P. 1
Aryana-Havah-An-unnak-ki.

Aryana-Havah-An-unnak-ki.

|Views: 1,319|Likes:
Published by Raina Saguna

More info:

Published by: Raina Saguna on May 13, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/07/2014

pdf

text

original

An.nunak.ki versus An.nunak.ki

De acelaqi autor

ARYANA HAVAH
Cristofor
Magul din Carpali

Viafa pe PimAnt... incotro? Viitorul omenirii qi Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea intdi Dezvdluiri tulburdtoare despre trecutul,

An.nunnak.ki versus An.nunnak.ki

prezentul qi viitorul Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea a doua DelaZamolxe la noua erd

Inuaki, reptilianul din mine
Edilie integrald
Vizitali
9i: ORFEU 2000 I

www.aryanahavah.ro

BUCURE$TI

Cope(a: With Loneline:;,s, on Your Own de Anna Ravliuc Consilier gtiinlific: G-ral dr. Emil Striinu

PREFATA
AMINTIzu DIN (I)REALITATEA iMEDIATA
Probabil cd nu aq fi scris niciodatd in stilul ce urmeazd aceastd prefald. Sunt de peste trei decenii un cercetdtor asiduu al ufologiei (fenomenului OZN) qi sunt familiarizat cu ceea'ce de reguld sunt numite teoriile ce Jin de SETIT 9i CETI,2 de contactanli, rdpiri, intdlniri de diverse grade, crash-uril. rzboaie cosnrice 5i catastrol'e mai mult sau mai pulin planelarel sau civilizalionale. Cunosc lucririle Aryanei Havah gi cu prilejuri anterioare mi-am exprimat pe larg pdrerile vizavi de ele, aga cd nu am sd revin asupra subiectului ci am sd incerc sd-i dau prezentei prefele o notd de (i)realism prin faptele ipotetice totu$i pe care urmeazd sd le descriu, de fapt am sd fiu chiar in tema cdrlii. . . Totul a inceput printr-un telefon. Ce a urmat apoi fiecare dintre dumneavostri, chiar gi eu putem avea ce pireri dorim. . .

Un alt fel de

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei HAVAH, ARYANA An.unnak.ki versus An.unnak.ki / Aryana Havah pref.: g-ral. dr. Emil Strainu. - Bucuregti

-... 1,'

1

rsBN 978-973-1 986-r 2-8

il (pref.)

'4n

7"7ro

I

De la expresia englezeasci: Search llxfratenestrial lntelligence

Cautarea civilizatiiilor inteli gente

2 De la cxpresia englezeasci : Communication Extraterrestrial tntelligcnce
3 Din englezi prdbugiri 4 Aluzie la lucrdrile lui lrrmanuel Velicovski, Cictcnireu

lunilor

g)

Sanuel Huntihgton

C i ocn i rcq C ivilizaIi

i

lot.

s-a dat jos din nraqini l-a plivit a scos ni.i indivizi.rrrrr \!tr \\.1. .ir r.r'roltslrat.) al scicnce-lictou-uhti sau al ozer.t concediu de Eaptc zilc cc-l licuse la munte solitar cu coflul uDdeva plir. bine regizati qi qi-a lclual drumul. Dar cxisti qi ur. de culoare verdc inchis.al spun cd cel cc suna era un amic.r I{ctczat.tlcr.....neu venea dintr-un scur.dc dccor"!' Trecdr. Dupi ce a alimental. soarelc abia rirstlrisc fi ([rrouiai cirlclur-ii de pcste noapte nu putuscm sir tlornr .pcrplcxitate" s-a gAndit ci ar putea fi vorba de o lhrsi. .. multc apc)uri cle la acclirgi numir.torcea'' cu rnotorul pornit. . .1n altuk ki rtrstr ltt trtttt.00 metri iniltirre .. .r avea ochii galbeni cu pupilc verticale ca de pisical.esus de orice lrinuiali de imposturi pe care crcd ci a-1i incerca-o lcgat clc istorisirea ce urneazi. Pentru cI lucmrilc 5-11. iar ca plcgiitirc avca specializarea .r subiect trebuie sA spull cil in dintineata cu pricina anticul t.tl Lt 'ln unnuk kiyersus.trupe de comando". In mod crudat ma$ina llu avea nulnar de inmatricularc nici pe fata nici pe spate.rdrie...rd de momcntui de .lr... a plntit gi s-a indreptat spre lnagina sa un.i pr-cli.' ttrt ltrpt fostbil {ilretl rllT... ObservAnd cd Ia intrarc erzr o cameri video l-a intlebat pe cel ce vindea la statie daci funcJiona dar acesla a rispuns in doi peri cd aceea carnera video este doar. Cit timp amicul meu l-a privit a apreciat cd avea 1.adormit in lbtoliu la biroLr in lata calcLrlatonrlui.ati prin Africa 9i America I_atina. lcgal . La ult lltontent dat pc la ?-l'1" nr-arn tr. Dar atunci a observat cd uga din dleptul qoferului de la Humnrer erur deschisi .lndividr-rl" s5-i spunem aqa l-zr observat.r \.. orrrit aici: dupa cdtiva kilonetri a vdzut acclaqi "11 I Iummer tras pe dreapta cu toate patru u$i deschise qi la cAtiva metri de magini pe cir. Il cunosc lbarte bine $i pentru mine este mai pl.np clc data aceasta erau doi aga-zi.c.te sllnete asculite cdtre cineva din ma$ini. dar in jrrr nu era nimeni. Contrariat a ciutat s. dcl.czrt buimacit de tclclonul trobil care suna in nestire. deci s-a orientat spre cca lnai apiopiata benzir. . Cineva sunase de ntrrllc ori $i iusisla. Cred ci suutcti de acord cn mine ci omul uostru eril totu$i frArrintat de contraclictoriul sau sd-i spuneln stranietatea intAmplirii.i vadar dacd mai lusese lnartol cineva la eveniment dar a constatat cd era singur in parcarea staliei de benzini. Conlomr relatdrii fiind ora 0500-0510 la bcnzirriiric nu inai cra nirneni altcineva care alirnenla ci unclcva latcral doar un llummcl kaki cu gerluri fumurii .cc rrllteirzil riil lc rclatez a.. La apropierea de Bucr-rregti ma$ina i-a sennalizat printr-un scnzor cA mai avea benzind pcntru doar caitiva zcci de kilometri.. rlc citcva ori in ultimii ani prin iadul din Lak qi Alganistau iar mai inainte avusese inci cel pu(in altc cinci misiuni de hrpli de dr-u.90-2. nu s-a sinchisit cn nimic. li'a o clirninca{i de iulie. ce pireau ci se ceartar sar-r disculd ceva lbarte aprins.individ" in cizme dar care nu avcil haine ci era in totalitate acoperi[ de solzi verzi exact ca un clocodil ial pe cap avea ur. perea iritat s-a urcat gi a dernarat in trorlbi... I)cntru a infelege ceea ce ur rncazd aur s. In economia f-aptelor. Trecuse .rislicii.ii . rlori sir in{elegc[i cA nu vreau sir lrrr ptrr..lizirrrrrl lticlrllui punc( tle vederc ci doar un nalalor-ciit (lc cit obicctiv irl cvcuiulcntelor descrise..tout terrain" pcntru rcluarea cdlStoriei.r!ll (l\.!rt unnuk ki iii Vrcau si suputr alentiei un alt l)Lrtct rle ir.i pe scaun slitea un si-i spunem . ighc'z pe NIl1' pinar iu zori clncl qr obosit 5i torojril dc ciilctui arl.r l'cl de creasti ca o qopirli. Intr-iind ir. ofiler superior din armata.ascnr sii nar. Mai mult nu cste un fal.r dar.r.

Emil Striinu .ri liril puterea de a o dc.rttt .r Lt llitttctti.jurnalul" lllnrului ce vi l-a pregltit Aryana Ilavah in accasti carte ciuc cste deosebit de incitantir.. nu a oi-.l llriticii pc Soseit 5i zecr de injulzitur:i ale celorlalri par.ii la minc tclclirnul arita clar ci se licuserd 1l lbtogralii doar in locul pozelor ecranul rdminea verde la listarea lbtograliilor.1. trrlrri nrlrii tlczatnigiri. lv ..1n untt.r.. clar arca 5i trn 1'el treit-o. Dupir citcva minLrtc (3-5 minule) conlbr..nai gdntlc5tc gi acum la intAnrplarea ciudati pe care a Dr. ( ci d. am chulirt al(i rrrlltoli clar lotul a fost marcat de r-ln e$ec 1otal.1n trnnrrk ki Unui dintre cl plrea mai inalt cu l0.i ai qol'cli liccau scmne spre .rlc scr.r r.Delete" sau rllcar ccl . NLr r lclr-r sl-r spun niuric de cele ce au rlrmat momen..:ic\.... coada I cdr:or' in iimbclc scnsur.r*.ticipanti la tr.. Pe qosea lreccarr multe camioane dovedi uraterial.n rclltlirii cei doi s-alr sui( cahli in Iluntrner au intors s1.rnricrrl rneu i-a iiltoglallal cu telelbnul mobil.5 ccnrintctri decAt cclalalt $i liu avea cizme in picioarclc a ciiror labi serndna cu cea de qopirla cind pagea.n o vagir implcsie ce suntem stipenii ei.atat.alrc ArlicrLl nostru a rc\azut fotograliile clc pc tclcibnul rnobil gi a polnit glou! spre Bucuregti cu giindul si vini la mine pentru a ne stitui ce lacem cu 1btografiile cate eLaLl uLnitoarc.n ci o cunoa$tem.c au dispir-ut in tlornba isciurl . Nici o imagiue! An.t.creatrtri" clal.. dar pot si vi spun ca limp de rloLrir slrptlrnini aru ascultat povestea de zeci de ori...ul rhspuns a fbst cir a first lbtogralrati o sursd de lumin5 foarte puternici tlc. cind de fapt cred ci suntenr niqtc sLrbchiriaEi in tranzit pc o planctd care uu ue-a apartinut niciodata gi trnJc Jc lrrpt nici rru . culoalc vcrclcl Nu am putut recolllpLlne nirnic din cccu cc a lirst lbtograliat.On" qi .tstrl cor.---i.r lirsl int.i "11 0 r.i unici in mesajul ce il transnr ilc ! Partca tlagicd a poveqtii este cd la momcntul ajunger.trdirn intr-o Iunrc pc care numai clcclcr.. co m .Olf '. Iicranul era verde gi. Dircctorul Ccntrului de Studii qi Cercetiri Psihotronicc qi Ufologice c mi ls t ru fo (a) gm ail.rl .lim care nc cstc rrrerrilc. La solitrl care ne conduce ar fi intclcsarrt dc.!n-uttnok ki tersus. rotal ncstinghcriri cirrtl . Alrricul ntctr cslc la aceastd ori undeva pe un teatru de operatii nriltatc .tiut la ciue cs(c butonr.:rrcuni cu el la reprezentanta llrutei ce trsigula servicc-ul telefbnului dar singur. Un lucru cste sigur.i pLobabil ci intre doud ambuscade se r......tli lil An trnnak ki ver.. atat. Dar.rttar cchri cle I'cnire spre Brrcurepri si cLr o i'ilczli rilrriloar. aver.. fbarte ciudat in mod singur:. stinrati cititori accasti rclatlrc csle cloar ..

Aceastd grupare. De asemenea vd sfrtuiesc sa ciutali veridicitatea celor afirmate gi sd le acceptafi doar in mdsura in care ele rezoneazd cu trdirile dumneavoastrd interioare. Degi mi s-a pdrut ciudatd aceastd rugdminte. datoria mea morald de om md obligi sd fac acest lucru. respectiv ci tr[iesc intr-o lume duald gi cd qi la ei existd cei cu intenlii pozitive gi cei cu intenlii negative. s-a desprins o grupare din rAndul lor. Aga cd m-am intAlnit cu respectivul. ceea ce avea sd imi spund. sd v-o expun. cll argumente gtiinlifice care m-au flcut sd inteleg Ei sd pdtrund in anumite laturi ascunse ale vielii pe acest pdm6nt. se supun pa(ial aceloragi legi plmdntene ca gi noi. IErd idei preconcepute. . De la el am aflat cd acegti anunna-kki. Acum ceva timp am fost contactatd de o persoand care m-a rugat si o ascult gi sd incerc sd inteleg. cu o capacitate extraordinard de sintezi. cu un IQ care cu siguranld il depdqegte pe cei al pdmdntenilor. Se pare cd demult de tot. care gi-a spus cd are misiunea de a ajuta Terra gi pe locuitorii acesteia. la inceput destul de banald. Disculia. degi in prezcnt neoficiald. a exacerbat cltre sfArgit intr-o expunere suslinutf. un imbold ascuns m-a fEcut sd fiu de acord. Am mai afirmat gi suslin in continuare ci cititorii acestui gen de literaturd sunt oameni ralionali qi cd informaliile pe care utmeazd sd vi le dau vor fi analizate gi filhate. in urmd cu vreo cdteva mii de ani.I Oricdt vi s-ar pirea de ciudatd relatarea pe cirre urmeazd. care spre surpriderea mea s-a dovedit a fi un interlocutor erudit. a lucrat milenii spre a u$ura soarta noastrd qi spre a ne ardta unele lucruri in viziunea realh.

xperimentul a fbst prerrriat cu Premiul Nobel in 1988.nt*.X: in 1930.6 ln tinok kiyersus An unndk. un nulir mult mai mic decAt cel estirnat de calculcie tcorelice. pirdr"u i yor fi dislrr-rsc de fbc Ai culturi vor fl iitLr:tclaie.ana: lJste ader. L-.lte) sir li juc:rt uu rol cheie in folmarea Universnlui.i de $liinfd cale au incepr-lt si pund la indoiali valrditalea l\4oclelnlui Slandard al chilibml de energie din leacliile nucleare.rtclaclilu.'inccprnd clt \irrJ aceaslJ gi continuincl cu umdtolul an: vom fi supuqi Lu. ciclonii se.rci. numiti ulterior ncutlin. expr. r. ciStigitorul plemiuhLi Nobel gi echipa sa au lvut nevoie dc aproapc i0 dc ani pcntrl a (captura). Iar din picate aceste linor. X: Sunt dovedite qtiinjific. Sunlem ef-ectiv bornbarclati. Aceste parlicule cilitorcsc in linic drcaptd prin stir. $i binein{elcs cd gi soarcle are o marc iniluenli.X: Da. $tii ci se zice cd in limp cc asculti accasti frazi. ca sd mi.et sus An rnnuk ki 7 ldeea cic Ia care a plecat intalnirea noastri a fost una simpl. vor ailct'na abcrant cu cele de minim.-l.co urntd. despre cataclisrle.al.lt-li bombardau'rcrrt clinratic Iard plecedent. Este posibil ca acesti neutrini. Va ii prdpid.ri cu aspcct de lorrrada.neue nu rol Jl izolate.'llrlttrl X: (. ci rAnd pe rAnd toate zonelc globului \. A: Dar aceste lucruri sunt create cu intentie? Dl.nicir.X: Nu. despre ridicarea con$tiintci de glup gi dcsple 1-aptLrl ci acum ne af'lim pe uftir. ca tiincl r-Ln <r'er. trrce pr-in aceste 1'elomeue.. in zone care ltu aveau ascmenea lbnomene.r comun. Eniisia lui este din ce in ce mai putcr. .ra sutd de rnetri. llri sa-{i laci vrcun riu qi fird si lase vr. A: $i atunci de unde gtii cu atdta exactitate? Dl.itii.. LJn sfert de secol mai tirziu. A: Dar ce sunt de fapt acegti neutrini'? Dl. ial zilele cle maxiu dc tcmperaturi. iar accst bombarclament \/a cre$te in intensitate. Arl.ki An unncrk ki t. inlr-o minii din Dakota de SLtd.lodelul Standarrl al particulclor' yi ir. De-a lungul anilol.r1 1r16[].r. Vot fl incendii qi iuunr. dar sunt ascunse publi- cxpcrimcr.i in Soarc. aer. api.r continuar-e il voi nunti pc acest interlocutor Domnul X. care sullt extrem dc mulli (ci dcpigesc ca uutlir Loate celelaltc particr-rlc de rlaterie cunoscr.or inmulti.nediu> teoretic <dispcmt> cu scopul dc a rczolva clczc- acest l1cru i din centrr-rl galaxiei.registrat ciocnirile lor ocazionalc cu tr' alcria. crilui.rilor lundamcntale. deoarece legile conservdrii energiei gi conseruirii impulsului pircau distorsionale de reacliile nucleale. Este acum ori niciodati.rentrini? Dl. care de pulin timp pot 1i cuantilicate gi vizule. se da1 D. Ulterior s-a demonstrat laptul ci naLula liunizeazii cel pulin trei tipuri dilerite de neLrtrini. A: Te re ['eri la acei t. ci ulta cu inlegistriri ieqile dir. rcalizind o revolulie in N. El credea cd oamenii de $tiintd nu vor putca fi niciodata capabili s[ dcrnonstrczc fizic existenla aceastei particule.ri.irat cd vom avea ceva problenre dc oldin climatelic? Ncntrinii sr. l)npa anii '90.i anrure: sd sc relateze despre schirnbdrile care vor vcr. Astfi:l au apiuut voci ale Lrnor oamer. Nu va fi o I'ard nolnali. Wollgang Pauli postuleazi existenta r:nei noi particule. cnergii lbrmate din par-ticuie. ce pilea a 1l invizibili. spafiLl $i aproape nirnic nu le opleqte.in cadrul unui experimcnt s-au observal primele semnale de ner-ririni $i 1ot atLxlci s-au ir. Vor exista turtur.rtc gi nisuritoli noi arr |-rmizat primele dovezi care suslineau iaptul ci neulrinri au masa. deja sute de trilioanc de neulrini trcc prin corpul t5r"r.2000 de neultini produ. ir. Ray Darvis.rnt capabili sA lraverseze intlegul Plm:int inlr-o liac{irure de secundi deoarece an o vitezd apropiatl cle cea a luminii.l .im clar. rrrc-jorilatel Iiziciertilrtr J Irresul)us ri rtcrrllirtii rtrr rrr rlasd intrucAt nu s-an girsit inclicii dcspre masa lor.

dar ce acest aspect va avca rm impact deosebit asupra culturilor din anul urrn[tor. dar daci nn ii sirntim. Doar neutrinii cu rnasi nenuli pot siviir'gi accsti tlansformare gi de aceea m6surarea cletaliilor plocesului de oscilalc Ic pcrmite oamenilol de qtiinti si cleLermine dil'eren!a dc rnasl dintre cele tr-ei tipuri de neutrini. Ele au fcrst explicate prin analogia cu o magini sport care se schimbi intr-un ninivagon de mariii sau nn autobuz gi apoi rcapare ca maqind spoft la inulti kilometri mai depafte. dar existd gi cazuri in care totul este speculativ deoarecc nu sc $tic curl va evolua un anumit eveniment. ap[rAnd fie ca neutrini eleclronici.ii sub accsl aspcct. Dl.rrile. Cutremure multe vor_[ gi in 20-lQ. insd in lnai anul ce r. Dupi cum spuneam.) A: Bine. Ncntrinii sunt pretutincleni. De asemenea oamenii dc .n ca fiind modclul tcolctic care explici lunclionarea Soalelui.sa carc ii ploduce: Soarcle. S-a reuSit ider.tiintir an cmis o ipotezd confor'm cileia neutlinul clectronic ar putea . I'r'oblema majorA este datd de laptul cA au inceput sA lulccteze miezul planetei.ln unnak ki q lui.rtensifice gi si sporeascd in frecven{i. nu a nai cxistat a$a ceva pdni acnn. slrLdiitrcl neutrini creaIi in soarc. tot timpul qi ltrc trccst lucru neobscrvafi deoarece ci interactioneazit liltllc rirl cu alte forme de matcric. Dac[ la inceput au erislat pc o qosea doar magini spor-t.ine. Se po1 face presupuneri.disparca" transfbrmindu-sc irr alte particule. se va rupe placa Pacificnlui care va lace ca toate lirile situate in zona aceea si aibd problerne cu ldrmr. Dl. mai exact. iar nrilielrlc rlc ncrrtlitii trec prin liectrre persoand.X: Da. un nulnr"rr dc cxpcrimcntc au ciulat oscilatiile neutrinilor. evitind astl'el deteclarea 1ui in expelirnentul lui Davis. atmost'era. ci se translbrma dintr-un tip in altul. Chiar.lcl.{ vor exploda mai mulli vulcani. ci joacir un . Oscilaliile neutrinilor sunt un efect cuanlic.. neutrinii au capacitatea de a se transforma dintr-un tip in altLrl. Acum sunten supuqi unui adevdrat bombardamcnt c. I)e tot globul va urma o perioadi de cutremure cle 6-7 ci totul incealcli iclcntificarea acestora departc dc srrrsu. acesta se incilzeqte. se perc ci in acL5t illl \il exista un cu1t'cmur n-raj or in zona . [n tinrp cc rretrrrinii cilatoresc plin materie qi sp:r1iu. reactorlrl sau accclclrtor-ul..riJor'. acolo ullde a fost posibil. in timpul zborului.laponiei. A: Dar se $tie concrct ccva'J Nli rel-er la ce va veni. S-au fhcut simuliri pe calculator. fie c:r neutlini nrrronici suu ncutrini tauonici.1n ttnnuk kit. care va I'ace ca insulele Kurile sa se sculunde parlial..X: Ce p()r sa ili spun. goseaua va 1l ir curind plinir cr-l toate aceste trei tipuri de vehicule. inseamni ci nu ne rrlccteazd..trsut . hr r-rltimii zece ani. Irc care il culloa.rtif-rcalea tipurilol cle ncutlini lirnctic clc sur. cum ar fi reactiile nucleare c.X: Da.rr-c l'ac ca Soarele sd slriluceasci. A: Te referi la cuitmure. in rcacloare nuclcarc'sau mai nou. qd in r:!oiembri. in accclcratoarc de palticule. fapt care va ducc la imposibilitatea zborului cu avionul.I . Disparilia neutrinilor arc lcgitnri cu o proprictatc speciali a acestor palticule evazive: oscila{iile nentrir. in atmosf'ela Pin:intulni.X: Ba ne afccteazi..1n unnuk Ii An unnuk ki versut . s-au rulat runumite programe. iar acest tapt va lace ca anumite fenomenc si sc ir. Ne modiflcd cimpul vibraliorrll. La totG: A: Dar existd dovezi qtiinlifice cd vor avea loc anurnite evenimente? DI. dar llu intotdeauna ili ies. iar in prczent se exanineazi tipurilc clc ncutlini tri se Soare rol lbarte importanl in c61eva din cele mai impoflantc procese fizice din Univers. Trebuie sd intelegi cstc nou qi pentru medinl gtiintific. vulcani? Dl.L ace$ti neutrini $i se pare ci intensitatea lor cregte.

dar de aici qi pini la a llisa totul. Un uric reiirgiu qi o r. sd qtii. miri alcs cf.ri in genere acest luclu nu este posibil in zoncic ii'iguiollsc. dar accasti afituatic se bazeazi pc anumite modelc n ale pe sirlulator. Dc lapt. Zarurile au fost aruncate $i nu nrai pot fi oprite. l)e ce ar lacc ei astt-el de investifii ncrentabile? Am rAmas putin surprinsi clc lbrmularea <eiir. Er-r nu pot sta pasiv.1n urtnttk ki versu. teea cc^ne va lace si t iurittettt pentrlt citcva lturi llrd curent.. Se pare cir va 1l ceva contiuuu. A: $i cAt va f ine? DI. lslauda. nlri irre ct srrr rnli t.4rune cd pc undeva plir. cLentuJr'cr erpl.X: Cc sc qtic clal csle rirptul cir in 2012 \/oln aveil explozii solare.rre . gindinJrr-rnr cd 5i el llcee plrtc Jirr acccari grupilrc.tic'? l)l.v An trnnuk ki )n tnnttk ki t.ziilor vLtlerniec.tie gi sd igi ia misnri.a introduccrca tlalelor s-a tinut cont de contextul actual. Iar laptul ci acc$tia $i-au luat nrisuri. A: Putem 1'ace ceva'/ Dl. Nirleni nu gtie concret daci va ll sau nu ccva. lri trcbuic si se ajute singuri . Spanra. Dc ahl'el mic mi sc irare lotal nociv si iti triiic.ut Eansa sd .i idcntic cu ei. cutrcmllr esle prost spus..c.r'rici rezerui dc alimenle tru strici.X: Ba da. Acum. se . nici cdt va line Se prcsr. lndia 5i China vor 1l cel mai aiectate din p iiirctii vecier-e ai intcgritilii teritoriale.. atlu. A: l)nl ccva concret. Este adevirat cI dacd ar f-r si nri analizcze cineva din punct de vcdcrc cnergctic. se picsttpuue cir in nrai la anui va iucepe totnl.rJrrl I rrropei s5 intle intro noui gl:rcialitrne.ral tercn in Patagor. Acest lucru va f'ace ca n. lluta aceasta llti-a$ cr-llrpara ceva in afar:t matilor ota.strt .X: Daci aq 1r in loct vostrrl.lar contin ttu. A: Am mai auzit varianta. Ei au ln:rt mirsuri pcr.X: Nimeni nr"l $tic..cr. i.riru ei gi lamiliile lor. Daci bombardatncntcle cncrgcticc se intensitrci sau scad. cll nll sirnt asta.X: Daca va fi aga sau nu vom vcdea.. In prezct:t guvernele lucrcazi la -un aVer tizoi barc sa I-f emiti oprirea brusci Ei in-rediati a aprovizionirii cu curent electric in ideea salv. dar asla nn mi f-ace sd subscriu modului lol de acliune qi gindire. Oaurenii 1r-ebLiie si se hrirircascir Iii pLegntiJi. sprc a nu ti luali prin snlprindere.ohlcmc ca: intensificat-ca cuiletnttrclot. A1i ai. Ar trebui ca oarletiii si . Nu se cuno.rilc exact nici cand va incepe. A: Spni <ei>. $i eu sunt ca ci. ['dnd spun lotul ni lcl'cr: la pr. cale nLl sc $tie cat va 1inc. hitr--adevir este bine si ai un plan de rezervir. spune mult. Llaci insd plecim dc ia urocielul actual.tci clalele se schitnbii. Explozia solari cc urmeazii va influenla in urod dccrsiv polaritatea Telrei gi va avca loc in tlod cer-t inversarea polilor uagnetici.1n LutnLik ki 1i \ grade lninini.il cc\il. .rvesteqti rniliarde in buucile pi depozite subterane? De ce lamilia Bush gi-a cumpf. Se pare cit Turcia.10 .ti viala gindindu{e la apocalipsii. dar nu gliu ce si zio.ri Ei .lrii translblnntolLelor.. 'frebuie sa seurna cd toaLi populalia rirmasir la nigla czitrc zona care \ lr rcprezenla atunci sudul. tu nu e$ti din aceiaqi grupare? Dl. Ca qr cind PirmAntul ar trcnura. Dc cc sd ir. rupcri cle lblii. dar ccea ce ne deosebeqle sunt intenfiile. cJlll l..tiu cd nu mai avem timp. iri dri . in Rominia vor tl culremure dar-nu vom avea schimbari gcogralice alc solului. clin cc in cc rnai nultc voci sustin acclczrgi tcorii. En qliu ce va ver. AceEtia gtiu toate astea de rnult tirnp. eu sunt dif'erit lajir de voi .ria? De ce Cloroana Brilanicii lnvesteste in Romdnia? De ce toati zona muntoasi din Aiiica cstc vdndutir cdtre guverne gi parliculari? lti pot cla zeci de exempie. c calc lungi. Ei sunt asigurali. Ccrt cste cit oamenii trebuic si qtrc.tu tnai lArziu. Dl.. t.i si nu caute rdspnnsuri gi sustinere la guvemurli $i socielaten $tiinlilicar.r n-riLi la anul.

. $i a. dar esre daroric rnea sd incerc. Ceea ce a mai riunas din pLrlerile lunii se vor intdlni ciutind solutii. doar doud rniliarde au viitorul r. Semi{ii. trei din aceste rase au fbst cclc care .rtem cei ce vI conduccm de milcnii. dar rnenoria lui ancesttall l-a flcltt si ne rciateze despre ei a.rdnlul va fi altfel din punct de vcdere geografic Ai oamct.zr-it pradi capcanei lor: nraterialismul.ansi. czue dc iirpt sulrt 6 spccii. iltbe. ia CreatorDl.rclucigarea cu pimdnlcnii. $tiu ci airr glcqil i:ti to{ii.rii igi vor schimba modr-rl de gindire.X: u\dic[ ia dumnezeul pe care vi l-am dat noi. va lirce ca echilibrtil si sc irrtoarc[.i implicarea pc care le aliga.ners mai depana. care vine din Constela{ia Pistorului-Ar1ulus. l'otul se va schimba. Am ri'imas r. iutt-n itscmenca situalie am o s(alc tlc rlisconlirrt.ii-au adus aporlul la apalilia umanitdtii actuaic. A: Printre care Ei aga-zigii reptilieni? Dl. iar in llecutul indepirtai al planetci. rlul din pitcate accstea vor fi ca gi ir. lrste ca qi cLun ceea cc a lbst lrebuie tlistrus spre a se reciidi o nouii lurne. cd Iloctc n\. Poate (:rtc doal inraginalia lnea.i e1brt.i acegti Gri. De lapt cxisti 3 rase care au intervenit: specia Nordici. Arii ulnrdtori vor 1l cataclismici clin toatc prnctcle de vederc social. in delrirrcntul srrlietului. inainte de deznodirnintul tragic.i priorititilc..n in :rl noualca ceas si vd lr-rali nrinirnc r. de lploximativ 1.ratura lor. care vi.X: De fapt existi 51 de rasc dc cxtratereqtri.1n tnnde ki i3 sohimbali deznoclirniir.roui orirrJuire. iar marile fan'rilii regale gi cele nobrliare (qi nu nLrnrai) rLu Af)N-ul lor.20 m. I)l. Davici mi-a explicat lirar. hazati pc rlte prilcrpii. La l)umnezeul Suprem.tr r :r li.r timp s-a pelr. Noi snr.u snllt ur. mea cste sd vd aiui sa iriceti clir riii muiT-i. l)e lapt tu ce imi poli sprLne despre accgti t olonizatori din vecirime'? Dl.ni place si creti cil in acel Lrltim rlinrrt.: La I)unrnezeu. Exista unii mici.r mesagcr clir:r r iitor'.rexistente.a cum crau ci atunci in urmi cu ciiteva sute de n-rii de ani. qtiu ci iirn lrlrl-o 1rt. Dupi ce va trecc anul 2012. care sunt agresivi pr-in insdqi r.ri clutrate. insi pot alit-na cu lriria pe irirrd ci ceva din interiorul mcu imi spunea ci vibralia lui nu imi corespunde.ne si vi spuui care a lbst cursul titnpului. tlltr rrr lolrtc astca simt .X: Da.1-al). dli ir.rtul. urmitorul an va fi un an dc regnrpare q.lrt ttnn.". Ali licut in a. estc libcrlLl voslnl arbitt'u.: i. geograflc. 1. dal ari ci. care sunt destul de paqr-rici.4. deqi ir. l)zrr anunnakki este o denllmire giobala. Va 1l ncccsalir o r. ir. A: Nu pot spune cir ccca cc inri sprri rrrr inti este cllllosclrt.olbea David.X: Anii ce vor veni vor 1l holardtori pentru umanitate. l-am lr. Voi ma puteli crctlc stru nu. iar intcnliiie qi faptele lor nn rnai sunt flcute Ia vedere ci sunt camuflate qi ascunsc aclcsea sub maqtile prieleniei gi ale altruismului.tc . Confom cu'sartina aotual.r:rsiunea . iir.l -.A.a 1el incit copir vo$tri si lie atr':r. intr-adevir existd aga-ziqi reptilieni. dar rtuvcmele sunl in contact direct cu 6 dintrc clc. econornic.** 12 )tt itnn. Acunr veli cr-rlegc roadcle muncii voiLstre. nn itnpr-tls .iaiizirt alcnt.rsi micar acru.. Dl.ndsuri dc protectie L. care vin din zona Olion .le iubire venit dc la El. Dcci spccia iurunnakki a crcat orlul..X: La care Ei te rcltri? .i bani. degi nu rlcbordeazd de bundtate $i existl cei mari.\ h rJ rtt Stt tlnnr^ ^i . lntrc timp au evoluat $i ei. nriJ A: Nu. doar ci 1i ei sunt de mai multe tipuri.tk kt versur t rr l)umnezeu ne . Despre acegtia i. Pirr. dc ilccarc rl|tir cintl sLrnt pus5. dar cu acccaqi r.t.. Era ca gi cum buna intenlie afirmatd nu se potrivea cu ernanafia gAndului.-!!d. cam la 2-3 ur.i cirre o lurne stalpinirai de instinctc.te clar. $iln ca esrc o misiune gru.i ci ne va mai da c. polie . ctr lcittc astea.nis ir.t.Limiti cle siguranla cLr cale vorbi:1.I indcpritluL ric ('r'cirlor. ln timp oe vorbea.

A: $i daci reugim? Dl. De unde si gtiu? A anuntat cineva? Dl.te din acegtia.ln. genereazd o energie. ver. A: I)ar sunt urnanoizi.ctra au lbst dc thpt o delegalie a celor 5 i de spccii. repiilc'? Dl.stts An tmnak ki 15 struciure. daci ii pot nurni aga. credir.ln unnttk ki .ror scuturi u4aq.-*Dacf.rcntelor alternaLive. A: Dar asta e un lucru bun.Ilit A: $i cale cste scopul accslei rcvenirilr Dl. Ei nu vor schimbarea. crisLaloterapiei.o sl arerrr o colrcrirrnc cu elrergi:r anceslrali.1. Ei vor sA plcvini accst lucrll. Accsta esLe $i motivul pentru care se inceatcd ciderea in derizoriu a astrologici.ir indepiltali de ele? Pr-in penibilizarea lor gi a celor cale clcd sau apclcazi la accste plactici. cea carc a tbst prezenlli aici.e. Dc lapt asta esle ntal. viitorul arati altf-el.iirs aici. l3i au avut mari problcmc ill trecut.. pcntru ci noi qtim ca acestea sunl lormele leale clc manifestarc a matclici qi dc epropicre de Crealie. Mai ales ccca cc va vcr.X: Tu qtii cn qi in prezent se sivArgcsc ritualuri clc sacrificiu? Ci tot ceea ce ne inconioari esLe dominat de simbolismul nostru $i ca noi $tim cd orice fblmi.X: Daci reugim. t I i t . tu $tii ca tot zrtilia oameni intri gi clacd casele ar fi pe sol? Per. Jpui rrrrii lLr pleclt. clinci la a trcia. A: lncearcd. Acum se pune in aplicare in contbrmitatc cu etapele car:e trebuiesc urlnate. dar nrr r or lerrpi. $i celclalte spccii sunt de acord'l Dl. De ce crezi ci s-a construit pe verticald? A: Pentru spaJiu. Vor ca Terra si intre in rnatea Conl'cderalie Galactici. Asta este motivul pentru care qi celelaltc specii s-au intors. daci nu. ctc. numar.rI ircr ll rLr rcr. care deja cxista.i dc accca nu pot accepta A: $i totuqi timp'? $i-au p[strat ritualurile. dar r. etc. Dl.r. ln prezent sc incearca montarca ur.1 An unnttk ki vet sus . A: Adici'l . atunci o altir spccie.r. mai putin una. inrplementarca idcii clc medicamente vitale. Tu gtii ci in 1998 s-a licut plima marc pace galacticS? A: Nu. A: Eu nu cred ci vol reugr. cea a Invititorilol va vcni pe Tcna sprc a vd da Clunoa$lerea Universald. La itrccput au oolaborat cu lolii. dar au qi ceva dc la insecte.raj orita tea.X: Pe naiba. crol. culoare.X: Plancta se alli in prcuiml unci catastrolc globaie. oamcnii au irtccput sa 5e lrelcascit. pc 'l'erra.rtru a se indcphrta omul de pirnant.X: Sunt un hibrid. Dacd vom reuqi sd tleccnr de iulic 20li.n cci ce aLl r. iar acest lucru ne va ajuta sf. etc. $i cr-uu si vi. i.r. Au lbst ibarte boinavi. $tiu ci te surprinde laptul cir volbesc cind la persoana intAia.rJclc atAla Dl. Ei sur. Asta cstc pArcrca tr]ca.ea batalie care se tirnp. r.noterapici. dar aga imi vine. ridicirn Terra fiird prca rnari pagnbe. Ei sunt aici de mult schimbarea. Dl. r.rodelelc dc viu.lin punct de vcdere ceorroriric.lti utnak ki tlucc. !l acca explozie solari. vo e este scopul? Ei vor si pistreze e la modil-rcarea ADN-ului.rtem o spccic sr"rperioali deoalecc a\rem iltglobat in noi toate n. Aceslc tl ei specii care au colonizat 'l.X: Da. lacem sf.r rnul1i ani in un. horneopatiei.ri.uai exact doar o par. Ccva intre ulnrnoizi Ei rcptile.X: Exisla anurnite date cheie. scoitterea in alala lcgii a tratar.X: O si ii adormim la loc. Sur. numcrologiei.ri . l)e la etajul trei in sns scade icgitura cu'lerra. Llnnitoarele etape vot fi: inler'zicerea produselor din plante. Dl.X: Vom vcdca. iar acest -fEcLrte T6atexunt CIL cr.

Dc cc clczi ci blusc qi dintr<rdati a aparut crizn? A: llxistir o explicatic. .r cc si iqi plitcasca rlirile. A: De cc'. I-a toate astea se adaugi insA inleresul lor clc a sabota e conomia lnondiala. Cici vLri putcti lnce orice. acum instl .. Nurrai ur. La toate astea sc aclaug:i gi inten{ia lor de a crea o noud ordirre rrondiali. .r -julul $i sc intorc dill illlelvcllil plitna oar:'t e rind in cind la nava mamd.r orq11!41 .X: 'lbatc accstca all ur. Std dour'$i aSternli. la un momcllt clat a lbst un baby-boor.ligantici navd.1n ttnnttk ki t'ersus . itrseatltlit t .nanrl popLr lalici.. in limp cc la tclcvizor vi vor Il lllczcntate clin ce in cc rnai multe rcclame cu thrlilii i'cricite. in prezer. dar carc csle scclp'.) Dl.n.lcln clc a'uir thcc si vi inJupnrt. ritiirtitilc vor fi co5r.1n unnak.iruajla s^d schimbai. este o explicaqie copilircascd. Vl1l ca 9i cum tririli acelaqi .. iar acest hlclu a licut ca balanfa si se dezcchilibreze. [)aci r'-ati lilncli cu totii la acest lrtcru. bcnzina sc va scun.adicir o natalitate crescutir.rtt .r sinu. Se incealcir ctcatea ultci bucle tcnrporale in . Nicl cLl llrl alr acccs de la un rrnurlit nivel in sus.iblationald. pini ir. Cu clit aceastd prlpastie se var adinci. A: Adici noi ne invdrtim acuur iutr-un cerc lcmporal'J l)cci nu mai avetn nicio 5lttlsill I)l.rl'.X: Pe ldr. A: lltnc.4t lunok ki .rpi pcslc rloaptc. cu atat $allsa l'oastri de a lace saltul se va diminua.ric rnai mult dir.rl scop: lr. se adaugd gi dolrinalia Di nu vol sd vi dca rllumr .-!*.i. Ei qtin cd fir:a voi nu pot supravieltti -Noi ne .r r.r rccle cataclisme t'tLl vor t ctti. care lttt cott.rdei lor.nic nu va rnri ll cum a lbst. cam de 12. $i de asenrcnenea existi o flotilir dc sntc clc^ -fcrrei rnici nave. anl aiturs .nomentul in care viitorul vi va fi pecetluit $i nu va mai exista o cale de salvare..t. cu aceleagi legi qi acciaqi conducitori. natalitatea cste in scildcre globalir. Apnr (amentele sc vor ieliini. cate c interesul lor''l Dl. La toate astca s-a adiugat si luusrrl r:r'rcrlt cle ulctlinlc Ai rlti. rrre si vd invArtiji pe vccie..kiversus tltt uttnttk ki 1l DLX: O si fie dcrapai ecou()rric la nivcl glohal T'otul r a explocla. dttl llLl irrll intbrmalii . ma5ini la superolcr-ti.lc parliiule.rperimentul-i ieLrgit. baricra spa{iu-tintp ar putca li spartd.000 kntp. sir vi nioclillce strllcturil r.rbe.rgd respcctarea agcr. pcntru cri onrnenii nu vor mai aYciL cr.. Nu Stitrr cc e5te ctl cil si ttici ce rntgn{ii are. I6 .ttt'' . r'acante clc lux. cu o sinsuri monccld. din cit qtiu eu. etc.itiintificc. Pc ile alt[ parte daca sttuLclll intr-o bucli.rrdalnici. mincarea sc va strica in lafluri.. Nir.l( nour cn('r'tlic. corect.ror-ri vibratie rrcniti si vir schit. t)l. A. ciici 11u vd \ cti pelurite si o cumpilati. Accclcratorul a 1'oii fornit Cled cn .r auzite..X: Ba cla.n spuneam.rici. copii zb'.i echilibr-at f-ac_ e_ latl schimbiirii. Accst luclu a thcut ca gi consumul sd creascir. clar voi vcti sul'eri dc lbame.) Dl. clin Univcr s vine o r. dar c rcllir.ttttlici cLt rr.X: Da.rt aceasti genclalie se indreapt5 cu pagi repezi citre pensic. rcspectiv zr llobalizdrii. A: Dar dc ce toate acestea.-Ei au cilnd a fost pornit accelcratorul Ei l-iru del'ectat. Distorsiunca nu c corrpatibilii cu vibratia nou-i gr clcci dacd sunlcti distorsionali vi vcfi indcpilta tot mai rnult de Sursir. care survolcazd ir.X: Dupi cLu.

Dl. -i. Noi vi clirnr .ijlr(lu-Dri..calci cl ar-r inlercs sii \iini llstc nrLrli nrlri Ll._.'l \ r'i trr'trttit sa \. clar ... Abia atunci. ciu'uia copiluI ii pliingc cri \rrcu o noui biciclcL.. A: $i dc cc sar l1u ajungcrll'l Dl.r sau tclelbn. ascnrinritoa.X: Am sir ili spun acum un lrilrc secret.r lrre-. I'otodati alilll)ra mca intcrioari .t I)rr'. .r se 1a sliir'pi.u ci atr-lnci cincl veti irlingc acea slarc veli rcaliza cinc sunteli $i cc putere avcti.r i.or dc conc{us.:iruta..izLrt viitorul planetci.n privirca lui era lipsita de viata.rii ritr' .etc. nraqini. clar.X: Pcnlr.tir..rtir 'pi urritrrrii. etc.iatir c. Lc trcb'ria ccra Drirl aarc sii \'a abati dc ia crLle 1i :ru g:isit cca nriri Lrunri uretodi. Nrr 1to{i inilut-nta r-ln ()nl in\'altilt sal gincleesciil I)cei crccic-lniL catitclisnrelc \.-. \.-r crlt rnai mUlti cu atat utai grcu de rn:inipulrt. \. '.X: 'l u nu intclogi ci accasta cstc ultima \ oastri sansi. ccca cc va mai rartrine rlin populalia Telrei. trn ilis opac. s-au giinclit ce pot lircc si ii controlcze 'i utur. va Il o tlCimE.lul cltrr:r Ir r.)r'\eu.X: Da. cirnria nu ii ajLrng banit sir plcce in vacanti.isurr sl-r vi schinrblti soarta'l Voi. cltrc criz:r ur.i cic adcvirrata noastri ltaturl:r.rc: bani.a cs1c.r stlrlc h tlrc ei nrr ror cu rrri sa rrjLrngcti.ri rii itrr.. 3\ cr Ii. Toti piimdnlenii vor'li .lia sunt pr-ltirli $i intotdeaLlna rnulgir:rlizati Acegtia nu contcazd.ri cc sLiill in lrlala Lnar rlol ora5e. e\is(a li prcoti a(lc\'au a!i ! Cale :ru har cale nr-r suut dominali cle ir...scantu-cli_iq caz rle cataclisnr r or rlur.lli-uiit.rci au vcnit cu rdeca dc ar indrc'|ta Ii)r'ta creal()arc tot L rrlr-e rnatcrialisrn.l (inc! .re cu nrailasea broa5tci.i se ioacli doal cll ulintcii volslu. dar acc. Lrnntl: ki t tt :tt. t. adrcii oameni siurplr.ln unnuA Ai t cr. interlocutortLl mcu trra privi rrtldnc. imi pirea ca $i eur.nrrretli rhr'. Ei \a erclzl o rcrrlitrrlc lr. clczi ci sc r:incicqtc la ctolutie spirituala].l. l. li .. l.i rrr.iu ()nl carc nu arc cc pr-ure pc nrasir. ci dacar nu scipati clin robic.s ln unntA Ai . am sinrlit un llor recc pc fila spinalii.rvciiTtir:tar.rt. rititelti rireitt.X: Poatc. in 2015. eu am \'.? A: Nu.r inccpttl \ii su c.'lirul l'(rt:u A: Ca in Sccrctul? I)l..i qtic. fi i1r ciar . Atat lc s l)t nccesari C'.'\dicd te l'ncc sri Le disociczi tle colcclir. l.1 8 lt. Mintile clcslrrpalc luLr iru cc r. Subliniez: rerltlr.i.J1tntc!i 1r r uti plrtca rvca oricc lil de vialir gi de viiior. carc nll irrc cu ce i$i plalli lirctluile.rrlilt rr: .'' i:. llsh-nrir. Tu nu intelegi cd voi sin3uli sr-rntc!i in tr.i vi luiinr povcrilc clc pc unrcli. ci laccala degajatd dc cr.000 dc ani? A: $i cam cc am putca lilcc'? Dl. nlrita tot./.. .X: lla lor \ cni..logrrlicii si r. l. ccce ce il va facc sir se adinccasca 5i mai tarc in clepresie. doar cf.rtunci vir r. Voi LrLi sLrntcti rrnull Asta tr-cbLrie si Numai iurPreunir "stiti .i noi o concluccnr A.ie in r.cti da seatna .i ii r espccti. Noi arn cliclit-o.X: Asla cstc altd urallilulale carc lc-a iegit. []c iti spunc Sccrctul'/ Si iti (lorc$ti pcntru tir. ccva ce ercd cd rnir va face si plirtcsc cu viata. I)upir cunr \puneam. tcID qi lirri vlagir Dcqi figula lLri cra zArnbitoare. []iserica estc a noaslri! Noi suntcm biscr ica.Vazlnd ci oarneni clin ce in cc mlri nLlrncro$i sc indrcaltth citre l)Lrterea intcrioalir.rjrll i.oI Si controlezi o lt Lrilne rlin popultrf ic. I)aci totu-l ciccur-ge (roulbrnl viitorului actr"ral. Hai..i tltnpor'ali. rtrl 'iiirniv'ictimc 5i cel nrai rr..\ccls1a ' .ttrt In trttnok ki I9 Dl. Spun/inil aceste cuvintc.ar Yor line prizonicri inca 26. lu\. I:iciart clin voi csle oglinda ccluilalt.ru culoarea a lbst cca crre ln-a 1i'agrat.rrll c. cind privirile noastrc se intahliral am rcalizat ca ocilii lui avc:lu o culorrc ciudatal. sarnaltxtc.'r'Liliri.rstincte ataviccl $i lumca ii . L. cir ncrgc la c LrISUri esotcricc. dal se va duce cirtrc biserici qi sc va fuga! Dl..i sigur prcotul ii var spune ca pkil(-fte pcntlu propliilc 1apLe.re siar. a. Dl.

s-a scos aerul pentru a sc climina vibraliile gi apoi a fost apucati cu un diapazon.unnqk. dar intr-o altd dimensiune.ki versw An.X: Experimentul a pornit cu o bucatd de metal lirarte sublire. spirituald. lilectronii.ki An. poate exista sirrrultan intr-un univers paralel. oamenii ar fi speriali gi vulnerabili.20 An.X: Vor fi mai multe simultan.r-rp. Asta arald cd ipotetica cr'rlitorie in timp este posibili. nu ar avea rost folosirea unor asemenea metode. se vor gAndi si profite de avantajul armelor nucleare rdmase gi vor face uz de acestea.X: Este greu de perceput cu mintea actuald.2014 se va deschide o poarte stelar[. griji. Acest lucru se poate int6mpla. doar cAnd mdsurdm pozilia unui electron pe care il forfdm sd aibd o anumitd pozilie specificd.ki yersus An.ki 21 morli de foame gi decimafi de boli. si-a observat cd frrul respectiv de metal se migcd.X: Tu nu cunogti teoria universurilor paralele? A: Ba da. Aceasta este de fapt planeta care va face trecerea. Din pdcate cei care au avut acces la aceastd cale din viitor au fost foarte pulini. Cercetdtorul Andrew Cleland.X: Ce puteJi face? Eu qtiu cd pe data de 25. care va scufunda Terra in iarni nucleard pentru cAteva zeci sau sute de ani. de fapt ceea ce a mai rdmas din ele. A: $i cei ce trec unde vor ajunge? Dl. deqi stirtca nemiqcat in acelagi timp.unnak. Cu siguranld ci umanitatea rdmasd le-ar fi recunoscdtoare. A: Dar portalul se va deschide intr-un anume loc? Dl. A: $i cum s-ar traduce acest experiment? Dl. Cred cd ar avea rezultate mult mai bune dacd ar aproviziona supravieluitorii cu alimente gi medicamente. A: $i cum s-a demonstrat acest lucru? Dl.0'1 . acea planeta care vd va oferi suportul pentru a deveni universali. universul . populaJia va fi decimatd. lipsuri. fari boli.X: Sd zicem cI tu in Bucuregti te duci la cumpirituri. iar referitor la teoria { lrriversurilor paralele. a avut ideea de a aplica acelaqi principiu al electronului unui atom gi in cazul unui obiect vizibil cu ochiul liber.X: Ba existd. menitd sd vd ducd de aici cdtre o altd lume. adicd la nivel subatomic. de evolulie spirituald. aceasta este noua Terra. La Universitatea California din Santa Ilarbara s-a fhcut o demonstralie qtiinlificd prin care s-a rrli(at ci un obiect pe care-l vezi in fa\d. dar intr-un alt univers. PoarIa vd va fi deschisd sau va veni la voi. dar din cele afirmate inleleg cd o Terra lr'rmdne aici gi va fi pustiitd de iarna nucleard gi o altd 'lcrra va prelua o parte din popula{ie. o gaurd de vierme. A: Adicd pe o alti Terra? Dl.X: Pe Tena. Trebuie sir gdndegti in termeni mici. nu exist6 d ovezi clare. qtiinlifice. tunelul Einstein-Rosen. Al. de dimensiunea unui fir de pdr. Eu am venit sA vd spun sd treceli. una plind de pace gi brindtate. A: Am mai auzit teoria.unnqk. De asemenea aceastd teorie spune cd pe timpul observaliei. sunt greu (lc captat deoarece se rotesc cu viteze diferite in acelaqi tir. care se invdrl in nucleul unui atom. cel care a r-calizat experimentul.unnak. Va incepe un rdzboi nuclear. Nu cred in ea gi mai ales ce guvern ar face uz de arme nucleare gi de ce? Oricum daca e sd fie aga ceva. Ceea ce trebuie sd faceli este sd vd ducefi intracolo. presupundnd cd ar fi aga ce putem face? DI. A: Este un lucru imposibil! Dl. O Terra evoluatd. Totuqi. Intenlia conteazd. Cdteva guveme. Este singura voastrd qansd de a supravielui. Doar o micd parte din oameni va supravielui ascunzdndu-se in peqteri. citegti o carte. Le veJi vedea pe cer. Aceasta a lost rAcite intr-un frigider special. acolo unde particulele atomice nu se pot menline.

La asta se va adaugd gi bombardarnentul energetic venit din cosmos. A: $tiu cd se spune cd este foarte important5.1 13 Herzi rezonanta Schuman se deschide ru a asoclat-o cu cu locatra exacta a Manr Plramlde. Ea secretd melatorrina in stare de relaxare qi are capacitatea de a varia lirnclie de energia electromagneticd. politic5. Reiese cd noi suntem in acela$i timp in doud sau mai muite localii 9i putem avea doud sau mai multe activitdli paralele. Ar fi posibil. Atata tot. cu asemenea forle sunt con$tienfi de aceste aspecte. climatericA. in alt univers ea poate deja sd se fr aqezat pe o creangd.unnak. nimic nu va putea fi redresat.. Este doar o unitate de mdsurd pdmanteand. Oamenii vor fi din ce in ce mai dezorientaJi. sinucidere..X: Importantd? Glanda pineal[ funcjioneazd in lcclagi ritm cu hipotalamusul. Poli face diferite activitdji in acela$i timp. si gtie.X: La aceasti intrebare nu ifi pot rdspunde. l:ste singura salvare! Tu nu inlelegi ca vibratia Terrei se l. Cei ce lucreazS. intotdeauna va exista un univers. O stare de panicd va cuprinde oamenirea gi mulli vor fi cei care vor cAuta scAparea in medicamente. atunci poate exista cineva care poate manipula istoda? Dl. Dl. A: $i nu este a. care rnirrimea unui bob de mazdre gi este Nimic nu va mai fi cum a fost gi in ciuda eforturilor irlc:EEid-Ien-iiGGlitotodatd conline o hartd completd a t irrpului vintal al acestuia.wnak kiversus An unnak. Timpul poate fi strdbdtut in toate direcliile qi inainte qi inapoi. Pentru voi curge intr-un singur sens.annak. A: Asta inseamni cd s-a inventat ceva cu care te poli deplasa in viitor 9i in trecut? Dl. sexualitate. cdci el nu este doar liniar.' A.X: Da.l(llca. sete. ki versus An. Nimic. $i pe de altA parte existd anumite legi pe care trebuie sd le respecli. Totul va Ii haotic $i va continua aga pAnd cdnd va incepe derularea cvenimentelor de care !i-am vorbit. A: Este foarle greu de infeles. iar hipotalamusul coordorrcazd reacliile legate de foame. ce trebuie sd fac cu aceasti informalie? Nu ili ascund cd am mai auzit-o gi din altd sursi. l)ar toate aceste sunt date spre evolujie $i de aceea trcbuie sd le suportali cu incredere. A: Adicd acea gaure de vierme de care vorbeai s-ar deschide sigur in viitor? Dl.AdrsA-rQZAlAEB lgh"-ari? Dl.22 An. Dl. A: $i referitor la tunelul ce se va deschide pe 25-07. bduturd sau mai rau.X: Da.X: Vremurile care vor veni vor fi foarte tulburi. Md refer la situalia cconomic5. dtmul biologic qi procesul de imbdtrAnire.X: Da.ki An. I)l.X: Nu.X: Sn o dai oamenilor. De fapt timpul nu existd. tlisperate.X: Da. Voi vedeli timpul ca fiind real. sA poatd lua decizii in cunogtinld de canz6..a? Dl. o dimensiune in care istoria sau viitorul ar rdm6ne identice.ki 23 inghea!6 Si nu putem vedea decat o realitate. dar puJin probabil. A: Altceva mai trebuie sl spun? Dl. Cam aga ceva. care vd va aduce stiiri de dezandejde 9i depresie. sociald.2014. Este activatd de lumind qi eontroleazd varialiile bioritmului natural al organismului. S-au fEcut cercetdri . Adic[ dacd ne uitdm in acest univers la o pasdre care $i-a luat zborul. La tl 1. iar atunci cdnd va vcni timpul sd faceli trecerea. A: Dar plecdnd de la ideea cd ar fi posibil. Este singura voastrd $ansa.

zeita distrugerii in hinduism are pdrul sub forma unui con. Pane. stdnd calmd pe canapea gi mdncAnd floricele? A: Eu nu mi mai uit la qtiri. Aceste teorii apocaliptice ne rdstoarnd egafodajul. A: $tiu.X: Da. Omul iqi pierde identitatea de sine gi devine universal. Este o teorie noud. omul iqi poate modifica starea de congtienli gi congtiinld $i cA poate avea acces la toate informaJiile Universului. A: Asta este gi motivul pentru care am inceput sd scriu.X: Noud? Se qtie din vechims. chiar dacd este zugravit in roz. $i astfel omul poate accesa forme inalte de congtiinla.Luminitorul trupului este ochiul. iar atunci cAnd o fac vcritic informafia. zeul babilonian line in mdnd un con.. Sumedenii au fbcut reprezent5"ri ale anunnakkilor care apar avand in varful coifului un con de brad. iar acest lucru face ca al treilea ochi sb se deschidd.. irrtotdeauna in relatare apare cuvAntul normal. Shiva. Este greu sA accepli un viitor ipotetic. Consider cd este de datoria mea sd impdrtdqesc Iumii aceste informalii. X: Cd odatd cu trezirea energiei kundalini gi a glandei pineale. V-a1i gdndit ce inseamnd toate Oare inaintagii voqtri woiau sd vd lransmitd ceva? A: $i ce vroiau sd ne transmitd? acestea? Dl.. A: Muribunde sau nu. asemdndtor glandei pineale. Din pacate acest lucru nu este cunoscut.X: Nu sunteli idiofi. oamenii. inccndii. etc. tefi orbi qi progti. Ceea ce am constatat clar.rtotdeauna am triit cu speranla cd mAine va fi trai bine. j afuri. ir. Pdnd sd ajungeli acolo. fi eu caut argumente care sA rAstoame aceste presupurrcri. Vd arr.''. Dl. .SJ. Osiris este desenat lin6nd un qarpe in mdnd. Este chiar pcnibil. iar lAngd acesta un leu asemandtor Sfrnxului. ci copiii nogtri vor avea un avantaj dacd noi ne sacrilicdm. Existd reprezentdri antice.unnqkki versus An. este societatea in care trdim gi pe care o cunoa$tem.. tot trupul tdu va fi luminat". cecrezi?. omul va deveni mai sensibil. Omul este supus acestor schimbdri. tllr totugi normald. este faptul cd in momentul in care cineva vine cu o teorie prin care oamenilor li se rrlati. Exista informalii peste tot. pentru ca nimic sd nu vd afecteze rLrtina. doar manipulabili. Dar este tlltoritd vou5. reprezentdnd energia kundalini care urcd spre glanda pineali. Voi vd doriJi ca gtirea sd fie una exhemd. Ldngi ea se afld un sarcofag.unnak. dureri de cap.i Iisus v-a spus: . simJurile se vor asculi.rafi in continuare de ultimele zvacniri ale unei societili niuribunde. $i mie imi este greu sd le accept. Dionisius. la baza cdnia se afld inscriplii cuneiforme.ki 25 dar cea mai spectaculoasd schimbare va ADN-ului. Noi. ce va veni sar o sutd se il contrazicd..unnak. Tu nu te uili la qtiri despre crime. Eu nu gtiu cine sau de cc are impresia cd toli sunlem idiofi. La fel gi cu Icnomenele extreme care au apArut in ultima perioadd. Este o mdsurd de autoprotecjie 5i sd gtii cd nu ii pot condamna. Thamus. or sa apare migene. stdri contradictorii. Dacd va ii ochiul tdu curat. Problema este cd voi nu lreli sd le vedeli.. DI. violuri. pdzitorul lumii de dincolo are in v6rfu1 ldncii. un con. Cred cd Asta este motivul pentuu care mulli refuzd sd accepte aceste informalii. La Vatican existd in Curtea Conului o statuie ce are forma unui con de brad.unnak.ki yersus An. Dl. cAci este prestabilit.24 An.p3l.ki An. Asta vA a$teaptd! Dar pAnd acolo mai aveli un pic de infruntat.acestea vA sunt date fi la nivelul terie. Este foarte simplu sd ili dai sema cine . de evitat nu se poate. dar acum este bine ca oamenii sd fie informali gi sd gtie anumite lucruri.

Eu nu spun ca am dreptate. ci ei au pierdut bitdlia. Oamenii se vor ridica vibrafional in trup.rrrr lLln.I( nc pute[l salva suntem noi ingine.unnak.ki lrr caLc se An. iar desprinderea . nu mI lr.. ba mai mult.. Pur qi simplu. v-am spus 5i repet. etc. etc.t cnalii pe care vi le-am relatat le vcti auzi dir. ---R-estul disculiei a fost unul banal.r ce in ce rnrri dcs. boli. boli. Nu luali de bun nimic ai nu uitali cd singurii r. se afld pe o curbi ascendentd vibralional.1rrrrrc inima. dar nu pot interveni in liberul nostru arbitru. ci din contri atunci va incepe o lume noud. Intr-adever. diu cale . Cu sigurangd este o lume aparent bund.ki versus An. Ei au venit sd ne ajute. insi intervine o problemd cdci iqi dau seama c6 nu pot trdi fdr6 noi. Au fEcut-o de milenii '. apropierea de Creator.ibilitatea si mi ingel.unnak. Ei trebuie sd plece.rrrrintcsc doar cAliva: Nostradamus. in care sperd sd arragA cAt mai multe suflete.r'opul final. Ceea ce v-am spus este sutd la suta adevdrat.. Dar adaugi gi prorocirile unor lrari ini1iali. rr. din ce gtiu gi ce simt. Eu cred si revenim. ceci sd nu uit6m ce ace$ti anunnakki sunt experli rrr ir irnbina adevdrul cu minciuna. Repet: ce cred eu.' Din tot ce gtiu. existd 1'or.ceri.ki 27 spune adevlrul sau nu. dar cert nu este o lume in care noi si ne putem valorifica potenfele date de Creator. dacA verifici din mai multe surse. totul este sd ili dai seama unde este realitatea gi unde este intervenlia umani.rs gi o noud umanitate. Iar daci vezi cA anumite persoane sau grupuri fac relatdri trunchiate sau eronate este bine si le evi1i. Va fi o lume condusd tot de ei gi guvernatd tot de legile lor. Irlgar Cayce. Este ceva ce nu s-a mai jdcut $i de aceea suntem asistafi de diverse civilizajii extraterestre. . tunak. mai ales cd sunt din r c in ce mai disperali. Probabil cA aceste '. dar am fEcut-o cu un scop anume. ca si nu mai vorbim de Biblie. in epoca spirirualitalii. pe care nu are sens sa il relatez. De aceea au creat un univers paralel. restructurdri. Fiecare din noi qi ri'1r ll un loc. pierderi. Vanga.r rrLr vdd de ce nu ar face-o $i acum. nu \r(inr sd imi preluaJi ideile. Este unic in istoria Creatiei. au emolii.. Numai ridicAndu-ne vibralia putem crca o rr. Ei sunt. Poate c5. Sundar Sing.r(crsta poate fi una grea gi dureroasl.r/ez ps niciun argument $tiinlific. vom avea lipsuri..26 An. Eu cred Pemantul. Nu e greu. ceea ce vd rog esle ca atunci r irn(l vcti auzi de anumite planuri de salvare. ki versus An. vom rrlra in Epoca de aur. Am sd vi spun gi ce cred eu despre aceastd intdlnire. dar cu siguranfd nicio iamd nucleard nu va veni in 2015. a pdcii gi a rrrbilii. Eu gtiu cd Terra va trece printr-o mare schimbare. pentru a ajunge acolo trebuie se rerrrrrrfim la vechile paradigme gi cutume. de portaluri.unnak. lipsitn de griji. dar sd nu uitiim . Nu md bazez pe nimic altceva decdt pe feeling-ul meu. sA gandifi cu sufletul gi sd faceli ceea ce vi '.

printre care: Ur. iar hitilii sanhara. rrrr ini{iat primele schimburi comerciale cu alte popoare.TI in continualea c54ii. dar nici rrrrul din ei nu a luat in stipAnire intregul Sumer. Babilon.sumerian" este un nume dat de vechii locuitori ai Mesopotamiei de Sud qi succesorii acestora: rrkl<adienii semitici. rrrr licut descoperiri in astrologie gi astronomic.. Tot ei au fdcut plimele incercdri de irigalii sistematizate in agricultur6. ('rrvintul akkadian .strdini cu fala neagrd". inainte de a vd mai relata cAteva irrtilniri la limita credibilildlii. literal insemnand poporul cu laJd neagrd. mi-am plopus si aduc cAteva ldmuriri cu privire la tnblilele strmeriene.Shumer" indici zona numitd de ei Srrnrerul de Sud. Localizarea lor.. :rc afld intre fluviile Tigru gi Eufrat actualmente zona lrlkului.. Numele de . egiplcnii rnnrcau acest teriloriu sngr. Fiecare or ag era vdzut ca un stat gi igi avea propriul rege. N ippur. Se pare cd . cuvdntul ebraic era ginar. ca aqezare geograficd.rccstc denumiri pot fi posibile variante ale cuvdntului Srrnrcr sau sumerian. Kig.leaglnul civilizalici" Sumerul a servit ca loc clc aparilie pentru unele dintre cele mai tirnpurii rrlcziri umane" Dezvoltalea acestora a fost pusd pe seama t . pe care le-am avut. Sumerienii purtau inilial numele de 'rrrg-giga. Ei sunt cei ce au inventat scrierea cuneiformd qi rrrr construit primele orage civilizate. Ninive 9i Assur.. (lunoscut ca . Istoria oficiald ne aratd cd sumerienii sunt unul din clc mai vechi popoare ale omenirii gi cd sunt inaintagii rrrcsopotamienilor. Istoricul babilonian Berossus spune ( ir sumerienii erau .

civiliza{ia sumeriand a fbst absorbitd de citre cea babilonianl. Umma. harponul.rlrclor curate terestre Ei de snb pirnAnt. arta qi scrisul.Hr. Surnerienii fEceau corner{ in piele uriaqe.rll regald de la Ur au fost descoperite multe obiecte din . Trebuie menlionat cd in Sumerul antic cr istau: scrierea.untak. pAnd in momentul in care descoperirile oficiale .llr. venind posibil din zona stepelor siberiene. Practicau agricultura gi cregLcau suine. urmat apoi de Eridu. Erau o populatie indoeuropoand vorbind o limbn aglurir.. Zigwatul era impf. Primele infonna{ii despre aceasE civilizatie care ne-au rtmas pdnd in prezent. zeiJa .ki 30 An. cum era cel din Ur. templele aveau forma unor piramide inalte dcnumite zigurate.). sumerienii au aparut in sudul Mesopotamiei pe la inceputul mileniului al IVlea i.rrhcologice vor ardta cA au existat qi alte civilizalii mai r echi de $ase milenii. Acestc indeletniciri au fbcut ca populajia sd creascd. Arheologii ne explici laptul ci aceasti cuhrrii sumeriani este continuititea celei dinlAi perioade a Ubaidului Timpuriu (5300-4700 i. lurrnaqamentul cailor.. se pot afla din sludierea operei sumeriene.ianti.rrnrcnilor invnlAndu-i pe oameni $tiinla. calenda- rclc. care era qi mare preot. ei puneau in mormdnt aldturi de cel decedat uneltc. dalta. astronomia. sandalele.r. Sumerienii erau un popor migrator. Ultcrior. qeile. Nipur.unnak. ascmdnltoare Iimbii turce vechi.rele ora$e-cetdli ale omenirii. lnfluen{a culturii sumeriene porne$te din cele douE rrrrri centre cultural-religioase: Eridu in Sud 9i Nippur in Norcl. oficia ceremonii religioase gi efectua sacrificii in templul situat in vdrful tumului.e lut colorate $i ornamentate cu figuri umane de animale qi pdsiri gi stdpdneau metoda topirii metalelor. de lirnbi semitd.renit qi primele date despre o religie politeistd. acul. In orice caz nu erau autohroni. '. Tot din Sumer rrc-au parr.rpci. ivitd in zona pe la 3500 i. Zeila . ziduri. Unele informatii vin de la biblioteca sumerirrnir din Nippur. in nec. obiecte de valoare care ne aratA credinla lor intr-o viald dupd moarte. armura. zeila .lrn " era principala responsabild de binecuvAntdli.An unnak. cuiele. in jurul anului 2000 i. Regele. roata olarulrri. $tim i ir liecare ora$-stat avca propriul lui zeu care era princi1'rrlrrl idol al oraqului. etc.y An.Hr. Nippur 'ic pare cA era cel mai imporlant centrul religios gi cultrrral al civilizaliei sumeriene. morile.inci.Hr. Lagaq. deoarece sumerienii credeau cd zeii coborau din cer in gapte zile.. inelele.unnqk.o1'.kiyersu. z\stl'el Eridu a avut-o pe EA. iar altele de la biblioteca construitd de liL'gcle Assurbanipal al Asiriei din secolul 7 i.. Uruk. laceau vase ij. Sumerienilor li se atribuie descoperirea 1-aptului cd rotii olarului gi tehnologia prelucrdrii metalelor. Cunogteau lesutul Si oldritul. ovine qi bovine.tit in gapte etaje. matematica. carul de luptl. Multe din obiceiurile qi caracteristicile ale popoarelor rrl'liadiene gi sumeriene le aflim din scrierile cuneiforme lrL care le gdsim tipdrite pe tAblile de ceramicd. Ritualul de inmormAntare era complex. in jurul rrrrului 3300 i.ki versus An. . trebuie si acceptAm varianta cercetrrlor-ilor qi sd ii considerim pe sumerieni ca fiind primii rrrtcmeietori ai civilizalici pe Terra. sistemele de irigajii. a construit atat un sistem de canale ciit gi prirr. piatrd. Nu se cunoagtc cu exactitate locul apariiiei civilizaliei sumeriene.ki 3 1 civilizafia sunreriani.lrrt: Ur.ru qi lapislazuli. roata.Hr. Poporul sulaerian s-a agczat pe teritoriul acesta gi au inceput sd locuiasci in zonele lertile irigate de rAurile Tigru qi Eufrat.t. Sumerienii aveau obiceiul de a conslrui un templu in centrul fiecdrui ora$-stat. sibiile. Astfel au apdrut numeroase ora$e. ei foloseau nigte discuri de lut pentru a r'rrrnpdra diferite bunuri. iar ENHIL a lbst zeul furtunii in Nippur.Hr.. EA era prietena . Creatori a cclei mai mari civilizatii regionale qi a celei dintai etape istorice. r\stl'cl.

formAnd o singuri r rr ilizalie.e duCeau la un sincretism politic ai totodatA religios' Cirtre secolul XXIII i.).zeul soarelui . puterea Sumerului dddea '. ridicdnd astfel standardul vielii ( Ur.e erau ilc ordin politic. \15-2279 i. imbrdcdminte. astfel ci regele semit Sargon I (circa .zeifa f'ertililafii $i a dragostei. Aceste certuri dintre . supranutnit cel Mare. Inanna . Hammurabi a unit aceste lrrruturi qi a infiiniat Imperiul Babilonian printr-o uniune '.rrrncriand. triburile sumeriene au existat ca popor in paftea de sud a vdii Eufratului.cnrne vizibile de declin 9i nu se mai putea apdra de rrrvaziile strdine.Hr. iar lara se va numi Sumer-Akkad.rrblbil oraqul Bagdad care era numit de Agade.rLlirclieni.el era ajutorul regilor $i un mare viteaz. fiecare ora$ avea un templu cu un mare preot. precum zeul soarelui gi al apei. Eridu el'a un orag port gi avea astfel posibilitatea unei mai bune interacliuni cu celelalte popoare deoarece lbcea comer! cu ele. le . Dc acum inainte sunt cunosculi ca rrr singur popor. L)in1re cele mai importante oraqe sumeriene amintim gi acltninistrativ-politice.unnak. 'ril$ului l)cseori bdtdliile care se dddeau intre aceste ora. Putem spune cd sumerienii aveau peste 60 de zcitdli. rege in frunte qi o zeitate supremi.zeila-mamd. Temple inchinate zeilor erau intAlnite in toate oragele Sumerienilor. cucereqte intreaga o transformd in 1.r rrncrieno-akkadiani. Ora$ul Nippur nu gi-a impus hegemonia politicd ci a dominat spiritual celelalte ora$e. Ea . Aceste inscriplii arata cd acest oraS incd din timpuri foarlc vecl. Existau qi alte temple pentru celelalte zeitAfi dar templul principal catacleriza zeitatea supremi din acel orag. inainte de a veni sumerienii cra un ora$ rcligios in care se venerau zei. Inscriptiile Lugal-Zage-Si 9i Lugal-Kigub-Nidudu ne of'erd o perspectivi interesantA asupra acestei cetdli. Dupd cum am mai spus. Oamenii aduceau uneori ca jertfi vegetale.zeila apei. cu o singuri limbd. parfumuri.32 An unnak.zeul aerului . Fiecare ora$ a avut propriul lui zeu suprem. . ki An. Shamash . Anu era zeul cerului gi era considerat zeul-zetlor.ki versus Art. Hammurabi a fost regele care a oferit poporrrlrri uu set de reguli. Istoricii afirmi cd aproximativ cu 3000 de ani inaintea cre$tinismului gi a civilizajiei cregtine. l'rin anii 1958-1916 i.rrncstccatd din nou cu invadatorii va lua numele de .ri.rrii. semitd. o va inlocui pe cea '.. . stabilegte noua capitald la Agade $i oraq al lurrii Populalia. Rugdciunile erau deseori inso{ite de sacrificii animale.ttnnak ki 33 Oarnenii din Eridu aveau astfel de la zeila EA un set de reguli care trebuia respectat de intregul orat. Enlil . ceea ce il caracterizeazd ca un 'Iimp rr)parrat inlelept gi un br-ur conducdlol militaro-politic. Arheologii au explicat cA toatd societatea cra construitl pe o culturd gi religie animistd. r'l mai puternic Ai mai bogat . etc. economic Ai religios. Nu mai putin important a fost rcgcle Nammu din Ur. limba akkadianS. Ninhursag .'ra. care a dat legi privitoare la orga.'izare qi administrare.'Capitala rrrpcriului pe care l-a ridicat Sargon (2371-2316) a fost l. legume.FIr. unnqk. Dupd sumerieni au urmat babilonienii carc au triit in jurul rAului Eufrat.kiversus An. Este important de menfionat cd cosmologia lor suslinea cd pamantul a iesit de sub apele cele mari formdn l uscatul de azi. Nanna(Sin) era zeul lunii.Hr.

in traducere. a ajuns la concluzia cd aceastd civilizatie sumeriand a fost un <dar al zeilor>. printrc consideranduJe neverosimile.ki .unnak. care a studiat ani la rind aceste texte $i care. Ceea ce este insi important Si interesant de aprofundat este Lista Sumeriand a Zeilor gi Zeilelor. comunitatea gtiinlificd a respins aceste informalii intAlnite apoi in astronomia Greciei antice. primelc 5 pla_ nete.unnak ki versus An unnuk ki 35 de 1000 de ani Babilonul a dominat situalia in lumea dintre cele 2 riAuri gi chiar mai mult $i mai departe. care ui. atat din punct de vedere istoric. pe care asirienii gi babilonienii o numeau Marduk. cAt qi religios. cei care au venit din cer pe pdmdnt.lalte cul_ umanitdlii.unnak. Sumerienii in ocazia acestor gantiere s-au g5sit aproximativ 250. dar degi au trecut peste 150 de ani de la aceste evenimente. Ei igi bazeazd argumenta{ia gi pe faptul cd conducdtorii sunt descrigi ca fiind zei sau nemuritori.34 An. Cel mai important apdrAtor gi traducitor al acestor scrieri este reputatul savant Zecharia Sitchin. cavalerii gi divizia de arcagi. poafii nume sumeriene. Aceastd listd se afli gravatd pe o multitudine de tdblile de lut qi sigilii de piatrd qi cuprinde o perioadd de aproximativ 400. Aceasta ar fi istoria oficiald.unnak. ele continua sA fie ignorate gi excluse din istoria oficiald. in urma unor argumente coerente. preponderent din lut gi piatrd. Cu toate cd anumite voci au afimrat ca ele sunt reale qi trebuiesc acceptate. care au venit pe pimdnt gi au creat rasa umand. efectuate de Sir Lavard din Telloh. datoritd lungii perioade pe care o acoperd. ir i cele $i c i arheologice. buni sau rii. Majoritatea acestora fac referire la situalia economicd. istoric qi poliglot. care se v[d cu ochiul liber. Nu putem sd nu facem o corelafie cu religia oficiald qi anume cu faptul cd in Genezd apar niqte personaje ce sunt numite Nefilimi. religioasi Ei politice din acea perioadd. pe care se tradus decAt foarte pufine. dar a cdrui interpretare corectd ar fi: cei care au venitjos. Din pdcate nu s_au .000 de ta-blifc ai cilindri. cuvAnt al cdrui traducere uzuald este cea de uria$i. sociald. De aceea arheologii afirma ci sumerienii sunt lea_ gdnul civilizaliei. Mitologia sumeriand afirme ce au existat o serie de zei gi zei1e.000 de ani. Au dezvoltat aritmetica folosind numere diI-eri1e ficdnd calcule in baza 10 gi 6. carc au 1bsr aceste inscrisuri sumeriene zeii sunt nurnili An.ki An. Sumerul a avut o mare influenli asupra celor.ki yersus An. a Sumerului. prczcntatd succint. Au inventat formaliile niilitare gi au creat aga numitele infanterii. Sitchin spune ci acegti zei au sosit de pe o pianetd numi6 Nibiru sau Planeta Incrucigdrii.Ele sunt considerate ca fiind ur. Acest lucru se datoreazd faptului cd ele contravin versiunii oficiale.ra din cele mai mari descoperiri arheologice din istoria afla intreaga istorie a Sumerului.

nelireqti pentru r. Acest cataclisrn cste descris in amdnunt pe cdteva tibli!e.Ai 37 credeau ca aceastA planete are o orbitd elipticd de 3.i6 An ttnnuk kiyersut /n unruft-kr An unuA At t'erttr. Se pare ci ccntura de aslcroizi dintre Marle gi . au construi[ mine situate in priucipal in zrctualul Zim_ lrabwc.lupiter a apdrut ca urmare a ciocnirii clintt.rlbrrn calculelor acestora Nibiru tr.ltratia ci anunnakki au a.tia au vcnit pe Terra cu scopul de a ciuta aur. canalizarc. care erau fii conducdtorului suprem al celor de pe Nibiru' numit Anu. in truduccrea lui Sitchin. Tnblilele descriu modul in caic au fost combinate gcnele Ar. Scene cu muls dirl Tcmplul lui Ninhursag . insi nu mai cxisti nicio o altd dovadi care si sustind aceasti ipotczij.000 an j. Nihursag. dindu-q. au conrbinat ADN-ul lor cu ccl al lui Homo Ercctus. dar tlo. Se pare c5 in misiunea lor de a cduta aur ei au mai aterizat gi pe alte corpuri ceregti cum ar fi l. agticultura. planeta Nibiru ar li cauzat. au licut baze intlc actualele Iran gi Irak. zond numitd de sumerieni AB. care este situat dincolo de Pluto gi care se pare cA face parle din sistemr-rl nostru solar. rnir.tinte medicale $i apal'e deseori in reprezenldrilc sutneriene sub fonna unei po^tcoave cu ajuLorul careia sc tlia cordonul ombilical.c'l'iamat gi una din Lunile planetei Nibiru.000 de ani pdmdnteni.600 de ani pdrndnteni gi ci orbita accstui astru ar incepe undeva intre Jupiter si Ma e $i s-ar extinde departe in spafiul cosmic. intrucAt aceasta se deteriorase.ahmtt (Marte) 9i Luna. cre6nd astl'el Homo Sapicus. rcpr. etc. oonstructia de olaqe. In anur.tea perioadd.irrca 1i orbitele acestota. Sc pzrrc ci aulul lc cra necesar la refacerea atmoslbr. Tot cl spunc ca acc.czcntiu-i in care slmt desenate corect poziliilc. iar sumcricnii itu numit accasli perioadi uu SAR.rcricnii avearr ample. Ninti sau Ninkharsag cste descrisa ca avAnd vastc ctu'Io. Pe tnblile gisint alir.ul argunlent care se poate aduce este 1'aptul cir surr.rr 600 s-atr strbilit pe Terta.s )n unnak.. Inilial au lbst 900 de colonizatori.ei dc pc plancta lor. ei avintl tiiblilc cu rcltrezenldri ale sistcnrului solar gi al planctclor.runnakki cu cele ale baqtinaqilor. distrugcrca unci planete nurlitd Tiamat.i sciura ci nu pot lace munca.600 de ani. Singur. Sitchin crede ci acegti zei aveau viafa foar.td ueobi$nuite cuno$tiutc clc astronomie. degi Enlil s-a opus cu vehctnenfd.ccc prirr sistcnrul noslru solar odatn la 3. 1'ac lef'erire la anumite recipientc in care au fost crcali eurbrionii.(c lulrgii.ZU.juns pe pdrnAnt cu 120 dc SAI{ inaintea potopului. ba rnai mult. Anunnakki aveall ca gi conducatori pe Enlil 9i Enik. In prezent s-a idcntificat un corp ceresc. Locuitorii de atr:nci ai zonei sumeriene au fost prilrlii carc au interaclionat cu ei $i tot ei au lost cei cdrora cle-a lungul timpului lc-au tbst dezviluile informa{ii privind sistemul solar. dar totoda. dc pdui Ia 500. la inceputul lbrmiu ii sistemului solar. Cor. astronomia. numit Planeta X. insi dr-rpir o perioadi.nite reprezentiri ea apare ca llind o femeie insit'cinatd. De aceca au vcnit aici. Asta ar insemna aproximativ 411. Enik implcuni cu Ninl-rursag sau Ninti sc pare ci au fost cei care i-au creat pe oameni.

n . Sc i)are ca acesta a fbst declanqatorul uuui conllict tnajor ir-lre Er. iar accst ilrcru a dus la o erplozie dernograticir. Ace$tia siiteau in cerul lor gi venearr in vizita pe E. iar descopeliri recente arat[ ci Homo Sapiens a apdrut pentru prima oxril acoio. si guvernezc pr'u. 1'ot .000 de ani. inapli in a muusi.umtrk kiversus An unnak ki 39 ljiterior aceasta devine zeita lnarni $i o re-qasim in cliverse religii sub I-elurite rlume ca: regina Scmilanida. Nagterca primului om. Tiblilclc r. iar daci nc gdndir. in conlbrmitate cu textelc sumcricne [-ulu a avut ca mami o t-emeie din A. intr-m final.An unnak ki ver.i la nilologia grcaca Isis.DU doar rareori. [itiinla confirmi cA noi am avut acela$i stritno$ teminin care a lriit in Africa acum 150-300. Ulterior aceqtia au devenit din fia1i.LU.a se facc cd au apdrut creatur:i cu diverse defecte sau hibrizi.tiinla dcmonslreazi cd acum 115. Pe tablilele sumericne apar numele gi ierarhia zeilor anunnakki.nllriul.nai descriu faptul ci oamenii au primit posibiliratea pr'ocrccrii. dupi nrulte combinalii qi incerciri cquatc. primul Flon. Se pot obseNa vasele de laborator gi Pomul Vielii .RI. Se parc ca ruegri . in urma chreia a apirut I{omci Sapiens Sapiens. etc. la fel de bruscd ca prima. asupra ADN-ului uman.rlil gi linki.000 de trni s-a produs o noui intervenlie.ro Sapiens.ioi au lbst cei clrc i-att trrmis pe liliil qi Enik. Tdblitele ne spun ci in thzele iniliale s-a incercat conbinare a ADN-ului zeilor cu l^eluritele vietiti existcnlc pe 'l'erra la acel rnoment. oare erau fraii vitregi. Barati.yus An unnak ki An. rivali.liica. A. conllict in care Enki a {inut partea rasei nou crelte. Dc altl'el atit legendele sumcrierre ci1 qi lcxtcle Vedicc povcstcsc dcspre cont'ilicte pennancntc ilr ldndul zcilor. au descopelit formula corecti gi astl'el s-a niscut LU. Astfel: tatdl zcilor se nurnea AN (cer) iar uizrma lor ANTU.

care exploda la cel mai mic incident.ki versus An unnuk.nr aceea$i stare conllictuale la nivelul zeilor. Arlelacte aflatc la British Museum .ki 41 observf.10 An unnak kirersus An unnak.ki An unnuk.

Se pare cd a existat un potop care a verrit gi a distrus ceea ce creaserd anunnakki. care se traduce din acadiand ca mlre!. rege al zeilor. El a fost latdl lui Anunnaku. in traducere cel venit din cer.unnak ki An unnulLki versul. Dacd suprapunem informaliile tlbli{elor peste cele din Biblie vedem cd anurnite idei corespund. El a lost adus de Shamas la adunarea zeilor. adicd cei puri. stdpAnul constelaliilor. . se regisesc numele aceloragi zeitdqi. ci DIN. Este important de menlionat cf. Ei spun ci dupi ce apele s-au retras anurnakki au decis cd au fost prea mdreli (in sensul de buni) pentru umanitate. Sumerienii nu i-au munit dumnezei pe anunnakki. strdlucitori. Aceste tipare sunt rcpetitivc qi se regdsesc pretutindeni.rranki. Zeu cu gdleata de apd gi con Zeu sumerian cu gdleatd qi con. Termenul lblosit este ELU. stAnd in fata unei plante. care a fost indrbgit de Anu. Apoi i-au dat 'l-dblija Divind care conlinea secretele Cerului gi ale PdmAntului. un prin! din Sippar. Interesant este f'aptul cd in texul tAblilelor. El avea puterea crealiei gi puterea distrugerii. Pe una din tiblije apare Enmedr. Enlil gi Enik. textele sumeriene impart istoria in doud pdrli: inainte qi dupd Potop. regdsindu-se in arnbele scrieri. Inflormaliile se gdsesc qi pot fi accesate.12 An unnak. pe parcursul a mai nulte sute de mii de ani. pedepsindu-i astl'el pe cei rdi. An unnak ki 43 Zeii sumerieni sunt descri$i ca avand mai multe infEtigiri. spiritelor $i demonilor gi care locuia in cele mai inalte zone din cer. alteori ar-r cap gi aripi de pdsdri $i adesea au aspect de reptilS. dumnezeu din cer. Ei i-au ardtat cum <sd vadd uleiul pe apdD gi multe alte secrete. Uneori sunt ununoizi. ki yersus An. Nu are sens si intrdm in amanunt in aceste descrieri. Cel mai important zeu era Anu.GIR. Tot ei l-au invetat cum sd facd calcule matematice. Aceastd r-rltimd reprezentare apare in special in imaginile in care acegtia sunt descrigi ca iiind razboinici.

.I+. su1f.i (nclilinti).i s-a innrultit I'ourle llrr. r-idicintlu-sc cu ciucisplczccc coti tlai sus c1e ei. 1i-aLr rlcs clirltrc clc solii. dar care nu sunt luate in seami.n apioxinrativ I 1. Virztintl insi l)ontnrrl I)trtlrriczcu cf. \. fiarelc.utezeu incepuscrir a intla la liicelc oatucnilor $i accstea inccpuserii a lc nagtc 1ii: accatia sunt r cstitii \ itcii Cin vcchime. anirnalele.rr 1.i dor-inrelc inintii lol sLtnl itrrhclttatc Ia tiru iI toale zilejc. Astl'et s-a rliscut crcdinla ca dacd iji dispretuiai sau jutlccai clurnnezeul acesra ili rLducea boli. de la onr pinir ia r.r fiirtlrt cerc se al1it |i. $i a acopcrit alla to!i muntii cei inalti..iulli oalllenii pe llaullint li s-aLr [liscul llicc.r a limas nurnai Noc qi cc cra cu cl in colabie Iar apa a crescLll u)elcu pc piuniut. Din scrieri alliln cd in . tot voi picrdc.. I)ccr zilclc lor si ntai ile o. l-a pirrut rau $i s-a ciit Dumnezeu cii a licur llc onr pc pdnidllt. loatc s-aLr stiirs . Tot la sumcricni aparc idcca ca un copil se lla$te tlcja plcirtos gi ci orice sulbLinlir esle dari pe me|it qi ci tre buic mullnnit pcntnl cir.i ci atunci cind ploLra ..rundatii acestea elarr pr-lse pe seanla Lrnui der. 'l'oatc cclc tlc 1tt. iuciit a acopcrir toti muntii cci inalti. rilltatcil oalltcnilor s-a nrarit pc palutitlt li cil toate culielelc.alzlltLl ci llicele oautcuilor sunt 1r'umolsc.xrLr. lii rrt . pentnl cli strnt nnnrai trLrp.c 1. L)al l)orlnLrl DurnnezcLr a zis: .ia.000 i. In tnblilclc suurcLicne se po\'eslegle cum anunnakki au pii-iisit piinranlul in navclc lor in tinrlr ce intreg reritoriul ela acopclit dc apri llxista in prezenl dolezi geologice calc coutinnii cir acur.rtul. dczaslrc. $i a crcscut apa utercu.i ncrcugitclc pcrsonalc ca liind rdsplata propliilol laptc.i ii Iot piimir.non care triia in Collirl Pcrsic qi calc sc rizbnna pc ei.i tt. pc fcra s-a nroclus o catastloti. toate victrilile cc tr)i$Ullau 1tc piunint qr toli oamenii.rrtoc 5i pinir la tillrloarc gi 1rilni la pdsdrile cent[Li.i apdrcau ir.irrtu lLli.ll 1tt ututtk Ai t !t st!r tit unjtttii Ii 1l tr:'tt.Nu va rdmdne Dubul N4cu prrrrrlca in ounrerrii acestia.r liiii lui Durrrnczcu.rt atet de mult.i uccasta s-.rcea zoni geografica ploilc crau rare . tlovezi ale unor civilizatii avanslrtc. dor-llzcci dc ani!" ht vLenrca acccu s-au ivil pc pimlnt ur. calc erau sub cer. c:lci Lni parc rdu ci lc-am licr. sufelir.i de aceea alribuiau e.rnul: .hrt. .r!. pdnriint $i corabia sc puI1a ltc deasupra apci. $i a spolit apa pc pirntir. care a clistms roate agezdrile cxisteutc. citc aveau suflare de viatir in iriir"ilc lor arr nruiil irrillrt JcrrsrrPnr pirnt. care pe cine ii voit.Lrscat. Geneza Dc altfel daca ar li sir ccrcctiiur lcgcndclc qi miturilc c\istelrte pe intr-eg phmintLrl am lcaliza cd pretutindeni lpare ideea de potop.rc . $i a rnnrit tot tntpul ce sc lllifcr pc llinrint: pirsirrile.tal.r.Pietde-voi de pe fa(a plimintului pe olnul pe carrc l-am litcLrtl De la om piiui la dobitoc qi clc la tilitoarc pilnir la pdsarilc cerului.:le prc pirrr.o sulir cincizeci de $i aqa s-a slins loalal zilc.clulti cc tl inccput a se inn.nalii dcsprc to( lLlul dc conllictc cum ar fi ccl lupirut intre zeul bovinelol Lalral si sola lui.rhrit.tnrti ki +i llr. Surncricnii atribuiau calitilti r-rnxne zeilor gi astfel avcm inforr. lriri crr scau'r:i rlc cind liii lui Dur.cclrlilc q. zeiia celelielor'. Tot pe acestc tablilc grisim inlorrnafii cu privile la thptul cd sumerienii iEi vcclcar-r zeii ca flind buni gi puternici . Ici colo lipar noi descopelili.rrzcci de nopli gi s-a inurLrllit apa gi a ridicat corabia ." Potopul a !inu1 pc pimiint patruzcci de zilc 1i l.rt.rli. $i a zis Don.

ki 47 Ashnar.ki versus An.i intre Enik qi Ninhursag (doamna care dd via[d). Ea se numea Nin-Ti. clorindu-i ca opt pirli din corpul lui sd se imboindveascA. intr-un linal lui Nihursag i s-a {Ecul mila qi s-a intors sd il insdndtogeascd. zeul verii. Una din zonele af'ectate a lbst o coasri. nurnit gridina divini qi ar fi declangat astfel luria zei[ei. Se pare cd acegti zei erau gelogi $i vroiau sA fie laudali in permanentA.unnqk.r conflict . Acesta se pare cd ar 1l mdncat opt plantq crescute intr-un loc special. Sd fie acesta oare o asemdnare cu biblica Eva? Basorelief aflat la British Museum . rAspunzdtor de flora. ora$e $i ternple $i Eten. Aceasta la blestemat. De asemenea a existat ur. iar Enik s-a imbolndvit. din care una a lbst ticutrl special pentru coasta bolnavd. constluclii.46 An.4n unnak. zeul iernii.unnak kirersus . Ea a creat opl divinitdfi care sd il vindece. Apare apoi o ceartA intre Emesh. care era responsabil cu nagterile Ei roditul.ki An unnak. in traducclo doamna coastd.

:loi cci. l'r'cscu din crrpi'tl. Nihulsas cste nriniti pi N initi-ckrrrlrr rr \ ie tii s:ur \lrrrrrrni ..i irn liu crr ]:nr(.i tllllLlrllt rJr: lcuijititile t]tr(l. l.Lri.1tt trrrtttk ki -19 :.'iI e csle lel)rczcltlati ltnnlL-Lllt vLtllur crt c.srrr .(. lialele ci pc ltLll'lc 1\iinLlrta a lbst r.epr.its ltt t ttk Ai iit ttnntk Ai tet sus .l$urilor.tli ki rtt '..riu(lc in ghcarc .rn (lc lcLt !..u .l l)ltrer171 qlj.l Ir. giisital in i ll-. casci salc crr apa (sintbolizinil cirsrr llilsterii) /\l):.eirlc.uL se $lie cal u llut o liieii ._-FF +8 lit trttr. .r-ziltl pe \ilrLrr. iirr. I)csrrre N"iltLtr:.\ccasla a tlcvcnit ullcr. l:a o r.dzut cil ljilt(l nisl)Lln./iitof dc llntani. l9(X)-235(l i.ior zcita p.iu.

I{r. llnrk s-a inrprcunal i. Sc nrai qtie despre Eriik ci a avul un copil cu llica sl cllc ir dat na$tcre unei l'ete pe nume Nikurra. .i familia lr.i tulLri.rttt .r. Atmosfera planetei Nibiru itrcepe si se deteriorezc ai dcvine astfel ostild viefii. )/ -.ittulrri sar-r al clominaliei.1r1 dc doi ferpi care sc iucolicesc.i cu accasta $i astt'el s-a r. in tiblilele Evenimcnte inaintc de Potop 450. fi /i:.lrnAntLilui $i cstL. aa_ 1l [n rcprezentili [r. pentru cd ar fi violat o fata pe ntrrne Ninlil. in alhra acestor principali zei.us . o localitate situati in zona vilii liutl'a. imagine lbar'lc xscDrinitoare cu cea a li AND-ului uman $i cr. Consider ci este impofiant si amintim cronologia evenimentelor. ficcarc av6nd uu rol binestabilit in ierarhia exis1eu1f. stabilitd de Sitchin. Tiblitcle :.\R. lLri principal se nurlea I. Enlil estc descris t lr lirrr.prrrr . qi l-a invilat pc Ziusutlla ( Noc sur.:. Sprt tleoscbilc dc liatclc siru Enik.1n unnak kr 5l zeilol.prt tltrr rrl lr lirst tlrrnctit clin D]l. Aici gisegte zdc[mintc dc aur gi realizeazi ci acestca pot li folosilc sprc a salva atmos['era planetei sale.VIUN...-ENGIJR-RA.. in traducere casa din strirlirnrlul apci sc al)a in Eridu. Impor(ilnl cslc lirptul ci Iinik apare intotdeauna ca protector $i in\ irlrtr)r irl ortrcnirii 5i cste vdzut ca fiind crcatorul omului. Anu il cletroneazd pe Alalu 9i ajrmge cu ajutorul unei nave pe Terra. in urma tradtrceri tablitelor. Enlil cstc vazut ca fiind stlpinul p.riii. Pc tabiile se allir 'femlrlul laptr-rl cir el a slidat Consiliul Conduciitor al Anrunakkilor'. pcnlru cir o vedca ca liind o creatie impcrf'ecti. Aceasta hrsi l-a r:rmat in pribegic ai i-a niscut patru copii. Pcrioada domniei lui Enik sc inlindc pc 120 S.. \:. simbol fblosit consernnat in prczcnt de mcdicina.1. apare adcsea reprczcn'.000 i. care liolirdse sir dislr'ugl unianitatcar.cutloscut ca fi ind invenlatolul ldrnicopnlui.rdscut Uttr. casa sumerienc rnai gisim rclatiri $i despre alte zeitafi.l cea a caducculLli.ri.nerian ) cum sA iqi construiascl o barcil spl c a se sllvir pe cl .l rrrr zr'Lr trl v.1n ttnnul li An tunak kiver:.50 '!tt ttnnttl ki vtr.

dar din categoria celor ce aveau pdrinli aml.cnlrul Metalr. incdlzindu-se. in acclaqi timp Enlil aduce lucrdtori primitivi irr Edin din Mesopotamia.000 Asqrra Pimintulni se abate o noul erd glaciard.rt puqi la nrunci in locul amrmrakkitor. IIorno Sapiens a lbst creat avAnd posibilitatea procleerii qi de aceea a inceput si se innrulleasci.ral<ki se rdzvritesc dcoarece nu le convenca munca PimAntul incepe sd devind ospitalier datorit[ climei care devenise mai blAndd. Metalul cra r. Enik qi Ninhursag se decid sd pund noi conducitori in Shuruuppak.rrgic din Shunupak. Totodatd il nume$te pe Ilnlil coordonator al misiunii Tena. Acest lucm il infurie pe Enlil. Ann este atacat de nepotul lui Alalr-r. Ccle rnai importante erau: un port spatial in Sippar. irnpreund cu el soseqte gi fiul lui.r navcle care soseau regulal de pe Nibiru. 41 6. Ei sur. iar accst lucru il detcrmind pe Anu sir vind pe PdurAnt. 400.52 445.000 An unnak kiversus An.000 Anur.000 in sudul Mesopotamiei existau gapte localilirti clczvoltate.unnqk kr An. Amuurakki sosesc pe pdmant in numdr mare. Enlil.000 in minc. Minereurile el. r\ce$tia au fbst prirnii Homo Sapiens.alrnat gi apoi trirnis in sus. . pe orbita. grea pe care o depmeau puqi in Productia de aur incepe sd scadi. 200. Anu hoterA$te ca exploatarea minierl s[ aibd loc in Afiica. Acegtia incep si se cupleze cu ele. Pe Pdrnint estc atit de frig incit doar omui Cro-Magnon supravieluiegte. Primi lucrdtoli oblinuli prin rnanipulare genetica au avut la baza ADN-ul unci fcmele de maimut5. care se hotdri$1e sd distrugd inlreaga populaJie.ttnnak k[ versus An ttnnak ki 53 Anunnakki aterizeazE pe Terra gi iqi stabilesc baza la Eridu. care este fiul lui Anu.000 0 noud cra glaciarai se abate asnpra Pdmdntului. in momentul in care vroia sir pdriscascd Terra. Ei sunt condugi de sora vitrcgi a lui Enik. Dnlililii cdgtigd intr-un final rdzboiul impotriva zeilor. Enik Ei Ninhursag se vdci situa{ia de a gdsi alti rnuncitori. Igigi erzr rispunzirkrr de trirniterea produsului f init.Afiica cu ajutor:ul unor ltave. Ea era doctor gi avea gi rang conducdtor. De aceea se gdndesc s5 creezc lucritori.rr. Ei ii aleg din rAndul oamenilor. Fiicele oarnenilor care erau deosebit de fiumoase srult ravnitc de cdtre anunnakki.i (. 430.000 300.urakki. Enik este trimis in Africa. Odatd ajuns aici.au hanspor[ate din . cu intenfia de a extrage aur din Golful persic. s[ ia PimAntr"rl in stapdnire. Ei sunt conduqi de Enik. Acest htcm face ca viata sd regreseze. De aici cra incdrcat ir. 380. 100 000 Clima incepe sI i"si 1syi61. Acest lucru il enen'eazd pe Enli[75. 49.000 Igigi il sprijind pe nepotul lui Alalu iar acesta incearci.000 Cerltrul de Contlol al Misiunii din Nippur \.

ki versus An unnqk. Preia apoi rolul de conducdtor al Nilului. El ii pune pe anunnakki sd jure cd nu vor divulga oarnenilor aceastd informafie. Conducerea Egiptului este preluata de urmaqii lui Thoth. Egiptul este condus de semizei. Primele orage construite sunt Eridu 9i Nippur. Anunnakki se hotlrdsc sd inliinleze din nou oragele zeilor in Sumer.tlr. . Este momentul in cate apare civilizalia. Seth reuqeqte sA scape refugiindu-se in Asia. 10.s00 La por{ile facilitdlilor spafiale sunt construite turnuri de veghe. iqi rdzbund tatdl inifiind primul r[zboi al pirarnidelor. pe nume Ra/Marduck. Evenimentc dupl Potop Seth il captureazi pe Osiris. 9. Enik intervine 9i el. Anunnakki consh'uiesc un Centru de Control pe muntele Moriah. Anu vine in vizite pe Terra. Enik nu poate respecta promisiunea gi 11. 8. Peninsula Sinai este transformatf. Ninurta cdgtigd bdtdlia qi goleqte piramidele de echipament. Valul uriag ce urma si se plopage pe Tena avea sa ii ducd planul la bun sfdrqit. Dupd ce apele au inceput sd se retraga.500 Descendenlii lui Ziusudra primesc lrei linuturi unde si igi desfEgoare activitatea. Enlil accepti ca populafia rAmasd sd primeascd urelte qi semin[e. IEcdnd valea Nilului cultivabild. ki 13.6'10 i. cultive mai intAi in zonele inalte.780 Primul ndscut al lui Enik.unnak.000 il invald pe Ziusudra cunl sd i$i construiascd o barcd sigurl.800 ferlil. unnak ki An. 7. Anunnakki dezvdluie oamenilor noi cturogtinle. Apele se revarsi asupra pdmdntului. iar templul acestui ora$ este inchinat zeilei Inamra. care era nepoata lui Anu. viitorul Ierusalim. ki yersus An. Cu aceastd ocazie se construie$te oragul Uruk. 8. Dinastia Ra. Ninhursag orgu'izeart o conf-erinfi de pace. 8. Ninurta. Enik ii invald cum sd dornesticeascd animalele.An. El ia peninsula Sinai qi Canaan-ul. Se construie$te Heliopolisul. Oamenii incep sf. Anurnakki urmdresc intreaga scend de la bordul navei lor.400 Este o perioadl a pdcii. irnparte domnia Egiptului intre Osiris gi Seth. pe nume Horus. Este nomentul in care incepe perioada neolitici. in port pentnr navele spatiale.000 Enlil ipi dd seama ce se va produce o catastrofE globald odatd cu trecerea planetei Nibiru prin apropierea Pdmrintului. ii a-iutd flcdnd stdvilare gi secdnd rdurile spre a le ol'cri teren Urmagii lui Enlil nu sunt de acord cu faptul cd descendentii lui Enik controlau toate zonele de zbor qi de aceea iniliazi un al doilea rlzboi al piramidelor.Marduk igi pierde puterea. fiul lui linik. Unul dintre acestea se afla in Jericho. 3. unn ak. dupd care il omoari tiindu-l in bucdli.970 Fiul lui Osiris.

2. Marii amrnnakki atacd Agade. 2.unnak.dase pe Inanna este arestat gi apoi ucis din gregeald. in Nippur apare calendmul.650 Regatul Sumerului incepe sd se destrame.. . Acesta este momentul nagterii imperiului akkadian. 2. desa- cralizeazd pdmdntul Babilonului. fratele lui Thoth. Conflictul dintre Inanna qi Marduk capAd amploare qi ia sfdrqit doar in momentul in care Nergal. Acesta cste momentul in care valea Indus incepe sd se ctvllizeze.un tunel.unnak. ocazie cu care capitala se mutA. vrdnd sd stdpaneascd cele patru regiuni. Gudea este aj utat de Thoth sd construiascd un ziggurat in onoarea Ninurtei. Mesopotamia. fratele lui Marduk. 2.220 2.ki 57 Regi pc 3'160 Plmint Oamenilor le-a fost datd conducerea. Marduk este zidit de viu in marea piramida. 3450 Nannar/Sin preia conducerea in Sumer.3r6 Sargon. Pleacd apoi in exil. Civilizalia inainteazd ajungdnd in a doua regiune. Babilonul este proclamat de cdtre Marduk ca fiind .ki versus An unnak. Ninr-uta face prima capitald la Kish. Civilizalia incepe sd se rdspdndeascd gi in alara Sumer.56 An.255 Inanna preia puterea in Civilizalia Sumerylui explodeazd graJie unor conducitori abili din Lagash.193 Este anul in care Terah. 2. gtergAndu-l de pe fala pAmantului./Marduk.poarta zcilor'. Dumuzi. Nanam-Sin sfideazi Nippurul. 100-3. cel care o tr6.. tat[l lui Abraham se nagte intr-o familie de inalli preoli. pleacd din Africa. cdruia Inanna ii dd putere peste a treia regiune. Sunt ani de haos. 2.3 50 2. spre al convinge sd pdrdseascd Mesopotamia. Acesta i$i stabilegte capitala la Agade. Acum are loc cunoscutul incident de la turnul din Babel. Enlil igi dd seama cd oamenii sunt din ce in ce mai greu de condus.ki yersus An unnakki An.291 Tronul din Akkad este ocupat de Natam-Sin. Thoth a fost dat jos de pe tron de cdtre Ra. 3. Inanna reuqe$te sd scape.ului. iar anunnakki reugesc sd anestece lirnbile oamenilor. Acesta reu$e$te cu ajutorul Inannei sd intre in Egipt prin peninsula Sinai.900 Conducerea Sumerului este preluatd de Erech.371 Inanna se indrlgosteqte de Sham-r-Kin (Sargon). dar reuqegte sd scape printr. care se sfdrgesc odatd cu instalarea unui faraon. Grupiri loiale lui Eniil gi Ninurta ocupd Sumerul qi Akkad.

2-095 Shulgi vine la tron in Ur.047 Nammu. Mentuhotep I. insolit de mai multe trupe. Oamenii sunt convingi cd omordrea lui a lbst aranjatl de Anr-r gi lurlil. Elamitij " ajung la intrarea in peninsula Sinai 9i la portul spa{ial.130 _ Autoritatea incepe sd se deterioreze in Mesopotamia. Abraham stdpdneqte peste sudul Canaanului. pdmdntul din Shem. din Asia de Vest. Fiul lui Marduk obfine adepJi. Marduk se mutd in linutul hitililor.123 in Nippur 2. Provinciile vestice sunt din ce in ce mai mult orientate cetre Marduk.unnqk. vine in Ur sprc u i*h"iu o alianld cu curtea regald.041 Amar-Sin. ghidat de Inanna. Shu-Sin pe Amar-Sin la tronul din Ur. Abraham pleac5 in Egipt. il inlocuieqte 2. cunoscut din Biblie ca Amraphel./Marduk au inceput sd facd presiuni asupra nordului ce se afla sub . 2. devine regele Urului.055 Nannar ii ordona lui Shulgi sd trimitd rrupe clamite pentru a stopa revolta din oragelc canaanire. ki yersus An. Lupta se extinde cltre centrul Mesopotamiei. Terah pleacd impreund cu f'amilia sa in Harran. 2.58 2.029 Ibbi-Sin il inlocuiegte pe Shu-Sin. Terah.ki 59 Egiptul se imparte in doud.unnak.048 Moare Slugi.180 A n.096 Ur-Nammu este ucis in rdzboi. Inanna nu reuqeqte sd reziste la conducerea Erechului. Urmaqii lui Ra/Marduk rdmdn cu sudul iar faraonii obgin tronul Egiptului de jos. 2. 2. PdmAntul Prinfii din Theba.unnak.se urcd pe tron gi devine protectorul Nippurului.113 se na$te Abraham. pentru tathl sdu. 2. De Larsa elamililor in schimbul promisiunii ci vor servi ca legiune strdind. de unde revine dupi cinci ani. Conducdtorul acesteia este elamitul Kledorla'omer. care ii erau loiali lui Ra. Se decide ca Ur sd fie capitala noului imperiu. 2. Nabu. formeazd coalilia regilor din est gi orguizeazd o expedifie militard in Canaan 9i Sinai.ki An unnuk kiversus An. 2.038 in timp ce imperiul se destramS. _ Era decisivl 2. 2. Ur_ Amar-Sin. Imperiul incepc si prospere. El se indrdgostegte de Inana qi devine iubitul acesteia.024 Marduk intrd in Sumer gi se inscduneazi in Babilon. 2. fiind ajutat de o trupA de elitd. Abraham le blocheazd accesul la intrarea in portul spafial.080 Enlil ii incredinleazd lui Nannar. Tatll lui Abraham.

Ziusudra. ordonantele divine au fost exaltate. vd las sd trageli conclu- ziile singuri. in locuri pure. au aperut simultan in mai multe orage. unnak. Larak a fost an treilea gi Sippar al patrulea. Vd recomand insd inainte de a accepta o versiune. cinci ora$e au fost construite: primul fiind Eridu. al doulea Badtibira. dar se pare cd forle guvernamentale au interzis acest lucru. Tnblifa l: Dupd dorinlele lor. Pentru a vedea despre ce descoperire era vorba aceasta a fost dusi la British Museum. Numai ata vd veli putea forma o opinie corecta asupra trecutului nostru.ki A n. in acest mod. Membrii au fost asigurati cd rezultatul va fi {bcut public. au restaurat o tebhle. tronul regal a fost coborAt din ceruri Drepturile au fost perfecfionate.023 in jurul datei de 12 iunie 2006.60 An. ki versus An. Enervali acegtia au plecat cdtre British Museum spre a lua parte la proiect. transcrieri ale textului strdvechi. 2.unnok. a descoperit accidental o cutie de cupru in interiorul cdreia se aflau mai multe tdblile de lapisJazuli ce aveau gravate in ele simboluri ale scrierii cuneiforme. ki 6L Nu vreau sA spun mai multe. care avea ca sarcind supravegherea zonei petroliere de la Baza aviaticd din Talil. impreund cu guvemul american gi britanic.ki versus An unnak.unnak. situat[ in sud-estul Bagdadului. Probabil ca asta a fost marea noastrd gansd de a afla de aceastd descoperire. . AI cincilea orag a fost Shuruppak al cdrui rege am fost eu. un batalion de infanterie. Fdrd si gtie exact despre ce este vorba. Agenlia Nalionald de Securitate. oficiali sau neoficiald a istoriei. sd analizali cdt mai multe suse.

Fii pregdtit qi pregAte$te-!i cruoile familiei Schimbd bucuria din sufletele oamenilor.Un vuiet perturbat de zei. Belelili a venit. construieqte o barcl Lasd posesiunile. o cu totul altd corabie' Scriele in tabletele din lapis lazuli Scrie-le in tabletele alese. Aceste cinci orafe au fost desemnate centrele cultului Un vuiet a iegit din aceste centre de cult.care a viut ce a lost - ascuns. a spus . Coliba rogie. aga vei face qi tu. Apoi pune-le intr-o cutie de bronz. m-am adunat cu sofia mea in jurul zellor. I.kr An. in acele zile. Admiri grddinile. ZidColiba roqie ascultd.imisi si acopere tot pd_ -Dupd. Cauti piatra din mijloc Uitdte nouA. la sursa marilor rduri trdim. Cd nu o sd uit niciodati aceste zile. pdmAntul abia se Am fost dugi la locul de unde izvordsc mari rAuri.. O noud furtund se apropie. mdntul. Tigris qi Euphrates. Ea {inea in aer un ornament in formd de muscf.ki yersus An. . parte de in oragul celui mai puternic erou. intoarcerea iumimi in permanentul cerului.cel de departe" vei face munca conducdtorului tdu EA. pusd pe o trestie 9i pe crengi de pin gi liliac. .. pe care Anu il fEcuse in focul sdu interior. Ascunde-le. in acele timpuri. templele gi magazinele.unnok.ki 63 Acestea au lbst centrele cultului. In acel loc indepdrtat trdim. pe cdrdmizile arzdloate.unnqk.Jur cd pe acest medalion albastru.Tu". zid reflectd Dijos coliba. distrugdtoarea vieJii. Altd inundalie vine. Acolo.{scunde-te in imbrifigarea lui Nibiru. C-dndva infelepciunea venea dintr-un zid de trestie. niciodatd!. imparre inlelepciunea. Din nou peste pdmdnturi. CAnd am ajuns in acel loc de peste lumi. cdtre Utnapishtim. Jine sufletul in viaJi.ki versus An. sub.Y ezi cum straluce$te precum bronzul in soare? Urcd-te pe scdri. gi s-au adunar in jurul ofrandei precum mugtele. Cdnd Enlil a ajuns. lumea era incd Cdnd Enlil a adus uscase.Uiti{e la pdmAntul pe care il intrupeazL. Dupd ce oragele au fost distruse.. Vei lua decizii pentru alta.. in fali tdbliJele. A fost (ilizibil) Sfarsitul tdblilei . Acum.unnqk. Enlil mi-a spus. Cauta viata Renunld la bunurile lumeqti. inundalia tr. Pishon. coliba roqie.. Inspecteazi funda{iile.unnak. .a Gihon. dar ploile nu urlf. imparte bogalia. toate locu- rile magnifice. centrele cultului au fost distruse dc asemenea.dezastru. puse de cdtre cei 7 maegtri zidari (masoni. Zid. Au mirosit mireasma.62 Atr.

ki versus An.unnqk.Invadatorii tului s-au luptat intre ei pentru hogAtiile pdman_ Pentru nectarul negru Zeii se uitau trigti la ce se intdmpld $i s-au consiliat intre ei Pentru un remediu (ilizibil) (ilizibil) (Ilizibil) Annuaki au fost trimiqi in fa{d Din ceruri Annuaki au fost trimigi cdtre crealia lor I 1' I (ilizibil) (ilizibil) (itizibil) (ilizibil) (ilizibil) In acest timp invadatorii au continuat Spre oripilarea martorilor.oamenii pdmAntului au fost linufi prizonieri in propriile case (ilizibil) (ilizibil) Naliunile oamenilor se vor intoarce in pdntec in Nibiru. acesta a fost predes_ .raqiya. naliunile multitudinii. Enki gi Ninhursag creatorii oamenilor cu capete negre I i Fondatorii Eidu. unnak ki 65 Tnbfila II (ilizibil) $i soarta oamenilor a fost Din prima bduturd Cdnd a intrat pentru prima oarA sub manla nectarul negru al .fondate C€nd a apdrut uratul semn in degert Uzurpatorii nu au luat de seamd (ilizibil) Acestea au fost pistrdtoarele naliunilor Putemicii oameni cunosculi care au dat afard Nephilimul $i au construit temple divine.. Aceastd multitudine de naliuni a curs din ceruri (ilizibil) Annuaki. unnak. Sippar gi Shuruppak (ilizibil) Primele orage au fost. Bad-tibir4 larsa. ordine. ki yersus An.. invadatorii au continuat (ilizibl) An. An. ei au venit In cea mai violentd form5.. unnak ki An.. Enlil. au venit $i au intrerupt cdile vechi pecetluitd Sfir$itul fragmentului Tdblifei III S-a stabilit cd nafiunile se vor intoarce (ilizibil) $i . Acolo in Dilmun (Ilizibit) (ilizibil) (ilizibil) Marii zei s-au adunat Marii zei s-au adunat in Dilmun monii (lilzibil) Acestea au fost generaliile._ _f"nt* tlnat Peste mii de ani. etema mamd creatoare . ritualuri gi cerer . . Enil gi Ninhursag au trimis inainte mesajele divine Ninhursag a adus schimbarea inaintea lui Enki .64 A n.

monotonia ddinuia.66 (ilizibil) 1n unnak.eapta qi sacrul Eridu pe stinga Annuaki s-au adunat pimAnt.ki versus An.unnak.i-au luat zborul De pe pdmAnt. triburile . Prind cAnd nafiunile. dar pline de bucurie au a$teptat Tnblita IV Un nou potop a verrit Din ceruri un norr potop a venit Cu Dilmun pe dr. liliac qi pin ardeau in locurile predestinate Sub grija oamenilor cunoscuji.ki Ca An.ki versus. (ilizibil) infeleapta Mammi Acum praful sufld in acele locuri. Belerili era prezentd Focurile ve$nice. nici zi. nimic sd nu se intdmple pe Sfdrgitul Tablilei TIbli{a V Sfiinta migraJie peste ceruri Annunaki Zeii din apus s-au adunat in locurile sacre vechi $i noi Ea. Adad lAngd Ninhursag Zeila mamd.ki 67 Aqteptdnd intoarcerea lor. Ninki. Inanna gi Utu Enlil l6ngd Ninlil. Umal. intunelic sau lumind. triburile de pe pdmdnt s_au pregdtit in timp ce patru oameni puternici lineau qi focurile gi vdnturile Naliunile lui Umal 9i triburile s-au spllat pe mdini Au invdlat cerernoniile Ei ritualurile in acele locuri (ilizibil) prin migra{ia sfdntd . Nici noapte.4n unnak. progeniturile antice Progeniturile antice ale lui Umal au administrat focurile La trei gi doud puncte (ilizibil) au fEcut (ilizibil) oarnenii infelepti fac o ofrandd pe pdmAnt Dupi ritualul cerc. Unde marile rduri curgeau cdndva Praful domnegte in acel loc. naliunile alese gi triburile au zburat. creatorii oamenilor au a. na{iunile qi triburile s-au refugiat La trei qi doui puncte. locurile de (ilizibil) pe calea spre ceruri Nafiunile. iicute din trestii pure. Marduk a deschis uga 9i fiii lui Dilmun au mers inainte Fiii lui Dilmun Tinerii bravi ai acelui orag pur Cel mai luminat dintre orage Au venit in timp ce fiii lui Eridu pregdteau masa Recitau incantalia.teptat (ilizibil) Cu inimile grele. inghifind cerul. uitata oeremonie veche Radiant cu mdinile curate std Ninhursag In fata Annunaki A administrat drepturile divine in lumina focurilor consacrate in timp ce zeiga pdntec. intoarcerea copiilor. In tinrp ce un munte de fbc a iegit din mare Curaj6nd pe cei necuraji.unnak.

Vreau doar sd vd spun cd aceste fiinle care ne conduc de milenii iSi bazeazd argumentalia pe faptul cd incd de la colonizare au existat doud factiuni. locul chinului Iui Umal a fost plegdtit Abundenta a lbst ddruitd pdm6ntului Seminle. Adevdr gi Iubire. Si nu uitali cd ei se hrdnesc cu zbalerile noastre. cd libertatea existd doar in mdsura in care respectem anumite reguli gi cd Forla Creatoare cale ne conduce nu este un dumnezeu gelos qi rizbundtor. nafiunile pimdntului qi triburile Au fost licuti curali din nou in acele locuri Umal a fost {Acut curat intr-o baie purificatoare Scufundat total. migralia sfAntl Bravii tineri din Dilrlun au administrat (ilizibil) Al doilea (ilizibil) urmatoarea (ilizibil).ki 69 in acele locuri. Eu simt ci trebuie sd fim unifi. Primesc adesea intrebdri pe adresa redacliei.unnqk. locurile sacre. Pentru (ilizibil) drum prin ceruri. Eu nu gtiu dacd este adevdrat. cu deznddejde qi de aceea vd rog ca schimbarea pe care cu tojii ne-o dorinr sd fie una paqnic5. sd vdrsdm o lacrimi pentru fiecare fiinjd ucisd. ca aceste . Umal. sd ne congtientjzdm potengele gi sd aciiondrn in legea iubirii. Majoritatea md intreabd ce sd facem. Am darul de a vedea dincolo de holograme gi cuvinte. care cred cu tirie in accste valori gi care au riscat mult ajutdndu-md. cereale.ki versus . La doud. una pro umanitate gi una contra umanirale. Simt cu toati fiinta mea ci a sosit timpul sd ne ludm destinul in mdini qi si hotdrAm singuri ce este mai bine pentru noi. $tiu doar cd noi am fost finu{i in ignoranld de-a lungul timpului. sd iubim fauna.. De aici incolo hecare este liber sI caute propriile adevdruri gi sd igi construiascf. . cd allii sunt cei cale au hotdrAt pentru noi.4n unnqk. cu rdzboi. acesta a iegit curat Ca qi tinerii din Dilmun (ilizibil) Au pregdtit rrava noui. . Sd ne dorim ca rdnile sAngerAnde ale Mamei Terra sd se vindece. nu sunt zeu sau supraom. ilizibil) nu va merge. Haidefi si ne unim gi si diruim semenilor nogtri gi Teruei iubire. intreg Universul gi intreaga Crea{ie.ki An. consiliul qi annunaki au spus: Spre ceruri iqi va cduta Umal pdinea $i in ordonanfele divine igi va gdsi Umal dreptatea Unal nu va mai (ilizibil) in locurile desemnate. dar asta nu md situeazd desupra niminui. ma face deschizitor de drumuri. Traducere din englezd de Crislian David Isdild Am fEcut aceasti scurtd c[l[torie intr-un trecut indepirtat al planetei noastre din dorinla de a va afage atenlia asupra faptului cd nu tot ceea ce este confirmat de mediul gliinlilic este adcvirat. Am aldturi oameni dragi. Sd ne imagindm cd intreg PdmAntul este invdluit intr-o lumin[ caldd pldcutd. ilizibil. care imi confirmd bdnuielile.kiversus An. dupd cum spunea cineva. Au fost pregdtite in acele locuri predestinate. Eu. asemeni mie. Inscripfionate de Ut Napishtim dupd sfaturile lui Enlil din partea lui Ea. pomi fructiferi qi peqti de tot felul privire de ansamblu asupra intregii perioade. Zeii din Apsu. ci din mirii Sub indrumarea lui Umal se va (ilizibil. cu ure.68 ln unnak. gi anume ci din ce in ce mai mulli oameni se trezesc. flora. care izvordgte din inimile noastre. sunt doar o fiinld care crede in Justilia Divind. trei puncte (ilizibil) Bravii tineri din Dilmun au pregdtit navele.unnak. insi este bine sd avem o contra. planificatele nave. Probabil cd realitatea nu o vom ounol$tc nicirlalir cu cxactilale.. propria realitate. noile nave.

un popor care in viitor va fi liclia noii umanitili. nu vrem mdrire.org. domnitori. Ei qtiu qi qi-au luat n. descoperiri gtiinlifice revolujionare. fie spre a-gi linigti conr.linlic.tiinJa. voci.. cine sau de ce ne_a vAndut fara. dar vA inlreb altfel. Mie personal mi se pare extrem de in. in continuare voi reproduce exact acest Lext: . dAndu-ne totodatd f'alse arguncnte. Eu cred cd cei ce ne conduc qtiu ci anumite evenirnente najore urmeazi sd se inldmple pe Tena. acest popor este un popor himit de Creator. care a trimis in 2008.. o scrisoare desohisi organizaliei Project Carnelot. Eu cred cu tirie cd. III Daci va fi sau nu va ii ceva aceasta este o intrebare la care nu vi pot raspunde.portanti aceastd dezviluire qi de aceea am hotirat se o reproduc in aceasli cane. $tiu cd rnulii vor rade la auzul acestor cuvinte.. V-arn lelatat insi toate acestea pentru a putea si trageli singuri concluziile qi pentlu a vi putea face singuri alegetile. ca iard5i va incepc o polemiclr cu pririrc Ia ce am lhcut noi sd meritim asta. e1c.rdsuri. Vd rog sd vd rdspundefi sir. vrem ca Adevhrul si fie auzit gi in{eles de cei cirora le corespunde gi de cei ce au in misiunea lor ridicarea natiei romAne. in care ne spune cd elitele mondiale iEi pregitesc buncire subterane pentru a scipa de evenimentele catastrolale din 2012.i apropo de daci. Noi nu dorim l. la voievozi. cinc sau de ce are interes sd ne inrobeascd. ci dacii fEceau sacrificii pentru ca sd lie ldsali in pace cle reptilieni. despre intAlniri extratereste. din interiorul organizajiilor se fac auzite.La scurl timp dupd ce am publicat un articol conlinand un ultim omagiu adus celei care a fost Benazir Bhutto. nu ne liudim cu aceste lucruri. daci... din cind in cdnd. cu aparentul scop de a nu crea panicf. site pe czue de altfel veli mai gdsi inlbnnaJii despre planurile diverselor oculte mondiale gi conspiraliile acestora.rguri. .. qi cd cei ccrc se srcrilicau o llceau fiind conyrienli de acest lucru? Concluziile va l'og sa Ie trageri singuri. am sd vd spun un lucru pe care l-am auzit dc la un mare dacolog: -Tu gtii cd eristir dovezi care atesti. fie spre a ne avertiza... Vi amintesc ci materialul original poate fi consultat pe site-ul lwlv. linigtitoarc.. ba mai mult sunt anumite persoane abilitale. insi pe noi ne lasd in ignoranld. Totugi. cine sau de ce are inlcres si rTe distrugi nalionalisrnul.. nu inainte de a vd gAndi la bravii noEtri inaintagi. Una din aceste voci este gi cea a unui politician norvegian... . contracarAndu-i pe cei ce indriznesc sd enunte aceaste ipoteze..projeclcamelot. . schirnbdri climaterice. . care ne <linigtesc). Suntcm deja in 2010 qi ninleni nu sfrune nimic.I 70 An untak ki verstts An unnak ki cuvinte sA fie aqezate $i tiptuite in cdrfi.

in zona Mosjoen. Aceasti bazd este impdrlitd in sectoare de diferite culori.E.72 A ntnnak. cercetatori.ki 73 am primit urmAtorul mesaj. se produca in aceastd perioadd. Sunt mulli alli politicieni care imi impdrt5gesc opinia. membrii guvemului norvegian au inceput. printre ciue gi Israelul. pentru cd noi gtim cu tofii ci atdt de mulfi oameni vor afla despre pericolele care ii pAndesc . numcroase baze subterane 5i buncdre. Dacd sunl infebali de ce se constru_ iesc toate aceste addposturi subterane. douh milioane de norvegieni vor fi salva!i. oameni de $tiinta. Aceasta inseamnd cd 2.000 de oameni vor fi ldsali pur gi simplu sd moari neajutoraji in intuneric. ei vor fi ldsali sd moarA Si nu vor primi niciun fel de ajutor. precum gi in alte localii din intreaga lard. iar ceilalli vor muri. in Norvegia s-au construit gi incd se mai construiesc. rcprczentanlii guvernului rdspund cd ele sunt destinate prorcc{iei popu_ laliei din Norvegia. aleturi de cei considerali utili pentru a realiza o viitoare reconstruclie dupl aceste cataclisme: medici. la ordinul guvernului. Sunt foarte revoltat. in addposturile sublerane. unde avem o bazi subterand militard de mari dimensiuni. pentru a nu fi compromise diferitele zone in cazul in care survin eventuale accidente catastrofale. cunosc lucrurile pe care eu vi le relev aici.A 9i U. etc. pot aflrma cA in multe alte_1dri. inainte de anul 2012. se depoziteze mari rezerve de hrand $i seminle la Svabald gi in zona arcticd de nord. Eu am intrebat cdnd vor fi ierminate aceste construclii 9i mi s-a rdspuns cd ele vol 1i finalizate inainte de 201 I .unnak. incepAnd cu anul 200g 2.U. organizate deja de armata norvegiani. Pentru a se proteja de cataclismele prezise pentru perioada urmAtoare. Ele sunt izolate de ni$te porli gigantice. DeSi nu putem garanta ade_ vdrul celor afinnate in acest mesaj.unnqk. toate sectoarele gi buncirele sunt conectate prin tuneluri. Conform planurilor . trenuri rapide fac legltura intre diferitele addposturi. rogu. doar cd ei nu vor sd le faci publice afirmdnd cA nu doresc sd producd panicd in rAndul populafiei. albastru 9i verde.i cA nu il putem trece sub tdcere. Din cauza cataclismclor despre care se gtie ci umeazA sf. Din datele pe care le am la dispozifie. Eu gtiu ci voi fi trimis. (Sunt un politician norvegian $i doresc sA comunic tuturor celor care au urechi de auzit ch urmeazi o entru omeniie. ki versus An.elitei". Suedia Elvelia 9i au fost realizate addposturi similare. cu ajutor din partea S. considertn totu. rAndul lor. ki versus An unnak.600.ki An. Taberele unde vom fi cazali au fost construite cu mult timp in urma. Oamenii care vor fi l[sali la suprafald vor muri cu siguranfd in cataclismele respective. Planul politicienilor este sd ii salveze de aceste cataclisme doar pe membrii aga-zisei elite din care fac parte.. negtiind ce sd faci gi incotro sd se ducd.

unnak. E ca $i cum aceqtia ar fi controlali mental la nivelul fiec5rui gand.. OrganizaJi-vd in grupuri de supraviefuire. DupA aceea. Observ. armata va face curSlenie printre supravieluitori.. trezili-vd! Dacd veli pune intrebiri despre aceste adlposturi subterane. vd rog sd mi Ie adresali. respunsul oficial va fi probabil: . fiecare dintre lineli minte cd aceia care se vor gisi in oragele mari sau in apropierea acestora in 2012 vor fi primii afectali $i vor muri primii.ki An.DUMNEZEU si ne ajute pe toli".. lar aceasta se poate vedea in ochii lor gi in modul in care le funcfioneazd mintea. Acestea sunt. Numai dacA acfiondm. am observat cd ali scris pe site-ul dumneavoastrd despre Benazir Bhutto. Mai . Pentru mine este. $i vd sugerez sd privili cu atenlie in jur: vefi observa cu siguran!5 cd se construiesc baze subterane gi buncdre peste tot. Dacd aveli intrebdri.. gdsifi un loc in care sd vA putefi depozita hrana Ei unde putefi fi in siguranfd pentru o vreme. dupd cum vd puteli convingc singuri privind imaginile pe care vi le-am trimis.ilor. avAnd ordin sd ii impugte pe toli aceia care opun rezistenld gi refuzi sd fie inchiqi in lagdre.74 An.unnak ki versus An. de asemenea. ci unii politicieni importanli din Norvegia nu sunt ceea ce spun ei cE ar fi... dar DUMNEZEU nu ne va ajura dacd noi ingine nu facem nimic. Am cunoscut-o pe Benazir. voi urmdri sd vd spun tot ceea ce $tiu despre implicarea Norvegiei in aceste planuri. Din fotografii veli observa cd m-am intdlnit cu mulfi politicieni notabili 9i lideri mondiali. Moartea ei a fost una tragicd.unnak ki 75 avem la dispozilie doar patru ani pentru a ne pregdti pentru . Deschideli ochii. Vd asigur ce aceste lucruri se vor petrece 100%. $i tot ceea ce spun este de fapt ceea ce li s-a spus sd zicd.sfarsitul lumii". ius4 nigte minciuni cu care politicienii vor sd v[ orbeasci.Este doar un depozit pentru hrand" sau ceva similar.urtrtuk kiversus An. Penlru ultimadatd md rog: . De asemenea. Pentru mine este limpede ce sunt $i ce nu sunt acegtia. destul de des. in care planul este ca fiecare sd fie marcat cu un numdr gi etichetat. evident cA existe numeroase semne ale prezenlei extrateregtr.

Acest lucru este deja cunoscut . guvernul va dispdrea farn ili i le."a"r" iOb"7" in sursele mele.ki versus Att unnqk. ) sum.i ne-a oferit suficiente dovezi rn acest sens. Ne_am deplasat in subteran ct. Alegerile sunt toate trucate gi aceleagi persoane din elita puterii sunt alese de fiecare datd.unnak. voasrre. la etrberali din functie 9i Ii se va refuza accesul diferitele baze subterane. aqa cum ne-au parvenit.. Eu delin do'vezi'in sprijinul afirma{iilor pe care le fac.t" redus. oferindu-vd aceste informa!ii.: Ir din a$a-zisa <elitd> cunosc existenpi adaposturilor subterane qi planurile de a salva numai o partt din poprtugiu No. fou. Redim in continuare rdspunsurif" u""rtuiu. existand o refea de tuneluri speciale penhu aceste trenuri. . La punctele de verificare de la intrarea in frecare bazd se folosesc un fel de campuri specifice de energie prin care fiecare vizitator trebuie sd treacd. de asemenea. Ca argument suplimentar.. "onsiderut Nu imi este fricd de moarte sau de lucruri de genul acesta. .t. in Norvegia.. dar precizdm ci el ne_a spus numele .r. Pentru a clarifica diferite aspecte de interes ridicate de aceastd scrisoare.bru.Luali-a. i"U:t#i#LX'.iiii".u.'F^.:'"t^:Xt "al { i-vd for[ele cu rii. Eu am fost un grup restrAns. atunci cand va sosi momentul. chipurile...rp".d". Cu tot respectul. . Echipa Project Camelot: vom respecta anonimatul autorului. Probabil nu voi avea decdt probleme datoritA acestor v[ . In acest moment nu md gdndesc decdt la viitorul copiilor mei qi la viitorul tuturor celorlalli copii care vor cregte in aceastd <noud lume)) crue se prefigweazS. ^intreagd ele sunt in principal utiIn prezent. ilpr. dupd publicarea de cdtre acegtia a unui articol despre asasinarea lui Benazir Bhutto] cd. Am i".ki vers s An. Cu sisuranta cer drn <elitd> cunosc aceste lucruri. care deline in totalitate controlul asupra lor. au fost selectate pentru a Ie vizita. pot sA vd spun de pe acum [aga cum rezulte de mai sus. Eu am ca Ls[ necesar sd spun publicului ce se petrece."*alo*. Anahzati istoria politicS recentd a Noruegiei gi veli vedea cd mereu aceiagi politicieni au condus !ara. aceastd scrisoare a fost scrisd gi trimisd de politicianul norvegian celor de la Project Camelot in 2008.. poate cd oamenii vor supravielui datorite informaliilor pe care le-au aflat de pe diferite site-wi de pe internet.ulpf. Ele fac legdtura intre diferitele baze subterane. guvemul FRP va prelua puterea gi Siv Jensen va fi ales Prim-ministru.. . de exemplu.aqa cum fac eu acum. Atunci cAnd va veni momentul. . i-am adresat nigte intrebdri . Vd rog sd faceli publice aceste informalii pe internet.ki 77 Publicul nu va fi informat deloc despre acesle cata_ nu doregte.di .76 An.. unnok.. Mijloacele de transport folosite in subteran sunt trenurile NOAH 12..n_ tare autorului ei. Uni lmpreuna pentru a rezolva nunreroasele probleme cu care vd veli confrunta. In ultimul moment..n nu_A.uptim. la alegerile din 2009. Am omis doar unele detalii concrete pentru a proteja identitatea autorului.ki An ulnak. dar lor le este frici si spund Oamenii se tem pentru viala lor. Trebuie sd facem ceva.este important sd inJelegeji acest lucru. <Am vizitat mai multe baze subterane. existA o serie de simboluri. i.semenea.. triunghiuri portocalii. doar anumite persoane... trenuri speciale._ pe ceitalli oameni llsllll lt'tod"-l de a. lizate de amatA. spun toate aceste lucruri. doar cd pe rdnd. Vd rog sd inlelegeli cd eu nu cAgtig nimic dacf._ ca dacd vor spune ceva despre aceasta'vor Toti politicienii din Norvegia care fac pane sd. trebuie ca ei sd creasci gtiind cd pdrinlii lor au fEcut ceva pentru ei .

) aceasta doar ca sd dau deasupra pieptului gi pe gepcile pe care le purtau. .rr. Nu am vazut niciieri astfel de cristale care emit energie luminoasi." . cele portocalii avrind un n triunghi verde.ie. dar erau suficient de clare penku a le vedea. Avea lorma unui . .E.ce mai e mat mutte intrebari -^lr3::j^". Funcfioneazi prin intermediul unor cristale albastre cu energie. duna ce am pus o serie de intrebdri suplimenrare p"ntru u. * Mai tArziu.Ce este acesta?" El a rdspuns: .Nu trebuie sd gtifi acest lucru.. Am fost imparfiti in grupuri.. chiar inainte de a porni se puteau observa acele cristale mari. . Md aflam pentru prima datd intr-o astfel de bazd.. am fost imbarcati ir camioane i" fil" *or'"si . [pentru protecfia d epartamentul in care a am primit ordin sd mutdm itar. ...N Jeil i'.. domnule. cred..pecriva. Era ca intr-un film qtiinfifico-fantastic.luii_ fica unele detalii..... CAnd am ajuns la capdtul tunelului. pentru a ne pdzi qi a ne insoli.. Mb g6ndeam.ii-'TX"'rH'# gi asta?" $i am fost cam speriat la inceput. djn c6te imi iduc aminte. O sd urmdresc sd vd spun tot ce $tiu despre aceste trenuri. primite ulterior. dar care nu te orbea gi chiar era pldcut sA o privegti.. triunghiurile erau pozil ionate in jos." p"il.... deja protejafi. sau cel pulin a$a pfuea.. fiind in interiorul unui asemenea subteran uriag gi fiind pdzifi de atatea gdrzi inarmate? :l Apoi am fost invitali sd urcdm intr-un tren.unntk. ::?r:i:. .nur"u. Nu suntem. ii'uu. am vdzut cd in bazd erau oameni care lucrau la acele cristale albastre. ca un fel de piramiaa ."lar. Cu tot respectul." * In partea din fa{6 erau scaunele operatorilor. era un gemule! chiar in spatele lor gi..E. cA iformele cunoscute de noi.urnuir. aveau dimensiuni obignuite. am pus qi inro.. mea qi poate cd unii oameni vor"""u reugi . Apoi am urcat gi l-am intrebat pe unul dintre gardieni: . pozi_ gionate in dreplul umdrului.E. am fost rugali sd ne punem ni$te mdgti pentru .lXfr paragratet. dar Iiniile orizontale nu erau Iegale de cea venicalA ca 1a. Nu vreau sd induc in eroare pe nimeni. de culoare albastruviolet. re. ::3:1..a . nu este o literd in nicio limba oe . acolo fiind mult mai mulli militari inarmali. de .'i:?H# Fj iul ..ki 79 postdri..urri"tuiJr..rirui Ianga"#T ..oi.uu un "itTI crudat in interiorul lor.. care iradiau o lumind de aceeagi culoare. deoarece l"_am lrazut ere erau tn parlea stengA a unilormei negre. Fac in vileag . Cel pu{in a$a parea. constltule rnlbrmatii suplimentare.ki versus An unnak. din mijloc era de fapt o sageard orientard inspre :::^|.ki versus An unnak. Mie slmbot mi s_a pdrut a fi asemdnelor cu litera..up. insemnele nu erau foarte mari..3. Md intrebam: .a vlemulilot care vor urrna.proteclia noastrd". Acestea erau mai rnari . de aceea m-am gdndit cd ele trebuie sd. Eu qi grupul meu am fost dugi de cei imbrdcaJi in uniforme negre intr-o altd Iocafie. Apoi am traversat un tunel lung de 500 m.:lil":. * Semnele nu erau... fie sursa de putere folositd pentru alimentarea trenului." Mai rrirziu.care o cunosc pi in niciun caz in norvegiand.T"to1: sursei dupd posrarea de mai sus. n.. ceilalli colegi ai noqtri s-au deplasat in alta parte..elo. .....ki An. .ry* acest simbol lnrenor.78 An. cdnd am u.musilel. .. pulin TREABA.pentru propria noastrd proteclie".u-ur.trnnak. Am trecut de acele u$i imense.. oare...

""rura intoarcerea lor. fird n n.*:i*:.80 decAt cele An.. Am fost legali cu ."u-a".ilj%"# r"'"i"a i."*:?:i Mai tdrziu. Nu am inJeles ce scria. Trenurile erau ase nelor de metrou."nsu..NOT PURE.ki An.". lumirJ s_a ". Cdnd am ajuns afard. + Exista. m-am gdndit: Existd gi .."# in lungime.liangd r\e-am aproprat la aproximativ 20 m de ele.T##.l.i. vagoa- circulau cu o vitezd ater de sftAfulgerare luminoasd. pe care scria HUMAN . mai degraba le concenfezi asupra propriului stomac cdnd te afli in interiorul unui astfel a" u*.'i.. ca ve spus sd ne indepdrldm de zona respectivd.' . . Trenuriie _scaune se puteau conduce in ambele . Nu mai vizusem aga ceva inainte.unnak.. [Observafia celor de la Project Camelot: agteptdm clarificdri asupra acestui lucru] Gardienii ne-au oprit qi ne-au spus sd ne schrmbam hainele in altd camerd gi apoi si mergem cu ei..^ntr-un gen de "i tunel aspirator. i.ii"iji'ra :::::_1. . Dupa ce am fEcut ce ni s-a cerut.l".i"rr""ril.NOT PURE.. cu litere ciudate. Din prima cdl6torie. e 'fi. Apoi totul a devenit foarte ciudat..PURE .?ll: mativ 'j..a f.a" i".Pur . in .'rp"i.PURE .'. pnve.t. am aflat $i alte detalii despre ce se afla in restul bazei gi care era destinaJia ei..NOT HUMAN . Apoi am trecut prin acel cdmp de energie gi am ajuns intr-o altd camerd.NOT HUMAN . vd amintili cd v-am povestit despre acel cdmp de energie prin care trebuie sd treci. ne era rdu qi mie gi celorlalli colegi ai mei.unnak. Nu puteam si vdd celelalte rorul se miecd ae" a.Impur] Dupd ce am ydzul aceasta. Pe ecran scria ceva intr-o limbd ciudatd.rau a$a cum pdrea..$i un spaliu pentru mar6..**ri J"". F.:tTrJ"T:*il: dinduntru. .. dupd ce am intrat in politici.i.ld i.i."niiT:l ili:. ". Unul dintre gardieni a spus ce a$a se petrece cu toli prima datd..al1ii" in afard de oameni?? * La punctul de control unde era acel cAmp energetic prin care trebuia sd treci se afla acel ecran despre care am menlionat inainte.il.'i. ceea ce v-am povestit deja.ece era acelagi gen de lumind _ sau a$a mi s_a pdrut miei Dacd imi amintesc mai multe detalii.#. .li. cea mai putemicd impresie a fost legatd de aceste trenuri: ele se migcd foarte repede. gi c fost destul de bine.u ln Jur. [Fiinle umane .. avea o formd ascufitA in f.Fiinfe non-umane . .. ai. dar nu loarte mare. Tunelul acera de * ceea_cepermile "t'tt "t"tJ...u rusr p_rea mare $r ml s-a fAcut rdu dupi aceea. .#.dar singurul lucru pe care am putut sd-l citesc a fost HUMAN .p..'. ni s-au dat ochelari de proteclie gi ni s-a cerut se trecem prin sistemul de verificare. repede.arcursut cllitoriei. uit"ru.".ki versus An.iJ:'.ie. Am observat un ecran pe un perete. Mi gdndeam ca nu aveam ce cduta acolo gi eram pulin speriat.r#..o mulllme de aslfel de trenuri. $. incAt vedeam doar o Cred cd ele funcfioneazd pe frecare. deoa.i mare. '-'-'-' ?.r_ii. dar ni un .n.unndk ki 8l murt mai arbastre si oamenll purta! magti albe cu ochelari de protectie si rnoepanau de .. cd acele cdmpuri de energie nrin de a inlra ii baza. pentru l0 persoane gi cabina opeiatorului. si [-. Acolo erau gardieni inannali peste tot. ca acel <E> despre gare v-am povestit .ki versus An unnak. .. o . nu am vdzut niciodatd nimic asemdndtor. gardienii ne-au spus ci vom crisrale cdnd erau sudbeiute de de acest fel de cristale. p. Atunci cAnd am ajuns in sta!. Dedesubt mai era scris ceva.

]> Project Camelot specificd cd nu existd date Stiinlifice u"*u"t"u in avertizarca pe care o face sursa' Informaliile . Dar am mers pe orizontald aproximativ 3 minute. am inceput sd cercetez mai in detaliu. Va exista o ameninJare din exterior.arcele" de salvare ale guvernului. deoarece aveam nevoie de mai multe rispunsuri.unnak ki versus An unnak ki 83 merge mai departe. Deoarece imi ldsasem toate lucrurile la punctul de control... m-am intrebat: cat de mare este acest loc? Tocmai am parcurs kilometri intregi de-a lungul unui sistem feroviar. cdnd am intrat in politicd. cale vor fi folosite de cei din elitd.o . ceva se va petrece in anul 2012 gi pentru ca oamenii din elitd sd supraviefuiascd. Guvernul cunoaqte acest lucru gi il Jine secret fald de public... cu scaune. $tiu c[ existl l8 baze in Norvegia. sau. Tot ceea ce pot sd vi spun este cd. cel pufin. Dar ceea ce gtiu precis este cA. care urmau sd ne ducd jos. din armatd qi de o parte privilegiatd din populalie. Am aflat cd aceste baze sunt . fNurne furnizat. Oamenii de gtiin!6 au urmdrit evolulia acestei planete misterioase de mutia vreme. membrii . .unnak.. deoarece nu sunt om de gtiinfd. imi amintesc cd am vdztt un alt sintbol .elitei" mondiale se vor retrage in acele baze pe care le-au construit de-a lungul ultimilor 40-50 de ani. gi incd mai este? Apoi am fost dugi la un sistem de lifturi. nu mai aveam ceasul cu mine gi de aceea pot doar aproxima timpul petrecut acolo.. Din tot ce am aflat pAnd acum. Mai tdrziu. Acest lucru md revoltd gi deopotrivd md sperie. inainte de 2012. . cu vArlul in jos.Planeta X" (planeta Nibiru). se vor folosi aceste adiposturi.82 An unnqk. * In lift. cred cd acest cataclism este legat de .. atr.rnci cAnd misiunea noastrd s-a incheiat. Nu pot sd apreciez ce se va petrece exact gi care vor fi pericolele.ki An. Din nou. a$a am crezut inifial. in jos.ki versus An. pentru a supraviefui in interiorul lor in cazul unor cataclisme.. iar recent au fost transmise primele publicului ceea ce se va petrece qi am fhcut tot ce am Nu doresc sd provoc panicd Vreau doar sd spun Cu tot respectul. dar orientat altfel. md gAndeam cd lumea nu cste ceea ce pare a fi gi cd multe lucruri sunt ascunse publicului.literd" carc semdna cu simbolul folosit uzual pentru ci$tile audio.

Am lost incapabili sd rdspundem la toate. dar am citit cu atentie tot ceea ce am primit. cutia noastri de corespondenJd s-a umplut cu mesaje din intreaga lume. Suntem cu toJii co-creatorii lumii in care trdim. Vd indemndm pe fiecare dintre voi si participali in mod congtient la co-crearea unui viitor pozitiv pentru umanitate qi sd colaboraJi cu noi pentru . Unii dintre ei ne-au oferit cdteva detalii interesante. pentru a-l proteja de . dar doregte sd rimdnd discret. in fiecare moment. de asemenea.unnqk. Pentru mai multe informalii despre <planeta X> 9i ceea ce s-ar putea produce.. Ne-a invitat sd-i trimitem orice corespondenld relevantd primitd de noi de Ia allii 9i vom face aceasta prin selecfie. cAt gi cele negative. cd aceste facilitdli existd gi ci atdt Suedia. El este bine. Dupd o sdptdmdnd de linigte.al doilea Soare". Ne-a promis. cA va desena simbolurile extratere$trilor pe care le-a vizut gi ni le va trimite prin fax. Unul dintre corespondenJi a confirmat o mare pafte dintre aceste detalii. Project Camelot vd roagd si vizi_ cAtre allii) cd Telescopul de la polul ml).ki versus An unnak. Mesajul sdu este foafie imporlant gi am hotdr6t sdJ publicdm in continuare. Pe toli cei care au pus intrebdri de bun-sim! despre autenticitatea lui (a politicianului norvegian) ii anr-mjdm cd am fEcut tot ceea ce am putut pentru a-i verifica identitatea $i autenticitatea gi suntem siguri cA el este exact cine spune ca este. in totalitate (omitdnd doar iniormaliile personale. noi sperdm sincer ca prin rugdciunile gi intenliile noastre benefice sd ajutdm la stoparea evenimentelor catastrofale care se preconizeazd cd vor avea loc. Degi in acest documentar nu se menfioneazd. cu orice pret. Echipa de la project Camelot munce$te din greu la un documentar care va prezenta posibilele scenarii pentru viitorul umanitilii. a fost construit pentr-u numegte.ki versus An unnak. Esre plauzibil. ne-am auzit cu sursa noastrd acum cAteva zile. ci doar le confirmau informaliile pe care le aveau din alte surse. Sud (http ://yowusa.ki An. Semnatarul scrisorii spune doar ceea ce $tie $i nimic mai mulr. fiind politician. Am luat legdtura cu mulli prieteni qi corespondenli din Norvegia gi Suedia. Am primit confirmdri precise de la doi oameni de qtiinjd qi un fost colaborator al serviciilor secrete. Pentru mulli dintre ei aceste informa{ii nu erau noi. dacd se va considera necesar. com/planetx/2006/planetx-2006-04a/ L sht a urmdri ceea ce Henry Echipa Camelot: In perioada care va urma pdnd in 2012 9i dupd aceea vor iegi la suprafall multe opinii diferite. prevestiri gi dezvdluiri din interior. atAt cele pozitive. Unii chiar au cerut sd ii punem in legiturd cu politicianul care a scris acel articol.ki 85 nu explicd exact cum sau de ce (planeta X> reprezintd o astfel de amenintare $i de asemenea. De cAnd am postat scrisoarea primitd de la wr politician norvegian referitoare la bazele subterane qi la faptul cA (elita) din acea lard se pregdte$te pentru un viitor cataclism planetar. trezirea celor adormili gi pentru aducerea la lumind a adevdrului. referitoare la necesitatea de a merge in subteran. din motive lesne de inleles. cdt gi Elvelia au baze subterane pentru a proteja intreaga populajie.84 An unnak. ca mesajul sau sd se concentreze mai degrabd pe probleme sociopolitice decdt pe cele qtiinlifice. nu existA nicio informafie clard.

h yersus An. mama mi-a spus cd restului familiei noastre NU i se va permite sd intre acolo. dar nu este sigurd de dimensiunea ei. exceplia Mama a relirzat sd-mi spund orice detaliu despre aceasta. gi ea este o ferneie care se tine de cuvAnt. norvegian. cianul norvegian gi inlormaJiile pe care vi le-a comunicat ?n scrisoarea lui cdtre voi. in ceea ce privegte baza de la Baneheia.86 An. care atunci cdnd au fost ficut publice. Am atagat poza aici. desPr localia unei astfel de ba Este intr-un munte mare. oameni de Stiinld $i alli civili pe care acegtia ii consider5 impoftanli. conduse in realitate de o m6nd de oameni. Acesta mi-a dat ceva mai multe detalii. care a fost gi el acolo. provin dintr-o familie de militari qi qtiu de la mama mea. dar acegtia creeazd diferite mArci. fiind condus intr-o camerd speciali unde a lucrat cu computere conectate la sistemele militare. toate. care monitorizeazd o zond imensA. evenimentele din preajma anului 2012 etc. iar sferele sunt probabil nigte radare putemice. Locul se nume$te Baneheia. mult mai rnare decAt cea de la Baneheia. Dar el a spus ca. baza este uriagd gi cd are multe camere. Doar anumite persoane vor fi primite. Cu o altd ocazie am reugit si port o disculie scufid cu un alt angaj at din armati.unnak. $i eu sunt.unnak. Tocmai am citil arlicolul dumneavoastrd despre politi. Cunosc deja a:ndnuntele despre depozitul de la Svalbard. In aceastd foto se vede partea de la suprafald a bazei. A mai spus cA nu poate sd-mi spuni mai multe despre ceea ce se afld in interior sau cur1l arata aceasta. gi o fotograhe cu o bazd aflati in Sorreisa gi mi-a spus cd aceasta este o altd bazd sublerand. cum ar fi cA marile corporalii ale lumii din domeniul electlonicii sunt. cu. politicieni. a spus ea. care conduc aceste corporaJii in totalitate. dar nu i-a fost permis sd intre in acele camere.elita" societdlii noastre. faptului cd este creatA pentru o situatie de urgenl5. El mi-a spus c5. m-au ldcut sd md gdndesc cd trebuie sd existe un motiv special pentru aceasta. cu diferite destinafii. in caz de urgenjd.. Mi-a mai spus cd gtie de existenta unei baze qi in zona Stavanger. fiindcd ajurat in faqa oficialitdlilor sd nu spund mai mult. cu privire la bazele subterane. nume gi ambalaje ale aceloragi produse care sunt definute de cdtre cei din . cum ar fi ea gi diferite personaje din armatd precum gi alte persoane importante. Familia sa deline informalii asupra facilitdlilor pe care susa noastrd (politicianul norvegian) le_a rapofiat. ceva ce ei gtiu ce se va petrece curAnd. iar aceast' bazd subteranA este foarte mare. in oraqul unde m-am ndscut gi am locuit inainte de a pleca din Norvegia. Iatd in continuare mesajul corespondentului nostru: <Stimatd echipd Project Camelot. Mama a fost gi la altd bz\ in zona numitd Evje. de asemenea. din cAte a . care a lucrat rrurr guvernamentale. Trebuie sa recunosc cd am gAsit aceste informa{ii destul de fasci_ nante. Ea mi-a spus $i alte lucruri interesante. Mi-a dat. cu cAJiva ani in urmd.ki An unnak kr versus An unnak ki 81 autoritAli). de asemenea.

La un moment dat. Din pdcate. degi pare se existe ceva viald in subteran. prietenul meu a dispdrut subit qi ?n ultimii ani nu am mai putut sd iau legdtura cu el. in loc sd foloseascd nave spajiale. cdnd mama incd lucra pentru ei. patru au murit de cancer. care a lucrat pentru NSA (Inspectoratul norr. El mi-a spus cd oamenii <elitei> sunt in contact de conform propriilor sale relatdri. El a sus{inut ci se lucreazi la <terra-formarea>> lui Marte. de asemenea. din cauza inteligen{ei sale $i a altor <abilitdfi> pe care le avea.I 88 An unnak. Unul dintre prietenii mei.egian pentru controlul qi supervizarea transportului feroviar) mai mulfi ani.. Mafte este o planetd mai mult sau mai pulin moartd la suprafale. gi lucra la materiale matematice gi gtiin{ifice extrem de complexe. aceasta insemnAnd a face posibild viala pe Marte pentru oameni. El era intr-adev[r un individ extrem de inteligent.ki versus An unnak. Aceaste inforrnaqie a fost publicatd in Fedrelandsvennen. Pot sd menlionez totuqi cd el a fost adoptat de mic Ai. in acest moment. am ajuns intr-o . acea locafie ar putea sd gdzduiascd cAteva mii de oameni gi cd era extrem de mare qi echipatd cu tehnologie permanent cu planeta Marte gi cd dispun chiar de anumite porli stelare (stargates) de acces la planeta Marte prin care pot cdldtori pAnd acolo in cAteva secunde. vArf De asemenea.unnqk ki versus An nnakki 89 v6zut. accesul persoanelor neautorizate liind interzis in acea perioadd.ki An. un ziar noruegian din oragul Kristiansand. in 2001. a fost crescut $i pregdtit ca se lucreze pentru guvern incl de la o vdlstd fragedl. tehnologie extrateresftA etc. care erau amplasate la o addncime foarte mare. gi cd el insugi a parlicipat la procesul de re-creale a unei nave spaliale pentru care s-a folosit simularea pe calculator qi mi-a aritat scheme complexe (generate pe calculator) precum qi ilustralii cu aceastd nav6. acest articol nu mai este disponibil pe internet. Am fost acolo de mai multe ori. informalii uluitoare referitoare la bazele subterane gi la alte activitdli ale guvernelor. mi-a furnizat. pe care mi le-a arAtat gi despre care am discutat in mai multe ocazii. s-a aflat ce din $apte oameni care au lucrat impreun[ la unele proiecte in aceastd localie. Cu toate acestea. In primul rAnd am sa vi prezint nigte hdrli gi fotografii ale zonei in care se afli aceastd bazd subterand despre care am mentionat anterior (de la Baneheia). cdldtorii in alte dimensiuni. Personal am vizital citteva dintre acestea. Recent au inchis in mod oficial toate operaliunile militare in zona Girnlemoen gi au transformat-o in campus universitar. El mi-a confirmat faptul cd existd o mullime de baze subterane gi cd in unele dintre acestea au loc tot felul de experimente qi cercetAri ciudate legate de: cdldtorii in timp. in fotografia de mai sus apare zona Gimlemoen care a aparfinut armatei. unele dintre vechile buncdre qi sisteme subterane au ramas in continuare acolo. personal pot spune chiar genial.

cu o ugi imensd de fier. Nu cred cd cineva qi-ar fi concentrat atenJia qi finanlele degeaba. Ceea ce ne spun ei. este un munte uriag.i departe de orice drum. presdrate pe intreaga suprafa![ a Terrei. cu lacuri deasupra. Aerisirile sunl plasate in zone inaccesibile . Ceea ce vd pot spune cu siguranld este faptul cd lumea pe care o cunoagtem nu este ceea ce pare gi cd aceastd magindrie a dezinformdrii este bine pusd la punct. cu uga metalicd uriagd imposibil de deschis. Struc incadratd de cerc este intrarea care duce in munte. iar in camerd se afla apd de jumdtate de met. vd rog sd vd facefi propriile cercetdri gi si trageJi propriile concluzii. nu am nicio idee. cu o intuilie blocatd gi cu o rali. in baza unor informafii precise. Am observat de mai multe ori personal mililar inarmat in fala intrdrii bazei menlionate. Aceasta a fost in Gimlemoen.ki versus An unnqk ki 91 camerd mare. ) Am descoperit ceva care seamdni cu nigte gduri de ventilare. cd sunt baze militare sau depozite.30 miliarde de dolari. Structura albd din dreapta reprezintd alte clidiri care probabil deservesc baza. in mijlocul pidurii. De asemenea. deoareie ar-r o mullime de antene qi alte dispozitive ciudate pe acoperiq.une atit de pregnanti incdt s-a transformat in propriul nostru dugman. nu au voie spun cd Norvegia nu este ca Irakul qi nu are nevoie de astfel de baze subterane $i de control militar. in partea superioard a acestui munte. Nu am putut sd deschid gtiu ce se afla in spatele ei. De fapt. cazul in care guvernanlii qtiu cu siguranli cd ceva cataclismic urmeazd se se petreace. Franla.unnak.unnak ki An unnak. Ce rost ar avea aceste addposturi care sc intind pe sute de hectare qi care sunt construite sub forma unor orage! cu locuinje avdnd surse . organisme. in afard de Probabil cd la prima vedere vi se va pdrea greu de crezut cd existd guverne. Chiar dacd aceste informalii vi se par de domeniul S. aga cum am menJionat mai sus. VA dau dreptate. precum gi la poli.I 90 An.F. Vd daji seama cate sunt incd ascunse publicului larg? Nu trebuie sd ai o imaginalic apocalipticd pentru a realiza faptul cd ele au fost construite cu un anume scop. Aceasla este un lucru ciudat. ducAnd la acea camerf. Dacd exista vreo conexiune intre bazele din Gimlemoen gi Baneheia. dar. am gdsit un buncdr care merge mult in subteran. astl'el incdt addncimea la care se afld baza in interiorul muntelui poate fi doar speculatd. deoarece Norvegia nu este o lard in care politigtii sau militarii sd aibd arme asupra lor. Aceste construclii gigantice sunt in administrarea armatei qi au fost construite sub directa supraveghere a acesteia.ru. Elvelia. iar noi ceilalli nu $tim nimic. SUA are 130 de baze subterane qi un <buget negru> alocat acestui tip de activitate de aproximativ 1. Acestea sunt cele care se cunosc.ki versus An. lumea in care trdim ne-a transformat in roboli bine structurali. Nu uitaJi ce se cunoa$te existenla unor adevdrate orage subterane.-ului. China. De asemenea au apirut informalii despre existen{a unor asemenea baze subterane situate qi in alte localii cum ar h: Alaska. care bdnuiesc cd asigurd pdtrunderea aerului in bazd. pe sub rdu. Dupd cum vedefi. oameni care sunt implicafi atat de tare in aceastl teorie a conspiraliei. sunt informalii menite sd ne adoarmd vigilenla. Rusia. care avea pe ea o roate nr incuietori. observali c6 munlii Gimlemoen gi Baneheia sunt foafte apropiali. fiind desp[rtiti doar de apa rdului.

$tiu cd vi se par cuvinte mari. S_a I incercat prin toate mijloacele anihilarea unitdlii nalionale I 9i a istoriei. ci este bun qi drept. dacd nu pentru a addposti la un moment dat un num6r finit de oameni. Trebuie sd inlelegem odatd pentru totdeaund cd la nivel subtil noi toJi suntem o entitate gi formim un intreg. Vor veni in curdnd vremuri in care vom fi indemnali sd ne rdzbundm pe fralii nogtri. climalizare. dacd suntefi oameni. Calea cdtre care ne indreptdm este cea de unicitate a conEtiinfei. Creatorul nostru nu este gelos gi rdzbundtor. Din cate $tiu gi in Romdnia existd asemenea baze.reia universald. Frica nu este a noastrA a oamenilor.. Dar dacd v-a!i uita in jur a1i vedea cd toate I mbardament informalional. EL nu ne_a impa4it pe nalii $i nici nu ne-a dat in st[pAnire parcele de pamant. Creatorul ne-a fEcut egali gi ne-a dat spre desdvArgire un loc pe aceastd supelbd planete albasfA. Am fost adesea acuzatd de nafionalism.unnak. Noi suntem divergi sub aspect fizic. Cred cu toatd tiria in bundtatea acestui popor. De aceea suntem astlzi aici. Nu este suficient sd md programez pe mine ci strddania mea trebuie sd cuprindd intreaga lume.ki An unndk. Numai infelegAnd acest aspect vom putea atinge desdvdrgirea. dar mili la nivel vibrafional. sa cream haosul. inducerea ideii de a fi mai presus decdt celllalt. $i cel mai important lucru. etc. ea ne-a fost indusd de milenii pdnd cAnd a devenit una cu natura noastrd. Eu consider ci a venit timpul sd ne fEurim propriul destin prin propriile potente. canalizarc.ki versus An unnak ki 93 de curent proprii. Se pare cd noi am ales. L-rtotdeauna cdnd veJi fi pugi intr-o asemenea situalie sd ve gdndili ci ei sunt fra{ii noqtri gi cd toli avem acelagi pdrinte. au fost construite pe vremea vechiului regim cu scop niilitar. Noi toli suntem frali in1o1i 9i strdluce$te aceiagi bucdficd de scdnteie divind. Dacd emili grAnduri de iubire. cici traim intr-o mare informalionald in care totul se propagd asemeni unei unde gi a cdrei reverberalie se intoarce mai devreme sau mai tdrziu inapoi. din neptiinld sau sub falsi indrumare. se ii asuprim. gi da sunt nalionalistd. cale afirmd cd in urma prefacerilor. El ne-a IEcut asemeni Lui gi ne-a dat cel mai minunat dar qi anume acela de a crea. . dar lara mea este Terla gi md consider egala tuturor fiintelor de pe ea. valuri de iubire te vor invdlui qi vei fi apdrat de orice va veni. Noi toli suntem pdrlicele din acelagi Creator. EL nu a dat anuuritor persoane dreptul de a liotdri in numele majoritilii gi Dici nu i-a licu1 stapani pe resurse $i bogalii. dar cl. sd nu vd fie frici de ceea ce va veni. $i mai cred cd tocmai de aceea Romdnia a I fost supus[ in ultimii ani devalizdrii gi distrugerii. I brlizarea unitdlii nalionale. i ilor. o parte din teritoriu va fi acoperit temporar de apa. care deschide orice poartl este cheia iubirii. in spiritualitatea noastrd. sd ii atacdm. Nu am argumente care sd suslind aceastd ipotezd. de unicirate dar in sensul meschin al cuvdntului.92 An unnqk-kiyersus An. dar intr-un mod diferit de ceea ce se intelege in mod normal prin aceastd afirmafie. sd ii batjocorim sau mai rlu si ii ucidem. de control al teritoriului. care insd nu au amploarea celor din striinatate. ca in acest univers ceea ce semeni aceea vei culege. Deci. Eu sunt nalionaliste. in misiunea lui.

md rog.ki toli minunalii. sd vedem cAt rezistd valva. a solului.Atori intrd in subteran. Venit in vacanjd in Romania m-a contactat $i mi-a spus cd vrea sa imi povesteascd anumite evenimente cu care s-a confruntat in ultima perioadd. R: Se incearcd captarea. Vin din cAnd in cdnd spre a-mi vizita pdrinlii.vrea sA vd propun un scenariu. bdnuiesc cA afi intuit ghilimelele. dar din cdte qtiu se incearcl captarea A: petrolului. care $tie cam ce am frcut eu in ultimul timp gi care imi cunoa$te preocupArile.. . in mdsura in care ili poli pdstra independenla in momentul in care primegti fonduri de la guvem. Jara in care locuiesc mi-a dat posibilitatea de a trdi demn.4n.. M-am angajat la o firmd care se ocupd cu cercetarea mediului. Am auzit. Robert: Dupd cum gtii. $tiu cd tu spui ca acesta este un pamant binecuvdntat qi cd va fi ferit de multe rele.94 . BdnurrediaEutlcolo. pe propriile-mi picioare gi de aceea consider cd acolo este locul meu.tnnak. iesc cd gtii ca s-a produs un-eiEnlilcnt Da. etc. Aryana: $tiu cd tu lucrezi in cercetare. dar nu mai am de gAnd sA me intorc aici. gi noi in Ag. Este un vechi prieten. Cu toate acestea simt cA am datoria de a spune oamenilor anumite adevdruri pe care le cunosc. imaginali_vd cd IV Urmdtorul dialog. a alimentelor. Suntem un organism independent. magnificii. eu nu mai am nicio legdturd cu RomAnia. pe care xrmezd sd viJ relatez l-am purtat cu o persoand care face parte din mediul qtiinlific $i care in prezent lucreazd in striindtate. bunii nogtri cond.Am inleles cd s-a reu$it montarea unei valve care a qprit scurgerea. Problema pe care doresc sd o aduc in disculie este cea a dezastrului din Gloful Mexic. noastre.ki versus.ln unnak. insd pe mine m-a dezamdgit. R: Da.

Se pot face doar estimari.ime atat de mare. stridii gi creveJi. sunt Louisiana qi Florida. Prima datd au forat ru$ii. insb firi sncces. Asta va amplifica gi mai mult efectul.96 An. datoritd existente adAncimii mari la care se afli 9i a presiunii acolo. tot degeaba' A apirut o noud A: Care? tAqnegte R: Solul s-a crapat in dou6 locuri 9i petrolul va opn tn liber gi nestingherit pe acolo qi nu pare cd se rialele biolog bdteau caP in voci gi argum . Aici vorbim despre o exploatare marind. Grav este cd s-a intAmplat intr-o zond instabild climatic Ai intr-o perioadd in care sunt a$teptate uragane . S-a incercat trimiterea unor submarine robotizate. Nimeni nu a mai lbst confruritat cu a$a ceva. Este pentru a doua oarA in istoria umanitAlii cAnd se incearci forarea la o addnc.i cicloni.De aici se oblineau cele rnai mari recolte de pegte. De scafandri nici nu poate fi vorba. viteza valului de lifei ar putea cre$te. in prezent zonele afectate. ceea ce ar duce la o catastro{E ecologicf. nici nu mai poate fi vorba. Gandegte-te cd din 20 aprilie. A: Sd sperdm cd noua instalalie va !ine' problemA' R: $i dacA $ne. Nu avem de-a face cu o cantitate finitd de produs sau cu o scurgere ce poate fi cuantificatd. Sunt experli care avertizeazd cd in cazul unei noi erupfii.A fost o mare gre$eal5. care se pare cd au ajuns la o adincime nemaiatinsi. ki v ersus A n unna k. Poate doar la evenimentul de la Valdez. A: Dar pot rezolva problema? R: Din cAte vid nu. respectiv ecosistem. Este o catastrofE. scoici. insd diferd mult condiliile. pescuit. Acum au incercat British Petroleum $i uite ce a iegit. in a1'ara celor din imediata apropiere. In prezent nu se $tie exact nici mdcar cAte tone de 1i1ei s-au scurs. De restul. milioane de litri de Ji{ei s-au scurs zilnic in Golful Mexicului. dar nimeni nu gtie cdt va curge. de exploatare piscicolS gi de aceea impactul asupra acestei piele va fi enorm. turism. care s-ar putea intinde pe zeci de ani qi care in cel mai riu scenariu ar putea fi globali. dupa Alaska.unnak. Este cea mai impofiante zond. de cAnd a explodat platforma 9i prine in prezent. $i asta nu este tot. Unde mai pui cd este gi sezonul in care peste golf trec zilnic milioane de pdsdri care se duc c5tre linutul Louisianei. ki An unnqkkiversus An'unnakki 9'7 Plesiunea este uria$e.

care are o migralie ascendentd' Existd mai multe tipuri de 1i1ei. ipotezd suslinutd apoi qi de alli oameni de gtiintd ru. dar nu au putut sta prea mult deoarece au fbst forlali de citre guvernul britanic si paraseasca zona.ki An unnqk. sub influenJa unor presiuni 9i temperaturi ridicate se unesc Ai devin cunoscutul petrol. dar ci Ei aici resur"ele se apropie de sffu$it. In 195 I . dorind sd descopere originea petrolului. Aga au realizat cd americanii. Nikolai Kudriavlev a postulat existenfa unui petrol abiotic.400 milioane de inceput in perioada Devoniand. morlalitate explicatd prin teoria meteoritului uriaq care a cdzut in aceea perioad5 pe pdmdnt.ki 99 Trebuie si il amintesc Ai pe marele chimist rus Dimitri Mendeleev care a studiat ipoteza lui Lomonosov. care se afld la mare adAncime. Speriali au invadat partea de nord a Iranului. Formarea liieiului ar fi gene sunt denumite roci mamd a zdcimintelor de petrol Aceastd materie.98 fie cealalti. Teroria modernd ruso-ucrainiand susfine in prezent cd petrolul este o substanfd primordiale.ki versus An. fiind acoperite ulterior de sedimente. felul in care rezervele sunt generate qi modul optim de extracfie. iar conform acestei teorii perioada de formare a petrolului este de cca.unnak. la un congres de gtiin!6. perioadd in care se susline cd ar fi avut loc in rdndurile florei gi faunei o mortalitate in masi.unnak. ce nu are legdturd cu dinozauri gi peqti morfi. Bineinleles cd teoria este contestatd. funclie dc materialul avut la bazdl qi mai existd: -teoria abiogend care are adepii pulini 9i care postu- in diverse zone. . prin care. Rusia a ajuns la concluzia ci zdcdmintele petroliere sunt limitate gi ca cea mai mare rezervd de care dispunea se afla in zona Azerbaijanului. in prezent exista doud leorii: -teoria biogend de formare a zdcimintelor de petrol care susline ca petrolul ia nagtere din organisme marine care dupd moarte s-au depus pe fundul mdrii. Pe scurt. 350 . De aceea au investit masiv in cercetare. An. afirmAnd apoi ci petrolul este o substanld primordiali care vine de la mare addncime. francezii gi britanicii nu ii vor ldsa sd opereze in zond gi cA intreaga lor atenlie trebuie sd se concentreze citre descoperirea de noi zacdminte in interiorul granilelor lor. in anumite zone (dj fracturd>. Dupd cel de-al doilea rizboi mondial.ki versus An-unnak. A: Dar de ce sunt deranjaJi vesticii de teoria abioticd? t PdmAntului. cam prin 1946.i. El a susfinut existenla unor falii la mare addncime. care a declangat tempelaturi ani. petrolul ar lAgni cdtre suprafafe.

Eu rimAn la pdrerea R: Eu nu cred mea. care ar face orice spre acelagi loc. cine crezi $i cf. iar zdcdmdntul este uriag. amestecul vaporilor sii cu aerul fiind exploziv.100 A n. blocdnd formarea globulelor sangvine in aceasta. repet. pentru care este toxic.1% poate ucide in cdteva secunde. ar vrea aga ceva? Mi se pare o utopie. impiedicd absorblia oxigenului gi opregte respiraJia la nivelul celulelor. Va fi o catastroid planetara. cA a fost o gregeald. Atacd sistemul nervos.ne$te cu fo4d maximd. iar acegtia sunt toxici qi d neazd sandtdlii in moduri inimaginabile. iar la concentralii peste 0. iar in concentrafie ridicatd paralizeazd simlul mirosului qi nu poate fi detectat de om.unnak ki An. Asta md frdmAntl.ki versus An unnak ki 101 A: Fa eu cred. Mai grav este faptul cd odatd cu lifeiul apar gi compu$ii chimici specifici. pielea gi clile respiratorii. iar inghilirea sa . ki yersus An. Din pecate se pare cA nu se va opri in curdnd. se concentreazd in grdsimi gi in mdduva osoasd. in funclie de concentralie $i de durata de expunere poate produce efecte cronice sau acute. plecdm la un anumit moment. Odatd intrat in organism. In concentratie redusd are miros neplicut de oui clocite. A: Despre ce substanle este vorba? R: Despre hidrogen sulfirat. Este ca gi cum s-ar fi infepat o artera. Tofi stem in dar existd gi posibilitatea ca ^ Da. cd nu se trage un semnal de alarmd cu privire la consecinle. In zonele de iesire lifeiul fa. Hidrogenul sulfurat este extrem de toxic Ai uqor inflamabil.cd existd grupuri a-9i atinge scopurile. Asta inseamnd cE lileiul va fi pufiat de curen(ii oceanici gi va ajunge in cateva luni in nordul Europei gi de acolo va inconjura intregul glob. unii sd vrea sd ne forfeze sd A: aga ceva. Benzenul iritd ochii. Benzenul este o substanla extrem de inflamabili. Totul va fi expus poludrii.unnak.u nnak. Iar daci nu se opreite va fi haos la nivel global. A: Dar nu se poate sa curgI la nesfer$it! R: O sd curgA ateta timp cAt va exista petrol acolo. benzen $i clorura de metil. Nu am argumente gtiinlifice care sd susfind o astfel de teorie. Pot aduce modificdri genetice pe parcursul mai multor generatii. R: Nu am informalii in acest sens. Poluarea este atat de mare incAt va afecta ecosistemul gi oamenii din zond zeci de ani. Problema este ca nu se spune nimic.

degi substanle care ies odatd cu petrolul. dar poate se aerului $i nu se mai permite accesul. Dacd omul nu .unnak.unnak. Avem vreo soluJie? R: Nu qtiu.tie. Toatd lumea se mobilizeaziL cdnd apar televiziuni sau cAnd vine cineva de la guvern. Eu nu cred cd s_ar crea panicd. la fel 9i I Ungaria. Dar dacd nu se face nimic. Fiecare sd faca ce crede de cuviinld. o sd se ajungd la nu cel em cd erup{ia qi la nivelul vom avea probleme mari cu apa potabild. Eu 1i-am spus toate astea nu pentru a te speria ci penru a le spune celorlalli. dizolvi plassA existe.unnak. Oricum t I Rom6nia are o pozilie geografici de exceplie. in acea regiune. Din informaliile pe care le am chiar gi curdtarea zonei se face ftri prea mare tragere de inim[.u nnak. Nimic nu dI rezultate. ki 103 poate cauza pneumonii chimice gi corodarea mucoasei A: Dar cred din apd. Austria gi o buni parte din Rusia. De ce? A: Pentru cA cineva are interes sA nu panicheze lumea. R: In prezent nu existd nimic concret. A: Deci nu existd nicio solulie practicd? R: in prezent nu.ki An. A: Bun. A: Dar la noi gazele nu vor ajunge? R: Ele sunt foarte pregnante in acea zond. cd existd filtre care sa extragd substanfele R: Nu gtiu aceste vor inventa. in zone diferite. Crede-md cd s-a incercat tot ceea ce este omene$te posibil. dar nu o sa o putem bea! ticul gi corodeazd metalul. In rest se vede neputinla pe fafa lor. degi imi doresc sd nu fie a$a ceva. Daca acest ciclu este unul continuu. A: $i atunci ce ar trebui sd facd lumea? Sd gtii cd in urma cd4ilor mele mulli imi trimit mesaje spundndu-mi: Bine. A: Eu totugi nu pot crede cd nu exista o solulie.102 An. atunci clar va fi poluare masivd gi in alte pd4i de pe glob. R: Nu mi se pare corect.i erea. gtim. adici i . atunci sd gtii cd R: S-ar putea si aibd dreptate.ki versus An. Bineinfeles ce ele sunt gi in atmosfer[. a continud aga. Bdnuiesc cd aici nu prea ajung aceste informalii. Se sperd gdsirea unor metode prin care sd se astupe locurile. dar nu am solufii. poate intervenJia divind. dar toxicitatea maximd o au acolo. sunt preluate de nori gi aduse apoi pe pdmAnt prin ploaie. O sd fim inconjurali de apd. In caz cd veli avea genul dsta de probleme sd gtili despre ce este vorba. dar sunt doar teorii. Este adevfuat ca am informaliile necesare. Cehia. nu i. ce trebuie sd facem? R: Eu personal nu gtiu ce sd fac Ai incotro sd o iau. h versus A n.

Acest aspect are un impact major acli arfio sistem gi \ \ protej ate? R: Am auzit. Aceastl centura fotonicd incercuieqte Sistemul Pleiadelor. Eu cred cu tdrie ci Universul este o fiinla vie. jurul Soarelui? A: La fel cum Terra orbiteazd in R: Da. Aceastd zond a fost descoperitd in 1961 de cdtre o sondA spalial[. dar nu vdd legdtura dintre noi gi centura fotonici a pleiadelor. $i noi. Universul este fomat din v-gllelwi energeticecare au o migcare centripeta. dar noi parcurgem rotalia intr-un an de zile.104 An.unnqk ki versus An.000 de ani.ki versus An unnak. denumita gi Soarele Pleiadeior. A: $i noi urmeazd sd ne intersectdm cu aceastd mas[? R: Da. care .on" uor-f.ki 105 i' I in sistemul nostru solar. fotoni.w|nak.ki An. Totul are o logicd. Dar el s A: Da. demonstrate fizic. de unde gi numele.-'-r 26. Inifial s-a crezut cA este o nebuloasi formati din gaze cosmice sau praf. R: Centura aceasta este formatd de fapt din benzi. Centrul constelaliei il reprezintd steaua Alcyone. Nu s-a dat mare insemnitate acestei descoperiri. preiG6ilite. Absolut totul se invdrte. Totul se migcd la unison gi toate energiile generate sunt similare. Vezi tu. la o distanli de aproximativ 400 de ani lumind. Un ciclu complet dureazd aproximativ' a$a numitd centurd de 1 . asta este ceea la ideea ci el gtie ceva. Ea a suscitat interes abia in momentul in care s-a constatat cd localia nebuloasei coincide cu proieclia orbitei Sistemului Solar. ca o centurA. compacte. Sistemul nostru Solar orbiteazd in jurul cen' trului galaxiei. c ile evenimente sa se produca gi cd anumite . A: $i centrul galaxiei unde se afld? R: El se afli in Constelalia Pleiadelor. Aceste vortexuri dau nagtere unoi oi6ite"naiwale. totul este un intreg. impreund cu Sistemul Solar ne invArtim in jurul centrului galaxiei. A: Bine. Aici este vorba de mii de ani.unnak.

Asta nu inseamnd cd sunt realizabile. de puntea EinsteinRosen. Se face aceasti analogie cu un vierme. dar este dificil de afirmat. Tot ceea ce a tbst se va duce lasdnd loc unui nou inceput. R: Da.Sunt ipoteze. Va fi ca o noud na$tere. Md rog. A: $i dacd totugi suntem in pragul intrArii in centurd? Prea multe voci fac referire la sihirnbare. care se va deschide la un anumit moment? R: Sunt aqa numitele gluri de vierme. la o viald mai bund. a spafiului este o sulsd puter_ nicd de radialie electromagnetice ce poate fi detectaid atdt in spectrul vizibil c6t qi in cel il luminii de inaltd frccvenld gi al razelor X. Se pare Je PaIg 94-vaglluenta tot viul. Unde mai pui cd lipsa de ploaie datorati ghelii in exces va face ca radialiile sd creascd.. Este $aDSa noastrd sd ne schimbdm. Nu existd do_ ambele emisfere. am auzit de asta. Gdurile de vierme sunt construc{ii matematice care leagi zone indepdrtate ale universului folosind o scurtdturd. l---^-:-rr-. insd sunt solulii R: $tim cd aceastl zond. Asta inseamnd cd doar anumite zone vor putea fi ferlile gi deci locurbile. unnak. Adicd viaJa va putea fi trAitd doar la Ecuator.000 de ani a avut loc potopul lui Noe? poate fi Asta un argument? R: Poate fi. nu am auzit sd se fi deschis vreuna. A: Dar teoretic ele sunt posibile? R: Teoretic da. Se presupune cd iegirea din capdtul gdurii ii apare observatorului drept un glob. dat nu tur lucru bun. la o noud lume.a rot ceea ce se in cheamd elec S_a demonstrat ci o 'ictivitaie int dica nivelul de exci_ talie a atomilor. insd ele sunt o solulii pentru ecua{ii fizice.ki Ah ltn1ak. de ce nu ar fi posibile 9i fizic? . teoretice pentru ecualiile teoriei generale a relativitdlii.ki rersus An. care in loc sd se deplaseze la supratala mdrului o ia pe scurtdturd prin interior.ki 107 A: Asta ar fi un argument care sd sprijine afirmafia cd acum 11. . f'apt care va aduce cu sine fluorescenta tuturor corpurilor. existi gi teorii confbrm cdrora o Terra va intra intr-o noud dimensiune gi o altd 'ferra va rdmAne in aceastd dimensiune. A: $i dacd sunt posibile teoretic. A: Se spune ce intrarea in Centura Fotonicd va aduce lumii o noud spiritualitate.ig! datorira radialiilor qi ui uG.spec. De asemenea se presupune cd cel ce ar cdldtori printr-o astfel de gaurd ar avea o vitezi superioard vitezei luminii. sunt teorii. Dar de deschis. care reflectd mediul inconjurator aflat la celalalt pol. A: Tu ai auzit de o poafta stelarA. sd se topeascl gheala 9i intreg Pimintul sd fie inundat. Nimic atiinlific.unnak kiversus An unnqk. Oamenii vor evolua prin ridicarea nivelului corytiinlei.\ 106 An. Asta este o lume noui.

A: Asta este cea mai tare informafie! Habar nu aveam. molecular. Cei care ne conduc de milenii gi care au interes .r1un" a.qi ar vedea o lume mirificd.. A: Dar gi Vaticanul a admis intr-un mod voalat existenfa unor forme de viatd extraterestrd. put. Intri.. R: $i cine sau de ce crezi cd a. unor bilirA R: Pentru ca gtiinta ac demonstreze practic ace viitol ne-am putea trezi a dar in prezent este imposib A: $i globul de care vorbeai.e adormi simrurire 3 si:n'ild.J.'.d ".ki yenus An unnak. doar cd tu nu realizezi. . tu stai prins in trecere. R: Iardgi. dar vei sta un infinit. asta nu inseamnd cd este demonstrat cd . ^ iii"iiil"o"ii' extraterestre. Dar repet."*i. haos. Pentru tine timpul inceteazi sI mai existe. .s.Oricum eu vdd aici o hibi.. a"-ie nJ'* .ri Daci srapdnesc rimpul gi .i .Ei nu au logicd. Am auzit qi eu anumite zvonuri.ki An unnak ki versus An unnak. A: SI presupunern ci cineva ar avea intenlia sd te facd sA treci prinlr-o asemenea gaurd.. in timp ce pe pdm6nt se scurg anii.rupun"rn "a 3l:i ar fi foamere. avea int"res sa faca aceste manipuldri? A: Cei care nu vor sd ne scape din mAnd. Sd p."r4i rnuebarea este dacd ceea ce vad va fi gi realitate. . dar pe alte planete poate.108 An unnak. iardgi.'p"_lm"rff*f. A: Dar porlile tarca? de trecere intre dimensiuni. R: $i eu admit. drsrrugere gi cd oamenii s_ar lnorepta cu incredere cdfe aceste portaluri.:'iT ilf. Teroria spune ch odatd intrat timpul capdtd altd dimensiune pentru cel in cauzd. A: Adicd r[mdi blocat acolo? R: intr-un fel. cum cd in timp au existat intdlniri cu anumite forme de viafd spre r. sunt consideralii teoretice.qyfi.. st[pdni gi realitatea? A.. S_ar uita in interior. Adicd tu intri intr-o gaurd de vierme gi faptic rdmdi acolo. . dar trebuie si existe aplicabilitate.Totugi plecrind de la teoria trage cat mai multe suflete. nu poale fi rnanipulat? R: Curn adicd manipulat? . Nu iti ascund cd am primit informalii ci guvemele vor admite in curdnd faptul cd sunt in directd legdturd cu anumite civilizafii galactice._ recteze anumite imagini care sd te atragd. R: Toate exisrd in teorie. Intri intr-o tiacfiune de secundd. imagini n-"u ar avea legdturd cu realitatea existente "r. aflat la capdtul tunelului... Nimeni nu a iegit sd ne spund de aceste lucruri.1 asemenea posi_ gr de posibilitatea realizirii R: Teoretic da. Nu ar putea sa iti .pu1irf . Sd presupunem ca la un anumil momclrt pe r erra s-ar deschide asemenea gduri.... dar in mintea ta tu te afli permanent in trecere. apoi sd il teleportezi gi sd il remateriahzezi in alt loc? Nu existd aceasti energie pe Terra.Ji'... sunt speculalii... R: Cam aga ceva. pdnd nu vid nu cred.J icolo? R d1. . A: Eu il vdd. Tu ili dai seama ce cantitate uriagd de energie ar fi necesard pentru a descompune un corp la nivel subatomic. telepor- f. A: Cum adicd? R: Simplu.l.T:.u fi r.. . Oricum prin gduri se poate circula in ambele sensuri? Adicd dacd intri p"f . A: Pe Tena nu. in teorie poli presupune orice. dar de iegit nu iegi. }. arunci cu siguranrd u. nimic palpabil.ki 109 rostul.u. dar sunt zvonuri. rie.

unnqk. pegteri. . prin '40? R: Oficial. nazi$tii s-au concentrat in mod deosebit asupra unei zone din regiunea Queen Maud.ki An. Personal cred ca aveau mai mult interese pecuniare $i militare. nimic special. A: Dar dacd de fapt germanii descoperiseri. GAndeqte-te ce ei au cartografiat sute de mii de kilometri din Antarctica gi cd au descoperit teritorii imense care nu erau acoperite de gheald.1l0 An. in urma interactiunii cu anumite forle extratereste. nnqk kiversus An unnak. lacuri gi izvoare termale. insd abia in 1938. sigurd de experimentat pentru cd nu mulli puteau ajunge $i de asemenea era o zond. R: Sunt poze cu amrmite obiecte zburAtoare. Daca sunt pdmAntene sau extratereste nu gtim.ki Yersus An unnqk ki 111 existd. inainte de sfhrgitul celui de-al doilea rdzboi mondial. Probabil cd acea zona corespundea intereselor lor gi de aceea s-au hotdrAt sd revendice teritoriul gi si il numeascd Noul linut $vab. dar asta nu inseamnS. Dacd te gAndegti la Societatea Thule gi energia Vril. primele expedilii germane cdtre Antarctica. Cdutau ceva cu care sd cdgtige rAzboiul. nepopulatd gi deci nu exista riscul unor scurgeri de informatii. Acolo era o zon5. R: Te ref'eri la Amiralul Byrd? A: Da. filmulete cu nave extratereste. atunci poli presupune cd sunt pamantene. A: Ili dai seama cd nu degeaba armata americanA a pomit cu o intreagd flotild cdtre acea zond' Aveau ei ceva informalii! Poate chiar gtiau de un contact E. au inceput cam prin 1903. . o energie speciali? Dach li se ardtaseri anumite secrete atunci cdnd au ajuns in Antarctica. R: Pdi exact de asta i1i spun ci aceste obiecte zbur6toare sunt posibil pdmAntene. A: Dar sunt poze. Este o posibilitate. Probabil cd acolo gdsiserd un loc bun pentru a-gi construi o bazFL mllitard.T. au fost capturate de cdtre .

ki versus An. intr-un mod simPlist. cd au fost coborAli in adAncul pemantului. cdci scala fusese depa$rta. Faptul cd acum avem parte de anumite fenomene cumulate.. prea se intdmpld toate acum. Eu vorbesc de ceea ce se qtie qi anume nazigtii aveau cercetdri in domeniu. Dacd faci ceva intr-o parte.112 An. expulzie de materie. unn a k.ki versus An'unnok ki 113 care le-au dezvlluit anumite secrete? Nu putem presupune cd la randul lor americanii au ajuns acolo $i intrand in contact cu aceleaSi fiinle au ajuns la concluzia ci decdt sA spuni adevdrul mai bine dau <vina> pe nernli. 9i va fi 9i mai intens acest bombardament ener- A I{ tarA. asta cu soarele se qtia mai de mult. Mintea umand are darul de a face din lanlar armdsar. explozie sosl6bit. ^-e. dar astea sunt supozifii. care oricum nu se puteau aplra. A. A [Jrn rntbrmatiile pe care le delin gi care vdd cd se adeveresc din cc. Dupd furtuna solzrd drn rrorembne 2003. Tiebuie sd rAmanem ralionali. Sunt tot legi ale fizicii. Eu c:red cd timpul care va veni..fost deja vazutd undeva dupd Pluto? se pare A. instrumentele de mdsurd a activrtdlir solare au trehuit recalibrate. cd au fost iniliafi de cdtre reptilieni. vei avea un rdspuns in cealalti. Este o reacJie la ceea ce se irrtdnrpla in llnivers. prima problemd gravd o vom avea c:u explozrile solare. ki An. se intdmpld acum gi probabil cd sunt anumite batem caPul rd gAndim! -' dlemcnle care se srlprapun. To ui u'tiit d" o noul planetd. gi deci nu puteau confirma sau infirma zvonurile. R: $tiinla este in continul expansiune. cd au zburat cu nave. unnak. in ce mai mult. dar ele sunt interdependente yi deci nu trehue sa exageram. Tu vezi ci soarele a inceput s5 aiba un comportament ciudat? R: Eh. Ceea ce era ipotetic cdndva se transformd in cetitudine.unnak. dar cu toate astea existd anumite legi ale fizicii gi matematicii care nu p()1 ii anulate. cdmp magnetic terestru fotuqi. intr-adevdr se intAmpld cd a. t)a. nu reprozrnta nirric special. gi mi refcr la uflndtorii doi-trei ani ne va aduce rnari surprize. R: Putem plesupune orice. Nibiru' care .

a cutremurelor? R: Da. E clar cd se intAmpld ceva! R: Da. Din cate $tiu exista ceva similar in Rusia. Simtul de cercetator este stimulat continuu gi bdnuiesc cd nu sunt singurul.ki yersus An. A: Dar este un aparat. Oficial HAARP adicl High Frequency Active Auroral Research Program se ocupd cu bombardarea atmosferei superioare numitd ionosferA. po4iunea incdrcatd cu electricitate din jurul pdmdntului. insd ansamblul lrebuie sd cuprindi 360. De altf'el am fost mai de mult la baza HAARP din Alaska gi am ceva informalii despre ceea ce se des{dqoard acolo. sunt reale gi palpabile. A: Totugi. Puerto Rico 9i Norvegia. Aparent pare un proiect gtiinlific ce are ca scop imbundtAlirea comunicaliilor. A: $i este public acest lucru? R: Bineinleles cd nu.unnak. Ji-am spus. aceastd invazie de descoperiri. CAnd am fost eu acolo erau aproximativ 50 de antene.114 An unnqk.ki yersus An. El transmite unde care incdlzesc unele zone ale ionosferei cu scopul de a impinge masa in sus. se inlAmpld. Soarele are un comportament aparte. trecem printr-un nor de energie. strapungand to(ul.unnak ki 115 personal mA bucur ce trAiesc aceste timpuri. toate au o influenld. Undele electromagnetice sunt apoi reflectate cdtre Pdmant. Adicd cam la 65-645 km distanld de suprafala Tenei. A: $i cine coordoneazd proiectul? R: Departamentul de Apdrare al Armatei. A: Nu crezi cd ar putea fi 9i implicarea HAARP? R: Ba cred. o antend? R: Este un radiotelescop care are o antend care emite in loc sd primeascd.ki An. aceste fenomene extreme la nivel climateric se petrec. .unnak. A: $i se poate utiliza programul Haarp la influenlarea climei.

Numai aqa igi pot face o opinie corectd . md refer la cea academicd gi la cea a cercetdtorilor independenfi.4n. Eu aga consider cd este corect. A: $i cum putem gti dacd este HAARP so. Trecem printr-o perioadd nemaiintdlnitd pana in prezent $i este greu sd faci aprecieri.sus. Eu personal cred ce este vorba de schimbdri la nivelul intregului Sistem Solar $i care se datoreazd interacliunii cu norul de energie. este rdspunderea mea. ki v er. unn ak. unnak. dar clima se va altema aberant $i din ce in ce mai intens.niversul? . CAnd $i unde va acliona HAARP nu $tiu. dar exista anumite calcule care se pot face. A: ldeea e ca nu putem face nimic.si echilibratd. Trebuie sd ne scoatem din cap chestia asta cu supranaturalul.''t 116 An unn a k. . nn uk ki tt7 A: Deci armata e coordonatorul. doar sd infelegem ci dcolo unde sunt fenomene naturale ele au o logicd fizic6. Oficial au spus cd acest proiect este un salt R: Nu putem $ti. DacI qtiu cd soarele emite radialii gi stau la plajA. dar o fac in cunogtinld de cauzd. R: Nu. cu omul care este picAtos gi a produs cataclisme. iar acolo unde sunt nenaturale au o explicalie $tiinlificI. A: Solulii avem? R: Sd informdm lumea pentru ca si igi poatd face alegerile in cunoqtinld de cauzd. Sunt lucruri logice. cu pedepse divine. adicA centura de care i1i vorbeam.R: Da. Impofiant este sa asculte ambele tabere. A: Am mai putea transmite ceva cititorilor? R: Si se informeze permanent.: [. ki An. ki y ersus A n. cel pulin nu din postua in care ne aflnm.

spiritual. Aceastd crizd morald constituie cauza esenliald a momentului in care ne afl6m. nu sunt doar cuvinte goale.V Argus este un bun prieten. 1i se pare normal6? Argus: Pentru orice om lucid este limpede cd traversdm o lume bulversatd. ci reprezint[ insdgi raliunea de a fi. cine este de vind gi cum putem injelege ceea ce se intAmpld? Argus: Dacd vrem sd inlelegem ceva din ceea ce ni se intdmpld in aceastd clipd. prin munca. De-a lungul timpului. $i el este gi va rdmdne un cAutAtor al Adevirului. Este un om a cdrui formalie gtiinlificd il pune mai presus de orice dubiu. In prezent el este stabilit in Suedia unde igi continud munca in domeniul cercetdrii gtiinfifice. echitate. o fiinlA pentru care iubire. Eu am mare incredere in el datoritd imaginii de ansamblu pe care mi-a dovedit adesea cd o are asupra lumii. abnegalia gi ddruirea sa. moralitate. Aryana: Tu cum percepi perioada in care trdim. derutati. recunoa$tere internalionald. cum se doregte a se llsa impresia. 9i sd ajungem la o solulie de evitare a catastrofei finale. el a adus acestei minunate jdri RomAnia. lume care gi-a atins limita criticd a propriei existenle. trebuie si admitem cd suntem . mai ales sub aspectul diferenlei domeniului de interes pe care fiecare din noi il abodeazA. ci in primul rdnd sub aspect moral. A: Dar care este motilr. Ceea ce m-a frapat intotdeauna a fost comuniunea ideologicd gi similitudinea informaliilor. o entitate cu o misiune gi un destin foarte speciale.rl. armonie. Acestea sunt unele din pufinele motive pentru care l-am rugat sd imi acorde un interviu. disperatd. nu doar sub aspect economic.

pdcat" al Evei gi al lui Adam. s-a spanzurat gi s-a ars pe rug. dupd o clipd de eufbrie. A: Aqa este.ioasd. Dacd s-ar fi luatd in seamd doar cdteva din invdldturile lui Iisus. fie exclusiv de condilia sa materiald decAt de cea spirituald. Cel ce a voit sd le releve oamenilor adevdrul.unnok. nu-i poate veni decdt ascultAnd orbegte de reprezentanfii de pe pdmAnt ai unui Dumnezeu pedepsitor. in egald mdsurd iubili fErd nici o discriminare. ar fi fost suficiente sd fericeascd lumea prin stingerea tuturor conflictelor intre oameni. dar ce putem face. egoist.adevdrul" coni'eclionat de cei ce au delinut puterea politicd gi economicd. a crimelor gi a rdzboaielor. omul s-a indepdrtat de un astfel de Dumnezeu $i s-a preocupat fie mai mult.i cel politic.120 An. l-a culpabilizat pentru aga zisul . N-au putut realiza o masA criticd. emnat decdt un cumul 9i festate de-a lungul isto- in u aga-zis pdrea lumea din Estul subvalorile Ceea ce estea' a regr- Pentru murilor comuniste a fost. a ajuns in colaps gi nimeni nu vrea si discute cauzele . manevratd.ki yersus An unqk.. demn mai degrabl de vremurile mitologice $i tribale decdt al rurei religii constituite ulterior.ki An. in loc de entitate izbdvitoare. Marea masd a fost totdeauna minlita. a luptelor fraticide pentru acapaftrea de bunuri pentru dominaiie politici Si relig. rdzbundtor qi agresiv cu semenii' Istoria sa este una a violenlelor. A dominat . politice gi nu numai a existat din vechime 9i existd ntuat. ignordnd semnificalia simbolicd a legendei. i s-a spus. Dumnezeu a fost transformat in inchizitor. nevoia de iubire necondifionata a tuturor semenilor este o necesitate absolutA a conviefuirii in pace gi armonie. $i-a exacerbat orgoliul devenind individualist. religioaqi se. exploatatI $i linutd in ignoranti. Mdntuirea. Totugi accentuarea prdpastiei economice. s-a excomunicat.a ium il relevd cunoaqterea actuald. Invaleturile marilor spirite nu ne-au fost suficiente. gi eu cred acela$i lucru. a fost rdstignit.ki versus An. Treptat. in loc sd se pund accentul pe latura divind din om. neindurdtor gi aspru. in mintea multor oameni stdruie o intrebare simpld: - meditat. s-a schingiuit. protectoare gi iertltoare a$a cum l-a infbligat Iisus 9i a. revelarea originii divine a tuturor oamenilor care decurge din condilia de fii ai aceluiaqi Tatd (Dumnezeu). iertarea. In numele acestui zeu.. indemnul de a sdvdrgi intotdeauna binele aproapelui . omenirea ar fi fost astdzi cu 2000 de ani in avans. cum putem schimba ceva? Argus: Cunoaqte adevdrul gi adevdrul te va face liber. i s-a spus continuu cd este separat de Dumnezeu gi. o mare dezastrul unui rdzboi. indiferent.unnak. treptat. Absolutismul religiei devenise la fel de crud ca.unnak ki 121 aici datoritA gravelor erori pe care le-am comis de-a lungul timpului prin necunoagterea adevarului despre noi. Sistemul occidental' cel mai ldudat. dacd ar fi fost respectate.sunt chintesenle de adevdruri care.

Existd acum o intreagd literaturd pe aceastA teme. Legea de fiinfare gi de funclionare a universului este aceea de infiptuire a binelui. prin mii de surse venite din univers. lumea este a$a cum o gAndim.unnak. trebuie sd inlelegem cd ea nu este decdt rezultatul propriilor noastre erori. cd prin g6ndire noi ne credm propria noastrd realitate. bine sau rau. Fiecare intenfie de a face rdul. ultimi ore nu se mai limiteazd la simple afirmalii ci aduce argumente de ordin qtiinlific 9i pragmatic demonstrAnd existenla unei surse spirituale inteligente. cd tot ceea ce facem sau ni se face. DacA nu ne place lumea in care trdim. Acum mai mult decdt oricAnd suntem chemali. influenleaze intregul univers. nu am optat intotdeauna prin lunga noastrd odisee cosmici pentru bine ci am sdvArgit multe erori. . separat de intreg.ki vers. Ni se cere doar sd facem uz de inlelepciunea care ne conecteazd la sursa noastra divine gdndind qi sdvdrgind binele. jefuind.122 An. sd genereze mari dezechilibre $i la nivelul intregului univers pentru cd toate sunt legate intre ele qi interdependente. am fEcut mult rlu ucigand.utnqk ki versus An. neiertrind. cauzd prim5 a intregului Univers. fiecare gest distructiv au provocat $i continui. Este clipa confruntdrii a doi factori esenfiali: omul gi universul.tmqk ki An. Universul nu mai are ribdare. ddndu-ni-se liberul cunoa$terea de arbitru. Nu a inleles cd totul este interconectat.ki 123 Argus: Contrar a ceea ce ne spune qtiinla oficiald. Aceasta a fost marea gregeald a filozofiei 9i a gtiinlei materialiste. in acest moment s-a aj uns la capdtul funiei.$ An. Ne putem salva acum sau niciodatd. Din nefericire. Nimic nu poate exista izolat. Mintea noastrd insdqi este o pAfticice din marea minte a universului. distrugAnd. sd ne controldm intreaga noastrd gAndire gi comportament fdcAnd pasul spre o radicald schimbare. mai clar spus. cd deci. este clipa confruntdrii dintre om gi Dumnezeu. fiecare gAnd potrivnic semenilor nogtri. evident. Dar dacd pdnd acum Universul a avut rdbdare cu noi.unndk.

boli incurabile.. Se crede ci intr-o epocd. ne spun ca ne aflAm Ia sfrirsirui unui ciclu. putem evita un sfArgit catastrofic numai prin schimbarea modului de gAndire. Vezi tu. nostru gi frecvenla noii energii care va scdlda plaaeta se Argus: Aga este. Ca urmart . insd in plan energetic.l. Avem deci aceasta $anse de a influenJa viitoarele evenimente cosmice in favoarea noastrd.. Ngua energie va insemna o noud epocd in existenla lumii gi a Cosnrosului. Cu alte cuvinte. dar majore vor fi cele nevdzute cu ochiul liber.i. A: Dar cum crczi cd putem reduce pierderile sau mdcar intArzia pufin. Universul.-".oaa.. Nu! Secolul al XXI-lea va 1-r al spiritualitdlii. Voi . "ou lenomen care va determinao mullime de transfJrmdri in u"". ori nu va fi deloc... ADN-ul uman ar fi avut 36 de spirale gi intr-un timp mai indelungat s-ar ajunge din nou acolo. Autori care par a fi bine informali ne spun cd prin gAndurile noastre noi putem influenla in sens benefic chiar qi cAmpul de energie din centrul Galaxiei noastre.i .d..i timp al transformdrii. cei ce vor supravielui vor suferi .a..egoism.in evolulia sa $i la incepur O" . modificanJ "i..!i*. Tot ceea gindi re negativd..upra:i^:19i. De noi depinde dacd va mai fi..unnah_ki verstt An unak ki An unnak ki versus An unnak.. iri"a. EI spune o-cosmic de acela in care a acum va fi o noui venire h in care invdfdtura sa va fi . Argus: Din nefericire.. ori nu va fi deloc. *'r""" vor e cu o operd insemnatE in ifitualird{ii. Beneficiile vor fi imense. foloseqte pentru cvenfd christicd".sau distructive ia adresa naturii ".mane foarte pufini pi numai dintre aceia care vor fi capabili si inleleagd mesajul acestor vremuri.124 des... numit de cdtre unii "orrni""."ritaiii activiralii solare gi scdderea magnitudinii cdmpului peo_ magnetic.ki 125 A: intr-adevdr sunt voci care afirmd. mari instabilitdli sociale $i dificultali economice. in consecinld qi vechile . Scdldat in noul cdmp energetic de inaltd frecvenld. a viefii "..la marea sincron zare galacticd.. Toati zgura gdndurilor noashe acumulatd in mii de ani plutegte acum deasupra capetelor noastre . vor r5. incd zece spirale pe lAngd cele doud existente. razbunare .. s-o numim metaforic adamicd. sunt modificdri care demonstreazd cre$terea "l.tei spirituatizaie.Toate sursele care se refere la acest montent al universului. sub $i toate formele sale _ va deveni incompatiUif inalrd trecvengd qi va fi anihitar.irn? .i... pdnd c6nd mai mulli se vor Eezi? Argus: Este momentul schimbdrii frrd de care nu se poate intra in viitor.r. A: Sd sperdm cA aceasta nou5 energie ne va invAlui pagnic qi cd schimbarea va veni ldrd pierderi gi ci toli vom apuca sI tr[im in aceaste noud lume.. A: $i in ce crezi cd vor consta schimbdrile? Argus: Vor fi nenumdrate.. din ce in ce mai cI ne aflAm la o rdscruce. s-a spus ci secolul al XXIlea va fi al religiilor.afectdnd cerul. toate celulele "^. Gralie acestui fenomen.. agresivirate.p.". Din centrul Galaxiei noastre Tema flux de energie de inalti frecvenli "l O. irt. va stabili un raport de rezonantd. Este suficient doar sd vrem. ADN-ul uman va mai adduga..'A rnceput de.".ii.. cei vletut doar care igi ela comportamentui pe pe un registru de frecventi mai inalt.."i. J. o epoca a congrii. An. nu molecular.r'. pimAntul. intreaga lume vie." . cum o numesc cercelalorii din domeniul spiriiualitalii. f*. .. Din cei mul1i.. preg[tirea pentru noua lume va insemna qi un timp al puriticdrii prin multe incercdri catastrofe naturale.

op*anau_r" adevdrului despre noi.""t i.invinge ca sd nu fii invins" . pdntr-o moarte iminentd ca pdnd ucum. ce se poate trdi foarte bine gi cu prot"irr"i. ua iirpur".. proprietatea privatd se va plstra. in alte forme gi in alte sfere de ^ **. In dimensiunea a 4-a gi a 5_a la care G.li1t transformdri biologice care le va oferi o inldligare fizicd corespunzdtoare varstei de 33_35 de ani (aproximativ vdrsta lui Iisus).ki 127 tsxrsra sulrclenre dovezi oferite de cei cu hrand exclusiv vegetariand. A: $i probabil ce vom avea parte qi de un nou model social.. altfel spus.. De aceea se crede cd hrdnirea camivori Ia om cdt qi la alte specii va fi -ar6t ".126 An unnak ki versus An undk. aanau_i_se u. adicd atdt cAt este necesar pentru o existenld decente. Are o conotalie strict darwinistd : . dar numai in limitele bunului sim!. Atenlie! Nu este citat Marxl A: Asta cred cd se aplicd mai mult in fostele {dri socialiste. pe care o vom incheia "a la ooflnla noastrd pentru a continua sd experimentdm in alti timpi. creierul uman va obtine capacitutea Je u penetra in invizibil. propdvdduit prima oard de lisus. va fi cea care va domni in viitoarea societate umanA. Argus: Eu sper ca noul model social sd fie unul bazat pe principii divine. bazatd pe concurenle. ".. Dacd toate resursele unei comunitali au o limitd.*1i" lr"a emulii lui actuali din interese foarte p. o indumnezeire a omului care . de huzur. Va avealoc.ra transcende conditia sa animal5.inour_ a originii noastre divine gi a rostului pentru care suntem aici. dincolo de valul care ne ilesparte acum cand ne afldm in cea cle a 3-a dimensiune. Nu are nici o gans[ in viitor... il constituie cruzimea constatatd in naturd prin nranii"u unei. de origine vegetald. conhard ideii de divinitate. doborArea partenerului de competi{ie. A: Adicd vor dispdrea proprietdjile private.". Obiectivul' esenlial al "un:ult:rii evoluliei il va constirui exrir)derea capacitarii O" tere a creierului. Voa. Evolulia este dirUatd de resorturi cosmice gi nu de intAmplare.mdndncdJ pe altul ca sd nu fii tu mdncat.tea la fen9m91 biologic inevitabil.ki versus An.unnak... specii cu alta. Vom inleiege vrala este doar o experienp. este contrard moralei divine... marile averi? Argus: Atdt cat se poate prevedea acum. ConcurenJa este inumand gi imorald.""i. cum naiv considera Darwin gi if . intr-o lume spiritualizatd._ vent de atei impotriva ideii de existenla a divinitaii. Cooperarea venitE din spiritul de intrajutorare. prind la intelegerea sacruiui. cA este normal gi moral ca unii indivizi sd aibe tot $i altii nimic. in numele politicii liberaliste se poate susline de cdtre oameni ce par a fi consumat in viala lor cdteva lecturi.. Adams Smith spunea inci din secolul al XVIII-lea cA orice avere este un furt. nu este clar cd ceea ce se adund intr-o parte se ia dinlr-alta? Orice avere in exces. int-o lume sdraci este imorald..". n9u creier pi o noud biologie. A: $i toli vom beneficia de aceste schimbdri? Argus: Se crede cd toate fiinlele de pe Tena vor face un pas in dimensiunea urmdtoare. .unnqk. Modificarea comportamentului in acord cu legile sacru_ .ki An. . Iui va elimina legea karmei din destinul uman qi ca urmare vor lua sfhr$it bolile gi suferinfele care erau explicate prin acest mecanism. Cel mai putin inpies fenomen din ordinea cosmicd 9i argument i. Braden sustine cd se va trece.Viitorul model social nu va fi nici comunibt gi nici capitalist oricAt de mult este cidelnilatd economia capitalistd de piafd.il. Este total de neinleles cum. dominantd astdzi. punerea sa in inferioritate sub orice formd..i .

este o unealtd de nddejde a democrafiei. obrdznicia gi anatomia posteriorului. Din pdcate in presa bulevardierd ir-rtdlnim o grdmadd de indivizi amorali. conqtienfi de rr. dar cu oameni onegti.unnak. profesionigti care sd inforrtrc-ze si nu si dezinformeze. noi venim dupd zeci de . Noi . Dar cAnd cAinele turbeazi. A Trebure sd fii ingiduitor. $i crede-md cd nu exagerez cu nimic cdnd spun asta. De altfel presa liberd inseamni libertate de exprimare. liri culturS. frrd nici un alt merit decdt acela de a-gi etala belciugul din nas. iubesc RomAnia qi poporul romdn.unnak. eu cred cA presa. Argus: Occidentul numegte presa cAinele de pazd al democraJiei. Argus: Sigur. nu trebuie sd i se se pund botnild pentru a opri raul? A: Eu cunosc oameni de presd a ciror probitate morald este mai presus de orice indoial[. sigur de aici 9i pdnd la libertinaj este cale lungd. de mare calitate umand gi profesionald.128 An. societatea are nevoie de pres6.ki A n. A: Eu nu subscriu ideii. Eu cred ':i 2i de ani nu sunt suficienli pentru a ne maturiza. Probabil cd cu timpul se va cerne. ki versus An unnak. lfugus: Sigur.sponsabilitatea pe care o au. . culmea. A: Si gtii cd ei acoperl un segment al cititorilor. Sunt oameni de caracter. gtiu gi eu mulli oameni din media dotali cu bun sim!. . care igi vdnd sufletul pentru cafva arginli.hi verstrs An unqk. dupd cdgtig a ucis ultimul dram de bun simt din sufletul celor implicali in mass-media.. corecli. cinsti$ 9i care.rr:. ftrd culturd. dar adesea se dovedegte contrariul. responsabili. Poate par aga. {Iri scrupule dar cu multd rdutate gi ldcomie. O presd liberd inseamnd o lume liberd. ..ki 129 un model util societdfii ci doar vedetele de carton care cad la prima ploaie. de ccnzur6. Goana dupd audienfd. Sd spunem cA a$a este. de o mass-media putemicd.

dacd noi rezondm cu o anumitd bandi vibratorie. erupfii..unak... le opulaliei este pur 9i simolu la nivelul acestor institulii.. _"rg"i'rrrll departe.ii*. El este o persoani care are capacitdli extrasenzoriale. -occidentali... Altfel Lrf .J a-.. J*i"u economiei au permis Chinei sd construiascdL . conduc ar fi altruigti. . A: Dar tu cum vezi acest cAmp morfogentic? C: Eu il vld ca fiind o mare de energie...r. "t.i". . cA toate instituliile existente 6. Adicd.. cu siguranle..anarhie in Rom6nia." i. C: Da.g"'. " "ir". dar care ne oferd totodatd posibilitatea de a schimba banda in care acliondm.. acelasi timp.rrir"r.lp'l. A: Iardgi am ajuns la tinel C: Vdd.. cataclisme. Ei urcd. n.ki am trecut de la dictaturd la democra{ie.ri reme. ditate pe care universul nu o mai tolercazd. p.. vroiam sd te intreb dacd tu simli sau gtii de anumite evenimente care urmeazE sd se producd. $t in. noi cobordm..de acljune totald... care . Asta inseamnd cd destinul este o construcfie de cdmpuri morfice care ne coordoneazd gi ne ghideazd...130 An. A: Eu nu mi-ag dori o dcmocratie de tip chinezesct ^ Prefer una dar int bundtdf ild.".." ."ri'. De aceea apelez la el ori de cdte ori am informalii care trebuiesc cumva verificate. pe ...i"ra Argus: Democralie? VI incercarea de a deslugi anumite previziuni sau scenarii l-am contactat pe Costin. A: $tiu. ordinea *.i comparabile cu cele americane gi sd aibe productivitate. etc..] O""alrnrl n-a lo ordine in pr"p.. D.i.Ul rroenate.].i to curningiria !f.. Noi am generat situaliile respective..t. C: Tu qtii teoria mea! Indiferent de ceea ce urmeazd sd vin5. A: Am primit in ultima vreme o multitudine de informalii despre viitoare ristumdri de situalie. etc.. dar noi ne-am putea schimba soarta dacd am vrea! Soarta noastrd este data de o anumitd frecven{d pe care acfionim. Dacd mai este nevoie de altc argumente pentru a vedea ce au insemnat 20 de ani Je democralie . a" on"qti in"at penrru cei care..." rz"rd de o democrafie adevaratl. gi aici md refer la intreaga crealie care a trdit vreodat5 pe acest pemdnt. acesrel nalvltali sau poate nu al naivitAlii ci doar al unor area de anarhie sociali. corecli. Chiar a inceput sd imi placi sd fac pe oracolul ! hirnicia gi coordonarea inielieentd"" a in ".5t'i*. "".jT::Y:11" cd viitorur om... lhre nici un control din panea societdfii care trebuie si_gi apere interesele.j viala. sd observAm unde am ajuns noi ".teplin conetienr-de _T"1tl sa taJd de semeni. 311. p"t.i Argus: Poate cel mai mare defect al celor care dau tonul in democralia occidentald este naivitatea cd pot exista astdzi oameni atAt de corecli.i.i. dar cu toate astea cred cd existd qi o predestinare. dar care sunt dublate de o pregdtire tehnicd. d.J viala cu legile universului.kiversus An. * ..i prin in """r. in care intrd toate gdndurile gi trdirile noastre.. rdzboaie.. .lucreazd in presd gijustili. regr runclronale..rnnak.l.a s" uarn. atunci vom acliona conform cu programul inscris in ea. Argus: concruziu f:lTi Dunarea vor trebui sd fie radical modificate p"nt* .i" 1"-. noi suntem responsabili.

Odatd ce a atins masa critici ea incepe sd devini manifestd in plan frzic. este resplata noastrd. trebuie sd vezi procesul ca fiind un proces de germinare. Existd o sdmAnJd. Ele existd gi sunt reale.132 An rnnak. dar energia este manifestd. insi pot fi create in baza unor informalii eronate. Mai clar: universul ne-a trimis pe PdmAnt rdsplata! A: Extrapoldnd. noi am fEcut-o? A: Adici aga numitele egregoare? C: Da. noi doar ne-am racordat la el gi l-am alimentat. Asta inseamnd cd informalia. corespunzetor unei frecvenfe.unnqk ki versus An. Este cam acelagi lucru. dar daci el a existat in cAmpul informalional al universului. noi doar i-am dat putere. A: $i nu putem curala sau dezactiva acest cAmp? C: Existri o teorie conform cdreia se curdja gi singur. A: Asta inseamnd cd ele pot fi qi fals create? C: Da 9i nu. Pol Pot. poate fi modificati A: Terra are cdntp morfic? .ki versus An. noi am creat un egregor apocaliptic Ai noi il alimentdm? C: Dacd a fost creat de noi. adicd devine vizibili. A: Adici daci noi primim informalii apocaliptice asta inseamnd cd ele vin din egregorul unde se afl6 stocate acest gen de energii? C: Da. de polaritatea acfiunilor. dar menlionez i""a oAute. A: Mai clar. Ei au venit cu misiunea de a anula anumite suprasarcini. Dacd informalia existd acolo. care a inceput sd creascd alimentatd de trdirile 9i gdndurile noastre. Stalin. da. gAndul care a stat la bazd este nereal. I A: Dar odatd creat acest camp morfic. Jont generate de noi. noi l-am fEcut manifest. dacd se schimbd polii Si vor fi cataclisme. "i" A: Mai clar dacd va veni ceva catacl. etc.unnak.unnakki An. frica. Aga s-ar explica aparilia unor oameni ca Hitler.ismic. in ambele cazuri insd.ki 133 contdbuie la modelarea viitorului prin crearea unor cam_ puri morfice specifice. De-a lungul timpului s-a mdrit gi a fost hrAnita de emisiile oamenilor. Ele sunt forme energetice de sine statetoare care sunt create qi alimentate de trdiri similare.

134
C: Da.

An.unnok.ki versus An.unnak.ki

An. unn ak ki versus An. un nak.

ki

135

zice cd dupd ce vor inceta aceste dezastre, omenirea va intra intr_o erd a picii.
se.

A:.Dar

Itfel in logica lucrurilor. Dupd de echilibru. Ca sa se poaia trebuie sa primim inapoi ceea
_^_L: pozltlv, am putea anihila sau Ou, dacd noi tofi, adicd marea majoritate am gAndi
md.car

energie negativl?

i"."a."u u"?^ta

mental gi distructivi gi asta se refl rnconjuritor. Terra este o fiintd vie, mult mai putemicd si mai bdtriind deciit noi. S_o fi sdturat a" rni"ir.'ri.iaii .*l o distrug! Existd chiar studi Masaru Emoto, care aratd Ea le preia informaliile din c ziteazd in oceanul planetar rn permanenld de emisiile avem posibilitatea de a influenla gi modifica structwa apei. inseamnd c[ noi avem _Asta ;;;il;ii;r;;;*; 9i. infl uenla srructura crimputui r*roe"".ii"] rvrar clar. nor ne putem crea realitatea fizicd.in care-traim. $i realitat ea fizicd prezentd esre rnsplata noastri. .A: Adicd md refer la criza economicd, foamete, .erd;;;i;

sau un ciimp informafional, dar asta inseamni cI acea masd de oameni trebuie sd uiu" ga"auri 9i similare gi totodati trebuie sd aibd puterei anihila emisiile celor ce vor ramaoi i" "."ig"i"a i" " venld. Sd gtii ci totul este "ontinuu?";;;; Tot ceea ce emitem rdmdne intreaga creatie suntem un totul cu vibralia noastrd. distrugerea masivd a ultimi

C: Da. O mare masl de oameni va putea modifica un egregor

iaiJ

3:lif::

lumea a treia, poluarea cu petrol gi toate celelalte. $i cine gtie ce o mai veni! C: Cdmpul morfogenetic ne poate spune, dacd avem urechi sd il auzim. A: Cum? C: Sunt multe modalitagi. Cei cu capacitdli extrasenzoriale se pot racorda pur gi simplu la acest camp gi pot scoate informalii de o mare acuratele. Mai existd qi alte moduri, putin mai tehnice.Tu ai auzit de proiectul Webbot? A: Nu. C: Webbot este un program de calculator care a fost creat in l997de Cliff High gi George Ure, cu intenlia de a prezice fluctuatiile bursiere. Se vrea a fi un fel de magind de citit viitorul, dacd imi permili exprimarea. Interesant este faptul ca ace$tia doi au descoperit ci analizAnd algoritmii pot vedea gi alte evenimente ce urmeaze a se produce pe Terra. A: Dar cum funclioneazi? C: Programul cautd anumite cuvinte cheie, prestabilite in baza unui lexicon. El folosepte un sistem de monitorizare a tuturor informaliilor existente pe web, trimitand pe net spideri @Aiaru:jeni), care caute cuvine cheie. Atunci cAnd le intdlnesc ei extrag fragmentele de text in care sunt incluse gi le trimit cdte serverele mam6. Aici, informalia este stocatd, filtratd, concentratA gi prelucratd. in acest mod softul i;i dd posibilitatea de a aduna laolalti gAndurile a miliarde de oameni. intr-un fel acest program citegte cAmpul morfogenetic, adicd emisia gAndr.rilor oamenilor. Ei suslin cd sunt capabili sd examineze congtiinla colectivd, iar acest lucru le d[ posibilitatea si facd doud tipuri de aprecieri de scurti gi de lungd duratd, adici pe termen de maxim 90 de zile 9i pe termen de zece ani. Bineinleles cd ei spun cA pe termen scurt au o mai mare acwatele.

136

An unncrk.*i vers

s

An.unnak.ki

A n.

unnak. ki versts A n. un n ak. ki

137

A: $i ei pot iDterpreta toate aceste date? Da, cdci au cuvinte cheie care fu" _C: fart" dintr_o bazd uria$A de date, aproximativ trei sute a"rnii J".r"ir". Ei o"u!1rTi, inrreaga rerea. adicd,nuloritrt.u tiiri;;; '" ' uanoe$te_te cd noi stdm intr_o mare de informalie, in asemeni unor pe$ti. Sa specii, dar cd pe noi ne Dacd am crea ni$te ro_ ze, acegtia trimigi in adAncuri, pus sd caute, adici ntralie, etc. C: Ei ai o acuratele de 50_60%. Au spus unele lucruri care s-au dovedit a fi reale gi au fEcut in timp s-au dovedit a n nerbnaate. "i," S;;-:_.rnoir1; prezis atacurile asupra tumurilo, g"r"n.. a.rurtrui nu*_ tei Columbia, cutremurul ain O"""unuiinJ^;, Katrina, cdderea bursei, dezastrul p.oar. a" a"r".il.J de petrol, etc. A: $i cum au ales cuvintele cheie? C: Au luat cuvintele dominante. cele care apar prepon_

"p.;;;;i;;; ;;;;i

derent

.

in limbajul

lexicala care sa. conlina maj ori rarea to4a. emolionalii 9i tensiunea existenta tu niuetut poputu_ !iei, luatd ca un intreg. Este interesant cle {icut o remarcd.: majoritatea au un caracter preponderent .irrformaliilor negativ, degi programul nu cauti un urp."i unurrl.. Din punctul meu dc vedere asla inseamni Ja i".rr.air*""" care noi o trimitem catre congtiinfa negativd. Se nu re miri daci efeciul in unul rdu.

conrun. Astlel au creat

il" ;];;"

;:,_.i;;; ;;;;;

,"i".;;;i; .r;'#;

pl;;;,;';

A:

plinij

C:

$te-te dacd s-ar indear fi catastrofal I

A: $i datele pe care le oblin sunt puse in slujba guvernelor, sunt publice? C: Sunt date publice. Oricine poate avea acces la ele. Ei nu lucreaZd pentru nicio organizalie. A: $i scriu articole sau au emisiuni? C: Ei scot periodic rapoarte. Daci ai vedea ultimul raport. . . A: Ce spune? C: Chidr vrei sd qtii? A: Md gdndeam chiar sA il povestim. Eu consider ci este important ca oamenii sd gtie. Dacd nu va fi nimic, cu atAt mai binel Asta'este qi motivul pentru care te-am iontactal. Vroiani sA verific anumite infbrmalii legate de evenimente viitoare. Eu.cred cd este bine ca noi sd fim informafi. Nu este necesar si fii savant sau academician pentru ca se iJi dai seama ca se intampla ceva! Este suficient sd te uili pe geam sau Ia gtiri. Planeta a luat-o razna. Avem 3-4 cutremure pe sdptdmdnd de peste 6 grade, inundalii, incendii, uragane, furtuni anormal de puternice, ghea;a se desprinde de la poli, oamenii sunt nduci, animalele 9i mamiferele au probleme de orientare, pdsdrile migratoare au inceput sd plece cu trei luni mai devreme, avioanele cad, 1i{eiul erupe gi polueazd... qi nimeni nn vede nimic! C: Pdi e mai comod sd nu caufi explicalii. Dacd a1]i un rdspuns care nu iJi convine gi la un moment dat va exista o situalie in care i1i vei da seama cd trebuia sd iei de bun ceea ce gi s-a spus, ai avea mustrdri de congtiin{d. Aga stai in ignorantd qi in caz cd va fi ceva vei putea spune, p5i de ce nu ne-a anunfat nimeni? A: Da, este gi dsta un mod de grindire. $i cei de la Webbot ce spun cd va fi? C: Ei doar interpreteazl datele. Din ceea ce au cules se pare cd pAnb la s{brgitul anului acesta avem doud

138

An.unnqk.ki versus An.unnak ki

An.unnak ki versus An unnak ki

" 139

probleme majore. Una ar ti un rezboi care ar trebui sd porneasce undeva prin noiembrie $i care va fi precursorul unui rdzboi mondial, iar alta va fi clima. Totodatd ei vid cd vor 1i probleme cu alimentele. Se pare cd, acest lucru se va datora unei modificdri climatice care va incepe cu emisfera nordicd. Ierni geroase, inundagii extreme, asta insemnAnd revdrsdri de rduri, valuri uria$e, alunecdri de teren masive, se vor abate asupra acestor zone, iar populalia va fi obligatd sd i$i ia misuri sau sd migreze. in datele lor apare informalia cd Spania, nordul Italiei, Elvelia, Bavaria gi munlii centrali ai Europei vor deveni loc de refugiu. Aceasta se va intAmpla in iama-primavara aceasta. Populalia va cduta si igi stabileasca un nou cdmin in aceste zone inalte. Cdnd vor crede cl totul s-a lini$tit, in zonele muntoase vor apdrea noi fenomene nemaiintalnite: vant foarte putemic, a cdrui comportament iese din tiparele obisnuite, geruri extreme gi de duratd. in raport se vorbegte de vrint cu un caracter unic, necunoscut europenilor. A: Eu auzisem cd in zonele montane este bine, cA sunt locuri protejate. C: Eu nu auzisem asta. De fapt eu nu simt aga. A: Dar tu ce simfi? C: Eu cred cd trebuie si stai in zone unde ili vei putea cultiva mAncarea gi unde sd ai apa. A: Dar gi la munte este ape, po{i sta ldnga un izvor. C: Dacd izvorul va mai fi acolol A:Cum adicd? C: Hai si mergem pe scenariul meu, combinat cu informaliile de la webbot. Dacd iama va fi geroasi gi lungd, adici o sd se intindd pe 6-7 luni, vantul extrem de putemic, asta inseamnd cd nu vei putea cultiva nimic, animale sdlbatice nu vor fi, deoarece vor muri de foame sau vor inghela, fructe sdlbatice nici atAt, iar casa ar fi

la furtun6' cdci altfel bine sd fre fEcutd cu rezistenla mare un adipost' fErd ea. Ai o rezervi de hrani' ai i"-r"i continuare' daci i1i oblii hrana? in t" *iti*ua, asta va insemna ci izvoarele iqi vor 'Exista posibilitatea ca apa sE ajunga la "-"ifnl""rrt"f . sute de kilometri dePdrtare' A: Pdi 9i la ges iii va modiflca cursul! poli cultiva La C, r]"fi iolosi pdnza freatica' munte nu.

o*i irr tt"ei Ct

..iii".

l" i"t

f;:;;;;'

a

aiirba de hrana' Ei spun ca mode-

C: Da gi vor continua 9i I cu atenlia ca se va incerca manipularea sa ^"a"n"u'ut.ug iuiotui tutt-tediei 9i a presei care va incerca, ln.culon u"t"nu"r" aceste stari cataclismice' zugrdvindu-le incerca slabilirea sumbre. Prin aceasta se va *""fiterea increderii populaliei in guverne- Cu gi vor extsta mant"roi"iiil toate aceslea populalia se va revolta asemenea se festalii masivi la nivelul intregii Tene' De

;;;;t

140

An. unnak

ki

vers us An. unnak.

ki

A n.

unnak. ki v ersus An. unna

k.

ki

141

ne arate cA vom trai timpuri nemaiintalnite. A: Dar ret'eritor la climd, ce spun?

C: Ei spun cd oscilalii fierbinte-frig vor domina planeta incepAnd cu sfhrgitul lunii septembrie anul acesta ti cd acestea vor duce clar catre doud anotimpuri. Se pare cd $i soarele va avea o vir'd. Ei zic ce vom avea qi in Europa firtuni de gheald, ninsori abundente, etc., care vor afecta toate ldrile, inclusiv Germania, Elvelia, Italia, Franla, Austria, Cehia. A: $i de RomAnia nu zic nimic? C: Nu. Probabil cA nu contAm. Bineinleles ca se vor gdsi isteli care sd zicd cd dacd nu suntem pomenili inseamnd cA nu va fi nimic. Cam asta spun cei de la webbot. Oricum, pe scurt, din aceastd toamni evenimentele vor incepe sA se dezlAnfuie gi succesiunea lor va fi una rapidd gi dezastruoas6._Nu ne vom reveni dintr-unul ci vom da in altul. Vom avea cizd economicd, foamete,_ €ii'irplii vulcariice, cutremure, incendii, furtuni violente, lngliil'ffudifi c6ri"la'ilivelitl scoarlei tereste, piobleme cu
C: Ei zic cd gi anul acesta vor fi ceva probleme, insi cd din vara lui 2011, se va vedea clar cd soarele va avea .fniompo-offi enr-had'rii:ltf aikeiiltanirtoidlilearata? i cd Ceea ce am pilit cu soarele anul eputul minor al unor grave modificdri ce va avea loc la nivelul emisiilor acestui astru. Se pale cd tot soarele va face ca o serie de cutremure sd se abatd asupra Terrei. Ei spun ca evenimentele care apar la nivelul scoarJei terestre in 2011, vor avea ca rezultat modificarea geografiei solului, inclusiv la nivelul fundului
oceanului. A: PEi deja au inceput! C: Da, gi vor mai veni.

'

Se i afla in apropiere de Sarsted. lungi de c6te 600 metri.rui sursd era acesta? kHZ.wtnak.ki versus An. marcdnd astfel regiunile intunecate in care undele luminoase fie s-au anulat fie s-au potenlat reciproc.rea undelor gravitationale. C: Apropo de informatii gi de Terra: spune-mi. se declan$eazd o razd laser printr-o oglindd pe jumdtate argintatd. A: Eu nu pot crede ii lagi de izbeligte pe cei ce valabil mAine.unnak. adicd a pulsafiilor din continuumul spatiu-timp. nici mdcar lucrurile legate de Terra. Razele luminii reflectate se recombind in separator qi creeazd un tipar de interferenld a luminii.ki versus An. ale instrumentului gi sunt reflectate inapoi. Va Eu mi-am gandit rezercd ai sd ili vor cere ajutorul.. in schimb. Acest lucru nu a fost realizat. 1 aparat? .disttibuitor sau separator de razd". Ce este i C: Este un fel de detector de unde gravitationale. sa ved poate mA convinge cineva sA nu fac. A: $i c6nd a inceput acest experiment? C: Acest proiect a inceput in 1995 gi avea ca scop capta. cum ar fi gdurile negre sau stelele neutronice. in Germania. Orice schimbare de pozilie a acestor regiuni inseamnd o varia{ie a lungimii relative a traseelor. A: Dar poate cd oamenii nu gtiu. Echipa de savanli care lucreazi in cadrul proiectului a sesizat ca un zgomot a c5.5 \ A: $i cum funcfioneazi acest C: Pentru a mdsura undele gravitalionale. ..ki 143 Nu am stat sd analizez. trwfiita . Tu nu vezi cd apar informalii contradictorii. declangate de obiecte astronomice super dense. GEO 600 se pare a fi fEcut cea mai mare descoperire din istoria fizicii. El este capabil sd detecteze unde gravitalionale cu frecvenle cuprinse \ I intre 50 HZ 9i 1. tu ai auzit de GEO 600? A: Nu. cd ce gtiam azi nu mai este Ii ii fi o c vele C: p nu md caute nimeni.unnak.ki An unnak.142 An. sd intreb. Aceasta imparte lumina in doud fascicole. care trec prin brafele perpendiculare.. ceea ce poate coincide cu prezenfa unei unde gravitalionale.

nivelul de informalie tapetat la exterior trebuie sd se potriveascd numSrului de bili con{inu1i de volumul Universului.... susskind. lumea din interior trebuie sd fie frcutd din granule mai mari decAt cele din scara Plank. Luni la rAnd s_au stua_ r. Acest raport este cunoscut sub numele de scara metri. ki versus An...d1lgs evalorarea lor rreptata :.unnak..j:itca nol tralm si cd L. aga incdt nimeni nu a visat cdndva cd granulele din spaliu-timp ar putea fi weodati percepute. materialul spaliu-timp devine granulat gi format din unitdli minuscule asemendtoare pixelilor. fizician.uru. Ideca nu este noud..na cosmice. insa toale explicatiile erau dat. RdmAndnd pe principiul holografic. aceasta reprezintd suprafa{a teoreticd pe care o acoperd o gaurd neagrd gi marcheazd punctul din care nu mai existd intoarcere pentru materia sau lumina atrasd inspre nebuloasd. atunci Universul poate fi imaginat ca o sferd a cirei suprafald exterioara este realizatd din porliuni la dimensiunea mdrimii Plank.fru3!ruTfiT i. el va elimina toate teoriile gravitaliei cuantrce care nu conlin acest principiu. a o forma dispare nclptul cA informatia nu Bekenstein. cert este cd dacd principiul holografic va ti confirrnat.. f'otodat el va confirnra teoria st{ngurilor gi pe cea a 10-35 Plank qi se echivaleazd cu valoarea de !gj"c*tl"a a proceselor fizice carcau loc pe . de cuanrum spatio_temporal :ill^r.. Aici apdrea insd o altd probleml. gair n re n*a rn*"-l" nesre'u care pr. Nu te mai plictisesc cu amanunte..unnak.ki An._) ..ki versus An.#'. Hogan a dedus cd pentru a avea un numdr egal de bili pe dinduntrul qi la suprafafa Universului. bidirnensionald aflata la distanfa.unnqk. " i1i aui'r.t?r"Ji. A: $i asta aratd cd? C: Asta ne face si concluzionim cd: informalia 3D a unei stele precursoare poate fi complet incifratl in orizontul 2D al gdurii negre rezultate. Craig Hogan. Jontinutul . dr'nrr-un ziar se fragmente'aza rn puncte atunci cand este miiritd."ril.. urcqe Ti"r... suslinea a fel ca gi d. "on.::1:1.144 An.sranule. fiecare conlinAnd un bit de informa{ie.."ul.ff ... Hogan a inleles acest aspect gi a afirmat cd: dacd continuumul spatiu-timp este o hologramd granulatd.ki 145 cd experienfel neidentificate perturbd reactorul.unnak.i grii dispare.i'. dar de o sutd de miliarde de miliarde de ori mai mici decAt un proton. toati informa_ peltnr.. ea Evreiascd din Israel si doar cdteva cbiar ca."scopice lntr_o holograj.. Principiul holografic susline cd. cdci volumul Universului sfedc este mult mai mare decdt suprafala sa exterioard."ll lnsernnd sa constatam cd de fapt noi suntem intr-o studii in aceasti directie. Asra rua duce cu sandul tu a-"'"puri_ dox al gdurir negre>. ci informafional al unei gduri negre este proporiional cu raza sa de actiune. A: $i ce inseamni asta? C: Hogan spune GEO 600 estc supus unor ... Mdrimea Plank este imaginabild ca experiment.Ifli. Fizicd a particulelor din eama cd cei de la detector au entald a continuumului soatiu_ timp-.apruf A: Ce este aoesta.t5 .".t crspantla.punctut in care spaliul $i mat comporte sub forma armonioasd descrisd d" Eir*t"i" gi incep sd se dizolve in..

T.unnak.::. dacd familia ta nu wea se se asigure.. tu ca un om inlelept te tii de hotdrdrea lor? A: Nu. deoarece i..evrt asrf'el de disculii. A: Pofi spune ceva cititorilor mei? A: Dar tu crezi motivul ::1L.u.unnak.it u arf.ki An...:: structura vibrafionald. $i nu va fi de bine.pentru care eu nu spun la nimeni nimic gr.146 An unnak.i' "'. iri exp a? alii il.liflro A: Nu."*.ki 147 matrixurilor. ..irpriZ este raspunzator de soarra lui qi irpil. sd C: Pai gi de ce nu i1i iei mhsuri? avem responsabiliteti. r ar.. simti. Ili vor Zice ci tu eqti de vind cd trebuia sd petrece -'. Eu simt asta. este dezinteresatd. Iogic. fi.?i?ffi l.. lau. Noi trebuie si vedem sd ne uitdm la ce va veni. Universul a inceput sd ne arate adeve_ rata lui fa!e. C: $tii care este paradoxul? Cd daci se va intAmpla gi eu cred cd aga^va fi.-Pe d-e alti pa!e. Dacd unul este mai delds[tor sau mai neincrezAlor.. 9.i.l dacd tu grii cd copilul teu vrea sd facd bungee_ium d veche ei uzatd ir."il. vei insipi! de ei. De ce sa pierd .lismice. i.unnak ki versus An.. atunci de ce sA nu ii lagi in pace.. E. dar preponderent la anul.li.: ."ir"ii I cd va veni cu adevdrat ceva? C: Da. Vezi. Asta gtiu sigur. ... tac. daga !q -q!!!.P3i aluncidoi-trei te giindegte! Evenrual poate te hoare$ri in weo aniJtu nu .ki yersus An.i. . extrapoldnd.jte!_ i l I I I I stai qi . Toli avem ganse egale gi toJi avem aceleagi informafii.. nu crede. 9. ai informatii cd va veni ceva si nu iti iei mdsuri. C: Vezi.' .. dar le perccpi aga nalrsm. .OU vrea sd imi iau mdsuri. in curdnd pe Terra. dar nu gtiu incolro si o .. cei care au fost impotrivd iji vor repro$a tot Jie. cred cd ne indrepldm cdtre o schimbare torald. i1i spun cd eu cred cu . -lqlpldg a coniilor." . C: Atunci. Noitrebuie sd ne modificam. rrf"i"* "rfi. A: Dar cam cdnd? C: Din ce simt eu. . chiar spre primavard..T1 Aici cred cd ai dreptate. "a'.. lqrntgdg goqg q9lo1_dt4!AEgJ-Tjp. ugr'. fie intr_un loc O.d_-" A: Dar ce re faci_cdnd unul credl L: lF vol raspunde cu o inhebare: 9i. Eu cred cd timpurite.-. Noi tofi suntem egali in fafa Creatorului. J. se intdmpld. p. este problema lui."liat."fffr. anumite fenomene vor incepe in iamd.. Fiecare este rispunzdtor de acliunile sale qi fiecare va fi pus in situalia de a alege...

Acest lucru ne face sa inlelegem cd omul nu este un accident al naturii. deci starca de echilibru a omului este influenlati de acliunile sale. Cheia acestui rafionament este simpli: orice acliune individuald se rdsfrAnge asupra intregului. ci este in directd interacliune cu semenii sdi gi cu universul. ghefarii se topesc alarmant de repede.n ansamblu de elemente disparate din care au rezultat toate sciziunile sociale.Eu cred cd istoria universului gi a omului a fost scrisd de o sursd inteligentd. Nu este ncvoic sI fii cercetdtor sau savzmt ca sd vezi cd tolul se schimbh. Astdzi. nu este o fiinld izolat[. Clima a lualo razna. Dorinfa noastrd unanini esto aceea dc a trezi lumea. Asta inseamnd cd impasul in care ne alldm la ora actuald a fost generat de modul nostru defcctos de g6ndire. Eu cred ca singura cale de iegire este ref'accrea intregului mod de compoftament gi gdndire pe o bazd spirituald. incendii gi inundalii peste tot. fizica cuantici nu mai percepe universul ca pe u. inghe! in Brazllia. Viitorul model social trebuie sd fie unul bazal in mod obligatoriu pe legile iubirii qi echitdlii dil. Avem c[lduli tropicale in I{ominia. va trebui sa ne ridicim congtiinJa de grup qi sd incepem sd ne condiliondm ac{iunile pe baza inlelepciunii. ci percepe universul ca pe un flux continuu de energie in care toate elementele sunt interconectate. Este suficient sd te uili pe geam sau si culegi inlbrnra(ii. Dacd vrem un viitor nou. de a trage un semnal de alarrnd. uragane. In incheiere weau sf. Persoanele cu care am stat de vorbd sunt oameni de bazi ai acestei lumi gi au pus suflet in realizarea accstor' matcriale. vd spun ci nu am scris aceastd carte cu intenfia de a inspdimdnta sau a crea panici. soarelc are anomalii .ine.

ce suntem capabili si renunldm la dogme gi tipare invechite qi cd suntem dispusi si rre acceptdm noua con$tiinld universald. in baza unor idealuri gi valori eronate. sa vA luafl familia qi sa va pdstrali calmul gi echilibrul.ki versus An.ki versus An. Divide et impera! Aceasta este deviza lor. avarili4 etc. deznddejdea. ei vor ca fratele si se ridice impotriva fratelui. rele.ki An. Schimbarea va veni oricum. sd lupte ei. ne-au fost induse tocmai pentru a ne crea sentimentul de separa{ie. granilele. Noi credem cd prin ridicarea con$tiinlei de grup putem aplana dacd nu chiar anihila anumite fenomene ce urmeazA sA se producA pe Terra. De aceea vd rog sd nu cddeli victime ale acestor pdcdleli. Omenirii i se pregdteqte ceva unic in istoria cosmosului gi noi suntem pugi in situalia de a ne alege calea pe care vrem sd o parcurgem. noi. cu rudele 9i copiii lor! Ei gtiu cd numai ficdndu-ne sA emantun energii negative ne pot stdpAni gi controla in continuare. crirna. noi trebuie sb optdm doar pentru calea blAndI sau anevoioasd. foametea. Nu peste mult timp.150 An..ea acces in Pacea sd ne cdliuzeascd acliunile' .unnah ki 151 comportamentale gi exemplele pot continua. Noi tofi am purces la un anumit moment drn acelaqi loc Ai tot acolo ne vom intoarce cu tolii. Sarcina noastrd este sd ne trezim gi sd congtientizdm schimbarea. Nu trebui sd cddem pradd unui viitor rdzboi global. Acest lucru se va datora in primul rand faptului cd creierul nostru va fi supus unui alt regim de frecvenld. Ciind veli auzi de lucruri urate. Daci ei cred cu tlrie in asta. Lumea care ni se oferi este o lume rninunatd in care ura. in care incearcd cu mrirgdvie sd ne atrag6. dar este o iluzie. Nu trebuie sd uitam ce noi toli suntem frali qi ci religiile. care ne va aduce noi modele de gdndire 9i comportament. Prin puterea gAndului noi voin ar.unnak.trnnqk. Sd afirmdm cd vrem sd facem parte din aceasE noud lume. vom cunoagte adevarul despre trecutul qi originile noastre.unnak. ctc nu vcr mai exista. ultra-nalionalismul. rdutatea.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->