An.nunak.ki versus An.nunak.ki

De acelaqi autor

ARYANA HAVAH
Cristofor
Magul din Carpali

Viafa pe PimAnt... incotro? Viitorul omenirii qi Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea intdi Dezvdluiri tulburdtoare despre trecutul,

An.nunnak.ki versus An.nunnak.ki

prezentul qi viitorul Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea a doua DelaZamolxe la noua erd

Inuaki, reptilianul din mine
Edilie integrald
Vizitali
9i: ORFEU 2000 I

www.aryanahavah.ro

BUCURE$TI

Cope(a: With Loneline:;,s, on Your Own de Anna Ravliuc Consilier gtiinlific: G-ral dr. Emil Striinu

PREFATA
AMINTIzu DIN (I)REALITATEA iMEDIATA
Probabil cd nu aq fi scris niciodatd in stilul ce urmeazd aceastd prefald. Sunt de peste trei decenii un cercetdtor asiduu al ufologiei (fenomenului OZN) qi sunt familiarizat cu ceea'ce de reguld sunt numite teoriile ce Jin de SETIT 9i CETI,2 de contactanli, rdpiri, intdlniri de diverse grade, crash-uril. rzboaie cosnrice 5i catastrol'e mai mult sau mai pulin planelarel sau civilizalionale. Cunosc lucririle Aryanei Havah gi cu prilejuri anterioare mi-am exprimat pe larg pdrerile vizavi de ele, aga cd nu am sd revin asupra subiectului ci am sd incerc sd-i dau prezentei prefele o notd de (i)realism prin faptele ipotetice totu$i pe care urmeazd sd le descriu, de fapt am sd fiu chiar in tema cdrlii. . . Totul a inceput printr-un telefon. Ce a urmat apoi fiecare dintre dumneavostri, chiar gi eu putem avea ce pireri dorim. . .

Un alt fel de

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei HAVAH, ARYANA An.unnak.ki versus An.unnak.ki / Aryana Havah pref.: g-ral. dr. Emil Strainu. - Bucuregti

-... 1,'

1

rsBN 978-973-1 986-r 2-8

il (pref.)

'4n

7"7ro

I

De la expresia englezeasci: Search llxfratenestrial lntelligence

Cautarea civilizatiiilor inteli gente

2 De la cxpresia englezeasci : Communication Extraterrestrial tntelligcnce
3 Din englezi prdbugiri 4 Aluzie la lucrdrile lui lrrmanuel Velicovski, Cictcnireu

lunilor

g)

Sanuel Huntihgton

C i ocn i rcq C ivilizaIi

i

lot.

np clc data aceasta erau doi aga-zi.torcea'' cu rnotorul pornit.lndividr-rl" s5-i spunem aqa l-zr observat.esus de orice lrinuiali de imposturi pe care crcd ci a-1i incerca-o lcgat clc istorisirea ce urneazi.individ" in cizme dar care nu avcil haine ci era in totalitate acoperi[ de solzi verzi exact ca un clocodil ial pe cap avea ur.r subiect trebuie sA spull cil in dintineata cu pricina anticul t. I)cntru a infelege ceea ce ur rncazd aur s. .t concediu de Eaptc zilc cc-l licuse la munte solitar cu coflul uDdeva plir...czrt buimacit de tclclonul trobil care suna in nestire..neu venea dintr-un scur. s-a dat jos din nraqini l-a plivit a scos ni.dc dccor"!' Trecdr.r!ll (l\.1n altuk ki rtrstr ltt trtttt.. ofiler superior din armata. Cred ci suutcti de acord cn mine ci omul uostru eril totu$i frArrintat de contraclictoriul sau sd-i spuneln stranietatea intAmplirii. Cineva sunase de ntrrllc ori $i iusisla. Contrariat a ciutat s. Mai mult nu cste un fal..... Cit timp amicul meu l-a privit a apreciat cd avea 1.r I{ctczat..tout terrain" pcntru rcluarea cdlStoriei.ii . Intr-iind ir. rlori sir in{elegc[i cA nu vreau sir lrrr ptrr.. .90-2. ighc'z pe NIl1' pinar iu zori clncl qr obosit 5i torojril dc ciilctui arl. perea iritat s-a urcat gi a dernarat in trorlbi. bine regizati qi qi-a lclual drumul.lizirrrrrl lticlrllui punc( tle vederc ci doar un nalalor-ciit (lc cit obicctiv irl cvcuiulcntelor descrise. . iar ca plcgiitirc avca specializarea .. Dar cxisti qi ur..al spun cd cel cc suna era un amic.rd de momcntui de . li'a o clirninca{i de iulie. rlc citcva ori in ultimii ani prin iadul din Lak qi Alganistau iar mai inainte avusese inci cel pu(in altc cinci misiuni de hrpli de dr-u.!rt unnuk ki iii Vrcau si suputr alentiei un alt l)Lrtct rle ir. dcl.ati prin Africa 9i America I_atina.r dar.te sllnete asculite cdtre cineva din ma$ini.' ttrt ltrpt fostbil {ilretl rllT. ce pireau ci se ceartar sar-r disculd ceva lbarte aprins.tlcr. .rdrie. ObservAnd cd Ia intrarc erzr o cameri video l-a intlebat pe cel ce vindea la statie daci funcJiona dar acesla a rispuns in doi peri cd aceea carnera video este doar. Dar atunci a observat cd uga din dleptul qoferului de la Humnrer erur deschisi . La ult lltontent dat pc la ?-l'1" nr-arn tr.i indivizi. In mod crudat ma$ina llu avea nulnar de inmatricularc nici pe fata nici pe spate.) al scicnce-lictou-uhti sau al ozer.ir r. In economia f-aptelor.c. Dupi ce a alimental.. multc apc)uri cle la acclirgi numir. deci s-a orientat spre cca lnai apiopiata benzir. Pentru cI lucmrilc 5-11...cc rrllteirzil riil lc rclatez a. Il cunosc lbarte bine $i pentru mine este mai pl.r l'cl de creasti ca o qopirli.r avea ochii galbeni cu pupilc verticale ca de pisical. soarelc abia rirstlrisc fi ([rrouiai cirlclur-ii de pcste noapte nu putuscm sir tlornr .i vadar dacd mai lusese lnartol cineva la eveniment dar a constatat cd era singur in parcarea staliei de benzini.r \. . Conlomr relatdrii fiind ora 0500-0510 la bcnzirriiric nu inai cra nirneni altcineva care alirnenla ci unclcva latcral doar un llummcl kaki cu gerluri fumurii .rrrrr \!tr \\.r. lcgal . La apropierea de Bucr-rregti ma$ina i-a sennalizat printr-un scnzor cA mai avea benzind pcntru doar caitiva zcci de kilometri..ascnr sii nar.rislicii. de culoare verdc inchis.r'roltslrat..adormit in lbtoliu la biroLr in lata calcLrlatonrlui. dar in jrrr nu era nimeni. orrrit aici: dupa cdtiva kilonetri a vdzut acclaqi "11 I Iummer tras pe dreapta cu toate patru u$i deschise qi la cAtiva metri de magini pe cir.lr.tl Lt 'ln unnuk kiyersus. a plntit gi s-a indreptat spre lnagina sa un.00 metri iniltirre . nu s-a sinchisit cn nimic.pcrplcxitate" s-a gAndit ci ar putea fi vorba de o lhrsi. Trecuse . ..i pe scaun slitea un si-i spunem .1.i pr-cli..trupe de comando".

r..l llriticii pc Soseit 5i zecr de injulzitur:i ale celorlalri par..atat.t.On" qi .. trrlrri nrlrii tlczatnigiri..n ci o cunoa$tem.i ai qol'cli liccau scmne spre .rttar cchri cle I'cnire spre Brrcurepri si cLr o i'ilczli rilrriloar.5 ccnrintctri decAt cclalalt $i liu avea cizme in picioarclc a ciiror labi serndna cu cea de qopirla cind pagea.ri liril puterea de a o dc..1n trnnrrk ki Unui dintre cl plrea mai inalt cu l0.:rrcuni cu el la reprezentanta llrutei ce trsigula servicc-ul telefbnului dar singur..n o vagir implcsie ce suntem stipenii ei.. Dircctorul Ccntrului de Studii qi Cercetiri Psihotronicc qi Ufologice c mi ls t ru fo (a) gm ail.rnricrrl rneu i-a iiltoglallal cu telelbnul mobil..ticipanti la tr.r lirsl int.tli lil An trnnak ki ver..ul rhspuns a fbst cir a first lbtogralrati o sursd de lumin5 foarte puternici tlc.---i.. culoalc vcrclcl Nu am putut recolllpLlne nirnic din cccu cc a lirst lbtograliat.i "11 0 r.r Lt llitttctti. am chulirt al(i rrrlltoli clar lotul a fost marcat de r-ln e$ec 1otal.1n untt.alrc ArlicrLl nostru a rc\azut fotograliile clc pc tclcibnul rnobil gi a polnit glou! spre Bucuregti cu giindul si vini la mine pentru a ne stitui ce lacem cu 1btografiile cate eLaLl uLnitoarc.r*. clar arca 5i trn 1'el treit-o..Delete" sau rllcar ccl . nu a oi-. dar pot si vi spun ca limp de rloLrir slrptlrnini aru ascultat povestea de zeci de ori. rotal ncstinghcriri cirrtl ..n rclltlirii cei doi s-alr sui( cahli in Iluntrner au intors s1. coada I cdr:or' in iimbclc scnsur.rlc scr. Iicranul era verde gi. stinrati cititori accasti rclatlrc csle cloar . Pe qosea lreccarr multe camioane dovedi uraterial. fbarte ciudat in mod singur:.Olf '.i unici in mesajul ce il transnr ilc ! Partca tlagicd a poveqtii este cd la momcntul ajunger. Un lucru cste sigur. lv ..rl . cind de fapt cred ci suntenr niqtc sLrbchiriaEi in tranzit pc o planctd care uu ue-a apartinut niciodata gi trnJc Jc lrrpt nici rru . Dupir citcva minLrtc (3-5 minule) conlbr.:ic\..jurnalul" lllnrului ce vi l-a pregltit Aryana Ilavah in accasti carte ciuc cste deosebit de incitantir. Alrricul ntctr cslc la aceastd ori undeva pe un teatru de operatii nriltatc . NLr r lclr-r sl-r spun niuric de cele ce au rlrmat momen..c au dispir-ut in tlornba isciurl .trdirn intr-o Iunrc pc care numai clcclcr.tstrl cor.1. atat.. Emil Striinu .. Nici o imagiue! An.tiut la ciue cs(c butonr. Dar. aver.i pLobabil ci intre doud ambuscade se r.!n-uttnok ki tersus.lim care nc cstc rrrerrilc..nai gdntlc5tc gi acum la intAnrplarea ciudati pe care a Dr... co m ..ii la minc tclclirnul arita clar ci se licuserd 1l lbtogralii doar in locul pozelor ecranul rdminea verde la listarea lbtograliilor. ( ci d. La solitrl care ne conduce ar fi intclcsarrt dc.creatrtri" clal.rttt .r r.

De la el am aflat cd acegti anunna-kki. ceea ce avea sd imi spund. Disculia. De asemenea vd sfrtuiesc sa ciutali veridicitatea celor afirmate gi sd le acceptafi doar in mdsura in care ele rezoneazd cu trdirile dumneavoastrd interioare. cu un IQ care cu siguranld il depdqegte pe cei al pdmdntenilor. se supun pa(ial aceloragi legi plmdntene ca gi noi. Aga cd m-am intAlnit cu respectivul. respectiv ci tr[iesc intr-o lume duald gi cd qi la ei existd cei cu intenlii pozitive gi cei cu intenlii negative. a exacerbat cltre sfArgit intr-o expunere suslinutf. Aceastd grupare. degi in prezcnt neoficiald. care gi-a spus cd are misiunea de a ajuta Terra gi pe locuitorii acesteia. la inceput destul de banald. s-a desprins o grupare din rAndul lor. Degi mi s-a pdrut ciudatd aceastd rugdminte. in urmd cu vreo cdteva mii de ani. Acum ceva timp am fost contactatd de o persoand care m-a rugat si o ascult gi sd incerc sd inteleg. datoria mea morald de om md obligi sd fac acest lucru.I Oricdt vi s-ar pirea de ciudatd relatarea pe cirre urmeazd. un imbold ascuns m-a fEcut sd fiu de acord. care spre surpriderea mea s-a dovedit a fi un interlocutor erudit. . Se pare cd demult de tot. IErd idei preconcepute. Am mai afirmat gi suslin in continuare ci cititorii acestui gen de literaturd sunt oameni ralionali qi cd informaliile pe care utmeazd sd vi le dau vor fi analizate gi filhate. a lucrat milenii spre a u$ura soarta noastrd qi spre a ne ardta unele lucruri in viziunea realh. cu o capacitate extraordinard de sintezi. cll argumente gtiinlifice care m-au flcut sd inteleg Ei sd pdtrund in anumite laturi ascunse ale vielii pe acest pdm6nt. sd v-o expun.

or inmulti. inlr-o minii din Dakota de SLtd. ca sd mi. un nulir mult mai mic decAt cel estirnat de calculcie tcorelice. Iar din picate aceste linor.r comun. rrrc-jorilatel Iiziciertilrtr J Irresul)us ri rtcrrllirtii rtrr rrr rlasd intrucAt nu s-an girsit inclicii dcspre masa lor. dar sunt ascunse publi- cxpcrimcr. crilui. ce pilea a 1l invizibili. Vot fl incendii qi iuunr. rcalizind o revolulie in N. despre cataclisrle. ..nicir. r.r. Astfi:l au apiuut voci ale Lrnor oamer. ca tiincl r-Ln <r'er.rci. Nu va fi o I'ard nolnali.al.neue nu rol Jl izolate.ra sutd de rnetri. care sullt extrem dc mulli (ci dcpigesc ca uutlir Loate celelaltc particr-rlc de rlaterie cunoscr.'llrlttrl X: (. Eniisia lui este din ce in ce mai putcr.-l. se da1 D. cnergii lbrmate din par-ticuie. Ray Darvis. ial zilele cle maxiu dc tcmperaturi. llri sa-{i laci vrcun riu qi fird si lase vr.nt*.rtc gi nisuritoli noi arr |-rmizat primele dovezi care suslineau iaptul ci neulrinri au masa. Arl. in zone care ltu aveau ascmenea lbnomene. despre ridicarea con$tiintci de glup gi dcsple 1-aptLrl ci acum ne af'lim pe uftir. A: $i atunci de unde gtii cu atdta exactitate? Dl.ana: lJste ader. Aceste parlicule cilitorcsc in linic drcaptd prin stir.rentrini? Dl. Sunlem ef-ectiv bornbarclati.l . Wollgang Pauli postuleazi existenta r:nei noi particule.r1 1r16[]. care de pulin timp pot 1i cuantilicate gi vizule.r continuar-e il voi nunti pc acest interlocutor Domnul X.X: Nu.co urntd.2000 de neultini produ.et sus An rnnuk ki 7 ldeea cic Ia care a plecat intalnirea noastri a fost una simpl. A: Dar aceste lucruri sunt create cu intentie? Dl. Vor exista turtur. deoarece legile conservdrii energiei gi conseruirii impulsului pircau distorsionale de reacliile nucleale. De-a lungul anilol. spafiLl $i aproape nirnic nu le opleqte. iar accst bombarclament \/a cre$te in intensitate.rilor lundamcntale. El credea cd oamenii de $tiintd nu vor putca fi niciodata capabili s[ dcrnonstrczc fizic existenla aceastei particule.ri cu aspcct de lorrrada.lte) sir li juc:rt uu rol cheie in folmarea Universnlui. L-.lodelul Standarrl al particulclor' yi ir.X: in 1930. Ulterior s-a demonstrat laptul ci naLula liunizeazii cel pulin trei tipuri dilerite de neLrtrini. Este posibil ca acesti neutrini. ir.nediu> teoretic <dispcmt> cu scopul dc a rczolva clczc- acest l1cru i din centrr-rl galaxiei. $i binein{elcs cd gi soarcle are o marc iniluenli.ki An unncrk ki t. A: Te re ['eri la acei t. ciclonii se. api. A: Dar ce sunt de fapt acegti neutrini'? Dl.registrat ciocnirile lor ocazionalc cu tr' alcria.in cadrul unui experimcnt s-au observal primele semnale de ner-ririni $i 1ot atLxlci s-au ir.X: Da.im clar. l)npa anii '90. $tii ci se zice cd in limp cc asculti accasti frazi. LJn sfert de secol mai tirziu.itii. vor ailct'na abcrant cu cele de minim. pirdr"u i yor fi dislrr-rsc de fbc Ai culturi vor fl iitLr:tclaie.rtclaclilu. Este acum ori niciodati.ri.6 ln tinok kiyersus An unndk.irat cd vom avea ceva problenre dc oldin climatelic? Ncntrinii sr.. deja sute de trilioanc de neulrini trcc prin corpul t5r"r. ciStigitorul plemiuhLi Nobel gi echipa sa au lvut nevoie dc aproapc i0 dc ani pcntrl a (captura).rnt capabili sA lraverseze intlegul Plm:int inlr-o liac{irure de secundi deoarece an o vitezd apropiatl cle cea a luminii.i anrure: sd sc relateze despre schirnbdrile care vor vcr. ci rAnd pe rAnd toate zonelc globului \. aer. expr. ci ulta cu inlegistriri ieqile dir.'inccprnd clt \irrJ aceaslJ gi continuincl cu umdtolul an: vom fi supuqi Lu.lt-li bombardau'rcrrt clinratic Iard plecedent. numiti ulterior ncutlin. trrce pr-in aceste 1'elomeue.i de $liinfd cale au incepr-lt si pund la indoiali valrditalea l\4oclelnlui Slandard al chilibml de energie din leacliile nucleare. Va ii prdpid.xperimentul a fbst prerrriat cu Premiul Nobel in 1988. X: Sunt dovedite qtiinjific.i in Soarc.

. neutrinii au capacitatea de a se transforma dintr-un tip in altLrl. A: Te referi la cuitmure. se va rupe placa Pacificnlui care va lace ca toate lirile situate in zona aceea si aibd problerne cu ldrmr.1n ttnnuk kit.rtensifice gi si sporeascd in frecven{i. Dl.I .L ace$ti neutrini $i se pare ci intensitatea lor cregte. reactorlrl sau accclclrtor-ul. s-au rulat runumite programe. De asemenea oamenii dc . fie c:r neutlini nrrronici suu ncutrini tauonici. acesta se incilzeqte.rr-c l'ac ca Soarele sd slriluceasci. Disparilia neutrinilor arc lcgitnri cu o proprictatc speciali a acestor palticule evazive: oscila{iile nentrir. Ne modiflcd cimpul vibraliorrll. Dac[ la inceput au erislat pc o qosea doar magini spor-t. Ele au fcrst explicate prin analogia cu o magini sport care se schimbi intr-un ninivagon de mariii sau nn autobuz gi apoi rcapare ca maqind spoft la inulti kilometri mai depafte. in timpul zborului. iar acest tapt va lace ca anumite fenomenc si sc ir.{ vor exploda mai mulli vulcani. goseaua va 1l ir curind plinir cr-l toate aceste trei tipuri de vehicule. [n tinrp cc rretrrrinii cilatoresc plin materie qi sp:r1iu..tiintir an cmis o ipotezd confor'm cileia neutlinul clectronic ar putea . hr r-rltimii zece ani.trsut . Oscilaliile neutrinilor sunt un efect cuanlic. in atmosf'ela Pin:intulni.n ca fiind modclul tcolctic care explici lunclionarea Soalelui. Trebuie sd intelegi cstc nou qi pentru medinl gtiintific. ap[rAnd fie ca neutrini eleclronici.ii sub accsl aspcct.ine. Dupi cum spuneam.disparca" transfbrmindu-sc irr alte particule.X: Ce p()r sa ili spun. mai exact. La totG: A: Dar existd dovezi qtiinlifice cd vor avea loc anurnite evenimente? DI. atmost'era. iar in prczent se exanineazi tipurilc clc ncutlini tri se Soare rol lbarte importanl in c61eva din cele mai impoflantc procese fizice din Univers. dar llu intotdeauna ili ies. se perc ci in acL5t illl \il exista un cu1t'cmur n-raj or in zona . insd in lnai anul ce r.riJor'. Irc care il culloa. Cutremure multe vor_[ gi in 20-lQ.ln unnak ki q lui. Doar neutrinii cu rnasi nenuli pot siviir'gi accsti tlansformare gi de aceea m6surarea cletaliilor plocesului de oscilalc Ic pcrmite oamenilol de qtiinti si cleLermine dil'eren!a dc rnasl dintre cele tr-ei tipuri de neutrini. Chiar.1n unnuk Ii An unnuk ki versut . A: Dar se $tie concrct ccva'J Nli rel-er la ce va veni. un nulnr"rr dc cxpcrimcntc au ciulat oscilatiile neutrinilor..X: Da. S-a reuSit ider.laponiei. ci joacir un .. dar daci nn ii sirntim.. dar existd gi cazuri in care totul este speculativ deoarecc nu sc $tic curl va evolua un anumit eveniment. I)e tot globul va urma o perioadi de cutremure cle 6-7 ci totul incealcli iclcntificarea acestora departc dc srrrsu. tot timpul qi ltrc trccst lucru neobscrvafi deoarece ci interactioneazit liltllc rirl cu alte forme de matcric. S-au fhcut simuliri pe calculator. Acum sunten supuqi unui adevdrat bombardamcnt c.) A: Bine. evitind astl'el deteclarea 1ui in expelirnentul lui Davis. I'r'oblema majorA este datd de laptul cA au inceput sA lulccteze miezul planetei. in rcacloare nuclcarc'sau mai nou. Se po1 face presupuneri. Ncntrinii sunt pretutincleni. ci se translbrma dintr-un tip in altul. inseamni ci nu ne rrlccteazd.rtif-rcalea tipurilol cle ncutlini lirnctic clc sur. iar nrilielrlc rlc ncrrtlitii trec prin liectrre persoand. in accclcratoarc de palticule. dar ce acest aspect va avca rm impact deosebit asupra culturilor din anul urrn[tor.X: Da.rrile.sa carc ii ploduce: Soarcle. vulcani? Dl. Dl. fapt care va ducc la imposibilitatea zborului cu avionul. care va I'ace ca insulele Kurile sa se sculunde parlial. nu a nai cxistat a$a ceva pdni acnn. acolo ullde a fost posibil.lcl.X: Ba ne afccteazi. qd in r:!oiembri. cum ar fi reactiile nucleare c. slrLdiitrcl neutrini creaIi in soarc.

['dnd spun lotul ni lcl'cr: la pr. se picsttpuue cir in nrai la anui va iucepe totnl.ria? De ce Cloroana Brilanicii lnvesteste in Romdnia? De ce toati zona muntoasi din Aiiica cstc vdndutir cdtre guverne gi parliculari? lti pot cla zeci de exempie. cLentuJr'cr erpl.X: Nimeni nr"l $tic. lluta aceasta llti-a$ cr-llrpara ceva in afar:t matilor ota. spune mult. eu sunt dif'erit lajir de voi . sprc a nu ti luali prin snlprindere. cale nLl sc $tie cat va 1inc. Nirleni nu gtie concret daci va ll sau nu ccva. A: Am mai auzit varianta. rupcri cle lblii. Un uric reiirgiu qi o r. nlri irre ct srrr rnli t.4rune cd pc undeva plir. miri alcs cf. atlu.tiu cd nu mai avem timp...lar contin ttu. teea cc^ne va lace si t iurittettt pentrlt citcva lturi llrd curent.strt . AceEtia gtiu toate astea de rnult tirnp. t.ziilor vLtlerniec.. A: Spni <ei>. A: Putem 1'ace ceva'/ Dl.rvesteqti rniliarde in buucile pi depozite subterane? De ce lamilia Bush gi-a cumpf.ut Eansa sd . lndia 5i China vor 1l cel mai aiectate din p iiirctii vecier-e ai intcgritilii teritoriale. sd qtii. 'frebuie sa seurna cd toaLi populalia rirmasir la nigla czitrc zona care \ lr rcprezenla atunci sudul.10 ...riru ei gi lamiliile lor.ri in genere acest luclu nu este posibil in zoncic ii'iguiollsc..ral tercn in Patagor.tie gi sd igi ia misnri..X: Daca va fi aga sau nu vom vcdea. lri trcbuic si se ajute singuri .rJrrl I rrropei s5 intle intro noui gl:rcialitrne.rilc exact nici cand va incepe. Zarurile au fost aruncate $i nu nrai pot fi oprite. A: $i cAt va f ine? DI. dar asla nn mi f-ace sd subscriu modului lol de acliune qi gindire. nici cdt va line Se prcsr.tic'? l)l. Ca qr cind PirmAntul ar trcnura. lslauda.v An trnnuk ki )n tnnttk ki t. c calc lungi. Spanra. A: l)nl ccva concret. Ar trebui ca oarletiii si . cll nll sirnt asta.tci clalele se schitnbii. in Rominia vor tl culremure dar-nu vom avea schimbari gcogralice alc solului. se . dar de aici qi pini la a llisa totul. Daci bombardatncntcle cncrgcticc se intensitrci sau scad..lrii translblnntolLelor. i.a introduccrca tlalelor s-a tinut cont de contextul actual.X: Cc sc qtic clal csle rirptul cir in 2012 \/oln aveil explozii solare.1n urtnttk ki versu.ri Ei . Ccrt cste cit oamenii trebuic si qtrc. Dl.1n LutnLik ki 1i \ grade lninini.X: Daci aq 1r in loct vostrrl.r'rici rezerui dc alimenle tru strici. l)e ce ar lacc ei astt-el de investifii ncrentabile? Am rAmas putin surprinsi clc lbrmularea <eiir. Se pare cir va 1l ceva contiuuu. Iar laptul ci acc$tia $i-au luat nrisuri. gindinJrr-rnr cd 5i el llcee plrtc Jirr acccari grupilrc. dar nu gliu ce si zio. Er-r nu pot sta pasiv. Nu se cuno.tu tnai lArziu. A1i ai. dar accasti afituatic se bazeazi pc anumite modelc n ale pe sirlulator. cutrcmllr esle prost spus.ti viala gindindu{e la apocalipsii. Oaurenii 1r-ebLiie si se hrirircascir Iii pLegntiJi. Dc ahl'el mic mi sc irare lotal nociv si iti triiic.r n-riLi la anul. dar ccea ce ne deosebeqle sunt intenfiile.i idcntic cu ei. Ei au ln:rt mirsuri pcr.i si nu caute rdspnnsuri gi sustinere la guvemurli $i socielaten $tiinlilicar.rre .il cc\il. En qliu ce va ver. Ei sunt asigurali. hitr--adevir este bine si ai un plan de rezervir. In prezct:t guvernele lucrcazi la -un aVer tizoi barc sa I-f emiti oprirea brusci Ei in-rediati a aprovizionirii cu curent electric in ideea salv. Dc lapt.cr. . Explozia solari cc urmeazii va influenla in urod dccrsiv polaritatea Telrei gi va avca loc in tlod cer-t inversarea polilor uagnetici. tu nu e$ti din aceiaqi grupare? Dl.c.ohlcmc ca: intensificat-ca cuiletnttrclot. Acest lucru va f'ace ca n. clin cc in cc rnai nultc voci sustin acclczrgi tcorii. Llaci insd plecim dc ia urocielul actual. Este adevirat cI dacd ar f-r si nri analizcze cineva din punct de vcdcrc cnergctic. $i eu sunt ca ci.X: Ba da. Dc cc sd ir. Acum. Se pare cit Turcia. cJlll l. iri dri .

doar ci 1i ei sunt de mai multe tipuri.X: u\dic[ ia dumnezeul pe care vi l-am dat noi. hazati pc rlte prilcrpii.ansi. inainte de deznodirnintul tragic. ln timp oe vorbea. Ceea ce a mai riunas din pLrlerile lunii se vor intdlni ciutind solutii. Poate (:rtc doal inraginalia lnea.X: Da.A. care sunt agresivi pr-in insdqi r. va lirce ca echilibrtil si sc irrtoarc[.20 m. l)zrr anunnakki este o denllmire giobala.rclucigarea cu pimdnlcnii.i priorititilc. 1. geograflc. $tiu ci airr glcqil i:ti to{ii. ir. iar in llecutul indepirtai al planetci. lntrc timp au evoluat $i ei. iutt-n itscmenca situalie am o s(alc tlc rlisconlirrt.ni place si creti cil in acel Lrltim rlinrrt.rii igi vor schimba modr-rl de gindire.rexistente.i implicarea pc care le aliga. Va 1l ncccsalir o r. iltbe.l -. czue dc iirpt sulrt 6 spccii.1-al).rtul. De lapt cxisti 3 rase care au intervenit: specia Nordici. A: Nu pot spune cir ccca cc inri sprri rrrr inti este cllllosclrt.Limiti cle siguranla cLr cale vorbi:1. care vin din zona Olion . cam la 2-3 ur.t. cd Iloctc n\.a cum crau ci atunci in urmi cu ciiteva sute de n-rii de ani.. degi nu rlcbordeazd de bundtate $i existl cei mari.ne si vi spuui care a lbst cursul titnpului.rtem cei ce vI conduccm de milcnii. $iln ca esrc o misiune gru. econornic. iir.t.rsi micar acru. urmitorul an va fi un an dc regnrpare q. mea cste sd vd aiui sa iriceti clir riii muiT-i. estc libcrlLl voslnl arbitt'u. polie . Noi snr. Davici mi-a explicat lirar. nriJ A: Nu. I)l.i ci ne va mai da c.4. Dcci spccia iurunnakki a crcat orlul. La l)umnezeul Suprem. dal ari ci.tc . $i a.roui orirrJuire. trei din aceste rase au fbst cclc care . Despre acegtia i.X: La care Ei te rcltri? .ratura lor.ii-au adus aporlul la apalilia umanitdtii actuaic. care vine din Constela{ia Pistorului-Ar1ulus. care sunt destul de paqr-rici.nis ir. doar doud rniliarde au viitorul r.X: Anii ce vor veni vor 1l holardtori pentru umanitate. lrste ca qi cLun ceea cc a lbst lrebuie tlistrus spre a se reciidi o nouii lurne.X: De fapt existi 51 de rasc dc cxtratereqtri.** 12 )tt itnn. insi pot alit-na cu lriria pe irirrd ci ceva din interiorul mcu imi spunea ci vibralia lui nu imi corespunde.. Era ca gi cum buna intenlie afirmatd nu se potrivea cu ernanafia gAndului.olbea David. Ali licut in a.le iubire venit dc la El. Arii ulnrdtori vor 1l cataclismici clin toatc prnctcle de vederc social. Confom cu'sartina aotual. Voi ma puteli crctlc stru nu. qtiu ci iirn lrlrl-o 1rt. ia CreatorDl.. Am ri'imas r. l-am lr.ri clutrate.. l)e lapt tu ce imi poli sprLne despre accgti t olonizatori din vecirime'? Dl. deqi ir.1n tnnde ki i3 sohimbali deznoclirniir.te clar. nn itnpr-tls . Dl.iaiizirt alcnt.n in :rl noualca ceas si vd lr-rali nrinirnc r. l'otul se va schimba.i acegti Gri. ctr lcittc astea.-!!d.r mesagcr clir:r r iitor'. dar esre daroric rnea sd incerc. Semi{ii..r timp s-a pelr.i cirre o lurne stalpinirai de instinctc.ners mai depana. dar rtuvcmele sunl in contact direct cu 6 dintrc clc.i bani. dc ilccarc rl|tir cintl sLrnt pus5.lrt ttnn. iar marile fan'rilii regale gi cele nobrliare (qi nu nLrnrai) rLu Af)N-ul lor. de lploximativ 1.I indcpritluL ric ('r'cirlor.tr r :r li. dar cu acccaqi r. iar intcnliiie qi faptele lor nn rnai sunt flcute Ia vedere ci sunt camuflate qi ascunsc aclcsea sub maqtile prieleniei gi ale altruismului. Exista unii mici.". dar rnenoria lui ancesttall l-a flcltt si ne rciateze despre ei a. in delrirrcntul srrlietului.: La I)unrnezeu. A: Printre care Ei aga-zigii reptilieni? Dl.r:rsiunea . intr-adevir existd aga-ziqi reptilieni. Pirr.\ h rJ rtt Stt tlnnr^ ^i .u snllt ur.ndsuri dc protectie L. Acunr veli cr-rlegc roadcle muncii voiLstre. Dupi ce va trecc anul 2012.: i.rdnlul va fi altfel din punct de vcdere geografic Ai oamct. dli ir. rlul din pitcate accstea vor fi ca gi ir.zr-it pradi capcanei lor: nraterialismul.a 1el incit copir vo$tri si lie atr':r.tk kt versur t rr l)umnezeu ne . tlltr rrr lolrtc astca simt . care vi.i e1brt.

X: Da. $i cr-uu si vi. r. Asta cstc pArcrca tr]ca. numcrologiei.o sl arerrr o colrcrirrnc cu elrergi:r anceslrali. De unde si gtiu? A anuntat cineva? Dl. care deja cxista.r. De ce crezi ci s-a construit pe verticald? A: Pentru spaJiu. dar nrr r or lerrpi. A: Eu nu cred ci vol reugr. Ei vor sA plcvini accst lucrll. !l acca explozie solari. A: Adici'l .te din acegtia. Ei nu vor schimbarea.X: Vom vcdca.ri.X: Plancta se alli in prcuiml unci catastrolc globaie.. r. vo e este scopul? Ei vor si pistreze e la modil-rcarea ADN-ului. l3i au avut mari problcmc ill trecut.rodelelc dc viu.X: Tu qtii cn qi in prezent se sivArgcsc ritualuri clc sacrificiu? Ci tot ceea ce ne inconioari esLe dominat de simbolismul nostru $i ca noi $tim cd orice fblmi. atunci o altir spccie. repiilc'? Dl. clinci la a trcia.e. genereazd o energie. A: lncearcd. Ei sunt aici de mult schimbarea. dar r.r. dar aga imi vine. crol. viitorul arati altf-el. ln prezent sc incearca montarca ur. inrplementarca idcii clc medicamente vitale. ridicirn Terra fiird prca rnari pagnbe.stts An tmnak ki 15 struciure.n cci ce aLl r.rtem o spccic sr"rperioali deoalecc a\rem iltglobat in noi toate n.X: Exisla anurnite date cheie.ctra au lbst dc thpt o delegalie a celor 5 i de spccii. horneopatiei. La itrccput au oolaborat cu lolii.ror scuturi u4aq. cea carc a tbst prezenlli aici. Aceslc tl ei specii care au colonizat 'l.Ilit A: $i cale cste scopul accslei rcvenirilr Dl. etc. Mai ales ccca cc va vcr.rI ircr ll rLr rcr.ri . daci ii pot nurni aga. $tiu ci te surprinde laptul cir volbesc cind la persoana intAia. tu $tii ca tot zrtilia oameni intri gi clacd casele ar fi pe sol? Per.X: Sunt un hibrid.iirs aici.ln unnttk ki . Ccva intre ulnrnoizi Ei rcptile. A: Dar asta e un lucru bun. oamcnii au irtccput sa 5e lrelcascit.X: Daci reugim.X: O si ii adormim la loc.rcntelor alternaLive. Vor ca Terra si intre in rnatea Conl'cderalie Galactici.lti utnak ki tlucc. iar acest -fEcLrte T6atexunt CIL cr.rtru a se indcphrta omul de pirnant.raj orita tea. scoitterea in alala lcgii a tratar. culoare.rJclc atAla Dl. Jpui rrrrii lLr pleclt.X: Pe naiba. Asta este motivul pentru care qi celelaltc specii s-au intors.uai exact doar o par. ctc.ir indepiltali de ele? Pr-in penibilizarea lor gi a celor cale clcd sau apclcazi la accste plactici.ln. etc.noterapici. iar acest lucru ne va ajuta sf. Dc lapt asta esle ntal. l)e la etajul trei in sns scade icgitura cu'lerra. Llnnitoarele etape vot fi: inler'zicerea produselor din plante. lacem sf. daci nu. pc 'l'erra. numar. cea a Invititorilol va vcni pe Tcna sprc a vd da Clunoa$lerea Universald. mai putin una. Dl.i dc accca nu pot accepta A: $i totuqi timp'? $i-au p[strat ritualurile. $i celclalte spccii sunt de acord'l Dl. t I i t . Dacd vom reuqi sd tleccnr de iulic 20li. Accsta esLe $i motivul pentru care se inceatcd ciderea in derizoriu a astrologici. pcntru ci noi qtim ca acestea sunl lormele leale clc manifestarc a matclici qi dc epropicre de Crealie. crisLaloterapiei. Acum se pune in aplicare in contbrmitatc cu etapele car:e trebuiesc urlnate.lin punct de vcdere ceorroriric.ea batalie care se tirnp. Au lbst ibarte boinavi.r.-*Dacf. A: I)ar sunt urnanoizi.r rnul1i ani in un. i. Sur. credir. Tu gtii ci in 1998 s-a licut plima marc pace galacticS? A: Nu. A: $i daci reugim? Dl. dar au qi ceva dc la insecte. Ei sur. Dl. Dl.1 An unnttk ki vet sus . ver.1.

X: Pe ldr.X: Da.rt aceasti genclalie se indreapt5 cu pagi repezi citre pensic. La toate astea sc aclaug:i gi inten{ia lor de a crea o noud ordirre rrondiali.. pcntru cri onrnenii nu vor mai aYciL cr.nomentul in care viitorul vi va fi pecetluit $i nu va mai exista o cale de salvare.rl'. dar carc csle scclp'. cate c interesul lor''l Dl. rcspectiv zr llobalizdrii..nic nu va rnri ll cum a lbst. dttl llLl irrll intbrmalii . cu atat $allsa l'oastri de a lace saltul se va diminua. La toate astca s-a adiugat si luusrrl r:r'rcrlt cle ulctlinlc Ai rlti. . clar voi vcti sul'eri dc lbame.l( nour cn('r'tlic.-!*.n spuneam.nanrl popLr lalici. Pc ile alt[ parte daca sttuLclll intr-o bucli. A: Adici noi ne invdrtim acuur iutr-un cerc lcmporal'J l)cci nu mai avetn nicio 5lttlsill I)l. r'acante clc lux.r auzite.adicir o natalitate crescutir.i.1n ttnnttk ki t'ersus . corect.ttt'' .ric rnai mult dir. I-a toate astea se adaugi insA inleresul lor clc a sabota e conomia lnondiala.) Dl. iar acest hlclu a licut ca balanfa si se dezcchilibreze. Apnr (amentele sc vor ieliini. itrseatltlit t .itiintificc.r r.rtt . din cit qtiu eu.ror-ri vibratie rrcniti si vir schit.rperimentul-i ieLrgit. $i de asenrcnenea existi o flotilir dc sntc clc^ -fcrrei rnici nave. Nir. I6 . ciici 11u vd \ cti pelurite si o cumpilati. anl aiturs .r rccle cataclisme t'tLl vor t ctti. Cu clit aceastd prlpastie se var adinci.rpi pcslc rloaptc. A. pini ir. t)l.000 kntp.lc parliiule. Distorsiunca nu c corrpatibilii cu vibratia nou-i gr clcci dacd sunlcti distorsionali vi vcfi indcpilta tot mai rnult de Sursir. Dc cc clczi ci blusc qi dintr<rdati a aparut crizn? A: llxistir o explicatic.4t lunok ki .X: 'lbatc accstca all ur. Accclcratorul a 1'oii fornit Cled cn . Std dour'$i aSternli. cam de 12. A: lltnc. cu aceleagi legi qi acciaqi conducitori. natalitatea cste in scildcre globalir.X: Dupi cLu. mincarea sc va strica in lafluri. bcnzina sc va scun. rrre si vd invArtiji pe vccie. A: Dar dc ce toate acestea.r sinu.r orq11!41 . copii zb'. etc. Nurrai ur.) Dl.rgd respcctarea agcr. ritiirtitilc vor fi co5r. Nu Stitrr cc e5te ctl cil si ttici ce rntgn{ii are.rl scop: lr. [)aci r'-ati lilncli cu totii la acest lrtcru.X: Ba cla.rdei lor..lcln clc a'uir thcc si vi inJupnrt.t. baricra spa{iu-tintp ar putca li spartd. Nicl cLl llrl alr acccs de la un rrnurlit nivel in sus. clin Univcr s vine o r.-Ei au cilnd a fost pornit accelcratorul Ei l-iru del'ectat. Cici vLri putcti lnce orice. Vl1l ca 9i cum tririli acelaqi .ttttlici cLt rr. acum instl . cu o sinsuri monccld.n.. Ei qtin cd fir:a voi nu pot supravieltti -Noi ne .. se adaugd gi dolrinalia Di nu vol sd vi dca rllumr .rici. dar c rcllir.ligantici navd..iruajla s^d schimbai. Se incealcir ctcatea ultci bucle tcnrporale in .1n unnak. in prezer. este o explicaqie copilircascd.r -julul $i sc intorc dill illlelvcllil plitna oar:'t e rind in cind la nava mamd.r cc si iqi plitcasca rlirile..rbe.iblationald. Accst luclu a thcut ca gi consumul sd creascir.i echilibr-at f-ac_ e_ latl schimbiirii.. care lttt cott. .rrdalnici. in limp cc la tclcvizor vi vor Il lllczcntate clin ce in cc rnai multe rcclame cu thrlilii i'cricite. la un momcllt clat a lbst un baby-boor. A: De cc'. care survolcazd ir.kiversus tltt uttnttk ki 1l DLX: O si fie dcrapai ecou()rric la nivcl glohal T'otul r a explocla. sir vi nioclillce strllcturil r. ma5ini la superolcr-ti.

.or dc conc{us.X: Asla cstc altd urallilulale carc lc-a iegit. ciu'uia copiluI ii pliingc cri \rrcu o noui biciclcL. Lc trcb'ria ccra Drirl aarc sii \'a abati dc ia crLle 1i :ru g:isit cca nriri Lrunri uretodi... l.'lirul l'(rt:u A: Ca in Sccrctul? I)l.. dar acc. Lrnntl: ki t tt :tt. []c iti spunc Sccrctul'/ Si iti (lorc$ti pcntru tir. sarnaltxtc.s ln unntA Ai .i rrr.i ii r espccti.u ci atr-lnci cincl veti irlingc acea slarc veli rcaliza cinc sunteli $i cc putere avcti.rtunci vir r. Noi vi clirnr . '. l.'l \ r'i trr'trttit sa \. ccva ce ercd cd rnir va face si plirtcsc cu viata.:iruta. lu\.ri rii itrr. li .. Atat lc s l)t nccesari C'.'\dicd te l'ncc sri Le disociczi tle colcclir.'' i:..oI Si controlezi o lt Lrilne rlin popultrf ic. cltrc criz:r ur. Voi LrLi sLrntcti rrnull Asta tr-cbLrie si Numai iurPreunir "stiti .i cic adcvirrata noastri ltaturl:r.-r crlt rnai mUlti cu atat utai grcu de rn:inipulrt.r se 1a sliir'pi. A: $i dc cc sar l1u ajungcrll'l Dl.isurr sl-r vi schinrblti soarta'l Voi. nraqini. rititelti rireitt. clar . Nrr 1to{i inilut-nta r-ln ()nl in\'altilt sal gincleesciil I)cei crccic-lniL catitclisnrelc \.ie in r. ci dacar nu scipati clin robic. Hai.000 dc ani? A: $i cam cc am putca lilcc'? Dl._.. I:iciart clin voi csle oglinda ccluilalt.logrrlicii si r. Mintile clcslrrpalc luLr iru cc r. cir ncrgc la c LrISUri esotcricc.a cs1c.rtir 'pi urritrrrii.lul cltrr:r Ir r. e\is(a li prcoti a(lc\'au a!i ! Cale :ru har cale nr-r suut dominali cle ir.l.lia sunt pr-ltirli $i intotdeaLlna rnulgir:rlizati Acegtia nu contcazd. Tu nu intelegi cd voi sin3uli sr-rntc!i in tr. llsh-nrir.nrrretli rhr'.X: Am sir ili spun acum un lrilrc secret.re cu nrailasea broa5tci.tir.rci au vcnit cu rdeca dc ar indrc'|ta Ii)r'ta creal()arc tot L rrlr-e rnatcrialisrn.i vi luiinr povcrilc clc pc unrcli. clar. trn ilis opac. I'otodati alilll)ra mca intcrioari .rvciiTtir:tar. rtrl 'iiirniv'ictimc 5i cel nrai rr. l. l.X: Da.izLrt viitorul planetci.ar Yor line prizonicri inca 26.iu ()nl carc nu arc cc pr-ure pc nrasir.1 8 lt..rt.\ccls1a ' .X: Poatc.r sau tclelbn.rrlilt rr: .J1tntc!i 1r r uti plrtca rvca oricc lil de vialir gi de viiior.r inccpttl \ii su c.rii ritr' . adrcii oameni siurplr. ..X: 'l u nu intclogi ci accasta cstc ultima \ oastri sansi. ascnrinritoa.Vazlnd ci oarneni clin ce in cc mlri nLlrncro$i sc indrcaltth citre l)Lrterea intcrioalir. Ei \a erclzl o rcrrlitrrlc lr. eu am \'.'r'Liliri.rrll c.scantu-cli_iq caz rle cataclisnr r or rlur. Toti piimdnlenii vor'li . fi i1r ciar . Dl.ln unnuA Ai t cr.etc.i noi o concluccnr A.l (inc! .ru culoarea a lbst cca crre ln-a 1i'agrat. []iserica estc a noaslri! Noi suntcm biscr ica. s-au giinclit ce pot lircc si ii controlcze 'i utur.X: Pcnlr.. L.. ccce ce il va facc sir se adinccasca 5i mai tarc in clepresie. \. Noi arn cliclit-o.? A: Nu.iatir c.. imi pirea ca $i eur.r stlrlc h tlrc ei nrr ror cu rrri sa rrjLrngcti. Dl./.lli-uiit.i sigur prcotul ii var spune ca pkil(-fte pcntlu propliilc 1apLe. in 2015.i qtic.t I)rr'. am sinrlit un llor recc pc fila spinalii. doar cf.rstincte ataviccl $i lumca ii .. I)aci totu-l ciccur-ge (roulbrnl viitorului actr"ral. cirnria nu ii ajLrng banit sir plcce in vacanti.ttrt In trttnok ki I9 Dl.cti da seatna . interlocutortLl mcu trra privi rrtldnc..X: lla lor \ cni. clczi ci sc r:incicqtc la ctolutie spirituala].. \.n privirca lui era lipsita de viata.r lrre-. t. dal se va duce cirtrc biserici qi sc va fuga! Dl. Subliniez: rerltlr.-. a. Abia atunci.i tltnpor'ali.rc: bani. tcID qi lirri vlagir Dcqi figula lLri cra zArnbitoare.ri cc sLiill in lrlala Lnar rlol ora5e. ccca cc va mai rartrine rlin populalia Telrei.i.calci cl ar-r inlercs sii \iini llstc nrLrli nrlri Ll.i se ioacli doal cll ulintcii volslu. etc.re siar. I)upir cunr \puneam. -i.)r'\eu. cind privirile noastrc se intahliral am rcalizat ca ocilii lui avc:lu o culorrc ciudatal. Spun/inil aceste cuvintc. carc nll irrc cu ce i$i plalli lirctluile.r i.. va Il o tlCimE. nlrita tot.ijlr(lu-Dri. 3\ cr Ii.rjrll i. ci laccala degajatd dc cr. .

nu exist6 d ovezi clare. Cu siguranld ci umanitatea rdmasd le-ar fi recunoscdtoare. citegti o carte. A: $i cei ce trec unde vor ajunge? Dl. presupundnd cd ar fi aga ce putem face? DI.unnqk.ki 21 morli de foame gi decimafi de boli. tunelul Einstein-Rosen. una plind de pace gi brindtate. oamenii ar fi speriali gi vulnerabili. A: $i cum s-ar traduce acest experiment? Dl. menitd sd vd ducd de aici cdtre o altd lume. Al. care se invdrl in nucleul unui atom. fari boli. dar din cele afirmate inleleg cd o Terra lr'rmdne aici gi va fi pustiitd de iarna nucleard gi o altd 'lcrra va prelua o parte din popula{ie.r-rp. Doar o micd parte din oameni va supravielui ascunzdndu-se in peqteri. de evolulie spirituald. s-a scos aerul pentru a sc climina vibraliile gi apoi a fost apucati cu un diapazon. Este singura voastrd qansd de a supravielui. acea planeta care vd va oferi suportul pentru a deveni universali. si-a observat cd frrul respectiv de metal se migcd. de dimensiunea unui fir de pdr.20 An. dar intr-o altd dimensiune.X: Pe Tena. Aceasta a lost rAcite intr-un frigider special. La Universitatea California din Santa Ilarbara s-a fhcut o demonstralie qtiinlificd prin care s-a rrli(at ci un obiect pe care-l vezi in fa\d. doar cAnd mdsurdm pozilia unui electron pe care il forfdm sd aibd o anumitd pozilie specificd. Acest lucru se poate int6mpla.X: Ce puteJi face? Eu qtiu cd pe data de 25. Trebuie sir gdndegti in termeni mici. A: $i cum s-a demonstrat acest lucru? Dl.X: Sd zicem cI tu in Bucuregti te duci la cumpirituri.unnak. Eu am venit sA vd spun sd treceli. O Terra evoluatd.unnak.0'1 . Intenlia conteazd. A: Adicd pe o alti Terra? Dl. de fapt ceea ce a mai rdmas din ele. qtiinlifice. spirituald. universul . nu ar avea rost folosirea unor asemenea metode. Ceea ce trebuie sd faceli este sd vd ducefi intracolo.ki An. Le veJi vedea pe cer.2014 se va deschide o poarte stelar[.unnqk. dar intr-un alt univers. adicd la nivel subatomic.ki versw An. PoarIa vd va fi deschisd sau va veni la voi. o gaurd de vierme.X: Ba existd. acolo unde particulele atomice nu se pot menline. aceasta este noua Terra.X: Experimentul a pornit cu o bucatd de metal lirarte sublire.X: Este greu de perceput cu mintea actuald. De asemenea aceastd teorie spune cd pe timpul observaliei.X: Tu nu cunogti teoria universurilor paralele? A: Ba da. Nu cred in ea gi mai ales ce guvern ar face uz de arme nucleare gi de ce? Oricum daca e sd fie aga ceva. Asta arald cd ipotetica cr'rlitorie in timp este posibili. Din pdcate cei care au avut acces la aceastd cale din viitor au fost foarte pulini.ki yersus An. lipsuri. populaJia va fi decimatd. griji. Cercetdtorul Andrew Cleland. A: Este un lucru imposibil! Dl. A: Dar portalul se va deschide intr-un anume loc? Dl. Va incepe un rdzboi nuclear. lilectronii. care va scufunda Terra in iarni nucleard pentru cAteva zeci sau sute de ani. Totuqi.X: Vor fi mai multe simultan. cel care a r-calizat experimentul. A: Am mai auzit teoria. poate exista sirrrultan intr-un univers paralel. sunt greu (lc captat deoarece se rotesc cu viteze diferite in acelaqi tir. iar referitor la teoria { lrriversurilor paralele. se vor gAndi si profite de avantajul armelor nucleare rdmase gi vor face uz de acestea. deqi stirtca nemiqcat in acelagi timp. Cdteva guveme. Aceasta este de fapt planeta care va face trecerea. Cred cd ar avea rezultate mult mai bune dacd ar aproviziona supravieluitorii cu alimente gi medicamente. a avut ideea de a aplica acelaqi principiu al electronului unui atom gi in cazul unui obiect vizibil cu ochiul liber.

X: Vremurile care vor veni vor fi foarte tulburi.X: Da. A: Asta inseamni cd s-a inventat ceva cu care te poli deplasa in viitor 9i in trecut? Dl. ce trebuie sd fac cu aceasti informalie? Nu ili ascund cd am mai auzit-o gi din altd sursi.l(llca. Timpul poate fi strdbdtut in toate direcliile qi inainte qi inapoi. care vd va aduce stiiri de dezandejde 9i depresie. dtmul biologic qi procesul de imbdtrAnire. in alt univers ea poate deja sd se fr aqezat pe o creangd. A: $i nu este a. I)l. Atata tot. O stare de panicd va cuprinde oamenirea gi mulli vor fi cei care vor cAuta scAparea in medicamente. La tl 1.1 13 Herzi rezonanta Schuman se deschide ru a asoclat-o cu cu locatra exacta a Manr Plramlde. nimic nu va putea fi redresat. sA poatd lua decizii in cunogtinld de canz6.X: Da.X: Nu. l)ar toate aceste sunt date spre evolujie $i de aceea trcbuie sd le suportali cu incredere. S-au fEcut cercetdri . cu asemenea forle sunt con$tienfi de aceste aspecte. De fapt timpul nu existd.ki 23 inghea!6 Si nu putem vedea decat o realitate. Ea secretd melatorrina in stare de relaxare qi are capacitatea de a varia lirnclie de energia electromagneticd. l:ste singura salvare! Tu nu inlelegi ca vibratia Terrei se l. Dl. Nimic. A: Adicd acea gaure de vierme de care vorbeai s-ar deschide sigur in viitor? Dl.X: Importantd? Glanda pineal[ funcjioneazd in lcclagi ritm cu hipotalamusul. Voi vedeli timpul ca fiind real. Totul va Ii haotic $i va continua aga pAnd cdnd va incepe derularea cvenimentelor de care !i-am vorbit. Dl. ki versus An. A: Este foarle greu de infeles. Oamenii vor fi din ce in ce mai dezorientaJi.22 An.X: Sn o dai oamenilor.a? Dl. Cei ce lucreazS. Cam aga ceva. La asta se va adaugd gi bombardarnentul energetic venit din cosmos. A: $i referitor la tunelul ce se va deschide pe 25-07. tlisperate. iar atunci cdnd va vcni timpul sd faceli trecerea. Adic[ dacd ne uitdm in acest univers la o pasdre care $i-a luat zborul.. sociald. Ar fi posibil. care rnirrimea unui bob de mazdre gi este Nimic nu va mai fi cum a fost gi in ciuda eforturilor irlc:EEid-Ien-iiGGlitotodatd conline o hartd completd a t irrpului vintal al acestuia. Este doar o unitate de mdsurd pdmanteand. climatericA. Reiese cd noi suntem in acela$i timp in doud sau mai muite localii 9i putem avea doud sau mai multe activitdli paralele. sinucidere. dar puJin probabil.unnak.X: La aceasti intrebare nu ifi pot rdspunde. Este activatd de lumind qi eontroleazd varialiile bioritmului natural al organismului. A: $tiu cd se spune cd este foarte important5. A: Dar plecdnd de la ideea cd ar fi posibil.annak.wnak kiversus An unnak. sexualitate.X: Da. intotdeauna va exista un univers. cdci el nu este doar liniar. sete. o dimensiune in care istoria sau viitorul ar rdm6ne identice.' A. Pentru voi curge intr-un singur sens.ki An. Este singura voastrd $ansa. Poli face diferite activitdji in acela$i timp. $i pe de altA parte existd anumite legi pe care trebuie sd le respecli.2014. A: Altceva mai trebuie sl spun? Dl.. bduturd sau mai rau. Md refer la situalia cconomic5. atunci poate exista cineva care poate manipula istoda? Dl. si gtie.X: Da.. politic5.AdrsA-rQZAlAEB lgh"-ari? Dl. iar hipotalamusul coordorrcazd reacliile legate de foame.

. iar atunci cAnd o fac vcritic informafia.SJ. dureri de cap. Dl. Este o teorie noud. La Vatican existd in Curtea Conului o statuie ce are forma unui con de brad. Dl. A: $tiu. iar acest lucru face ca al treilea ochi sb se deschidd.ki An. omul va deveni mai sensibil. iar lAngd acesta un leu asemandtor Sfrnxului. Consider cd este de datoria mea sd impdrtdqesc Iumii aceste informalii. Dacd va ii ochiul tdu curat.. pentru ca nimic sd nu vd afecteze rLrtina. ce va veni sar o sutd se il contrazicd. Exista informalii peste tot. ir. omul iqi poate modifica starea de congtienli gi congtiinld $i cA poate avea acces la toate informaJiile Universului. Omul iqi pierde identitatea de sine gi devine universal. X: Cd odatd cu trezirea energiei kundalini gi a glandei pineale. j afuri. Ldngi ea se afld un sarcofag. este societatea in care trdim gi pe care o cunoa$tem. pdzitorul lumii de dincolo are in v6rfu1 ldncii. la baza cdnia se afld inscriplii cuneiforme. stdri contradictorii. un con. fi eu caut argumente care sA rAstoame aceste presupurrcri. Eu nu gtiu cine sau de cc are impresia cd toli sunlem idiofi. etc.unnqkki versus An. cAci este prestabilit. $i astfel omul poate accesa forme inalte de congtiinla. Existd reprezentdri antice. tot trupul tdu va fi luminat".ki 25 dar cea mai spectaculoasd schimbare va ADN-ului. zeita distrugerii in hinduism are pdrul sub forma unui con. Ceea ce am constatat clar. tefi orbi qi progti. asemdndtor glandei pineale. Este chiar pcnibil. chiar dacd este zugravit in roz. A: Muribunde sau nu. Vd arr. reprezentdnd energia kundalini care urcd spre glanda pineali.ki yersus An. Este o mdsurd de autoprotecjie 5i sd gtii cd nu ii pot condamna. DI.X: Nu sunteli idiofi. Thamus. Din pacate acest lucru nu este cunoscut. $i mie imi este greu sd le accept. Este greu sA accepli un viitor ipotetic. Asta vA a$teaptd! Dar pAnd acolo mai aveli un pic de infruntat.rtotdeauna am triit cu speranla cd mAine va fi trai bine. cecrezi?.i Iisus v-a spus: . A: Asta este gi motivul pentru care am inceput sd scriu. doar manipulabili.p3l. violuri. inccndii.rafi in continuare de ultimele zvacniri ale unei societili niuribunde.Luminitorul trupului este ochiul. este faptul cd in momentul in care cineva vine cu o teorie prin care oamenilor li se rrlati. stdnd calmd pe canapea gi mdncAnd floricele? A: Eu nu mi mai uit la qtiri. or sa apare migene. ci copiii nogtri vor avea un avantaj dacd noi ne sacrilicdm. Pdnd sd ajungeli acolo. Este foarte simplu sd ili dai sema cine . Osiris este desenat lin6nd un qarpe in mdnd.X: Noud? Se qtie din vechims. Pane. simJurile se vor asculi. Tu nu te uili la qtiri despre crime. Dionisius. dar acum este bine ca oamenii sd fie informali gi sd gtie anumite lucruri. Cred cd Asta este motivul pentuu care mulli refuzd sd accepte aceste informalii... oamenii. Noi. V-a1i gdndit ce inseamnd toate Oare inaintagii voqtri woiau sd vd lransmitd ceva? A: $i ce vroiau sd ne transmitd? acestea? Dl.''. Sumedenii au fbcut reprezent5"ri ale anunnakkilor care apar avand in varful coifului un con de brad.. irrtotdeauna in relatare apare cuvAntul normal.unnak.24 An.unnak. Omul este supus acestor schimbdri. Voi vd doriJi ca gtirea sd fie una exhemd. La fel gi cu Icnomenele extreme care au apArut in ultima perioadd.X: Da. Problema este cd voi nu lreli sd le vedeli. Shiva. Dar este tlltoritd vou5. . Aceste teorii apocaliptice ne rdstoarnd egafodajul.acestea vA sunt date fi la nivelul terie.unnak. tllr totugi normald. de evitat nu se poate. zeul babilonian line in mdnd un con..

Eu gtiu cd Terra va trece printr-o mare schimbare. ci din contri atunci va incepe o lume noud. in epoca spirirualitalii.unnak. Este unic in istoria Creatiei. De aceea au creat un univers paralel. ---R-estul disculiei a fost unul banal.I( nc pute[l salva suntem noi ingine. ceea ce vd rog esle ca atunci r irn(l vcti auzi de anumite planuri de salvare. dar am fEcut-o cu un scop anume. Eu nu spun ca am dreptate. Nu md bazez pe nimic altceva decdt pe feeling-ul meu. etc. existd 1'or. ci ei au pierdut bitdlia. au emolii.ki versus An. in care sperd sd arragA cAt mai multe suflete. Ei sunt. a pdcii gi a rrrbilii... Ei au venit sd ne ajute.ibilitatea si mi ingel.r/ez ps niciun argument $tiinlific. Probabil cA aceste '. Ceea ce v-am spus este sutd la suta adevdrat. mai ales cd sunt din r c in ce mai disperali. insi intervine o problemd cdci iqi dau seama c6 nu pot trdi fdr6 noi.. sA gandifi cu sufletul gi sd faceli ceea ce vi '. Irlgar Cayce. Dar adaugi gi prorocirile unor lrari ini1iali. de portaluri. boli.rrrr lLln. apropierea de Creator.ceri.rs gi o noud umanitate.t cnalii pe care vi le-am relatat le vcti auzi dir. ceci sd nu uit6m ce ace$ti anunnakki sunt experli rrr ir irnbina adevdrul cu minciuna. Repet: ce cred eu. Este ceva ce nu s-a mai jdcut $i de aceea suntem asistafi de diverse civilizajii extraterestre.unnak. boli.rrrrintcsc doar cAliva: Nostradamus. Pur qi simplu.r(crsta poate fi una grea gi dureroasl. lipsitn de griji. ba mai mult. vom rrlra in Epoca de aur. totul este sd ili dai seama unde este realitatea gi unde este intervenlia umani. Poate c5. Va fi o lume condusd tot de ei gi guvernatd tot de legile lor. restructurdri. dar cert nu este o lume in care noi si ne putem valorifica potenfele date de Creator. etc. iar desprinderea .. Sundar Sing.r ce in ce rnrri dcs. ki versus An. tunak. se afld pe o curbi ascendentd vibralional. nu \r(inr sd imi preluaJi ideile.r'opul final. nu mI lr.26 An.. ca si nu mai vorbim de Biblie.' Din tot ce gtiu. Nu luali de bun nimic ai nu uitali cd singurii r. dar sd nu uitiim .ki 27 spune adevlrul sau nu. Fiecare din noi qi ri'1r ll un loc. Eu cred si revenim. Ei trebuie sd plece. dar nu pot interveni in liberul nostru arbitru. Cu sigurangd este o lume aparent bund. Am sd vi spun gi ce cred eu despre aceastd intdlnire. Iar daci vezi cA anumite persoane sau grupuri fac relatdri trunchiate sau eronate este bine si le evi1i. pentru a ajunge acolo trebuie se rerrrrrrfim la vechile paradigme gi cutume.r rrLr vdd de ce nu ar face-o $i acum. pe care nu are sens sa il relatez.unnak. vom avea lipsuri. v-am spus 5i repet. Vanga. dar cu siguranfd nicio iamd nucleard nu va veni in 2015. Eu cred Pemantul. diu cale . . din ce gtiu gi ce simt.ki lrr caLc se An. Intr-adever. Nu e greu. Au fEcut-o de milenii '. dacA verifici din mai multe surse. Oamenii se vor ridica vibrafional in trup.1rrrrrc inima. Numai ridicAndu-ne vibralia putem crca o rr. rr. pierderi.

Babilon. Se pare cd . cuvdntul ebraic era ginar.. literal insemnand poporul cu laJd neagrd. dar nici rrrrul din ei nu a luat in stipAnire intregul Sumer. Istoricul babilonian Berossus spune ( ir sumerienii erau .. rrrr licut descoperiri in astrologie gi astronomic. Kig. Tot ei au fdcut plimele incercdri de irigalii sistematizate in agricultur6. inainte de a vd mai relata cAteva irrtilniri la limita credibilildlii.leaglnul civilizalici" Sumerul a servit ca loc clc aparilie pentru unele dintre cele mai tirnpurii rrlcziri umane" Dezvoltalea acestora a fost pusd pe seama t .sumerian" este un nume dat de vechii locuitori ai Mesopotamiei de Sud qi succesorii acestora: rrkl<adienii semitici.rccstc denumiri pot fi posibile variante ale cuvdntului Srrnrcr sau sumerian. Istoria oficiald ne aratd cd sumerienii sunt unul din clc mai vechi popoare ale omenirii gi cd sunt inaintagii rrrcsopotamienilor.Shumer" indici zona numitd de ei Srrnrerul de Sud. printre care: Ur. Sumerienii purtau inilial numele de 'rrrg-giga. :rc afld intre fluviile Tigru gi Eufrat actualmente zona lrlkului. iar hitilii sanhara. ca aqezare geograficd. mi-am plopus si aduc cAteva ldmuriri cu privire la tnblilele strmeriene.. Fiecare or ag era vdzut ca un stat gi igi avea propriul rege. pe care le-am avut. ('rrvintul akkadian . Ninive 9i Assur. egiplcnii rnnrcau acest teriloriu sngr. N ippur. Ei sunt cei ce au inventat scrierea cuneiformd qi rrrr construit primele orage civilizate..TI in continualea c54ii. (lunoscut ca . rrrr ini{iat primele schimburi comerciale cu alte popoare. Localizarea lor. Numele de .strdini cu fala neagrd".

iar altele de la biblioteca construitd de liL'gcle Assurbanipal al Asiriei din secolul 7 i. Cunogteau lesutul Si oldritul. etc. astronomia. pAnd in momentul in care descoperirile oficiale . in nec. laceau vase ij. templele aveau forma unor piramide inalte dcnumite zigurate. Uruk. qeile. matematica. ascmdnltoare Iimbii turce vechi. Practicau agricultura gi cregLcau suine. civiliza{ia sumeriand a fbst absorbitd de citre cea babilonianl. '. Lagaq. acul. urmat apoi de Eridu.. sistemele de irigajii. carul de luptl. inelele.llr. sibiile.ki 30 An.rrnrcnilor invnlAndu-i pe oameni $tiinla.rll regald de la Ur au fost descoperite multe obiecte din . dalta.Hr. Trebuie menlionat cd in Sumerul antic cr istau: scrierea. Unele informatii vin de la biblioteca sumerirrnir din Nippur. Poporul sulaerian s-a agczat pe teritoriul acesta gi au inceput sd locuiasci in zonele lertile irigate de rAurile Tigru qi Eufrat. Tot din Sumer rrc-au parr. Regele. Zigwatul era impf. r\stl'cl.rpci. ziduri. Sumerienii aveau obiceiul de a conslrui un templu in centrul fiecdrui ora$-stat. cum era cel din Ur.lrrt: Ur.Hr. cuiele. lnfluen{a culturii sumeriene porne$te din cele douE rrrrri centre cultural-religioase: Eridu in Sud 9i Nippur in Norcl.kiyersu. Surnerienii fEceau corner{ in piele uriaqe.. deoarece sumerienii credeau cd zeii coborau din cer in gapte zile.renit qi primele date despre o religie politeistd.untak.. $tim i ir liecare ora$-stat avca propriul lui zeu care era princi1'rrlrrl idol al oraqului.t. sumerienii au aparut in sudul Mesopotamiei pe la inceputul mileniului al IVlea i. Primele infonna{ii despre aceasE civilizatie care ne-au rtmas pdnd in prezent. ei puneau in mormdnt aldturi de cel decedat uneltc. Erau o populatie indoeuropoand vorbind o limbn aglurir.unnak.rlrclor curate terestre Ei de snb pirnAnt. . Ritualul de inmormAntare era complex.e lut colorate $i ornamentate cu figuri umane de animale qi pdsiri gi stdpdneau metoda topirii metalelor. Astfel au apdrut numeroase ora$e. In orice caz nu erau autohroni. Sumerienii erau un popor migrator.r. de lirnbi semitd.Hr. a construit atat un sistem de canale ciit gi prirr. zeiJa . calenda- rclc. ivitd in zona pe la 3500 i.. ei foloseau nigte discuri de lut pentru a r'rrrnpdra diferite bunuri. sandalele.y An. Creatori a cclei mai mari civilizatii regionale qi a celei dintai etape istorice. in jurul anului 2000 i.). Sumerienilor li se atribuie descoperirea 1-aptului cd rotii olarului gi tehnologia prelucrdrii metalelor.tit in gapte etaje.ki versus An.ianti. Acestc indeletniciri au fbcut ca populajia sd creascd. iar ENHIL a lbst zeul furtunii in Nippur.unnqk. Nippur 'ic pare cA era cel mai imporlant centrul religios gi cultrrral al civilizaliei sumeriene.Hr. obiecte de valoare care ne aratA credinla lor intr-o viald dupd moarte. Nipur. oficia ceremonii religioase gi efectua sacrificii in templul situat in vdrful tumului.o1'.rele ora$e-cetdli ale omenirii. roata olarulrri. roata.ki 3 1 civilizafia sunreriani. piatrd. zeila . Umma. Multe din obiceiurile qi caracteristicile ale popoarelor rrl'liadiene gi sumeriene le aflim din scrierile cuneiforme lrL care le gdsim tipdrite pe tAblile de ceramicd. care era qi mare preot. se pot afla din sludierea operei sumeriene. armura. Ultcrior. morile. trebuie si acceptAm varianta cercetrrlor-ilor qi sd ii considerim pe sumerieni ca fiind primii rrrtcmeietori ai civilizalici pe Terra. z\stl'el Eridu a avut-o pe EA. Nu se cunoagtc cu exactitate locul apariiiei civilizaliei sumeriene.lrn " era principala responsabild de binecuvAntdli.. Zeila . arta qi scrisul. Arheologii ne explici laptul ci aceasti cuhrrii sumeriani este continuititea celei dinlAi perioade a Ubaidului Timpuriu (5300-4700 i.ru qi lapislazuli.inci.rrhcologice vor ardta cA au existat qi alte civilizalii mai r echi de $ase milenii.Hr. EA era prietena . in jurul rrrrului 3300 i. lurrnaqamentul cailor. harponul. venind posibil din zona stepelor siberiene. ovine qi bovine.An unnak.

Inscriptiile Lugal-Zage-Si 9i Lugal-Kigub-Nidudu ne of'erd o perspectivi interesantA asupra acestei cetdli. imbrdcdminte.e erau ilc ordin politic. supranutnit cel Mare. cucereqte intreaga o transformd in 1.rrrncriand. Aceste inscriplii arata cd acest oraS incd din timpuri foarlc vecl. inainte de a veni sumerienii cra un ora$ rcligios in care se venerau zei. Ninhursag . Aceste certuri dintre .'Capitala rrrpcriului pe care l-a ridicat Sargon (2371-2316) a fost l. Eridu el'a un orag port gi avea astfel posibilitatea unei mai bune interacliuni cu celelalte popoare deoarece lbcea comer! cu ele.zeifa f'ertililafii $i a dragostei. ceea ce il caracterizeazd ca un 'Iimp rr)parrat inlelept gi un br-ur conducdlol militaro-politic. formAnd o singuri r rr ilizalie. Dc acum inainte sunt cunosculi ca rrr singur popor. o va inlocui pe cea '. rege in frunte qi o zeitate supremi. . Istoricii afirmi cd aproximativ cu 3000 de ani inaintea cre$tinismului gi a civilizajiei cregtine.zeul aerului .ki versus Art.r rrncrieno-akkadiani.32 An unnak. limba akkadianS. Nanna(Sin) era zeul lunii. Shamash .zeila apei.Hr..rrii. Rugdciunile erau deseori inso{ite de sacrificii animale. parfumuri.ri. precum zeul soarelui gi al apei.zeul soarelui . Anu era zeul cerului gi era considerat zeul-zetlor. Nu mai putin important a fost rcgcle Nammu din Ur. Arheologii au explicat cA toatd societatea cra construitl pe o culturd gi religie animistd. r'l mai puternic Ai mai bogat . iar lara se va numi Sumer-Akkad. cu o singuri limbd.FIr.e duCeau la un sincretism politic ai totodatA religios' Cirtre secolul XXIII i. astfel ci regele semit Sargon I (circa . Hammurabi a unit aceste lrrruturi qi a infiiniat Imperiul Babilonian printr-o uniune '. Ea . \15-2279 i.Hr.rrncstccatd din nou cu invadatorii va lua numele de . ki An.'izare qi administrare. puterea Sumerului dddea '. Fiecare ora$ a avut propriul lui zeu suprem. legume.cnrne vizibile de declin 9i nu se mai putea apdra de rrrvaziile strdine. unnqk.unnak. Enlil . fiecare ora$ avea un templu cu un mare preot. stabilegte noua capitald la Agade $i oraq al lurrii Populalia. Existau qi alte temple pentru celelalte zeitAfi dar templul principal catacleriza zeitatea supremi din acel orag.zeila-mamd.rLlirclieni.ttnnak ki 33 Oarnenii din Eridu aveau astfel de la zeila EA un set de reguli care trebuia respectat de intregul orat. Inanna . Hammurabi a fost regele care a oferit poporrrlrri uu set de reguli. l'rin anii 1958-1916 i.kiversus An. etc. semitd. ridicdnd astfel standardul vielii ( Ur.).'ra. L)in1re cele mai importante oraqe sumeriene amintim gi acltninistrativ-politice. Oamenii aduceau uneori ca jertfi vegetale. 'ril$ului l)cseori bdtdliile care se dddeau intre aceste ora.el era ajutorul regilor $i un mare viteaz. Temple inchinate zeilor erau intAlnite in toate oragele Sumerienilor. Ora$ul Nippur nu gi-a impus hegemonia politicd ci a dominat spiritual celelalte ora$e. Putem spune cd sumerienii aveau peste 60 de zcitdli. Dupd cum am mai spus. care a dat legi privitoare la orga. le .rrblbil oraqul Bagdad care era numit de Agade. Dupd sumerieni au urmat babilonienii carc au triit in jurul rAului Eufrat. triburile sumeriene au existat ca popor in paftea de sud a vdii Eufratului. Este important de menfionat cd cosmologia lor suslinea cd pamantul a iesit de sub apele cele mari formdn l uscatul de azi. . economic Ai religios.

a Sumerului. Cel mai important apdrAtor gi traducitor al acestor scrieri este reputatul savant Zecharia Sitchin.000 de ani. Au inventat formaliile niilitare gi au creat aga numitele infanterii.000 de ta-blifc ai cilindri. Aceastd listd se afli gravatd pe o multitudine de tdblile de lut qi sigilii de piatrd qi cuprinde o perioadd de aproximativ 400. De aceea arheologii afirma ci sumerienii sunt lea_ gdnul civilizaliei. datoritd lungii perioade pe care o acoperd. Acest lucru se datoreazd faptului cd ele contravin versiunii oficiale. primelc 5 pla_ nete. Ceea ce este insi important Si interesant de aprofundat este Lista Sumeriand a Zeilor gi Zeilelor. Nu putem sd nu facem o corelafie cu religia oficiald qi anume cu faptul cd in Genezd apar niqte personaje ce sunt numite Nefilimi.unnak.ra din cele mai mari descoperiri arheologice din istoria afla intreaga istorie a Sumerului.unnak. atat din punct de vedere istoric. poafii nume sumeriene. buni sau rii. preponderent din lut gi piatrd. Din pdcate nu s_au . Au dezvoltat aritmetica folosind numere diI-eri1e ficdnd calcule in baza 10 gi 6. istoric qi poliglot. ele continua sA fie ignorate gi excluse din istoria oficiald. Sumerul a avut o mare influenli asupra celor. Majoritatea acestora fac referire la situalia economicd. sociald. cAt qi religios. care ui. care a studiat ani la rind aceste texte $i care. ir i cele $i c i arheologice. Aceasta ar fi istoria oficiald. cavalerii gi divizia de arcagi. dar a cdrui interpretare corectd ar fi: cei care au venitjos. in urma unor argumente coerente. pe care se tradus decAt foarte pufine. dar degi au trecut peste 150 de ani de la aceste evenimente.unnak.ki . carc au 1bsr aceste inscrisuri sumeriene zeii sunt nurnili An. care au venit pe pimdnt gi au creat rasa umand.in traducere. care se v[d cu ochiul liber.34 An. prczcntatd succint. printrc consideranduJe neverosimile.ki yersus An.Ele sunt considerate ca fiind ur. Sumerienii in ocazia acestor gantiere s-au g5sit aproximativ 250. a ajuns la concluzia cd aceastd civilizatie sumeriand a fost un <dar al zeilor>. cei care au venit din cer pe pdmdnt. efectuate de Sir Lavard din Telloh. cuvAnt al cdrui traducere uzuald este cea de uria$i.unnak ki versus An unnuk ki 35 de 1000 de ani Babilonul a dominat situalia in lumea dintre cele 2 riAuri gi chiar mai mult $i mai departe. religioasi Ei politice din acea perioadd. comunitatea gtiinlificd a respins aceste informalii intAlnite apoi in astronomia Greciei antice. Mitologia sumeriand afirme ce au existat o serie de zei gi zei1e. Cu toate cd anumite voci au afimrat ca ele sunt reale qi trebuiesc acceptate.lalte cul_ umanitdlii. Sitchin spune ci acegti zei au sosit de pe o pianetd numi6 Nibiru sau Planeta Incrucigdrii. Ei igi bazeazd argumenta{ia gi pe faptul cd conducdtorii sunt descrigi ca fiind zei sau nemuritori. pe care asirienii gi babilonienii o numeau Marduk.ki An.

Tot cl spunc ca acc. cre6nd astl'el Homo Sapicus. dindu-q.ei dc pc plancta lor.s )n unnak.. distrugcrca unci planete nurlitd Tiamat. dc pdui Ia 500. oonstructia de olaqe. In anur. Asta ar insemna aproximativ 411.c'l'iamat gi una din Lunile planetei Nibiru. Scene cu muls dirl Tcmplul lui Ninhursag . Pe tnblile gisint alir. nelireqti pentru r. care este situat dincolo de Pluto gi care se pare cA face parle din sistemr-rl nostru solar. dar tlo.ahmtt (Marte) 9i Luna. planeta Nibiru ar li cauzat.tia au vcnit pe Terra cu scopul de a ciuta aur. Acest cataclisrn cste descris in amdnunt pe cdteva tibli!e. De aceca au vcnit aici. ba rnai mult. rcpr.irrca 1i orbitele acestota.Ai 37 credeau ca aceastA planete are o orbitd elipticd de 3.lupiter a apdrut ca urmare a ciocnirii clintt. etc. in truduccrea lui Sitchin. canalizarc. Inilial au lbst 900 de colonizatori.(c lulrgii.ZU.czcntiu-i in care slmt desenate corect poziliilc. Sitchin crede ci acegti zei aveau viafa foar. ei avintl tiiblilc cu rcltrezenldri ale sistcnrului solar gi al planctclor. Anunnakki aveall ca gi conducatori pe Enlil 9i Enik. au construi[ mine situate in priucipal in zrctualul Zim_ lrabwc. Locuitorii de atr:nci ai zonei sumeriene au fost prilrlii carc au interaclionat cu ei $i tot ei au lost cei cdrora cle-a lungul timpului lc-au tbst dezviluile informa{ii privind sistemul solar.runnakki cu cele ale baqtinaqilor.600 de ani.rr 600 s-atr strbilit pe Terta.rlbrrn calculelor acestora Nibiru tr.rcricnii avearr ample. au conrbinat ADN-ul lor cu ccl al lui Homo Ercctus. care erau fii conducdtorului suprem al celor de pe Nibiru' numit Anu. Sc pzrrc ci aulul lc cra necesar la refacerea atmoslbr. astronomia. insi nu mai cxisti nicio o altd dovadi care si sustind aceasti ipotczij.tinte medicale $i apal'e deseori in reprezenldrilc sutneriene sub fonna unei po^tcoave cu ajuLorul careia sc tlia cordonul ombilical.tea perioadd.ccc prirr sistcnrul noslru solar odatn la 3. rnir. Enik implcuni cu Ninl-rursag sau Ninti sc pare ci au fost cei care i-au creat pe oameni. zond numitd de sumerieni AB.000 an j. la inceputul lbrmiu ii sistemului solar. au licut baze intlc actualele Iran gi Irak.600 de ani pdrndnteni gi ci orbita accstui astru ar incepe undeva intre Jupiter si Ma e $i s-ar extinde departe in spafiul cosmic. Singur.ltratia ci anunnakki au a.td ueobi$nuite cuno$tiutc clc astronomie.000 de ani pdmdnteni.juns pe pdrnAnt cu 120 dc SAI{ inaintea potopului.nite reprezentiri ea apare ca llind o femeie insit'cinatd.i sciura ci nu pot lace munca.i6 An ttnnuk kiyersut /n unruft-kr An unuA At t'erttr. intrucAt aceasta se deteriorase. 1'ac lef'erire la anumite recipientc in care au fost crcali eurbrionii. degi Enlil s-a opus cu vehctnenfd. agticultura. iar sumcricnii itu numit accasli perioadi uu SAR. Nihursag. Se pare ci ccntura de aslcroizi dintre Marle gi . Se pare c5 in misiunea lor de a cduta aur ei au mai aterizat gi pe alte corpuri ceregti cum ar fi l. Ninti sau Ninkharsag cste descrisa ca avAnd vastc ctu'Io. Cor. In prezent s-a idcntificat un corp ceresc.ul argunlent care se poate aduce este 1'aptul cir surr. insi dr-rpir o perioadi. Tnblilele descriu modul in caic au fost combinate gcnele Ar. numit Planeta X. dar totoda.

inapli in a muusi. rivali.liica.tiinla dcmonslreazi cd acum 115. Ace$tia siiteau in cerul lor gi venearr in vizita pe E. Se pot obseNa vasele de laborator gi Pomul Vielii .DU doar rareori. A. 1'ot .RI. intr-m final. Nagterca primului om. etc. iar daci nc gdndir.nai descriu faptul ci oamenii au primit posibiliratea pr'ocrccrii. Dc altl'el atit legendele sumcrierre ci1 qi lcxtcle Vedicc povcstcsc dcspre cont'ilicte pennancntc ilr ldndul zcilor. oare erau fraii vitregi. Barati. Astfel: tatdl zcilor se nurnea AN (cer) iar uizrma lor ANTU.ioi au lbst cei clrc i-att trrmis pe liliil qi Enik.yus An unnak ki An.ro Sapiens.000 de ani. Pe tablilele sumericne apar numele gi ierarhia zeilor anunnakki.i la nilologia grcaca Isis. iar descopeliri recente arat[ ci Homo Sapiens a apdrut pentru prima oxril acoio.An unnak ki ver.a se facc cd au apdrut creatur:i cu diverse defecte sau hibrizi. si guvernezc pr'u. asupra ADN-ului uman. au descopelit formula corecti gi astl'el s-a niscut LU. in conlbrmitate cu textelc sumcricne [-ulu a avut ca mami o t-emeie din A. Ulterior aceqtia au devenit din fia1i. primul Flon. Se parc ca ruegri . la fel de bruscd ca prima. iar accst ilrcru a dus la o erplozie dernograticir.umtrk kiversus An unnak ki 39 ljiterior aceasta devine zeita lnarni $i o re-qasim in cliverse religii sub I-elurite rlume ca: regina Scmilanida.rlil gi linki.nllriul. conllict in care Enki a {inut partea rasei nou crelte. Sc i)are ca acesta a fbst declanqatorul uuui conllict tnajor ir-lre Er. Tiblilclc r.000 de trni s-a produs o noui intervenlie. [itiinla confirmi cA noi am avut acela$i stritno$ teminin care a lriit in Africa acum 150-300. in urma chreia a apirut I{omci Sapiens Sapiens. Tdblitele ne spun ci in thzele iniliale s-a incercat conbinare a ADN-ului zeilor cu l^eluritele vietiti existcnlc pe 'l'erra la acel rnoment.n . dupi nrulte combinalii qi incerciri cquatc.LU.

nr aceea$i stare conllictuale la nivelul zeilor.ki versus An unnuk.ki 41 observf.10 An unnak kirersus An unnak. Arlelacte aflatc la British Museum .ki An unnuk. care exploda la cel mai mic incident.

Cel mai important zeu era Anu. rege al zeilor. care se traduce din acadiand ca mlre!. alteori ar-r cap gi aripi de pdsdri $i adesea au aspect de reptilS. pedepsindu-i astl'el pe cei rdi. Interesant este f'aptul cd in texul tAblilelor. El a lost adus de Shamas la adunarea zeilor. . care a fost indrbgit de Anu. Nu are sens si intrdm in amanunt in aceste descrieri. dumnezeu din cer. Enlil gi Enik. un prin! din Sippar. Pe una din tiblije apare Enmedr. stdpAnul constelaliilor. spiritelor $i demonilor gi care locuia in cele mai inalte zone din cer. Ei spun ci dupi ce apele s-au retras anurnakki au decis cd au fost prea mdreli (in sensul de buni) pentru umanitate. ci DIN. Inflormaliile se gdsesc qi pot fi accesate. ki yersus An. textele sumeriene impart istoria in doud pdrli: inainte qi dupd Potop. Aceste tipare sunt rcpetitivc qi se regdsesc pretutindeni. regdsindu-se in arnbele scrieri. Este important de menlionat cf. Tot ei l-au invetat cum sd facd calcule matematice. Se pare cd a existat un potop care a verrit gi a distrus ceea ce creaserd anunnakki.unnak ki An unnulLki versul. Ei i-au ardtat cum <sd vadd uleiul pe apdD gi multe alte secrete. in traducere cel venit din cer.GIR. Dacd suprapunem informaliile tlbli{elor peste cele din Biblie vedem cd anurnite idei corespund. pe parcursul a mai nulte sute de mii de ani. stAnd in fata unei plante. Aceastd r-rltimd reprezentare apare in special in imaginile in care acegtia sunt descrigi ca iiind razboinici. Apoi i-au dat 'l-dblija Divind care conlinea secretele Cerului gi ale PdmAntului.12 An unnak. adicd cei puri. Sumerienii nu i-au munit dumnezei pe anunnakki. El a fost latdl lui Anunnaku.rranki. Termenul lblosit este ELU. Zeu cu gdleata de apd gi con Zeu sumerian cu gdleatd qi con. An unnak ki 43 Zeii sumerieni sunt descri$i ca avand mai multe infEtigiri. Uneori sunt ununoizi. se regisesc numele aceloragi zeitdqi. strdlucitori. El avea puterea crealiei gi puterea distrugerii.

rrzcci de nopli gi s-a inurLrllit apa gi a ridicat corabia .rt. l-a pirrut rau $i s-a ciit Dumnezeu cii a licur llc onr pc pdnidllt. Tot la sumcricni aparc idcca ca un copil se lla$te tlcja plcirtos gi ci orice sulbLinlir esle dari pe me|it qi ci tre buic mullnnit pcntnl cir." Potopul a !inu1 pc pimiint patruzcci de zilc 1i l. tlovezi ale unor civilizatii avanslrtc.rnul: . care a clistms roate agezdrile cxisteutc. Geneza Dc altfel daca ar li sir ccrcctiiur lcgcndclc qi miturilc c\istelrte pe intr-eg phmintLrl am lcaliza cd pretutindeni lpare ideea de potop. citc aveau suflare de viatir in iriir"ilc lor arr nruiil irrillrt JcrrsrrPnr pirnt. zeiia celelielor'.rhrit. calc erau sub cer.nalii dcsprc to( lLlul dc conllictc cum ar fi ccl lupirut intre zeul bovinelol Lalral si sola lui..irrtu lLli. lii rrt . $i a zis Don. de la onr pinir ia r.Pietde-voi de pe fa(a plimintului pe olnul pe carrc l-am litcLrtl De la om piiui la dobitoc qi clc la tilitoarc pilnir la pdsarilc cerului.r!.i ci atunci cind ploLra .c 1.. rilltatcil oalltcnilor s-a nrarit pc palutitlt li cil toate culielelc. $i a spolit apa pc pirntir. I)ccr zilclc lor si ntai ile o.iulli oalllenii pe llaullint li s-aLr [liscul llicc.rc .Lrscat.:le prc pirrr.ll 1tt ututtk Ai t !t st!r tit unjtttii Ii 1l tr:'tt.i (nclilinti).I+.Nu va rdmdne Dubul N4cu prrrrrlca in ounrerrii acestia.cclrlilc q. L)al l)orlnLrl DurnnezcLr a zis: .tnrti ki +i llr.clulti cc tl inccput a se inn.rtul.rrtoc 5i pinir la tillrloarc gi 1rilni la pdsdrile cent[Li.i uccasta s-.i apdrcau ir. dczaslrc. $i a crcscut apa utercu. pc fcra s-a nroclus o catastloti. Din scrieri alliln cd in .xrLr. toate victrilile cc tr)i$Ullau 1tc piunint qr toli oamenii.o sulir cincizeci de $i aqa s-a slins loalal zilc.i ii Iot piimir.hrt. Ici colo lipar noi descopelili.rt atet de mult. .utezeu incepuscrir a intla la liicelc oatucnilor $i accstea inccpuserii a lc nagtc 1ii: accatia sunt r cstitii \ itcii Cin vcchime. 1i-aLr rlcs clirltrc clc solii.alzlltLl ci llicele oautcuilor sunt 1r'umolsc. loatc s-aLr stiirs . .rcea zoni geografica ploilc crau rare .non care triia in Collirl Pcrsic qi calc sc rizbnna pc ei.rli. care pe cine ii voit. iuciit a acopcrir toti muntii cci inalti.i de aceea alribuiau e. pdnriint $i corabia sc puI1a ltc deasupra apci. Surncricnii atribuiau calitilti r-rnxne zeilor gi astfel avcm inforr.n apioxinrativ I 1.tal. c:lci Lni parc rdu ci lc-am licr.rundatii acestea elarr pr-lse pe seanla Lrnui der.ia. Virztintl insi l)ontnrrl I)trtlrriczcu cf.000 i. dar care nu sunt luate in seami.i s-a innrultit I'ourle llrr.i dor-inrelc inintii lol sLtnl itrrhclttatc Ia tiru iI toale zilejc.i ncrcugitclc pcrsonalc ca liind rdsplata propliilol laptc. $i a rnnrit tot tntpul ce sc lllifcr pc llinrint: pirsirrile. lriri crr scau'r:i rlc cind liii lui Dur. fiarelc. \. Astl'et s-a rliscut crcdinla ca dacd iji dispretuiai sau jutlccai clurnnezeul acesra ili rLducea boli.i tt. anirnalele. r-idicintlu-sc cu ciucisplczccc coti tlai sus c1e ei. $i a acopcrit alla to!i muntii cei inalti.r fiirtlrt cerc se al1it |i.. Tot pe acestc tablilc grisim inlorrnafii cu privile la thptul cd sumerienii iEi vcclcar-r zeii ca flind buni gi puternici .r liiii lui Durrrnczcu. 'l'oatc cclc tlc 1tt.rr 1. sufelir. In tnblilclc suurcLicne se po\'eslegle cum anunnakki au pii-iisit piinranlul in navclc lor in tinrlr ce intreg reritoriul ela acopclit dc apri llxista in prezenl dolezi geologice calc coutinnii cir acur. su1f.r. pentnl cli strnt nnnrai trLrp. dor-llzcci dc ani!" ht vLenrca acccu s-au ivil pc pimlnt ur.r a limas nurnai Noc qi cc cra cu cl in colabie Iar apa a crescLll u)elcu pc piuniut. tot voi picrdc.

ki 47 Ashnar.unnqk. Aceasta la blestemat. in traducclo doamna coastd.ki versus An. care era responsabil cu nagterile Ei roditul. clorindu-i ca opt pirli din corpul lui sd se imboindveascA. De asemenea a existat ur. Ea se numea Nin-Ti.ki An unnak. nurnit gridina divini qi ar fi declangat astfel luria zei[ei. rAspunzdtor de flora. Sd fie acesta oare o asemdnare cu biblica Eva? Basorelief aflat la British Museum . Una din zonele af'ectate a lbst o coasri. ora$e $i ternple $i Eten. Se pare cd acegti zei erau gelogi $i vroiau sA fie laudali in permanentA. zeul verii.i intre Enik qi Ninhursag (doamna care dd via[d). din care una a lbst ticutrl special pentru coasta bolnavd.r conflict . Apare apoi o ceartA intre Emesh. Acesta se pare cd ar 1l mdncat opt plantq crescute intr-un loc special. zeul iernii.4n unnak. constluclii.unnak kirersus .46 An. iar Enik s-a imbolndvit. intr-un linal lui Nihursag i s-a {Ecul mila qi s-a intors sd il insdndtogeascd. Ea a creat opl divinitdfi care sd il vindece.

Lri.ior zcita p. lialele ci pc ltLll'lc 1\iinLlrta a lbst r.\ccasla a tlcvcnit ullcr. l9(X)-235(l i..(.r-ziltl pe \ilrLrr. l'r'cscu din crrpi'tl. l. l:a o r. iirr.its ltt t ttk Ai iit ttnntk Ai tet sus .i tllllLlrllt rJr: lcuijititile t]tr(l.u ..iu./iitof dc llntani.i irn liu crr ]:nr(. I)csrrre N"iltLtr:. casci salc crr apa (sintbolizinil cirsrr llilsterii) /\l):.. .eirlc. giisital in i ll-.1tt trrrtttk ki -19 :.dzut cil ljilt(l nisl)Lln.uL se $lie cal u llut o liieii .srrr .l$urilor.riu(lc in ghcarc .epr.rn (lc lcLt !.tli ki rtt '._-FF +8 lit trttr.l l)ltrer171 qlj.l Ir.:loi cci.'iI e csle lel)rczcltlati ltnnlL-Lllt vLtllur crt c. Nihulsas cste nriniti pi N initi-ckrrrlrr rr \ ie tii s:ur \lrrrrrrni .

imagine lbar'lc xscDrinitoare cu cea a li AND-ului uman $i cr. Enlil estc descris t lr lirrr. in traducere casa din strirlirnrlul apci sc al)a in Eridu.1n unnak kr 5l zeilol.-ENGIJR-RA.i cu accasta $i astt'el s-a r. care liolirdse sir dislr'ugl unianitatcar. )/ -. Impor(ilnl cslc lirptul ci Iinik apare intotdeauna ca protector $i in\ irlrtr)r irl ortrcnirii 5i cste vdzut ca fiind crcatorul omului. in alhra acestor principali zei.. Consider ci este impofiant si amintim cronologia evenimentelor.prrrr .i familia lr.us . Sc nrai qtie despre Eriik ci a avul un copil cu llica sl cllc ir dat na$tcre unei l'ete pe nume Nikurra. casa sumerienc rnai gisim rclatiri $i despre alte zeitafi. Tiblitcle :.1r1 dc doi ferpi care sc iucolicesc. simbol fblosit consernnat in prczcnt de mcdicina.1. lLri principal se nurlea I.riii.prt tltrr rrl lr lirst tlrrnctit clin D]l.. Enlil cstc vazut ca fiind stlpinul p. .rttt . o localitate situati in zona vilii liutl'a. Atmosfera planetei Nibiru itrcepe si se deteriorezc ai dcvine astfel ostild viefii.. aa_ 1l [n rcprezentili [r. in urma tradtrceri tablitelor.1n ttnnul li An tunak kiver:. Pcrioada domniei lui Enik sc inlindc pc 120 S.. ficcarc av6nd uu rol binestabilit in ierarhia exis1eu1f. qi l-a invilat pc Ziusutlla ( Noc sur. in tiblilele Evenimcnte inaintc de Potop 450. pentru cd ar fi violat o fata pe ntrrne Ninlil. stabilitd de Sitchin. apare adcsea reprczcn'. Aici gisegte zdc[mintc dc aur gi realizeazi ci acestca pot li folosilc sprc a salva atmos['era planetei sale.lrnAntLilui $i cstL. fi /i:. llnrk s-a inrprcunal i.:.l cea a caducculLli.l rrrr zr'Lr trl v. Aceasta hrsi l-a r:rmat in pribegic ai i-a niscut patru copii.000 i.50 '!tt ttnnttl ki vtr. Pc tabiile se allir 'femlrlul laptr-rl cir el a slidat Consiliul Conduciitor al Anrunakkilor'.rdscut Uttr.r.ittulrri sar-r al clominaliei. \:.I{r.\R.i tulLri. Anu il cletroneazd pe Alalu 9i ajrmge cu ajutorul unei nave pe Terra.VIUN.ri. Sprt tleoscbilc dc liatclc siru Enik.nerian ) cum sA iqi construiascl o barcil spl c a se sllvir pe cl . pcnlru cir o vedca ca liind o creatie impcrf'ecti.cutloscut ca fi ind invenlatolul ldrnicopnlui.

Acest lucru il enen'eazd pe Enli[75. r\ce$tia au fbst prirnii Homo Sapiens.000 Cerltrul de Contlol al Misiunii din Nippur \.i (. care se hotdri$1e sd distrugd inlreaga populaJie. Ea era doctor gi avea gi rang conducdtor. cu intenfia de a extrage aur din Golful persic.000 An unnak kiversus An. grea pe care o depmeau puqi in Productia de aur incepe sd scadi.r navcle care soseau regulal de pe Nibiru. 200. Dnlililii cdgtigd intr-un final rdzboiul impotriva zeilor. 49.000 in sudul Mesopotamiei existau gapte localilirti clczvoltate. . Enik Ei Ninhursag se vdci situa{ia de a gdsi alti rnuncitori. Ei sunt conduqi de Enik. 430. Ei ii aleg din rAndul oamenilor. Amuurakki sosesc pe pdmant in numdr mare. 400. 100 000 Clima incepe sI i"si 1syi61. Ccle rnai importante erau: un port spatial in Sippar. s[ ia PimAntr"rl in stapdnire. IIorno Sapiens a lbst creat avAnd posibilitatea procleerii qi de aceea a inceput si se innrulleasci. Ann este atacat de nepotul lui Alalr-r. in momentul in care vroia sir pdriscascd Terra. Primi lucrdtoli oblinuli prin rnanipulare genetica au avut la baza ADN-ul unci fcmele de maimut5. Enik este trimis in Africa.000 in minc.52 445.ral<ki se rdzvritesc dcoarece nu le convenca munca PimAntul incepe sd devind ospitalier datorit[ climei care devenise mai blAndd.000 Igigi il sprijind pe nepotul lui Alalu iar acesta incearci.au hanspor[ate din . incdlzindu-se. iar accst lucru il detcrmind pe Anu sir vind pe PdurAnt. Pe Pdrnint estc atit de frig incit doar omui Cro-Magnon supravieluiegte. Anu hoterA$te ca exploatarea minierl s[ aibd loc in Afiica. Totodatd il nume$te pe Ilnlil coordonator al misiunii Tena.rr.unnqk kr An. dar din categoria celor ce aveau pdrinli aml. Acest htcm face ca viata sd regreseze. care este fiul lui Anu.000 300.Afiica cu ajutor:ul unor ltave. De aici cra incdrcat ir.000 Asqrra Pimintulni se abate o noul erd glaciard. Minereurile el.ttnnak k[ versus An ttnnak ki 53 Anunnakki aterizeazE pe Terra gi iqi stabilesc baza la Eridu. irnpreund cu el soseqte gi fiul lui. Metalul cra r. Odatd ajuns aici.cnlrul Metalr. Ei sur.rt puqi la nrunci in locul amrmrakkitor. pe orbita. 380. 41 6.alrnat gi apoi trirnis in sus.000 Anur. Ei sunt condugi de sora vitrcgi a lui Enik.000 0 noud cra glaciarai se abate asnpra Pdmdntului. Acegtia incep si se cupleze cu ele.urakki. Igigi erzr rispunzirkrr de trirniterea produsului f init. in acclaqi timp Enlil aduce lucrdtori primitivi irr Edin din Mesopotamia.rrgic din Shunupak. Acest lucm il infurie pe Enlil. De aceea se gdndesc s5 creezc lucritori. Fiicele oarnenilor care erau deosebit de fiumoase srult ravnitc de cdtre anunnakki. Enik qi Ninhursag se decid sd pund noi conducitori in Shuruuppak. Enlil.

Anunnakki dezvdluie oamenilor noi cturogtinle. in port pentnr navele spatiale.tlr.800 ferlil. unnak ki An. 9. ki 13. Se construie$te Heliopolisul. Ninhursag orgu'izeart o conf-erinfi de pace. IEcdnd valea Nilului cultivabild. Egiptul este condus de semizei. Ninurta cdgtigd bdtdlia qi goleqte piramidele de echipament.6'10 i. Valul uriag ce urma si se plopage pe Tena avea sa ii ducd planul la bun sfdrqit.ki versus An unnqk. El ii pune pe anunnakki sd jure cd nu vor divulga oarnenilor aceastd informafie. Conducerea Egiptului este preluata de urmaqii lui Thoth.unnak. 8. Enik nu poate respecta promisiunea gi 11. Oamenii incep sf. Unul dintre acestea se afla in Jericho. pe nume Horus.s00 La por{ile facilitdlilor spafiale sunt construite turnuri de veghe. Enik intervine 9i el. Seth reuqeqte sA scape refugiindu-se in Asia.970 Fiul lui Osiris.500 Descendenlii lui Ziusudra primesc lrei linuturi unde si igi desfEgoare activitatea. ki yersus An. cultive mai intAi in zonele inalte.400 Este o perioadl a pdcii. iar templul acestui ora$ este inchinat zeilei Inamra. Enik ii invald cum sd dornesticeascd animalele. Ninurta. unn ak. Dupd ce apele au inceput sd se retraga. Anunnakki se hotlrdsc sd inliinleze din nou oragele zeilor in Sumer. dupd care il omoari tiindu-l in bucdli.780 Primul ndscut al lui Enik. 7. Primele orage construite sunt Eridu 9i Nippur. iqi rdzbund tatdl inifiind primul r[zboi al pirarnidelor. Preia apoi rolul de conducdtor al Nilului. Anunnakki consh'uiesc un Centru de Control pe muntele Moriah. 8.Marduk igi pierde puterea. Dinastia Ra. Apele se revarsi asupra pdmdntului. Anurnakki urmdresc intreaga scend de la bordul navei lor. irnparte domnia Egiptului intre Osiris gi Seth. ii a-iutd flcdnd stdvilare gi secdnd rdurile spre a le ol'cri teren Urmagii lui Enlil nu sunt de acord cu faptul cd descendentii lui Enik controlau toate zonele de zbor qi de aceea iniliazi un al doilea rlzboi al piramidelor. El ia peninsula Sinai qi Canaan-ul. 8. Peninsula Sinai este transformatf. Este momentul in cate apare civilizalia. fiul lui linik. care era nepoata lui Anu.An. pe nume Ra/Marduck. . Evenimentc dupl Potop Seth il captureazi pe Osiris. Este nomentul in care incepe perioada neolitici.000 il invald pe Ziusudra cunl sd i$i construiascd o barcd sigurl.000 Enlil ipi dd seama ce se va produce o catastrofE globald odatd cu trecerea planetei Nibiru prin apropierea Pdmrintului. Anu vine in vizite pe Terra. viitorul Ierusalim. 10. Enlil accepti ca populafia rAmasd sd primeascd urelte qi semin[e. 3. Cu aceastd ocazie se construie$te oragul Uruk.

ki 57 Regi pc 3'160 Plmint Oamenilor le-a fost datd conducerea.3r6 Sargon. Gudea este aj utat de Thoth sd construiascd un ziggurat in onoarea Ninurtei. vrdnd sd stdpaneascd cele patru regiuni. spre al convinge sd pdrdseascd Mesopotamia. Sunt ani de haos. 3450 Nannar/Sin preia conducerea in Sumer. Grupiri loiale lui Eniil gi Ninurta ocupd Sumerul qi Akkad. 100-3. Ninr-uta face prima capitald la Kish..371 Inanna se indrlgosteqte de Sham-r-Kin (Sargon).dase pe Inanna este arestat gi apoi ucis din gregeald. fratele lui Marduk. cdruia Inanna ii dd putere peste a treia regiune.unnak. pleacd din Africa. Acesta cste momentul in care valea Indus incepe sd se ctvllizeze. Marii amrnnakki atacd Agade. tat[l lui Abraham se nagte intr-o familie de inalli preoli. Acesta este momentul nagterii imperiului akkadian.900 Conducerea Sumerului este preluatd de Erech. Civilizalia inainteazd ajungdnd in a doua regiune.3 50 2./Marduk. 3. Marduk este zidit de viu in marea piramida. Mesopotamia. Dumuzi. Nanam-Sin sfideazi Nippurul. Civilizalia incepe sd se rdspdndeascd gi in alara Sumer. care se sfdrgesc odatd cu instalarea unui faraon.un tunel.56 An. gtergAndu-l de pe fala pAmantului. Acesta reu$e$te cu ajutorul Inannei sd intre in Egipt prin peninsula Sinai.ului.poarta zcilor'.ki versus An unnak. Enlil igi dd seama cd oamenii sunt din ce in ce mai greu de condus. 2. fratele lui Thoth. Babilonul este proclamat de cdtre Marduk ca fiind . cel care o tr6.255 Inanna preia puterea in Civilizalia Sumerylui explodeazd graJie unor conducitori abili din Lagash. ocazie cu care capitala se mutA.220 2. Acesta i$i stabilegte capitala la Agade. Thoth a fost dat jos de pe tron de cdtre Ra. .291 Tronul din Akkad este ocupat de Natam-Sin.ki yersus An unnakki An. 2. in Nippur apare calendmul. Inanna reuqe$te sd scape. 2. Acum are loc cunoscutul incident de la turnul din Babel. desa- cralizeazd pdmdntul Babilonului. dar reuqegte sd scape printr. iar anunnakki reugesc sd anestece lirnbile oamenilor.. 2. 2. Conflictul dintre Inanna qi Marduk capAd amploare qi ia sfdrqit doar in momentul in care Nergal. 2.193 Este anul in care Terah.650 Regatul Sumerului incepe sd se destrame. Pleacd apoi in exil.unnak.

2. vine in Ur sprc u i*h"iu o alianld cu curtea regald. de unde revine dupi cinci ani. Abraham le blocheazd accesul la intrarea in portul spafial. insolit de mai multe trupe. 2. Shu-Sin pe Amar-Sin la tronul din Ur.080 Enlil ii incredinleazd lui Nannar. Fiul lui Marduk obfine adepJi. il inlocuieqte 2.024 Marduk intrd in Sumer gi se inscduneazi in Babilon. Nabu.180 A n. Lupta se extinde cltre centrul Mesopotamiei. 2. ghidat de Inanna. Urmaqii lui Ra/Marduk rdmdn cu sudul iar faraonii obgin tronul Egiptului de jos.041 Amar-Sin. 2. 2.unnak. 2-095 Shulgi vine la tron in Ur. ki yersus An. Se decide ca Ur sd fie capitala noului imperiu. El se indrdgostegte de Inana qi devine iubitul acesteia.047 Nammu. 2. Ur_ Amar-Sin. Abraham pleac5 in Egipt.113 se na$te Abraham. Marduk se mutd in linutul hitililor. pentru tathl sdu. 2. _ Era decisivl 2. pdmdntul din Shem. 2.ki An unnuk kiversus An.123 in Nippur 2. formeazd coalilia regilor din est gi orguizeazd o expedifie militard in Canaan 9i Sinai. fiind ajutat de o trupA de elitd.130 _ Autoritatea incepe sd se deterioreze in Mesopotamia. devine regele Urului. Inanna nu reuqeqte sd reziste la conducerea Erechului.048 Moare Slugi. Mentuhotep I. din Asia de Vest. Provinciile vestice sunt din ce in ce mai mult orientate cetre Marduk.se urcd pe tron gi devine protectorul Nippurului. Abraham stdpdneqte peste sudul Canaanului.055 Nannar ii ordona lui Shulgi sd trimitd rrupe clamite pentru a stopa revolta din oragelc canaanire. Elamitij " ajung la intrarea in peninsula Sinai 9i la portul spa{ial.038 in timp ce imperiul se destramS. Tatll lui Abraham.029 Ibbi-Sin il inlocuiegte pe Shu-Sin. Oamenii sunt convingi cd omordrea lui a lbst aranjatl de Anr-r gi lurlil. Terah. cunoscut din Biblie ca Amraphel. care ii erau loiali lui Ra.096 Ur-Nammu este ucis in rdzboi. 2. Conducdtorul acesteia este elamitul Kledorla'omer. Imperiul incepc si prospere.unnqk.ki 59 Egiptul se imparte in doud.58 2. PdmAntul Prinfii din Theba. Terah pleacd impreund cu f'amilia sa in Harran.unnak./Marduk au inceput sd facd presiuni asupra nordului ce se afla sub . De Larsa elamililor in schimbul promisiunii ci vor servi ca legiune strdind.

ordonantele divine au fost exaltate. Ziusudra. un batalion de infanterie. a descoperit accidental o cutie de cupru in interiorul cdreia se aflau mai multe tdblile de lapisJazuli ce aveau gravate in ele simboluri ale scrierii cuneiforme. sd analizali cdt mai multe suse. Pentru a vedea despre ce descoperire era vorba aceasta a fost dusi la British Museum. transcrieri ale textului strdvechi. al doulea Badtibira. dar se pare cd forle guvernamentale au interzis acest lucru. AI cincilea orag a fost Shuruppak al cdrui rege am fost eu. Larak a fost an treilea gi Sippar al patrulea. Agenlia Nalionald de Securitate.ki versus An unnak.ki A n. vd las sd trageli conclu- ziile singuri. impreund cu guvemul american gi britanic. . Fdrd si gtie exact despre ce este vorba. Membrii au fost asigurati cd rezultatul va fi {bcut public.unnok. tronul regal a fost coborAt din ceruri Drepturile au fost perfecfionate. in locuri pure. unnak. Enervali acegtia au plecat cdtre British Museum spre a lua parte la proiect. Vd recomand insd inainte de a accepta o versiune.023 in jurul datei de 12 iunie 2006. Numai ata vd veli putea forma o opinie corecta asupra trecutului nostru.unnak. cinci ora$e au fost construite: primul fiind Eridu. oficiali sau neoficiald a istoriei. ki 6L Nu vreau sA spun mai multe. ki versus An. care avea ca sarcind supravegherea zonei petroliere de la Baza aviaticd din Talil. 2. Tnblifa l: Dupd dorinlele lor. in acest mod. situat[ in sud-estul Bagdadului. au aperut simultan in mai multe orage.60 An. Probabil ca asta a fost marea noastrd gansd de a afla de aceastd descoperire. au restaurat o tebhle.

Cd nu o sd uit niciodati aceste zile. la sursa marilor rduri trdim. Cauti piatra din mijloc Uitdte nouA.Y ezi cum straluce$te precum bronzul in soare? Urcd-te pe scdri.unnqk.. mdntul.dezastru. m-am adunat cu sofia mea in jurul zellor. gi s-au adunar in jurul ofrandei precum mugtele. imparte bogalia.unnak. O noud furtund se apropie. zid reflectd Dijos coliba.imisi si acopere tot pd_ -Dupd.kr An. Belelili a venit. pe care Anu il fEcuse in focul sdu interior.unnqk. Ea {inea in aer un ornament in formd de muscf. Acum.{scunde-te in imbrifigarea lui Nibiru. dar ploile nu urlf. Cauta viata Renunld la bunurile lumeqti. construieqte o barcl Lasd posesiunile. in acele zile. Pishon. Acolo. ZidColiba roqie ascultd. .ki 63 Acestea au lbst centrele cultului. in fali tdbliJele. Zid. A fost (ilizibil) Sfarsitul tdblilei . puse de cdtre cei 7 maegtri zidari (masoni.ki yersus An.62 Atr. inundalia tr. sub. Dupd ce oragele au fost distruse.ki versus An. Inspecteazi funda{iile. Coliba rogie. o cu totul altd corabie' Scriele in tabletele din lapis lazuli Scrie-le in tabletele alese. Au mirosit mireasma. parte de in oragul celui mai puternic erou. pusd pe o trestie 9i pe crengi de pin gi liliac. Altd inundalie vine. toate locu- rile magnifice. Jine sufletul in viaJi. coliba roqie. Tigris qi Euphrates. centrele cultului au fost distruse dc asemenea.Un vuiet perturbat de zei.. Fii pregdtit qi pregAte$te-!i cruoile familiei Schimbd bucuria din sufletele oamenilor. Vei lua decizii pentru alta.Uiti{e la pdmAntul pe care il intrupeazL. pdmAntul abia se Am fost dugi la locul de unde izvordsc mari rAuri. aga vei face qi tu. templele gi magazinele.Jur cd pe acest medalion albastru. cdtre Utnapishtim. I.cel de departe" vei face munca conducdtorului tdu EA.a Gihon. Din nou peste pdmdnturi. . In acel loc indepdrtat trdim. CAnd am ajuns in acel loc de peste lumi. . Apoi pune-le intr-o cutie de bronz. imparre inlelepciunea. Ascunde-le.Tu". niciodatd!. a spus . distrugdtoarea vieJii... lumea era incd Cdnd Enlil a adus uscase.care a viut ce a lost - ascuns. Admiri grddinile. Enlil mi-a spus. C-dndva infelepciunea venea dintr-un zid de trestie.unnok.. pe cdrdmizile arzdloate. Cdnd Enlil a ajuns. in acele timpuri. Aceste cinci orafe au fost desemnate centrele cultului Un vuiet a iegit din aceste centre de cult. intoarcerea iumimi in permanentul cerului.

Enlil. unnak ki 65 Tnbfila II (ilizibil) $i soarta oamenilor a fost Din prima bduturd Cdnd a intrat pentru prima oarA sub manla nectarul negru al . invadatorii au continuat (ilizibl) An.64 A n.raqiya. etema mamd creatoare . ei au venit In cea mai violentd form5. ki yersus An. . Sippar gi Shuruppak (ilizibil) Primele orage au fost. Enki gi Ninhursag creatorii oamenilor cu capete negre I i Fondatorii Eidu.. unnak. Acolo in Dilmun (Ilizibit) (ilizibil) (ilizibil) Marii zei s-au adunat Marii zei s-au adunat in Dilmun monii (lilzibil) Acestea au fost generaliile. ki versus An.Invadatorii tului s-au luptat intre ei pentru hogAtiile pdman_ Pentru nectarul negru Zeii se uitau trigti la ce se intdmpld $i s-au consiliat intre ei Pentru un remediu (ilizibil) (ilizibil) (Ilizibil) Annuaki au fost trimiqi in fa{d Din ceruri Annuaki au fost trimigi cdtre crealia lor I 1' I (ilizibil) (ilizibil) (itizibil) (ilizibil) (ilizibil) In acest timp invadatorii au continuat Spre oripilarea martorilor.. An. naliunile multitudinii._ _f"nt* tlnat Peste mii de ani. au venit $i au intrerupt cdile vechi pecetluitd Sfir$itul fragmentului Tdblifei III S-a stabilit cd nafiunile se vor intoarce (ilizibil) $i . Bad-tibir4 larsa. Aceastd multitudine de naliuni a curs din ceruri (ilizibil) Annuaki.. unnak ki An..unnqk. ordine. Enil gi Ninhursag au trimis inainte mesajele divine Ninhursag a adus schimbarea inaintea lui Enki .fondate C€nd a apdrut uratul semn in degert Uzurpatorii nu au luat de seamd (ilizibil) Acestea au fost pistrdtoarele naliunilor Putemicii oameni cunosculi care au dat afard Nephilimul $i au construit temple divine.oamenii pdmAntului au fost linufi prizonieri in propriile case (ilizibil) (ilizibil) Naliunile oamenilor se vor intoarce in pdntec in Nibiru. ritualuri gi cerer . acesta a fost predes_ .

nimic sd nu se intdmple pe Sfdrgitul Tablilei TIbli{a V Sfiinta migraJie peste ceruri Annunaki Zeii din apus s-au adunat in locurile sacre vechi $i noi Ea. Unde marile rduri curgeau cdndva Praful domnegte in acel loc. intunelic sau lumind. Umal.ki Ca An. progeniturile antice Progeniturile antice ale lui Umal au administrat focurile La trei gi doud puncte (ilizibil) au fEcut (ilizibil) oarnenii infelepti fac o ofrandd pe pdmAnt Dupi ritualul cerc. inghifind cerul. nici zi.i-au luat zborul De pe pdmAnt.unnak. na{iunile qi triburile s-au refugiat La trei qi doui puncte. creatorii oamenilor au a. intoarcerea copiilor. Adad lAngd Ninhursag Zeila mamd.ki versus. In tinrp ce un munte de fbc a iegit din mare Curaj6nd pe cei necuraji.66 (ilizibil) 1n unnak.4n unnak. Ninki.eapta qi sacrul Eridu pe stinga Annuaki s-au adunat pimAnt. Belerili era prezentd Focurile ve$nice. Nici noapte. liliac qi pin ardeau in locurile predestinate Sub grija oamenilor cunoscuji.ki 67 Aqteptdnd intoarcerea lor. locurile de (ilizibil) pe calea spre ceruri Nafiunile. iicute din trestii pure. monotonia ddinuia. triburile de pe pdmdnt s_au pregdtit in timp ce patru oameni puternici lineau qi focurile gi vdnturile Naliunile lui Umal 9i triburile s-au spllat pe mdini Au invdlat cerernoniile Ei ritualurile in acele locuri (ilizibil) prin migra{ia sfdntd . Prind cAnd nafiunile. triburile . Marduk a deschis uga 9i fiii lui Dilmun au mers inainte Fiii lui Dilmun Tinerii bravi ai acelui orag pur Cel mai luminat dintre orage Au venit in timp ce fiii lui Eridu pregdteau masa Recitau incantalia.unnak.teptat (ilizibil) Cu inimile grele. naliunile alese gi triburile au zburat. uitata oeremonie veche Radiant cu mdinile curate std Ninhursag In fata Annunaki A administrat drepturile divine in lumina focurilor consacrate in timp ce zeiga pdntec.ki versus An. (ilizibil) infeleapta Mammi Acum praful sufld in acele locuri. dar pline de bucurie au a$teptat Tnblita IV Un nou potop a verrit Din ceruri un norr potop a venit Cu Dilmun pe dr. Inanna gi Utu Enlil l6ngd Ninlil.

locul chinului Iui Umal a fost plegdtit Abundenta a lbst ddruitd pdm6ntului Seminle. Vreau doar sd vd spun cd aceste fiinle care ne conduc de milenii iSi bazeazd argumentalia pe faptul cd incd de la colonizare au existat doud factiuni. Sd ne dorim ca rdnile sAngerAnde ale Mamei Terra sd se vindece. Au fost pregdtite in acele locuri predestinate.4n unnqk.68 ln unnak. Am darul de a vedea dincolo de holograme gi cuvinte. insi este bine sd avem o contra. Pentru (ilizibil) drum prin ceruri. gi anume ci din ce in ce mai mulli oameni se trezesc.. cu ure. nu sunt zeu sau supraom. cu deznddejde qi de aceea vd rog ca schimbarea pe care cu tojii ne-o dorinr sd fie una paqnic5. ca aceste .. sd vdrsdm o lacrimi pentru fiecare fiinjd ucisd.unnak. Eu nu gtiu dacd este adevdrat.unnqk. Si nu uitali cd ei se hrdnesc cu zbalerile noastre. acesta a iegit curat Ca qi tinerii din Dilmun (ilizibil) Au pregdtit rrava noui. $tiu doar cd noi am fost finu{i in ignoranld de-a lungul timpului. trei puncte (ilizibil) Bravii tineri din Dilmun au pregdtit navele.ki An. asemeni mie. Umal. care imi confirmd bdnuielile. ci din mirii Sub indrumarea lui Umal se va (ilizibil. locurile sacre. . La doud. Traducere din englezd de Crislian David Isdild Am fEcut aceasti scurtd c[l[torie intr-un trecut indepirtat al planetei noastre din dorinla de a va afage atenlia asupra faptului cd nu tot ceea ce este confirmat de mediul gliinlilic este adcvirat. planificatele nave. Am aldturi oameni dragi.kiversus An. . cu rdzboi. Eu simt ci trebuie sd fim unifi. dupd cum spunea cineva. intreg Universul gi intreaga Crea{ie. Simt cu toati fiinta mea ci a sosit timpul sd ne ludm destinul in mdini qi si hotdrAm singuri ce este mai bine pentru noi. pomi fructiferi qi peqti de tot felul privire de ansamblu asupra intregii perioade. Primesc adesea intrebdri pe adresa redacliei. ma face deschizitor de drumuri. Zeii din Apsu. una pro umanitate gi una contra umanirale. dar asta nu md situeazd desupra niminui. propria realitate. Sd ne imagindm cd intreg PdmAntul este invdluit intr-o lumin[ caldd pldcutd. sd ne congtientjzdm potengele gi sd aciiondrn in legea iubirii. consiliul qi annunaki au spus: Spre ceruri iqi va cduta Umal pdinea $i in ordonanfele divine igi va gdsi Umal dreptatea Unal nu va mai (ilizibil) in locurile desemnate. De aici incolo hecare este liber sI caute propriile adevdruri gi sd igi construiascf. Inscripfionate de Ut Napishtim dupd sfaturile lui Enlil din partea lui Ea. ilizibil. nafiunile pimdntului qi triburile Au fost licuti curali din nou in acele locuri Umal a fost {Acut curat intr-o baie purificatoare Scufundat total. ilizibil) nu va merge. migralia sfAntl Bravii tineri din Dilrlun au administrat (ilizibil) Al doilea (ilizibil) urmatoarea (ilizibil).ki 69 in acele locuri. care izvordgte din inimile noastre. noile nave. sd iubim fauna. flora. Adevdr gi Iubire. cereale. Eu. cd allii sunt cei cale au hotdrAt pentru noi.ki versus . Probabil cd realitatea nu o vom ounol$tc nicirlalir cu cxactilale. Haidefi si ne unim gi si diruim semenilor nogtri gi Teruei iubire. cd libertatea existd doar in mdsura in care respectem anumite reguli gi cd Forla Creatoare cale ne conduce nu este un dumnezeu gelos qi rizbundtor. Majoritatea md intreabd ce sd facem. sunt doar o fiinld care crede in Justilia Divind. care cred cu tirie in accste valori gi care au riscat mult ajutdndu-md.

site pe czue de altfel veli mai gdsi inlbnnaJii despre planurile diverselor oculte mondiale gi conspiraliile acestora.portanti aceastd dezviluire qi de aceea am hotirat se o reproduc in aceasli cane. in continuare voi reproduce exact acest Lext: . Una din aceste voci este gi cea a unui politician norvegian. schirnbdri climaterice. e1c. contracarAndu-i pe cei ce indriznesc sd enunte aceaste ipoteze. ci dacii fEceau sacrificii pentru ca sd lie ldsali in pace cle reptilieni. Eu cred cu tirie cd. nu inainte de a vd gAndi la bravii noEtri inaintagi. cinc sau de ce are interes sd ne inrobeascd. dAndu-ne totodatd f'alse arguncnte. qi cd cei ccrc se srcrilicau o llceau fiind conyrienli de acest lucru? Concluziile va l'og sa Ie trageri singuri.. ca iard5i va incepc o polemiclr cu pririrc Ia ce am lhcut noi sd meritim asta. fie spre a-gi linigti conr.. nu vrem mdrire. descoperiri gtiinlifice revolujionare. care a trimis in 2008. in care ne spune cd elitele mondiale iEi pregitesc buncire subterane pentru a scipa de evenimentele catastrolale din 2012. . III Daci va fi sau nu va ii ceva aceasta este o intrebare la care nu vi pot raspunde.tiinJa. care ne <linigtesc).linlic.. Vi amintesc ci materialul original poate fi consultat pe site-ul lwlv. V-arn lelatat insi toate acestea pentru a putea si trageli singuri concluziile qi pentlu a vi putea face singuri alegetile. . daci. domnitori. Ei qtiu qi qi-au luat n. insi pe noi ne lasd in ignoranld.. am sd vd spun un lucru pe care l-am auzit dc la un mare dacolog: -Tu gtii cd eristir dovezi care atesti. . din cind in cdnd. cine sau de ce ne_a vAndut fara..rdsuri. ba mai mult sunt anumite persoane abilitale. Totugi. dar vA inlreb altfel. acest popor este un popor himit de Creator. din interiorul organizajiilor se fac auzite.. Noi nu dorim l. Mie personal mi se pare extrem de in.projeclcamelot.La scurl timp dupd ce am publicat un articol conlinand un ultim omagiu adus celei care a fost Benazir Bhutto. nu ne liudim cu aceste lucruri.. despre intAlniri extratereste..rguri..I 70 An untak ki verstts An unnak ki cuvinte sA fie aqezate $i tiptuite in cdrfi. ..i apropo de daci. Eu cred cd cei ce ne conduc qtiu ci anumite evenirnente najore urmeazi sd se inldmple pe Tena. linigtitoarc. un popor care in viitor va fi liclia noii umanitili. voci. cine sau de ce are inlcres si rTe distrugi nalionalisrnul.. $tiu cd rnulii vor rade la auzul acestor cuvinte. la voievozi. cu aparentul scop de a nu crea panicf. Suntcm deja in 2010 qi ninleni nu sfrune nimic. vrem ca Adevhrul si fie auzit gi in{eles de cei cirora le corespunde gi de cei ce au in misiunea lor ridicarea natiei romAne.. o scrisoare desohisi organizaliei Project Carnelot.org. Vd rog sd vd rdspundefi sir. fie spre a ne avertiza..

Pentru a se proteja de cataclismele prezise pentru perioada urmAtoare. douh milioane de norvegieni vor fi salva!i.U. negtiind ce sd faci gi incotro sd se ducd.unnqk.unnak. rcprczentanlii guvernului rdspund cd ele sunt destinate prorcc{iei popu_ laliei din Norvegia. pentru cd noi gtim cu tofii ci atdt de mulfi oameni vor afla despre pericolele care ii pAndesc . la ordinul guvernului. (Sunt un politician norvegian $i doresc sA comunic tuturor celor care au urechi de auzit ch urmeazi o entru omeniie. iar ceilalli vor muri. aleturi de cei considerali utili pentru a realiza o viitoare reconstruclie dupl aceste cataclisme: medici. ki versus An. printre ciue gi Israelul. cu ajutor din partea S. membrii guvemului norvegian au inceput. pentru a nu fi compromise diferitele zone in cazul in care survin eventuale accidente catastrofale. albastru 9i verde.. considertn totu. rAndul lor. pot aflrma cA in multe alte_1dri. Din cauza cataclismclor despre care se gtie ci umeazA sf. Conform planurilor . numcroase baze subterane 5i buncdre. doar cd ei nu vor sd le faci publice afirmdnd cA nu doresc sd producd panicd in rAndul populafiei. cunosc lucrurile pe care eu vi le relev aici. Din datele pe care le am la dispozifie. rogu. toate sectoarele gi buncirele sunt conectate prin tuneluri.E. Eu am intrebat cdnd vor fi ierminate aceste construclii 9i mi s-a rdspuns cd ele vol 1i finalizate inainte de 201 I . Suedia Elvelia 9i au fost realizate addposturi similare. ki versus An unnak. Sunt mulli alli politicieni care imi impdrt5gesc opinia. unde avem o bazi subterand militard de mari dimensiuni. etc. trenuri rapide fac legltura intre diferitele addposturi. organizate deja de armata norvegiani.ki An. in zona Mosjoen. incepAnd cu anul 200g 2. se produca in aceastd perioadd. Eu gtiu ci voi fi trimis. cercetatori. inainte de anul 2012. Oamenii care vor fi l[sali la suprafald vor muri cu siguranfd in cataclismele respective.A 9i U. Dacd sunl infebali de ce se constru_ iesc toate aceste addposturi subterane. Sunt foarte revoltat. in Norvegia s-au construit gi incd se mai construiesc. Ele sunt izolate de ni$te porli gigantice. precum gi in alte localii din intreaga lard. oameni de $tiinta. Aceasta inseamnd cd 2. Aceasti bazd este impdrlitd in sectoare de diferite culori.elitei".i cA nu il putem trece sub tdcere. se depoziteze mari rezerve de hrand $i seminle la Svabald gi in zona arcticd de nord. in addposturile sublerane. DeSi nu putem garanta ade_ vdrul celor afinnate in acest mesaj. ei vor fi ldsali sd moarA Si nu vor primi niciun fel de ajutor.000 de oameni vor fi ldsali pur gi simplu sd moari neajutoraji in intuneric.72 A ntnnak.600. Planul politicienilor este sd ii salveze de aceste cataclisme doar pe membrii aga-zisei elite din care fac parte.ki 73 am primit urmAtorul mesaj. Taberele unde vom fi cazali au fost construite cu mult timp in urma.

unnak ki 75 avem la dispozilie doar patru ani pentru a ne pregdti pentru . evident cA existe numeroase semne ale prezenlei extrateregtr. Pentru mine este limpede ce sunt $i ce nu sunt acegtia. in care planul este ca fiecare sd fie marcat cu un numdr gi etichetat. avAnd ordin sd ii impugte pe toli aceia care opun rezistenld gi refuzi sd fie inchiqi in lagdre. destul de des. respunsul oficial va fi probabil: .. Din fotografii veli observa cd m-am intdlnit cu mulfi politicieni notabili 9i lideri mondiali.DUMNEZEU si ne ajute pe toli".. DupA aceea.ilor. dupd cum vd puteli convingc singuri privind imaginile pe care vi le-am trimis. Observ. lar aceasta se poate vedea in ochii lor gi in modul in care le funcfioneazd mintea. OrganizaJi-vd in grupuri de supraviefuire..Este doar un depozit pentru hrand" sau ceva similar. Acestea sunt.urtrtuk kiversus An. ci unii politicieni importanli din Norvegia nu sunt ceea ce spun ei cE ar fi. trezili-vd! Dacd veli pune intrebiri despre aceste adlposturi subterane.. Dacd aveli intrebdri. Numai dacA acfiondm. dar DUMNEZEU nu ne va ajura dacd noi ingine nu facem nimic. Deschideli ochii. de asemenea. am observat cd ali scris pe site-ul dumneavoastrd despre Benazir Bhutto.ki An..sfarsitul lumii". Mai . voi urmdri sd vd spun tot ceea ce $tiu despre implicarea Norvegiei in aceste planuri. $i tot ceea ce spun este de fapt ceea ce li s-a spus sd zicd. gdsifi un loc in care sd vA putefi depozita hrana Ei unde putefi fi in siguranfd pentru o vreme. Vd asigur ce aceste lucruri se vor petrece 100%. De asemenea. Am cunoscut-o pe Benazir. fiecare dintre lineli minte cd aceia care se vor gisi in oragele mari sau in apropierea acestora in 2012 vor fi primii afectali $i vor muri primii.. $i vd sugerez sd privili cu atenlie in jur: vefi observa cu siguran!5 cd se construiesc baze subterane gi buncdre peste tot. vd rog sd mi Ie adresali.unnak. E ca $i cum aceqtia ar fi controlali mental la nivelul fiec5rui gand. ius4 nigte minciuni cu care politicienii vor sd v[ orbeasci.unnak ki versus An. Penlru ultimadatd md rog: . armata va face curSlenie printre supravieluitori. Pentru mine este. Moartea ei a fost una tragicd.74 An.

Probabil nu voi avea decdt probleme datoritA acestor v[ . ^intreagd ele sunt in principal utiIn prezent. . i. Redim in continuare rdspunsurif" u""rtuiu. Vd rog sd faceli publice aceste informalii pe internet. .bru. in Norvegia. chipurile. doar anumite persoane. existA o serie de simboluri. de asemenea. existand o refea de tuneluri speciale penhu aceste trenuri.: Ir din a$a-zisa <elitd> cunosc existenpi adaposturilor subterane qi planurile de a salva numai o partt din poprtugiu No.."*alo*. dar lor le este frici si spund Oamenii se tem pentru viala lor.t.rp". au fost selectate pentru a Ie vizita.semenea.'F^. i"U:t#i#LX'. <Am vizitat mai multe baze subterane. Atunci cAnd va veni momentul.uptim..76 An.. Cu tot respectul.n_ tare autorului ei.. In ultimul moment._ pe ceitalli oameni llsllll lt'tod"-l de a.i ne-a oferit suficiente dovezi rn acest sens.aqa cum fac eu acum.d".:'"t^:Xt "al { i-vd for[ele cu rii. lizate de amatA. Pentru a clarifica diferite aspecte de interes ridicate de aceastd scrisoare. La punctele de verificare de la intrarea in frecare bazd se folosesc un fel de campuri specifice de energie prin care fiecare vizitator trebuie sd treacd.r. pot sA vd spun de pe acum [aga cum rezulte de mai sus. .. poate cd oamenii vor supravielui datorite informaliilor pe care le-au aflat de pe diferite site-wi de pe internet.este important sd inJelegeji acest lucru. Cu sisuranta cer drn <elitd> cunosc aceste lucruri. Eu am fost un grup restrAns..unnak. Ele fac legdtura intre diferitele baze subterane. unnok. spun toate aceste lucruri.t" redus. aqa cum ne-au parvenit. la alegerile din 2009. doar cd pe rdnd. aceastd scrisoare a fost scrisd gi trimisd de politicianul norvegian celor de la Project Camelot in 2008. i-am adresat nigte intrebdri .n nu_A.. Uni lmpreuna pentru a rezolva nunreroasele probleme cu care vd veli confrunta. "onsiderut Nu imi este fricd de moarte sau de lucruri de genul acesta. Anahzati istoria politicS recentd a Noruegiei gi veli vedea cd mereu aceiagi politicieni au condus !ara.ki vers s An.di . atunci cand va sosi momentul. Am omis doar unele detalii concrete pentru a proteja identitatea autorului. triunghiuri portocalii. Alegerile sunt toate trucate gi aceleagi persoane din elita puterii sunt alese de fiecare datd.iiii"."a"r" iOb"7" in sursele mele.. . Eu delin do'vezi'in sprijinul afirma{iilor pe care le fac. oferindu-vd aceste informa!ii. Echipa Project Camelot: vom respecta anonimatul autorului.ulpf. fou.. guvernul va dispdrea farn ili i le._ ca dacd vor spune ceva despre aceasta'vor Toti politicienii din Norvegia care fac pane sd..ki versus Att unnqk. care deline in totalitate controlul asupra lor. Ca argument suplimentar... Mijloacele de transport folosite in subteran sunt trenurile NOAH 12.Luali-a. Trebuie sd facem ceva. trenuri speciale. .ki An ulnak. voasrre. guvemul FRP va prelua puterea gi Siv Jensen va fi ales Prim-ministru. In acest moment nu md gdndesc decdt la viitorul copiilor mei qi la viitorul tuturor celorlalli copii care vor cregte in aceastd <noud lume)) crue se prefigweazS. dar precizdm ci el ne_a spus numele . ) sum.u. de exemplu. la etrberali din functie 9i Ii se va refuza accesul diferitele baze subterane... ilpr. Am i". dupd publicarea de cdtre acegtia a unui articol despre asasinarea lui Benazir Bhutto] cd. Eu am ca Ls[ necesar sd spun publicului ce se petrece. trebuie ca ei sd creasci gtiind cd pdrinlii lor au fEcut ceva pentru ei .ki 77 Publicul nu va fi informat deloc despre acesle cata_ nu doregte. Acest lucru este deja cunoscut . Ne_am deplasat in subteran ct. Vd rog sd inlelegeli cd eu nu cAgtig nimic dacf.

Nu trebuie sd gtifi acest lucru.unntk. aveau dimensiuni obignuite.uu un "itTI crudat in interiorul lor.pentru propria noastrd proteclie".. dar Iiniile orizontale nu erau Iegale de cea venicalA ca 1a. ::?r:i:.ce mai e mat mutte intrebari -^lr3::j^".ki versus An unnak. domnule. [pentru protecfia d epartamentul in care a am primit ordin sd mutdm itar. care iradiau o lumind de aceeagi culoare. chiar inainte de a porni se puteau observa acele cristale mari... Acestea erau mai rnari .E.. . Eu qi grupul meu am fost dugi de cei imbrdcaJi in uniforme negre intr-o altd Iocafie. .. deoarece l"_am lrazut ere erau tn parlea stengA a unilormei negre.luii_ fica unele detalii... insemnele nu erau foarte mari..ie.urri"tuiJr..urnuir. Era ca intr-un film qtiinfifico-fantastic.musilel. ::3:1.N Jeil i'. am pus qi inro.pecriva.elo. Am trecut de acele u$i imense. acolo fiind mult mai mulli militari inarmali... pozi_ gionate in dreplul umdrului.oi..rr.'i:?H# Fj iul .ki An. cred. re.ki 79 postdri. cA iformele cunoscute de noi.u-ur..78 An.. Nu suntem. era un gemule! chiar in spatele lor gi. Apoi am urcat gi l-am intrebat pe unul dintre gardieni: . sau cel pulin a$a pfuea...ii-'TX"'rH'# gi asta?" $i am fost cam speriat la inceput.care o cunosc pi in niciun caz in norvegiand. pentru a ne pdzi qi a ne insoli. dar care nu te orbea gi chiar era pldcut sA o privegti.T"to1: sursei dupd posrarea de mai sus. * Semnele nu erau.a . duna ce am pus o serie de intrebdri suplimenrare p"ntru u.a vlemulilot care vor urrna."lar..lXfr paragratet. de .3. constltule rnlbrmatii suplimentare. cele portocalii avrind un n triunghi verde. Md intrebam: ... CAnd am ajuns la capdtul tunelului. triunghiurile erau pozil ionate in jos. ca un fel de piramiaa .E. am fost imbarcati ir camioane i" fil" *or'"si . Mb g6ndeam..E. Am fost imparfiti in grupuri. de culoare albastruviolet. oare. Fac in vileag ..." p"il..proteclia noastrd". ceilalli colegi ai noqtri s-au deplasat in alta parte.ry* acest simbol lnrenor. fiind in interiorul unui asemenea subteran uriag gi fiind pdzifi de atatea gdrzi inarmate? :l Apoi am fost invitali sd urcdm intr-un tren. am vdzut cd in bazd erau oameni care lucrau la acele cristale albastre. . mea qi poate cd unii oameni vor"""u reugi .. . nu este o literd in nicio limba oe . .:lil":.. Cu tot respectul. pulin TREABA. primite ulterior. deja protejafi.. am fost rugali sd ne punem ni$te mdgti pentru .. Mie slmbot mi s_a pdrut a fi asemdnelor cu litera.. Md aflam pentru prima datd intr-o astfel de bazd." .trnnak. Cel pu{in a$a parea. Nu am vazut niciieri astfel de cristale care emit energie luminoasi.. n. Apoi am traversat un tunel lung de 500 m. Nu vreau sd induc in eroare pe nimeni..up... ii'uu. .. .. Avea lorma unui . dar erau suficient de clare penku a le vedea. djn c6te imi iduc aminte. Funcfioneazi prin intermediul unor cristale albastre cu energie." * In partea din fa{6 erau scaunele operatorilor.. ) aceasta doar ca sd dau deasupra pieptului gi pe gepcile pe care le purtau. din mijloc era de fapt o sageard orientard inspre :::^|.nur"u.. cdnd am u.Ce este acesta?" El a rdspuns: .. .rirui Ianga"#T . O sd urmdresc sd vd spun tot ce $tiu despre aceste trenuri..ki versus An unnak.. de aceea m-am gdndit cd ele trebuie sd. fie sursa de putere folositd pentru alimentarea trenului. * Mai tArziu." Mai rrirziu.

NOT HUMAN . lumirJ s_a "..ece era acelagi gen de lumind _ sau a$a mi s_a pdrut miei Dacd imi amintesc mai multe detalii.' . . Mi gdndeam ca nu aveam ce cduta acolo gi eram pulin speriat. vagoa- circulau cu o vitezd ater de sftAfulgerare luminoasd. m-am gdndit: Existd gi .. cea mai putemicd impresie a fost legatd de aceste trenuri: ele se migcd foarte repede.iJ:'.unnak..unndk ki 8l murt mai arbastre si oamenll purta! magti albe cu ochelari de protectie si rnoepanau de .ki An. vd amintili cd v-am povestit despre acel cdmp de energie prin care trebuie sd treci. Tunelul acera de * ceea_cepermile "t'tt "t"tJ.i mare.". .'rp"i."*:?:i Mai tdrziu.i"rr""ril.PURE . nu am vdzut niciodatd nimic asemdndtor..Impur] Dupd ce am ydzul aceasta.T##. pentru l0 persoane gi cabina opeiatorului.Fiinfe non-umane . fird n n.l". e 'fi.o mulllme de aslfel de trenuri.:tTrJ"T:*il: dinduntru."nsu. Am observat un ecran pe un perete. in .al1ii" in afard de oameni?? * La punctul de control unde era acel cAmp energetic prin care trebuia sd treci se afla acel ecran despre care am menlionat inainte. pe care scria HUMAN .unnak. Apoi am trecut prin acel cdmp de energie gi am ajuns intr-o altd camerd. incAt vedeam doar o Cred cd ele funcfioneazd pe frecare.. avea o formd ascufitA in f.ki versus An... [Observafia celor de la Project Camelot: agteptdm clarificdri asupra acestui lucru] Gardienii ne-au oprit qi ne-au spus sd ne schrmbam hainele in altd camerd gi apoi si mergem cu ei. ne era rdu qi mie gi celorlalli colegi ai mei. gi c fost destul de bine.n..'i. . si [-.a" i".NOT PURE.#.. ni s-au dat ochelari de proteclie gi ni s-a cerut se trecem prin sistemul de verificare.. Trenuriie _scaune se puteau conduce in ambele . Trenurile erau ase nelor de metrou. dupd ce am intrat in politici. gardienii ne-au spus ci vom crisrale cdnd erau sudbeiute de de acest fel de cristale.a f. ". Pe ecran scria ceva intr-o limbd ciudatd."# in lungime. am aflat $i alte detalii despre ce se afla in restul bazei gi care era destinaJia ei. o . repede.80 decAt cele An.l.?ll: mativ 'j. dar nu loarte mare. Atunci cAnd am ajuns in sta!.ld i. $. ai. . dar ni un . Din prima cdl6torie..ii"iji'ra :::::_1..^ntr-un gen de "i tunel aspirator. Unul dintre gardieni a spus ce a$a se petrece cu toli prima datd.ki versus An unnak.. mai degraba le concenfezi asupra propriului stomac cdnd te afli in interiorul unui astfel a" u*. . '-'-'-' ?. p."u-a". Nu mai vizusem aga ceva inainte.'. i. Dupa ce am fEcut ce ni s-a cerut.**ri J"". cu litere ciudate.dar singurul lucru pe care am putut sd-l citesc a fost HUMAN .p.. .ie..NOT HUMAN . Cdnd am ajuns afard.'i.i."niiT:l ili:. deoa. ca ve spus sd ne indepdrldm de zona respectivd. Apoi totul a devenit foarte ciudat. pnve. Nu puteam si vdd celelalte rorul se miecd ae" a. cd acele cdmpuri de energie nrin de a inlra ii baza. uit"ru.arcursut cllitoriei.il.r_ii.$i un spaliu pentru mar6. Dedesubt mai era scris ceva.*:i*:. Acolo erau gardieni inannali peste tot.i.#.r#.liangd r\e-am aproprat la aproximativ 20 m de ele.ilj%"# r"'"i"a i.u rusr p_rea mare $r ml s-a fAcut rdu dupi aceea. .u ln Jur.Pur . + Exista.t...'.PURE . ca acel <E> despre gare v-am povestit .rau a$a cum pdrea.i. ceea ce v-am povestit deja.".. [Fiinle umane .. F..""rura intoarcerea lor...NOT PURE. Nu am inJeles ce scria.li. Am fost legali cu .

Din nou. Guvernul cunoaqte acest lucru gi il Jine secret fald de public. Tot ceea ce pot sd vi spun este cd. in jos.ki An. .. din armatd qi de o parte privilegiatd din populalie.unnak ki versus An unnak ki 83 merge mai departe. $tiu c[ existl l8 baze in Norvegia. * In lift. a$a am crezut inifial. deoarece nu sunt om de gtiinfd. Acest lucru md revoltd gi deopotrivd md sperie. m-am intrebat: cat de mare este acest loc? Tocmai am parcurs kilometri intregi de-a lungul unui sistem feroviar. dar orientat altfel. Oamenii de gtiin!6 au urmdrit evolulia acestei planete misterioase de mutia vreme.literd" carc semdna cu simbolul folosit uzual pentru ci$tile audio. cu scaune. cu vArlul in jos. Va exista o ameninJare din exterior.elitei" mondiale se vor retrage in acele baze pe care le-au construit de-a lungul ultimilor 40-50 de ani. cale vor fi folosite de cei din elitd. Mai tdrziu. deoarece aveam nevoie de mai multe rispunsuri.. . cred cd acest cataclism este legat de . md gAndeam cd lumea nu cste ceea ce pare a fi gi cd multe lucruri sunt ascunse publicului. ceva se va petrece in anul 2012 gi pentru ca oamenii din elitd sd supraviefuiascd.]> Project Camelot specificd cd nu existd date Stiinlifice u"*u"t"u in avertizarca pe care o face sursa' Informaliile . fNurne furnizat.ki versus An. nu mai aveam ceasul cu mine gi de aceea pot doar aproxima timpul petrecut acolo. Nu pot sd apreciez ce se va petrece exact gi care vor fi pericolele... Din tot ce am aflat pAnd acum.arcele" de salvare ale guvernului. imi amintesc cd am vdztt un alt sintbol . Am aflat cd aceste baze sunt . Deoarece imi ldsasem toate lucrurile la punctul de control. sau. membrii . inainte de 2012..82 An unnqk.. se vor folosi aceste adiposturi.o . care urmau sd ne ducd jos. cdnd am intrat in politicd..Planeta X" (planeta Nibiru). cel pufin. Dar ceea ce gtiu precis este cA.. am inceput sd cercetez mai in detaliu. pentru a supraviefui in interiorul lor in cazul unor cataclisme. iar recent au fost transmise primele publicului ceea ce se va petrece qi am fhcut tot ce am Nu doresc sd provoc panicd Vreau doar sd spun Cu tot respectul. atr.rnci cAnd misiunea noastrd s-a incheiat.unnak. gi incd mai este? Apoi am fost dugi la un sistem de lifturi. Dar am mers pe orizontald aproximativ 3 minute.

Ne-a invitat sd-i trimitem orice corespondenld relevantd primitd de noi de Ia allii 9i vom face aceasta prin selecfie. Sud (http ://yowusa. noi sperdm sincer ca prin rugdciunile gi intenliile noastre benefice sd ajutdm la stoparea evenimentelor catastrofale care se preconizeazd cd vor avea loc. Project Camelot vd roagd si vizi_ cAtre allii) cd Telescopul de la polul ml). atAt cele pozitive. cd aceste facilitdli existd gi ci atdt Suedia. Vd indemndm pe fiecare dintre voi si participali in mod congtient la co-crearea unui viitor pozitiv pentru umanitate qi sd colaboraJi cu noi pentru . Esre plauzibil.. dar doregte sd rimdnd discret. referitoare la necesitatea de a merge in subteran. Pentru mulli dintre ei aceste informa{ii nu erau noi. din motive lesne de inleles. Am primit confirmdri precise de la doi oameni de qtiinjd qi un fost colaborator al serviciilor secrete. Unii chiar au cerut sd ii punem in legiturd cu politicianul care a scris acel articol. cAt gi cele negative.84 An unnak. El este bine. De cAnd am postat scrisoarea primitd de la wr politician norvegian referitoare la bazele subterane qi la faptul cA (elita) din acea lard se pregdte$te pentru un viitor cataclism planetar. trezirea celor adormili gi pentru aducerea la lumind a adevdrului. ca mesajul sau sd se concentreze mai degrabd pe probleme sociopolitice decdt pe cele qtiinlifice. Echipa de la project Camelot munce$te din greu la un documentar care va prezenta posibilele scenarii pentru viitorul umanitilii. dacd se va considera necesar. fiind politician. Mesajul sdu este foafie imporlant gi am hotdr6t sdJ publicdm in continuare.unnqk. Pe toli cei care au pus intrebdri de bun-sim! despre autenticitatea lui (a politicianului norvegian) ii anr-mjdm cd am fEcut tot ceea ce am putut pentru a-i verifica identitatea $i autenticitatea gi suntem siguri cA el este exact cine spune ca este. de asemenea.al doilea Soare". prevestiri gi dezvdluiri din interior. dar am citit cu atentie tot ceea ce am primit.ki versus An unnak. cA va desena simbolurile extratere$trilor pe care le-a vizut gi ni le va trimite prin fax. Degi in acest documentar nu se menfioneazd. ci doar le confirmau informaliile pe care le aveau din alte surse.ki An. in fiecare moment. a fost construit pentr-u numegte. Pentru mai multe informalii despre <planeta X> 9i ceea ce s-ar putea produce. Semnatarul scrisorii spune doar ceea ce $tie $i nimic mai mulr. Suntem cu toJii co-creatorii lumii in care trdim. Am lost incapabili sd rdspundem la toate. cdt gi Elvelia au baze subterane pentru a proteja intreaga populajie. cutia noastri de corespondenJd s-a umplut cu mesaje din intreaga lume. Ne-a promis. cu orice pret. in totalitate (omitdnd doar iniormaliile personale. ne-am auzit cu sursa noastrd acum cAteva zile. pentru a-l proteja de .ki 85 nu explicd exact cum sau de ce (planeta X> reprezintd o astfel de amenintare $i de asemenea. Unii dintre ei ne-au oferit cdteva detalii interesante. Am luat legdtura cu mulli prieteni qi corespondenli din Norvegia gi Suedia. Unul dintre corespondenJi a confirmat o mare pafte dintre aceste detalii. Dupd o sdptdmdnd de linigte. com/planetx/2006/planetx-2006-04a/ L sht a urmdri ceea ce Henry Echipa Camelot: In perioada care va urma pdnd in 2012 9i dupd aceea vor iegi la suprafall multe opinii diferite.ki versus An unnak. nu existA nicio informafie clard.

fiindcd ajurat in faqa oficialitdlilor sd nu spund mai mult. Mi-a dat. mult mai rnare decAt cea de la Baneheia. conduse in realitate de o m6nd de oameni. care a lucrat rrurr guvernamentale. Trebuie sa recunosc cd am gAsit aceste informa{ii destul de fasci_ nante. m-au ldcut sd md gdndesc cd trebuie sd existe un motiv special pentru aceasta. Am atagat poza aici. oameni de Stiinld $i alli civili pe care acegtia ii consider5 impoftanli. Doar anumite persoane vor fi primite. gi ea este o ferneie care se tine de cuvAnt.unnak. $i eu sunt. in caz de urgenjd. Dar el a spus ca. cu privire la bazele subterane.elita" societdlii noastre. baza este uriagd gi cd are multe camere. ceva ce ei gtiu ce se va petrece curAnd. toate. gi o fotograhe cu o bazd aflati in Sorreisa gi mi-a spus cd aceasta este o altd bazd sublerand. de asemenea. politicieni. de asemenea. iar aceast' bazd subteranA este foarte mare. cu. mama mi-a spus cd restului familiei noastre NU i se va permite sd intre acolo. Locul se nume$te Baneheia. Mi-a mai spus cd gtie de existenta unei baze qi in zona Stavanger.ki An unnak kr versus An unnak ki 81 autoritAli). care monitorizeazd o zond imensA. cum ar fi ea gi diferite personaje din armatd precum gi alte persoane importante. h yersus An. Cunosc deja a:ndnuntele despre depozitul de la Svalbard. In aceastd foto se vede partea de la suprafald a bazei. Ea mi-a spus $i alte lucruri interesante. faptului cd este creatA pentru o situatie de urgenl5. Cu o altd ocazie am reugit si port o disculie scufid cu un alt angaj at din armati. care atunci cdnd au fost ficut publice. nume gi ambalaje ale aceloragi produse care sunt definute de cdtre cei din . in ceea ce privegte baza de la Baneheia. care a fost gi el acolo. Familia sa deline informalii asupra facilitdlilor pe care susa noastrd (politicianul norvegian) le_a rapofiat. exceplia Mama a relirzat sd-mi spund orice detaliu despre aceasta. desPr localia unei astfel de ba Este intr-un munte mare. in oraqul unde m-am ndscut gi am locuit inainte de a pleca din Norvegia. cianul norvegian gi inlormaJiile pe care vi le-a comunicat ?n scrisoarea lui cdtre voi. dar acegtia creeazd diferite mArci. cu cAJiva ani in urmd. cum ar fi cA marile corporalii ale lumii din domeniul electlonicii sunt.unnak. dar nu i-a fost permis sd intre in acele camere. din cAte a . a spus ea. norvegian. Acesta mi-a dat ceva mai multe detalii. Iatd in continuare mesajul corespondentului nostru: <Stimatd echipd Project Camelot. El mi-a spus c5. provin dintr-o familie de militari qi qtiu de la mama mea. Mama a fost gi la altd bz\ in zona numitd Evje. evenimentele din preajma anului 2012 etc. Tocmai am citil arlicolul dumneavoastrd despre politi. A mai spus cA nu poate sd-mi spuni mai multe despre ceea ce se afld in interior sau cur1l arata aceasta. cu diferite destinafii.. iar sferele sunt probabil nigte radare putemice. care conduc aceste corporaJii in totalitate. fiind condus intr-o camerd speciali unde a lucrat cu computere conectate la sistemele militare.86 An. dar nu este sigurd de dimensiunea ei.

Pot sd menlionez totuqi cd el a fost adoptat de mic Ai.I 88 An unnak. Am fost acolo de mai multe ori. care erau amplasate la o addncime foarte mare. s-a aflat ce din $apte oameni care au lucrat impreun[ la unele proiecte in aceastd localie. patru au murit de cancer. vArf De asemenea.ki versus An unnak. aceasta insemnAnd a face posibild viala pe Marte pentru oameni. In primul rAnd am sa vi prezint nigte hdrli gi fotografii ale zonei in care se afli aceastd bazd subterand despre care am mentionat anterior (de la Baneheia). Din pdcate. in loc sd foloseascd nave spajiale. in 2001. cdldtorii in alte dimensiuni.unnqk ki versus An nnakki 89 v6zut. Personal am vizital citteva dintre acestea. El a sus{inut ci se lucreazi la <terra-formarea>> lui Marte. accesul persoanelor neautorizate liind interzis in acea perioadd. a fost crescut $i pregdtit ca se lucreze pentru guvern incl de la o vdlstd fragedl. gi lucra la materiale matematice gi gtiin{ifice extrem de complexe.ki An. El mi-a spus cd oamenii <elitei> sunt in contact de conform propriilor sale relatdri. cdnd mama incd lucra pentru ei. am ajuns intr-o . de asemenea. degi pare se existe ceva viald in subteran. El mi-a confirmat faptul cd existd o mullime de baze subterane gi cd in unele dintre acestea au loc tot felul de experimente qi cercetAri ciudate legate de: cdldtorii in timp. in fotografia de mai sus apare zona Gimlemoen care a aparfinut armatei. La un moment dat. tehnologie extrateresftA etc. un ziar noruegian din oragul Kristiansand. acest articol nu mai este disponibil pe internet. prietenul meu a dispdrut subit qi ?n ultimii ani nu am mai putut sd iau legdtura cu el. El era intr-adev[r un individ extrem de inteligent. unele dintre vechile buncdre qi sisteme subterane au ramas in continuare acolo.. gi cd el insugi a parlicipat la procesul de re-creale a unei nave spaliale pentru care s-a folosit simularea pe calculator qi mi-a aritat scheme complexe (generate pe calculator) precum qi ilustralii cu aceastd nav6. acea locafie ar putea sd gdzduiascd cAteva mii de oameni gi cd era extrem de mare qi echipatd cu tehnologie permanent cu planeta Marte gi cd dispun chiar de anumite porli stelare (stargates) de acces la planeta Marte prin care pot cdldtori pAnd acolo in cAteva secunde. informalii uluitoare referitoare la bazele subterane gi la alte activitdli ale guvernelor. personal pot spune chiar genial.egian pentru controlul qi supervizarea transportului feroviar) mai mulfi ani. Recent au inchis in mod oficial toate operaliunile militare in zona Girnlemoen gi au transformat-o in campus universitar. care a lucrat pentru NSA (Inspectoratul norr. in acest moment. Mafte este o planetd mai mult sau mai pulin moartd la suprafale. pe care mi le-a arAtat gi despre care am discutat in mai multe ocazii. mi-a furnizat. Unul dintre prietenii mei. din cauza inteligen{ei sale $i a altor <abilitdfi> pe care le avea. Aceaste inforrnaqie a fost publicatd in Fedrelandsvennen. Cu toate acestea.

Nu cred cd cineva qi-ar fi concentrat atenJia qi finanlele degeaba. in baza unor informafii precise. in afard de Probabil cd la prima vedere vi se va pdrea greu de crezut cd existd guverne. ducAnd la acea camerf. pe sub rdu.-ului. Ceea ce ne spun ei. astl'el incdt addncimea la care se afld baza in interiorul muntelui poate fi doar speculatd. De fapt. ) Am descoperit ceva care seamdni cu nigte gduri de ventilare. care avea pe ea o roate nr incuietori. Dacd exista vreo conexiune intre bazele din Gimlemoen gi Baneheia. Franla. organisme. presdrate pe intreaga suprafa![ a Terrei.une atit de pregnanti incdt s-a transformat in propriul nostru dugman. China. vd rog sd vd facefi propriile cercetdri gi si trageJi propriile concluzii. deoareie ar-r o mullime de antene qi alte dispozitive ciudate pe acoperiq.unnak ki An unnak. oameni care sunt implicafi atat de tare in aceastl teorie a conspiraliei. observali c6 munlii Gimlemoen gi Baneheia sunt foafte apropiali.ru. iar in camerd se afla apd de jumdtate de met. Am observat de mai multe ori personal mililar inarmat in fala intrdrii bazei menlionate. aga cum am menJionat mai sus. Aceasla este un lucru ciudat. iar noi ceilalli nu $tim nimic. in mijlocul pidurii. SUA are 130 de baze subterane qi un <buget negru> alocat acestui tip de activitate de aproximativ 1. am gdsit un buncdr care merge mult in subteran. cu uga metalicd uriagd imposibil de deschis. nu am nicio idee. Nu am putut sd deschid gtiu ce se afla in spatele ei. Elvelia. Chiar dacd aceste informalii vi se par de domeniul S.unnak. este un munte uriag.ki versus An. Struc incadratd de cerc este intrarea care duce in munte.i departe de orice drum. cu lacuri deasupra. lumea in care trdim ne-a transformat in roboli bine structurali. fiind desp[rtiti doar de apa rdului. deoarece Norvegia nu este o lard in care politigtii sau militarii sd aibd arme asupra lor. Structura albd din dreapta reprezintd alte clidiri care probabil deservesc baza. nu au voie spun cd Norvegia nu este ca Irakul qi nu are nevoie de astfel de baze subterane $i de control militar. cu o intuilie blocatd gi cu o rali. dar. Ceea ce vd pot spune cu siguranld este faptul cd lumea pe care o cunoagtem nu este ceea ce pare gi cd aceastd magindrie a dezinformdrii este bine pusd la punct. precum gi la poli.ki versus An unnqk ki 91 camerd mare. cd sunt baze militare sau depozite. Dupd cum vedefi. cu o ugi imensd de fier. VA dau dreptate. cazul in care guvernanlii qtiu cu siguranli cd ceva cataclismic urmeazd se se petreace.30 miliarde de dolari. in partea superioard a acestui munte. Ce rost ar avea aceste addposturi care sc intind pe sute de hectare qi care sunt construite sub forma unor orage! cu locuinje avdnd surse . Nu uitaJi ce se cunoa$te existenla unor adevdrate orage subterane. Vd daji seama cate sunt incd ascunse publicului larg? Nu trebuie sd ai o imaginalic apocalipticd pentru a realiza faptul cd ele au fost construite cu un anume scop.F.I 90 An. Rusia. sunt informalii menite sd ne adoarmd vigilenla. care bdnuiesc cd asigurd pdtrunderea aerului in bazd. Aceasta a fost in Gimlemoen. Aerisirile sunl plasate in zone inaccesibile . De asemenea au apirut informalii despre existen{a unor asemenea baze subterane situate qi in alte localii cum ar h: Alaska. Aceste construclii gigantice sunt in administrarea armatei qi au fost construite sub directa supraveghere a acesteia. Acestea sunt cele care se cunosc. De asemenea.

in spiritualitatea noastrd. Noi suntem divergi sub aspect fizic. cale afirmd cd in urma prefacerilor. care insd nu au amploarea celor din striinatate. Calea cdtre care ne indreptdm este cea de unicitate a conEtiinfei.unnak. in misiunea lui. Nu este suficient sd md programez pe mine ci strddania mea trebuie sd cuprindd intreaga lume. se ii asuprim. inducerea ideii de a fi mai presus decdt celllalt. Eu consider ci a venit timpul sd ne fEurim propriul destin prin propriile potente. i ilor. valuri de iubire te vor invdlui qi vei fi apdrat de orice va veni. canalizarc. gi da sunt nalionalistd. Trebuie sd inlelegem odatd pentru totdeaund cd la nivel subtil noi toJi suntem o entitate gi formim un intreg. De aceea suntem astlzi aici. o parte din teritoriu va fi acoperit temporar de apa. Dar dacd v-a!i uita in jur a1i vedea cd toate I mbardament informalional. etc. EL nu a dat anuuritor persoane dreptul de a liotdri in numele majoritilii gi Dici nu i-a licu1 stapani pe resurse $i bogalii. Dacd emili grAnduri de iubire. dar intr-un mod diferit de ceea ce se intelege in mod normal prin aceastd afirmafie. sa cream haosul. climalizare. S_a I incercat prin toate mijloacele anihilarea unitdlii nalionale I 9i a istoriei. sd ii atacdm. dar mili la nivel vibrafional. din neptiinld sau sub falsi indrumare. sd ii batjocorim sau mai rlu si ii ucidem. ca in acest univers ceea ce semeni aceea vei culege. dacd suntefi oameni. L-rtotdeauna cdnd veJi fi pugi intr-o asemenea situalie sd ve gdndili ci ei sunt fra{ii noqtri gi cd toli avem acelagi pdrinte. Noi toli suntem pdrlicele din acelagi Creator. de unicirate dar in sensul meschin al cuvdntului. El ne-a IEcut asemeni Lui gi ne-a dat cel mai minunat dar qi anume acela de a crea.92 An unnqk-kiyersus An. . dar lara mea este Terla gi md consider egala tuturor fiintelor de pe ea. de control al teritoriului. Noi toli suntem frali in1o1i 9i strdluce$te aceiagi bucdficd de scdnteie divind. Din cate $tiu gi in Romdnia existd asemenea baze. Creatorul ne-a fEcut egali gi ne-a dat spre desdvArgire un loc pe aceastd supelbd planete albasfA. cici traim intr-o mare informalionald in care totul se propagd asemeni unei unde gi a cdrei reverberalie se intoarce mai devreme sau mai tdrziu inapoi. dacd nu pentru a addposti la un moment dat un num6r finit de oameni.ki versus An unnak ki 93 de curent proprii. Numai infelegAnd acest aspect vom putea atinge desdvdrgirea. Nu am argumente care sd suslind aceastd ipotezd. Se pare cd noi am ales. ea ne-a fost indusd de milenii pdnd cAnd a devenit una cu natura noastrd.ki An unndk.reia universald. Vor veni in curdnd vremuri in care vom fi indemnali sd ne rdzbundm pe fralii nogtri. $i cel mai important lucru. Deci. I brlizarea unitdlii nalionale. Creatorul nostru nu este gelos gi rdzbundtor. $i mai cred cd tocmai de aceea Romdnia a I fost supus[ in ultimii ani devalizdrii gi distrugerii.. Cred cu toatd tiria in bundtatea acestui popor. ci este bun qi drept. dar cl. EL nu ne_a impa4it pe nalii $i nici nu ne-a dat in st[pAnire parcele de pamant. $tiu cd vi se par cuvinte mari. Frica nu este a noastrA a oamenilor. Eu sunt nalionaliste. sd nu vd fie frici de ceea ce va veni. Am fost adesea acuzatd de nafionalism. au fost construite pe vremea vechiului regim cu scop niilitar. care deschide orice poartl este cheia iubirii.

. R: Da. md rog.ki versus. $tiu cd tu spui ca acesta este un pamant binecuvdntat qi cd va fi ferit de multe rele. dar din cdte qtiu se incearcl captarea A: petrolului. noastre.tnnak.. sd vedem cAt rezistd valva. care $tie cam ce am frcut eu in ultimul timp gi care imi cunoa$te preocupArile. M-am angajat la o firmd care se ocupd cu cercetarea mediului. pe propriile-mi picioare gi de aceea consider cd acolo este locul meu. Suntem un organism independent. Venit in vacanjd in Romania m-a contactat $i mi-a spus cd vrea sa imi povesteascd anumite evenimente cu care s-a confruntat in ultima perioadd. BdnurrediaEutlcolo. in mdsura in care ili poli pdstra independenla in momentul in care primegti fonduri de la guvem. bunii nogtri cond.Atori intrd in subteran.94 . insd pe mine m-a dezamdgit. iesc cd gtii ca s-a produs un-eiEnlilcnt Da.ki toli minunalii.vrea sA vd propun un scenariu. Problema pe care doresc sd o aduc in disculie este cea a dezastrului din Gloful Mexic. Este un vechi prieten. Am auzit. imaginali_vd cd IV Urmdtorul dialog. Robert: Dupd cum gtii.Am inleles cd s-a reu$it montarea unei valve care a qprit scurgerea. R: Se incearcd captarea. etc. magnificii. Vin din cAnd in cdnd spre a-mi vizita pdrinlii. pe care xrmezd sd viJ relatez l-am purtat cu o persoand care face parte din mediul qtiinlific $i care in prezent lucreazd in striindtate. Aryana: $tiu cd tu lucrezi in cercetare. a solului. bdnuiesc cA afi intuit ghilimelele.ln unnak. Jara in care locuiesc mi-a dat posibilitatea de a trdi demn. dar nu mai am de gAnd sA me intorc aici. gi noi in Ag. a alimentelor.4n. eu nu mai am nicio legdturd cu RomAnia.. Cu toate acestea simt cA am datoria de a spune oamenilor anumite adevdruri pe care le cunosc.

tot degeaba' A apirut o noud A: Care? tAqnegte R: Solul s-a crapat in dou6 locuri 9i petrolul va opn tn liber gi nestingherit pe acolo qi nu pare cd se rialele biolog bdteau caP in voci gi argum . nici nu mai poate fi vorba. in prezent zonele afectate. Este pentru a doua oarA in istoria umanitAlii cAnd se incearci forarea la o addnc. ki v ersus A n unna k. In prezent nu se $tie exact nici mdcar cAte tone de 1i1ei s-au scurs. Este o catastrofE. Acum au incercat British Petroleum $i uite ce a iegit. Este cea mai impofiante zond. de exploatare piscicolS gi de aceea impactul asupra acestei piele va fi enorm. Gandegte-te cd din 20 aprilie. dar nimeni nu gtie cdt va curge. Asta va amplifica gi mai mult efectul. dupa Alaska. $i asta nu este tot. Prima datd au forat ru$ii. viteza valului de lifei ar putea cre$te. De scafandri nici nu poate fi vorba. Nu avem de-a face cu o cantitate finitd de produs sau cu o scurgere ce poate fi cuantificatd.A fost o mare gre$eal5. milioane de litri de Ji{ei s-au scurs zilnic in Golful Mexicului. Sunt experli care avertizeazd cd in cazul unei noi erupfii. pescuit.i cicloni. sunt Louisiana qi Florida. ceea ce ar duce la o catastro{E ecologicf. S-a incercat trimiterea unor submarine robotizate. care s-ar putea intinde pe zeci de ani qi care in cel mai riu scenariu ar putea fi globali. A: Sd sperdm cd noua instalalie va !ine' problemA' R: $i dacA $ne. De restul. insb firi sncces. Se pot face doar estimari.De aici se oblineau cele rnai mari recolte de pegte. de cAnd a explodat platforma 9i prine in prezent. insd diferd mult condiliile. ki An unnqkkiversus An'unnakki 9'7 Plesiunea este uria$e. respectiv ecosistem.unnak. care se pare cd au ajuns la o adincime nemaiatinsi.96 An.ime atat de mare. Unde mai pui cd este gi sezonul in care peste golf trec zilnic milioane de pdsdri care se duc c5tre linutul Louisianei. Poate doar la evenimentul de la Valdez. datoritd existente adAncimii mari la care se afli 9i a presiunii acolo. Aici vorbim despre o exploatare marind. scoici. stridii gi creveJi. Grav este cd s-a intAmplat intr-o zond instabild climatic Ai intr-o perioadd in care sunt a$teptate uragane . in a1'ara celor din imediata apropiere. A: Dar pot rezolva problema? R: Din cAte vid nu. turism. Nimeni nu a mai lbst confruritat cu a$a ceva.

An. dar nu au putut sta prea mult deoarece au fbst forlali de citre guvernul britanic si paraseasca zona. la un congres de gtiin!6. cam prin 1946. perioadd in care se susline cd ar fi avut loc in rdndurile florei gi faunei o mortalitate in masi. In 195 I . Speriali au invadat partea de nord a Iranului. Teroria modernd ruso-ucrainiand susfine in prezent cd petrolul este o substanfd primordiale. Rusia a ajuns la concluzia ci zdcdmintele petroliere sunt limitate gi ca cea mai mare rezervd de care dispunea se afla in zona Azerbaijanului. morlalitate explicatd prin teoria meteoritului uriaq care a cdzut in aceea perioad5 pe pdmdnt. prin care.ki versus An. funclie dc materialul avut la bazdl qi mai existd: -teoria abiogend care are adepii pulini 9i care postu- in diverse zone.98 fie cealalti. Bineinleles cd teoria este contestatd. felul in care rezervele sunt generate qi modul optim de extracfie. ce nu are legdturd cu dinozauri gi peqti morfi. iar conform acestei teorii perioada de formare a petrolului este de cca.ki An unnqk. A: Dar de ce sunt deranjaJi vesticii de teoria abioticd? t PdmAntului. De aceea au investit masiv in cercetare. care are o migralie ascendentd' Existd mai multe tipuri de 1i1ei. afirmAnd apoi ci petrolul este o substanld primordiali care vine de la mare addncime. Nikolai Kudriavlev a postulat existenfa unui petrol abiotic. dar ci Ei aici resur"ele se apropie de sffu$it.400 milioane de inceput in perioada Devoniand.unnak.ki versus An-unnak. in anumite zone (dj fracturd>. care a declangat tempelaturi ani. fiind acoperite ulterior de sedimente.ki 99 Trebuie si il amintesc Ai pe marele chimist rus Dimitri Mendeleev care a studiat ipoteza lui Lomonosov. petrolul ar lAgni cdtre suprafafe.i. care se afld la mare adAncime. 350 .unnak. dorind sd descopere originea petrolului. El a susfinut existenla unor falii la mare addncime. ipotezd suslinutd apoi qi de alli oameni de gtiintd ru. francezii gi britanicii nu ii vor ldsa sd opereze in zond gi cA intreaga lor atenlie trebuie sd se concentreze citre descoperirea de noi zacdminte in interiorul granilelor lor. Dupd cel de-al doilea rizboi mondial. Pe scurt. in prezent exista doud leorii: -teoria biogend de formare a zdcimintelor de petrol care susline ca petrolul ia nagtere din organisme marine care dupd moarte s-au depus pe fundul mdrii. Aga au realizat cd americanii. . sub influenJa unor presiuni 9i temperaturi ridicate se unesc Ai devin cunoscutul petrol. Formarea liieiului ar fi gene sunt denumite roci mamd a zdcimintelor de petrol Aceastd materie.

unii sd vrea sd ne forfeze sd A: aga ceva. se concentreazd in grdsimi gi in mdduva osoasd. cine crezi $i cf. pentru care este toxic. Nu am argumente gtiinlifice care sd susfind o astfel de teorie. iar zdcdmdntul este uriag. Asta inseamnd cE lileiul va fi pufiat de curen(ii oceanici gi va ajunge in cateva luni in nordul Europei gi de acolo va inconjura intregul glob. Eu rimAn la pdrerea R: Eu nu cred mea. iar inghilirea sa . iar in concentrafie ridicatd paralizeazd simlul mirosului qi nu poate fi detectat de om.unnak. Poluarea este atat de mare incAt va afecta ecosistemul gi oamenii din zond zeci de ani. Este ca gi cum s-ar fi infepat o artera. Benzenul iritd ochii. Hidrogenul sulfurat este extrem de toxic Ai uqor inflamabil. cd nu se trage un semnal de alarmd cu privire la consecinle. ar vrea aga ceva? Mi se pare o utopie. Asta md frdmAntl.unnak ki An. iar la concentralii peste 0. blocdnd formarea globulelor sangvine in aceasta.ne$te cu fo4d maximd. Totul va fi expus poludrii. ki yersus An. Mai grav este faptul cd odatd cu lifeiul apar gi compu$ii chimici specifici. A: Despre ce substanle este vorba? R: Despre hidrogen sulfirat. In concentratie redusd are miros neplicut de oui clocite. Tofi stem in dar existd gi posibilitatea ca ^ Da. impiedicd absorblia oxigenului gi opregte respiraJia la nivelul celulelor. Odatd intrat in organism. Benzenul este o substanla extrem de inflamabili. Atacd sistemul nervos.100 A n. amestecul vaporilor sii cu aerul fiind exploziv. Problema este ca nu se spune nimic. Va fi o catastroid planetara. care ar face orice spre acelagi loc. plecdm la un anumit moment.cd existd grupuri a-9i atinge scopurile. A: Dar nu se poate sa curgI la nesfer$it! R: O sd curgA ateta timp cAt va exista petrol acolo. pielea gi clile respiratorii. repet.ki versus An unnak ki 101 A: Fa eu cred. In zonele de iesire lifeiul fa. cA a fost o gregeald. benzen $i clorura de metil.1% poate ucide in cdteva secunde. Pot aduce modificdri genetice pe parcursul mai multor generatii. R: Nu am informalii in acest sens. Iar daci nu se opreite va fi haos la nivel global. Din pecate se pare cA nu se va opri in curdnd. in funclie de concentralie $i de durata de expunere poate produce efecte cronice sau acute. iar acegtia sunt toxici qi d neazd sandtdlii in moduri inimaginabile.u nnak.

dar sunt doar teorii. Eu 1i-am spus toate astea nu pentru a te speria ci penru a le spune celorlalli. degi imi doresc sd nu fie a$a ceva.i erea.102 An. De ce? A: Pentru cA cineva are interes sA nu panicheze lumea.unnak. A: $i atunci ce ar trebui sd facd lumea? Sd gtii cd in urma cd4ilor mele mulli imi trimit mesaje spundndu-mi: Bine. dar nu am solufii. Austria gi o buni parte din Rusia. ki 103 poate cauza pneumonii chimice gi corodarea mucoasei A: Dar cred din apd. h versus A n. Din informaliile pe care le am chiar gi curdtarea zonei se face ftri prea mare tragere de inim[.u nnak. dizolvi plassA existe. in acea regiune. gtim. Crede-md cd s-a incercat tot ceea ce este omene$te posibil. poate intervenJia divind. In rest se vede neputinla pe fafa lor.unnak.unnak.tie. O sd fim inconjurali de apd. atunci sd gtii cd R: S-ar putea si aibd dreptate. degi substanle care ies odatd cu petrolul.ki An. In caz cd veli avea genul dsta de probleme sd gtili despre ce este vorba. Bineinfeles ce ele sunt gi in atmosfer[. Nimic nu dI rezultate. atunci clar va fi poluare masivd gi in alte pd4i de pe glob. Toatd lumea se mobilizeaziL cdnd apar televiziuni sau cAnd vine cineva de la guvern. Cehia. cd existd filtre care sa extragd substanfele R: Nu gtiu aceste vor inventa. sunt preluate de nori gi aduse apoi pe pdmAnt prin ploaie.ki versus An. in zone diferite. ce trebuie sd facem? R: Eu personal nu gtiu ce sd fac Ai incotro sd o iau. la fel 9i I Ungaria. Eu nu cred cd s_ar crea panicd. Dacd omul nu . A: Bun. A: Deci nu existd nicio solulie practicd? R: in prezent nu. Avem vreo soluJie? R: Nu qtiu. A: Dar la noi gazele nu vor ajunge? R: Ele sunt foarte pregnante in acea zond. Oricum t I Rom6nia are o pozilie geografici de exceplie. dar nu o sa o putem bea! ticul gi corodeazd metalul. R: In prezent nu existd nimic concret. nu i. Se sperd gdsirea unor metode prin care sd se astupe locurile. Fiecare sd faca ce crede de cuviinld. o sd se ajungd la nu cel em cd erup{ia qi la nivelul vom avea probleme mari cu apa potabild. dar poate se aerului $i nu se mai permite accesul. R: Nu mi se pare corect. Bdnuiesc cd aici nu prea ajung aceste informalii. adici i . dar toxicitatea maximd o au acolo. Daca acest ciclu este unul continuu. A: Eu totugi nu pot crede cd nu exista o solulie. a continud aga. Este adevfuat ca am informaliile necesare. Dar dacd nu se face nimic.

Aceastl centura fotonicd incercuieqte Sistemul Pleiadelor.000 de ani. ca o centurA.ki 105 i' I in sistemul nostru solar. compacte. Acest aspect are un impact major acli arfio sistem gi \ \ protej ate? R: Am auzit. A: Bine. Inifial s-a crezut cA este o nebuloasi formati din gaze cosmice sau praf. asta este ceea la ideea ci el gtie ceva. Vezi tu. Absolut totul se invdrte.on" uor-f. Nu s-a dat mare insemnitate acestei descoperiri. de unde gi numele. Aici este vorba de mii de ani. dar nu vdd legdtura dintre noi gi centura fotonici a pleiadelor. demonstrate fizic. jurul Soarelui? A: La fel cum Terra orbiteazd in R: Da. Ea a suscitat interes abia in momentul in care s-a constatat cd localia nebuloasei coincide cu proieclia orbitei Sistemului Solar. Totul are o logicd. Aceste vortexuri dau nagtere unoi oi6ite"naiwale. dar noi parcurgem rotalia intr-un an de zile.104 An. Sistemul nostru Solar orbiteazd in jurul cen' trului galaxiei. preiG6ilite. Eu cred cu tdrie ci Universul este o fiinla vie. R: Centura aceasta este formatd de fapt din benzi. denumita gi Soarele Pleiadeior. Dar el s A: Da. Universul este fomat din v-gllelwi energeticecare au o migcare centripeta. totul este un intreg.ki versus An unnak. la o distanli de aproximativ 400 de ani lumind.unnak. Totul se migcd la unison gi toate energiile generate sunt similare.unnqk ki versus An. Aceastd zond a fost descoperitd in 1961 de cdtre o sondA spalial[. Un ciclu complet dureazd aproximativ' a$a numitd centurd de 1 .-'-r 26. impreund cu Sistemul Solar ne invArtim in jurul centrului galaxiei. care .w|nak. A: $i centrul galaxiei unde se afld? R: El se afli in Constelalia Pleiadelor. fotoni.ki An. c ile evenimente sa se produca gi cd anumite . Centrul constelaliei il reprezintd steaua Alcyone. A: $i noi urmeazd sd ne intersectdm cu aceastd mas[? R: Da. $i noi.

ki rersus An. dat nu tur lucru bun.ki 107 A: Asta ar fi un argument care sd sprijine afirmafia cd acum 11. Va fi ca o noud na$tere. Dar de deschis. Este $aDSa noastrd sd ne schimbdm. insd ele sunt o solulii pentru ecua{ii fizice. Se presupune cd iegirea din capdtul gdurii ii apare observatorului drept un glob. la o noud lume. care se va deschide la un anumit moment? R: Sunt aqa numitele gluri de vierme. sunt teorii. A: $i dacd totugi suntem in pragul intrArii in centurd? Prea multe voci fac referire la sihirnbare. Md rog. A: Dar teoretic ele sunt posibile? R: Teoretic da. a spafiului este o sulsd puter_ nicd de radialie electromagnetice ce poate fi detectaid atdt in spectrul vizibil c6t qi in cel il luminii de inaltd frccvenld gi al razelor X. Nu existd do_ ambele emisfere. f'apt care va aduce cu sine fluorescenta tuturor corpurilor. am auzit de asta.. unnak.spec. Gdurile de vierme sunt construc{ii matematice care leagi zone indepdrtate ale universului folosind o scurtdturd. Nimic atiinlific. care in loc sd se deplaseze la supratala mdrului o ia pe scurtdturd prin interior.000 de ani a avut loc potopul lui Noe? poate fi Asta un argument? R: Poate fi. sd se topeascl gheala 9i intreg Pimintul sd fie inundat. A: Tu ai auzit de o poafta stelarA. Oamenii vor evolua prin ridicarea nivelului corytiinlei. Asta este o lume noui. dar este dificil de afirmat. de ce nu ar fi posibile 9i fizic? .Sunt ipoteze. Se pare Je PaIg 94-vaglluenta tot viul. Asta inseamnd cd doar anumite zone vor putea fi ferlile gi deci locurbile. de puntea EinsteinRosen. A: Se spune ce intrarea in Centura Fotonicd va aduce lumii o noud spiritualitate. existi gi teorii confbrm cdrora o Terra va intra intr-o noud dimensiune gi o altd 'ferra va rdmAne in aceastd dimensiune. insd sunt solulii R: $tim cd aceastl zond.unnak kiversus An unnqk. la o viald mai bund. Asta nu inseamnd cd sunt realizabile. De asemenea se presupune cd cel ce ar cdldtori printr-o astfel de gaurd ar avea o vitezi superioard vitezei luminii. care reflectd mediul inconjurator aflat la celalalt pol.ig! datorira radialiilor qi ui uG. teoretice pentru ecualiile teoriei generale a relativitdlii. l---^-:-rr-.\ 106 An. Tot ceea ce a tbst se va duce lasdnd loc unui nou inceput. Se face aceasti analogie cu un vierme. Adicd viaJa va putea fi trAitd doar la Ecuator. nu am auzit sd se fi deschis vreuna. R: Da. . A: $i dacd sunt posibile teoretic.a rot ceea ce se in cheamd elec S_a demonstrat ci o 'ictivitaie int dica nivelul de exci_ talie a atomilor.ki Ah ltn1ak. Unde mai pui cd lipsa de ploaie datorati ghelii in exces va face ca radialiile sd creascd.

"r4i rnuebarea este dacd ceea ce vad va fi gi realitate. dar de iegit nu iegi. asta nu inseamnd cd este demonstrat cd . Oricum prin gduri se poate circula in ambele sensuri? Adicd dacd intri p"f . Intri. avea int"res sa faca aceste manipuldri? A: Cei care nu vor sd ne scape din mAnd.T:. A: Dar porlile tarca? de trecere intre dimensiuni. }...Totugi plecrind de la teoria trage cat mai multe suflete. aflat la capdtul tunelului.qi ar vedea o lume mirificd.:'iT ilf. Sd presupunem ca la un anumil momclrt pe r erra s-ar deschide asemenea gduri. a"-ie nJ'* ..'. .rupun"rn "a 3l:i ar fi foamere. R: Cam aga ceva.. A: Adicd r[mdi blocat acolo? R: intr-un fel."*i. dar in mintea ta tu te afli permanent in trecere. Am auzit qi eu anumite zvonuri. tu stai prins in trecere. Intri intr-o tiacfiune de secundd.. Nimeni nu a iegit sd ne spund de aceste lucruri..d ". S_ar uita in interior. dar pe alte planete poate.ri Daci srapdnesc rimpul gi . R: $i cine sau de ce crezi cd a. nimic palpabil. A: Dar gi Vaticanul a admis intr-un mod voalat existenfa unor forme de viatd extraterestrd. drsrrugere gi cd oamenii s_ar lnorepta cu incredere cdfe aceste portaluri.. A: Asta este cea mai tare informafie! Habar nu aveam. Nu iti ascund cd am primit informalii ci guvemele vor admite in curdnd faptul cd sunt in directd legdturd cu anumite civilizafii galactice. Nu ar putea sa iti . unor bilirA R: Pentru ca gtiinta ac demonstreze practic ace viitol ne-am putea trezi a dar in prezent este imposib A: $i globul de care vorbeai.. imagini n-"u ar avea legdturd cu realitatea existente "r..u fi r. pdnd nu vid nu cred.ki 109 rostul. telepor- f.Oricum eu vdd aici o hibi.i .108 An unnak. st[pdni gi realitatea? A. Teroria spune ch odatd intrat timpul capdtd altd dimensiune pentru cel in cauzd.. iardgi. Pentru tine timpul inceteazi sI mai existe..s. molecular.. rie. A: SI presupunern ci cineva ar avea intenlia sd te facd sA treci prinlr-o asemenea gaurd. Adicd tu intri intr-o gaurd de vierme gi faptic rdmdi acolo. Tu ili dai seama ce cantitate uriagd de energie ar fi necesard pentru a descompune un corp la nivel subatomic.e adormi simrurire 3 si:n'ild. dar trebuie si existe aplicabilitate. ^ iii"iiil"o"ii' extraterestre.ki An unnak ki versus An unnak..qyfi.1 asemenea posi_ gr de posibilitatea realizirii R: Teoretic da.. Sd p.J. haos. arunci cu siguranrd u. put. . .J icolo? R d1. cum cd in timp au existat intdlniri cu anumite forme de viafd spre r. Dar repet. sunt consideralii teoretice. sunt speculalii. in teorie poli presupune orice. . doar cd tu nu realizezi.ki yenus An unnak. A: Pe Tena nu. A: Eu il vdd. R: Iardgi. nu poale fi rnanipulat? R: Curn adicd manipulat? . R: Toate exisrd in teorie. dar vei sta un infinit. . A: Cum adicd? R: Simplu. Cei care ne conduc de milenii gi care au interes .l.r1un" a.. apoi sd il teleportezi gi sd il remateriahzezi in alt loc? Nu existd aceasti energie pe Terra. in timp ce pe pdm6nt se scurg anii. R: $i eu admit..u.Ji'. .pu1irf .Ei nu au logicd. dar sunt zvonuri._ recteze anumite imagini care sd te atragd.'p"_lm"rff*f.

primele expedilii germane cdtre Antarctica. au inceput cam prin 1903. nazi$tii s-au concentrat in mod deosebit asupra unei zone din regiunea Queen Maud. . lacuri gi izvoare termale. Este o posibilitate. Personal cred ca aveau mai mult interese pecuniare $i militare. atunci poli presupune cd sunt pamantene. Daca sunt pdmAntene sau extratereste nu gtim. GAndeqte-te ce ei au cartografiat sute de mii de kilometri din Antarctica gi cd au descoperit teritorii imense care nu erau acoperite de gheald. A: Dar dacd de fapt germanii descoperiseri. nimic special. A: Ili dai seama cd nu degeaba armata americanA a pomit cu o intreagd flotild cdtre acea zond' Aveau ei ceva informalii! Poate chiar gtiau de un contact E. o energie speciali? Dach li se ardtaseri anumite secrete atunci cdnd au ajuns in Antarctica. Acolo era o zon5. .ki Yersus An unnqk ki 111 existd. in urma interactiunii cu anumite forle extratereste. pegteri. nnqk kiversus An unnak. R: Te ref'eri la Amiralul Byrd? A: Da. insd abia in 1938. R: Sunt poze cu amrmite obiecte zburAtoare. dar asta nu inseamnS. inainte de sfhrgitul celui de-al doilea rdzboi mondial. sigurd de experimentat pentru cd nu mulli puteau ajunge $i de asemenea era o zond. Cdutau ceva cu care sd cdgtige rAzboiul.ki An. R: Pdi exact de asta i1i spun ci aceste obiecte zbur6toare sunt posibil pdmAntene.T.unnqk. filmulete cu nave extratereste. nepopulatd gi deci nu exista riscul unor scurgeri de informatii.1l0 An. prin '40? R: Oficial. au fost capturate de cdtre . Probabil cd acolo gdsiserd un loc bun pentru a-gi construi o bazFL mllitard. Probabil cd acea zona corespundea intereselor lor gi de aceea s-au hotdrAt sd revendice teritoriul gi si il numeascd Noul linut $vab. Dacd te gAndegti la Societatea Thule gi energia Vril. A: Dar sunt poze.

instrumentele de mdsurd a activrtdlir solare au trehuit recalibrate. prima problemd gravd o vom avea c:u explozrile solare. Mintea umand are darul de a face din lanlar armdsar. Tu vezi ci soarele a inceput s5 aiba un comportament ciudat? R: Eh. Este o reacJie la ceea ce se irrtdnrpla in llnivers. unnak. R: Putem plesupune orice. Dupd furtuna solzrd drn rrorembne 2003. ^-e. 9i va fi 9i mai intens acest bombardament ener- A I{ tarA. cd au zburat cu nave. A [Jrn rntbrmatiile pe care le delin gi care vdd cd se adeveresc din cc. Eu vorbesc de ceea ce se qtie qi anume nazigtii aveau cercetdri in domeniu.. intr-adevdr se intAmpld cd a. ki versus An. dar astea sunt supozifii. intr-un mod simPlist.ki versus An'unnok ki 113 care le-au dezvlluit anumite secrete? Nu putem presupune cd la randul lor americanii au ajuns acolo $i intrand in contact cu aceleaSi fiinle au ajuns la concluzia ci decdt sA spuni adevdrul mai bine dau <vina> pe nernli. asta cu soarele se qtia mai de mult. Sunt tot legi ale fizicii. R: $tiinla este in continul expansiune.112 An. explozie sosl6bit. To ui u'tiit d" o noul planetd.. Eu c:red cd timpul care va veni. Nibiru' care . unn a k.unnak. Dacd faci ceva intr-o parte. cdci scala fusese depa$rta. A. se intdmpld acum gi probabil cd sunt anumite batem caPul rd gAndim! -' dlemcnle care se srlprapun. gi deci nu puteau confirma sau infirma zvonurile. nu reprozrnta nirric special. gi mi refcr la uflndtorii doi-trei ani ne va aduce rnari surprize. Ceea ce era ipotetic cdndva se transformd in cetitudine. prea se intdmpld toate acum. dar ele sunt interdependente yi deci nu trehue sa exageram. cd au fost coborAli in adAncul pemantului. care oricum nu se puteau aplra. vei avea un rdspuns in cealalti. ki An.fost deja vazutd undeva dupd Pluto? se pare A. Faptul cd acum avem parte de anumite fenomene cumulate. dar cu toate astea existd anumite legi ale fizicii gi matematicii care nu p()1 ii anulate. expulzie de materie. Tiebuie sd rAmanem ralionali. in ce mai mult. cdmp magnetic terestru fotuqi. t)a. cd au fost iniliafi de cdtre reptilieni.

Oficial HAARP adicl High Frequency Active Auroral Research Program se ocupd cu bombardarea atmosferei superioare numitd ionosferA.ki yersus An. El transmite unde care incdlzesc unele zone ale ionosferei cu scopul de a impinge masa in sus. trecem printr-un nor de energie. toate au o influenld. aceste fenomene extreme la nivel climateric se petrec.unnak.ki An. E clar cd se intAmpld ceva! R: Da. sunt reale gi palpabile. aceastd invazie de descoperiri. CAnd am fost eu acolo erau aproximativ 50 de antene. o antend? R: Este un radiotelescop care are o antend care emite in loc sd primeascd. Adicd cam la 65-645 km distanld de suprafala Tenei. A: Dar este un aparat. a cutremurelor? R: Da. Aparent pare un proiect gtiinlific ce are ca scop imbundtAlirea comunicaliilor. se inlAmpld. A: $i se poate utiliza programul Haarp la influenlarea climei. Undele electromagnetice sunt apoi reflectate cdtre Pdmant.ki yersus An.unnak ki 115 personal mA bucur ce trAiesc aceste timpuri.114 An unnqk. Simtul de cercetator este stimulat continuu gi bdnuiesc cd nu sunt singurul.unnak. strapungand to(ul. De altf'el am fost mai de mult la baza HAARP din Alaska gi am ceva informalii despre ceea ce se des{dqoard acolo. insd ansamblul lrebuie sd cuprindi 360. A: Totugi. Din cate $tiu exista ceva similar in Rusia. A: Nu crezi cd ar putea fi 9i implicarea HAARP? R: Ba cred. A: $i este public acest lucru? R: Bineinleles cd nu. po4iunea incdrcatd cu electricitate din jurul pdmdntului. Puerto Rico 9i Norvegia. Ji-am spus. . A: $i cine coordoneazd proiectul? R: Departamentul de Apdrare al Armatei. Soarele are un comportament aparte.

R: Nu. adicA centura de care i1i vorbeam.: [. A: Solulii avem? R: Sd informdm lumea pentru ca si igi poatd face alegerile in cunoqtinld de cauzd. ki An. unnak. A: $i cum putem gti dacd este HAARP so. Eu aga consider cd este corect. Sunt lucruri logice. Numai aqa igi pot face o opinie corectd . . Trebuie sd ne scoatem din cap chestia asta cu supranaturalul. Eu personal cred ce este vorba de schimbdri la nivelul intregului Sistem Solar $i care se datoreazd interacliunii cu norul de energie.sus. Impofiant este sa asculte ambele tabere. doar sd infelegem ci dcolo unde sunt fenomene naturale ele au o logicd fizic6. DacI qtiu cd soarele emite radialii gi stau la plajA. iar acolo unde sunt nenaturale au o explicalie $tiinlificI. dar o fac in cunogtinld de cauzd. Trecem printr-o perioadd nemaiintdlnitd pana in prezent $i este greu sd faci aprecieri. dar exista anumite calcule care se pot face.R: Da. A: Am mai putea transmite ceva cititorilor? R: Si se informeze permanent. Oficial au spus cd acest proiect este un salt R: Nu putem $ti.''t 116 An unn a k. ki v er.4n. este rdspunderea mea. A: ldeea e ca nu putem face nimic. CAnd $i unde va acliona HAARP nu $tiu. md refer la cea academicd gi la cea a cercetdtorilor independenfi. nn uk ki tt7 A: Deci armata e coordonatorul. cu omul care este picAtos gi a produs cataclisme. cu pedepse divine. dar clima se va altema aberant $i din ce in ce mai intens.si echilibratd. ki y ersus A n. unn ak. cel pulin nu din postua in care ne aflnm.niversul? .

Aryana: Tu cum percepi perioada in care trdim. 1i se pare normal6? Argus: Pentru orice om lucid este limpede cd traversdm o lume bulversatd. Aceastd crizd morald constituie cauza esenliald a momentului in care ne afl6m. echitate. abnegalia gi ddruirea sa. lume care gi-a atins limita criticd a propriei existenle. disperatd. armonie. recunoa$tere internalionald. nu doar sub aspect economic. cum se doregte a se llsa impresia. trebuie si admitem cd suntem . In prezent el este stabilit in Suedia unde igi continud munca in domeniul cercetdrii gtiinfifice. prin munca. Acestea sunt unele din pufinele motive pentru care l-am rugat sd imi acorde un interviu. derutati. Eu am mare incredere in el datoritd imaginii de ansamblu pe care mi-a dovedit adesea cd o are asupra lumii. A: Dar care este motilr. 9i sd ajungem la o solulie de evitare a catastrofei finale. ci in primul rdnd sub aspect moral. Este un om a cdrui formalie gtiinlificd il pune mai presus de orice dubiu. $i el este gi va rdmdne un cAutAtor al Adevirului. el a adus acestei minunate jdri RomAnia. mai ales sub aspectul diferenlei domeniului de interes pe care fiecare din noi il abodeazA.rl. nu sunt doar cuvinte goale. spiritual.V Argus este un bun prieten. Ceea ce m-a frapat intotdeauna a fost comuniunea ideologicd gi similitudinea informaliilor. cine este de vind gi cum putem injelege ceea ce se intAmpld? Argus: Dacd vrem sd inlelegem ceva din ceea ce ni se intdmpld in aceastd clipd. ci reprezint[ insdgi raliunea de a fi. moralitate. o fiinlA pentru care iubire. o entitate cu o misiune gi un destin foarte speciale. De-a lungul timpului.

in loc sd se pund accentul pe latura divind din om. indemnul de a sdvdrgi intotdeauna binele aproapelui . Dumnezeu a fost transformat in inchizitor. i s-a spus. rdzbundtor qi agresiv cu semenii' Istoria sa este una a violenlelor.ki yersus An unqk. ignordnd semnificalia simbolicd a legendei. gi eu cred acela$i lucru. o mare dezastrul unui rdzboi. exploatatI $i linutd in ignoranti. in loc de entitate izbdvitoare. a luptelor fraticide pentru acapaftrea de bunuri pentru dominaiie politici Si relig.ki An. ar fi fost suficiente sd fericeascd lumea prin stingerea tuturor conflictelor intre oameni. $i-a exacerbat orgoliul devenind individualist.pdcat" al Evei gi al lui Adam. s-a schingiuit..a ium il relevd cunoaqterea actuald. Marea masd a fost totdeauna minlita. i s-a spus continuu cd este separat de Dumnezeu gi. religioaqi se. indiferent. a ajuns in colaps gi nimeni nu vrea si discute cauzele . Cel ce a voit sd le releve oamenilor adevdrul. Totugi accentuarea prdpastiei economice. neindurdtor gi aspru. omul s-a indepdrtat de un astfel de Dumnezeu $i s-a preocupat fie mai mult. dupd o clipd de eufbrie. nevoia de iubire necondifionata a tuturor semenilor este o necesitate absolutA a conviefuirii in pace gi armonie.ki versus An.unnak ki 121 aici datoritA gravelor erori pe care le-am comis de-a lungul timpului prin necunoagterea adevarului despre noi. N-au putut realiza o masA criticd. A: Aqa este. a crimelor gi a rdzboaielor.sunt chintesenle de adevdruri care. omenirea ar fi fost astdzi cu 2000 de ani in avans. in egald mdsurd iubili fErd nici o discriminare. In numele acestui zeu. Mdntuirea. nu-i poate veni decdt ascultAnd orbegte de reprezentanfii de pe pdmAnt ai unui Dumnezeu pedepsitor. manevratd. dacd ar fi fost respectate. protectoare gi iertltoare a$a cum l-a infbligat Iisus 9i a. s-a spanzurat gi s-a ars pe rug. revelarea originii divine a tuturor oamenilor care decurge din condilia de fii ai aceluiaqi Tatd (Dumnezeu).120 An. Dacd s-ar fi luatd in seamd doar cdteva din invdldturile lui Iisus.unnak. in mintea multor oameni stdruie o intrebare simpld: - meditat. iertarea. Treptat. demn mai degrabl de vremurile mitologice $i tribale decdt al rurei religii constituite ulterior.i cel politic. fie exclusiv de condilia sa materiald decAt de cea spirituald. s-a excomunicat. Absolutismul religiei devenise la fel de crud ca. a fost rdstignit. A dominat . emnat decdt un cumul 9i festate de-a lungul isto- in u aga-zis pdrea lumea din Estul subvalorile Ceea ce estea' a regr- Pentru murilor comuniste a fost. treptat. dar ce putem face.ioasd. egoist. Sistemul occidental' cel mai ldudat.adevdrul" coni'eclionat de cei ce au delinut puterea politicd gi economicd.unnok. l-a culpabilizat pentru aga zisul . cum putem schimba ceva? Argus: Cunoaqte adevdrul gi adevdrul te va face liber. politice gi nu numai a existat din vechime 9i existd ntuat.. Invaleturile marilor spirite nu ne-au fost suficiente.

Acum mai mult decdt oricAnd suntem chemali. Existd acum o intreagd literaturd pe aceastA teme. cd deci. Fiecare intenfie de a face rdul.$ An. cd tot ceea ce facem sau ni se face.unndk. evident. Ne putem salva acum sau niciodatd. mai clar spus. Legea de fiinfare gi de funclionare a universului este aceea de infiptuire a binelui. sd ne controldm intreaga noastrd gAndire gi comportament fdcAnd pasul spre o radicald schimbare. cd prin g6ndire noi ne credm propria noastrd realitate. distrugAnd. separat de intreg.ki 123 Argus: Contrar a ceea ce ne spune qtiinla oficiald. . nu am optat intotdeauna prin lunga noastrd odisee cosmici pentru bine ci am sdvArgit multe erori. Nu a inleles cd totul este interconectat. Este clipa confruntdrii a doi factori esenfiali: omul gi universul.tmqk ki An. Ni se cere doar sd facem uz de inlelepciunea care ne conecteazd la sursa noastra divine gdndind qi sdvdrgind binele. cauzd prim5 a intregului Univers.122 An. prin mii de surse venite din univers. este clipa confruntdrii dintre om gi Dumnezeu. fiecare gAnd potrivnic semenilor nogtri. am fEcut mult rlu ucigand. DacA nu ne place lumea in care trdim. in acest moment s-a aj uns la capdtul funiei. fiecare gest distructiv au provocat $i continui. Nimic nu poate exista izolat. Mintea noastrd insdqi este o pAfticice din marea minte a universului. trebuie sd inlelegem cd ea nu este decdt rezultatul propriilor noastre erori.ki vers. neiertrind. sd genereze mari dezechilibre $i la nivelul intregului univers pentru cd toate sunt legate intre ele qi interdependente. ultimi ore nu se mai limiteazd la simple afirmalii ci aduce argumente de ordin qtiinlific 9i pragmatic demonstrAnd existenla unei surse spirituale inteligente. jefuind. Aceasta a fost marea gregeald a filozofiei 9i a gtiinlei materialiste. Universul nu mai are ribdare. Din nefericire. lumea este a$a cum o gAndim. bine sau rau.utnqk ki versus An.unnak. ddndu-ni-se liberul cunoa$terea de arbitru. influenleaze intregul univers. Dar dacd pdnd acum Universul a avut rdbdare cu noi.

ADN-ul uman ar fi avut 36 de spirale gi intr-un timp mai indelungat s-ar ajunge din nou acolo.. dar majore vor fi cele nevdzute cu ochiul liber. razbunare . o epoca a congrii. ori nu va fi deloc... ADN-ul uman va mai adduga.. toate celulele "^.d. Beneficiile vor fi imense.. f*.".irn? .p.'A rnceput de. modificanJ "i.. insd in plan energetic. EI spune o-cosmic de acela in care a acum va fi o noui venire h in care invdfdtura sa va fi .-".i ."i. incd zece spirale pe lAngd cele doud existente.. Argus: Din nefericire. agresivirate.."ritaiii activiralii solare gi scdderea magnitudinii cdmpului peo_ magnetic. s-o numim metaforic adamicd.r. vor r5.. A: $i in ce crezi cd vor consta schimbdrile? Argus: Vor fi nenumdrate. Se crede ci intr-o epocd. J. in consecinld qi vechile .unnah_ki verstt An unak ki An unnak ki versus An unnak. Scdldat in noul cdmp energetic de inaltd frecvenld.upra:i^:19i.. Nu! Secolul al XXI-lea va 1-r al spiritualitdlii.Toate sursele care se refere la acest montent al universului. Autori care par a fi bine informali ne spun cd prin gAndurile noastre noi putem influenla in sens benefic chiar qi cAmpul de energie din centrul Galaxiei noastre.. nostru gi frecvenla noii energii care va scdlda plaaeta se Argus: Aga este. A: Sd sperdm cA aceasta nou5 energie ne va invAlui pagnic qi cd schimbarea va veni ldrd pierderi gi ci toli vom apuca sI tr[im in aceaste noud lume. A: Dar cum crczi cd putem reduce pierderile sau mdcar intArzia pufin.. nu molecular.. ori nu va fi deloc. Cu alte cuvinte. s-a spus ci secolul al XXIlea va fi al religiilor."... De noi depinde dacd va mai fi. va stabili un raport de rezonantd. boli incurabile. intreaga lume vie.a. Este suficient doar sd vrem.tei spirituatizaie... irt." .124 des... Ca urmart . Vezi tu. . Avem deci aceasta $anse de a influenJa viitoarele evenimente cosmice in favoarea noastrd. Din centrul Galaxiei noastre Tema flux de energie de inalti frecvenli "l O... sunt modificdri care demonstreazd cre$terea "l. cei vletut doar care igi ela comportamentui pe pe un registru de frecventi mai inalt. numit de cdtre unii "orrni"". "ou lenomen care va determinao mullime de transfJrmdri in u"". Ngua energie va insemna o noud epocd in existenla lumii gi a Cosnrosului.. pimAntul.afectdnd cerul.i. Din cei mul1i. iri"a. preg[tirea pentru noua lume va insemna qi un timp al puriticdrii prin multe incercdri catastrofe naturale.!i*. *'r""" vor e cu o operd insemnatE in ifitualird{ii. putem evita un sfArgit catastrofic numai prin schimbarea modului de gAndire. mari instabilitdli sociale $i dificultali economice..ii. cum o numesc cercelalorii din domeniul spiriiualitalii.la marea sincron zare galacticd..i. pdnd c6nd mai mulli se vor Eezi? Argus: Este momentul schimbdrii frrd de care nu se poate intra in viitor.l.mane foarte pufini pi numai dintre aceia care vor fi capabili si inleleagd mesajul acestor vremuri..i timp al transformdrii.ki 125 A: intr-adevdr sunt voci care afirmd. An. Universul.. cei ce vor supravielui vor suferi . Gralie acestui fenomen.. foloseqte pentru cvenfd christicd". ne spun ca ne aflAm Ia sfrirsirui unui ciclu.oaa.egoism. a viefii ". Voi . Tot ceea gindi re negativd.in evolulia sa $i la incepur O" . Toati zgura gdndurilor noashe acumulatd in mii de ani plutegte acum deasupra capetelor noastre .sau distructive ia adresa naturii ".r'. sub $i toate formele sale _ va deveni incompatiUif inalrd trecvengd qi va fi anihitar. din ce in ce mai cI ne aflAm la o rdscruce.

bazatd pe concurenle. marile averi? Argus: Atdt cat se poate prevedea acum. cum naiv considera Darwin gi if . pe care o vom incheia "a la ooflnla noastrd pentru a continua sd experimentdm in alti timpi. Cel mai putin inpies fenomen din ordinea cosmicd 9i argument i. conhard ideii de divinitate.ki An. Obiectivul' esenlial al "un:ult:rii evoluliei il va constirui exrir)derea capacitarii O" tere a creierului. Evolulia este dirUatd de resorturi cosmice gi nu de intAmplare... este contrard moralei divine. nu este clar cd ceea ce se adund intr-o parte se ia dinlr-alta? Orice avere in exces. adicd atdt cAt este necesar pentru o existenld decente.""t i. dincolo de valul care ne ilesparte acum cand ne afldm in cea cle a 3-a dimensiune.. op*anau_r" adevdrului despre noi.". il constituie cruzimea constatatd in naturd prin nranii"u unei. Modificarea comportamentului in acord cu legile sacru_ .unnak.i .126 An unnak ki versus An undk. A: $i toli vom beneficia de aceste schimbdri? Argus: Se crede cd toate fiinlele de pe Tena vor face un pas in dimensiunea urmdtoare. dar numai in limitele bunului sim!. in alte forme gi in alte sfere de ^ **.. va fi cea care va domni in viitoarea societate umanA.ki versus An. doborArea partenerului de competi{ie. Dacd toate resursele unei comunitali au o limitd. ua iirpur". ". A: Adicd vor dispdrea proprietdjile private. .. Nu are nici o gans[ in viitor. prind la intelegerea sacruiui. de huzur. punerea sa in inferioritate sub orice formd.inour_ a originii noastre divine gi a rostului pentru care suntem aici. creierul uman va obtine capacitutea Je u penetra in invizibil. Este total de neinleles cum.Viitorul model social nu va fi nici comunibt gi nici capitalist oricAt de mult este cidelnilatd economia capitalistd de piafd. . De aceea se crede cd hrdnirea camivori Ia om cdt qi la alte specii va fi -ar6t ". de origine vegetald. Iui va elimina legea karmei din destinul uman qi ca urmare vor lua sfhr$it bolile gi suferinfele care erau explicate prin acest mecanism. Atenlie! Nu este citat Marxl A: Asta cred cd se aplicd mai mult in fostele {dri socialiste. ce se poate trdi foarte bine gi cu prot"irr"i. Argus: Eu sper ca noul model social sd fie unul bazat pe principii divine. Braden sustine cd se va trece. Va avealoc.ki 127 tsxrsra sulrclenre dovezi oferite de cei cu hrand exclusiv vegetariand. proprietatea privatd se va plstra. Cooperarea venitE din spiritul de intrajutorare.ra transcende conditia sa animal5.unnqk._ vent de atei impotriva ideii de existenla a divinitaii. n9u creier pi o noud biologie. In dimensiunea a 4-a gi a 5_a la care G. A: $i probabil ce vom avea parte qi de un nou model social. dominantd astdzi. Are o conotalie strict darwinistd : . cA este normal gi moral ca unii indivizi sd aibe tot $i altii nimic.il.mdndncdJ pe altul ca sd nu fii tu mdncat.. in numele politicii liberaliste se poate susline de cdtre oameni ce par a fi consumat in viala lor cdteva lecturi. specii cu alta.. Adams Smith spunea inci din secolul al XVIII-lea cA orice avere este un furt.tea la fen9m91 biologic inevitabil..". intr-o lume spiritualizatd. Voa.. altfel spus..*1i" lr"a emulii lui actuali din interese foarte p. propdvdduit prima oard de lisus.. Vom inleiege vrala este doar o experienp. int-o lume sdraci este imorald..invinge ca sd nu fii invins" . ConcurenJa este inumand gi imorald. aanau_i_se u.li1t transformdri biologice care le va oferi o inldligare fizicd corespunzdtoare varstei de 33_35 de ani (aproximativ vdrsta lui Iisus).""i. pdntr-o moarte iminentd ca pdnd ucum. o indumnezeire a omului care ..

$i crede-md cd nu exagerez cu nimic cdnd spun asta. ki versus An unnak.hi verstrs An unqk. sigur de aici 9i pdnd la libertinaj este cale lungd. Argus: Occidentul numegte presa cAinele de pazd al democraJiei. De altfel presa liberd inseamni libertate de exprimare.sponsabilitatea pe care o au.. culmea. dupd cdgtig a ucis ultimul dram de bun simt din sufletul celor implicali in mass-media. responsabili. care igi vdnd sufletul pentru cafva arginli. noi venim dupd zeci de .unnak. obrdznicia gi anatomia posteriorului.unnak. A: Si gtii cd ei acoperl un segment al cititorilor.ki 129 un model util societdfii ci doar vedetele de carton care cad la prima ploaie. Goana dupd audienfd. eu cred cA presa. Din pdcate in presa bulevardierd ir-rtdlnim o grdmadd de indivizi amorali. O presd liberd inseamnd o lume liberd. este o unealtd de nddejde a democrafiei. conqtienfi de rr. {Iri scrupule dar cu multd rdutate gi ldcomie. gtiu gi eu mulli oameni din media dotali cu bun sim!. Poate par aga.ki A n. iubesc RomAnia qi poporul romdn. de ccnzur6. . . Argus: Sigur. A Trebure sd fii ingiduitor. de o mass-media putemicd. profesionigti care sd inforrtrc-ze si nu si dezinformeze. A: Eu nu subscriu ideii. Probabil cd cu timpul se va cerne. frrd nici un alt merit decdt acela de a-gi etala belciugul din nas. liri culturS. Noi .rr:. cinsti$ 9i care. corecli. de mare calitate umand gi profesionald. Sd spunem cA a$a este. ftrd culturd. societatea are nevoie de pres6.. dar cu oameni onegti. dar adesea se dovedegte contrariul.128 An. Eu cred ':i 2i de ani nu sunt suficienli pentru a ne maturiza. . nu trebuie sd i se se pund botnild pentru a opri raul? A: Eu cunosc oameni de presd a ciror probitate morald este mai presus de orice indoial[. Sunt oameni de caracter. lfugus: Sigur. Dar cAnd cAinele turbeazi.

.. Noi am generat situaliile respective. cA toate instituliile existente 6."ri'. noi suntem responsabili.i Argus: Poate cel mai mare defect al celor care dau tonul in democralia occidentald este naivitatea cd pot exista astdzi oameni atAt de corecli.g"'. p"t.. atunci vom acliona conform cu programul inscris in ea. dar cu toate astea cred cd existd qi o predestinare. ordinea *. conduc ar fi altruigti. C: Da. C: Tu qtii teoria mea! Indiferent de ceea ce urmeazd sd vin5. "t.. A: Dar tu cum vezi acest cAmp morfogentic? C: Eu il vld ca fiind o mare de energie. a" on"qti in"at penrru cei care. dar care sunt dublate de o pregdtire tehnicd.. vroiam sd te intreb dacd tu simli sau gtii de anumite evenimente care urmeazE sd se producd...teplin conetienr-de _T"1tl sa taJd de semeni. noi cobordm.. p. erupfii. D.i. $t in.] O""alrnrl n-a lo ordine in pr"p. in care intrd toate gdndurile gi trdirile noastre.rnnak. care ." i.a s" uarn. cataclisme. n. ..rrir"r.5t'i*.i prin in """r." ..t..]. * .l..130 An.J a-..kiversus An. Adicd. A: Iardgi am ajuns la tinel C: Vdd.unak..lp'l.. lhre nici un control din panea societdfii care trebuie si_gi apere interesele..anarhie in Rom6nia.. etc. acelasi timp... A: Eu nu mi-ag dori o dcmocratie de tip chinezesct ^ Prefer una dar int bundtdf ild. -occidentali... .i. regr runclronale.. pe .. gi aici md refer la intreaga crealie care a trdit vreodat5 pe acest pemdnt. "". rdzboaie.. _"rg"i'rrrll departe.".J viala cu legile universului. etc. Altfel Lrf .i"ra Argus: Democralie? VI incercarea de a deslugi anumite previziuni sau scenarii l-am contactat pe Costin. A: Am primit in ultima vreme o multitudine de informalii despre viitoare ristumdri de situalie. Ei urcd.i comparabile cu cele americane gi sd aibe productivitate.ii*.. Asta inseamnd cd destinul este o construcfie de cdmpuri morfice care ne coordoneazd gi ne ghideazd.i. .j viala. acesrel nalvltali sau poate nu al naivitAlii ci doar al unor area de anarhie sociali. De aceea apelez la el ori de cdte ori am informalii care trebuiesc cumva verificate. Dacd mai este nevoie de altc argumente pentru a vedea ce au insemnat 20 de ani Je democralie . dar noi ne-am putea schimba soarta dacd am vrea! Soarta noastrd este data de o anumitd frecven{d pe care acfionim.ri reme.. Chiar a inceput sd imi placi sd fac pe oracolul ! hirnicia gi coordonarea inielieentd"" a in ".lucreazd in presd gijustili. A: $tiu.i to curningiria !f. J*i"u economiei au permis Chinei sd construiascdL ....ki am trecut de la dictaturd la democra{ie. le opulaliei este pur 9i simolu la nivelul acestor institulii.. corecli." rz"rd de o democrafie adevaratl. Argus: concruziu f:lTi Dunarea vor trebui sd fie radical modificate p"nt* ..jT::Y:11" cd viitorur om.. d.i" 1"-.Ul rroenate.i". ditate pe care universul nu o mai tolercazd. 311.. sd observAm unde am ajuns noi ". cu siguranle. " "ir". El este o persoani care are capacitdli extrasenzoriale.r. dacd noi rezondm cu o anumitd bandi vibratorie. dar care ne oferd totodatd posibilitatea de a schimba banda in care acliondm...de acljune totald.

Jont generate de noi. noi doar ne-am racordat la el gi l-am alimentat. Ele existd gi sunt reale. Aga s-ar explica aparilia unor oameni ca Hitler. Ele sunt forme energetice de sine statetoare care sunt create qi alimentate de trdiri similare.unnakki An. dar menlionez i""a oAute. care a inceput sd creascd alimentatd de trdirile 9i gdndurile noastre. trebuie sd vezi procesul ca fiind un proces de germinare. da. Pol Pot.unnqk ki versus An. Ei au venit cu misiunea de a anula anumite suprasarcini. I A: Dar odatd creat acest camp morfic. de polaritatea acfiunilor. noi l-am fEcut manifest. poate fi modificati A: Terra are cdntp morfic? . corespunzetor unei frecvenfe. noi am creat un egregor apocaliptic Ai noi il alimentdm? C: Dacd a fost creat de noi. insi pot fi create in baza unor informalii eronate. in ambele cazuri insd. Este cam acelagi lucru. A: $i nu putem curala sau dezactiva acest cAmp? C: Existri o teorie conform cdreia se curdja gi singur. adicd devine vizibili. A: Asta inseamnd cd ele pot fi qi fals create? C: Da 9i nu. este resplata noastrd. noi am fEcut-o? A: Adici aga numitele egregoare? C: Da. Stalin. "i" A: Mai clar dacd va veni ceva catacl. A: Adici daci noi primim informalii apocaliptice asta inseamnd cd ele vin din egregorul unde se afl6 stocate acest gen de energii? C: Da. Mai clar: universul ne-a trimis pe PdmAnt rdsplata! A: Extrapoldnd. dar daci el a existat in cAmpul informalional al universului.unnak. De-a lungul timpului s-a mdrit gi a fost hrAnita de emisiile oamenilor.132 An rnnak.ismic. Odatd ce a atins masa critici ea incepe sd devini manifestd in plan frzic. gAndul care a stat la bazd este nereal. dar energia este manifestd.ki 133 contdbuie la modelarea viitorului prin crearea unor cam_ puri morfice specifice. Dacd informalia existd acolo. etc. Asta inseamnd cd informalia. noi doar i-am dat putere. A: Mai clar.ki versus An. Existd o sdmAnJd. frica. dacd se schimbd polii Si vor fi cataclisme.

134
C: Da.

An.unnok.ki versus An.unnak.ki

An. unn ak ki versus An. un nak.

ki

135

zice cd dupd ce vor inceta aceste dezastre, omenirea va intra intr_o erd a picii.
se.

A:.Dar

Itfel in logica lucrurilor. Dupd de echilibru. Ca sa se poaia trebuie sa primim inapoi ceea
_^_L: pozltlv, am putea anihila sau Ou, dacd noi tofi, adicd marea majoritate am gAndi
md.car

energie negativl?

i"."a."u u"?^ta

mental gi distructivi gi asta se refl rnconjuritor. Terra este o fiintd vie, mult mai putemicd si mai bdtriind deciit noi. S_o fi sdturat a" rni"ir.'ri.iaii .*l o distrug! Existd chiar studi Masaru Emoto, care aratd Ea le preia informaliile din c ziteazd in oceanul planetar rn permanenld de emisiile avem posibilitatea de a influenla gi modifica structwa apei. inseamnd c[ noi avem _Asta ;;;il;ii;r;;;*; 9i. infl uenla srructura crimputui r*roe"".ii"] rvrar clar. nor ne putem crea realitatea fizicd.in care-traim. $i realitat ea fizicd prezentd esre rnsplata noastri. .A: Adicd md refer la criza economicd, foamete, .erd;;;i;

sau un ciimp informafional, dar asta inseamni cI acea masd de oameni trebuie sd uiu" ga"auri 9i similare gi totodati trebuie sd aibd puterei anihila emisiile celor ce vor ramaoi i" "."ig"i"a i" " venld. Sd gtii ci totul este "ontinuu?";;;; Tot ceea ce emitem rdmdne intreaga creatie suntem un totul cu vibralia noastrd. distrugerea masivd a ultimi

C: Da. O mare masl de oameni va putea modifica un egregor

iaiJ

3:lif::

lumea a treia, poluarea cu petrol gi toate celelalte. $i cine gtie ce o mai veni! C: Cdmpul morfogenetic ne poate spune, dacd avem urechi sd il auzim. A: Cum? C: Sunt multe modalitagi. Cei cu capacitdli extrasenzoriale se pot racorda pur gi simplu la acest camp gi pot scoate informalii de o mare acuratele. Mai existd qi alte moduri, putin mai tehnice.Tu ai auzit de proiectul Webbot? A: Nu. C: Webbot este un program de calculator care a fost creat in l997de Cliff High gi George Ure, cu intenlia de a prezice fluctuatiile bursiere. Se vrea a fi un fel de magind de citit viitorul, dacd imi permili exprimarea. Interesant este faptul ca ace$tia doi au descoperit ci analizAnd algoritmii pot vedea gi alte evenimente ce urmeaze a se produce pe Terra. A: Dar cum funclioneazi? C: Programul cautd anumite cuvinte cheie, prestabilite in baza unui lexicon. El folosepte un sistem de monitorizare a tuturor informaliilor existente pe web, trimitand pe net spideri @Aiaru:jeni), care caute cuvine cheie. Atunci cAnd le intdlnesc ei extrag fragmentele de text in care sunt incluse gi le trimit cdte serverele mam6. Aici, informalia este stocatd, filtratd, concentratA gi prelucratd. in acest mod softul i;i dd posibilitatea de a aduna laolalti gAndurile a miliarde de oameni. intr-un fel acest program citegte cAmpul morfogenetic, adicd emisia gAndr.rilor oamenilor. Ei suslin cd sunt capabili sd examineze congtiinla colectivd, iar acest lucru le d[ posibilitatea si facd doud tipuri de aprecieri de scurti gi de lungd duratd, adici pe termen de maxim 90 de zile 9i pe termen de zece ani. Bineinleles cd ei spun cA pe termen scurt au o mai mare acwatele.

136

An unncrk.*i vers

s

An.unnak.ki

A n.

unnak. ki versts A n. un n ak. ki

137

A: $i ei pot iDterpreta toate aceste date? Da, cdci au cuvinte cheie care fu" _C: fart" dintr_o bazd uria$A de date, aproximativ trei sute a"rnii J".r"ir". Ei o"u!1rTi, inrreaga rerea. adicd,nuloritrt.u tiiri;;; '" ' uanoe$te_te cd noi stdm intr_o mare de informalie, in asemeni unor pe$ti. Sa specii, dar cd pe noi ne Dacd am crea ni$te ro_ ze, acegtia trimigi in adAncuri, pus sd caute, adici ntralie, etc. C: Ei ai o acuratele de 50_60%. Au spus unele lucruri care s-au dovedit a fi reale gi au fEcut in timp s-au dovedit a n nerbnaate. "i," S;;-:_.rnoir1; prezis atacurile asupra tumurilo, g"r"n.. a.rurtrui nu*_ tei Columbia, cutremurul ain O"""unuiinJ^;, Katrina, cdderea bursei, dezastrul p.oar. a" a"r".il.J de petrol, etc. A: $i cum au ales cuvintele cheie? C: Au luat cuvintele dominante. cele care apar prepon_

"p.;;;;i;;; ;;;;i

derent

.

in limbajul

lexicala care sa. conlina maj ori rarea to4a. emolionalii 9i tensiunea existenta tu niuetut poputu_ !iei, luatd ca un intreg. Este interesant cle {icut o remarcd.: majoritatea au un caracter preponderent .irrformaliilor negativ, degi programul nu cauti un urp."i unurrl.. Din punctul meu dc vedere asla inseamni Ja i".rr.air*""" care noi o trimitem catre congtiinfa negativd. Se nu re miri daci efeciul in unul rdu.

conrun. Astlel au creat

il" ;];;"

;:,_.i;;; ;;;;;

,"i".;;;i; .r;'#;

pl;;;,;';

A:

plinij

C:

$te-te dacd s-ar indear fi catastrofal I

A: $i datele pe care le oblin sunt puse in slujba guvernelor, sunt publice? C: Sunt date publice. Oricine poate avea acces la ele. Ei nu lucreaZd pentru nicio organizalie. A: $i scriu articole sau au emisiuni? C: Ei scot periodic rapoarte. Daci ai vedea ultimul raport. . . A: Ce spune? C: Chidr vrei sd qtii? A: Md gdndeam chiar sA il povestim. Eu consider ci este important ca oamenii sd gtie. Dacd nu va fi nimic, cu atAt mai binel Asta'este qi motivul pentru care te-am iontactal. Vroiani sA verific anumite infbrmalii legate de evenimente viitoare. Eu.cred cd este bine ca noi sd fim informafi. Nu este necesar si fii savant sau academician pentru ca se iJi dai seama ca se intampla ceva! Este suficient sd te uili pe geam sau Ia gtiri. Planeta a luat-o razna. Avem 3-4 cutremure pe sdptdmdnd de peste 6 grade, inundalii, incendii, uragane, furtuni anormal de puternice, ghea;a se desprinde de la poli, oamenii sunt nduci, animalele 9i mamiferele au probleme de orientare, pdsdrile migratoare au inceput sd plece cu trei luni mai devreme, avioanele cad, 1i{eiul erupe gi polueazd... qi nimeni nn vede nimic! C: Pdi e mai comod sd nu caufi explicalii. Dacd a1]i un rdspuns care nu iJi convine gi la un moment dat va exista o situalie in care i1i vei da seama cd trebuia sd iei de bun ceea ce gi s-a spus, ai avea mustrdri de congtiin{d. Aga stai in ignorantd qi in caz cd va fi ceva vei putea spune, p5i de ce nu ne-a anunfat nimeni? A: Da, este gi dsta un mod de grindire. $i cei de la Webbot ce spun cd va fi? C: Ei doar interpreteazl datele. Din ceea ce au cules se pare cd pAnb la s{brgitul anului acesta avem doud

138

An.unnqk.ki versus An.unnak ki

An.unnak ki versus An unnak ki

" 139

probleme majore. Una ar ti un rezboi care ar trebui sd porneasce undeva prin noiembrie $i care va fi precursorul unui rdzboi mondial, iar alta va fi clima. Totodatd ei vid cd vor 1i probleme cu alimentele. Se pare cd, acest lucru se va datora unei modificdri climatice care va incepe cu emisfera nordicd. Ierni geroase, inundagii extreme, asta insemnAnd revdrsdri de rduri, valuri uria$e, alunecdri de teren masive, se vor abate asupra acestor zone, iar populalia va fi obligatd sd i$i ia misuri sau sd migreze. in datele lor apare informalia cd Spania, nordul Italiei, Elvelia, Bavaria gi munlii centrali ai Europei vor deveni loc de refugiu. Aceasta se va intAmpla in iama-primavara aceasta. Populalia va cduta si igi stabileasca un nou cdmin in aceste zone inalte. Cdnd vor crede cl totul s-a lini$tit, in zonele muntoase vor apdrea noi fenomene nemaiintalnite: vant foarte putemic, a cdrui comportament iese din tiparele obisnuite, geruri extreme gi de duratd. in raport se vorbegte de vrint cu un caracter unic, necunoscut europenilor. A: Eu auzisem cd in zonele montane este bine, cA sunt locuri protejate. C: Eu nu auzisem asta. De fapt eu nu simt aga. A: Dar tu ce simfi? C: Eu cred cd trebuie si stai in zone unde ili vei putea cultiva mAncarea gi unde sd ai apa. A: Dar gi la munte este ape, po{i sta ldnga un izvor. C: Dacd izvorul va mai fi acolol A:Cum adicd? C: Hai si mergem pe scenariul meu, combinat cu informaliile de la webbot. Dacd iama va fi geroasi gi lungd, adici o sd se intindd pe 6-7 luni, vantul extrem de putemic, asta inseamnd cd nu vei putea cultiva nimic, animale sdlbatice nu vor fi, deoarece vor muri de foame sau vor inghela, fructe sdlbatice nici atAt, iar casa ar fi

la furtun6' cdci altfel bine sd fre fEcutd cu rezistenla mare un adipost' fErd ea. Ai o rezervi de hrani' ai i"-r"i continuare' daci i1i oblii hrana? in t" *iti*ua, asta va insemna ci izvoarele iqi vor 'Exista posibilitatea ca apa sE ajunga la "-"ifnl""rrt"f . sute de kilometri dePdrtare' A: Pdi 9i la ges iii va modiflca cursul! poli cultiva La C, r]"fi iolosi pdnza freatica' munte nu.

o*i irr tt"ei Ct

..iii".

l" i"t

f;:;;;;'

a

aiirba de hrana' Ei spun ca mode-

C: Da gi vor continua 9i I cu atenlia ca se va incerca manipularea sa ^"a"n"u'ut.ug iuiotui tutt-tediei 9i a presei care va incerca, ln.culon u"t"nu"r" aceste stari cataclismice' zugrdvindu-le incerca slabilirea sumbre. Prin aceasta se va *""fiterea increderii populaliei in guverne- Cu gi vor extsta mant"roi"iiil toate aceslea populalia se va revolta asemenea se festalii masivi la nivelul intregii Tene' De

;;;;t

140

An. unnak

ki

vers us An. unnak.

ki

A n.

unnak. ki v ersus An. unna

k.

ki

141

ne arate cA vom trai timpuri nemaiintalnite. A: Dar ret'eritor la climd, ce spun?

C: Ei spun cd oscilalii fierbinte-frig vor domina planeta incepAnd cu sfhrgitul lunii septembrie anul acesta ti cd acestea vor duce clar catre doud anotimpuri. Se pare cd $i soarele va avea o vir'd. Ei zic ce vom avea qi in Europa firtuni de gheald, ninsori abundente, etc., care vor afecta toate ldrile, inclusiv Germania, Elvelia, Italia, Franla, Austria, Cehia. A: $i de RomAnia nu zic nimic? C: Nu. Probabil cA nu contAm. Bineinleles ca se vor gdsi isteli care sd zicd cd dacd nu suntem pomenili inseamnd cA nu va fi nimic. Cam asta spun cei de la webbot. Oricum, pe scurt, din aceastd toamni evenimentele vor incepe sA se dezlAnfuie gi succesiunea lor va fi una rapidd gi dezastruoas6._Nu ne vom reveni dintr-unul ci vom da in altul. Vom avea cizd economicd, foamete,_ €ii'irplii vulcariice, cutremure, incendii, furtuni violente, lngliil'ffudifi c6ri"la'ilivelitl scoarlei tereste, piobleme cu
C: Ei zic cd gi anul acesta vor fi ceva probleme, insi cd din vara lui 2011, se va vedea clar cd soarele va avea .fniompo-offi enr-had'rii:ltf aikeiiltanirtoidlilearata? i cd Ceea ce am pilit cu soarele anul eputul minor al unor grave modificdri ce va avea loc la nivelul emisiilor acestui astru. Se pale cd tot soarele va face ca o serie de cutremure sd se abatd asupra Terrei. Ei spun ca evenimentele care apar la nivelul scoarJei terestre in 2011, vor avea ca rezultat modificarea geografiei solului, inclusiv la nivelul fundului
oceanului. A: PEi deja au inceput! C: Da, gi vor mai veni.

'

.unnak. tu ai auzit de GEO 600? A: Nu.unnak. ceea ce poate coincide cu prezenfa unei unde gravitalionale. adicd a pulsafiilor din continuumul spatiu-timp. in schimb. cd ce gtiam azi nu mai este Ii ii fi o c vele C: p nu md caute nimeni. Ce este i C: Este un fel de detector de unde gravitationale. sd intreb.ki versus An. ale instrumentului gi sunt reflectate inapoi. se declan$eazd o razd laser printr-o oglindd pe jumdtate argintatd.rea undelor gravitationale.142 An. .ki versus An. cum ar fi gdurile negre sau stelele neutronice. lungi de c6te 600 metri. A: Dar poate cd oamenii nu gtiu.5 \ A: $i cum funcfioneazi acest C: Pentru a mdsura undele gravitalionale. care trec prin brafele perpendiculare. GEO 600 se pare a fi fEcut cea mai mare descoperire din istoria fizicii. El este capabil sd detecteze unde gravitalionale cu frecvenle cuprinse \ I intre 50 HZ 9i 1. Va Eu mi-am gandit rezercd ai sd ili vor cere ajutorul. Se i afla in apropiere de Sarsted.disttibuitor sau separator de razd". C: Apropo de informatii gi de Terra: spune-mi. Acest lucru nu a fost realizat. sa ved poate mA convinge cineva sA nu fac... Tu nu vezi cd apar informalii contradictorii. trwfiita .ki An unnak. A: Eu nu pot crede ii lagi de izbeligte pe cei ce valabil mAine. marcdnd astfel regiunile intunecate in care undele luminoase fie s-au anulat fie s-au potenlat reciproc. 1 aparat? .wtnak. Orice schimbare de pozilie a acestor regiuni inseamnd o varia{ie a lungimii relative a traseelor. Echipa de savanli care lucreazi in cadrul proiectului a sesizat ca un zgomot a c5.ki 143 Nu am stat sd analizez.rui sursd era acesta? kHZ. declangate de obiecte astronomice super dense. A: $i c6nd a inceput acest experiment? C: Acest proiect a inceput in 1995 gi avea ca scop capta. Aceasta imparte lumina in doud fascicole. in Germania. Razele luminii reflectate se recombind in separator qi creeazd un tipar de interferenld a luminii. nici mdcar lucrurile legate de Terra.

. Ideca nu este noud."ril. atunci Universul poate fi imaginat ca o sferd a cirei suprafald exterioara este realizatd din porliuni la dimensiunea mdrimii Plank. RdmAndnd pe principiul holografic.. insa toale explicatiile erau dat. Fizicd a particulelor din eama cd cei de la detector au entald a continuumului soatiu_ timp-.fru3!ruTfiT i. Hogan a dedus cd pentru a avea un numdr egal de bili pe dinduntrul qi la suprafafa Universului.unnak.unnak. Nu te mai plictisesc cu amanunte. de cuanrum spatio_temporal :ill^r....sranule. gair n re n*a rn*"-l" nesre'u care pr. materialul spaliu-timp devine granulat gi format din unitdli minuscule asemendtoare pixelilor. f'otodat el va confirnra teoria st{ngurilor gi pe cea a 10-35 Plank qi se echivaleazd cu valoarea de !gj"c*tl"a a proceselor fizice carcau loc pe .d1lgs evalorarea lor rreptata :... A: $i asta aratd cd? C: Asta ne face si concluzionim cd: informalia 3D a unei stele precursoare poate fi complet incifratl in orizontul 2D al gdurii negre rezultate.. susskind.Ifli. ea Evreiascd din Israel si doar cdteva cbiar ca.t5 .t crspantla. " i1i aui'r. Asra rua duce cu sandul tu a-"'"puri_ dox al gdurir negre>. Hogan a inleles acest aspect gi a afirmat cd: dacd continuumul spatiu-timp este o hologramd granulatd.unnqk.uru... Craig Hogan. aceasta reprezintd suprafa{a teoreticd pe care o acoperd o gaurd neagrd gi marcheazd punctul din care nu mai existd intoarcere pentru materia sau lumina atrasd inspre nebuloasd. cdci volumul Universului sfedc este mult mai mare decdt suprafala sa exterioard..#'. a o forma dispare nclptul cA informatia nu Bekenstein..ki 145 cd experienfel neidentificate perturbd reactorul. dr'nrr-un ziar se fragmente'aza rn puncte atunci cand este miiritd..ff .. suslinea a fel ca gi d.144 An."scopice lntr_o holograj. Principiul holografic susline cd.". aga incdt nimeni nu a visat cdndva cd granulele din spaliu-timp ar putea fi weodati percepute. fiecare conlinAnd un bit de informa{ie..apruf A: Ce este aoesta. toati informa_ peltnr. cert este cd dacd principiul holografic va ti confirrnat.. bidirnensionald aflata la distanfa.. Jontinutul .ki versus An. nivelul de informalie tapetat la exterior trebuie sd se potriveascd numSrului de bili con{inu1i de volumul Universului.t?r"Ji.i'. Acest raport este cunoscut sub numele de scara metri. Aici apdrea insd o altd probleml. ci informafional al unei gduri negre este proporiional cu raza sa de actiune.unnak. dar de o sutd de miliarde de miliarde de ori mai mici decAt un proton.i grii dispare..::1:1.. Luni la rAnd s_au stua_ r."ul._) . lumea din interior trebuie sd fie frcutd din granule mai mari decAt cele din scara Plank. "on. ki versus An."ll lnsernnd sa constatam cd de fapt noi suntem intr-o studii in aceasti directie. fizician..j:itca nol tralm si cd L. Mdrimea Plank este imaginabild ca experiment..na cosmice.ki An..punctut in care spaliul $i mat comporte sub forma armonioasd descrisd d" Eir*t"i" gi incep sd se dizolve in. urcqe Ti"r. A: $i ce inseamni asta? C: Hogan spune GEO 600 estc supus unor . el va elimina toate teoriile gravitaliei cuantrce care nu conlin acest principiu.

"*..?i?ffi l. chiar spre primavard. "a'. J. cei care au fost impotrivd iji vor repro$a tot Jie.::. este dezinteresatd."fffr.T1 Aici cred cd ai dreptate. . daga !q -q!!!. extrapoldnd." .evrt asrf'el de disculii.l dacd tu grii cd copilul teu vrea sd facd bungee_ium d veche ei uzatd ir.T.' . fi.-Pe d-e alti pa!e.. nu crede.it u arf.. simti. Universul a inceput sd ne arate adeve_ rata lui fa!e.-.u.unnak...."il.i. ai informatii cd va veni ceva si nu iti iei mdsuri.irpriZ este raspunzator de soarra lui qi irpil. in curdnd pe Terra. .ki yersus An. ugr'... i.146 An unnak.. dacd familia ta nu wea se se asigure. Eu cred cd timpurite. anumite fenomene vor incepe in iamd. 9. dar preponderent la anul. lau.. . E. Noi trebuie si vedem sd ne uitdm la ce va veni.unnak ki versus An.. Eu simt asta. este problema lui. -lqlpldg a coniilor.ki An.li.P3i aluncidoi-trei te giindegte! Evenrual poate te hoare$ri in weo aniJtu nu . p. Ili vor Zice ci tu eqti de vind cd trebuia sd petrece -'.jte!_ i l I I I I stai qi . fie intr_un loc O. se intdmpld.d_-" A: Dar ce re faci_cdnd unul credl L: lF vol raspunde cu o inhebare: 9i. vei insipi! de ei."ir"ii I cd va veni cu adevdrat ceva? C: Da. C: Vezi. Noi tofi suntem egali in fafa Creatorului. tu ca un om inlelept te tii de hotdrdrea lor? A: Nu. rrf"i"* "rfi. r ar.ki 147 matrixurilor.i' "'.unnak. cred cd ne indrepldm cdtre o schimbare torald. 9.: ..:: structura vibrafionald.. sd C: Pai gi de ce nu i1i iei mhsuri? avem responsabiliteti. lqrntgdg goqg q9lo1_dt4!AEgJ-Tjp."liat. De ce sa pierd . Dacd unul este mai delds[tor sau mai neincrezAlor. dar le perccpi aga nalrsm.pentru care eu nu spun la nimeni nimic gr. iri exp a? alii il..i.liflro A: Nu. A: Pofi spune ceva cititorilor mei? A: Dar tu crezi motivul ::1L. .OU vrea sd imi iau mdsuri.. dar nu gtiu incolro si o . atunci de ce sA nu ii lagi in pace. C: Atunci. A: Dar cam cdnd? C: Din ce simt eu.. tac.. $i nu va fi de bine. Asta gtiu sigur. . i1i spun cd eu cred cu .lismice... Fiecare este rispunzdtor de acliunile sale qi fiecare va fi pus in situalia de a alege. Noitrebuie sd ne modificam.. C: $tii care este paradoxul? Cd daci se va intAmpla gi eu cred cd aga^va fi. deoarece i. Toli avem ganse egale gi toJi avem aceleagi informafii. Iogic. Vezi.

ci percepe universul ca pe un flux continuu de energie in care toate elementele sunt interconectate. deci starca de echilibru a omului este influenlati de acliunile sale. de a trage un semnal de alarrnd. Eu cred ca singura cale de iegire este ref'accrea intregului mod de compoftament gi gdndire pe o bazd spirituald. Este suficient sd te uili pe geam sau si culegi inlbrnra(ii.n ansamblu de elemente disparate din care au rezultat toate sciziunile sociale. uragane. ghefarii se topesc alarmant de repede. In incheiere weau sf. ci este in directd interacliune cu semenii sdi gi cu universul. Persoanele cu care am stat de vorbd sunt oameni de bazi ai acestei lumi gi au pus suflet in realizarea accstor' matcriale. incendii gi inundalii peste tot.ine.Eu cred cd istoria universului gi a omului a fost scrisd de o sursd inteligentd. Avem c[lduli tropicale in I{ominia. Viitorul model social trebuie sd fie unul bazal in mod obligatoriu pe legile iubirii qi echitdlii dil. inghe! in Brazllia. Clima a lualo razna. fizica cuantici nu mai percepe universul ca pe u. Dorinfa noastrd unanini esto aceea dc a trezi lumea. va trebui sa ne ridicim congtiinJa de grup qi sd incepem sd ne condiliondm ac{iunile pe baza inlelepciunii. Astdzi. Nu este ncvoic sI fii cercetdtor sau savzmt ca sd vezi cd tolul se schimbh. vd spun ci nu am scris aceastd carte cu intenfia de a inspdimdnta sau a crea panici. Acest lucru ne face sa inlelegem cd omul nu este un accident al naturii. Cheia acestui rafionament este simpli: orice acliune individuald se rdsfrAnge asupra intregului. nu este o fiinld izolat[. Dacd vrem un viitor nou. Asta inseamnd cd impasul in care ne alldm la ora actuald a fost generat de modul nostru defcctos de g6ndire. soarelc are anomalii .

in care incearcd cu mrirgdvie sd ne atrag6.ki versus An. Noi tofi am purces la un anumit moment drn acelaqi loc Ai tot acolo ne vom intoarce cu tolii. sd lupte ei..trnnqk. in baza unor idealuri gi valori eronate. ne-au fost induse tocmai pentru a ne crea sentimentul de separa{ie. Divide et impera! Aceasta este deviza lor. De aceea vd rog sd nu cddeli victime ale acestor pdcdleli. avarili4 etc. Ciind veli auzi de lucruri urate. sa vA luafl familia qi sa va pdstrali calmul gi echilibrul. noi trebuie sb optdm doar pentru calea blAndI sau anevoioasd.unnah ki 151 comportamentale gi exemplele pot continua. cu rudele 9i copiii lor! Ei gtiu cd numai ficdndu-ne sA emantun energii negative ne pot stdpAni gi controla in continuare. Nu peste mult timp. ce suntem capabili si renunldm la dogme gi tipare invechite qi cd suntem dispusi si rre acceptdm noua con$tiinld universald. foametea. ultra-nalionalismul. ei vor ca fratele si se ridice impotriva fratelui. care ne va aduce noi modele de gdndire 9i comportament. Nu trebui sd cddem pradd unui viitor rdzboi global. Sd afirmdm cd vrem sd facem parte din aceasE noud lume. Schimbarea va veni oricum.ki An. noi. vom cunoagte adevarul despre trecutul qi originile noastre. dar este o iluzie. Prin puterea gAndului noi voin ar.unnak.unnak. rele. Omenirii i se pregdteqte ceva unic in istoria cosmosului gi noi suntem pugi in situalia de a ne alege calea pe care vrem sd o parcurgem. Sarcina noastrd este sd ne trezim gi sd congtientizdm schimbarea.ea acces in Pacea sd ne cdliuzeascd acliunile' . Acest lucru se va datora in primul rand faptului cd creierul nostru va fi supus unui alt regim de frecvenld. crirna. Daci ei cred cu tlrie in asta. granilele. rdutatea. deznddejdea. Noi credem cd prin ridicarea con$tiinlei de grup putem aplana dacd nu chiar anihila anumite fenomene ce urmeazA sA se producA pe Terra. Nu trebuie sd uitam ce noi toli suntem frali qi ci religiile.ki versus An.150 An. Lumea care ni se oferi este o lume rninunatd in care ura. ctc nu vcr mai exista.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful