate gi excluse din istoria oficiald. Nu putem sd nu facem o corelafie cu religia oficiald qi anume cu faptul cd in Genezd apar niqte personaje ce sunt numite Nefilimi.ki yersus An. prczcntatd succint. ir i cele $i c i arheologice. efectuate de Sir Lavard din Telloh. printrc consideranduJe neverosimile. datoritd lungii perioade pe care o acoperd. care au venit pe pimdnt gi au creat rasa umand. istoric qi poliglot.in traducere. care a studiat ani la rind aceste texte $i care. Sumerul a avut o mare influenli asupra celor. religioasi Ei politice din acea perioadd. primelc 5 pla_ nete. poafii nume sumeriene.ra din cele mai mari descoperiri arheologice din istoria afla intreaga istorie a Sumerului. De aceea arheologii afirma ci sumerienii sunt lea_ gdnul civilizaliei. Din pdcate nu s_au . Majoritatea acestora fac referire la situalia economicd.lalte cul_ umanitdlii. cavalerii gi divizia de arcagi. dar a cdrui interpretare corectd ar fi: cei care au venitjos. Aceastd listd se afli gravatd pe o multitudine de tdblile de lut qi sigilii de piatrd qi cuprinde o perioadd de aproximativ 400. sociald. Mitologia sumeriand afirme ce au existat o serie de zei gi zei1e. a Sumerului. in urma unor argumente coerente. Ceea ce este insi important Si interesant de aprofundat este Lista Sumeriand a Zeilor gi Zeilelor. dar degi au trecut peste 150 de ani de la aceste evenimente.unnak ki versus An unnuk ki 35 de 1000 de ani Babilonul a dominat situalia in lumea dintre cele 2 riAuri gi chiar mai mult $i mai departe.

td ueobi$nuite cuno$tiutc clc astronomie. au licut baze intlc actualele Iran gi Irak.ul argunlent care se poate aduce este 1'aptul cir surr. in truduccrea lui Sitchin. Inilial au lbst 900 de colonizatori. iar sumcricnii itu numit accasli perioadi uu SAR.czcntiu-i in care slmt desenate corect poziliilc. dc pdui Ia 500. zond numitd de sumerieni AB. Sitchin crede ci acegti zei aveau viafa foar. astronomia. dar tlo.c'l'iamat gi una din Lunile planetei Nibiru. care erau fii conducdtorului suprem al celor de pe Nibiru' numit Anu. au construi[ mine situate in priucipal in zrctualul Zim_ lrabwc. etc. Ninti sau Ninkharsag cste descrisa ca avAnd vastc ctu'Io. insi nu mai cxisti nicio o altd dovadi care si sustind aceasti ipotczij. ei avintl tiiblilc cu rcltrezenldri ale sistcnrului solar gi al planctclor.juns pe pdrnAnt cu 120 dc SAI{ inaintea potopului.rlbrrn calculelor acestora Nibiru tr.000 de ani pdmdnteni. Scene cu muls dirl Tcmplul lui Ninhursag . dindu-q. Enik implcuni cu Ninl-rursag sau Ninti sc pare ci au fost cei care i-au creat pe oameni. distrugcrca unci planete nurlitd Tiamat.s )n unnak. la inceputul lbrmiu ii sistemului solar. Tot cl spunc ca acc. numit Planeta X.tinte medicale $i apal'e deseori in reprezenldrilc sutneriene sub fonna unei po^tcoave cu ajuLorul careia sc tlia cordonul ombilical.600 de ani pdrndnteni gi ci orbita accstui astru ar incepe undeva intre Jupiter si Ma e $i s-ar extinde departe in spafiul cosmic.i6 An ttnnuk kiyersut /n unruft-kr An unuA At t'erttr. Asta ar insemna aproximativ 411.irrca 1i orbitele acestota. dar totoda.lupiter a apdrut ca urmare a ciocnirii clintt.runnakki cu cele ale baqtinaqilor. In anur.rcricnii avearr ample. rcpr. canalizarc.ahmtt (Marte) 9i Luna. cre6nd astl'el Homo Sapicus.(c lulrgii. Anunnakki aveall ca gi conducatori pe Enlil 9i Enik. nelireqti pentru r. intrucAt aceasta se deteriorase. care este situat dincolo de Pluto gi care se pare cA face parle din sistemr-rl nostru solar. oonstructia de olaqe. Nihursag. Tnblilele descriu modul in caic au fost combinate gcnele Ar. Pe tnblile gisint alir. Sc pzrrc ci aulul lc cra necesar la refacerea atmoslbr. De aceca au vcnit aici. au conrbinat ADN-ul lor cu ccl al lui Homo Ercctus. degi Enlil s-a opus cu vehctnenfd. Se pare c5 in misiunea lor de a cduta aur ei au mai aterizat gi pe alte corpuri ceregti cum ar fi l.ei dc pc plancta lor.tia au vcnit pe Terra cu scopul de a ciuta aur.tea perioadd.ltratia ci anunnakki au a.. Cor. ba rnai mult. Acest cataclisrn cste descris in amdnunt pe cdteva tibli!e. 1'ac lef'erire la anumite recipientc in care au fost crcali eurbrionii. Se pare ci ccntura de aslcroizi dintre Marle gi .ZU.ccc prirr sistcnrul noslru solar odatn la 3. rnir.Ai 37 credeau ca aceastA planete are o orbitd elipticd de 3. Locuitorii de atr:nci ai zonei sumeriene au fost prilrlii carc au interaclionat cu ei $i tot ei au lost cei cdrora cle-a lungul timpului lc-au tbst dezviluile informa{ii privind sistemul solar.000 an j.600 de ani.i sciura ci nu pot lace munca. Singur. insi dr-rpir o perioadi. planeta Nibiru ar li cauzat. In prezent s-a idcntificat un corp ceresc.rr 600 s-atr strbilit pe Terta.nite reprezentiri ea apare ca llind o femeie insit'cinatd. agticultura.

Ace$tia siiteau in cerul lor gi venearr in vizita pe E. Nagterca primului om. Ulterior aceqtia au devenit din fia1i. oare erau fraii vitregi.i la nilologia grcaca Isis. Astfel: tatdl zcilor se nurnea AN (cer) iar uizrma lor ANTU. dupi nrulte combinalii qi incerciri cquatc. iar descopeliri recente arat[ ci Homo Sapiens a apdrut pentru prima oxril acoio. [itiinla confirmi cA noi am avut acela$i stritno$ teminin care a lriit in Africa acum 150-300. A.nllriul. iar daci nc gdndir.umtrk kiversus An unnak ki 39 ljiterior aceasta devine zeita lnarni $i o re-qasim in cliverse religii sub I-elurite rlume ca: regina Scmilanida.An unnak ki ver. conllict in care Enki a {inut partea rasei nou crelte. Pe tablilele sumericne apar numele gi ierarhia zeilor anunnakki.tiinla dcmonslreazi cd acum 115. Barati.ioi au lbst cei clrc i-att trrmis pe liliil qi Enik. Se parc ca ruegri . si guvernezc pr'u. asupra ADN-ului uman. inapli in a muusi. rivali.000 de ani. Dc altl'el atit legendele sumcrierre ci1 qi lcxtcle Vedicc povcstcsc dcspre cont'ilicte pennancntc ilr ldndul zcilor.DU doar rareori. etc. Tdblitele ne spun ci in thzele iniliale s-a incercat conbinare a ADN-ului zeilor cu l^eluritele vietiti existcnlc pe 'l'erra la acel rnoment.LU. intr-m final. in urma chreia a apirut I{omci Sapiens Sapiens. iar accst ilrcru a dus la o erplozie dernograticir. 1'ot .a se facc cd au apdrut creatur:i cu diverse defecte sau hibrizi. au descopelit formula corecti gi astl'el s-a niscut LU. primul Flon.n .000 de trni s-a produs o noui intervenlie.nai descriu faptul ci oamenii au primit posibiliratea pr'ocrccrii.rlil gi linki. Tiblilclc r. Sc i)are ca acesta a fbst declanqatorul uuui conllict tnajor ir-lre Er. in conlbrmitate cu textelc sumcricne [-ulu a avut ca mami o t-emeie din A. Se pot obseNa vasele de laborator gi Pomul Vielii .ro Sapiens.RI.liica.yus An unnak ki An. la fel de bruscd ca prima.

10 An unnak kirersus An unnak.nr aceea$i stare conllictuale la nivelul zeilor.ki versus An unnuk.ki 41 observf. Arlelacte aflatc la British Museum . care exploda la cel mai mic incident.ki An unnuk.

alteori ar-r cap gi aripi de pdsdri $i adesea au aspect de reptilS.GIR. Nu are sens si intrdm in amanunt in aceste descrieri. Sumerienii nu i-au munit dumnezei pe anunnakki. care a fost indrbgit de Anu. Apoi i-au dat 'l-dblija Divind care conlinea secretele Cerului gi ale PdmAntului. pe parcursul a mai nulte sute de mii de ani. in traducere cel venit din cer. .unnak ki An unnulLki versul. se regisesc numele aceloragi zeitdqi. Dacd suprapunem informaliile tlbli{elor peste cele din Biblie vedem cd anurnite idei corespund. rege al zeilor. Ei spun ci dupi ce apele s-au retras anurnakki au decis cd au fost prea mdreli (in sensul de buni) pentru umanitate. textele sumeriene impart istoria in doud pdrli: inainte qi dupd Potop. stdpAnul constelaliilor. care se traduce din acadiand ca mlre!. El a lost adus de Shamas la adunarea zeilor. Cel mai important zeu era Anu. adicd cei puri. stAnd in fata unei plante. Ei i-au ardtat cum <sd vadd uleiul pe apdD gi multe alte secrete. Tot ei l-au invetat cum sd facd calcule matematice. regdsindu-se in arnbele scrieri. El avea puterea crealiei gi puterea distrugerii. Termenul lblosit este ELU. pedepsindu-i astl'el pe cei rdi. Uneori sunt ununoizi. Interesant este f'aptul cd in texul tAblilelor. Aceste tipare sunt rcpetitivc qi se regdsesc pretutindeni. ki yersus An. Inflormaliile se gdsesc qi pot fi accesate. Se pare cd a existat un potop care a verrit gi a distrus ceea ce creaserd anunnakki. spiritelor $i demonilor gi care locuia in cele mai inalte zone din cer. Este important de menlionat cf. dumnezeu din cer. Enlil gi Enik. An unnak ki 43 Zeii sumerieni sunt descri$i ca avand mai multe infEtigiri. El a fost latdl lui Anunnaku.rranki. strdlucitori. un prin! din Sippar.12 An unnak. ci DIN. Zeu cu gdleata de apd gi con Zeu sumerian cu gdleatd qi con. Pe una din tiblije apare Enmedr. Aceastd r-rltimd reprezentare apare in special in imaginile in care acegtia sunt descrigi ca iiind razboinici.

Ici colo lipar noi descopelili. tot voi picrdc. loatc s-aLr stiirs . su1f.i s-a innrultit I'ourle llrr.rnul: . dczaslrc. l-a pirrut rau $i s-a ciit Dumnezeu cii a licur llc onr pc pdnidllt. iuciit a acopcrir toti muntii cci inalti. 1i-aLr rlcs clirltrc clc solii. pdnriint $i corabia sc puI1a ltc deasupra apci. $i a crcscut apa utercu.i ncrcugitclc pcrsonalc ca liind rdsplata propliilol laptc. fiarelc.ll 1tt ututtk Ai t !t st!r tit unjtttii Ii 1l tr:'tt.rt atet de mult.tal. care pe cine ii voit.rrzcci de nopli gi s-a inurLrllit apa gi a ridicat corabia . dor-llzcci dc ani!" ht vLenrca acccu s-au ivil pc pimlnt ur..non care triia in Collirl Pcrsic qi calc sc rizbnna pc ei.Lrscat. Tot la sumcricni aparc idcca ca un copil se lla$te tlcja plcirtos gi ci orice sulbLinlir esle dari pe me|it qi ci tre buic mullnnit pcntnl cir.tnrti ki +i llr.i de aceea alribuiau e. anirnalele. Surncricnii atribuiau calitilti r-rnxne zeilor gi astfel avcm inforr. .Nu va rdmdne Dubul N4cu prrrrrlca in ounrerrii acestia. zeiia celelielor'.rhrit.r!. In tnblilclc suurcLicne se po\'eslegle cum anunnakki au pii-iisit piinranlul in navclc lor in tinrlr ce intreg reritoriul ela acopclit dc apri llxista in prezenl dolezi geologice calc coutinnii cir acur. toate victrilile cc tr)i$Ullau 1tc piunint qr toli oamenii. lii rrt . care a clistms roate agezdrile cxisteutc.i uccasta s-.n apioxinrativ I 1. Din scrieri alliln cd in .rli. dar care nu sunt luate in seami.i dor-inrelc inintii lol sLtnl itrrhclttatc Ia tiru iI toale zilejc.rr 1.r a limas nurnai Noc qi cc cra cu cl in colabie Iar apa a crescLll u)elcu pc piuniut.Pietde-voi de pe fa(a plimintului pe olnul pe carrc l-am litcLrtl De la om piiui la dobitoc qi clc la tilitoarc pilnir la pdsarilc cerului. $i a acopcrit alla to!i muntii cei inalti.c 1. \. tlovezi ale unor civilizatii avanslrtc.clulti cc tl inccput a se inn.ia. calc erau sub cer.alzlltLl ci llicele oautcuilor sunt 1r'umolsc.nalii dcsprc to( lLlul dc conllictc cum ar fi ccl lupirut intre zeul bovinelol Lalral si sola lui.rrtoc 5i pinir la tillrloarc gi 1rilni la pdsdrile cent[Li. lriri crr scau'r:i rlc cind liii lui Dur.cclrlilc q. de la onr pinir ia r.000 i.iulli oalllenii pe llaullint li s-aLr [liscul llicc.hrt. Geneza Dc altfel daca ar li sir ccrcctiiur lcgcndclc qi miturilc c\istelrte pe intr-eg phmintLrl am lcaliza cd pretutindeni lpare ideea de potop.o sulir cincizeci de $i aqa s-a slins loalal zilc.i ii Iot piimir.i apdrcau ir. Virztintl insi l)ontnrrl I)trtlrriczcu cf.utezeu incepuscrir a intla la liicelc oatucnilor $i accstea inccpuserii a lc nagtc 1ii: accatia sunt r cstitii \ itcii Cin vcchime.rc .rt. Astl'et s-a rliscut crcdinla ca dacd iji dispretuiai sau jutlccai clurnnezeul acesra ili rLducea boli. c:lci Lni parc rdu ci lc-am licr.rundatii acestea elarr pr-lse pe seanla Lrnui der." Potopul a !inu1 pc pimiint patruzcci de zilc 1i l.i tt. $i a spolit apa pc pirntir. sufelir...xrLr. citc aveau suflare de viatir in iriir"ilc lor arr nruiil irrillrt JcrrsrrPnr pirnt. r-idicintlu-sc cu ciucisplczccc coti tlai sus c1e ei.i (nclilinti).i ci atunci cind ploLra .irrtu lLli. $i a zis Don.r fiirtlrt cerc se al1it |i. L)al l)orlnLrl DurnnezcLr a zis: . 'l'oatc cclc tlc 1tt. pc fcra s-a nroclus o catastloti.I+. Tot pe acestc tablilc grisim inlorrnafii cu privile la thptul cd sumerienii iEi vcclcar-r zeii ca flind buni gi puternici . pentnl cli strnt nnnrai trLrp.r liiii lui Durrrnczcu. .:le prc pirrr.rtul. rilltatcil oalltcnilor s-a nrarit pc palutitlt li cil toate culielelc. $i a rnnrit tot tntpul ce sc lllifcr pc llinrint: pirsirrile.r. I)ccr zilclc lor si ntai ile o.rcea zoni geografica ploilc crau rare .

r conflict .ki versus An. care era responsabil cu nagterile Ei roditul. zeul iernii. ora$e $i ternple $i Eten.ki 47 Ashnar. din care una a lbst ticutrl special pentru coasta bolnavd. in traducclo doamna coastd. Ea se numea Nin-Ti. Ea a creat opl divinitdfi care sd il vindece. iar Enik s-a imbolndvit. intr-un linal lui Nihursag i s-a {Ecul mila qi s-a intors sd il insdndtogeascd.i intre Enik qi Ninhursag (doamna care dd via[d). Aceasta la blestemat. Una din zonele af'ectate a lbst o coasri.unnak kirersus . Acesta se pare cd ar 1l mdncat opt plantq crescute intr-un loc special.46 An. constluclii. rAspunzdtor de flora. Apare apoi o ceartA intre Emesh. zeul verii. clorindu-i ca opt pirli din corpul lui sd se imboindveascA. Sd fie acesta oare o asemdnare cu biblica Eva? Basorelief aflat la British Museum .4n unnak.unnqk. De asemenea a existat ur. nurnit gridina divini qi ar fi declangat astfel luria zei[ei.ki An unnak. Se pare cd acegti zei erau gelogi $i vroiau sA fie laudali in permanentA.

Nihulsas cste nriniti pi N initi-ckrrrlrr rr \ ie tii s:ur \lrrrrrrni .riu(lc in ghcarc .l$urilor.i irn liu crr ]:nr(.. casci salc crr apa (sintbolizinil cirsrr llilsterii) /\l):.Lri.r-ziltl pe \ilrLrr.rn (lc lcLt !.'iI e csle lel)rczcltlati ltnnlL-Lllt vLtllur crt c. lialele ci pc ltLll'lc 1\iinLlrta a lbst r.epr..uL se $lie cal u llut o liieii .. I)csrrre N"iltLtr:. l'r'cscu din crrpi'tl. l.its ltt t ttk Ai iit ttnntk Ai tet sus .i tllllLlrllt rJr: lcuijititile t]tr(l./iitof dc llntani.srrr . giisital in i ll-.(.ior zcita p.l l)ltrer171 qlj. l9(X)-235(l i.eirlc. .\ccasla a tlcvcnit ullcr.:loi cci.u .1tt trrrtttk ki -19 :. iirr._-FF +8 lit trttr.dzut cil ljilt(l nisl)Lln.iu. l:a o r.l Ir.tli ki rtt '.

000 i. Pc tabiile se allir 'femlrlul laptr-rl cir el a slidat Consiliul Conduciitor al Anrunakkilor'.i familia lr. in alhra acestor principali zei. aa_ 1l [n rcprezentili [r.\R.l cea a caducculLli. Atmosfera planetei Nibiru itrcepe si se deteriorezc ai dcvine astfel ostild viefii.rttt . Consider ci este impofiant si amintim cronologia evenimentelor. \:.VIUN. Enlil estc descris t lr lirrr. qi l-a invilat pc Ziusutlla ( Noc sur.lrnAntLilui $i cstL.riii.i cu accasta $i astt'el s-a r. apare adcsea reprczcn'.:. in urma tradtrceri tablitelor.l rrrr zr'Lr trl v. lLri principal se nurlea I.. in traducere casa din strirlirnrlul apci sc al)a in Eridu. Aici gisegte zdc[mintc dc aur gi realizeazi ci acestca pot li folosilc sprc a salva atmos['era planetei sale..ri. pentru cd ar fi violat o fata pe ntrrne Ninlil. Sprt tleoscbilc dc liatclc siru Enik.prrrr .i tulLri. Tiblitcle :.us .r.I{r.. casa sumerienc rnai gisim rclatiri $i despre alte zeitafi..1. Anu il cletroneazd pe Alalu 9i ajrmge cu ajutorul unei nave pe Terra. Enlil cstc vazut ca fiind stlpinul p. stabilitd de Sitchin. )/ -.1n unnak kr 5l zeilol.nerian ) cum sA iqi construiascl o barcil spl c a se sllvir pe cl . ficcarc av6nd uu rol binestabilit in ierarhia exis1eu1f.prt tltrr rrl lr lirst tlrrnctit clin D]l. Aceasta hrsi l-a r:rmat in pribegic ai i-a niscut patru copii.1n ttnnul li An tunak kiver:. . o localitate situati in zona vilii liutl'a. simbol fblosit consernnat in prczcnt de mcdicina. fi /i:.cutloscut ca fi ind invenlatolul ldrnicopnlui.1r1 dc doi ferpi care sc iucolicesc. Impor(ilnl cslc lirptul ci Iinik apare intotdeauna ca protector $i in\ irlrtr)r irl ortrcnirii 5i cste vdzut ca fiind crcatorul omului. Pcrioada domniei lui Enik sc inlindc pc 120 S.ittulrri sar-r al clominaliei. llnrk s-a inrprcunal i. imagine lbar'lc xscDrinitoare cu cea a li AND-ului uman $i cr. care liolirdse sir dislr'ugl unianitatcar. in tiblilele Evenimcnte inaintc de Potop 450.50 '!tt ttnnttl ki vtr.rdscut Uttr. Sc nrai qtie despre Eriik ci a avul un copil cu llica sl cllc ir dat na$tcre unei l'ete pe nume Nikurra. pcnlru cir o vedca ca liind o creatie impcrf'ecti.-ENGIJR-RA.

r\ce$tia au fbst prirnii Homo Sapiens. Enik qi Ninhursag se decid sd pund noi conducitori in Shuruuppak. 430. Odatd ajuns aici. grea pe care o depmeau puqi in Productia de aur incepe sd scadi. Dnlililii cdgtigd intr-un final rdzboiul impotriva zeilor.000 An unnak kiversus An.000 Igigi il sprijind pe nepotul lui Alalu iar acesta incearci. Igigi erzr rispunzirkrr de trirniterea produsului f init. Acest lucru il enen'eazd pe Enli[75.52 445. 49. Pe Pdrnint estc atit de frig incit doar omui Cro-Magnon supravieluiegte. in momentul in care vroia sir pdriscascd Terra.000 Anur. Anu hoterA$te ca exploatarea minierl s[ aibd loc in Afiica. pe orbita. Totodatd il nume$te pe Ilnlil coordonator al misiunii Tena.000 in minc. Primi lucrdtoli oblinuli prin rnanipulare genetica au avut la baza ADN-ul unci fcmele de maimut5. Acegtia incep si se cupleze cu ele.rt puqi la nrunci in locul amrmrakkitor. De aceea se gdndesc s5 creezc lucritori. Ei sunt conduqi de Enik. in acclaqi timp Enlil aduce lucrdtori primitivi irr Edin din Mesopotamia.000 Cerltrul de Contlol al Misiunii din Nippur \. iar accst lucru il detcrmind pe Anu sir vind pe PdurAnt.Afiica cu ajutor:ul unor ltave. 400. Ccle rnai importante erau: un port spatial in Sippar.unnqk kr An. Acest htcm face ca viata sd regreseze. cu intenfia de a extrage aur din Golful persic. 41 6. Ei sur.au hanspor[ate din . Ann este atacat de nepotul lui Alalr-r.cnlrul Metalr. IIorno Sapiens a lbst creat avAnd posibilitatea procleerii qi de aceea a inceput si se innrulleasci. Metalul cra r. 380. 100 000 Clima incepe sI i"si 1syi61. Acest lucm il infurie pe Enlil.000 in sudul Mesopotamiei existau gapte localilirti clczvoltate. s[ ia PimAntr"rl in stapdnire.urakki. Enik este trimis in Africa. Ea era doctor gi avea gi rang conducdtor.ral<ki se rdzvritesc dcoarece nu le convenca munca PimAntul incepe sd devind ospitalier datorit[ climei care devenise mai blAndd. Enik Ei Ninhursag se vdci situa{ia de a gdsi alti rnuncitori. care este fiul lui Anu.i (. dar din categoria celor ce aveau pdrinli aml.000 300. Ei ii aleg din rAndul oamenilor. Enlil.ttnnak k[ versus An ttnnak ki 53 Anunnakki aterizeazE pe Terra gi iqi stabilesc baza la Eridu.000 0 noud cra glaciarai se abate asnpra Pdmdntului.000 Asqrra Pimintulni se abate o noul erd glaciard.rr. Amuurakki sosesc pe pdmant in numdr mare. care se hotdri$1e sd distrugd inlreaga populaJie. Ei sunt condugi de sora vitrcgi a lui Enik. . De aici cra incdrcat ir.rrgic din Shunupak. Fiicele oarnenilor care erau deosebit de fiumoase srult ravnitc de cdtre anunnakki. 200.alrnat gi apoi trirnis in sus. Minereurile el.r navcle care soseau regulal de pe Nibiru. incdlzindu-se. irnpreund cu el soseqte gi fiul lui.

Enik intervine 9i el. . Ninurta. Egiptul este condus de semizei. IEcdnd valea Nilului cultivabild. unn ak. Apele se revarsi asupra pdmdntului. 8. Primele orage construite sunt Eridu 9i Nippur. ki 13. 3. Unul dintre acestea se afla in Jericho. El ii pune pe anunnakki sd jure cd nu vor divulga oarnenilor aceastd informafie. 8. Dinastia Ra. Este nomentul in care incepe perioada neolitici. Ninurta cdgtigd bdtdlia qi goleqte piramidele de echipament.ki versus An unnqk.s00 La por{ile facilitdlilor spafiale sunt construite turnuri de veghe.970 Fiul lui Osiris. Anurnakki urmdresc intreaga scend de la bordul navei lor. unnak ki An.6'10 i. Oamenii incep sf. Se construie$te Heliopolisul. pe nume Horus.400 Este o perioadl a pdcii. Dupd ce apele au inceput sd se retraga.tlr. Enlil accepti ca populafia rAmasd sd primeascd urelte qi semin[e. dupd care il omoari tiindu-l in bucdli.An. Enik ii invald cum sd dornesticeascd animalele. 9. Este momentul in cate apare civilizalia. pe nume Ra/Marduck.000 il invald pe Ziusudra cunl sd i$i construiascd o barcd sigurl. ki yersus An. fiul lui linik. Seth reuqeqte sA scape refugiindu-se in Asia. El ia peninsula Sinai qi Canaan-ul. in port pentnr navele spatiale. Cu aceastd ocazie se construie$te oragul Uruk. cultive mai intAi in zonele inalte. Anunnakki se hotlrdsc sd inliinleze din nou oragele zeilor in Sumer. 10. care era nepoata lui Anu. Peninsula Sinai este transformatf.780 Primul ndscut al lui Enik. Enik nu poate respecta promisiunea gi 11. 7. Conducerea Egiptului este preluata de urmaqii lui Thoth. Anunnakki dezvdluie oamenilor noi cturogtinle. Ninhursag orgu'izeart o conf-erinfi de pace.unnak. Anunnakki consh'uiesc un Centru de Control pe muntele Moriah. iqi rdzbund tatdl inifiind primul r[zboi al pirarnidelor.800 ferlil.500 Descendenlii lui Ziusudra primesc lrei linuturi unde si igi desfEgoare activitatea. viitorul Ierusalim. ii a-iutd flcdnd stdvilare gi secdnd rdurile spre a le ol'cri teren Urmagii lui Enlil nu sunt de acord cu faptul cd descendentii lui Enik controlau toate zonele de zbor qi de aceea iniliazi un al doilea rlzboi al piramidelor. 8. irnparte domnia Egiptului intre Osiris gi Seth.000 Enlil ipi dd seama ce se va produce o catastrofE globald odatd cu trecerea planetei Nibiru prin apropierea Pdmrintului. iar templul acestui ora$ este inchinat zeilei Inamra. Evenimentc dupl Potop Seth il captureazi pe Osiris. Preia apoi rolul de conducdtor al Nilului. Anu vine in vizite pe Terra.Marduk igi pierde puterea. Valul uriag ce urma si se plopage pe Tena avea sa ii ducd planul la bun sfdrqit.

255 Inanna preia puterea in Civilizalia Sumerylui explodeazd graJie unor conducitori abili din Lagash.220 2. Gudea este aj utat de Thoth sd construiascd un ziggurat in onoarea Ninurtei.poarta zcilor'. Pleacd apoi in exil.3r6 Sargon./Marduk. 100-3. pleacd din Africa. 2. 2. 3450 Nannar/Sin preia conducerea in Sumer. Civilizalia incepe sd se rdspdndeascd gi in alara Sumer. Acesta i$i stabilegte capitala la Agade. cel care o tr6.unnak.ki yersus An unnakki An. Babilonul este proclamat de cdtre Marduk ca fiind . Dumuzi.900 Conducerea Sumerului este preluatd de Erech. 2. Ninr-uta face prima capitald la Kish. Sunt ani de haos. Nanam-Sin sfideazi Nippurul.291 Tronul din Akkad este ocupat de Natam-Sin.ki versus An unnak.dase pe Inanna este arestat gi apoi ucis din gregeald. fratele lui Thoth.3 50 2.ului.. tat[l lui Abraham se nagte intr-o familie de inalli preoli. 2. Marduk este zidit de viu in marea piramida. iar anunnakki reugesc sd anestece lirnbile oamenilor. vrdnd sd stdpaneascd cele patru regiuni. Acum are loc cunoscutul incident de la turnul din Babel. Marii amrnnakki atacd Agade. care se sfdrgesc odatd cu instalarea unui faraon. 2. Civilizalia inainteazd ajungdnd in a doua regiune. fratele lui Marduk. Conflictul dintre Inanna qi Marduk capAd amploare qi ia sfdrqit doar in momentul in care Nergal. Acesta cste momentul in care valea Indus incepe sd se ctvllizeze. cdruia Inanna ii dd putere peste a treia regiune. 2.371 Inanna se indrlgosteqte de Sham-r-Kin (Sargon).650 Regatul Sumerului incepe sd se destrame.ki 57 Regi pc 3'160 Plmint Oamenilor le-a fost datd conducerea. Thoth a fost dat jos de pe tron de cdtre Ra. spre al convinge sd pdrdseascd Mesopotamia. desa- cralizeazd pdmdntul Babilonului.unnak.56 An. Acesta reu$e$te cu ajutorul Inannei sd intre in Egipt prin peninsula Sinai. Grupiri loiale lui Eniil gi Ninurta ocupd Sumerul qi Akkad. ocazie cu care capitala se mutA. gtergAndu-l de pe fala pAmantului. dar reuqegte sd scape printr. Acesta este momentul nagterii imperiului akkadian. 3.. Enlil igi dd seama cd oamenii sunt din ce in ce mai greu de condus.193 Este anul in care Terah. in Nippur apare calendmul. . Inanna reuqe$te sd scape.un tunel. Mesopotamia.

ki yersus An. De Larsa elamililor in schimbul promisiunii ci vor servi ca legiune strdind.ki An unnuk kiversus An.113 se na$te Abraham. Lupta se extinde cltre centrul Mesopotamiei.029 Ibbi-Sin il inlocuiegte pe Shu-Sin.047 Nammu. Elamitij " ajung la intrarea in peninsula Sinai 9i la portul spa{ial. 2. Nabu.048 Moare Slugi. ghidat de Inanna. Imperiul incepc si prospere.055 Nannar ii ordona lui Shulgi sd trimitd rrupe clamite pentru a stopa revolta din oragelc canaanire.unnqk./Marduk au inceput sd facd presiuni asupra nordului ce se afla sub . Abraham stdpdneqte peste sudul Canaanului. Provinciile vestice sunt din ce in ce mai mult orientate cetre Marduk. de unde revine dupi cinci ani. devine regele Urului. Tatll lui Abraham. pentru tathl sdu. il inlocuieqte 2. care ii erau loiali lui Ra. fiind ajutat de o trupA de elitd. Terah. El se indrdgostegte de Inana qi devine iubitul acesteia. formeazd coalilia regilor din est gi orguizeazd o expedifie militard in Canaan 9i Sinai. PdmAntul Prinfii din Theba. din Asia de Vest.unnak. Fiul lui Marduk obfine adepJi.096 Ur-Nammu este ucis in rdzboi.180 A n. 2.se urcd pe tron gi devine protectorul Nippurului. 2. Se decide ca Ur sd fie capitala noului imperiu. Inanna nu reuqeqte sd reziste la conducerea Erechului. 2. Marduk se mutd in linutul hitililor. 2. Abraham pleac5 in Egipt. Terah pleacd impreund cu f'amilia sa in Harran.unnak. 2. Shu-Sin pe Amar-Sin la tronul din Ur. Abraham le blocheazd accesul la intrarea in portul spafial.130 _ Autoritatea incepe sd se deterioreze in Mesopotamia.ki 59 Egiptul se imparte in doud.024 Marduk intrd in Sumer gi se inscduneazi in Babilon. _ Era decisivl 2. Conducdtorul acesteia este elamitul Kledorla'omer. insolit de mai multe trupe.58 2. Mentuhotep I.041 Amar-Sin. Oamenii sunt convingi cd omordrea lui a lbst aranjatl de Anr-r gi lurlil. 2. 2-095 Shulgi vine la tron in Ur. 2.038 in timp ce imperiul se destramS. pdmdntul din Shem.080 Enlil ii incredinleazd lui Nannar. Ur_ Amar-Sin. vine in Ur sprc u i*h"iu o alianld cu curtea regald. cunoscut din Biblie ca Amraphel.123 in Nippur 2. 2. Urmaqii lui Ra/Marduk rdmdn cu sudul iar faraonii obgin tronul Egiptului de jos.

dar se pare cd forle guvernamentale au interzis acest lucru. Agenlia Nalionald de Securitate.60 An. vd las sd trageli conclu- ziile singuri. Fdrd si gtie exact despre ce este vorba.ki versus An unnak. a descoperit accidental o cutie de cupru in interiorul cdreia se aflau mai multe tdblile de lapisJazuli ce aveau gravate in ele simboluri ale scrierii cuneiforme. Pentru a vedea despre ce descoperire era vorba aceasta a fost dusi la British Museum. Numai ata vd veli putea forma o opinie corecta asupra trecutului nostru. transcrieri ale textului strdvechi. ordonantele divine au fost exaltate. Enervali acegtia au plecat cdtre British Museum spre a lua parte la proiect.unnok. oficiali sau neoficiald a istoriei. tronul regal a fost coborAt din ceruri Drepturile au fost perfecfionate. . au restaurat o tebhle. AI cincilea orag a fost Shuruppak al cdrui rege am fost eu. au aperut simultan in mai multe orage. situat[ in sud-estul Bagdadului. Membrii au fost asigurati cd rezultatul va fi {bcut public.ki A n. in locuri pure. al doulea Badtibira.023 in jurul datei de 12 iunie 2006. ki versus An. Vd recomand insd inainte de a accepta o versiune. in acest mod. unnak. cinci ora$e au fost construite: primul fiind Eridu.unnak. Probabil ca asta a fost marea noastrd gansd de a afla de aceastd descoperire. Tnblifa l: Dupd dorinlele lor. Larak a fost an treilea gi Sippar al patrulea. ki 6L Nu vreau sA spun mai multe. care avea ca sarcind supravegherea zonei petroliere de la Baza aviaticd din Talil. impreund cu guvemul american gi britanic. 2. sd analizali cdt mai multe suse. Ziusudra. un batalion de infanterie.

pdmAntul abia se Am fost dugi la locul de unde izvordsc mari rAuri. Fii pregdtit qi pregAte$te-!i cruoile familiei Schimbd bucuria din sufletele oamenilor. in fali tdbliJele. Jine sufletul in viaJi. .Uiti{e la pdmAntul pe care il intrupeazL.62 Atr.. Coliba rogie.kr An. Admiri grddinile. zid reflectd Dijos coliba. construieqte o barcl Lasd posesiunile. toate locu- rile magnifice. niciodatd!. Ascunde-le. imparre inlelepciunea. intoarcerea iumimi in permanentul cerului.unnqk. ZidColiba roqie ascultd. parte de in oragul celui mai puternic erou. imparte bogalia. Inspecteazi funda{iile. Belelili a venit. pe cdrdmizile arzdloate. Apoi pune-le intr-o cutie de bronz. Cdnd Enlil a ajuns. puse de cdtre cei 7 maegtri zidari (masoni. coliba roqie.ki 63 Acestea au lbst centrele cultului.. In acel loc indepdrtat trdim.Jur cd pe acest medalion albastru. C-dndva infelepciunea venea dintr-un zid de trestie. in acele zile. Ea {inea in aer un ornament in formd de muscf. aga vei face qi tu. Zid. . lumea era incd Cdnd Enlil a adus uscase.. Acum. Altd inundalie vine. in acele timpuri. sub. o cu totul altd corabie' Scriele in tabletele din lapis lazuli Scrie-le in tabletele alese. centrele cultului au fost distruse dc asemenea.. Din nou peste pdmdnturi. Cauta viata Renunld la bunurile lumeqti. Vei lua decizii pentru alta. distrugdtoarea vieJii.ki versus An.dezastru.Tu". I.unnok.. m-am adunat cu sofia mea in jurul zellor. pusd pe o trestie 9i pe crengi de pin gi liliac.imisi si acopere tot pd_ -Dupd. mdntul. Acolo. dar ploile nu urlf. Cd nu o sd uit niciodati aceste zile. templele gi magazinele. inundalia tr. Cauti piatra din mijloc Uitdte nouA. gi s-au adunar in jurul ofrandei precum mugtele. Au mirosit mireasma.Y ezi cum straluce$te precum bronzul in soare? Urcd-te pe scdri. Dupd ce oragele au fost distruse. cdtre Utnapishtim. A fost (ilizibil) Sfarsitul tdblilei . Pishon.a Gihon.unnak. CAnd am ajuns in acel loc de peste lumi. Tigris qi Euphrates. .ki yersus An. pe care Anu il fEcuse in focul sdu interior.cel de departe" vei face munca conducdtorului tdu EA.Un vuiet perturbat de zei.{scunde-te in imbrifigarea lui Nibiru.care a viut ce a lost - ascuns. Enlil mi-a spus. Aceste cinci orafe au fost desemnate centrele cultului Un vuiet a iegit din aceste centre de cult. a spus . la sursa marilor rduri trdim. O noud furtund se apropie.unnqk.

. au venit $i au intrerupt cdile vechi pecetluitd Sfir$itul fragmentului Tdblifei III S-a stabilit cd nafiunile se vor intoarce (ilizibil) $i . Sippar gi Shuruppak (ilizibil) Primele orage au fost.Invadatorii tului s-au luptat intre ei pentru hogAtiile pdman_ Pentru nectarul negru Zeii se uitau trigti la ce se intdmpld $i s-au consiliat intre ei Pentru un remediu (ilizibil) (ilizibil) (Ilizibil) Annuaki au fost trimiqi in fa{d Din ceruri Annuaki au fost trimigi cdtre crealia lor I 1' I (ilizibil) (ilizibil) (itizibil) (ilizibil) (ilizibil) In acest timp invadatorii au continuat Spre oripilarea martorilor. ki yersus An. Bad-tibir4 larsa. . unnak ki 65 Tnbfila II (ilizibil) $i soarta oamenilor a fost Din prima bduturd Cdnd a intrat pentru prima oarA sub manla nectarul negru al .oamenii pdmAntului au fost linufi prizonieri in propriile case (ilizibil) (ilizibil) Naliunile oamenilor se vor intoarce in pdntec in Nibiru. ordine. Enil gi Ninhursag au trimis inainte mesajele divine Ninhursag a adus schimbarea inaintea lui Enki .. An. Enki gi Ninhursag creatorii oamenilor cu capete negre I i Fondatorii Eidu.raqiya. acesta a fost predes_ . Aceastd multitudine de naliuni a curs din ceruri (ilizibil) Annuaki. unnak. Acolo in Dilmun (Ilizibit) (ilizibil) (ilizibil) Marii zei s-au adunat Marii zei s-au adunat in Dilmun monii (lilzibil) Acestea au fost generaliile. invadatorii au continuat (ilizibl) An. naliunile multitudinii.64 A n. ei au venit In cea mai violentd form5. etema mamd creatoare ._ _f"nt* tlnat Peste mii de ani.fondate C€nd a apdrut uratul semn in degert Uzurpatorii nu au luat de seamd (ilizibil) Acestea au fost pistrdtoarele naliunilor Putemicii oameni cunosculi care au dat afard Nephilimul $i au construit temple divine..unnqk. ritualuri gi cerer . ki versus An. unnak ki An. Enlil..

Nici noapte. dar pline de bucurie au a$teptat Tnblita IV Un nou potop a verrit Din ceruri un norr potop a venit Cu Dilmun pe dr.teptat (ilizibil) Cu inimile grele.ki Ca An. liliac qi pin ardeau in locurile predestinate Sub grija oamenilor cunoscuji. Ninki.unnak. progeniturile antice Progeniturile antice ale lui Umal au administrat focurile La trei gi doud puncte (ilizibil) au fEcut (ilizibil) oarnenii infelepti fac o ofrandd pe pdmAnt Dupi ritualul cerc. iicute din trestii pure. Marduk a deschis uga 9i fiii lui Dilmun au mers inainte Fiii lui Dilmun Tinerii bravi ai acelui orag pur Cel mai luminat dintre orage Au venit in timp ce fiii lui Eridu pregdteau masa Recitau incantalia.4n unnak. locurile de (ilizibil) pe calea spre ceruri Nafiunile.ki 67 Aqteptdnd intoarcerea lor. Unde marile rduri curgeau cdndva Praful domnegte in acel loc. Inanna gi Utu Enlil l6ngd Ninlil.ki versus. naliunile alese gi triburile au zburat. Umal. na{iunile qi triburile s-au refugiat La trei qi doui puncte. uitata oeremonie veche Radiant cu mdinile curate std Ninhursag In fata Annunaki A administrat drepturile divine in lumina focurilor consacrate in timp ce zeiga pdntec. inghifind cerul.eapta qi sacrul Eridu pe stinga Annuaki s-au adunat pimAnt. Prind cAnd nafiunile.i-au luat zborul De pe pdmAnt.ki versus An. intoarcerea copiilor.66 (ilizibil) 1n unnak. creatorii oamenilor au a. Belerili era prezentd Focurile ve$nice. Adad lAngd Ninhursag Zeila mamd. monotonia ddinuia. triburile . triburile de pe pdmdnt s_au pregdtit in timp ce patru oameni puternici lineau qi focurile gi vdnturile Naliunile lui Umal 9i triburile s-au spllat pe mdini Au invdlat cerernoniile Ei ritualurile in acele locuri (ilizibil) prin migra{ia sfdntd .unnak. nimic sd nu se intdmple pe Sfdrgitul Tablilei TIbli{a V Sfiinta migraJie peste ceruri Annunaki Zeii din apus s-au adunat in locurile sacre vechi $i noi Ea. intunelic sau lumind. In tinrp ce un munte de fbc a iegit din mare Curaj6nd pe cei necuraji. nici zi. (ilizibil) infeleapta Mammi Acum praful sufld in acele locuri.

cu deznddejde qi de aceea vd rog ca schimbarea pe care cu tojii ne-o dorinr sd fie una paqnic5. propria realitate. Sd ne dorim ca rdnile sAngerAnde ale Mamei Terra sd se vindece. Eu nu gtiu dacd este adevdrat.. care imi confirmd bdnuielile.unnqk.ki 69 in acele locuri. cd libertatea existd doar in mdsura in care respectem anumite reguli gi cd Forla Creatoare cale ne conduce nu este un dumnezeu gelos qi rizbundtor. insi este bine sd avem o contra. Zeii din Apsu. care izvordgte din inimile noastre. Umal. dupd cum spunea cineva. care cred cu tirie in accste valori gi care au riscat mult ajutdndu-md. ca aceste . pomi fructiferi qi peqti de tot felul privire de ansamblu asupra intregii perioade. ilizibil. . dar asta nu md situeazd desupra niminui. noile nave. Inscripfionate de Ut Napishtim dupd sfaturile lui Enlil din partea lui Ea. Majoritatea md intreabd ce sd facem. flora.unnak. migralia sfAntl Bravii tineri din Dilrlun au administrat (ilizibil) Al doilea (ilizibil) urmatoarea (ilizibil). asemeni mie. locurile sacre. Haidefi si ne unim gi si diruim semenilor nogtri gi Teruei iubire. Vreau doar sd vd spun cd aceste fiinle care ne conduc de milenii iSi bazeazd argumentalia pe faptul cd incd de la colonizare au existat doud factiuni. consiliul qi annunaki au spus: Spre ceruri iqi va cduta Umal pdinea $i in ordonanfele divine igi va gdsi Umal dreptatea Unal nu va mai (ilizibil) in locurile desemnate. Sd ne imagindm cd intreg PdmAntul este invdluit intr-o lumin[ caldd pldcutd. planificatele nave. Si nu uitali cd ei se hrdnesc cu zbalerile noastre. nu sunt zeu sau supraom.68 ln unnak. ci din mirii Sub indrumarea lui Umal se va (ilizibil. sd vdrsdm o lacrimi pentru fiecare fiinjd ucisd.4n unnqk. Primesc adesea intrebdri pe adresa redacliei.ki versus . Au fost pregdtite in acele locuri predestinate. trei puncte (ilizibil) Bravii tineri din Dilmun au pregdtit navele. acesta a iegit curat Ca qi tinerii din Dilmun (ilizibil) Au pregdtit rrava noui.ki An. $tiu doar cd noi am fost finu{i in ignoranld de-a lungul timpului. cu rdzboi. locul chinului Iui Umal a fost plegdtit Abundenta a lbst ddruitd pdm6ntului Seminle. Adevdr gi Iubire. Pentru (ilizibil) drum prin ceruri. De aici incolo hecare este liber sI caute propriile adevdruri gi sd igi construiascf. cu ure. . ilizibil) nu va merge. ma face deschizitor de drumuri. Eu. sunt doar o fiinld care crede in Justilia Divind. sd ne congtientjzdm potengele gi sd aciiondrn in legea iubirii. cereale. Am aldturi oameni dragi. Eu simt ci trebuie sd fim unifi. Simt cu toati fiinta mea ci a sosit timpul sd ne ludm destinul in mdini qi si hotdrAm singuri ce este mai bine pentru noi. nafiunile pimdntului qi triburile Au fost licuti curali din nou in acele locuri Umal a fost {Acut curat intr-o baie purificatoare Scufundat total. Am darul de a vedea dincolo de holograme gi cuvinte.kiversus An. sd iubim fauna. Traducere din englezd de Crislian David Isdild Am fEcut aceasti scurtd c[l[torie intr-un trecut indepirtat al planetei noastre din dorinla de a va afage atenlia asupra faptului cd nu tot ceea ce este confirmat de mediul gliinlilic este adcvirat. intreg Universul gi intreaga Crea{ie. gi anume ci din ce in ce mai mulli oameni se trezesc. Probabil cd realitatea nu o vom ounol$tc nicirlalir cu cxactilale.. cd allii sunt cei cale au hotdrAt pentru noi. una pro umanitate gi una contra umanirale. La doud.

acest popor este un popor himit de Creator. Totugi. daci.. nu inainte de a vd gAndi la bravii noEtri inaintagi. fie spre a-gi linigti conr. cine sau de ce ne_a vAndut fara. Vi amintesc ci materialul original poate fi consultat pe site-ul lwlv. un popor care in viitor va fi liclia noii umanitili. cinc sau de ce are interes sd ne inrobeascd.rdsuri. care a trimis in 2008. descoperiri gtiinlifice revolujionare. Mie personal mi se pare extrem de in. linigtitoarc. ba mai mult sunt anumite persoane abilitale. ca iard5i va incepc o polemiclr cu pririrc Ia ce am lhcut noi sd meritim asta. cu aparentul scop de a nu crea panicf. III Daci va fi sau nu va ii ceva aceasta este o intrebare la care nu vi pot raspunde.projeclcamelot. Ei qtiu qi qi-au luat n. schirnbdri climaterice. Suntcm deja in 2010 qi ninleni nu sfrune nimic. cine sau de ce are inlcres si rTe distrugi nalionalisrnul. . . ..... Eu cred cu tirie cd. din cind in cdnd. fie spre a ne avertiza...portanti aceastd dezviluire qi de aceea am hotirat se o reproduc in aceasli cane. .I 70 An untak ki verstts An unnak ki cuvinte sA fie aqezate $i tiptuite in cdrfi. dar vA inlreb altfel.rguri.tiinJa.. din interiorul organizajiilor se fac auzite... Noi nu dorim l. domnitori. Eu cred cd cei ce ne conduc qtiu ci anumite evenirnente najore urmeazi sd se inldmple pe Tena. qi cd cei ccrc se srcrilicau o llceau fiind conyrienli de acest lucru? Concluziile va l'og sa Ie trageri singuri.i apropo de daci. o scrisoare desohisi organizaliei Project Carnelot. dAndu-ne totodatd f'alse arguncnte. site pe czue de altfel veli mai gdsi inlbnnaJii despre planurile diverselor oculte mondiale gi conspiraliile acestora.org. e1c.. insi pe noi ne lasd in ignoranld. V-arn lelatat insi toate acestea pentru a putea si trageli singuri concluziile qi pentlu a vi putea face singuri alegetile. voci. care ne <linigtesc).. ci dacii fEceau sacrificii pentru ca sd lie ldsali in pace cle reptilieni. contracarAndu-i pe cei ce indriznesc sd enunte aceaste ipoteze. in continuare voi reproduce exact acest Lext: . $tiu cd rnulii vor rade la auzul acestor cuvinte.. Una din aceste voci este gi cea a unui politician norvegian. nu ne liudim cu aceste lucruri. la voievozi. am sd vd spun un lucru pe care l-am auzit dc la un mare dacolog: -Tu gtii cd eristir dovezi care atesti. in care ne spune cd elitele mondiale iEi pregitesc buncire subterane pentru a scipa de evenimentele catastrolale din 2012.La scurl timp dupd ce am publicat un articol conlinand un ultim omagiu adus celei care a fost Benazir Bhutto. Vd rog sd vd rdspundefi sir. vrem ca Adevhrul si fie auzit gi in{eles de cei cirora le corespunde gi de cei ce au in misiunea lor ridicarea natiei romAne.linlic. nu vrem mdrire. despre intAlniri extratereste.

600. Suedia Elvelia 9i au fost realizate addposturi similare. pentru cd noi gtim cu tofii ci atdt de mulfi oameni vor afla despre pericolele care ii pAndesc . Conform planurilor . unde avem o bazi subterand militard de mari dimensiuni. Sunt mulli alli politicieni care imi impdrt5gesc opinia. se produca in aceastd perioadd. Aceasta inseamnd cd 2. Dacd sunl infebali de ce se constru_ iesc toate aceste addposturi subterane. inainte de anul 2012. Din datele pe care le am la dispozifie. cunosc lucrurile pe care eu vi le relev aici.elitei".000 de oameni vor fi ldsali pur gi simplu sd moari neajutoraji in intuneric. toate sectoarele gi buncirele sunt conectate prin tuneluri. ei vor fi ldsali sd moarA Si nu vor primi niciun fel de ajutor. Pentru a se proteja de cataclismele prezise pentru perioada urmAtoare. trenuri rapide fac legltura intre diferitele addposturi. albastru 9i verde. Oamenii care vor fi l[sali la suprafald vor muri cu siguranfd in cataclismele respective. printre ciue gi Israelul. doar cd ei nu vor sd le faci publice afirmdnd cA nu doresc sd producd panicd in rAndul populafiei. rAndul lor. numcroase baze subterane 5i buncdre. ki versus An.E. incepAnd cu anul 200g 2. Din cauza cataclismclor despre care se gtie ci umeazA sf.unnak. Planul politicienilor este sd ii salveze de aceste cataclisme doar pe membrii aga-zisei elite din care fac parte.unnqk. rogu. organizate deja de armata norvegiani. oameni de $tiinta. Sunt foarte revoltat. considertn totu. DeSi nu putem garanta ade_ vdrul celor afinnate in acest mesaj. rcprczentanlii guvernului rdspund cd ele sunt destinate prorcc{iei popu_ laliei din Norvegia. ki versus An unnak. Ele sunt izolate de ni$te porli gigantice. precum gi in alte localii din intreaga lard. aleturi de cei considerali utili pentru a realiza o viitoare reconstruclie dupl aceste cataclisme: medici. cu ajutor din partea S. in zona Mosjoen. pentru a nu fi compromise diferitele zone in cazul in care survin eventuale accidente catastrofale.ki 73 am primit urmAtorul mesaj. membrii guvemului norvegian au inceput. la ordinul guvernului. Eu gtiu ci voi fi trimis.i cA nu il putem trece sub tdcere. Taberele unde vom fi cazali au fost construite cu mult timp in urma.ki An. se depoziteze mari rezerve de hrand $i seminle la Svabald gi in zona arcticd de nord.A 9i U. (Sunt un politician norvegian $i doresc sA comunic tuturor celor care au urechi de auzit ch urmeazi o entru omeniie. douh milioane de norvegieni vor fi salva!i. in addposturile sublerane. Aceasti bazd este impdrlitd in sectoare de diferite culori. cercetatori. in Norvegia s-au construit gi incd se mai construiesc. negtiind ce sd faci gi incotro sd se ducd. iar ceilalli vor muri. pot aflrma cA in multe alte_1dri.72 A ntnnak. Eu am intrebat cdnd vor fi ierminate aceste construclii 9i mi s-a rdspuns cd ele vol 1i finalizate inainte de 201 I . etc.U..

de asemenea. Moartea ei a fost una tragicd. Am cunoscut-o pe Benazir.sfarsitul lumii". Pentru mine este limpede ce sunt $i ce nu sunt acegtia.unnak ki 75 avem la dispozilie doar patru ani pentru a ne pregdti pentru . ius4 nigte minciuni cu care politicienii vor sd v[ orbeasci. avAnd ordin sd ii impugte pe toli aceia care opun rezistenld gi refuzi sd fie inchiqi in lagdre. Din fotografii veli observa cd m-am intdlnit cu mulfi politicieni notabili 9i lideri mondiali. am observat cd ali scris pe site-ul dumneavoastrd despre Benazir Bhutto.ki An. Acestea sunt.. Mai . Deschideli ochii. E ca $i cum aceqtia ar fi controlali mental la nivelul fiec5rui gand.. vd rog sd mi Ie adresali. trezili-vd! Dacd veli pune intrebiri despre aceste adlposturi subterane.. destul de des. $i vd sugerez sd privili cu atenlie in jur: vefi observa cu siguran!5 cd se construiesc baze subterane gi buncdre peste tot. lar aceasta se poate vedea in ochii lor gi in modul in care le funcfioneazd mintea.Este doar un depozit pentru hrand" sau ceva similar. Dacd aveli intrebdri. armata va face curSlenie printre supravieluitori. OrganizaJi-vd in grupuri de supraviefuire.. fiecare dintre lineli minte cd aceia care se vor gisi in oragele mari sau in apropierea acestora in 2012 vor fi primii afectali $i vor muri primii.unnak ki versus An.. gdsifi un loc in care sd vA putefi depozita hrana Ei unde putefi fi in siguranfd pentru o vreme. in care planul este ca fiecare sd fie marcat cu un numdr gi etichetat.74 An. Vd asigur ce aceste lucruri se vor petrece 100%. Penlru ultimadatd md rog: . dupd cum vd puteli convingc singuri privind imaginile pe care vi le-am trimis.DUMNEZEU si ne ajute pe toli". voi urmdri sd vd spun tot ceea ce $tiu despre implicarea Norvegiei in aceste planuri. Numai dacA acfiondm. DupA aceea. dar DUMNEZEU nu ne va ajura dacd noi ingine nu facem nimic.urtrtuk kiversus An. Pentru mine este.unnak. ci unii politicieni importanli din Norvegia nu sunt ceea ce spun ei cE ar fi. respunsul oficial va fi probabil: . $i tot ceea ce spun este de fapt ceea ce li s-a spus sd zicd. Observ. De asemenea.ilor.. evident cA existe numeroase semne ale prezenlei extrateregtr.

Eu delin do'vezi'in sprijinul afirma{iilor pe care le fac. care deline in totalitate controlul asupra lor.t. guvemul FRP va prelua puterea gi Siv Jensen va fi ales Prim-ministru. de exemplu. Eu am fost un grup restrAns.. chipurile."a"r" iOb"7" in sursele mele. In ultimul moment. aceastd scrisoare a fost scrisd gi trimisd de politicianul norvegian celor de la Project Camelot in 2008.'F^.r. ^intreagd ele sunt in principal utiIn prezent. Vd rog sd inlelegeli cd eu nu cAgtig nimic dacf.iiii".u. "onsiderut Nu imi este fricd de moarte sau de lucruri de genul acesta. ilpr. ."*alo*... triunghiuri portocalii. Cu tot respectul. doar anumite persoane. dupd publicarea de cdtre acegtia a unui articol despre asasinarea lui Benazir Bhutto] cd. trenuri speciale. oferindu-vd aceste informa!ii.ki 77 Publicul nu va fi informat deloc despre acesle cata_ nu doregte. La punctele de verificare de la intrarea in frecare bazd se folosesc un fel de campuri specifice de energie prin care fiecare vizitator trebuie sd treacd..ulpf.76 An. trebuie ca ei sd creasci gtiind cd pdrinlii lor au fEcut ceva pentru ei . In acest moment nu md gdndesc decdt la viitorul copiilor mei qi la viitorul tuturor celorlalli copii care vor cregte in aceastd <noud lume)) crue se prefigweazS. existand o refea de tuneluri speciale penhu aceste trenuri. Vd rog sd faceli publice aceste informalii pe internet. Acest lucru este deja cunoscut . Probabil nu voi avea decdt probleme datoritA acestor v[ . dar lor le este frici si spund Oamenii se tem pentru viala lor. doar cd pe rdnd. Ne_am deplasat in subteran ct. Trebuie sd facem ceva. Eu am ca Ls[ necesar sd spun publicului ce se petrece. guvernul va dispdrea farn ili i le.. Pentru a clarifica diferite aspecte de interes ridicate de aceastd scrisoare. Echipa Project Camelot: vom respecta anonimatul autorului. Ca argument suplimentar. fou.: Ir din a$a-zisa <elitd> cunosc existenpi adaposturilor subterane qi planurile de a salva numai o partt din poprtugiu No.._ ca dacd vor spune ceva despre aceasta'vor Toti politicienii din Norvegia care fac pane sd. Am omis doar unele detalii concrete pentru a proteja identitatea autorului.Luali-a.d". atunci cand va sosi momentul. la alegerile din 2009.n nu_A. . Anahzati istoria politicS recentd a Noruegiei gi veli vedea cd mereu aceiagi politicieni au condus !ara. dar precizdm ci el ne_a spus numele . ) sum.aqa cum fac eu acum.. la etrberali din functie 9i Ii se va refuza accesul diferitele baze subterane. i.rp". Atunci cAnd va veni momentul.ki vers s An.uptim.. existA o serie de simboluri.:'"t^:Xt "al { i-vd for[ele cu rii. de asemenea.este important sd inJelegeji acest lucru. Alegerile sunt toate trucate gi aceleagi persoane din elita puterii sunt alese de fiecare datd. spun toate aceste lucruri..i ne-a oferit suficiente dovezi rn acest sens. unnok. . aqa cum ne-au parvenit. Ele fac legdtura intre diferitele baze subterane.ki An ulnak. au fost selectate pentru a Ie vizita. i"U:t#i#LX'.t" redus. Cu sisuranta cer drn <elitd> cunosc aceste lucruri.bru.semenea. Am i". . i-am adresat nigte intrebdri .n_ tare autorului ei.. . pot sA vd spun de pe acum [aga cum rezulte de mai sus._ pe ceitalli oameni llsllll lt'tod"-l de a. lizate de amatA.. voasrre.. <Am vizitat mai multe baze subterane..unnak. in Norvegia. poate cd oamenii vor supravielui datorite informaliilor pe care le-au aflat de pe diferite site-wi de pe internet. Mijloacele de transport folosite in subteran sunt trenurile NOAH 12. Uni lmpreuna pentru a rezolva nunreroasele probleme cu care vd veli confrunta..ki versus Att unnqk. Redim in continuare rdspunsurif" u""rtuiu.di .

ca un fel de piramiaa . de aceea m-am gdndit cd ele trebuie sd... sau cel pulin a$a pfuea. O sd urmdresc sd vd spun tot ce $tiu despre aceste trenuri.... Fac in vileag . chiar inainte de a porni se puteau observa acele cristale mari.a vlemulilot care vor urrna."lar.. deja protejafi." p"il.ki versus An unnak. Apoi am urcat gi l-am intrebat pe unul dintre gardieni: . de .. . Md intrebam: . ceilalli colegi ai noqtri s-au deplasat in alta parte. Nu am vazut niciieri astfel de cristale care emit energie luminoasi. constltule rnlbrmatii suplimentare.lXfr paragratet... ii'uu..rirui Ianga"#T ..oi. Apoi am traversat un tunel lung de 500 m. Era ca intr-un film qtiinfifico-fantastic. aveau dimensiuni obignuite.u-ur.'i:?H# Fj iul . Nu suntem. am pus qi inro. cA iformele cunoscute de noi..pecriva...Nu trebuie sd gtifi acest lucru.3." Mai rrirziu..elo...E....T"to1: sursei dupd posrarea de mai sus. acolo fiind mult mai mulli militari inarmali. . . cele portocalii avrind un n triunghi verde.musilel..N Jeil i'. Mb g6ndeam. djn c6te imi iduc aminte. triunghiurile erau pozil ionate in jos. Nu vreau sd induc in eroare pe nimeni. din mijloc era de fapt o sageard orientard inspre :::^|.....nur"u.ce mai e mat mutte intrebari -^lr3::j^". * Semnele nu erau. dar erau suficient de clare penku a le vedea." . [pentru protecfia d epartamentul in care a am primit ordin sd mutdm itar. CAnd am ajuns la capdtul tunelului.trnnak. oare. * Mai tArziu.. de culoare albastruviolet. pulin TREABA..Ce este acesta?" El a rdspuns: . Avea lorma unui .. deoarece l"_am lrazut ere erau tn parlea stengA a unilormei negre. pozi_ gionate in dreplul umdrului. Funcfioneazi prin intermediul unor cristale albastre cu energie.ki 79 postdri.urri"tuiJr.pentru propria noastrd proteclie".. Acestea erau mai rnari . ::?r:i:.:lil":. re. fiind in interiorul unui asemenea subteran uriag gi fiind pdzifi de atatea gdrzi inarmate? :l Apoi am fost invitali sd urcdm intr-un tren. Eu qi grupul meu am fost dugi de cei imbrdcaJi in uniforme negre intr-o altd Iocafie.ie." * In partea din fa{6 erau scaunele operatorilor. ) aceasta doar ca sd dau deasupra pieptului gi pe gepcile pe care le purtau.up. Am trecut de acele u$i imense. Cel pu{in a$a parea. Md aflam pentru prima datd intr-o astfel de bazd. fie sursa de putere folositd pentru alimentarea trenului.. am fost imbarcati ir camioane i" fil" *or'"si . . cdnd am u.E.a . am vdzut cd in bazd erau oameni care lucrau la acele cristale albastre.rr. cred.urnuir.unntk..ii-'TX"'rH'# gi asta?" $i am fost cam speriat la inceput. domnule.. primite ulterior.luii_ fica unele detalii. ::3:1. Am fost imparfiti in grupuri.ki An. duna ce am pus o serie de intrebdri suplimenrare p"ntru u. dar Iiniile orizontale nu erau Iegale de cea venicalA ca 1a. .. mea qi poate cd unii oameni vor"""u reugi . insemnele nu erau foarte mari. am fost rugali sd ne punem ni$te mdgti pentru ...ki versus An unnak.E.. Mie slmbot mi s_a pdrut a fi asemdnelor cu litera. nu este o literd in nicio limba oe .. dar care nu te orbea gi chiar era pldcut sA o privegti.. era un gemule! chiar in spatele lor gi. .78 An.care o cunosc pi in niciun caz in norvegiand.proteclia noastrd".. Cu tot respectul. . pentru a ne pdzi qi a ne insoli. n. .uu un "itTI crudat in interiorul lor.ry* acest simbol lnrenor. care iradiau o lumind de aceeagi culoare.

ld i. Dupa ce am fEcut ce ni s-a cerut.'rp"i. Trenurile erau ase nelor de metrou.. ceea ce v-am povestit deja. i.'..i... Trenuriie _scaune se puteau conduce in ambele .ki An. [Fiinle umane . p.dar singurul lucru pe care am putut sd-l citesc a fost HUMAN . e 'fi. gardienii ne-au spus ci vom crisrale cdnd erau sudbeiute de de acest fel de cristale....u ln Jur.80 decAt cele An. Am observat un ecran pe un perete...'. m-am gdndit: Existd gi ."# in lungime.#. .u rusr p_rea mare $r ml s-a fAcut rdu dupi aceea. deoa. dar nu loarte mare.PURE ..al1ii" in afard de oameni?? * La punctul de control unde era acel cAmp energetic prin care trebuia sd treci se afla acel ecran despre care am menlionat inainte."u-a".. vagoa- circulau cu o vitezd ater de sftAfulgerare luminoasd. Acolo erau gardieni inannali peste tot. Apoi totul a devenit foarte ciudat. gi c fost destul de bine..l. o . dupd ce am intrat in politici.l".*:i*:.ie. Atunci cAnd am ajuns in sta!. '-'-'-' ?. . mai degraba le concenfezi asupra propriului stomac cdnd te afli in interiorul unui astfel a" u*.r#. in . Tunelul acera de * ceea_cepermile "t'tt "t"tJ. Dedesubt mai era scris ceva.NOT HUMAN .ki versus An..NOT HUMAN . uit"ru.a f.ece era acelagi gen de lumind _ sau a$a mi s_a pdrut miei Dacd imi amintesc mai multe detalii.a" i". $. vd amintili cd v-am povestit despre acel cdmp de energie prin care trebuie sd treci.'i. .$i un spaliu pentru mar6. nu am vdzut niciodatd nimic asemdndtor. Apoi am trecut prin acel cdmp de energie gi am ajuns intr-o altd camerd. Nu mai vizusem aga ceva inainte.iJ:'. avea o formd ascufitA in f. ".i mare. Cdnd am ajuns afard.li. am aflat $i alte detalii despre ce se afla in restul bazei gi care era destinaJia ei.unndk ki 8l murt mai arbastre si oamenll purta! magti albe cu ochelari de protectie si rnoepanau de .PURE . incAt vedeam doar o Cred cd ele funcfioneazd pe frecare. dar ni un . ca ve spus sd ne indepdrldm de zona respectivd.. Pe ecran scria ceva intr-o limbd ciudatd.Impur] Dupd ce am ydzul aceasta..i"rr""ril. ..?ll: mativ 'j. Mi gdndeam ca nu aveam ce cduta acolo gi eram pulin speriat. Nu am inJeles ce scria. . Din prima cdl6torie. repede.liangd r\e-am aproprat la aproximativ 20 m de ele.""rura intoarcerea lor.^ntr-un gen de "i tunel aspirator.. ca acel <E> despre gare v-am povestit .". lumirJ s_a ".:tTrJ"T:*il: dinduntru. pe care scria HUMAN .i.. si [-. ai. cea mai putemicd impresie a fost legatd de aceste trenuri: ele se migcd foarte repede.**ri J"".o mulllme de aslfel de trenuri.#. cd acele cdmpuri de energie nrin de a inlra ii baza.ki versus An unnak.Fiinfe non-umane .Pur .'i."*:?:i Mai tdrziu. [Observafia celor de la Project Camelot: agteptdm clarificdri asupra acestui lucru] Gardienii ne-au oprit qi ne-au spus sd ne schrmbam hainele in altd camerd gi apoi si mergem cu ei.i.t.. ne era rdu qi mie gi celorlalli colegi ai mei..".n.T##.ii"iji'ra :::::_1.il. Nu puteam si vdd celelalte rorul se miecd ae" a."nsu.p. .rau a$a cum pdrea. ni s-au dat ochelari de proteclie gi ni s-a cerut se trecem prin sistemul de verificare. . fird n n.. Unul dintre gardieni a spus ce a$a se petrece cu toli prima datd.NOT PURE. Am fost legali cu ."niiT:l ili:.' . F.unnak.unnak.arcursut cllitoriei.r_ii. cu litere ciudate.NOT PURE. + Exista..ilj%"# r"'"i"a i. pnve. pentru l0 persoane gi cabina opeiatorului.

. a$a am crezut inifial. sau. fNurne furnizat.. m-am intrebat: cat de mare este acest loc? Tocmai am parcurs kilometri intregi de-a lungul unui sistem feroviar. Deoarece imi ldsasem toate lucrurile la punctul de control. deoarece aveam nevoie de mai multe rispunsuri. imi amintesc cd am vdztt un alt sintbol . Nu pot sd apreciez ce se va petrece exact gi care vor fi pericolele.ki versus An. inainte de 2012. Din nou. dar orientat altfel. * In lift. . Mai tdrziu. md gAndeam cd lumea nu cste ceea ce pare a fi gi cd multe lucruri sunt ascunse publicului. Tot ceea ce pot sd vi spun este cd. atr.. cred cd acest cataclism este legat de .82 An unnqk.. Am aflat cd aceste baze sunt . nu mai aveam ceasul cu mine gi de aceea pot doar aproxima timpul petrecut acolo. cdnd am intrat in politicd. cu vArlul in jos. care urmau sd ne ducd jos. Acest lucru md revoltd gi deopotrivd md sperie. gi incd mai este? Apoi am fost dugi la un sistem de lifturi. Guvernul cunoaqte acest lucru gi il Jine secret fald de public. pentru a supraviefui in interiorul lor in cazul unor cataclisme..unnak.. $tiu c[ existl l8 baze in Norvegia.o . . Dar am mers pe orizontald aproximativ 3 minute..literd" carc semdna cu simbolul folosit uzual pentru ci$tile audio.]> Project Camelot specificd cd nu existd date Stiinlifice u"*u"t"u in avertizarca pe care o face sursa' Informaliile . in jos.arcele" de salvare ale guvernului.unnak ki versus An unnak ki 83 merge mai departe. cale vor fi folosite de cei din elitd. Dar ceea ce gtiu precis este cA. Oamenii de gtiin!6 au urmdrit evolulia acestei planete misterioase de mutia vreme.ki An. Va exista o ameninJare din exterior. am inceput sd cercetez mai in detaliu. cel pufin. membrii . ceva se va petrece in anul 2012 gi pentru ca oamenii din elitd sd supraviefuiascd..elitei" mondiale se vor retrage in acele baze pe care le-au construit de-a lungul ultimilor 40-50 de ani. cu scaune. deoarece nu sunt om de gtiinfd. iar recent au fost transmise primele publicului ceea ce se va petrece qi am fhcut tot ce am Nu doresc sd provoc panicd Vreau doar sd spun Cu tot respectul. din armatd qi de o parte privilegiatd din populalie.Planeta X" (planeta Nibiru). se vor folosi aceste adiposturi. Din tot ce am aflat pAnd acum.rnci cAnd misiunea noastrd s-a incheiat.

El este bine. trezirea celor adormili gi pentru aducerea la lumind a adevdrului. Semnatarul scrisorii spune doar ceea ce $tie $i nimic mai mulr. pentru a-l proteja de . in fiecare moment. cdt gi Elvelia au baze subterane pentru a proteja intreaga populajie. cu orice pret. Unul dintre corespondenJi a confirmat o mare pafte dintre aceste detalii. prevestiri gi dezvdluiri din interior. cA va desena simbolurile extratere$trilor pe care le-a vizut gi ni le va trimite prin fax. din motive lesne de inleles.ki versus An unnak.ki An. Am primit confirmdri precise de la doi oameni de qtiinjd qi un fost colaborator al serviciilor secrete. Ne-a invitat sd-i trimitem orice corespondenld relevantd primitd de noi de Ia allii 9i vom face aceasta prin selecfie. Echipa de la project Camelot munce$te din greu la un documentar care va prezenta posibilele scenarii pentru viitorul umanitilii. fiind politician. Dupd o sdptdmdnd de linigte. ca mesajul sau sd se concentreze mai degrabd pe probleme sociopolitice decdt pe cele qtiinlifice. cAt gi cele negative. ne-am auzit cu sursa noastrd acum cAteva zile. Pe toli cei care au pus intrebdri de bun-sim! despre autenticitatea lui (a politicianului norvegian) ii anr-mjdm cd am fEcut tot ceea ce am putut pentru a-i verifica identitatea $i autenticitatea gi suntem siguri cA el este exact cine spune ca este. Project Camelot vd roagd si vizi_ cAtre allii) cd Telescopul de la polul ml). Am luat legdtura cu mulli prieteni qi corespondenli din Norvegia gi Suedia. ci doar le confirmau informaliile pe care le aveau din alte surse. nu existA nicio informafie clard. Pentru mai multe informalii despre <planeta X> 9i ceea ce s-ar putea produce. cd aceste facilitdli existd gi ci atdt Suedia.unnqk. atAt cele pozitive. Esre plauzibil. dacd se va considera necesar. noi sperdm sincer ca prin rugdciunile gi intenliile noastre benefice sd ajutdm la stoparea evenimentelor catastrofale care se preconizeazd cd vor avea loc.84 An unnak. Am lost incapabili sd rdspundem la toate. in totalitate (omitdnd doar iniormaliile personale. Mesajul sdu este foafie imporlant gi am hotdr6t sdJ publicdm in continuare. dar doregte sd rimdnd discret. cutia noastri de corespondenJd s-a umplut cu mesaje din intreaga lume. Degi in acest documentar nu se menfioneazd. Sud (http ://yowusa. Unii chiar au cerut sd ii punem in legiturd cu politicianul care a scris acel articol.ki versus An unnak.ki 85 nu explicd exact cum sau de ce (planeta X> reprezintd o astfel de amenintare $i de asemenea. Suntem cu toJii co-creatorii lumii in care trdim. De cAnd am postat scrisoarea primitd de la wr politician norvegian referitoare la bazele subterane qi la faptul cA (elita) din acea lard se pregdte$te pentru un viitor cataclism planetar. a fost construit pentr-u numegte.. de asemenea. Vd indemndm pe fiecare dintre voi si participali in mod congtient la co-crearea unui viitor pozitiv pentru umanitate qi sd colaboraJi cu noi pentru . Pentru mulli dintre ei aceste informa{ii nu erau noi. referitoare la necesitatea de a merge in subteran.al doilea Soare". Unii dintre ei ne-au oferit cdteva detalii interesante. com/planetx/2006/planetx-2006-04a/ L sht a urmdri ceea ce Henry Echipa Camelot: In perioada care va urma pdnd in 2012 9i dupd aceea vor iegi la suprafall multe opinii diferite. dar am citit cu atentie tot ceea ce am primit. Ne-a promis.

ceva ce ei gtiu ce se va petrece curAnd.unnak.unnak. toate. Doar anumite persoane vor fi primite. dar nu i-a fost permis sd intre in acele camere. Dar el a spus ca. iar aceast' bazd subteranA este foarte mare. care atunci cdnd au fost ficut publice. Tocmai am citil arlicolul dumneavoastrd despre politi. Am atagat poza aici. fiindcd ajurat in faqa oficialitdlilor sd nu spund mai mult. care a fost gi el acolo. cum ar fi ea gi diferite personaje din armatd precum gi alte persoane importante. desPr localia unei astfel de ba Este intr-un munte mare. conduse in realitate de o m6nd de oameni. faptului cd este creatA pentru o situatie de urgenl5. nume gi ambalaje ale aceloragi produse care sunt definute de cdtre cei din . cum ar fi cA marile corporalii ale lumii din domeniul electlonicii sunt. cu diferite destinafii. Mi-a dat.86 An. cu. exceplia Mama a relirzat sd-mi spund orice detaliu despre aceasta. baza este uriagd gi cd are multe camere. Acesta mi-a dat ceva mai multe detalii. m-au ldcut sd md gdndesc cd trebuie sd existe un motiv special pentru aceasta. care conduc aceste corporaJii in totalitate. cianul norvegian gi inlormaJiile pe care vi le-a comunicat ?n scrisoarea lui cdtre voi. de asemenea. Cu o altd ocazie am reugit si port o disculie scufid cu un alt angaj at din armati.elita" societdlii noastre. care monitorizeazd o zond imensA. de asemenea. a spus ea. A mai spus cA nu poate sd-mi spuni mai multe despre ceea ce se afld in interior sau cur1l arata aceasta. in ceea ce privegte baza de la Baneheia. In aceastd foto se vede partea de la suprafald a bazei.. Familia sa deline informalii asupra facilitdlilor pe care susa noastrd (politicianul norvegian) le_a rapofiat. evenimentele din preajma anului 2012 etc. fiind condus intr-o camerd speciali unde a lucrat cu computere conectate la sistemele militare. gi o fotograhe cu o bazd aflati in Sorreisa gi mi-a spus cd aceasta este o altd bazd sublerand. provin dintr-o familie de militari qi qtiu de la mama mea. cu cAJiva ani in urmd. iar sferele sunt probabil nigte radare putemice. oameni de Stiinld $i alli civili pe care acegtia ii consider5 impoftanli.ki An unnak kr versus An unnak ki 81 autoritAli). Locul se nume$te Baneheia. Iatd in continuare mesajul corespondentului nostru: <Stimatd echipd Project Camelot. dar acegtia creeazd diferite mArci. politicieni. Cunosc deja a:ndnuntele despre depozitul de la Svalbard. El mi-a spus c5. h yersus An. cu privire la bazele subterane. in caz de urgenjd. mult mai rnare decAt cea de la Baneheia. din cAte a . mama mi-a spus cd restului familiei noastre NU i se va permite sd intre acolo. in oraqul unde m-am ndscut gi am locuit inainte de a pleca din Norvegia. care a lucrat rrurr guvernamentale. norvegian. Trebuie sa recunosc cd am gAsit aceste informa{ii destul de fasci_ nante. Ea mi-a spus $i alte lucruri interesante. Mi-a mai spus cd gtie de existenta unei baze qi in zona Stavanger. $i eu sunt. Mama a fost gi la altd bz\ in zona numitd Evje. dar nu este sigurd de dimensiunea ei. gi ea este o ferneie care se tine de cuvAnt.

prietenul meu a dispdrut subit qi ?n ultimii ani nu am mai putut sd iau legdtura cu el.ki versus An unnak. In primul rAnd am sa vi prezint nigte hdrli gi fotografii ale zonei in care se afli aceastd bazd subterand despre care am mentionat anterior (de la Baneheia). informalii uluitoare referitoare la bazele subterane gi la alte activitdli ale guvernelor. pe care mi le-a arAtat gi despre care am discutat in mai multe ocazii. in loc sd foloseascd nave spajiale. Pot sd menlionez totuqi cd el a fost adoptat de mic Ai. El mi-a spus cd oamenii <elitei> sunt in contact de conform propriilor sale relatdri. acea locafie ar putea sd gdzduiascd cAteva mii de oameni gi cd era extrem de mare qi echipatd cu tehnologie permanent cu planeta Marte gi cd dispun chiar de anumite porli stelare (stargates) de acces la planeta Marte prin care pot cdldtori pAnd acolo in cAteva secunde. unele dintre vechile buncdre qi sisteme subterane au ramas in continuare acolo. gi lucra la materiale matematice gi gtiin{ifice extrem de complexe.unnqk ki versus An nnakki 89 v6zut. Unul dintre prietenii mei. in acest moment. Personal am vizital citteva dintre acestea. Am fost acolo de mai multe ori. degi pare se existe ceva viald in subteran. Mafte este o planetd mai mult sau mai pulin moartd la suprafale.ki An. un ziar noruegian din oragul Kristiansand. care a lucrat pentru NSA (Inspectoratul norr. tehnologie extrateresftA etc. in 2001. din cauza inteligen{ei sale $i a altor <abilitdfi> pe care le avea. care erau amplasate la o addncime foarte mare. personal pot spune chiar genial. cdldtorii in alte dimensiuni. Din pdcate. a fost crescut $i pregdtit ca se lucreze pentru guvern incl de la o vdlstd fragedl. cdnd mama incd lucra pentru ei. patru au murit de cancer. aceasta insemnAnd a face posibild viala pe Marte pentru oameni. Cu toate acestea. Aceaste inforrnaqie a fost publicatd in Fedrelandsvennen. mi-a furnizat. gi cd el insugi a parlicipat la procesul de re-creale a unei nave spaliale pentru care s-a folosit simularea pe calculator qi mi-a aritat scheme complexe (generate pe calculator) precum qi ilustralii cu aceastd nav6. El era intr-adev[r un individ extrem de inteligent.egian pentru controlul qi supervizarea transportului feroviar) mai mulfi ani. accesul persoanelor neautorizate liind interzis in acea perioadd. s-a aflat ce din $apte oameni care au lucrat impreun[ la unele proiecte in aceastd localie. Recent au inchis in mod oficial toate operaliunile militare in zona Girnlemoen gi au transformat-o in campus universitar.I 88 An unnak. acest articol nu mai este disponibil pe internet. vArf De asemenea. in fotografia de mai sus apare zona Gimlemoen care a aparfinut armatei. La un moment dat.. de asemenea. El mi-a confirmat faptul cd existd o mullime de baze subterane gi cd in unele dintre acestea au loc tot felul de experimente qi cercetAri ciudate legate de: cdldtorii in timp. am ajuns intr-o . El a sus{inut ci se lucreazi la <terra-formarea>> lui Marte.

Nu am putut sd deschid gtiu ce se afla in spatele ei.ki versus An unnqk ki 91 camerd mare. Nu uitaJi ce se cunoa$te existenla unor adevdrate orage subterane. Vd daji seama cate sunt incd ascunse publicului larg? Nu trebuie sd ai o imaginalic apocalipticd pentru a realiza faptul cd ele au fost construite cu un anume scop.i departe de orice drum. iar noi ceilalli nu $tim nimic. nu am nicio idee.ki versus An. lumea in care trdim ne-a transformat in roboli bine structurali. nu au voie spun cd Norvegia nu este ca Irakul qi nu are nevoie de astfel de baze subterane $i de control militar. aga cum am menJionat mai sus. organisme. sunt informalii menite sd ne adoarmd vigilenla. care avea pe ea o roate nr incuietori. Am observat de mai multe ori personal mililar inarmat in fala intrdrii bazei menlionate. Acestea sunt cele care se cunosc. Ceea ce vd pot spune cu siguranld este faptul cd lumea pe care o cunoagtem nu este ceea ce pare gi cd aceastd magindrie a dezinformdrii este bine pusd la punct. cu o ugi imensd de fier. in partea superioard a acestui munte. Struc incadratd de cerc este intrarea care duce in munte. cu lacuri deasupra. Chiar dacd aceste informalii vi se par de domeniul S.une atit de pregnanti incdt s-a transformat in propriul nostru dugman. Aceasla este un lucru ciudat. Rusia. in afard de Probabil cd la prima vedere vi se va pdrea greu de crezut cd existd guverne. deoarece Norvegia nu este o lard in care politigtii sau militarii sd aibd arme asupra lor. pe sub rdu.I 90 An. De asemenea. SUA are 130 de baze subterane qi un <buget negru> alocat acestui tip de activitate de aproximativ 1. ) Am descoperit ceva care seamdni cu nigte gduri de ventilare. am gdsit un buncdr care merge mult in subteran. VA dau dreptate. vd rog sd vd facefi propriile cercetdri gi si trageJi propriile concluzii. ducAnd la acea camerf. Dupd cum vedefi. Nu cred cd cineva qi-ar fi concentrat atenJia qi finanlele degeaba. cazul in care guvernanlii qtiu cu siguranli cd ceva cataclismic urmeazd se se petreace.30 miliarde de dolari. iar in camerd se afla apd de jumdtate de met. Elvelia. este un munte uriag. deoareie ar-r o mullime de antene qi alte dispozitive ciudate pe acoperiq.F. presdrate pe intreaga suprafa![ a Terrei. cd sunt baze militare sau depozite. Franla.-ului. Aerisirile sunl plasate in zone inaccesibile . astl'el incdt addncimea la care se afld baza in interiorul muntelui poate fi doar speculatd. China. observali c6 munlii Gimlemoen gi Baneheia sunt foafte apropiali. fiind desp[rtiti doar de apa rdului. cu uga metalicd uriagd imposibil de deschis. precum gi la poli. Ceea ce ne spun ei. Structura albd din dreapta reprezintd alte clidiri care probabil deservesc baza.ru. cu o intuilie blocatd gi cu o rali. Aceasta a fost in Gimlemoen. De fapt. Ce rost ar avea aceste addposturi care sc intind pe sute de hectare qi care sunt construite sub forma unor orage! cu locuinje avdnd surse . in mijlocul pidurii. De asemenea au apirut informalii despre existen{a unor asemenea baze subterane situate qi in alte localii cum ar h: Alaska. care bdnuiesc cd asigurd pdtrunderea aerului in bazd. dar.unnak. Aceste construclii gigantice sunt in administrarea armatei qi au fost construite sub directa supraveghere a acesteia. oameni care sunt implicafi atat de tare in aceastl teorie a conspiraliei.unnak ki An unnak. in baza unor informafii precise. Dacd exista vreo conexiune intre bazele din Gimlemoen gi Baneheia.

cici traim intr-o mare informalionald in care totul se propagd asemeni unei unde gi a cdrei reverberalie se intoarce mai devreme sau mai tdrziu inapoi. Frica nu este a noastrA a oamenilor. de control al teritoriului. dacd suntefi oameni. o parte din teritoriu va fi acoperit temporar de apa. Trebuie sd inlelegem odatd pentru totdeaund cd la nivel subtil noi toJi suntem o entitate gi formim un intreg. Noi toli suntem pdrlicele din acelagi Creator. care insd nu au amploarea celor din striinatate. ca in acest univers ceea ce semeni aceea vei culege. sd ii atacdm. Din cate $tiu gi in Romdnia existd asemenea baze. climalizare. sd ii batjocorim sau mai rlu si ii ucidem. dar lara mea este Terla gi md consider egala tuturor fiintelor de pe ea. I brlizarea unitdlii nalionale. Noi toli suntem frali in1o1i 9i strdluce$te aceiagi bucdficd de scdnteie divind. in misiunea lui. canalizarc. sa cream haosul. Calea cdtre care ne indreptdm este cea de unicitate a conEtiinfei. Nu este suficient sd md programez pe mine ci strddania mea trebuie sd cuprindd intreaga lume. El ne-a IEcut asemeni Lui gi ne-a dat cel mai minunat dar qi anume acela de a crea.92 An unnqk-kiyersus An.. in spiritualitatea noastrd. Deci. $i cel mai important lucru. dacd nu pentru a addposti la un moment dat un num6r finit de oameni. Cred cu toatd tiria in bundtatea acestui popor. au fost construite pe vremea vechiului regim cu scop niilitar. EL nu a dat anuuritor persoane dreptul de a liotdri in numele majoritilii gi Dici nu i-a licu1 stapani pe resurse $i bogalii.unnak. inducerea ideii de a fi mai presus decdt celllalt. gi da sunt nalionalistd. Eu sunt nalionaliste. i ilor. cale afirmd cd in urma prefacerilor. dar cl. Am fost adesea acuzatd de nafionalism. EL nu ne_a impa4it pe nalii $i nici nu ne-a dat in st[pAnire parcele de pamant. Creatorul ne-a fEcut egali gi ne-a dat spre desdvArgire un loc pe aceastd supelbd planete albasfA. Dar dacd v-a!i uita in jur a1i vedea cd toate I mbardament informalional.ki An unndk. din neptiinld sau sub falsi indrumare. Se pare cd noi am ales. sd nu vd fie frici de ceea ce va veni. dar intr-un mod diferit de ceea ce se intelege in mod normal prin aceastd afirmafie. Eu consider ci a venit timpul sd ne fEurim propriul destin prin propriile potente. Creatorul nostru nu este gelos gi rdzbundtor. Nu am argumente care sd suslind aceastd ipotezd. S_a I incercat prin toate mijloacele anihilarea unitdlii nalionale I 9i a istoriei. ci este bun qi drept. Numai infelegAnd acest aspect vom putea atinge desdvdrgirea. valuri de iubire te vor invdlui qi vei fi apdrat de orice va veni. care deschide orice poartl este cheia iubirii. dar mili la nivel vibrafional. Dacd emili grAnduri de iubire. Noi suntem divergi sub aspect fizic. ea ne-a fost indusd de milenii pdnd cAnd a devenit una cu natura noastrd. etc. se ii asuprim.reia universald. L-rtotdeauna cdnd veJi fi pugi intr-o asemenea situalie sd ve gdndili ci ei sunt fra{ii noqtri gi cd toli avem acelagi pdrinte. de unicirate dar in sensul meschin al cuvdntului. $i mai cred cd tocmai de aceea Romdnia a I fost supus[ in ultimii ani devalizdrii gi distrugerii.ki versus An unnak ki 93 de curent proprii. Vor veni in curdnd vremuri in care vom fi indemnali sd ne rdzbundm pe fralii nogtri. . De aceea suntem astlzi aici. $tiu cd vi se par cuvinte mari.

94 . Venit in vacanjd in Romania m-a contactat $i mi-a spus cd vrea sa imi povesteascd anumite evenimente cu care s-a confruntat in ultima perioadd. iesc cd gtii ca s-a produs un-eiEnlilcnt Da. care $tie cam ce am frcut eu in ultimul timp gi care imi cunoa$te preocupArile. a solului.ki toli minunalii. pe care xrmezd sd viJ relatez l-am purtat cu o persoand care face parte din mediul qtiinlific $i care in prezent lucreazd in striindtate. Vin din cAnd in cdnd spre a-mi vizita pdrinlii. dar din cdte qtiu se incearcl captarea A: petrolului. bdnuiesc cA afi intuit ghilimelele. Jara in care locuiesc mi-a dat posibilitatea de a trdi demn.. dar nu mai am de gAnd sA me intorc aici. bunii nogtri cond. Am auzit.. sd vedem cAt rezistd valva. insd pe mine m-a dezamdgit. BdnurrediaEutlcolo. . md rog.4n. R: Se incearcd captarea. imaginali_vd cd IV Urmdtorul dialog. Robert: Dupd cum gtii. a alimentelor.tnnak.ln unnak.Am inleles cd s-a reu$it montarea unei valve care a qprit scurgerea.Atori intrd in subteran. in mdsura in care ili poli pdstra independenla in momentul in care primegti fonduri de la guvem. R: Da. M-am angajat la o firmd care se ocupd cu cercetarea mediului.vrea sA vd propun un scenariu. magnificii. Cu toate acestea simt cA am datoria de a spune oamenilor anumite adevdruri pe care le cunosc. etc. $tiu cd tu spui ca acesta este un pamant binecuvdntat qi cd va fi ferit de multe rele. Este un vechi prieten. Problema pe care doresc sd o aduc in disculie este cea a dezastrului din Gloful Mexic. gi noi in Ag.ki versus. pe propriile-mi picioare gi de aceea consider cd acolo este locul meu. Suntem un organism independent. eu nu mai am nicio legdturd cu RomAnia. noastre. Aryana: $tiu cd tu lucrezi in cercetare.

de exploatare piscicolS gi de aceea impactul asupra acestei piele va fi enorm. pescuit. Nu avem de-a face cu o cantitate finitd de produs sau cu o scurgere ce poate fi cuantificatd. Asta va amplifica gi mai mult efectul. in prezent zonele afectate. De scafandri nici nu poate fi vorba.ime atat de mare. Sunt experli care avertizeazd cd in cazul unei noi erupfii. sunt Louisiana qi Florida. Este pentru a doua oarA in istoria umanitAlii cAnd se incearci forarea la o addnc. ceea ce ar duce la o catastro{E ecologicf. de cAnd a explodat platforma 9i prine in prezent. insd diferd mult condiliile. Aici vorbim despre o exploatare marind. care se pare cd au ajuns la o adincime nemaiatinsi. stridii gi creveJi. dar nimeni nu gtie cdt va curge. respectiv ecosistem. $i asta nu este tot. Este o catastrofE. Nimeni nu a mai lbst confruritat cu a$a ceva. tot degeaba' A apirut o noud A: Care? tAqnegte R: Solul s-a crapat in dou6 locuri 9i petrolul va opn tn liber gi nestingherit pe acolo qi nu pare cd se rialele biolog bdteau caP in voci gi argum . Poate doar la evenimentul de la Valdez. viteza valului de lifei ar putea cre$te. De restul. care s-ar putea intinde pe zeci de ani qi care in cel mai riu scenariu ar putea fi globali.De aici se oblineau cele rnai mari recolte de pegte.i cicloni. insb firi sncces. Se pot face doar estimari.A fost o mare gre$eal5. Este cea mai impofiante zond. Gandegte-te cd din 20 aprilie. Unde mai pui cd este gi sezonul in care peste golf trec zilnic milioane de pdsdri care se duc c5tre linutul Louisianei. ki v ersus A n unna k. datoritd existente adAncimii mari la care se afli 9i a presiunii acolo. dupa Alaska. turism. scoici. ki An unnqkkiversus An'unnakki 9'7 Plesiunea este uria$e. Grav este cd s-a intAmplat intr-o zond instabild climatic Ai intr-o perioadd in care sunt a$teptate uragane . A: Dar pot rezolva problema? R: Din cAte vid nu. in a1'ara celor din imediata apropiere. Acum au incercat British Petroleum $i uite ce a iegit.96 An. A: Sd sperdm cd noua instalalie va !ine' problemA' R: $i dacA $ne. nici nu mai poate fi vorba.unnak. milioane de litri de Ji{ei s-au scurs zilnic in Golful Mexicului. Prima datd au forat ru$ii. S-a incercat trimiterea unor submarine robotizate. In prezent nu se $tie exact nici mdcar cAte tone de 1i1ei s-au scurs.

Rusia a ajuns la concluzia ci zdcdmintele petroliere sunt limitate gi ca cea mai mare rezervd de care dispunea se afla in zona Azerbaijanului. In 195 I . felul in care rezervele sunt generate qi modul optim de extracfie. Teroria modernd ruso-ucrainiand susfine in prezent cd petrolul este o substanfd primordiale. la un congres de gtiin!6.ki 99 Trebuie si il amintesc Ai pe marele chimist rus Dimitri Mendeleev care a studiat ipoteza lui Lomonosov. dorind sd descopere originea petrolului. An. . Speriali au invadat partea de nord a Iranului. sub influenJa unor presiuni 9i temperaturi ridicate se unesc Ai devin cunoscutul petrol. El a susfinut existenla unor falii la mare addncime. francezii gi britanicii nu ii vor ldsa sd opereze in zond gi cA intreaga lor atenlie trebuie sd se concentreze citre descoperirea de noi zacdminte in interiorul granilelor lor. ipotezd suslinutd apoi qi de alli oameni de gtiintd ru. Pe scurt. in anumite zone (dj fracturd>. fiind acoperite ulterior de sedimente.400 milioane de inceput in perioada Devoniand. care a declangat tempelaturi ani. Bineinleles cd teoria este contestatd.98 fie cealalti.i. perioadd in care se susline cd ar fi avut loc in rdndurile florei gi faunei o mortalitate in masi. dar ci Ei aici resur"ele se apropie de sffu$it. morlalitate explicatd prin teoria meteoritului uriaq care a cdzut in aceea perioad5 pe pdmdnt. 350 . A: Dar de ce sunt deranjaJi vesticii de teoria abioticd? t PdmAntului.unnak. ce nu are legdturd cu dinozauri gi peqti morfi.ki versus An. afirmAnd apoi ci petrolul este o substanld primordiali care vine de la mare addncime. care are o migralie ascendentd' Existd mai multe tipuri de 1i1ei. Formarea liieiului ar fi gene sunt denumite roci mamd a zdcimintelor de petrol Aceastd materie. Dupd cel de-al doilea rizboi mondial. petrolul ar lAgni cdtre suprafafe. iar conform acestei teorii perioada de formare a petrolului este de cca. Aga au realizat cd americanii.ki An unnqk. in prezent exista doud leorii: -teoria biogend de formare a zdcimintelor de petrol care susline ca petrolul ia nagtere din organisme marine care dupd moarte s-au depus pe fundul mdrii. Nikolai Kudriavlev a postulat existenfa unui petrol abiotic.unnak.ki versus An-unnak. De aceea au investit masiv in cercetare. cam prin 1946. prin care. care se afld la mare adAncime. funclie dc materialul avut la bazdl qi mai existd: -teoria abiogend care are adepii pulini 9i care postu- in diverse zone. dar nu au putut sta prea mult deoarece au fbst forlali de citre guvernul britanic si paraseasca zona.

In zonele de iesire lifeiul fa. blocdnd formarea globulelor sangvine in aceasta. Poluarea este atat de mare incAt va afecta ecosistemul gi oamenii din zond zeci de ani. benzen $i clorura de metil.unnak. iar in concentrafie ridicatd paralizeazd simlul mirosului qi nu poate fi detectat de om. Tofi stem in dar existd gi posibilitatea ca ^ Da. cA a fost o gregeald.cd existd grupuri a-9i atinge scopurile. Nu am argumente gtiinlifice care sd susfind o astfel de teorie. se concentreazd in grdsimi gi in mdduva osoasd. amestecul vaporilor sii cu aerul fiind exploziv. cine crezi $i cf. In concentratie redusd are miros neplicut de oui clocite. Iar daci nu se opreite va fi haos la nivel global. Asta inseamnd cE lileiul va fi pufiat de curen(ii oceanici gi va ajunge in cateva luni in nordul Europei gi de acolo va inconjura intregul glob. plecdm la un anumit moment.unnak ki An. Benzenul este o substanla extrem de inflamabili.1% poate ucide in cdteva secunde. A: Dar nu se poate sa curgI la nesfer$it! R: O sd curgA ateta timp cAt va exista petrol acolo. Benzenul iritd ochii.ne$te cu fo4d maximd. Atacd sistemul nervos. Problema este ca nu se spune nimic.100 A n. impiedicd absorblia oxigenului gi opregte respiraJia la nivelul celulelor. Din pecate se pare cA nu se va opri in curdnd.u nnak. unii sd vrea sd ne forfeze sd A: aga ceva. Hidrogenul sulfurat este extrem de toxic Ai uqor inflamabil. pielea gi clile respiratorii. ar vrea aga ceva? Mi se pare o utopie. iar inghilirea sa . pentru care este toxic. iar la concentralii peste 0. in funclie de concentralie $i de durata de expunere poate produce efecte cronice sau acute. Pot aduce modificdri genetice pe parcursul mai multor generatii. Totul va fi expus poludrii. A: Despre ce substanle este vorba? R: Despre hidrogen sulfirat. repet. Odatd intrat in organism. Este ca gi cum s-ar fi infepat o artera. cd nu se trage un semnal de alarmd cu privire la consecinle. Va fi o catastroid planetara. Mai grav este faptul cd odatd cu lifeiul apar gi compu$ii chimici specifici. R: Nu am informalii in acest sens. ki yersus An. iar zdcdmdntul este uriag.ki versus An unnak ki 101 A: Fa eu cred. care ar face orice spre acelagi loc. iar acegtia sunt toxici qi d neazd sandtdlii in moduri inimaginabile. Asta md frdmAntl. Eu rimAn la pdrerea R: Eu nu cred mea.

In rest se vede neputinla pe fafa lor.unnak. dizolvi plassA existe. Fiecare sd faca ce crede de cuviinld. Oricum t I Rom6nia are o pozilie geografici de exceplie. dar sunt doar teorii. degi imi doresc sd nu fie a$a ceva. Avem vreo soluJie? R: Nu qtiu. R: Nu mi se pare corect.tie.ki versus An. A: Dar la noi gazele nu vor ajunge? R: Ele sunt foarte pregnante in acea zond. Crede-md cd s-a incercat tot ceea ce este omene$te posibil. ki 103 poate cauza pneumonii chimice gi corodarea mucoasei A: Dar cred din apd. Cehia. nu i. Se sperd gdsirea unor metode prin care sd se astupe locurile. la fel 9i I Ungaria. gtim. degi substanle care ies odatd cu petrolul. Austria gi o buni parte din Rusia. dar nu o sa o putem bea! ticul gi corodeazd metalul.i erea. Dacd omul nu .102 An. A: Bun. In caz cd veli avea genul dsta de probleme sd gtili despre ce este vorba.unnak. Eu 1i-am spus toate astea nu pentru a te speria ci penru a le spune celorlalli. Din informaliile pe care le am chiar gi curdtarea zonei se face ftri prea mare tragere de inim[. Eu nu cred cd s_ar crea panicd. Daca acest ciclu este unul continuu. dar poate se aerului $i nu se mai permite accesul. O sd fim inconjurali de apd. De ce? A: Pentru cA cineva are interes sA nu panicheze lumea. Este adevfuat ca am informaliile necesare.unnak. atunci sd gtii cd R: S-ar putea si aibd dreptate. Bdnuiesc cd aici nu prea ajung aceste informalii. cd existd filtre care sa extragd substanfele R: Nu gtiu aceste vor inventa. Bineinfeles ce ele sunt gi in atmosfer[. poate intervenJia divind. R: In prezent nu existd nimic concret. in zone diferite. Dar dacd nu se face nimic. Nimic nu dI rezultate. a continud aga. in acea regiune. Toatd lumea se mobilizeaziL cdnd apar televiziuni sau cAnd vine cineva de la guvern. h versus A n. A: Eu totugi nu pot crede cd nu exista o solulie. A: $i atunci ce ar trebui sd facd lumea? Sd gtii cd in urma cd4ilor mele mulli imi trimit mesaje spundndu-mi: Bine. o sd se ajungd la nu cel em cd erup{ia qi la nivelul vom avea probleme mari cu apa potabild. ce trebuie sd facem? R: Eu personal nu gtiu ce sd fac Ai incotro sd o iau. adici i . sunt preluate de nori gi aduse apoi pe pdmAnt prin ploaie. dar toxicitatea maximd o au acolo. atunci clar va fi poluare masivd gi in alte pd4i de pe glob. dar nu am solufii. A: Deci nu existd nicio solulie practicd? R: in prezent nu.u nnak.ki An.

-'-r 26. $i noi. demonstrate fizic. R: Centura aceasta este formatd de fapt din benzi. ca o centurA.ki versus An unnak. Totul are o logicd. care . la o distanli de aproximativ 400 de ani lumind. compacte. Acest aspect are un impact major acli arfio sistem gi \ \ protej ate? R: Am auzit. Ea a suscitat interes abia in momentul in care s-a constatat cd localia nebuloasei coincide cu proieclia orbitei Sistemului Solar. Centrul constelaliei il reprezintd steaua Alcyone.unnqk ki versus An. fotoni. Eu cred cu tdrie ci Universul este o fiinla vie. impreund cu Sistemul Solar ne invArtim in jurul centrului galaxiei. A: $i centrul galaxiei unde se afld? R: El se afli in Constelalia Pleiadelor. jurul Soarelui? A: La fel cum Terra orbiteazd in R: Da. totul este un intreg. dar noi parcurgem rotalia intr-un an de zile.ki An. Absolut totul se invdrte. Inifial s-a crezut cA este o nebuloasi formati din gaze cosmice sau praf. Un ciclu complet dureazd aproximativ' a$a numitd centurd de 1 . dar nu vdd legdtura dintre noi gi centura fotonici a pleiadelor. Universul este fomat din v-gllelwi energeticecare au o migcare centripeta.w|nak.000 de ani. Aici este vorba de mii de ani. Sistemul nostru Solar orbiteazd in jurul cen' trului galaxiei. Aceste vortexuri dau nagtere unoi oi6ite"naiwale.on" uor-f. Totul se migcd la unison gi toate energiile generate sunt similare. preiG6ilite.unnak. de unde gi numele. denumita gi Soarele Pleiadeior. Dar el s A: Da. Nu s-a dat mare insemnitate acestei descoperiri. asta este ceea la ideea ci el gtie ceva.ki 105 i' I in sistemul nostru solar. A: $i noi urmeazd sd ne intersectdm cu aceastd mas[? R: Da. Aceastd zond a fost descoperitd in 1961 de cdtre o sondA spalial[. Vezi tu. Aceastl centura fotonicd incercuieqte Sistemul Pleiadelor. c ile evenimente sa se produca gi cd anumite . A: Bine.104 An.

care reflectd mediul inconjurator aflat la celalalt pol. A: Tu ai auzit de o poafta stelarA. care se va deschide la un anumit moment? R: Sunt aqa numitele gluri de vierme. Oamenii vor evolua prin ridicarea nivelului corytiinlei. a spafiului este o sulsd puter_ nicd de radialie electromagnetice ce poate fi detectaid atdt in spectrul vizibil c6t qi in cel il luminii de inaltd frccvenld gi al razelor X. care in loc sd se deplaseze la supratala mdrului o ia pe scurtdturd prin interior. sunt teorii. dar este dificil de afirmat. insd sunt solulii R: $tim cd aceastl zond. De asemenea se presupune cd cel ce ar cdldtori printr-o astfel de gaurd ar avea o vitezi superioard vitezei luminii. sd se topeascl gheala 9i intreg Pimintul sd fie inundat. Nimic atiinlific. Se presupune cd iegirea din capdtul gdurii ii apare observatorului drept un glob. am auzit de asta. A: $i dacd sunt posibile teoretic. Va fi ca o noud na$tere.ki Ah ltn1ak.ki 107 A: Asta ar fi un argument care sd sprijine afirmafia cd acum 11.000 de ani a avut loc potopul lui Noe? poate fi Asta un argument? R: Poate fi.unnak kiversus An unnqk. Este $aDSa noastrd sd ne schimbdm.. Asta inseamnd cd doar anumite zone vor putea fi ferlile gi deci locurbile.\ 106 An. Dar de deschis. A: $i dacd totugi suntem in pragul intrArii in centurd? Prea multe voci fac referire la sihirnbare. Gdurile de vierme sunt construc{ii matematice care leagi zone indepdrtate ale universului folosind o scurtdturd. insd ele sunt o solulii pentru ecua{ii fizice. dat nu tur lucru bun. f'apt care va aduce cu sine fluorescenta tuturor corpurilor.spec. teoretice pentru ecualiile teoriei generale a relativitdlii. de ce nu ar fi posibile 9i fizic? . Nu existd do_ ambele emisfere. A: Dar teoretic ele sunt posibile? R: Teoretic da.a rot ceea ce se in cheamd elec S_a demonstrat ci o 'ictivitaie int dica nivelul de exci_ talie a atomilor. Se face aceasti analogie cu un vierme. nu am auzit sd se fi deschis vreuna. de puntea EinsteinRosen. Unde mai pui cd lipsa de ploaie datorati ghelii in exces va face ca radialiile sd creascd.ki rersus An.ig! datorira radialiilor qi ui uG. Asta este o lume noui. la o noud lume. . A: Se spune ce intrarea in Centura Fotonicd va aduce lumii o noud spiritualitate. la o viald mai bund. Md rog. unnak.Sunt ipoteze. Se pare Je PaIg 94-vaglluenta tot viul. Asta nu inseamnd cd sunt realizabile. Adicd viaJa va putea fi trAitd doar la Ecuator. l---^-:-rr-. existi gi teorii confbrm cdrora o Terra va intra intr-o noud dimensiune gi o altd 'ferra va rdmAne in aceastd dimensiune. R: Da. Tot ceea ce a tbst se va duce lasdnd loc unui nou inceput.

r1un" a. a"-ie nJ'* .e adormi simrurire 3 si:n'ild. arunci cu siguranrd u. R: Iardgi.s.Totugi plecrind de la teoria trage cat mai multe suflete. avea int"res sa faca aceste manipuldri? A: Cei care nu vor sd ne scape din mAnd..1 asemenea posi_ gr de posibilitatea realizirii R: Teoretic da. . molecular.u fi r. Adicd tu intri intr-o gaurd de vierme gi faptic rdmdi acolo. tu stai prins in trecere.ki An unnak ki versus An unnak... Sd p._ recteze anumite imagini care sd te atragd. A: Eu il vdd..Ei nu au logicd.. aflat la capdtul tunelului. R: Toate exisrd in teorie.u. nimic palpabil. Nimeni nu a iegit sd ne spund de aceste lucruri. A: Dar porlile tarca? de trecere intre dimensiuni..i . asta nu inseamnd cd este demonstrat cd . Tu ili dai seama ce cantitate uriagd de energie ar fi necesard pentru a descompune un corp la nivel subatomic..qyfi.d ". sunt speculalii. A: Adicd r[mdi blocat acolo? R: intr-un fel. doar cd tu nu realizezi. Nu ar putea sa iti .. iardgi. . S_ar uita in interior..ki yenus An unnak.'p"_lm"rff*f. A: Cum adicd? R: Simplu.:'iT ilf. dar trebuie si existe aplicabilitate.J icolo? R d1.. A: Asta este cea mai tare informafie! Habar nu aveam.l."*i... haos. imagini n-"u ar avea legdturd cu realitatea existente "r. apoi sd il teleportezi gi sd il remateriahzezi in alt loc? Nu existd aceasti energie pe Terra. Cei care ne conduc de milenii gi care au interes .. Nu iti ascund cd am primit informalii ci guvemele vor admite in curdnd faptul cd sunt in directd legdturd cu anumite civilizafii galactice. pdnd nu vid nu cred.pu1irf .T:. telepor- f. st[pdni gi realitatea? A. Pentru tine timpul inceteazi sI mai existe. in timp ce pe pdm6nt se scurg anii.. R: Cam aga ceva. dar vei sta un infinit. .. dar sunt zvonuri.rupun"rn "a 3l:i ar fi foamere. Dar repet.'. Oricum prin gduri se poate circula in ambele sensuri? Adicd dacd intri p"f . . Teroria spune ch odatd intrat timpul capdtd altd dimensiune pentru cel in cauzd. put. A: Pe Tena nu."r4i rnuebarea este dacd ceea ce vad va fi gi realitate. }.ki 109 rostul. dar pe alte planete poate. unor bilirA R: Pentru ca gtiinta ac demonstreze practic ace viitol ne-am putea trezi a dar in prezent este imposib A: $i globul de care vorbeai. dar in mintea ta tu te afli permanent in trecere.Ji'. nu poale fi rnanipulat? R: Curn adicd manipulat? . Sd presupunem ca la un anumil momclrt pe r erra s-ar deschide asemenea gduri. A: SI presupunern ci cineva ar avea intenlia sd te facd sA treci prinlr-o asemenea gaurd.ri Daci srapdnesc rimpul gi . A: Dar gi Vaticanul a admis intr-un mod voalat existenfa unor forme de viatd extraterestrd. ^ iii"iiil"o"ii' extraterestre. R: $i cine sau de ce crezi cd a.Oricum eu vdd aici o hibi. Intri intr-o tiacfiune de secundd. .qi ar vedea o lume mirificd. Am auzit qi eu anumite zvonuri. rie. drsrrugere gi cd oamenii s_ar lnorepta cu incredere cdfe aceste portaluri.. Intri. sunt consideralii teoretice. cum cd in timp au existat intdlniri cu anumite forme de viafd spre r. .108 An unnak. R: $i eu admit. dar de iegit nu iegi.J. in teorie poli presupune orice.

atunci poli presupune cd sunt pamantene.unnqk. filmulete cu nave extratereste. R: Sunt poze cu amrmite obiecte zburAtoare. Daca sunt pdmAntene sau extratereste nu gtim. insd abia in 1938. pegteri. R: Te ref'eri la Amiralul Byrd? A: Da. prin '40? R: Oficial.1l0 An. in urma interactiunii cu anumite forle extratereste.T.ki An. lacuri gi izvoare termale. inainte de sfhrgitul celui de-al doilea rdzboi mondial. o energie speciali? Dach li se ardtaseri anumite secrete atunci cdnd au ajuns in Antarctica. . Personal cred ca aveau mai mult interese pecuniare $i militare. GAndeqte-te ce ei au cartografiat sute de mii de kilometri din Antarctica gi cd au descoperit teritorii imense care nu erau acoperite de gheald. Dacd te gAndegti la Societatea Thule gi energia Vril.ki Yersus An unnqk ki 111 existd. primele expedilii germane cdtre Antarctica. Acolo era o zon5. dar asta nu inseamnS. Este o posibilitate. nnqk kiversus An unnak. Probabil cd acea zona corespundea intereselor lor gi de aceea s-au hotdrAt sd revendice teritoriul gi si il numeascd Noul linut $vab. nazi$tii s-au concentrat in mod deosebit asupra unei zone din regiunea Queen Maud. A: Dar dacd de fapt germanii descoperiseri. au fost capturate de cdtre . A: Ili dai seama cd nu degeaba armata americanA a pomit cu o intreagd flotild cdtre acea zond' Aveau ei ceva informalii! Poate chiar gtiau de un contact E. . sigurd de experimentat pentru cd nu mulli puteau ajunge $i de asemenea era o zond. nepopulatd gi deci nu exista riscul unor scurgeri de informatii. Cdutau ceva cu care sd cdgtige rAzboiul. A: Dar sunt poze. R: Pdi exact de asta i1i spun ci aceste obiecte zbur6toare sunt posibil pdmAntene. au inceput cam prin 1903. nimic special. Probabil cd acolo gdsiserd un loc bun pentru a-gi construi o bazFL mllitard.

Faptul cd acum avem parte de anumite fenomene cumulate. Ceea ce era ipotetic cdndva se transformd in cetitudine. prima problemd gravd o vom avea c:u explozrile solare. cdmp magnetic terestru fotuqi. gi mi refcr la uflndtorii doi-trei ani ne va aduce rnari surprize. nu reprozrnta nirric special.112 An. Sunt tot legi ale fizicii. intr-adevdr se intAmpld cd a. Eu vorbesc de ceea ce se qtie qi anume nazigtii aveau cercetdri in domeniu. Dupd furtuna solzrd drn rrorembne 2003. Tu vezi ci soarele a inceput s5 aiba un comportament ciudat? R: Eh. unnak. cd au fost iniliafi de cdtre reptilieni. se intdmpld acum gi probabil cd sunt anumite batem caPul rd gAndim! -' dlemcnle care se srlprapun. asta cu soarele se qtia mai de mult. To ui u'tiit d" o noul planetd. intr-un mod simPlist. Este o reacJie la ceea ce se irrtdnrpla in llnivers. explozie sosl6bit. t)a. A. gi deci nu puteau confirma sau infirma zvonurile. care oricum nu se puteau aplra. Mintea umand are darul de a face din lanlar armdsar.unnak. Tiebuie sd rAmanem ralionali. expulzie de materie.fost deja vazutd undeva dupd Pluto? se pare A. R: Putem plesupune orice.. ^-e.ki versus An'unnok ki 113 care le-au dezvlluit anumite secrete? Nu putem presupune cd la randul lor americanii au ajuns acolo $i intrand in contact cu aceleaSi fiinle au ajuns la concluzia ci decdt sA spuni adevdrul mai bine dau <vina> pe nernli. cd au zburat cu nave. instrumentele de mdsurd a activrtdlir solare au trehuit recalibrate. in ce mai mult. cd au fost coborAli in adAncul pemantului. vei avea un rdspuns in cealalti. dar astea sunt supozifii. dar cu toate astea existd anumite legi ale fizicii gi matematicii care nu p()1 ii anulate. R: $tiinla este in continul expansiune. ki An. ki versus An. prea se intdmpld toate acum. A [Jrn rntbrmatiile pe care le delin gi care vdd cd se adeveresc din cc. Eu c:red cd timpul care va veni. cdci scala fusese depa$rta.. 9i va fi 9i mai intens acest bombardament ener- A I{ tarA. Nibiru' care . Dacd faci ceva intr-o parte. unn a k. dar ele sunt interdependente yi deci nu trehue sa exageram.

Aparent pare un proiect gtiinlific ce are ca scop imbundtAlirea comunicaliilor. Puerto Rico 9i Norvegia.ki An. insd ansamblul lrebuie sd cuprindi 360. E clar cd se intAmpld ceva! R: Da. aceste fenomene extreme la nivel climateric se petrec. A: Nu crezi cd ar putea fi 9i implicarea HAARP? R: Ba cred.unnak ki 115 personal mA bucur ce trAiesc aceste timpuri. sunt reale gi palpabile.unnak. a cutremurelor? R: Da. Din cate $tiu exista ceva similar in Rusia. Oficial HAARP adicl High Frequency Active Auroral Research Program se ocupd cu bombardarea atmosferei superioare numitd ionosferA. toate au o influenld. Ji-am spus. Simtul de cercetator este stimulat continuu gi bdnuiesc cd nu sunt singurul. . se inlAmpld. A: Dar este un aparat. o antend? R: Este un radiotelescop care are o antend care emite in loc sd primeascd. A: Totugi.ki yersus An. po4iunea incdrcatd cu electricitate din jurul pdmdntului. aceastd invazie de descoperiri. Soarele are un comportament aparte.unnak. CAnd am fost eu acolo erau aproximativ 50 de antene.114 An unnqk. strapungand to(ul. Adicd cam la 65-645 km distanld de suprafala Tenei. A: $i se poate utiliza programul Haarp la influenlarea climei. De altf'el am fost mai de mult la baza HAARP din Alaska gi am ceva informalii despre ceea ce se des{dqoard acolo. trecem printr-un nor de energie. A: $i cine coordoneazd proiectul? R: Departamentul de Apdrare al Armatei. Undele electromagnetice sunt apoi reflectate cdtre Pdmant. El transmite unde care incdlzesc unele zone ale ionosferei cu scopul de a impinge masa in sus.ki yersus An. A: $i este public acest lucru? R: Bineinleles cd nu.

A: Am mai putea transmite ceva cititorilor? R: Si se informeze permanent.4n. Eu personal cred ce este vorba de schimbdri la nivelul intregului Sistem Solar $i care se datoreazd interacliunii cu norul de energie.: [. dar clima se va altema aberant $i din ce in ce mai intens. R: Nu. dar exista anumite calcule care se pot face. ki y ersus A n.si echilibratd. dar o fac in cunogtinld de cauzd. ki An. DacI qtiu cd soarele emite radialii gi stau la plajA. doar sd infelegem ci dcolo unde sunt fenomene naturale ele au o logicd fizic6.niversul? . Trebuie sd ne scoatem din cap chestia asta cu supranaturalul. nn uk ki tt7 A: Deci armata e coordonatorul. Sunt lucruri logice. cu pedepse divine. A: $i cum putem gti dacd este HAARP so. cel pulin nu din postua in care ne aflnm. Oficial au spus cd acest proiect este un salt R: Nu putem $ti. . Eu aga consider cd este corect. CAnd $i unde va acliona HAARP nu $tiu.''t 116 An unn a k. unnak. Impofiant este sa asculte ambele tabere. Numai aqa igi pot face o opinie corectd .sus. adicA centura de care i1i vorbeam. cu omul care este picAtos gi a produs cataclisme.R: Da. ki v er. A: Solulii avem? R: Sd informdm lumea pentru ca si igi poatd face alegerile in cunoqtinld de cauzd. iar acolo unde sunt nenaturale au o explicalie $tiinlificI. A: ldeea e ca nu putem face nimic. este rdspunderea mea. Trecem printr-o perioadd nemaiintdlnitd pana in prezent $i este greu sd faci aprecieri. md refer la cea academicd gi la cea a cercetdtorilor independenfi. unn ak.

armonie. cum se doregte a se llsa impresia. A: Dar care este motilr. Aryana: Tu cum percepi perioada in care trdim. ci in primul rdnd sub aspect moral. mai ales sub aspectul diferenlei domeniului de interes pe care fiecare din noi il abodeazA. 1i se pare normal6? Argus: Pentru orice om lucid este limpede cd traversdm o lume bulversatd. moralitate. abnegalia gi ddruirea sa. prin munca. In prezent el este stabilit in Suedia unde igi continud munca in domeniul cercetdrii gtiinfifice. Eu am mare incredere in el datoritd imaginii de ansamblu pe care mi-a dovedit adesea cd o are asupra lumii. nu sunt doar cuvinte goale. el a adus acestei minunate jdri RomAnia.V Argus este un bun prieten. disperatd. De-a lungul timpului. cine este de vind gi cum putem injelege ceea ce se intAmpld? Argus: Dacd vrem sd inlelegem ceva din ceea ce ni se intdmpld in aceastd clipd. derutati. trebuie si admitem cd suntem . spiritual. Ceea ce m-a frapat intotdeauna a fost comuniunea ideologicd gi similitudinea informaliilor. ci reprezint[ insdgi raliunea de a fi. recunoa$tere internalionald. 9i sd ajungem la o solulie de evitare a catastrofei finale. o fiinlA pentru care iubire. lume care gi-a atins limita criticd a propriei existenle. echitate. Acestea sunt unele din pufinele motive pentru care l-am rugat sd imi acorde un interviu. nu doar sub aspect economic. o entitate cu o misiune gi un destin foarte speciale.rl. Este un om a cdrui formalie gtiinlificd il pune mai presus de orice dubiu. $i el este gi va rdmdne un cAutAtor al Adevirului. Aceastd crizd morald constituie cauza esenliald a momentului in care ne afl6m.

a fost rdstignit. Totugi accentuarea prdpastiei economice.ki An.unnak. in loc de entitate izbdvitoare. a crimelor gi a rdzboaielor. a ajuns in colaps gi nimeni nu vrea si discute cauzele . in loc sd se pund accentul pe latura divind din om. treptat. omul s-a indepdrtat de un astfel de Dumnezeu $i s-a preocupat fie mai mult.sunt chintesenle de adevdruri care.unnok. Treptat.pdcat" al Evei gi al lui Adam. Invaleturile marilor spirite nu ne-au fost suficiente. i s-a spus continuu cd este separat de Dumnezeu gi. ignordnd semnificalia simbolicd a legendei. ar fi fost suficiente sd fericeascd lumea prin stingerea tuturor conflictelor intre oameni. cum putem schimba ceva? Argus: Cunoaqte adevdrul gi adevdrul te va face liber. Dacd s-ar fi luatd in seamd doar cdteva din invdldturile lui Iisus.ki yersus An unqk. exploatatI $i linutd in ignoranti. i s-a spus. dar ce putem face. Marea masd a fost totdeauna minlita. indiferent. Mdntuirea. Absolutismul religiei devenise la fel de crud ca. A: Aqa este. neindurdtor gi aspru. s-a schingiuit. a luptelor fraticide pentru acapaftrea de bunuri pentru dominaiie politici Si relig. Sistemul occidental' cel mai ldudat. rdzbundtor qi agresiv cu semenii' Istoria sa este una a violenlelor.. o mare dezastrul unui rdzboi. dacd ar fi fost respectate.120 An. Cel ce a voit sd le releve oamenilor adevdrul. omenirea ar fi fost astdzi cu 2000 de ani in avans. demn mai degrabl de vremurile mitologice $i tribale decdt al rurei religii constituite ulterior. in mintea multor oameni stdruie o intrebare simpld: - meditat.. In numele acestui zeu. Dumnezeu a fost transformat in inchizitor. religioaqi se. in egald mdsurd iubili fErd nici o discriminare.unnak ki 121 aici datoritA gravelor erori pe care le-am comis de-a lungul timpului prin necunoagterea adevarului despre noi. s-a spanzurat gi s-a ars pe rug. gi eu cred acela$i lucru.a ium il relevd cunoaqterea actuald. nu-i poate veni decdt ascultAnd orbegte de reprezentanfii de pe pdmAnt ai unui Dumnezeu pedepsitor.i cel politic. dupd o clipd de eufbrie.adevdrul" coni'eclionat de cei ce au delinut puterea politicd gi economicd. fie exclusiv de condilia sa materiald decAt de cea spirituald. emnat decdt un cumul 9i festate de-a lungul isto- in u aga-zis pdrea lumea din Estul subvalorile Ceea ce estea' a regr- Pentru murilor comuniste a fost. manevratd. egoist. N-au putut realiza o masA criticd. l-a culpabilizat pentru aga zisul . iertarea. $i-a exacerbat orgoliul devenind individualist. nevoia de iubire necondifionata a tuturor semenilor este o necesitate absolutA a conviefuirii in pace gi armonie. revelarea originii divine a tuturor oamenilor care decurge din condilia de fii ai aceluiaqi Tatd (Dumnezeu).ki versus An. politice gi nu numai a existat din vechime 9i existd ntuat. A dominat . s-a excomunicat. protectoare gi iertltoare a$a cum l-a infbligat Iisus 9i a. indemnul de a sdvdrgi intotdeauna binele aproapelui .ioasd.

Ni se cere doar sd facem uz de inlelepciunea care ne conecteazd la sursa noastra divine gdndind qi sdvdrgind binele. separat de intreg.ki 123 Argus: Contrar a ceea ce ne spune qtiinla oficiald. mai clar spus. sd genereze mari dezechilibre $i la nivelul intregului univers pentru cd toate sunt legate intre ele qi interdependente. Aceasta a fost marea gregeald a filozofiei 9i a gtiinlei materialiste. lumea este a$a cum o gAndim. cd deci.unnak. ddndu-ni-se liberul cunoa$terea de arbitru. Dar dacd pdnd acum Universul a avut rdbdare cu noi. Ne putem salva acum sau niciodatd. sd ne controldm intreaga noastrd gAndire gi comportament fdcAnd pasul spre o radicald schimbare.unndk.$ An. fiecare gAnd potrivnic semenilor nogtri. Este clipa confruntdrii a doi factori esenfiali: omul gi universul. cd prin g6ndire noi ne credm propria noastrd realitate. jefuind. Fiecare intenfie de a face rdul. am fEcut mult rlu ucigand.122 An. Nu a inleles cd totul este interconectat. prin mii de surse venite din univers. neiertrind. Din nefericire. in acest moment s-a aj uns la capdtul funiei. fiecare gest distructiv au provocat $i continui. distrugAnd. evident. este clipa confruntdrii dintre om gi Dumnezeu. Existd acum o intreagd literaturd pe aceastA teme.tmqk ki An.ki vers. ultimi ore nu se mai limiteazd la simple afirmalii ci aduce argumente de ordin qtiinlific 9i pragmatic demonstrAnd existenla unei surse spirituale inteligente. DacA nu ne place lumea in care trdim. . Mintea noastrd insdqi este o pAfticice din marea minte a universului. influenleaze intregul univers. trebuie sd inlelegem cd ea nu este decdt rezultatul propriilor noastre erori. cauzd prim5 a intregului Univers. Universul nu mai are ribdare. nu am optat intotdeauna prin lunga noastrd odisee cosmici pentru bine ci am sdvArgit multe erori.utnqk ki versus An. Legea de fiinfare gi de funclionare a universului este aceea de infiptuire a binelui. Acum mai mult decdt oricAnd suntem chemali. cd tot ceea ce facem sau ni se face. Nimic nu poate exista izolat. bine sau rau.

ori nu va fi deloc. din ce in ce mai cI ne aflAm la o rdscruce. intreaga lume vie.. Tot ceea gindi re negativd. *'r""" vor e cu o operd insemnatE in ifitualird{ii.upra:i^:19i.. An.r'. nu molecular."i. agresivirate. Beneficiile vor fi imense.. Vezi tu. o epoca a congrii. modificanJ "i. s-o numim metaforic adamicd.'A rnceput de.unnah_ki verstt An unak ki An unnak ki versus An unnak.. foloseqte pentru cvenfd christicd".. f*. preg[tirea pentru noua lume va insemna qi un timp al puriticdrii prin multe incercdri catastrofe naturale.i.. J.Toate sursele care se refere la acest montent al universului.ki 125 A: intr-adevdr sunt voci care afirmd.!i*. ADN-ul uman ar fi avut 36 de spirale gi intr-un timp mai indelungat s-ar ajunge din nou acolo..-". numit de cdtre unii "orrni"".p. Ngua energie va insemna o noud epocd in existenla lumii gi a Cosnrosului. in consecinld qi vechile . A: Sd sperdm cA aceasta nou5 energie ne va invAlui pagnic qi cd schimbarea va veni ldrd pierderi gi ci toli vom apuca sI tr[im in aceaste noud lume... Voi . nostru gi frecvenla noii energii care va scdlda plaaeta se Argus: Aga este. "ou lenomen care va determinao mullime de transfJrmdri in u"". De noi depinde dacd va mai fi..". vor r5. Argus: Din nefericire.mane foarte pufini pi numai dintre aceia care vor fi capabili si inleleagd mesajul acestor vremuri. A: $i in ce crezi cd vor consta schimbdrile? Argus: Vor fi nenumdrate. toate celulele "^.afectdnd cerul.irn? . dar majore vor fi cele nevdzute cu ochiul liber...... .. Din centrul Galaxiei noastre Tema flux de energie de inalti frecvenli "l O. Nu! Secolul al XXI-lea va 1-r al spiritualitdlii. sub $i toate formele sale _ va deveni incompatiUif inalrd trecvengd qi va fi anihitar. Toati zgura gdndurilor noashe acumulatd in mii de ani plutegte acum deasupra capetelor noastre .oaa. incd zece spirale pe lAngd cele doud existente. insd in plan energetic. ori nu va fi deloc. ADN-ul uman va mai adduga.i . Universul.tei spirituatizaie. s-a spus ci secolul al XXIlea va fi al religiilor. Ca urmart ."ritaiii activiralii solare gi scdderea magnitudinii cdmpului peo_ magnetic. A: Dar cum crczi cd putem reduce pierderile sau mdcar intArzia pufin. va stabili un raport de rezonantd. ne spun ca ne aflAm Ia sfrirsirui unui ciclu. Gralie acestui fenomen." . Este suficient doar sd vrem. cei ce vor supravielui vor suferi . putem evita un sfArgit catastrofic numai prin schimbarea modului de gAndire. pdnd c6nd mai mulli se vor Eezi? Argus: Este momentul schimbdrii frrd de care nu se poate intra in viitor. sunt modificdri care demonstreazd cre$terea "l.. Autori care par a fi bine informali ne spun cd prin gAndurile noastre noi putem influenla in sens benefic chiar qi cAmpul de energie din centrul Galaxiei noastre. irt.r...124 des.egoism. Se crede ci intr-o epocd.la marea sincron zare galacticd.i.in evolulia sa $i la incepur O" . pimAntul..l. iri"a. razbunare . Scdldat in noul cdmp energetic de inaltd frecvenld. EI spune o-cosmic de acela in care a acum va fi o noui venire h in care invdfdtura sa va fi .. Avem deci aceasta $anse de a influenJa viitoarele evenimente cosmice in favoarea noastrd..d....ii. mari instabilitdli sociale $i dificultali economice. Din cei mul1i. Cu alte cuvinte.i timp al transformdrii. cum o numesc cercelalorii din domeniul spiriiualitalii. cei vletut doar care igi ela comportamentui pe pe un registru de frecventi mai inalt.. a viefii ".a. boli incurabile."..sau distructive ia adresa naturii ".

bazatd pe concurenle.. De aceea se crede cd hrdnirea camivori Ia om cdt qi la alte specii va fi -ar6t "._ vent de atei impotriva ideii de existenla a divinitaii. Modificarea comportamentului in acord cu legile sacru_ . marile averi? Argus: Atdt cat se poate prevedea acum.li1t transformdri biologice care le va oferi o inldligare fizicd corespunzdtoare varstei de 33_35 de ani (aproximativ vdrsta lui Iisus). va fi cea care va domni in viitoarea societate umanA.ki versus An.".. in alte forme gi in alte sfere de ^ **.unnqk. dominantd astdzi. este contrard moralei divine. creierul uman va obtine capacitutea Je u penetra in invizibil.. Adams Smith spunea inci din secolul al XVIII-lea cA orice avere este un furt. Evolulia este dirUatd de resorturi cosmice gi nu de intAmplare.126 An unnak ki versus An undk.*1i" lr"a emulii lui actuali din interese foarte p. prind la intelegerea sacruiui. specii cu alta. pe care o vom incheia "a la ooflnla noastrd pentru a continua sd experimentdm in alti timpi. Cel mai putin inpies fenomen din ordinea cosmicd 9i argument i.mdndncdJ pe altul ca sd nu fii tu mdncat... In dimensiunea a 4-a gi a 5_a la care G. int-o lume sdraci este imorald. nu este clar cd ceea ce se adund intr-o parte se ia dinlr-alta? Orice avere in exces. Este total de neinleles cum. ce se poate trdi foarte bine gi cu prot"irr"i. punerea sa in inferioritate sub orice formd. proprietatea privatd se va plstra. Iui va elimina legea karmei din destinul uman qi ca urmare vor lua sfhr$it bolile gi suferinfele care erau explicate prin acest mecanism. Voa. Dacd toate resursele unei comunitali au o limitd. de origine vegetald.tea la fen9m91 biologic inevitabil.. conhard ideii de divinitate. Vom inleiege vrala este doar o experienp. cA este normal gi moral ca unii indivizi sd aibe tot $i altii nimic. Are o conotalie strict darwinistd : . pdntr-o moarte iminentd ca pdnd ucum. altfel spus.. Cooperarea venitE din spiritul de intrajutorare. Nu are nici o gans[ in viitor. A: $i toli vom beneficia de aceste schimbdri? Argus: Se crede cd toate fiinlele de pe Tena vor face un pas in dimensiunea urmdtoare.inour_ a originii noastre divine gi a rostului pentru care suntem aici. dincolo de valul care ne ilesparte acum cand ne afldm in cea cle a 3-a dimensiune.". Va avealoc. propdvdduit prima oard de lisus. ua iirpur". Argus: Eu sper ca noul model social sd fie unul bazat pe principii divine. ". Atenlie! Nu este citat Marxl A: Asta cred cd se aplicd mai mult in fostele {dri socialiste. . dar numai in limitele bunului sim!.""t i. de huzur.il. Obiectivul' esenlial al "un:ult:rii evoluliei il va constirui exrir)derea capacitarii O" tere a creierului. in numele politicii liberaliste se poate susline de cdtre oameni ce par a fi consumat in viala lor cdteva lecturi.ki An.ki 127 tsxrsra sulrclenre dovezi oferite de cei cu hrand exclusiv vegetariand.. doborArea partenerului de competi{ie. intr-o lume spiritualizatd..i .""i. .invinge ca sd nu fii invins" . adicd atdt cAt este necesar pentru o existenld decente...ra transcende conditia sa animal5. cum naiv considera Darwin gi if .Viitorul model social nu va fi nici comunibt gi nici capitalist oricAt de mult este cidelnilatd economia capitalistd de piafd.. Braden sustine cd se va trece. ConcurenJa este inumand gi imorald. aanau_i_se u. il constituie cruzimea constatatd in naturd prin nranii"u unei. o indumnezeire a omului care .unnak. A: Adicd vor dispdrea proprietdjile private. op*anau_r" adevdrului despre noi. n9u creier pi o noud biologie.. A: $i probabil ce vom avea parte qi de un nou model social.

Argus: Sigur. dar adesea se dovedegte contrariul. nu trebuie sd i se se pund botnild pentru a opri raul? A: Eu cunosc oameni de presd a ciror probitate morald este mai presus de orice indoial[. Sd spunem cA a$a este. Poate par aga. O presd liberd inseamnd o lume liberd. Eu cred ':i 2i de ani nu sunt suficienli pentru a ne maturiza.128 An.ki 129 un model util societdfii ci doar vedetele de carton care cad la prima ploaie. obrdznicia gi anatomia posteriorului. noi venim dupd zeci de .ki A n. Goana dupd audienfd. sigur de aici 9i pdnd la libertinaj este cale lungd. . frrd nici un alt merit decdt acela de a-gi etala belciugul din nas. lfugus: Sigur.. ftrd culturd. . de ccnzur6. gtiu gi eu mulli oameni din media dotali cu bun sim!. corecli. cinsti$ 9i care. liri culturS. profesionigti care sd inforrtrc-ze si nu si dezinformeze.rr:. $i crede-md cd nu exagerez cu nimic cdnd spun asta.unnak. iubesc RomAnia qi poporul romdn. De altfel presa liberd inseamni libertate de exprimare. Din pdcate in presa bulevardierd ir-rtdlnim o grdmadd de indivizi amorali. Dar cAnd cAinele turbeazi. Probabil cd cu timpul se va cerne. A: Si gtii cd ei acoperl un segment al cititorilor. care igi vdnd sufletul pentru cafva arginli. A: Eu nu subscriu ideii.sponsabilitatea pe care o au. responsabili. culmea. {Iri scrupule dar cu multd rdutate gi ldcomie. de o mass-media putemicd. Argus: Occidentul numegte presa cAinele de pazd al democraJiei. de mare calitate umand gi profesionald. Sunt oameni de caracter. dupd cdgtig a ucis ultimul dram de bun simt din sufletul celor implicali in mass-media.. Noi . . dar cu oameni onegti. este o unealtd de nddejde a democrafiei.unnak. A Trebure sd fii ingiduitor. eu cred cA presa. ki versus An unnak.hi verstrs An unqk. conqtienfi de rr. societatea are nevoie de pres6.

ii*.i" 1"-. Adicd.. Chiar a inceput sd imi placi sd fac pe oracolul ! hirnicia gi coordonarea inielieentd"" a in "... D..lp'l... -occidentali. le opulaliei este pur 9i simolu la nivelul acestor institulii. J*i"u economiei au permis Chinei sd construiascdL .i"ra Argus: Democralie? VI incercarea de a deslugi anumite previziuni sau scenarii l-am contactat pe Costin. Argus: concruziu f:lTi Dunarea vor trebui sd fie radical modificate p"nt* . p"t. lhre nici un control din panea societdfii care trebuie si_gi apere interesele. " "ir". A: Dar tu cum vezi acest cAmp morfogentic? C: Eu il vld ca fiind o mare de energie. Ei urcd. corecli.." i. cu siguranle.i prin in """r.de acljune totald..anarhie in Rom6nia....J a-.unak.i".rrir"r. noi cobordm. A: $tiu.kiversus An. dacd noi rezondm cu o anumitd bandi vibratorie. d.].. cA toate instituliile existente 6... "t...5t'i*..i to curningiria !f.. dar care ne oferd totodatd posibilitatea de a schimba banda in care acliondm. rdzboaie.jT::Y:11" cd viitorur om.ri reme. acesrel nalvltali sau poate nu al naivitAlii ci doar al unor area de anarhie sociali.. dar noi ne-am putea schimba soarta dacd am vrea! Soarta noastrd este data de o anumitd frecven{d pe care acfionim. atunci vom acliona conform cu programul inscris in ea. etc. acelasi timp..." rz"rd de o democrafie adevaratl..] O""alrnrl n-a lo ordine in pr"p." . . .Ul rroenate. Dacd mai este nevoie de altc argumente pentru a vedea ce au insemnat 20 de ani Je democralie . A: Eu nu mi-ag dori o dcmocratie de tip chinezesct ^ Prefer una dar int bundtdf ild. regr runclronale. Asta inseamnd cd destinul este o construcfie de cdmpuri morfice care ne coordoneazd gi ne ghideazd.lucreazd in presd gijustili. pe . Noi am generat situaliile respective.".i Argus: Poate cel mai mare defect al celor care dau tonul in democralia occidentald este naivitatea cd pot exista astdzi oameni atAt de corecli.. A: Iardgi am ajuns la tinel C: Vdd. sd observAm unde am ajuns noi ". ordinea *. p. 311.r. $t in. in care intrd toate gdndurile gi trdirile noastre. etc. erupfii. C: Tu qtii teoria mea! Indiferent de ceea ce urmeazd sd vin5.J viala cu legile universului. C: Da. vroiam sd te intreb dacd tu simli sau gtii de anumite evenimente care urmeazE sd se producd. noi suntem responsabili.. cataclisme..l.a s" uarn.teplin conetienr-de _T"1tl sa taJd de semeni. dar care sunt dublate de o pregdtire tehnicd.rnnak. _"rg"i'rrrll departe.. dar cu toate astea cred cd existd qi o predestinare.130 An. care . A: Am primit in ultima vreme o multitudine de informalii despre viitoare ristumdri de situalie.t..j viala... De aceea apelez la el ori de cdte ori am informalii care trebuiesc cumva verificate.i comparabile cu cele americane gi sd aibe productivitate.. ""...g"'. Altfel Lrf . a" on"qti in"at penrru cei care. El este o persoani care are capacitdli extrasenzoriale.ki am trecut de la dictaturd la democra{ie.. n. ditate pe care universul nu o mai tolercazd. conduc ar fi altruigti.. * . .i.i.i."ri'. gi aici md refer la intreaga crealie care a trdit vreodat5 pe acest pemdnt..

A: $i nu putem curala sau dezactiva acest cAmp? C: Existri o teorie conform cdreia se curdja gi singur. etc. Mai clar: universul ne-a trimis pe PdmAnt rdsplata! A: Extrapoldnd. Odatd ce a atins masa critici ea incepe sd devini manifestd in plan frzic. noi am creat un egregor apocaliptic Ai noi il alimentdm? C: Dacd a fost creat de noi.ki 133 contdbuie la modelarea viitorului prin crearea unor cam_ puri morfice specifice. da. A: Mai clar. este resplata noastrd. noi doar i-am dat putere. in ambele cazuri insd.unnak. noi doar ne-am racordat la el gi l-am alimentat. Existd o sdmAnJd. A: Asta inseamnd cd ele pot fi qi fals create? C: Da 9i nu. Asta inseamnd cd informalia. Aga s-ar explica aparilia unor oameni ca Hitler. dacd se schimbd polii Si vor fi cataclisme. dar menlionez i""a oAute. A: Adici daci noi primim informalii apocaliptice asta inseamnd cd ele vin din egregorul unde se afl6 stocate acest gen de energii? C: Da. care a inceput sd creascd alimentatd de trdirile 9i gdndurile noastre. I A: Dar odatd creat acest camp morfic. Dacd informalia existd acolo. noi am fEcut-o? A: Adici aga numitele egregoare? C: Da. corespunzetor unei frecvenfe. dar energia este manifestd. poate fi modificati A: Terra are cdntp morfic? . Este cam acelagi lucru.ismic. trebuie sd vezi procesul ca fiind un proces de germinare. Ele existd gi sunt reale.unnakki An.ki versus An. noi l-am fEcut manifest. frica. Ele sunt forme energetice de sine statetoare care sunt create qi alimentate de trdiri similare. Ei au venit cu misiunea de a anula anumite suprasarcini. Stalin. de polaritatea acfiunilor. De-a lungul timpului s-a mdrit gi a fost hrAnita de emisiile oamenilor. insi pot fi create in baza unor informalii eronate.132 An rnnak. adicd devine vizibili. gAndul care a stat la bazd este nereal. Pol Pot. dar daci el a existat in cAmpul informalional al universului. "i" A: Mai clar dacd va veni ceva catacl. Jont generate de noi.unnqk ki versus An.

134
C: Da.

An.unnok.ki versus An.unnak.ki

An. unn ak ki versus An. un nak.

ki

135

zice cd dupd ce vor inceta aceste dezastre, omenirea va intra intr_o erd a picii.
se.

A:.Dar

Itfel in logica lucrurilor. Dupd de echilibru. Ca sa se poaia trebuie sa primim inapoi ceea
_^_L: pozltlv, am putea anihila sau Ou, dacd noi tofi, adicd marea majoritate am gAndi
md.car

energie negativl?

i"."a."u u"?^ta

mental gi distructivi gi asta se refl rnconjuritor. Terra este o fiintd vie, mult mai putemicd si mai bdtriind deciit noi. S_o fi sdturat a" rni"ir.'ri.iaii .*l o distrug! Existd chiar studi Masaru Emoto, care aratd Ea le preia informaliile din c ziteazd in oceanul planetar rn permanenld de emisiile avem posibilitatea de a influenla gi modifica structwa apei. inseamnd c[ noi avem _Asta ;;;il;ii;r;;;*; 9i. infl uenla srructura crimputui r*roe"".ii"] rvrar clar. nor ne putem crea realitatea fizicd.in care-traim. $i realitat ea fizicd prezentd esre rnsplata noastri. .A: Adicd md refer la criza economicd, foamete, .erd;;;i;

sau un ciimp informafional, dar asta inseamni cI acea masd de oameni trebuie sd uiu" ga"auri 9i similare gi totodati trebuie sd aibd puterei anihila emisiile celor ce vor ramaoi i" "."ig"i"a i" " venld. Sd gtii ci totul este "ontinuu?";;;; Tot ceea ce emitem rdmdne intreaga creatie suntem un totul cu vibralia noastrd. distrugerea masivd a ultimi

C: Da. O mare masl de oameni va putea modifica un egregor

iaiJ

3:lif::

lumea a treia, poluarea cu petrol gi toate celelalte. $i cine gtie ce o mai veni! C: Cdmpul morfogenetic ne poate spune, dacd avem urechi sd il auzim. A: Cum? C: Sunt multe modalitagi. Cei cu capacitdli extrasenzoriale se pot racorda pur gi simplu la acest camp gi pot scoate informalii de o mare acuratele. Mai existd qi alte moduri, putin mai tehnice.Tu ai auzit de proiectul Webbot? A: Nu. C: Webbot este un program de calculator care a fost creat in l997de Cliff High gi George Ure, cu intenlia de a prezice fluctuatiile bursiere. Se vrea a fi un fel de magind de citit viitorul, dacd imi permili exprimarea. Interesant este faptul ca ace$tia doi au descoperit ci analizAnd algoritmii pot vedea gi alte evenimente ce urmeaze a se produce pe Terra. A: Dar cum funclioneazi? C: Programul cautd anumite cuvinte cheie, prestabilite in baza unui lexicon. El folosepte un sistem de monitorizare a tuturor informaliilor existente pe web, trimitand pe net spideri @Aiaru:jeni), care caute cuvine cheie. Atunci cAnd le intdlnesc ei extrag fragmentele de text in care sunt incluse gi le trimit cdte serverele mam6. Aici, informalia este stocatd, filtratd, concentratA gi prelucratd. in acest mod softul i;i dd posibilitatea de a aduna laolalti gAndurile a miliarde de oameni. intr-un fel acest program citegte cAmpul morfogenetic, adicd emisia gAndr.rilor oamenilor. Ei suslin cd sunt capabili sd examineze congtiinla colectivd, iar acest lucru le d[ posibilitatea si facd doud tipuri de aprecieri de scurti gi de lungd duratd, adici pe termen de maxim 90 de zile 9i pe termen de zece ani. Bineinleles cd ei spun cA pe termen scurt au o mai mare acwatele.

136

An unncrk.*i vers

s

An.unnak.ki

A n.

unnak. ki versts A n. un n ak. ki

137

A: $i ei pot iDterpreta toate aceste date? Da, cdci au cuvinte cheie care fu" _C: fart" dintr_o bazd uria$A de date, aproximativ trei sute a"rnii J".r"ir". Ei o"u!1rTi, inrreaga rerea. adicd,nuloritrt.u tiiri;;; '" ' uanoe$te_te cd noi stdm intr_o mare de informalie, in asemeni unor pe$ti. Sa specii, dar cd pe noi ne Dacd am crea ni$te ro_ ze, acegtia trimigi in adAncuri, pus sd caute, adici ntralie, etc. C: Ei ai o acuratele de 50_60%. Au spus unele lucruri care s-au dovedit a fi reale gi au fEcut in timp s-au dovedit a n nerbnaate. "i," S;;-:_.rnoir1; prezis atacurile asupra tumurilo, g"r"n.. a.rurtrui nu*_ tei Columbia, cutremurul ain O"""unuiinJ^;, Katrina, cdderea bursei, dezastrul p.oar. a" a"r".il.J de petrol, etc. A: $i cum au ales cuvintele cheie? C: Au luat cuvintele dominante. cele care apar prepon_

"p.;;;;i;;; ;;;;i

derent

.

in limbajul

lexicala care sa. conlina maj ori rarea to4a. emolionalii 9i tensiunea existenta tu niuetut poputu_ !iei, luatd ca un intreg. Este interesant cle {icut o remarcd.: majoritatea au un caracter preponderent .irrformaliilor negativ, degi programul nu cauti un urp."i unurrl.. Din punctul meu dc vedere asla inseamni Ja i".rr.air*""" care noi o trimitem catre congtiinfa negativd. Se nu re miri daci efeciul in unul rdu.

conrun. Astlel au creat

il" ;];;"

;:,_.i;;; ;;;;;

,"i".;;;i; .r;'#;

pl;;;,;';

A:

plinij

C:

$te-te dacd s-ar indear fi catastrofal I

A: $i datele pe care le oblin sunt puse in slujba guvernelor, sunt publice? C: Sunt date publice. Oricine poate avea acces la ele. Ei nu lucreaZd pentru nicio organizalie. A: $i scriu articole sau au emisiuni? C: Ei scot periodic rapoarte. Daci ai vedea ultimul raport. . . A: Ce spune? C: Chidr vrei sd qtii? A: Md gdndeam chiar sA il povestim. Eu consider ci este important ca oamenii sd gtie. Dacd nu va fi nimic, cu atAt mai binel Asta'este qi motivul pentru care te-am iontactal. Vroiani sA verific anumite infbrmalii legate de evenimente viitoare. Eu.cred cd este bine ca noi sd fim informafi. Nu este necesar si fii savant sau academician pentru ca se iJi dai seama ca se intampla ceva! Este suficient sd te uili pe geam sau Ia gtiri. Planeta a luat-o razna. Avem 3-4 cutremure pe sdptdmdnd de peste 6 grade, inundalii, incendii, uragane, furtuni anormal de puternice, ghea;a se desprinde de la poli, oamenii sunt nduci, animalele 9i mamiferele au probleme de orientare, pdsdrile migratoare au inceput sd plece cu trei luni mai devreme, avioanele cad, 1i{eiul erupe gi polueazd... qi nimeni nn vede nimic! C: Pdi e mai comod sd nu caufi explicalii. Dacd a1]i un rdspuns care nu iJi convine gi la un moment dat va exista o situalie in care i1i vei da seama cd trebuia sd iei de bun ceea ce gi s-a spus, ai avea mustrdri de congtiin{d. Aga stai in ignorantd qi in caz cd va fi ceva vei putea spune, p5i de ce nu ne-a anunfat nimeni? A: Da, este gi dsta un mod de grindire. $i cei de la Webbot ce spun cd va fi? C: Ei doar interpreteazl datele. Din ceea ce au cules se pare cd pAnb la s{brgitul anului acesta avem doud

138

An.unnqk.ki versus An.unnak ki

An.unnak ki versus An unnak ki

" 139

probleme majore. Una ar ti un rezboi care ar trebui sd porneasce undeva prin noiembrie $i care va fi precursorul unui rdzboi mondial, iar alta va fi clima. Totodatd ei vid cd vor 1i probleme cu alimentele. Se pare cd, acest lucru se va datora unei modificdri climatice care va incepe cu emisfera nordicd. Ierni geroase, inundagii extreme, asta insemnAnd revdrsdri de rduri, valuri uria$e, alunecdri de teren masive, se vor abate asupra acestor zone, iar populalia va fi obligatd sd i$i ia misuri sau sd migreze. in datele lor apare informalia cd Spania, nordul Italiei, Elvelia, Bavaria gi munlii centrali ai Europei vor deveni loc de refugiu. Aceasta se va intAmpla in iama-primavara aceasta. Populalia va cduta si igi stabileasca un nou cdmin in aceste zone inalte. Cdnd vor crede cl totul s-a lini$tit, in zonele muntoase vor apdrea noi fenomene nemaiintalnite: vant foarte putemic, a cdrui comportament iese din tiparele obisnuite, geruri extreme gi de duratd. in raport se vorbegte de vrint cu un caracter unic, necunoscut europenilor. A: Eu auzisem cd in zonele montane este bine, cA sunt locuri protejate. C: Eu nu auzisem asta. De fapt eu nu simt aga. A: Dar tu ce simfi? C: Eu cred cd trebuie si stai in zone unde ili vei putea cultiva mAncarea gi unde sd ai apa. A: Dar gi la munte este ape, po{i sta ldnga un izvor. C: Dacd izvorul va mai fi acolol A:Cum adicd? C: Hai si mergem pe scenariul meu, combinat cu informaliile de la webbot. Dacd iama va fi geroasi gi lungd, adici o sd se intindd pe 6-7 luni, vantul extrem de putemic, asta inseamnd cd nu vei putea cultiva nimic, animale sdlbatice nu vor fi, deoarece vor muri de foame sau vor inghela, fructe sdlbatice nici atAt, iar casa ar fi

la furtun6' cdci altfel bine sd fre fEcutd cu rezistenla mare un adipost' fErd ea. Ai o rezervi de hrani' ai i"-r"i continuare' daci i1i oblii hrana? in t" *iti*ua, asta va insemna ci izvoarele iqi vor 'Exista posibilitatea ca apa sE ajunga la "-"ifnl""rrt"f . sute de kilometri dePdrtare' A: Pdi 9i la ges iii va modiflca cursul! poli cultiva La C, r]"fi iolosi pdnza freatica' munte nu.

o*i irr tt"ei Ct

..iii".

l" i"t

f;:;;;;'

a

aiirba de hrana' Ei spun ca mode-

C: Da gi vor continua 9i I cu atenlia ca se va incerca manipularea sa ^"a"n"u'ut.ug iuiotui tutt-tediei 9i a presei care va incerca, ln.culon u"t"nu"r" aceste stari cataclismice' zugrdvindu-le incerca slabilirea sumbre. Prin aceasta se va *""fiterea increderii populaliei in guverne- Cu gi vor extsta mant"roi"iiil toate aceslea populalia se va revolta asemenea se festalii masivi la nivelul intregii Tene' De

;;;;t

140

An. unnak

ki

vers us An. unnak.

ki

A n.

unnak. ki v ersus An. unna

k.

ki

141

ne arate cA vom trai timpuri nemaiintalnite. A: Dar ret'eritor la climd, ce spun?

C: Ei spun cd oscilalii fierbinte-frig vor domina planeta incepAnd cu sfhrgitul lunii septembrie anul acesta ti cd acestea vor duce clar catre doud anotimpuri. Se pare cd $i soarele va avea o vir'd. Ei zic ce vom avea qi in Europa firtuni de gheald, ninsori abundente, etc., care vor afecta toate ldrile, inclusiv Germania, Elvelia, Italia, Franla, Austria, Cehia. A: $i de RomAnia nu zic nimic? C: Nu. Probabil cA nu contAm. Bineinleles ca se vor gdsi isteli care sd zicd cd dacd nu suntem pomenili inseamnd cA nu va fi nimic. Cam asta spun cei de la webbot. Oricum, pe scurt, din aceastd toamni evenimentele vor incepe sA se dezlAnfuie gi succesiunea lor va fi una rapidd gi dezastruoas6._Nu ne vom reveni dintr-unul ci vom da in altul. Vom avea cizd economicd, foamete,_ €ii'irplii vulcariice, cutremure, incendii, furtuni violente, lngliil'ffudifi c6ri"la'ilivelitl scoarlei tereste, piobleme cu
C: Ei zic cd gi anul acesta vor fi ceva probleme, insi cd din vara lui 2011, se va vedea clar cd soarele va avea .fniompo-offi enr-had'rii:ltf aikeiiltanirtoidlilearata? i cd Ceea ce am pilit cu soarele anul eputul minor al unor grave modificdri ce va avea loc la nivelul emisiilor acestui astru. Se pale cd tot soarele va face ca o serie de cutremure sd se abatd asupra Terrei. Ei spun ca evenimentele care apar la nivelul scoarJei terestre in 2011, vor avea ca rezultat modificarea geografiei solului, inclusiv la nivelul fundului
oceanului. A: PEi deja au inceput! C: Da, gi vor mai veni.

'

ki 143 Nu am stat sd analizez. Ce este i C: Este un fel de detector de unde gravitationale.unnak. declangate de obiecte astronomice super dense. adicd a pulsafiilor din continuumul spatiu-timp. trwfiita . nici mdcar lucrurile legate de Terra. 1 aparat? . GEO 600 se pare a fi fEcut cea mai mare descoperire din istoria fizicii. sd intreb.unnak.. in Germania.rui sursd era acesta? kHZ.rea undelor gravitationale. A: $i c6nd a inceput acest experiment? C: Acest proiect a inceput in 1995 gi avea ca scop capta. lungi de c6te 600 metri.ki versus An. Acest lucru nu a fost realizat. Orice schimbare de pozilie a acestor regiuni inseamnd o varia{ie a lungimii relative a traseelor. ceea ce poate coincide cu prezenfa unei unde gravitalionale. A: Dar poate cd oamenii nu gtiu. ale instrumentului gi sunt reflectate inapoi.142 An. cd ce gtiam azi nu mai este Ii ii fi o c vele C: p nu md caute nimeni. . C: Apropo de informatii gi de Terra: spune-mi. in schimb. cum ar fi gdurile negre sau stelele neutronice. Va Eu mi-am gandit rezercd ai sd ili vor cere ajutorul. care trec prin brafele perpendiculare. marcdnd astfel regiunile intunecate in care undele luminoase fie s-au anulat fie s-au potenlat reciproc.. Tu nu vezi cd apar informalii contradictorii. sa ved poate mA convinge cineva sA nu fac.ki An unnak.. Se i afla in apropiere de Sarsted. El este capabil sd detecteze unde gravitalionale cu frecvenle cuprinse \ I intre 50 HZ 9i 1.ki versus An. tu ai auzit de GEO 600? A: Nu.5 \ A: $i cum funcfioneazi acest C: Pentru a mdsura undele gravitalionale. Aceasta imparte lumina in doud fascicole.wtnak.disttibuitor sau separator de razd". Echipa de savanli care lucreazi in cadrul proiectului a sesizat ca un zgomot a c5. se declan$eazd o razd laser printr-o oglindd pe jumdtate argintatd. Razele luminii reflectate se recombind in separator qi creeazd un tipar de interferenld a luminii. A: Eu nu pot crede ii lagi de izbeligte pe cei ce valabil mAine.

el va elimina toate teoriile gravitaliei cuantrce care nu conlin acest principiu."ll lnsernnd sa constatam cd de fapt noi suntem intr-o studii in aceasti directie.unnak. Mdrimea Plank este imaginabild ca experiment. fiecare conlinAnd un bit de informa{ie.i grii dispare... Jontinutul ."ril._) .ki versus An. suslinea a fel ca gi d... bidirnensionald aflata la distanfa.apruf A: Ce este aoesta.. insa toale explicatiile erau dat..sranule. A: $i asta aratd cd? C: Asta ne face si concluzionim cd: informalia 3D a unei stele precursoare poate fi complet incifratl in orizontul 2D al gdurii negre rezultate. gair n re n*a rn*"-l" nesre'u care pr. ki versus An."scopice lntr_o holograj..fru3!ruTfiT i. " i1i aui'r.. Nu te mai plictisesc cu amanunte. dar de o sutd de miliarde de miliarde de ori mai mici decAt un proton.. RdmAndnd pe principiul holografic. nivelul de informalie tapetat la exterior trebuie sd se potriveascd numSrului de bili con{inu1i de volumul Universului.Ifli... cdci volumul Universului sfedc este mult mai mare decdt suprafala sa exterioard. cert este cd dacd principiul holografic va ti confirrnat.t?r"Ji. a o forma dispare nclptul cA informatia nu Bekenstein.ki 145 cd experienfel neidentificate perturbd reactorul. Principiul holografic susline cd..t crspantla.."ul. toati informa_ peltnr. susskind. "on.unnqk.::1:1. dr'nrr-un ziar se fragmente'aza rn puncte atunci cand este miiritd. Aici apdrea insd o altd probleml. Hogan a dedus cd pentru a avea un numdr egal de bili pe dinduntrul qi la suprafafa Universului. materialul spaliu-timp devine granulat gi format din unitdli minuscule asemendtoare pixelilor. Craig Hogan..144 An.. aga incdt nimeni nu a visat cdndva cd granulele din spaliu-timp ar putea fi weodati percepute..na cosmice..punctut in care spaliul $i mat comporte sub forma armonioasd descrisd d" Eir*t"i" gi incep sd se dizolve in..t5 . A: $i ce inseamni asta? C: Hogan spune GEO 600 estc supus unor . aceasta reprezintd suprafa{a teoreticd pe care o acoperd o gaurd neagrd gi marcheazd punctul din care nu mai existd intoarcere pentru materia sau lumina atrasd inspre nebuloasd.ff . Fizicd a particulelor din eama cd cei de la detector au entald a continuumului soatiu_ timp-. urcqe Ti"r.#'.".. Luni la rAnd s_au stua_ r.unnak. Ideca nu este noud. Asra rua duce cu sandul tu a-"'"puri_ dox al gdurir negre>. Acest raport este cunoscut sub numele de scara metri.uru. ci informafional al unei gduri negre este proporiional cu raza sa de actiune.ki An.. atunci Universul poate fi imaginat ca o sferd a cirei suprafald exterioara este realizatd din porliuni la dimensiunea mdrimii Plank. de cuanrum spatio_temporal :ill^r... fizician. ea Evreiascd din Israel si doar cdteva cbiar ca.i'. lumea din interior trebuie sd fie frcutd din granule mai mari decAt cele din scara Plank. f'otodat el va confirnra teoria st{ngurilor gi pe cea a 10-35 Plank qi se echivaleazd cu valoarea de !gj"c*tl"a a proceselor fizice carcau loc pe .j:itca nol tralm si cd L. Hogan a inleles acest aspect gi a afirmat cd: dacd continuumul spatiu-timp este o hologramd granulatd.unnak.d1lgs evalorarea lor rreptata :.

rrf"i"* "rfi. E.T... J. sd C: Pai gi de ce nu i1i iei mhsuri? avem responsabiliteti. nu crede. simti." . chiar spre primavard..146 An unnak. Fiecare este rispunzdtor de acliunile sale qi fiecare va fi pus in situalia de a alege.' . .::. fie intr_un loc O."il.ki yersus An.li. extrapoldnd."*. in curdnd pe Terra."ir"ii I cd va veni cu adevdrat ceva? C: Da... tu ca un om inlelept te tii de hotdrdrea lor? A: Nu.T1 Aici cred cd ai dreptate.:: structura vibrafionald.l dacd tu grii cd copilul teu vrea sd facd bungee_ium d veche ei uzatd ir. . dar preponderent la anul. Iogic..lismice... . C: Atunci. 9.P3i aluncidoi-trei te giindegte! Evenrual poate te hoare$ri in weo aniJtu nu . este problema lui. dar le perccpi aga nalrsm. cei care au fost impotrivd iji vor repro$a tot Jie. daga !q -q!!!. vei insipi! de ei.: . . . fi.jte!_ i l I I I I stai qi .-. C: $tii care este paradoxul? Cd daci se va intAmpla gi eu cred cd aga^va fi.i' "'. iri exp a? alii il. 9. ugr'. Toli avem ganse egale gi toJi avem aceleagi informafii. p.liflro A: Nu. Ili vor Zice ci tu eqti de vind cd trebuia sd petrece -'. -lqlpldg a coniilor. r ar. dacd familia ta nu wea se se asigure.OU vrea sd imi iau mdsuri.unnak ki versus An.. Noitrebuie sd ne modificam. lau.u.. lqrntgdg goqg q9lo1_dt4!AEgJ-Tjp. cred cd ne indrepldm cdtre o schimbare torald. De ce sa pierd . anumite fenomene vor incepe in iamd.. i.evrt asrf'el de disculii.unnak... $i nu va fi de bine.. Eu cred cd timpurite.i..-Pe d-e alti pa!e... se intdmpld.unnak.ki 147 matrixurilor. A: Dar cam cdnd? C: Din ce simt eu. "a'. C: Vezi. Asta gtiu sigur. ai informatii cd va veni ceva si nu iti iei mdsuri.. deoarece i. tac.ki An. atunci de ce sA nu ii lagi in pace.irpriZ este raspunzator de soarra lui qi irpil."fffr.. Noi trebuie si vedem sd ne uitdm la ce va veni. Eu simt asta.pentru care eu nu spun la nimeni nimic gr. Noi tofi suntem egali in fafa Creatorului. Universul a inceput sd ne arate adeve_ rata lui fa!e."liat. Dacd unul este mai delds[tor sau mai neincrezAlor. dar nu gtiu incolro si o .i. A: Pofi spune ceva cititorilor mei? A: Dar tu crezi motivul ::1L. i1i spun cd eu cred cu .it u arf.d_-" A: Dar ce re faci_cdnd unul credl L: lF vol raspunde cu o inhebare: 9i.. este dezinteresatd. Vezi.?i?ffi l.

Asta inseamnd cd impasul in care ne alldm la ora actuald a fost generat de modul nostru defcctos de g6ndire. vd spun ci nu am scris aceastd carte cu intenfia de a inspdimdnta sau a crea panici. deci starca de echilibru a omului este influenlati de acliunile sale. inghe! in Brazllia. Acest lucru ne face sa inlelegem cd omul nu este un accident al naturii. Persoanele cu care am stat de vorbd sunt oameni de bazi ai acestei lumi gi au pus suflet in realizarea accstor' matcriale. soarelc are anomalii .ine.n ansamblu de elemente disparate din care au rezultat toate sciziunile sociale. ci este in directd interacliune cu semenii sdi gi cu universul. nu este o fiinld izolat[. In incheiere weau sf. Dorinfa noastrd unanini esto aceea dc a trezi lumea. fizica cuantici nu mai percepe universul ca pe u. Dacd vrem un viitor nou. incendii gi inundalii peste tot.Eu cred cd istoria universului gi a omului a fost scrisd de o sursd inteligentd. Clima a lualo razna. Avem c[lduli tropicale in I{ominia. Viitorul model social trebuie sd fie unul bazal in mod obligatoriu pe legile iubirii qi echitdlii dil. de a trage un semnal de alarrnd. Nu este ncvoic sI fii cercetdtor sau savzmt ca sd vezi cd tolul se schimbh. ci percepe universul ca pe un flux continuu de energie in care toate elementele sunt interconectate. Este suficient sd te uili pe geam sau si culegi inlbrnra(ii. uragane. Astdzi. Cheia acestui rafionament este simpli: orice acliune individuald se rdsfrAnge asupra intregului. ghefarii se topesc alarmant de repede. va trebui sa ne ridicim congtiinJa de grup qi sd incepem sd ne condiliondm ac{iunile pe baza inlelepciunii. Eu cred ca singura cale de iegire este ref'accrea intregului mod de compoftament gi gdndire pe o bazd spirituald.

Divide et impera! Aceasta este deviza lor. noi.unnah ki 151 comportamentale gi exemplele pot continua.. sa vA luafl familia qi sa va pdstrali calmul gi echilibrul.ea acces in Pacea sd ne cdliuzeascd acliunile' . Lumea care ni se oferi este o lume rninunatd in care ura. foametea. granilele. Ciind veli auzi de lucruri urate.150 An.ki versus An. in baza unor idealuri gi valori eronate. Nu trebuie sd uitam ce noi toli suntem frali qi ci religiile.unnak. ctc nu vcr mai exista. Schimbarea va veni oricum. Acest lucru se va datora in primul rand faptului cd creierul nostru va fi supus unui alt regim de frecvenld.unnak. vom cunoagte adevarul despre trecutul qi originile noastre. cu rudele 9i copiii lor! Ei gtiu cd numai ficdndu-ne sA emantun energii negative ne pot stdpAni gi controla in continuare. Nu peste mult timp. ce suntem capabili si renunldm la dogme gi tipare invechite qi cd suntem dispusi si rre acceptdm noua con$tiinld universald. De aceea vd rog sd nu cddeli victime ale acestor pdcdleli. Noi credem cd prin ridicarea con$tiinlei de grup putem aplana dacd nu chiar anihila anumite fenomene ce urmeazA sA se producA pe Terra. Noi tofi am purces la un anumit moment drn acelaqi loc Ai tot acolo ne vom intoarce cu tolii. noi trebuie sb optdm doar pentru calea blAndI sau anevoioasd. ultra-nalionalismul.trnnqk. rdutatea. ne-au fost induse tocmai pentru a ne crea sentimentul de separa{ie. Omenirii i se pregdteqte ceva unic in istoria cosmosului gi noi suntem pugi in situalia de a ne alege calea pe care vrem sd o parcurgem. crirna. deznddejdea. sd lupte ei. ei vor ca fratele si se ridice impotriva fratelui.ki versus An. rele. in care incearcd cu mrirgdvie sd ne atrag6. Nu trebui sd cddem pradd unui viitor rdzboi global. Sd afirmdm cd vrem sd facem parte din aceasE noud lume. avarili4 etc. dar este o iluzie. care ne va aduce noi modele de gdndire 9i comportament. Sarcina noastrd este sd ne trezim gi sd congtientizdm schimbarea.ki An. Daci ei cred cu tlrie in asta. Prin puterea gAndului noi voin ar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful