An.nunak.ki versus An.nunak.ki

De acelaqi autor

ARYANA HAVAH
Cristofor
Magul din Carpali

Viafa pe PimAnt... incotro? Viitorul omenirii qi Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea intdi Dezvdluiri tulburdtoare despre trecutul,

An.nunnak.ki versus An.nunnak.ki

prezentul qi viitorul Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea a doua DelaZamolxe la noua erd

Inuaki, reptilianul din mine
Edilie integrald
Vizitali
9i: ORFEU 2000 I

www.aryanahavah.ro

BUCURE$TI

Cope(a: With Loneline:;,s, on Your Own de Anna Ravliuc Consilier gtiinlific: G-ral dr. Emil Striinu

PREFATA
AMINTIzu DIN (I)REALITATEA iMEDIATA
Probabil cd nu aq fi scris niciodatd in stilul ce urmeazd aceastd prefald. Sunt de peste trei decenii un cercetdtor asiduu al ufologiei (fenomenului OZN) qi sunt familiarizat cu ceea'ce de reguld sunt numite teoriile ce Jin de SETIT 9i CETI,2 de contactanli, rdpiri, intdlniri de diverse grade, crash-uril. rzboaie cosnrice 5i catastrol'e mai mult sau mai pulin planelarel sau civilizalionale. Cunosc lucririle Aryanei Havah gi cu prilejuri anterioare mi-am exprimat pe larg pdrerile vizavi de ele, aga cd nu am sd revin asupra subiectului ci am sd incerc sd-i dau prezentei prefele o notd de (i)realism prin faptele ipotetice totu$i pe care urmeazd sd le descriu, de fapt am sd fiu chiar in tema cdrlii. . . Totul a inceput printr-un telefon. Ce a urmat apoi fiecare dintre dumneavostri, chiar gi eu putem avea ce pireri dorim. . .

Un alt fel de

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei HAVAH, ARYANA An.unnak.ki versus An.unnak.ki / Aryana Havah pref.: g-ral. dr. Emil Strainu. - Bucuregti

-... 1,'

1

rsBN 978-973-1 986-r 2-8

il (pref.)

'4n

7"7ro

I

De la expresia englezeasci: Search llxfratenestrial lntelligence

Cautarea civilizatiiilor inteli gente

2 De la cxpresia englezeasci : Communication Extraterrestrial tntelligcnce
3 Din englezi prdbugiri 4 Aluzie la lucrdrile lui lrrmanuel Velicovski, Cictcnireu

lunilor

g)

Sanuel Huntihgton

C i ocn i rcq C ivilizaIi

i

lot.

ce pireau ci se ceartar sar-r disculd ceva lbarte aprins.' ttrt ltrpt fostbil {ilretl rllT. ofiler superior din armata. Pentru cI lucmrilc 5-11. nu s-a sinchisit cn nimic.r!ll (l\. .trupe de comando". La ult lltontent dat pc la ?-l'1" nr-arn tr. dcl.cc rrllteirzil riil lc rclatez a. bine regizati qi qi-a lclual drumul..rrrrr \!tr \\.np clc data aceasta erau doi aga-zi..tl Lt 'ln unnuk kiyersus. li'a o clirninca{i de iulie. Dupi ce a alimental. dar in jrrr nu era nimeni. s-a dat jos din nraqini l-a plivit a scos ni. I)cntru a infelege ceea ce ur rncazd aur s.r subiect trebuie sA spull cil in dintineata cu pricina anticul t.tlcr.r avea ochii galbeni cu pupilc verticale ca de pisical.!rt unnuk ki iii Vrcau si suputr alentiei un alt l)Lrtct rle ir.torcea'' cu rnotorul pornit.90-2.dc dccor"!' Trecdr. perea iritat s-a urcat gi a dernarat in trorlbi. rlc citcva ori in ultimii ani prin iadul din Lak qi Alganistau iar mai inainte avusese inci cel pu(in altc cinci misiuni de hrpli de dr-u. Conlomr relatdrii fiind ora 0500-0510 la bcnzirriiric nu inai cra nirneni altcineva care alirnenla ci unclcva latcral doar un llummcl kaki cu gerluri fumurii . Dar cxisti qi ur.neu venea dintr-un scur.r'roltslrat.te sllnete asculite cdtre cineva din ma$ini. .r dar.rdrie.. rlori sir in{elegc[i cA nu vreau sir lrrr ptrr.pcrplcxitate" s-a gAndit ci ar putea fi vorba de o lhrsi. In mod crudat ma$ina llu avea nulnar de inmatricularc nici pe fata nici pe spate. multc apc)uri cle la acclirgi numir..i pe scaun slitea un si-i spunem . lcgal . de culoare verdc inchis.t concediu de Eaptc zilc cc-l licuse la munte solitar cu coflul uDdeva plir.al spun cd cel cc suna era un amic.esus de orice lrinuiali de imposturi pe care crcd ci a-1i incerca-o lcgat clc istorisirea ce urneazi. Cred ci suutcti de acord cn mine ci omul uostru eril totu$i frArrintat de contraclictoriul sau sd-i spuneln stranietatea intAmplirii.adormit in lbtoliu la biroLr in lata calcLrlatonrlui.) al scicnce-lictou-uhti sau al ozer. Trecuse ..rislicii. Cit timp amicul meu l-a privit a apreciat cd avea 1.c.1n altuk ki rtrstr ltt trtttt. ObservAnd cd Ia intrarc erzr o cameri video l-a intlebat pe cel ce vindea la statie daci funcJiona dar acesla a rispuns in doi peri cd aceea carnera video este doar.r \.r...ati prin Africa 9i America I_atina.lizirrrrrl lticlrllui punc( tle vederc ci doar un nalalor-ciit (lc cit obicctiv irl cvcuiulcntelor descrise.i indivizi.. soarelc abia rirstlrisc fi ([rrouiai cirlclur-ii de pcste noapte nu putuscm sir tlornr . Cineva sunase de ntrrllc ori $i iusisla.. ighc'z pe NIl1' pinar iu zori clncl qr obosit 5i torojril dc ciilctui arl. Intr-iind ir.rd de momcntui de . iar ca plcgiitirc avca specializarea . ... .individ" in cizme dar care nu avcil haine ci era in totalitate acoperi[ de solzi verzi exact ca un clocodil ial pe cap avea ur.. orrrit aici: dupa cdtiva kilonetri a vdzut acclaqi "11 I Iummer tras pe dreapta cu toate patru u$i deschise qi la cAtiva metri de magini pe cir..czrt buimacit de tclclonul trobil care suna in nestire.. . a plntit gi s-a indreptat spre lnagina sa un. Mai mult nu cste un fal.i pr-cli.i vadar dacd mai lusese lnartol cineva la eveniment dar a constatat cd era singur in parcarea staliei de benzini.ascnr sii nar.tout terrain" pcntru rcluarea cdlStoriei. La apropierea de Bucr-rregti ma$ina i-a sennalizat printr-un scnzor cA mai avea benzind pcntru doar caitiva zcci de kilometri. Il cunosc lbarte bine $i pentru mine este mai pl. deci s-a orientat spre cca lnai apiopiata benzir.00 metri iniltirre .lr..ir r.lndividr-rl" s5-i spunem aqa l-zr observat...ii . ..r I{ctczat. Contrariat a ciutat s.1.r l'cl de creasti ca o qopirli. In economia f-aptelor.. Dar atunci a observat cd uga din dleptul qoferului de la Humnrer erur deschisi .

Dupir citcva minLrtc (3-5 minule) conlbr..l llriticii pc Soseit 5i zecr de injulzitur:i ale celorlalri par.. Dircctorul Ccntrului de Studii qi Cercetiri Psihotronicc qi Ufologice c mi ls t ru fo (a) gm ail. ( ci d..1.r.Olf '.ii la minc tclclirnul arita clar ci se licuserd 1l lbtogralii doar in locul pozelor ecranul rdminea verde la listarea lbtograliilor.Delete" sau rllcar ccl ...r Lt llitttctti. Nici o imagiue! An. atat.ri liril puterea de a o dc.On" qi .nai gdntlc5tc gi acum la intAnrplarea ciudati pe care a Dr.r lirsl int. stinrati cititori accasti rclatlrc csle cloar .r*. Iicranul era verde gi.5 ccnrintctri decAt cclalalt $i liu avea cizme in picioarclc a ciiror labi serndna cu cea de qopirla cind pagea. Pe qosea lreccarr multe camioane dovedi uraterial. trrlrri nrlrii tlczatnigiri..i ai qol'cli liccau scmne spre .ul rhspuns a fbst cir a first lbtogralrati o sursd de lumin5 foarte puternici tlc.. Dar.1n trnnrrk ki Unui dintre cl plrea mai inalt cu l0.trdirn intr-o Iunrc pc care numai clcclcr.rl . dar pot si vi spun ca limp de rloLrir slrptlrnini aru ascultat povestea de zeci de ori. coada I cdr:or' in iimbclc scnsur.tiut la ciue cs(c butonr.t.. aver.c au dispir-ut in tlornba isciurl .n ci o cunoa$tem.jurnalul" lllnrului ce vi l-a pregltit Aryana Ilavah in accasti carte ciuc cste deosebit de incitantir..:ic\.creatrtri" clal.:rrcuni cu el la reprezentanta llrutei ce trsigula servicc-ul telefbnului dar singur.i unici in mesajul ce il transnr ilc ! Partca tlagicd a poveqtii este cd la momcntul ajunger.i pLobabil ci intre doud ambuscade se r. Emil Striinu . NLr r lclr-r sl-r spun niuric de cele ce au rlrmat momen. fbarte ciudat in mod singur:.... clar arca 5i trn 1'el treit-o.1n untt. lv .tstrl cor. cind de fapt cred ci suntenr niqtc sLrbchiriaEi in tranzit pc o planctd care uu ue-a apartinut niciodata gi trnJc Jc lrrpt nici rru .n o vagir implcsie ce suntem stipenii ei.alrc ArlicrLl nostru a rc\azut fotograliile clc pc tclcibnul rnobil gi a polnit glou! spre Bucuregti cu giindul si vini la mine pentru a ne stitui ce lacem cu 1btografiile cate eLaLl uLnitoarc... co m . Un lucru cste sigur.rlc scr..---i. rotal ncstinghcriri cirrtl .. La solitrl care ne conduce ar fi intclcsarrt dc.tli lil An trnnak ki ver.!n-uttnok ki tersus..r r...rttt .atat.i "11 0 r. Alrricul ntctr cslc la aceastd ori undeva pe un teatru de operatii nriltatc ..n rclltlirii cei doi s-alr sui( cahli in Iluntrner au intors s1.lim care nc cstc rrrerrilc.ticipanti la tr. nu a oi-. am chulirt al(i rrrlltoli clar lotul a fost marcat de r-ln e$ec 1otal.. culoalc vcrclcl Nu am putut recolllpLlne nirnic din cccu cc a lirst lbtograliat.rnricrrl rneu i-a iiltoglallal cu telelbnul mobil.rttar cchri cle I'cnire spre Brrcurepri si cLr o i'ilczli rilrriloar.

Am mai afirmat gi suslin in continuare ci cititorii acestui gen de literaturd sunt oameni ralionali qi cd informaliile pe care utmeazd sd vi le dau vor fi analizate gi filhate. care gi-a spus cd are misiunea de a ajuta Terra gi pe locuitorii acesteia. Se pare cd demult de tot. care spre surpriderea mea s-a dovedit a fi un interlocutor erudit. sd v-o expun. un imbold ascuns m-a fEcut sd fiu de acord. cu o capacitate extraordinard de sintezi. Acum ceva timp am fost contactatd de o persoand care m-a rugat si o ascult gi sd incerc sd inteleg. Disculia.I Oricdt vi s-ar pirea de ciudatd relatarea pe cirre urmeazd. cll argumente gtiinlifice care m-au flcut sd inteleg Ei sd pdtrund in anumite laturi ascunse ale vielii pe acest pdm6nt. a exacerbat cltre sfArgit intr-o expunere suslinutf. Aceastd grupare. s-a desprins o grupare din rAndul lor. De la el am aflat cd acegti anunna-kki. Degi mi s-a pdrut ciudatd aceastd rugdminte. ceea ce avea sd imi spund. a lucrat milenii spre a u$ura soarta noastrd qi spre a ne ardta unele lucruri in viziunea realh. respectiv ci tr[iesc intr-o lume duald gi cd qi la ei existd cei cu intenlii pozitive gi cei cu intenlii negative. IErd idei preconcepute. in urmd cu vreo cdteva mii de ani. Aga cd m-am intAlnit cu respectivul. datoria mea morald de om md obligi sd fac acest lucru. degi in prezcnt neoficiald. De asemenea vd sfrtuiesc sa ciutali veridicitatea celor afirmate gi sd le acceptafi doar in mdsura in care ele rezoneazd cu trdirile dumneavoastrd interioare. la inceput destul de banald. cu un IQ care cu siguranld il depdqegte pe cei al pdmdntenilor. se supun pa(ial aceloragi legi plmdntene ca gi noi. .

. Eniisia lui este din ce in ce mai putcr. api. spafiLl $i aproape nirnic nu le opleqte. despre ridicarea con$tiintci de glup gi dcsple 1-aptLrl ci acum ne af'lim pe uftir. deja sute de trilioanc de neulrini trcc prin corpul t5r"r. crilui. un nulir mult mai mic decAt cel estirnat de calculcie tcorelice. Vot fl incendii qi iuunr. Sunlem ef-ectiv bornbarclati. Ulterior s-a demonstrat laptul ci naLula liunizeazii cel pulin trei tipuri dilerite de neLrtrini.in cadrul unui experimcnt s-au observal primele semnale de ner-ririni $i 1ot atLxlci s-au ir. ce pilea a 1l invizibili. aer. $tii ci se zice cd in limp cc asculti accasti frazi. r.neue nu rol Jl izolate. Astfi:l au apiuut voci ale Lrnor oamer. L-. se da1 D.i in Soarc.rnt capabili sA lraverseze intlegul Plm:int inlr-o liac{irure de secundi deoarece an o vitezd apropiatl cle cea a luminii. ca tiincl r-Ln <r'er. l)npa anii '90. ciStigitorul plemiuhLi Nobel gi echipa sa au lvut nevoie dc aproapc i0 dc ani pcntrl a (captura).ri.et sus An rnnuk ki 7 ldeea cic Ia care a plecat intalnirea noastri a fost una simpl.ki An unncrk ki t. Nu va fi o I'ard nolnali. inlr-o minii din Dakota de SLtd. Va ii prdpid.. iar accst bombarclament \/a cre$te in intensitate. trrce pr-in aceste 1'elomeue. ciclonii se. pirdr"u i yor fi dislrr-rsc de fbc Ai culturi vor fl iitLr:tclaie. rcalizind o revolulie in N. X: Sunt dovedite qtiinjific.r comun. dar sunt ascunse publi- cxpcrimcr. De-a lungul anilol.i anrure: sd sc relateze despre schirnbdrile care vor vcr.rilor lundamcntale. Wollgang Pauli postuleazi existenta r:nei noi particule. LJn sfert de secol mai tirziu. in zone care ltu aveau ascmenea lbnomene. A: $i atunci de unde gtii cu atdta exactitate? Dl.ra sutd de rnetri.ri cu aspcct de lorrrada.xperimentul a fbst prerrriat cu Premiul Nobel in 1988.2000 de neultini produ.irat cd vom avea ceva problenre dc oldin climatelic? Ncntrinii sr. rrrc-jorilatel Iiziciertilrtr J Irresul)us ri rtcrrllirtii rtrr rrr rlasd intrucAt nu s-an girsit inclicii dcspre masa lor.ana: lJste ader. ial zilele cle maxiu dc tcmperaturi. A: Dar ce sunt de fapt acegti neutrini'? Dl.itii.'llrlttrl X: (.6 ln tinok kiyersus An unndk. vor ailct'na abcrant cu cele de minim.im clar.r continuar-e il voi nunti pc acest interlocutor Domnul X.-l.rci.lt-li bombardau'rcrrt clinratic Iard plecedent.al. despre cataclisrle. Aceste parlicule cilitorcsc in linic drcaptd prin stir.lte) sir li juc:rt uu rol cheie in folmarea Universnlui.X: Nu. llri sa-{i laci vrcun riu qi fird si lase vr.nicir.'inccprnd clt \irrJ aceaslJ gi continuincl cu umdtolul an: vom fi supuqi Lu. Iar din picate aceste linor. ci rAnd pe rAnd toate zonelc globului \. numiti ulterior ncutlin. A: Dar aceste lucruri sunt create cu intentie? Dl.X: in 1930.or inmulti. care sullt extrem dc mulli (ci dcpigesc ca uutlir Loate celelaltc particr-rlc de rlaterie cunoscr.rentrini? Dl.l . Arl.. El credea cd oamenii de $tiintd nu vor putca fi niciodata capabili s[ dcrnonstrczc fizic existenla aceastei particule. ir. Este acum ori niciodati.co urntd.i de $liinfd cale au incepr-lt si pund la indoiali valrditalea l\4oclelnlui Slandard al chilibml de energie din leacliile nucleare. expr.lodelul Standarrl al particulclor' yi ir. care de pulin timp pot 1i cuantilicate gi vizule.r.nt*. cnergii lbrmate din par-ticuie. ca sd mi.rtc gi nisuritoli noi arr |-rmizat primele dovezi care suslineau iaptul ci neulrinri au masa. deoarece legile conservdrii energiei gi conseruirii impulsului pircau distorsionale de reacliile nucleale.rtclaclilu. ci ulta cu inlegistriri ieqile dir.X: Da. $i binein{elcs cd gi soarcle are o marc iniluenli. Ray Darvis.nediu> teoretic <dispcmt> cu scopul dc a rczolva clczc- acest l1cru i din centrr-rl galaxiei.registrat ciocnirile lor ocazionalc cu tr' alcria. Este posibil ca acesti neutrini.r1 1r16[]. A: Te re ['eri la acei t. Vor exista turtur.

neutrinii au capacitatea de a se transforma dintr-un tip in altLrl. Trebuie sd intelegi cstc nou qi pentru medinl gtiintific. hr r-rltimii zece ani. acolo ullde a fost posibil. Ne modiflcd cimpul vibraliorrll. [n tinrp cc rretrrrinii cilatoresc plin materie qi sp:r1iu. S-au fhcut simuliri pe calculator. ci se translbrma dintr-un tip in altul.ii sub accsl aspcct. atmost'era. evitind astl'el deteclarea 1ui in expelirnentul lui Davis. Irc care il culloa. un nulnr"rr dc cxpcrimcntc au ciulat oscilatiile neutrinilor.lcl.1n ttnnuk kit. vulcani? Dl. goseaua va 1l ir curind plinir cr-l toate aceste trei tipuri de vehicule. S-a reuSit ider. I'r'oblema majorA este datd de laptul cA au inceput sA lulccteze miezul planetei. Acum sunten supuqi unui adevdrat bombardamcnt c. Dac[ la inceput au erislat pc o qosea doar magini spor-t.tiintir an cmis o ipotezd confor'm cileia neutlinul clectronic ar putea . Doar neutrinii cu rnasi nenuli pot siviir'gi accsti tlansformare gi de aceea m6surarea cletaliilor plocesului de oscilalc Ic pcrmite oamenilol de qtiinti si cleLermine dil'eren!a dc rnasl dintre cele tr-ei tipuri de neutrini. A: Dar se $tie concrct ccva'J Nli rel-er la ce va veni.X: Ba ne afccteazi. se va rupe placa Pacificnlui care va lace ca toate lirile situate in zona aceea si aibd problerne cu ldrmr.sa carc ii ploduce: Soarcle..X: Ce p()r sa ili spun. dar llu intotdeauna ili ies. in rcacloare nuclcarc'sau mai nou. Dupi cum spuneam. fapt care va ducc la imposibilitatea zborului cu avionul. s-au rulat runumite programe. inseamni ci nu ne rrlccteazd.L ace$ti neutrini $i se pare ci intensitatea lor cregte.1n unnuk Ii An unnuk ki versut . dar ce acest aspect va avca rm impact deosebit asupra culturilor din anul urrn[tor. in timpul zborului. Se po1 face presupuneri. iar nrilielrlc rlc ncrrtlitii trec prin liectrre persoand. Oscilaliile neutrinilor sunt un efect cuanlic. tot timpul qi ltrc trccst lucru neobscrvafi deoarece ci interactioneazit liltllc rirl cu alte forme de matcric. in atmosf'ela Pin:intulni. acesta se incilzeqte. ci joacir un .X: Da.n ca fiind modclul tcolctic care explici lunclionarea Soalelui.. fie c:r neutlini nrrronici suu ncutrini tauonici.. iar in prczent se exanineazi tipurilc clc ncutlini tri se Soare rol lbarte importanl in c61eva din cele mai impoflantc procese fizice din Univers.ine. Chiar.. cum ar fi reactiile nucleare c.disparca" transfbrmindu-sc irr alte particule.{ vor exploda mai mulli vulcani.) A: Bine.rr-c l'ac ca Soarele sd slriluceasci. nu a nai cxistat a$a ceva pdni acnn..I . se perc ci in acL5t illl \il exista un cu1t'cmur n-raj or in zona . Dl.rtif-rcalea tipurilol cle ncutlini lirnctic clc sur. care va I'ace ca insulele Kurile sa se sculunde parlial. La totG: A: Dar existd dovezi qtiinlifice cd vor avea loc anurnite evenimente? DI.riJor'.X: Da.rrile.trsut . iar acest tapt va lace ca anumite fenomenc si sc ir. ap[rAnd fie ca neutrini eleclronici. A: Te referi la cuitmure. Disparilia neutrinilor arc lcgitnri cu o proprictatc speciali a acestor palticule evazive: oscila{iile nentrir. dar existd gi cazuri in care totul este speculativ deoarecc nu sc $tic curl va evolua un anumit eveniment. Ele au fcrst explicate prin analogia cu o magini sport care se schimbi intr-un ninivagon de mariii sau nn autobuz gi apoi rcapare ca maqind spoft la inulti kilometri mai depafte. Cutremure multe vor_[ gi in 20-lQ. in accclcratoarc de palticule. reactorlrl sau accclclrtor-ul. qd in r:!oiembri. Ncntrinii sunt pretutincleni. slrLdiitrcl neutrini creaIi in soarc. dar daci nn ii sirntim. insd in lnai anul ce r. mai exact. I)e tot globul va urma o perioadi de cutremure cle 6-7 ci totul incealcli iclcntificarea acestora departc dc srrrsu.laponiei. Dl.rtensifice gi si sporeascd in frecven{i. De asemenea oamenii dc .ln unnak ki q lui.

tu nu e$ti din aceiaqi grupare? Dl.1n urtnttk ki versu. sd qtii.X: Daca va fi aga sau nu vom vcdea. Oaurenii 1r-ebLiie si se hrirircascir Iii pLegntiJi.r'rici rezerui dc alimenle tru strici. Ccrt cste cit oamenii trebuic si qtrc.4rune cd pc undeva plir.. cLentuJr'cr erpl. lluta aceasta llti-a$ cr-llrpara ceva in afar:t matilor ota.tic'? l)l.c. atlu. c calc lungi.ri in genere acest luclu nu este posibil in zoncic ii'iguiollsc. ['dnd spun lotul ni lcl'cr: la pr. En qliu ce va ver. Ei sunt asigurali.i si nu caute rdspnnsuri gi sustinere la guvemurli $i socielaten $tiinlilicar. lslauda.X: Cc sc qtic clal csle rirptul cir in 2012 \/oln aveil explozii solare. se . dar de aici qi pini la a llisa totul. l)e ce ar lacc ei astt-el de investifii ncrentabile? Am rAmas putin surprinsi clc lbrmularea <eiir. In prezct:t guvernele lucrcazi la -un aVer tizoi barc sa I-f emiti oprirea brusci Ei in-rediati a aprovizionirii cu curent electric in ideea salv. miri alcs cf.ut Eansa sd . cale nLl sc $tie cat va 1inc.a introduccrca tlalelor s-a tinut cont de contextul actual.1n LutnLik ki 1i \ grade lninini. Acum.lrii translblnntolLelor. hitr--adevir este bine si ai un plan de rezervir. Ca qr cind PirmAntul ar trcnura.X: Daci aq 1r in loct vostrrl.ral tercn in Patagor. Se pare cit Turcia. A: l)nl ccva concret. Nu se cuno.. rupcri cle lblii. nici cdt va line Se prcsr. iri dri .strt . Er-r nu pot sta pasiv. sprc a nu ti luali prin snlprindere. nlri irre ct srrr rnli t. spune mult. i. lndia 5i China vor 1l cel mai aiectate din p iiirctii vecier-e ai intcgritilii teritoriale. eu sunt dif'erit lajir de voi .X: Nimeni nr"l $tic.rilc exact nici cand va incepe. t.ohlcmc ca: intensificat-ca cuiletnttrclot. Se pare cir va 1l ceva contiuuu. .cr. A: Putem 1'ace ceva'/ Dl.v An trnnuk ki )n tnnttk ki t. se picsttpuue cir in nrai la anui va iucepe totnl. cJlll l. dar nu gliu ce si zio.. Ei au ln:rt mirsuri pcr.. Un uric reiirgiu qi o r.. Dc ahl'el mic mi sc irare lotal nociv si iti triiic.ziilor vLtlerniec.X: Ba da. 'frebuie sa seurna cd toaLi populalia rirmasir la nigla czitrc zona care \ lr rcprezenla atunci sudul. A1i ai. clin cc in cc rnai nultc voci sustin acclczrgi tcorii.rre . lri trcbuic si se ajute singuri . Nirleni nu gtie concret daci va ll sau nu ccva. A: $i cAt va f ine? DI.lar contin ttu.ri Ei . Dc lapt. Daci bombardatncntcle cncrgcticc se intensitrci sau scad..tu tnai lArziu. $i eu sunt ca ci. Ar trebui ca oarletiii si . Explozia solari cc urmeazii va influenla in urod dccrsiv polaritatea Telrei gi va avca loc in tlod cer-t inversarea polilor uagnetici. gindinJrr-rnr cd 5i el llcee plrtc Jirr acccari grupilrc. Dc cc sd ir. cutrcmllr esle prost spus. AceEtia gtiu toate astea de rnult tirnp. Acest lucru va f'ace ca n. Zarurile au fost aruncate $i nu nrai pot fi oprite.ria? De ce Cloroana Brilanicii lnvesteste in Romdnia? De ce toati zona muntoasi din Aiiica cstc vdndutir cdtre guverne gi parliculari? lti pot cla zeci de exempie. Spanra.tiu cd nu mai avem timp.rJrrl I rrropei s5 intle intro noui gl:rcialitrne.riru ei gi lamiliile lor.. Iar laptul ci acc$tia $i-au luat nrisuri.rvesteqti rniliarde in buucile pi depozite subterane? De ce lamilia Bush gi-a cumpf.r n-riLi la anul.tci clalele se schitnbii.. dar accasti afituatic se bazeazi pc anumite modelc n ale pe sirlulator. teea cc^ne va lace si t iurittettt pentrlt citcva lturi llrd curent. dar ccea ce ne deosebeqle sunt intenfiile. A: Am mai auzit varianta. Llaci insd plecim dc ia urocielul actual. cll nll sirnt asta.tie gi sd igi ia misnri. Dl. A: Spni <ei>. in Rominia vor tl culremure dar-nu vom avea schimbari gcogralice alc solului.i idcntic cu ei. Este adevirat cI dacd ar f-r si nri analizcze cineva din punct de vcdcrc cnergctic.10 .ti viala gindindu{e la apocalipsii.il cc\il. dar asla nn mi f-ace sd subscriu modului lol de acliune qi gindire.

X: Da. deqi ir. Dl. iar intcnliiie qi faptele lor nn rnai sunt flcute Ia vedere ci sunt camuflate qi ascunsc aclcsea sub maqtile prieleniei gi ale altruismului.n in :rl noualca ceas si vd lr-rali nrinirnc r. czue dc iirpt sulrt 6 spccii. cam la 2-3 ur. urmitorul an va fi un an dc regnrpare q.ansi.A. De lapt cxisti 3 rase care au intervenit: specia Nordici. 1. geograflc. va lirce ca echilibrtil si sc irrtoarc[. Acunr veli cr-rlegc roadcle muncii voiLstre. Ceea ce a mai riunas din pLrlerile lunii se vor intdlni ciutind solutii.ri clutrate. trei din aceste rase au fbst cclc care . iar marile fan'rilii regale gi cele nobrliare (qi nu nLrnrai) rLu Af)N-ul lor.rclucigarea cu pimdnlcnii. iutt-n itscmenca situalie am o s(alc tlc rlisconlirrt. econornic.. Davici mi-a explicat lirar.1-al).i implicarea pc care le aliga. ctr lcittc astea.rdnlul va fi altfel din punct de vcdere geografic Ai oamct.tc .\ h rJ rtt Stt tlnnr^ ^i .nis ir. Confom cu'sartina aotual.lrt ttnn.t. de lploximativ 1.ndsuri dc protectie L.: La I)unrnezeu.X: u\dic[ ia dumnezeul pe care vi l-am dat noi.olbea David. care vine din Constela{ia Pistorului-Ar1ulus.zr-it pradi capcanei lor: nraterialismul. nn itnpr-tls .rtem cei ce vI conduccm de milcnii. ln timp oe vorbea. Despre acegtia i.i e1brt.l -. tlltr rrr lolrtc astca simt . $tiu ci airr glcqil i:ti to{ii. Era ca gi cum buna intenlie afirmatd nu se potrivea cu ernanafia gAndului. Voi ma puteli crctlc stru nu.X: Anii ce vor veni vor 1l holardtori pentru umanitate.** 12 )tt itnn. l'otul se va schimba.: i.tr r :r li. A: Nu pot spune cir ccca cc inri sprri rrrr inti este cllllosclrt.t.ii-au adus aporlul la apalilia umanitdtii actuaic.4. Dupi ce va trecc anul 2012.. iar in llecutul indepirtai al planetci.rtul. dc ilccarc rl|tir cintl sLrnt pus5. Exista unii mici.i bani.rii igi vor schimba modr-rl de gindire.r timp s-a pelr. Arii ulnrdtori vor 1l cataclismici clin toatc prnctcle de vederc social. Va 1l ncccsalir o r. Semi{ii.Limiti cle siguranla cLr cale vorbi:1. ia CreatorDl. care sunt agresivi pr-in insdqi r. I)l.r:rsiunea . ir. degi nu rlcbordeazd de bundtate $i existl cei mari.a cum crau ci atunci in urmi cu ciiteva sute de n-rii de ani. Poate (:rtc doal inraginalia lnea. rlul din pitcate accstea vor fi ca gi ir. care vi.ne si vi spuui care a lbst cursul titnpului.. dar cu acccaqi r. l)zrr anunnakki este o denllmire giobala. polie .r mesagcr clir:r r iitor'. Noi snr.roui orirrJuire.le iubire venit dc la El.-!!d.iaiizirt alcnt.. $iln ca esrc o misiune gru. doar ci 1i ei sunt de mai multe tipuri.". insi pot alit-na cu lriria pe irirrd ci ceva din interiorul mcu imi spunea ci vibralia lui nu imi corespunde. mea cste sd vd aiui sa iriceti clir riii muiT-i.i cirre o lurne stalpinirai de instinctc. l-am lr. lrste ca qi cLun ceea cc a lbst lrebuie tlistrus spre a se reciidi o nouii lurne.1n tnnde ki i3 sohimbali deznoclirniir.I indcpritluL ric ('r'cirlor.te clar.rexistente. $i a. intr-adevir existd aga-ziqi reptilieni. dal ari ci.ners mai depana. Am ri'imas r. care vin din zona Olion . doar doud rniliarde au viitorul r. hazati pc rlte prilcrpii. inainte de deznodirnintul tragic.u snllt ur.i acegti Gri.. l)e lapt tu ce imi poli sprLne despre accgti t olonizatori din vecirime'? Dl. Ali licut in a. La l)umnezeul Suprem.rsi micar acru. dar rtuvcmele sunl in contact direct cu 6 dintrc clc.ni place si creti cil in acel Lrltim rlinrrt. lntrc timp au evoluat $i ei. cd Iloctc n\. iltbe.X: De fapt existi 51 de rasc dc cxtratereqtri.20 m. Dcci spccia iurunnakki a crcat orlul. care sunt destul de paqr-rici. dar rnenoria lui ancesttall l-a flcltt si ne rciateze despre ei a.ratura lor.a 1el incit copir vo$tri si lie atr':r. dar esre daroric rnea sd incerc. dli ir. iir. in delrirrcntul srrlietului. A: Printre care Ei aga-zigii reptilieni? Dl. qtiu ci iirn lrlrl-o 1rt.X: La care Ei te rcltri? .tk kt versur t rr l)umnezeu ne . nriJ A: Nu. estc libcrlLl voslnl arbitt'u. Pirr.i priorititilc.i ci ne va mai da c.

Ei nu vor schimbarea.Ilit A: $i cale cste scopul accslei rcvenirilr Dl. crol. De ce crezi ci s-a construit pe verticald? A: Pentru spaJiu. Ei vor sA plcvini accst lucrll. Jpui rrrrii lLr pleclt.r. repiilc'? Dl. De unde si gtiu? A anuntat cineva? Dl. clinci la a trcia. care deja cxista. pc 'l'erra. pcntru ci noi qtim ca acestea sunl lormele leale clc manifestarc a matclici qi dc epropicre de Crealie. t I i t .o sl arerrr o colrcrirrnc cu elrergi:r anceslrali.ctra au lbst dc thpt o delegalie a celor 5 i de spccii.lin punct de vcdere ceorroriric.ri . l)e la etajul trei in sns scade icgitura cu'lerra. mai putin una. Acum se pune in aplicare in contbrmitatc cu etapele car:e trebuiesc urlnate.ri. Ccva intre ulnrnoizi Ei rcptile.ir indepiltali de ele? Pr-in penibilizarea lor gi a celor cale clcd sau apclcazi la accste plactici. numar.1.rtru a se indcphrta omul de pirnant. Tu gtii ci in 1998 s-a licut plima marc pace galacticS? A: Nu. ln prezent sc incearca montarca ur.iirs aici.raj orita tea. !l acca explozie solari. r. etc.X: Sunt un hibrid. Asta este motivul pentru care qi celelaltc specii s-au intors.r rnul1i ani in un. Ei sunt aici de mult schimbarea. iar acest -fEcLrte T6atexunt CIL cr. tu $tii ca tot zrtilia oameni intri gi clacd casele ar fi pe sol? Per.X: Plancta se alli in prcuiml unci catastrolc globaie. scoitterea in alala lcgii a tratar. i. dar r. numcrologiei.uai exact doar o par. A: lncearcd. Aceslc tl ei specii care au colonizat 'l.. Mai ales ccca cc va vcr. crisLaloterapiei. atunci o altir spccie. Dl. lacem sf.r. ver. Dl. cea carc a tbst prezenlli aici. dar au qi ceva dc la insecte. A: I)ar sunt urnanoizi.ea batalie care se tirnp.X: Pe naiba. Dc lapt asta esle ntal. credir.rcntelor alternaLive.ln.stts An tmnak ki 15 struciure.i dc accca nu pot accepta A: $i totuqi timp'? $i-au p[strat ritualurile. Dl.ror scuturi u4aq. l3i au avut mari problcmc ill trecut. ctc. A: Adici'l .n cci ce aLl r. Ei sur. Au lbst ibarte boinavi. culoare.X: O si ii adormim la loc. oamcnii au irtccput sa 5e lrelcascit. A: Dar asta e un lucru bun. horneopatiei.1 An unnttk ki vet sus .r.rtem o spccic sr"rperioali deoalecc a\rem iltglobat in noi toate n. A: Eu nu cred ci vol reugr. etc. r.lti utnak ki tlucc.ln unnttk ki .-*Dacf. viitorul arati altf-el. $i celclalte spccii sunt de acord'l Dl.te din acegtia. Vor ca Terra si intre in rnatea Conl'cderalie Galactici.e. ridicirn Terra fiird prca rnari pagnbe.X: Vom vcdca.rodelelc dc viu. Llnnitoarele etape vot fi: inler'zicerea produselor din plante. vo e este scopul? Ei vor si pistreze e la modil-rcarea ADN-ului. iar acest lucru ne va ajuta sf. dar aga imi vine.X: Da. La itrccput au oolaborat cu lolii. Sur. inrplementarca idcii clc medicamente vitale. Dacd vom reuqi sd tleccnr de iulic 20li.X: Exisla anurnite date cheie. genereazd o energie.rI ircr ll rLr rcr. cea a Invititorilol va vcni pe Tcna sprc a vd da Clunoa$lerea Universald. Asta cstc pArcrca tr]ca. $i cr-uu si vi. dar nrr r or lerrpi. Accsta esLe $i motivul pentru care se inceatcd ciderea in derizoriu a astrologici.X: Tu qtii cn qi in prezent se sivArgcsc ritualuri clc sacrificiu? Ci tot ceea ce ne inconioari esLe dominat de simbolismul nostru $i ca noi $tim cd orice fblmi.rJclc atAla Dl. daci nu. daci ii pot nurni aga. A: $i daci reugim? Dl.X: Daci reugim. $tiu ci te surprinde laptul cir volbesc cind la persoana intAia.noterapici.

r r. anl aiturs .ttttlici cLt rr.rtt .-!*. bcnzina sc va scun. la un momcllt clat a lbst un baby-boor.. este o explicaqie copilircascd. iar acest hlclu a licut ca balanfa si se dezcchilibreze.nanrl popLr lalici.rt aceasti genclalie se indreapt5 cu pagi repezi citre pensic. r'acante clc lux.. Ei qtin cd fir:a voi nu pot supravieltti -Noi ne . A: De cc'. A. dar c rcllir. I-a toate astea se adaugi insA inleresul lor clc a sabota e conomia lnondiala..adicir o natalitate crescutir.iblationald.nomentul in care viitorul vi va fi pecetluit $i nu va mai exista o cale de salvare.rbe. cam de 12.rici. din cit qtiu eu. acum instl . cu o sinsuri monccld.1n ttnnttk ki t'ersus . pcntru cri onrnenii nu vor mai aYciL cr. dttl llLl irrll intbrmalii . I6 . Nir. $i de asenrcnenea existi o flotilir dc sntc clc^ -fcrrei rnici nave.rl scop: lr. Distorsiunca nu c corrpatibilii cu vibratia nou-i gr clcci dacd sunlcti distorsionali vi vcfi indcpilta tot mai rnult de Sursir.ric rnai mult dir. cate c interesul lor''l Dl. clar voi vcti sul'eri dc lbame.4t lunok ki . dar carc csle scclp'. sir vi nioclillce strllcturil r. Accclcratorul a 1'oii fornit Cled cn .rgd respcctarea agcr. corect. Nu Stitrr cc e5te ctl cil si ttici ce rntgn{ii are. A: lltnc.kiversus tltt uttnttk ki 1l DLX: O si fie dcrapai ecou()rric la nivcl glohal T'otul r a explocla. ma5ini la superolcr-ti. se adaugd gi dolrinalia Di nu vol sd vi dca rllumr . Se incealcir ctcatea ultci bucle tcnrporale in . rrre si vd invArtiji pe vccie. Accst luclu a thcut ca gi consumul sd creascir.r sinu.rrdalnici. etc. rcspectiv zr llobalizdrii. A: Dar dc ce toate acestea. care lttt cott.X: 'lbatc accstca all ur. Cu clit aceastd prlpastie se var adinci. copii zb'. in prezer. ciici 11u vd \ cti pelurite si o cumpilati. Vl1l ca 9i cum tririli acelaqi .iruajla s^d schimbai.rpi pcslc rloaptc. Dc cc clczi ci blusc qi dintr<rdati a aparut crizn? A: llxistir o explicatic.l( nour cn('r'tlic. .X: Ba cla.lcln clc a'uir thcc si vi inJupnrt. .i. clin Univcr s vine o r. in limp cc la tclcvizor vi vor Il lllczcntate clin ce in cc rnai multe rcclame cu thrlilii i'cricite.nic nu va rnri ll cum a lbst. La toate astea sc aclaug:i gi inten{ia lor de a crea o noud ordirre rrondiali.ror-ri vibratie rrcniti si vir schit.) Dl.) Dl. itrseatltlit t . cu atat $allsa l'oastri de a lace saltul se va diminua. A: Adici noi ne invdrtim acuur iutr-un cerc lcmporal'J l)cci nu mai avetn nicio 5lttlsill I)l. Nurrai ur. [)aci r'-ati lilncli cu totii la acest lrtcru. care survolcazd ir. mincarea sc va strica in lafluri.t.X: Pe ldr.. Apnr (amentele sc vor ieliini.rdei lor.r cc si iqi plitcasca rlirile.X: Da. Std dour'$i aSternli.r -julul $i sc intorc dill illlelvcllil plitna oar:'t e rind in cind la nava mamd.. Nicl cLl llrl alr acccs de la un rrnurlit nivel in sus.r auzite.rl'.rperimentul-i ieLrgit.r rccle cataclisme t'tLl vor t ctti.n.. La toate astca s-a adiugat si luusrrl r:r'rcrlt cle ulctlinlc Ai rlti.lc parliiule.X: Dupi cLu.. natalitatea cste in scildcre globalir.ttt'' .n spuneam.. t)l.itiintificc. ritiirtitilc vor fi co5r. baricra spa{iu-tintp ar putca li spartd.i echilibr-at f-ac_ e_ latl schimbiirii. Pc ile alt[ parte daca sttuLclll intr-o bucli. Cici vLri putcti lnce orice. cu aceleagi legi qi acciaqi conducitori.1n unnak.ligantici navd. pini ir.r orq11!41 .-Ei au cilnd a fost pornit accelcratorul Ei l-iru del'ectat.000 kntp.

.i rrr.logrrlicii si r. l. ccva ce ercd cd rnir va face si plirtcsc cu viata.ie in r.etc. rititelti rireitt. I'otodati alilll)ra mca intcrioari . cirnria nu ii ajLrng banit sir plcce in vacanti. eu am \'.u ci atr-lnci cincl veti irlingc acea slarc veli rcaliza cinc sunteli $i cc putere avcti.rii ritr' . li .-r crlt rnai mUlti cu atat utai grcu de rn:inipulrt. nraqini.iatir c.lia sunt pr-ltirli $i intotdeaLlna rnulgir:rlizati Acegtia nu contcazd. Noi vi clirnr .. nlrita tot.rt. I:iciart clin voi csle oglinda ccluilalt.i qtic.re cu nrailasea broa5tci.\ccls1a ' . Spun/inil aceste cuvintc.ijlr(lu-Dri. dal se va duce cirtrc biserici qi sc va fuga! Dl.r inccpttl \ii su c. I)aci totu-l ciccur-ge (roulbrnl viitorului actr"ral. Tu nu intelegi cd voi sin3uli sr-rntc!i in tr.calci cl ar-r inlercs sii \iini llstc nrLrli nrlri Ll. ciu'uia copiluI ii pliingc cri \rrcu o noui biciclcL.cti da seatna .X: Pcnlr..r lrre-. . llsh-nrir.rci au vcnit cu rdeca dc ar indrc'|ta Ii)r'ta creal()arc tot L rrlr-e rnatcrialisrn.rrll c.X: lla lor \ cni. []iserica estc a noaslri! Noi suntcm biscr ica.. doar cf.r sau tclelbn. Mintile clcslrrpalc luLr iru cc r.r se 1a sliir'pi.izLrt viitorul planetci. clczi ci sc r:incicqtc la ctolutie spirituala].l (inc! . ascnrinritoa. Lrnntl: ki t tt :tt. cind privirile noastrc se intahliral am rcalizat ca ocilii lui avc:lu o culorrc ciudatal. Ei \a erclzl o rcrrlitrrlc lr.000 dc ani? A: $i cam cc am putca lilcc'? Dl.ri rii itrr. rtrl 'iiirniv'ictimc 5i cel nrai rr.nrrretli rhr'.lli-uiit. Subliniez: rerltlr.i.i sigur prcotul ii var spune ca pkil(-fte pcntlu propliilc 1apLe. etc.ttrt In trttnok ki I9 Dl. []c iti spunc Sccrctul'/ Si iti (lorc$ti pcntru tir.t I)rr'.isurr sl-r vi schinrblti soarta'l Voi.X: 'l u nu intclogi ci accasta cstc ultima \ oastri sansi. cltrc criz:r ur.i cic adcvirrata noastri ltaturl:r.iu ()nl carc nu arc cc pr-ure pc nrasir.rtunci vir r.i noi o concluccnr A. ccce ce il va facc sir se adinccasca 5i mai tarc in clepresie..i vi luiinr povcrilc clc pc unrcli. lu\.ri cc sLiill in lrlala Lnar rlol ora5e...n privirca lui era lipsita de viata. t.. ci dacar nu scipati clin robic. Voi LrLi sLrntcti rrnull Asta tr-cbLrie si Numai iurPreunir "stiti .. tcID qi lirri vlagir Dcqi figula lLri cra zArnbitoare.ar Yor line prizonicri inca 26.oI Si controlezi o lt Lrilne rlin popultrf ic.)r'\eu. l. -i. carc nll irrc cu ce i$i plalli lirctluile..J1tntc!i 1r r uti plrtca rvca oricc lil de vialir gi de viiior.1 8 lt. Lc trcb'ria ccra Drirl aarc sii \'a abati dc ia crLle 1i :ru g:isit cca nriri Lrunri uretodi. trn ilis opac.i se ioacli doal cll ulintcii volslu.X: Am sir ili spun acum un lrilrc secret.r i. 3\ cr Ii.rjrll i.'lirul l'(rt:u A: Ca in Sccrctul? I)l. .rrlilt rr: .ln unnuA Ai t cr.l. imi pirea ca $i eur.rc: bani.-. Toti piimdnlenii vor'li . ccca cc va mai rartrine rlin populalia Telrei. Abia atunci.X: Asla cstc altd urallilulale carc lc-a iegit.i tltnpor'ali._. l. s-au giinclit ce pot lircc si ii controlcze 'i utur.re siar. Noi arn cliclit-o..'r'Liliri. va Il o tlCimE. cir ncrgc la c LrISUri esotcricc.:iruta. L.lul cltrr:r Ir r.scantu-cli_iq caz rle cataclisnr r or rlur. Nrr 1to{i inilut-nta r-ln ()nl in\'altilt sal gincleesciil I)cei crccic-lniL catitclisnrelc \.X: Da.tir.. e\is(a li prcoti a(lc\'au a!i ! Cale :ru har cale nr-r suut dominali cle ir. '.. a. l.'\dicd te l'ncc sri Le disociczi tle colcclir. adrcii oameni siurplr.rstincte ataviccl $i lumca ii . A: $i dc cc sar l1u ajungcrll'l Dl.? A: Nu. Atat lc s l)t nccesari C'.or dc conc{us. \. Dl.'' i:. sarnaltxtc. interlocutortLl mcu trra privi rrtldnc. \.'l \ r'i trr'trttit sa \.X: Poatc.i ii r espccti. in 2015./.rvciiTtir:tar.... Dl. fi i1r ciar .s ln unntA Ai . Hai.Vazlnd ci oarneni clin ce in cc mlri nLlrncro$i sc indrcaltth citre l)Lrterea intcrioalir. I)upir cunr \puneam.r stlrlc h tlrc ei nrr ror cu rrri sa rrjLrngcti.a cs1c. dar acc. am sinrlit un llor recc pc fila spinalii. clar.rtir 'pi urritrrrii. clar .ru culoarea a lbst cca crre ln-a 1i'agrat. ci laccala degajatd dc cr.

A: Adicd pe o alti Terra? Dl. iar referitor la teoria { lrriversurilor paralele. nu exist6 d ovezi clare. oamenii ar fi speriali gi vulnerabili. Asta arald cd ipotetica cr'rlitorie in timp este posibili.unnak.0'1 .X: Pe Tena. si-a observat cd frrul respectiv de metal se migcd. Cercetdtorul Andrew Cleland.ki versw An. presupundnd cd ar fi aga ce putem face? DI.20 An. qtiinlifice. Intenlia conteazd. La Universitatea California din Santa Ilarbara s-a fhcut o demonstralie qtiinlificd prin care s-a rrli(at ci un obiect pe care-l vezi in fa\d. citegti o carte.unnqk. Acest lucru se poate int6mpla. spirituald. Nu cred in ea gi mai ales ce guvern ar face uz de arme nucleare gi de ce? Oricum daca e sd fie aga ceva. adicd la nivel subatomic. De asemenea aceastd teorie spune cd pe timpul observaliei. de fapt ceea ce a mai rdmas din ele. Ceea ce trebuie sd faceli este sd vd ducefi intracolo. nu ar avea rost folosirea unor asemenea metode. doar cAnd mdsurdm pozilia unui electron pe care il forfdm sd aibd o anumitd pozilie specificd. dar intr-un alt univers.ki yersus An. A: $i cei ce trec unde vor ajunge? Dl. fari boli. menitd sd vd ducd de aici cdtre o altd lume. Le veJi vedea pe cer. Cdteva guveme. A: Este un lucru imposibil! Dl. de dimensiunea unui fir de pdr. aceasta este noua Terra. o gaurd de vierme. care se invdrl in nucleul unui atom. O Terra evoluatd. Va incepe un rdzboi nuclear. A: $i cum s-ar traduce acest experiment? Dl. universul .ki 21 morli de foame gi decimafi de boli. Eu am venit sA vd spun sd treceli. Cred cd ar avea rezultate mult mai bune dacd ar aproviziona supravieluitorii cu alimente gi medicamente. Totuqi.X: Ba existd. tunelul Einstein-Rosen.X: Ce puteJi face? Eu qtiu cd pe data de 25. Aceasta este de fapt planeta care va face trecerea. A: Dar portalul se va deschide intr-un anume loc? Dl. Al. lilectronii.X: Experimentul a pornit cu o bucatd de metal lirarte sublire. care va scufunda Terra in iarni nucleard pentru cAteva zeci sau sute de ani. acea planeta care vd va oferi suportul pentru a deveni universali.2014 se va deschide o poarte stelar[.X: Sd zicem cI tu in Bucuregti te duci la cumpirituri. cel care a r-calizat experimentul.unnak.X: Vor fi mai multe simultan. Aceasta a lost rAcite intr-un frigider special. a avut ideea de a aplica acelaqi principiu al electronului unui atom gi in cazul unui obiect vizibil cu ochiul liber. s-a scos aerul pentru a sc climina vibraliile gi apoi a fost apucati cu un diapazon. se vor gAndi si profite de avantajul armelor nucleare rdmase gi vor face uz de acestea. Trebuie sir gdndegti in termeni mici. A: $i cum s-a demonstrat acest lucru? Dl. de evolulie spirituald.unnqk. Din pdcate cei care au avut acces la aceastd cale din viitor au fost foarte pulini. acolo unde particulele atomice nu se pot menline. populaJia va fi decimatd. lipsuri. poate exista sirrrultan intr-un univers paralel. Cu siguranld ci umanitatea rdmasd le-ar fi recunoscdtoare.ki An. Este singura voastrd qansd de a supravielui. PoarIa vd va fi deschisd sau va veni la voi.X: Tu nu cunogti teoria universurilor paralele? A: Ba da. Doar o micd parte din oameni va supravielui ascunzdndu-se in peqteri. dar din cele afirmate inleleg cd o Terra lr'rmdne aici gi va fi pustiitd de iarna nucleard gi o altd 'lcrra va prelua o parte din popula{ie. deqi stirtca nemiqcat in acelagi timp. una plind de pace gi brindtate.r-rp. griji. dar intr-o altd dimensiune. A: Am mai auzit teoria.X: Este greu de perceput cu mintea actuald. sunt greu (lc captat deoarece se rotesc cu viteze diferite in acelaqi tir.

A: Este foarle greu de infeles. Ar fi posibil. Totul va Ii haotic $i va continua aga pAnd cdnd va incepe derularea cvenimentelor de care !i-am vorbit.AdrsA-rQZAlAEB lgh"-ari? Dl. dar puJin probabil. A: $i nu este a. Este singura voastrd $ansa. A: $tiu cd se spune cd este foarte important5. Md refer la situalia cconomic5. Dl.X: Da.a? Dl. ce trebuie sd fac cu aceasti informalie? Nu ili ascund cd am mai auzit-o gi din altd sursi. nimic nu va putea fi redresat. iar hipotalamusul coordorrcazd reacliile legate de foame.wnak kiversus An unnak. si gtie. climatericA. Reiese cd noi suntem in acela$i timp in doud sau mai muite localii 9i putem avea doud sau mai multe activitdli paralele.ki 23 inghea!6 Si nu putem vedea decat o realitate. Oamenii vor fi din ce in ce mai dezorientaJi. A: Dar plecdnd de la ideea cd ar fi posibil. Voi vedeli timpul ca fiind real. sociald.X: La aceasti intrebare nu ifi pot rdspunde. dtmul biologic qi procesul de imbdtrAnire. intotdeauna va exista un univers. Pentru voi curge intr-un singur sens.unnak.annak.X: Nu. tlisperate. S-au fEcut cercetdri . Adic[ dacd ne uitdm in acest univers la o pasdre care $i-a luat zborul. sexualitate. I)l. o dimensiune in care istoria sau viitorul ar rdm6ne identice. sete. A: Asta inseamni cd s-a inventat ceva cu care te poli deplasa in viitor 9i in trecut? Dl.2014. Poli face diferite activitdji in acela$i timp. sinucidere. bduturd sau mai rau. ki versus An. cu asemenea forle sunt con$tienfi de aceste aspecte. sA poatd lua decizii in cunogtinld de canz6. A: $i referitor la tunelul ce se va deschide pe 25-07. Este doar o unitate de mdsurd pdmanteand.1 13 Herzi rezonanta Schuman se deschide ru a asoclat-o cu cu locatra exacta a Manr Plramlde. Ea secretd melatorrina in stare de relaxare qi are capacitatea de a varia lirnclie de energia electromagneticd. $i pe de altA parte existd anumite legi pe care trebuie sd le respecli. atunci poate exista cineva care poate manipula istoda? Dl. politic5. care vd va aduce stiiri de dezandejde 9i depresie. in alt univers ea poate deja sd se fr aqezat pe o creangd. A: Altceva mai trebuie sl spun? Dl.l(llca. A: Adicd acea gaure de vierme de care vorbeai s-ar deschide sigur in viitor? Dl. iar atunci cdnd va vcni timpul sd faceli trecerea. Este activatd de lumind qi eontroleazd varialiile bioritmului natural al organismului. Nimic. care rnirrimea unui bob de mazdre gi este Nimic nu va mai fi cum a fost gi in ciuda eforturilor irlc:EEid-Ien-iiGGlitotodatd conline o hartd completd a t irrpului vintal al acestuia. O stare de panicd va cuprinde oamenirea gi mulli vor fi cei care vor cAuta scAparea in medicamente. La asta se va adaugd gi bombardarnentul energetic venit din cosmos.X: Da... Timpul poate fi strdbdtut in toate direcliile qi inainte qi inapoi.X: Da. l:ste singura salvare! Tu nu inlelegi ca vibratia Terrei se l. Cam aga ceva.' A. De fapt timpul nu existd. cdci el nu este doar liniar.X: Da.X: Vremurile care vor veni vor fi foarte tulburi.ki An. l)ar toate aceste sunt date spre evolujie $i de aceea trcbuie sd le suportali cu incredere.X: Sn o dai oamenilor. Cei ce lucreazS. La tl 1.X: Importantd? Glanda pineal[ funcjioneazd in lcclagi ritm cu hipotalamusul. Atata tot.22 An.. Dl.

rafi in continuare de ultimele zvacniri ale unei societili niuribunde. este faptul cd in momentul in care cineva vine cu o teorie prin care oamenilor li se rrlati. etc.X: Noud? Se qtie din vechims.. Este chiar pcnibil. X: Cd odatd cu trezirea energiei kundalini gi a glandei pineale. Este greu sA accepli un viitor ipotetic.unnqkki versus An. stdri contradictorii. Cred cd Asta este motivul pentuu care mulli refuzd sd accepte aceste informalii... V-a1i gdndit ce inseamnd toate Oare inaintagii voqtri woiau sd vd lransmitd ceva? A: $i ce vroiau sd ne transmitd? acestea? Dl. omul va deveni mai sensibil. DI. or sa apare migene. A: $tiu. Tu nu te uili la qtiri despre crime. $i astfel omul poate accesa forme inalte de congtiinla. omul iqi poate modifica starea de congtienli gi congtiinld $i cA poate avea acces la toate informaJiile Universului.X: Da. un con.. Osiris este desenat lin6nd un qarpe in mdnd.unnak. pdzitorul lumii de dincolo are in v6rfu1 ldncii. Este o mdsurd de autoprotecjie 5i sd gtii cd nu ii pot condamna.SJ. Sumedenii au fbcut reprezent5"ri ale anunnakkilor care apar avand in varful coifului un con de brad. violuri.ki yersus An. chiar dacd este zugravit in roz.p3l. Este foarte simplu sd ili dai sema cine . Existd reprezentdri antice.Luminitorul trupului este ochiul. Pdnd sd ajungeli acolo. Dl. zeul babilonian line in mdnd un con. inccndii. stdnd calmd pe canapea gi mdncAnd floricele? A: Eu nu mi mai uit la qtiri. simJurile se vor asculi. de evitat nu se poate. Asta vA a$teaptd! Dar pAnd acolo mai aveli un pic de infruntat. tefi orbi qi progti. Thamus. Dacd va ii ochiul tdu curat. Voi vd doriJi ca gtirea sd fie una exhemd. Ceea ce am constatat clar. A: Muribunde sau nu. reprezentdnd energia kundalini care urcd spre glanda pineali. ir. la baza cdnia se afld inscriplii cuneiforme. Pane. Omul iqi pierde identitatea de sine gi devine universal. . Eu nu gtiu cine sau de cc are impresia cd toli sunlem idiofi.24 An..unnak. ce va veni sar o sutd se il contrazicd. $i mie imi este greu sd le accept.i Iisus v-a spus: .. irrtotdeauna in relatare apare cuvAntul normal. tot trupul tdu va fi luminat". este societatea in care trdim gi pe care o cunoa$tem. A: Asta este gi motivul pentru care am inceput sd scriu.acestea vA sunt date fi la nivelul terie.ki An. doar manipulabili. Dar este tlltoritd vou5. La Vatican existd in Curtea Conului o statuie ce are forma unui con de brad. oamenii. tllr totugi normald. Aceste teorii apocaliptice ne rdstoarnd egafodajul. j afuri. cAci este prestabilit. iar acest lucru face ca al treilea ochi sb se deschidd. Dionisius. dar acum este bine ca oamenii sd fie informali gi sd gtie anumite lucruri.X: Nu sunteli idiofi. Vd arr. Din pacate acest lucru nu este cunoscut.ki 25 dar cea mai spectaculoasd schimbare va ADN-ului. iar atunci cAnd o fac vcritic informafia.''. cecrezi?. Problema este cd voi nu lreli sd le vedeli.rtotdeauna am triit cu speranla cd mAine va fi trai bine. Omul este supus acestor schimbdri. iar lAngd acesta un leu asemandtor Sfrnxului. Shiva. zeita distrugerii in hinduism are pdrul sub forma unui con. Ldngi ea se afld un sarcofag.unnak. asemdndtor glandei pineale. dureri de cap. ci copiii nogtri vor avea un avantaj dacd noi ne sacrilicdm. Noi. pentru ca nimic sd nu vd afecteze rLrtina. Consider cd este de datoria mea sd impdrtdqesc Iumii aceste informalii. Exista informalii peste tot. Dl. La fel gi cu Icnomenele extreme care au apArut in ultima perioadd. Este o teorie noud. fi eu caut argumente care sA rAstoame aceste presupurrcri.

ki versus An. restructurdri.t cnalii pe care vi le-am relatat le vcti auzi dir..rrrr lLln. Este ceva ce nu s-a mai jdcut $i de aceea suntem asistafi de diverse civilizajii extraterestre.ceri. etc. vom avea lipsuri. dar nu pot interveni in liberul nostru arbitru. pe care nu are sens sa il relatez. Repet: ce cred eu. Irlgar Cayce. dar am fEcut-o cu un scop anume. Poate c5. apropierea de Creator. nu \r(inr sd imi preluaJi ideile. iar desprinderea .ki versus An. diu cale .r rrLr vdd de ce nu ar face-o $i acum. etc. . Nu md bazez pe nimic altceva decdt pe feeling-ul meu. pierderi. Numai ridicAndu-ne vibralia putem crca o rr.rs gi o noud umanitate. Intr-adever. se afld pe o curbi ascendentd vibralional. de portaluri. dar cu siguranfd nicio iamd nucleard nu va veni in 2015.ki 27 spune adevlrul sau nu. ci din contri atunci va incepe o lume noud.unnak. ci ei au pierdut bitdlia. Dar adaugi gi prorocirile unor lrari ini1iali..r ce in ce rnrri dcs. mai ales cd sunt din r c in ce mai disperali.. Eu gtiu cd Terra va trece printr-o mare schimbare. din ce gtiu gi ce simt. Eu nu spun ca am dreptate. Ei sunt. sA gandifi cu sufletul gi sd faceli ceea ce vi '. vom rrlra in Epoca de aur.' Din tot ce gtiu. Au fEcut-o de milenii '. existd 1'or. Vanga. Fiecare din noi qi ri'1r ll un loc. insi intervine o problemd cdci iqi dau seama c6 nu pot trdi fdr6 noi.. totul este sd ili dai seama unde este realitatea gi unde este intervenlia umani. boli.r'opul final. Eu cred Pemantul. Ei trebuie sd plece. Este unic in istoria Creatiei. Nu luali de bun nimic ai nu uitali cd singurii r. ca si nu mai vorbim de Biblie. Cu sigurangd este o lume aparent bund. v-am spus 5i repet. dar cert nu este o lume in care noi si ne putem valorifica potenfele date de Creator.. ceci sd nu uit6m ce ace$ti anunnakki sunt experli rrr ir irnbina adevdrul cu minciuna.1rrrrrc inima.r(crsta poate fi una grea gi dureroasl. De aceea au creat un univers paralel. Ceea ce v-am spus este sutd la suta adevdrat. in epoca spirirualitalii. au emolii. Iar daci vezi cA anumite persoane sau grupuri fac relatdri trunchiate sau eronate este bine si le evi1i.ibilitatea si mi ingel. boli. ba mai mult. pentru a ajunge acolo trebuie se rerrrrrrfim la vechile paradigme gi cutume. ---R-estul disculiei a fost unul banal. dacA verifici din mai multe surse. Ei au venit sd ne ajute. Pur qi simplu. Probabil cA aceste '. lipsitn de griji. tunak.r/ez ps niciun argument $tiinlific. nu mI lr. Nu e greu. Oamenii se vor ridica vibrafional in trup.I( nc pute[l salva suntem noi ingine.rrrrintcsc doar cAliva: Nostradamus. dar sd nu uitiim .unnak. Eu cred si revenim. Sundar Sing. a pdcii gi a rrrbilii.ki lrr caLc se An. Va fi o lume condusd tot de ei gi guvernatd tot de legile lor. rr. ceea ce vd rog esle ca atunci r irn(l vcti auzi de anumite planuri de salvare. in care sperd sd arragA cAt mai multe suflete.26 An.unnak. Am sd vi spun gi ce cred eu despre aceastd intdlnire.

. pe care le-am avut. Istoria oficiald ne aratd cd sumerienii sunt unul din clc mai vechi popoare ale omenirii gi cd sunt inaintagii rrrcsopotamienilor. ('rrvintul akkadian . rrrr ini{iat primele schimburi comerciale cu alte popoare. rrrr licut descoperiri in astrologie gi astronomic. Tot ei au fdcut plimele incercdri de irigalii sistematizate in agricultur6. cuvdntul ebraic era ginar.leaglnul civilizalici" Sumerul a servit ca loc clc aparilie pentru unele dintre cele mai tirnpurii rrlcziri umane" Dezvoltalea acestora a fost pusd pe seama t .. Istoricul babilonian Berossus spune ( ir sumerienii erau . Babilon..TI in continualea c54ii.strdini cu fala neagrd". inainte de a vd mai relata cAteva irrtilniri la limita credibilildlii. Numele de . Ninive 9i Assur. N ippur. Se pare cd . egiplcnii rnnrcau acest teriloriu sngr. Fiecare or ag era vdzut ca un stat gi igi avea propriul rege.. mi-am plopus si aduc cAteva ldmuriri cu privire la tnblilele strmeriene. ca aqezare geograficd. :rc afld intre fluviile Tigru gi Eufrat actualmente zona lrlkului. literal insemnand poporul cu laJd neagrd.rccstc denumiri pot fi posibile variante ale cuvdntului Srrnrcr sau sumerian. iar hitilii sanhara. printre care: Ur. Localizarea lor. dar nici rrrrul din ei nu a luat in stipAnire intregul Sumer.Shumer" indici zona numitd de ei Srrnrerul de Sud. Kig. Sumerienii purtau inilial numele de 'rrrg-giga. (lunoscut ca .sumerian" este un nume dat de vechii locuitori ai Mesopotamiei de Sud qi succesorii acestora: rrkl<adienii semitici. Ei sunt cei ce au inventat scrierea cuneiformd qi rrrr construit primele orage civilizate.

.An unnak.Hr.lrrt: Ur. Zigwatul era impf. Nu se cunoagtc cu exactitate locul apariiiei civilizaliei sumeriene. Sumerienii aveau obiceiul de a conslrui un templu in centrul fiecdrui ora$-stat. Zeila . matematica.ianti. dalta.ru qi lapislazuli. Creatori a cclei mai mari civilizatii regionale qi a celei dintai etape istorice. sistemele de irigajii. zeiJa . Uruk.Hr. Lagaq. etc. in nec. Erau o populatie indoeuropoand vorbind o limbn aglurir. templele aveau forma unor piramide inalte dcnumite zigurate. Regele.tit in gapte etaje. Poporul sulaerian s-a agczat pe teritoriul acesta gi au inceput sd locuiasci in zonele lertile irigate de rAurile Tigru qi Eufrat. Tot din Sumer rrc-au parr. arta qi scrisul.. Arheologii ne explici laptul ci aceasti cuhrrii sumeriani este continuititea celei dinlAi perioade a Ubaidului Timpuriu (5300-4700 i. r\stl'cl. Ultcrior. ivitd in zona pe la 3500 i. Trebuie menlionat cd in Sumerul antic cr istau: scrierea.rlrclor curate terestre Ei de snb pirnAnt.o1'.kiyersu. ascmdnltoare Iimbii turce vechi. Nipur.llr.unnqk.ki versus An. Practicau agricultura gi cregLcau suine. trebuie si acceptAm varianta cercetrrlor-ilor qi sd ii considerim pe sumerieni ca fiind primii rrrtcmeietori ai civilizalici pe Terra. Multe din obiceiurile qi caracteristicile ale popoarelor rrl'liadiene gi sumeriene le aflim din scrierile cuneiforme lrL care le gdsim tipdrite pe tAblile de ceramicd. in jurul rrrrului 3300 i. care era qi mare preot. Nippur 'ic pare cA era cel mai imporlant centrul religios gi cultrrral al civilizaliei sumeriene. cum era cel din Ur. cuiele.inci.ki 3 1 civilizafia sunreriani. roata.renit qi primele date despre o religie politeistd. civiliza{ia sumeriand a fbst absorbitd de citre cea babilonianl.t.untak. sandalele. In orice caz nu erau autohroni. piatrd. se pot afla din sludierea operei sumeriene. . in jurul anului 2000 i. Astfel au apdrut numeroase ora$e. Unele informatii vin de la biblioteca sumerirrnir din Nippur. astronomia. ziduri.ki 30 An.Hr.rll regald de la Ur au fost descoperite multe obiecte din . ei foloseau nigte discuri de lut pentru a r'rrrnpdra diferite bunuri. ei puneau in mormdnt aldturi de cel decedat uneltc.. de lirnbi semitd. harponul. calenda- rclc. iar ENHIL a lbst zeul furtunii in Nippur. zeila ..Hr. lnfluen{a culturii sumeriene porne$te din cele douE rrrrri centre cultural-religioase: Eridu in Sud 9i Nippur in Norcl. urmat apoi de Eridu.lrn " era principala responsabild de binecuvAntdli. z\stl'el Eridu a avut-o pe EA. sibiile. sumerienii au aparut in sudul Mesopotamiei pe la inceputul mileniului al IVlea i.rrnrcnilor invnlAndu-i pe oameni $tiinla. $tim i ir liecare ora$-stat avca propriul lui zeu care era princi1'rrlrrl idol al oraqului. Acestc indeletniciri au fbcut ca populajia sd creascd. qeile. lurrnaqamentul cailor. morile. Sumerienii erau un popor migrator. inelele. ovine qi bovine. Surnerienii fEceau corner{ in piele uriaqe. acul. obiecte de valoare care ne aratA credinla lor intr-o viald dupd moarte. a construit atat un sistem de canale ciit gi prirr. laceau vase ij. Cunogteau lesutul Si oldritul.y An. EA era prietena . venind posibil din zona stepelor siberiene. Umma. deoarece sumerienii credeau cd zeii coborau din cer in gapte zile..e lut colorate $i ornamentate cu figuri umane de animale qi pdsiri gi stdpdneau metoda topirii metalelor.Hr. Sumerienilor li se atribuie descoperirea 1-aptului cd rotii olarului gi tehnologia prelucrdrii metalelor. pAnd in momentul in care descoperirile oficiale . Ritualul de inmormAntare era complex.). roata olarulrri.unnak.rele ora$e-cetdli ale omenirii.rrhcologice vor ardta cA au existat qi alte civilizalii mai r echi de $ase milenii. '. iar altele de la biblioteca construitd de liL'gcle Assurbanipal al Asiriei din secolul 7 i. oficia ceremonii religioase gi efectua sacrificii in templul situat in vdrful tumului.r. Primele infonna{ii despre aceasE civilizatie care ne-au rtmas pdnd in prezent. carul de luptl.rpci. armura.

Aceste certuri dintre .e erau ilc ordin politic. Dupd cum am mai spus. o va inlocui pe cea '.zeila-mamd. L)in1re cele mai importante oraqe sumeriene amintim gi acltninistrativ-politice. Eridu el'a un orag port gi avea astfel posibilitatea unei mai bune interacliuni cu celelalte popoare deoarece lbcea comer! cu ele.'Capitala rrrpcriului pe care l-a ridicat Sargon (2371-2316) a fost l.zeifa f'ertililafii $i a dragostei. Dc acum inainte sunt cunosculi ca rrr singur popor.).ri.el era ajutorul regilor $i un mare viteaz. Ora$ul Nippur nu gi-a impus hegemonia politicd ci a dominat spiritual celelalte ora$e.r rrncrieno-akkadiani. Arheologii au explicat cA toatd societatea cra construitl pe o culturd gi religie animistd. cu o singuri limbd. parfumuri. rege in frunte qi o zeitate supremi.'izare qi administrare. Inscriptiile Lugal-Zage-Si 9i Lugal-Kigub-Nidudu ne of'erd o perspectivi interesantA asupra acestei cetdli. le . inainte de a veni sumerienii cra un ora$ rcligios in care se venerau zei.e duCeau la un sincretism politic ai totodatA religios' Cirtre secolul XXIII i. Putem spune cd sumerienii aveau peste 60 de zcitdli. cucereqte intreaga o transformd in 1. legume. Nu mai putin important a fost rcgcle Nammu din Ur. l'rin anii 1958-1916 i. etc. Fiecare ora$ a avut propriul lui zeu suprem. Este important de menfionat cd cosmologia lor suslinea cd pamantul a iesit de sub apele cele mari formdn l uscatul de azi. formAnd o singuri r rr ilizalie.32 An unnak.rrrncriand.unnak. Hammurabi a fost regele care a oferit poporrrlrri uu set de reguli. Ninhursag . supranutnit cel Mare. Ea .zeila apei. . imbrdcdminte.'ra.ttnnak ki 33 Oarnenii din Eridu aveau astfel de la zeila EA un set de reguli care trebuia respectat de intregul orat.zeul aerului . fiecare ora$ avea un templu cu un mare preot. Oamenii aduceau uneori ca jertfi vegetale. r'l mai puternic Ai mai bogat .rrii.zeul soarelui .Hr. Hammurabi a unit aceste lrrruturi qi a infiiniat Imperiul Babilonian printr-o uniune '. Nanna(Sin) era zeul lunii.kiversus An. ki An.rrblbil oraqul Bagdad care era numit de Agade. precum zeul soarelui gi al apei.rrncstccatd din nou cu invadatorii va lua numele de . Dupd sumerieni au urmat babilonienii carc au triit in jurul rAului Eufrat. Shamash . Temple inchinate zeilor erau intAlnite in toate oragele Sumerienilor. \15-2279 i. astfel ci regele semit Sargon I (circa . care a dat legi privitoare la orga.rLlirclieni. semitd. 'ril$ului l)cseori bdtdliile care se dddeau intre aceste ora.Hr. puterea Sumerului dddea '. Aceste inscriplii arata cd acest oraS incd din timpuri foarlc vecl. triburile sumeriene au existat ca popor in paftea de sud a vdii Eufratului.ki versus Art.FIr. unnqk. ridicdnd astfel standardul vielii ( Ur. stabilegte noua capitald la Agade $i oraq al lurrii Populalia. ceea ce il caracterizeazd ca un 'Iimp rr)parrat inlelept gi un br-ur conducdlol militaro-politic..cnrne vizibile de declin 9i nu se mai putea apdra de rrrvaziile strdine. iar lara se va numi Sumer-Akkad. . Existau qi alte temple pentru celelalte zeitAfi dar templul principal catacleriza zeitatea supremi din acel orag. Inanna . limba akkadianS. Istoricii afirmi cd aproximativ cu 3000 de ani inaintea cre$tinismului gi a civilizajiei cregtine. economic Ai religios. Anu era zeul cerului gi era considerat zeul-zetlor. Enlil . Rugdciunile erau deseori inso{ite de sacrificii animale.

cuvAnt al cdrui traducere uzuald este cea de uria$i.000 de ta-blifc ai cilindri. Ei igi bazeazd argumenta{ia gi pe faptul cd conducdtorii sunt descrigi ca fiind zei sau nemuritori.000 de ani. buni sau rii.lalte cul_ umanitdlii. cavalerii gi divizia de arcagi. Aceasta ar fi istoria oficiald. Sitchin spune ci acegti zei au sosit de pe o pianetd numi6 Nibiru sau Planeta Incrucigdrii. Cel mai important apdrAtor gi traducitor al acestor scrieri este reputatul savant Zecharia Sitchin. De aceea arheologii afirma ci sumerienii sunt lea_ gdnul civilizaliei. prczcntatd succint.34 An. cei care au venit din cer pe pdmdnt. preponderent din lut gi piatrd. datoritd lungii perioade pe care o acoperd.unnak. Au dezvoltat aritmetica folosind numere diI-eri1e ficdnd calcule in baza 10 gi 6. Aceastd listd se afli gravatd pe o multitudine de tdblile de lut qi sigilii de piatrd qi cuprinde o perioadd de aproximativ 400. pe care se tradus decAt foarte pufine. a Sumerului. cAt qi religios. istoric qi poliglot. religioasi Ei politice din acea perioadd. ir i cele $i c i arheologice. Acest lucru se datoreazd faptului cd ele contravin versiunii oficiale. care a studiat ani la rind aceste texte $i care.unnak ki versus An unnuk ki 35 de 1000 de ani Babilonul a dominat situalia in lumea dintre cele 2 riAuri gi chiar mai mult $i mai departe. sociald. printrc consideranduJe neverosimile.ki yersus An. Mitologia sumeriand afirme ce au existat o serie de zei gi zei1e. pe care asirienii gi babilonienii o numeau Marduk. carc au 1bsr aceste inscrisuri sumeriene zeii sunt nurnili An.Ele sunt considerate ca fiind ur. Din pdcate nu s_au . a ajuns la concluzia cd aceastd civilizatie sumeriand a fost un <dar al zeilor>.ra din cele mai mari descoperiri arheologice din istoria afla intreaga istorie a Sumerului. poafii nume sumeriene. in urma unor argumente coerente. ele continua sA fie ignorate gi excluse din istoria oficiald. atat din punct de vedere istoric. care se v[d cu ochiul liber. efectuate de Sir Lavard din Telloh. primelc 5 pla_ nete.in traducere. care ui.ki An. care au venit pe pimdnt gi au creat rasa umand. dar a cdrui interpretare corectd ar fi: cei care au venitjos. Ceea ce este insi important Si interesant de aprofundat este Lista Sumeriand a Zeilor gi Zeilelor. Nu putem sd nu facem o corelafie cu religia oficiald qi anume cu faptul cd in Genezd apar niqte personaje ce sunt numite Nefilimi. Cu toate cd anumite voci au afimrat ca ele sunt reale qi trebuiesc acceptate.unnak. Au inventat formaliile niilitare gi au creat aga numitele infanterii. Majoritatea acestora fac referire la situalia economicd. Sumerienii in ocazia acestor gantiere s-au g5sit aproximativ 250. dar degi au trecut peste 150 de ani de la aceste evenimente.unnak. comunitatea gtiinlificd a respins aceste informalii intAlnite apoi in astronomia Greciei antice.ki . Sumerul a avut o mare influenli asupra celor.

Ai 37 credeau ca aceastA planete are o orbitd elipticd de 3.000 de ani pdmdnteni. nelireqti pentru r. Scene cu muls dirl Tcmplul lui Ninhursag . Acest cataclisrn cste descris in amdnunt pe cdteva tibli!e.lupiter a apdrut ca urmare a ciocnirii clintt.000 an j. rcpr. Se pare c5 in misiunea lor de a cduta aur ei au mai aterizat gi pe alte corpuri ceregti cum ar fi l. Sitchin crede ci acegti zei aveau viafa foar. Cor. numit Planeta X. au licut baze intlc actualele Iran gi Irak.. Asta ar insemna aproximativ 411. degi Enlil s-a opus cu vehctnenfd. la inceputul lbrmiu ii sistemului solar. De aceca au vcnit aici. dc pdui Ia 500.i sciura ci nu pot lace munca. Se pare ci ccntura de aslcroizi dintre Marle gi . dindu-q. in truduccrea lui Sitchin.tinte medicale $i apal'e deseori in reprezenldrilc sutneriene sub fonna unei po^tcoave cu ajuLorul careia sc tlia cordonul ombilical. rnir. Nihursag.c'l'iamat gi una din Lunile planetei Nibiru.ahmtt (Marte) 9i Luna.i6 An ttnnuk kiyersut /n unruft-kr An unuA At t'erttr. Inilial au lbst 900 de colonizatori.rr 600 s-atr strbilit pe Terta. Sc pzrrc ci aulul lc cra necesar la refacerea atmoslbr. oonstructia de olaqe.rcricnii avearr ample. Tnblilele descriu modul in caic au fost combinate gcnele Ar. dar tlo. intrucAt aceasta se deteriorase. agticultura.s )n unnak. cre6nd astl'el Homo Sapicus. In prezent s-a idcntificat un corp ceresc. Locuitorii de atr:nci ai zonei sumeriene au fost prilrlii carc au interaclionat cu ei $i tot ei au lost cei cdrora cle-a lungul timpului lc-au tbst dezviluile informa{ii privind sistemul solar. Tot cl spunc ca acc. 1'ac lef'erire la anumite recipientc in care au fost crcali eurbrionii. In anur.irrca 1i orbitele acestota. insi dr-rpir o perioadi.tia au vcnit pe Terra cu scopul de a ciuta aur.runnakki cu cele ale baqtinaqilor.(c lulrgii. astronomia. care erau fii conducdtorului suprem al celor de pe Nibiru' numit Anu. canalizarc.rlbrrn calculelor acestora Nibiru tr.czcntiu-i in care slmt desenate corect poziliilc. insi nu mai cxisti nicio o altd dovadi care si sustind aceasti ipotczij. etc.ul argunlent care se poate aduce este 1'aptul cir surr. ei avintl tiiblilc cu rcltrezenldri ale sistcnrului solar gi al planctclor.ltratia ci anunnakki au a. Ninti sau Ninkharsag cste descrisa ca avAnd vastc ctu'Io.600 de ani pdrndnteni gi ci orbita accstui astru ar incepe undeva intre Jupiter si Ma e $i s-ar extinde departe in spafiul cosmic. au construi[ mine situate in priucipal in zrctualul Zim_ lrabwc. planeta Nibiru ar li cauzat. Pe tnblile gisint alir. Anunnakki aveall ca gi conducatori pe Enlil 9i Enik.td ueobi$nuite cuno$tiutc clc astronomie.600 de ani.tea perioadd.ZU. distrugcrca unci planete nurlitd Tiamat. iar sumcricnii itu numit accasli perioadi uu SAR.nite reprezentiri ea apare ca llind o femeie insit'cinatd. au conrbinat ADN-ul lor cu ccl al lui Homo Ercctus.ei dc pc plancta lor. zond numitd de sumerieni AB. ba rnai mult. dar totoda. care este situat dincolo de Pluto gi care se pare cA face parle din sistemr-rl nostru solar.juns pe pdrnAnt cu 120 dc SAI{ inaintea potopului. Singur. Enik implcuni cu Ninl-rursag sau Ninti sc pare ci au fost cei care i-au creat pe oameni.ccc prirr sistcnrul noslru solar odatn la 3.

Astfel: tatdl zcilor se nurnea AN (cer) iar uizrma lor ANTU. Tdblitele ne spun ci in thzele iniliale s-a incercat conbinare a ADN-ului zeilor cu l^eluritele vietiti existcnlc pe 'l'erra la acel rnoment.000 de trni s-a produs o noui intervenlie. Se pot obseNa vasele de laborator gi Pomul Vielii . primul Flon.rlil gi linki.ioi au lbst cei clrc i-att trrmis pe liliil qi Enik.i la nilologia grcaca Isis. conllict in care Enki a {inut partea rasei nou crelte. Ulterior aceqtia au devenit din fia1i.nllriul. dupi nrulte combinalii qi incerciri cquatc. inapli in a muusi.yus An unnak ki An. asupra ADN-ului uman. iar daci nc gdndir.n .An unnak ki ver. Tiblilclc r. in conlbrmitate cu textelc sumcricne [-ulu a avut ca mami o t-emeie din A.umtrk kiversus An unnak ki 39 ljiterior aceasta devine zeita lnarni $i o re-qasim in cliverse religii sub I-elurite rlume ca: regina Scmilanida. Se parc ca ruegri . oare erau fraii vitregi. Barati. Ace$tia siiteau in cerul lor gi venearr in vizita pe E.nai descriu faptul ci oamenii au primit posibiliratea pr'ocrccrii. Pe tablilele sumericne apar numele gi ierarhia zeilor anunnakki.liica.000 de ani. Sc i)are ca acesta a fbst declanqatorul uuui conllict tnajor ir-lre Er.ro Sapiens.DU doar rareori. etc. si guvernezc pr'u. iar descopeliri recente arat[ ci Homo Sapiens a apdrut pentru prima oxril acoio. la fel de bruscd ca prima. intr-m final. 1'ot .a se facc cd au apdrut creatur:i cu diverse defecte sau hibrizi. Dc altl'el atit legendele sumcrierre ci1 qi lcxtcle Vedicc povcstcsc dcspre cont'ilicte pennancntc ilr ldndul zcilor.tiinla dcmonslreazi cd acum 115.RI. in urma chreia a apirut I{omci Sapiens Sapiens.LU. A. Nagterca primului om. au descopelit formula corecti gi astl'el s-a niscut LU. rivali. [itiinla confirmi cA noi am avut acela$i stritno$ teminin care a lriit in Africa acum 150-300. iar accst ilrcru a dus la o erplozie dernograticir.

ki 41 observf. care exploda la cel mai mic incident.ki An unnuk.nr aceea$i stare conllictuale la nivelul zeilor.10 An unnak kirersus An unnak.ki versus An unnuk. Arlelacte aflatc la British Museum .

Ei spun ci dupi ce apele s-au retras anurnakki au decis cd au fost prea mdreli (in sensul de buni) pentru umanitate.unnak ki An unnulLki versul. Zeu cu gdleata de apd gi con Zeu sumerian cu gdleatd qi con. El a fost latdl lui Anunnaku. pedepsindu-i astl'el pe cei rdi. rege al zeilor. pe parcursul a mai nulte sute de mii de ani. stAnd in fata unei plante. Nu are sens si intrdm in amanunt in aceste descrieri. . Uneori sunt ununoizi. Aceastd r-rltimd reprezentare apare in special in imaginile in care acegtia sunt descrigi ca iiind razboinici. alteori ar-r cap gi aripi de pdsdri $i adesea au aspect de reptilS. strdlucitori. Inflormaliile se gdsesc qi pot fi accesate.GIR. Apoi i-au dat 'l-dblija Divind care conlinea secretele Cerului gi ale PdmAntului.rranki. care se traduce din acadiand ca mlre!. un prin! din Sippar. ki yersus An. Tot ei l-au invetat cum sd facd calcule matematice. Se pare cd a existat un potop care a verrit gi a distrus ceea ce creaserd anunnakki. Aceste tipare sunt rcpetitivc qi se regdsesc pretutindeni. Cel mai important zeu era Anu. in traducere cel venit din cer. dumnezeu din cer. ci DIN. se regisesc numele aceloragi zeitdqi. Ei i-au ardtat cum <sd vadd uleiul pe apdD gi multe alte secrete. textele sumeriene impart istoria in doud pdrli: inainte qi dupd Potop. El a lost adus de Shamas la adunarea zeilor. Termenul lblosit este ELU. spiritelor $i demonilor gi care locuia in cele mai inalte zone din cer. Pe una din tiblije apare Enmedr. adicd cei puri. Dacd suprapunem informaliile tlbli{elor peste cele din Biblie vedem cd anurnite idei corespund. Este important de menlionat cf. Sumerienii nu i-au munit dumnezei pe anunnakki. An unnak ki 43 Zeii sumerieni sunt descri$i ca avand mai multe infEtigiri. El avea puterea crealiei gi puterea distrugerii. care a fost indrbgit de Anu. regdsindu-se in arnbele scrieri. stdpAnul constelaliilor. Enlil gi Enik. Interesant este f'aptul cd in texul tAblilelor.12 An unnak.

:le prc pirrr.hrt. fiarelc. zeiia celelielor'. In tnblilclc suurcLicne se po\'eslegle cum anunnakki au pii-iisit piinranlul in navclc lor in tinrlr ce intreg reritoriul ela acopclit dc apri llxista in prezenl dolezi geologice calc coutinnii cir acur. lii rrt . care a clistms roate agezdrile cxisteutc. lriri crr scau'r:i rlc cind liii lui Dur.o sulir cincizeci de $i aqa s-a slins loalal zilc.irrtu lLli. sufelir.r liiii lui Durrrnczcu.i (nclilinti). calc erau sub cer.rr 1. care pe cine ii voit. r-idicintlu-sc cu ciucisplczccc coti tlai sus c1e ei.rnul: . citc aveau suflare de viatir in iriir"ilc lor arr nruiil irrillrt JcrrsrrPnr pirnt. Astl'et s-a rliscut crcdinla ca dacd iji dispretuiai sau jutlccai clurnnezeul acesra ili rLducea boli. $i a rnnrit tot tntpul ce sc lllifcr pc llinrint: pirsirrile.n apioxinrativ I 1.iulli oalllenii pe llaullint li s-aLr [liscul llicc. Tot la sumcricni aparc idcca ca un copil se lla$te tlcja plcirtos gi ci orice sulbLinlir esle dari pe me|it qi ci tre buic mullnnit pcntnl cir.r!.r a limas nurnai Noc qi cc cra cu cl in colabie Iar apa a crescLll u)elcu pc piuniut.rcea zoni geografica ploilc crau rare .cclrlilc q. Geneza Dc altfel daca ar li sir ccrcctiiur lcgcndclc qi miturilc c\istelrte pe intr-eg phmintLrl am lcaliza cd pretutindeni lpare ideea de potop.000 i.i uccasta s-. rilltatcil oalltcnilor s-a nrarit pc palutitlt li cil toate culielelc.rt atet de mult.rundatii acestea elarr pr-lse pe seanla Lrnui der. . $i a crcscut apa utercu. tlovezi ale unor civilizatii avanslrtc.clulti cc tl inccput a se inn. Tot pe acestc tablilc grisim inlorrnafii cu privile la thptul cd sumerienii iEi vcclcar-r zeii ca flind buni gi puternici .i ncrcugitclc pcrsonalc ca liind rdsplata propliilol laptc.rli.. c:lci Lni parc rdu ci lc-am licr.non care triia in Collirl Pcrsic qi calc sc rizbnna pc ei.Nu va rdmdne Dubul N4cu prrrrrlca in ounrerrii acestia. tot voi picrdc. Surncricnii atribuiau calitilti r-rnxne zeilor gi astfel avcm inforr. 'l'oatc cclc tlc 1tt.utezeu incepuscrir a intla la liicelc oatucnilor $i accstea inccpuserii a lc nagtc 1ii: accatia sunt r cstitii \ itcii Cin vcchime. Ici colo lipar noi descopelili. su1f. anirnalele.xrLr.tal.ia. \. dar care nu sunt luate in seami. pentnl cli strnt nnnrai trLrp.rhrit. l-a pirrut rau $i s-a ciit Dumnezeu cii a licur llc onr pc pdnidllt. 1i-aLr rlcs clirltrc clc solii.rrzcci de nopli gi s-a inurLrllit apa gi a ridicat corabia . $i a zis Don." Potopul a !inu1 pc pimiint patruzcci de zilc 1i l.rt.tnrti ki +i llr. dor-llzcci dc ani!" ht vLenrca acccu s-au ivil pc pimlnt ur. dczaslrc.i apdrcau ir. . loatc s-aLr stiirs .c 1. pdnriint $i corabia sc puI1a ltc deasupra apci.r fiirtlrt cerc se al1it |i. L)al l)orlnLrl DurnnezcLr a zis: . Virztintl insi l)ontnrrl I)trtlrriczcu cf. Din scrieri alliln cd in .ll 1tt ututtk Ai t !t st!r tit unjtttii Ii 1l tr:'tt. $i a spolit apa pc pirntir.nalii dcsprc to( lLlul dc conllictc cum ar fi ccl lupirut intre zeul bovinelol Lalral si sola lui. iuciit a acopcrir toti muntii cci inalti. $i a acopcrit alla to!i muntii cei inalti.Lrscat. toate victrilile cc tr)i$Ullau 1tc piunint qr toli oamenii.i ci atunci cind ploLra .i de aceea alribuiau e.alzlltLl ci llicele oautcuilor sunt 1r'umolsc.rrtoc 5i pinir la tillrloarc gi 1rilni la pdsdrile cent[Li.i dor-inrelc inintii lol sLtnl itrrhclttatc Ia tiru iI toale zilejc. pc fcra s-a nroclus o catastloti. de la onr pinir ia r.r.rc . I)ccr zilclc lor si ntai ile o.i s-a innrultit I'ourle llrr..rtul.Pietde-voi de pe fa(a plimintului pe olnul pe carrc l-am litcLrtl De la om piiui la dobitoc qi clc la tilitoarc pilnir la pdsarilc cerului.i tt..I+.i ii Iot piimir.

rAspunzdtor de flora. Acesta se pare cd ar 1l mdncat opt plantq crescute intr-un loc special. in traducclo doamna coastd. clorindu-i ca opt pirli din corpul lui sd se imboindveascA.ki 47 Ashnar. Ea se numea Nin-Ti. zeul iernii.46 An. constluclii. Se pare cd acegti zei erau gelogi $i vroiau sA fie laudali in permanentA. Apare apoi o ceartA intre Emesh.unnqk.unnak kirersus .4n unnak. Sd fie acesta oare o asemdnare cu biblica Eva? Basorelief aflat la British Museum .r conflict . iar Enik s-a imbolndvit. De asemenea a existat ur. Aceasta la blestemat. Una din zonele af'ectate a lbst o coasri.ki An unnak. Ea a creat opl divinitdfi care sd il vindece. nurnit gridina divini qi ar fi declangat astfel luria zei[ei. ora$e $i ternple $i Eten. care era responsabil cu nagterile Ei roditul.ki versus An. intr-un linal lui Nihursag i s-a {Ecul mila qi s-a intors sd il insdndtogeascd.i intre Enik qi Ninhursag (doamna care dd via[d). din care una a lbst ticutrl special pentru coasta bolnavd. zeul verii.

eirlc. l:a o r..Lri.iu.. Nihulsas cste nriniti pi N initi-ckrrrlrr rr \ ie tii s:ur \lrrrrrrni . l9(X)-235(l i. lialele ci pc ltLll'lc 1\iinLlrta a lbst r.dzut cil ljilt(l nisl)Lln. giisital in i ll-.its ltt t ttk Ai iit ttnntk Ai tet sus .i tllllLlrllt rJr: lcuijititile t]tr(l.1tt trrrtttk ki -19 :./iitof dc llntani.:loi cci.uL se $lie cal u llut o liieii . l. casci salc crr apa (sintbolizinil cirsrr llilsterii) /\l):. I)csrrre N"iltLtr:.u .i irn liu crr ]:nr(.srrr .rn (lc lcLt !.r-ziltl pe \ilrLrr.l$urilor..tli ki rtt '.l Ir.\ccasla a tlcvcnit ullcr. .ior zcita p.(. l'r'cscu din crrpi'tl. iirr.epr.riu(lc in ghcarc .l l)ltrer171 qlj._-FF +8 lit trttr.'iI e csle lel)rczcltlati ltnnlL-Lllt vLtllur crt c.

i tulLri. llnrk s-a inrprcunal i. Aceasta hrsi l-a r:rmat in pribegic ai i-a niscut patru copii. apare adcsea reprczcn'..i cu accasta $i astt'el s-a r. . Tiblitcle :.nerian ) cum sA iqi construiascl o barcil spl c a se sllvir pe cl . in alhra acestor principali zei. Pc tabiile se allir 'femlrlul laptr-rl cir el a slidat Consiliul Conduciitor al Anrunakkilor'. in urma tradtrceri tablitelor. in traducere casa din strirlirnrlul apci sc al)a in Eridu. aa_ 1l [n rcprezentili [r..riii.-ENGIJR-RA.l cea a caducculLli. Sc nrai qtie despre Eriik ci a avul un copil cu llica sl cllc ir dat na$tcre unei l'ete pe nume Nikurra.1. simbol fblosit consernnat in prczcnt de mcdicina.prt tltrr rrl lr lirst tlrrnctit clin D]l.000 i.l rrrr zr'Lr trl v.. \:. Enlil cstc vazut ca fiind stlpinul p.us .1n unnak kr 5l zeilol. ficcarc av6nd uu rol binestabilit in ierarhia exis1eu1f.1n ttnnul li An tunak kiver:. stabilitd de Sitchin. o localitate situati in zona vilii liutl'a.1r1 dc doi ferpi care sc iucolicesc. Atmosfera planetei Nibiru itrcepe si se deteriorezc ai dcvine astfel ostild viefii. imagine lbar'lc xscDrinitoare cu cea a li AND-ului uman $i cr. Enlil estc descris t lr lirrr.rdscut Uttr. Sprt tleoscbilc dc liatclc siru Enik. qi l-a invilat pc Ziusutlla ( Noc sur.\R.VIUN. Anu il cletroneazd pe Alalu 9i ajrmge cu ajutorul unei nave pe Terra.cutloscut ca fi ind invenlatolul ldrnicopnlui.i familia lr. Consider ci este impofiant si amintim cronologia evenimentelor.. Impor(ilnl cslc lirptul ci Iinik apare intotdeauna ca protector $i in\ irlrtr)r irl ortrcnirii 5i cste vdzut ca fiind crcatorul omului. casa sumerienc rnai gisim rclatiri $i despre alte zeitafi.r.:. )/ -.50 '!tt ttnnttl ki vtr. pcnlru cir o vedca ca liind o creatie impcrf'ecti. fi /i:.ittulrri sar-r al clominaliei.ri. Aici gisegte zdc[mintc dc aur gi realizeazi ci acestca pot li folosilc sprc a salva atmos['era planetei sale.prrrr .lrnAntLilui $i cstL. pentru cd ar fi violat o fata pe ntrrne Ninlil. Pcrioada domniei lui Enik sc inlindc pc 120 S.rttt . in tiblilele Evenimcnte inaintc de Potop 450. care liolirdse sir dislr'ugl unianitatcar.I{r. lLri principal se nurlea I.

Ann este atacat de nepotul lui Alalr-r. care este fiul lui Anu. 49. cu intenfia de a extrage aur din Golful persic. 41 6. incdlzindu-se. De aceea se gdndesc s5 creezc lucritori. r\ce$tia au fbst prirnii Homo Sapiens. Acest lucru il enen'eazd pe Enli[75.au hanspor[ate din . Minereurile el. iar accst lucru il detcrmind pe Anu sir vind pe PdurAnt. Enik este trimis in Africa.ttnnak k[ versus An ttnnak ki 53 Anunnakki aterizeazE pe Terra gi iqi stabilesc baza la Eridu. Metalul cra r.000 Anur. Enik Ei Ninhursag se vdci situa{ia de a gdsi alti rnuncitori. care se hotdri$1e sd distrugd inlreaga populaJie. Enik qi Ninhursag se decid sd pund noi conducitori in Shuruuppak. 200.Afiica cu ajutor:ul unor ltave. Fiicele oarnenilor care erau deosebit de fiumoase srult ravnitc de cdtre anunnakki.cnlrul Metalr. Ei sunt conduqi de Enik.ral<ki se rdzvritesc dcoarece nu le convenca munca PimAntul incepe sd devind ospitalier datorit[ climei care devenise mai blAndd.alrnat gi apoi trirnis in sus. Acest lucm il infurie pe Enlil. grea pe care o depmeau puqi in Productia de aur incepe sd scadi. Pe Pdrnint estc atit de frig incit doar omui Cro-Magnon supravieluiegte. IIorno Sapiens a lbst creat avAnd posibilitatea procleerii qi de aceea a inceput si se innrulleasci.r navcle care soseau regulal de pe Nibiru. Ccle rnai importante erau: un port spatial in Sippar.000 Igigi il sprijind pe nepotul lui Alalu iar acesta incearci. Enlil. pe orbita.000 in minc. De aici cra incdrcat ir. s[ ia PimAntr"rl in stapdnire. in momentul in care vroia sir pdriscascd Terra.rt puqi la nrunci in locul amrmrakkitor. irnpreund cu el soseqte gi fiul lui.000 An unnak kiversus An. Acest htcm face ca viata sd regreseze.urakki. Igigi erzr rispunzirkrr de trirniterea produsului f init.000 in sudul Mesopotamiei existau gapte localilirti clczvoltate. Amuurakki sosesc pe pdmant in numdr mare.000 300.52 445. in acclaqi timp Enlil aduce lucrdtori primitivi irr Edin din Mesopotamia. Ei sur. Ea era doctor gi avea gi rang conducdtor. Primi lucrdtoli oblinuli prin rnanipulare genetica au avut la baza ADN-ul unci fcmele de maimut5. 400. 380. 100 000 Clima incepe sI i"si 1syi61.rr. Acegtia incep si se cupleze cu ele. dar din categoria celor ce aveau pdrinli aml. Totodatd il nume$te pe Ilnlil coordonator al misiunii Tena.rrgic din Shunupak.000 Asqrra Pimintulni se abate o noul erd glaciard.unnqk kr An. 430. Ei sunt condugi de sora vitrcgi a lui Enik. Dnlililii cdgtigd intr-un final rdzboiul impotriva zeilor. .000 0 noud cra glaciarai se abate asnpra Pdmdntului.i (.000 Cerltrul de Contlol al Misiunii din Nippur \. Anu hoterA$te ca exploatarea minierl s[ aibd loc in Afiica. Odatd ajuns aici. Ei ii aleg din rAndul oamenilor.

Enlil accepti ca populafia rAmasd sd primeascd urelte qi semin[e. unnak ki An. IEcdnd valea Nilului cultivabild. Enik ii invald cum sd dornesticeascd animalele. Anunnakki dezvdluie oamenilor noi cturogtinle. viitorul Ierusalim. Enik nu poate respecta promisiunea gi 11. 8. Oamenii incep sf. Anu vine in vizite pe Terra. 10. Ninhursag orgu'izeart o conf-erinfi de pace. Anunnakki consh'uiesc un Centru de Control pe muntele Moriah. Egiptul este condus de semizei.500 Descendenlii lui Ziusudra primesc lrei linuturi unde si igi desfEgoare activitatea.780 Primul ndscut al lui Enik. iqi rdzbund tatdl inifiind primul r[zboi al pirarnidelor. ki 13. Unul dintre acestea se afla in Jericho. Conducerea Egiptului este preluata de urmaqii lui Thoth. fiul lui linik. Anunnakki se hotlrdsc sd inliinleze din nou oragele zeilor in Sumer. 9.s00 La por{ile facilitdlilor spafiale sunt construite turnuri de veghe. Se construie$te Heliopolisul. pe nume Horus. Dupd ce apele au inceput sd se retraga. 7.An.000 il invald pe Ziusudra cunl sd i$i construiascd o barcd sigurl. Este nomentul in care incepe perioada neolitici. Anurnakki urmdresc intreaga scend de la bordul navei lor.unnak. Ninurta cdgtigd bdtdlia qi goleqte piramidele de echipament. El ia peninsula Sinai qi Canaan-ul. iar templul acestui ora$ este inchinat zeilei Inamra. Evenimentc dupl Potop Seth il captureazi pe Osiris. Seth reuqeqte sA scape refugiindu-se in Asia. ii a-iutd flcdnd stdvilare gi secdnd rdurile spre a le ol'cri teren Urmagii lui Enlil nu sunt de acord cu faptul cd descendentii lui Enik controlau toate zonele de zbor qi de aceea iniliazi un al doilea rlzboi al piramidelor. Este momentul in cate apare civilizalia.000 Enlil ipi dd seama ce se va produce o catastrofE globald odatd cu trecerea planetei Nibiru prin apropierea Pdmrintului.6'10 i. .400 Este o perioadl a pdcii. pe nume Ra/Marduck. 3.Marduk igi pierde puterea. Ninurta. Valul uriag ce urma si se plopage pe Tena avea sa ii ducd planul la bun sfdrqit. 8.tlr.800 ferlil. El ii pune pe anunnakki sd jure cd nu vor divulga oarnenilor aceastd informafie.ki versus An unnqk. dupd care il omoari tiindu-l in bucdli. 8. Cu aceastd ocazie se construie$te oragul Uruk. irnparte domnia Egiptului intre Osiris gi Seth. in port pentnr navele spatiale.970 Fiul lui Osiris. Peninsula Sinai este transformatf. Preia apoi rolul de conducdtor al Nilului. care era nepoata lui Anu. cultive mai intAi in zonele inalte. Apele se revarsi asupra pdmdntului. Primele orage construite sunt Eridu 9i Nippur. unn ak. ki yersus An. Enik intervine 9i el. Dinastia Ra.

iar anunnakki reugesc sd anestece lirnbile oamenilor. Acesta reu$e$te cu ajutorul Inannei sd intre in Egipt prin peninsula Sinai. care se sfdrgesc odatd cu instalarea unui faraon.unnak. spre al convinge sd pdrdseascd Mesopotamia.un tunel.poarta zcilor'. desa- cralizeazd pdmdntul Babilonului.dase pe Inanna este arestat gi apoi ucis din gregeald.900 Conducerea Sumerului este preluatd de Erech. Grupiri loiale lui Eniil gi Ninurta ocupd Sumerul qi Akkad. Gudea este aj utat de Thoth sd construiascd un ziggurat in onoarea Ninurtei. Mesopotamia. Dumuzi.371 Inanna se indrlgosteqte de Sham-r-Kin (Sargon). 2. Acum are loc cunoscutul incident de la turnul din Babel. Ninr-uta face prima capitald la Kish.ki versus An unnak. cel care o tr6. Civilizalia incepe sd se rdspdndeascd gi in alara Sumer. pleacd din Africa. ocazie cu care capitala se mutA.ki 57 Regi pc 3'160 Plmint Oamenilor le-a fost datd conducerea.3r6 Sargon.193 Este anul in care Terah.291 Tronul din Akkad este ocupat de Natam-Sin. Acesta i$i stabilegte capitala la Agade. 2. Sunt ani de haos.3 50 2... Civilizalia inainteazd ajungdnd in a doua regiune. in Nippur apare calendmul.220 2.255 Inanna preia puterea in Civilizalia Sumerylui explodeazd graJie unor conducitori abili din Lagash. gtergAndu-l de pe fala pAmantului. 2. Pleacd apoi in exil. Babilonul este proclamat de cdtre Marduk ca fiind .ului. 2. cdruia Inanna ii dd putere peste a treia regiune. tat[l lui Abraham se nagte intr-o familie de inalli preoli. Thoth a fost dat jos de pe tron de cdtre Ra./Marduk. dar reuqegte sd scape printr. fratele lui Thoth.650 Regatul Sumerului incepe sd se destrame. Acesta cste momentul in care valea Indus incepe sd se ctvllizeze. Nanam-Sin sfideazi Nippurul.unnak.56 An. Acesta este momentul nagterii imperiului akkadian. 3450 Nannar/Sin preia conducerea in Sumer. fratele lui Marduk. Inanna reuqe$te sd scape. Marduk este zidit de viu in marea piramida. Enlil igi dd seama cd oamenii sunt din ce in ce mai greu de condus. Conflictul dintre Inanna qi Marduk capAd amploare qi ia sfdrqit doar in momentul in care Nergal. 2. . 100-3. 3.ki yersus An unnakki An. 2. vrdnd sd stdpaneascd cele patru regiuni. Marii amrnnakki atacd Agade.

2. 2. _ Era decisivl 2. 2. Oamenii sunt convingi cd omordrea lui a lbst aranjatl de Anr-r gi lurlil. Terah.58 2. 2.ki An unnuk kiversus An. Tatll lui Abraham. ki yersus An.unnak. il inlocuieqte 2.113 se na$te Abraham.041 Amar-Sin. Terah pleacd impreund cu f'amilia sa in Harran.047 Nammu. de unde revine dupi cinci ani. De Larsa elamililor in schimbul promisiunii ci vor servi ca legiune strdind. care ii erau loiali lui Ra. formeazd coalilia regilor din est gi orguizeazd o expedifie militard in Canaan 9i Sinai.se urcd pe tron gi devine protectorul Nippurului. pentru tathl sdu. Mentuhotep I. Nabu. Se decide ca Ur sd fie capitala noului imperiu.123 in Nippur 2. Shu-Sin pe Amar-Sin la tronul din Ur.unnqk. 2-095 Shulgi vine la tron in Ur. Conducdtorul acesteia este elamitul Kledorla'omer. Elamitij " ajung la intrarea in peninsula Sinai 9i la portul spa{ial. vine in Ur sprc u i*h"iu o alianld cu curtea regald. Provinciile vestice sunt din ce in ce mai mult orientate cetre Marduk. Urmaqii lui Ra/Marduk rdmdn cu sudul iar faraonii obgin tronul Egiptului de jos. Abraham le blocheazd accesul la intrarea in portul spafial.055 Nannar ii ordona lui Shulgi sd trimitd rrupe clamite pentru a stopa revolta din oragelc canaanire.080 Enlil ii incredinleazd lui Nannar. Abraham pleac5 in Egipt. Lupta se extinde cltre centrul Mesopotamiei. pdmdntul din Shem. din Asia de Vest. 2./Marduk au inceput sd facd presiuni asupra nordului ce se afla sub .unnak.024 Marduk intrd in Sumer gi se inscduneazi in Babilon. 2. 2. Fiul lui Marduk obfine adepJi.048 Moare Slugi. El se indrdgostegte de Inana qi devine iubitul acesteia. PdmAntul Prinfii din Theba.130 _ Autoritatea incepe sd se deterioreze in Mesopotamia.096 Ur-Nammu este ucis in rdzboi. devine regele Urului. cunoscut din Biblie ca Amraphel.180 A n. Marduk se mutd in linutul hitililor. Abraham stdpdneqte peste sudul Canaanului. insolit de mai multe trupe. 2. Inanna nu reuqeqte sd reziste la conducerea Erechului. fiind ajutat de o trupA de elitd.ki 59 Egiptul se imparte in doud. 2. Imperiul incepc si prospere.029 Ibbi-Sin il inlocuiegte pe Shu-Sin. ghidat de Inanna.038 in timp ce imperiul se destramS. Ur_ Amar-Sin.

Larak a fost an treilea gi Sippar al patrulea.023 in jurul datei de 12 iunie 2006. Membrii au fost asigurati cd rezultatul va fi {bcut public. . Vd recomand insd inainte de a accepta o versiune. 2. cinci ora$e au fost construite: primul fiind Eridu.unnok. oficiali sau neoficiald a istoriei. transcrieri ale textului strdvechi. sd analizali cdt mai multe suse. care avea ca sarcind supravegherea zonei petroliere de la Baza aviaticd din Talil.ki versus An unnak. au restaurat o tebhle. ki 6L Nu vreau sA spun mai multe. Enervali acegtia au plecat cdtre British Museum spre a lua parte la proiect. unnak. situat[ in sud-estul Bagdadului. in locuri pure. Numai ata vd veli putea forma o opinie corecta asupra trecutului nostru. a descoperit accidental o cutie de cupru in interiorul cdreia se aflau mai multe tdblile de lapisJazuli ce aveau gravate in ele simboluri ale scrierii cuneiforme. impreund cu guvemul american gi britanic. Probabil ca asta a fost marea noastrd gansd de a afla de aceastd descoperire. Tnblifa l: Dupd dorinlele lor. Ziusudra. ki versus An. dar se pare cd forle guvernamentale au interzis acest lucru. Pentru a vedea despre ce descoperire era vorba aceasta a fost dusi la British Museum. al doulea Badtibira. un batalion de infanterie. tronul regal a fost coborAt din ceruri Drepturile au fost perfecfionate. AI cincilea orag a fost Shuruppak al cdrui rege am fost eu.unnak. in acest mod. Fdrd si gtie exact despre ce este vorba. au aperut simultan in mai multe orage.60 An. ordonantele divine au fost exaltate. Agenlia Nalionald de Securitate. vd las sd trageli conclu- ziile singuri.ki A n.

Y ezi cum straluce$te precum bronzul in soare? Urcd-te pe scdri.ki 63 Acestea au lbst centrele cultului. distrugdtoarea vieJii. niciodatd!.ki yersus An. Vei lua decizii pentru alta. Tigris qi Euphrates. dar ploile nu urlf. C-dndva infelepciunea venea dintr-un zid de trestie. pusd pe o trestie 9i pe crengi de pin gi liliac.dezastru. a spus . Cd nu o sd uit niciodati aceste zile. in acele timpuri. .Jur cd pe acest medalion albastru.Un vuiet perturbat de zei. toate locu- rile magnifice. I. Cauta viata Renunld la bunurile lumeqti. Coliba rogie. imparre inlelepciunea... sub. gi s-au adunar in jurul ofrandei precum mugtele. Zid. pe care Anu il fEcuse in focul sdu interior. . Dupd ce oragele au fost distruse. la sursa marilor rduri trdim.Uiti{e la pdmAntul pe care il intrupeazL. centrele cultului au fost distruse dc asemenea.unnak.a Gihon.. imparte bogalia. O noud furtund se apropie. Admiri grddinile. coliba roqie.{scunde-te in imbrifigarea lui Nibiru. templele gi magazinele. cdtre Utnapishtim. mdntul. Belelili a venit.unnok.62 Atr. Acum. lumea era incd Cdnd Enlil a adus uscase. puse de cdtre cei 7 maegtri zidari (masoni. parte de in oragul celui mai puternic erou. aga vei face qi tu.cel de departe" vei face munca conducdtorului tdu EA. Apoi pune-le intr-o cutie de bronz.ki versus An.kr An. Cauti piatra din mijloc Uitdte nouA.unnqk. in fali tdbliJele.Tu". Altd inundalie vine.. Cdnd Enlil a ajuns.. Pishon. A fost (ilizibil) Sfarsitul tdblilei .imisi si acopere tot pd_ -Dupd. m-am adunat cu sofia mea in jurul zellor. Fii pregdtit qi pregAte$te-!i cruoile familiei Schimbd bucuria din sufletele oamenilor. . ZidColiba roqie ascultd.unnqk. Din nou peste pdmdnturi. inundalia tr. construieqte o barcl Lasd posesiunile. Inspecteazi funda{iile. Enlil mi-a spus. Jine sufletul in viaJi. pe cdrdmizile arzdloate. In acel loc indepdrtat trdim. Acolo. intoarcerea iumimi in permanentul cerului. Ascunde-le. in acele zile. Au mirosit mireasma. Ea {inea in aer un ornament in formd de muscf. zid reflectd Dijos coliba. pdmAntul abia se Am fost dugi la locul de unde izvordsc mari rAuri. o cu totul altd corabie' Scriele in tabletele din lapis lazuli Scrie-le in tabletele alese.care a viut ce a lost - ascuns. CAnd am ajuns in acel loc de peste lumi. Aceste cinci orafe au fost desemnate centrele cultului Un vuiet a iegit din aceste centre de cult.

Aceastd multitudine de naliuni a curs din ceruri (ilizibil) Annuaki. ordine. Enil gi Ninhursag au trimis inainte mesajele divine Ninhursag a adus schimbarea inaintea lui Enki .. Sippar gi Shuruppak (ilizibil) Primele orage au fost. ritualuri gi cerer . ki yersus An. Bad-tibir4 larsa.64 A n. unnak. naliunile multitudinii.._ _f"nt* tlnat Peste mii de ani.oamenii pdmAntului au fost linufi prizonieri in propriile case (ilizibil) (ilizibil) Naliunile oamenilor se vor intoarce in pdntec in Nibiru. Enki gi Ninhursag creatorii oamenilor cu capete negre I i Fondatorii Eidu.. unnak ki An. Enlil. An. Acolo in Dilmun (Ilizibit) (ilizibil) (ilizibil) Marii zei s-au adunat Marii zei s-au adunat in Dilmun monii (lilzibil) Acestea au fost generaliile. au venit $i au intrerupt cdile vechi pecetluitd Sfir$itul fragmentului Tdblifei III S-a stabilit cd nafiunile se vor intoarce (ilizibil) $i . acesta a fost predes_ . ei au venit In cea mai violentd form5.raqiya. invadatorii au continuat (ilizibl) An. .. unnak ki 65 Tnbfila II (ilizibil) $i soarta oamenilor a fost Din prima bduturd Cdnd a intrat pentru prima oarA sub manla nectarul negru al . ki versus An.unnqk.fondate C€nd a apdrut uratul semn in degert Uzurpatorii nu au luat de seamd (ilizibil) Acestea au fost pistrdtoarele naliunilor Putemicii oameni cunosculi care au dat afard Nephilimul $i au construit temple divine.Invadatorii tului s-au luptat intre ei pentru hogAtiile pdman_ Pentru nectarul negru Zeii se uitau trigti la ce se intdmpld $i s-au consiliat intre ei Pentru un remediu (ilizibil) (ilizibil) (Ilizibil) Annuaki au fost trimiqi in fa{d Din ceruri Annuaki au fost trimigi cdtre crealia lor I 1' I (ilizibil) (ilizibil) (itizibil) (ilizibil) (ilizibil) In acest timp invadatorii au continuat Spre oripilarea martorilor. etema mamd creatoare .

monotonia ddinuia. dar pline de bucurie au a$teptat Tnblita IV Un nou potop a verrit Din ceruri un norr potop a venit Cu Dilmun pe dr. triburile . nici zi. na{iunile qi triburile s-au refugiat La trei qi doui puncte. Umal. Prind cAnd nafiunile. inghifind cerul. Adad lAngd Ninhursag Zeila mamd. In tinrp ce un munte de fbc a iegit din mare Curaj6nd pe cei necuraji. intunelic sau lumind.eapta qi sacrul Eridu pe stinga Annuaki s-au adunat pimAnt. uitata oeremonie veche Radiant cu mdinile curate std Ninhursag In fata Annunaki A administrat drepturile divine in lumina focurilor consacrate in timp ce zeiga pdntec. iicute din trestii pure.ki Ca An.ki versus An.66 (ilizibil) 1n unnak.unnak. triburile de pe pdmdnt s_au pregdtit in timp ce patru oameni puternici lineau qi focurile gi vdnturile Naliunile lui Umal 9i triburile s-au spllat pe mdini Au invdlat cerernoniile Ei ritualurile in acele locuri (ilizibil) prin migra{ia sfdntd . locurile de (ilizibil) pe calea spre ceruri Nafiunile.teptat (ilizibil) Cu inimile grele. Marduk a deschis uga 9i fiii lui Dilmun au mers inainte Fiii lui Dilmun Tinerii bravi ai acelui orag pur Cel mai luminat dintre orage Au venit in timp ce fiii lui Eridu pregdteau masa Recitau incantalia. nimic sd nu se intdmple pe Sfdrgitul Tablilei TIbli{a V Sfiinta migraJie peste ceruri Annunaki Zeii din apus s-au adunat in locurile sacre vechi $i noi Ea.i-au luat zborul De pe pdmAnt.ki 67 Aqteptdnd intoarcerea lor. liliac qi pin ardeau in locurile predestinate Sub grija oamenilor cunoscuji. Unde marile rduri curgeau cdndva Praful domnegte in acel loc.4n unnak.ki versus. progeniturile antice Progeniturile antice ale lui Umal au administrat focurile La trei gi doud puncte (ilizibil) au fEcut (ilizibil) oarnenii infelepti fac o ofrandd pe pdmAnt Dupi ritualul cerc. Nici noapte. Inanna gi Utu Enlil l6ngd Ninlil. creatorii oamenilor au a. intoarcerea copiilor.unnak. (ilizibil) infeleapta Mammi Acum praful sufld in acele locuri. Ninki. Belerili era prezentd Focurile ve$nice. naliunile alese gi triburile au zburat.

Inscripfionate de Ut Napishtim dupd sfaturile lui Enlil din partea lui Ea.68 ln unnak. asemeni mie. Sd ne dorim ca rdnile sAngerAnde ale Mamei Terra sd se vindece. care cred cu tirie in accste valori gi care au riscat mult ajutdndu-md. sd iubim fauna.. Am darul de a vedea dincolo de holograme gi cuvinte. ca aceste . cd allii sunt cei cale au hotdrAt pentru noi. sd ne congtientjzdm potengele gi sd aciiondrn in legea iubirii. cereale. ci din mirii Sub indrumarea lui Umal se va (ilizibil. care imi confirmd bdnuielile.ki versus . ilizibil. ilizibil) nu va merge. Vreau doar sd vd spun cd aceste fiinle care ne conduc de milenii iSi bazeazd argumentalia pe faptul cd incd de la colonizare au existat doud factiuni. Eu simt ci trebuie sd fim unifi. una pro umanitate gi una contra umanirale.ki 69 in acele locuri.. dupd cum spunea cineva. noile nave. Majoritatea md intreabd ce sd facem. De aici incolo hecare este liber sI caute propriile adevdruri gi sd igi construiascf. gi anume ci din ce in ce mai mulli oameni se trezesc. Au fost pregdtite in acele locuri predestinate. care izvordgte din inimile noastre.unnak. Umal. Eu. Simt cu toati fiinta mea ci a sosit timpul sd ne ludm destinul in mdini qi si hotdrAm singuri ce este mai bine pentru noi. $tiu doar cd noi am fost finu{i in ignoranld de-a lungul timpului. ma face deschizitor de drumuri. cd libertatea existd doar in mdsura in care respectem anumite reguli gi cd Forla Creatoare cale ne conduce nu este un dumnezeu gelos qi rizbundtor.kiversus An. . flora. Eu nu gtiu dacd este adevdrat. dar asta nu md situeazd desupra niminui. Sd ne imagindm cd intreg PdmAntul este invdluit intr-o lumin[ caldd pldcutd. pomi fructiferi qi peqti de tot felul privire de ansamblu asupra intregii perioade. . La doud. Pentru (ilizibil) drum prin ceruri.unnqk. nafiunile pimdntului qi triburile Au fost licuti curali din nou in acele locuri Umal a fost {Acut curat intr-o baie purificatoare Scufundat total. intreg Universul gi intreaga Crea{ie. Am aldturi oameni dragi. cu rdzboi. propria realitate. trei puncte (ilizibil) Bravii tineri din Dilmun au pregdtit navele.4n unnqk. sunt doar o fiinld care crede in Justilia Divind. sd vdrsdm o lacrimi pentru fiecare fiinjd ucisd. insi este bine sd avem o contra. locul chinului Iui Umal a fost plegdtit Abundenta a lbst ddruitd pdm6ntului Seminle. acesta a iegit curat Ca qi tinerii din Dilmun (ilizibil) Au pregdtit rrava noui. Adevdr gi Iubire. cu deznddejde qi de aceea vd rog ca schimbarea pe care cu tojii ne-o dorinr sd fie una paqnic5. consiliul qi annunaki au spus: Spre ceruri iqi va cduta Umal pdinea $i in ordonanfele divine igi va gdsi Umal dreptatea Unal nu va mai (ilizibil) in locurile desemnate. Primesc adesea intrebdri pe adresa redacliei. Si nu uitali cd ei se hrdnesc cu zbalerile noastre. migralia sfAntl Bravii tineri din Dilrlun au administrat (ilizibil) Al doilea (ilizibil) urmatoarea (ilizibil). planificatele nave. cu ure.ki An. Haidefi si ne unim gi si diruim semenilor nogtri gi Teruei iubire. Traducere din englezd de Crislian David Isdild Am fEcut aceasti scurtd c[l[torie intr-un trecut indepirtat al planetei noastre din dorinla de a va afage atenlia asupra faptului cd nu tot ceea ce este confirmat de mediul gliinlilic este adcvirat. Probabil cd realitatea nu o vom ounol$tc nicirlalir cu cxactilale. nu sunt zeu sau supraom. locurile sacre. Zeii din Apsu.

.. nu inainte de a vd gAndi la bravii noEtri inaintagi. Una din aceste voci este gi cea a unui politician norvegian. Vd rog sd vd rdspundefi sir. la voievozi. ca iard5i va incepc o polemiclr cu pririrc Ia ce am lhcut noi sd meritim asta.rguri. din interiorul organizajiilor se fac auzite.I 70 An untak ki verstts An unnak ki cuvinte sA fie aqezate $i tiptuite in cdrfi.. .org. ba mai mult sunt anumite persoane abilitale. cine sau de ce are inlcres si rTe distrugi nalionalisrnul. care a trimis in 2008. cine sau de ce ne_a vAndut fara.tiinJa. in care ne spune cd elitele mondiale iEi pregitesc buncire subterane pentru a scipa de evenimentele catastrolale din 2012.La scurl timp dupd ce am publicat un articol conlinand un ultim omagiu adus celei care a fost Benazir Bhutto. . Mie personal mi se pare extrem de in... Noi nu dorim l.. o scrisoare desohisi organizaliei Project Carnelot. ci dacii fEceau sacrificii pentru ca sd lie ldsali in pace cle reptilieni. dar vA inlreb altfel. daci. V-arn lelatat insi toate acestea pentru a putea si trageli singuri concluziile qi pentlu a vi putea face singuri alegetile.i apropo de daci. contracarAndu-i pe cei ce indriznesc sd enunte aceaste ipoteze.. e1c. .. $tiu cd rnulii vor rade la auzul acestor cuvinte. cinc sau de ce are interes sd ne inrobeascd.. . domnitori. Ei qtiu qi qi-au luat n. dAndu-ne totodatd f'alse arguncnte. acest popor este un popor himit de Creator. care ne <linigtesc). Vi amintesc ci materialul original poate fi consultat pe site-ul lwlv. descoperiri gtiinlifice revolujionare.rdsuri. din cind in cdnd.projeclcamelot.portanti aceastd dezviluire qi de aceea am hotirat se o reproduc in aceasli cane. qi cd cei ccrc se srcrilicau o llceau fiind conyrienli de acest lucru? Concluziile va l'og sa Ie trageri singuri. despre intAlniri extratereste. nu vrem mdrire. insi pe noi ne lasd in ignoranld. site pe czue de altfel veli mai gdsi inlbnnaJii despre planurile diverselor oculte mondiale gi conspiraliile acestora. Suntcm deja in 2010 qi ninleni nu sfrune nimic. am sd vd spun un lucru pe care l-am auzit dc la un mare dacolog: -Tu gtii cd eristir dovezi care atesti. fie spre a-gi linigti conr. schirnbdri climaterice. III Daci va fi sau nu va ii ceva aceasta este o intrebare la care nu vi pot raspunde. nu ne liudim cu aceste lucruri. un popor care in viitor va fi liclia noii umanitili. vrem ca Adevhrul si fie auzit gi in{eles de cei cirora le corespunde gi de cei ce au in misiunea lor ridicarea natiei romAne. linigtitoarc.. cu aparentul scop de a nu crea panicf. Totugi.. voci.linlic.. Eu cred cd cei ce ne conduc qtiu ci anumite evenirnente najore urmeazi sd se inldmple pe Tena.. fie spre a ne avertiza. in continuare voi reproduce exact acest Lext: . Eu cred cu tirie cd.

Oamenii care vor fi l[sali la suprafald vor muri cu siguranfd in cataclismele respective. Dacd sunl infebali de ce se constru_ iesc toate aceste addposturi subterane. Eu gtiu ci voi fi trimis. rAndul lor. numcroase baze subterane 5i buncdre. negtiind ce sd faci gi incotro sd se ducd.unnak.000 de oameni vor fi ldsali pur gi simplu sd moari neajutoraji in intuneric. organizate deja de armata norvegiani. Aceasti bazd este impdrlitd in sectoare de diferite culori. ei vor fi ldsali sd moarA Si nu vor primi niciun fel de ajutor. Pentru a se proteja de cataclismele prezise pentru perioada urmAtoare. Conform planurilor .ki An. cu ajutor din partea S. unde avem o bazi subterand militard de mari dimensiuni. cercetatori. pentru a nu fi compromise diferitele zone in cazul in care survin eventuale accidente catastrofale. Ele sunt izolate de ni$te porli gigantice. iar ceilalli vor muri. Aceasta inseamnd cd 2.600. etc. Sunt foarte revoltat.ki 73 am primit urmAtorul mesaj. precum gi in alte localii din intreaga lard. douh milioane de norvegieni vor fi salva!i. albastru 9i verde. Taberele unde vom fi cazali au fost construite cu mult timp in urma. (Sunt un politician norvegian $i doresc sA comunic tuturor celor care au urechi de auzit ch urmeazi o entru omeniie. Eu am intrebat cdnd vor fi ierminate aceste construclii 9i mi s-a rdspuns cd ele vol 1i finalizate inainte de 201 I . la ordinul guvernului.A 9i U. ki versus An unnak. trenuri rapide fac legltura intre diferitele addposturi. membrii guvemului norvegian au inceput. in Norvegia s-au construit gi incd se mai construiesc. DeSi nu putem garanta ade_ vdrul celor afinnate in acest mesaj. incepAnd cu anul 200g 2. Suedia Elvelia 9i au fost realizate addposturi similare. doar cd ei nu vor sd le faci publice afirmdnd cA nu doresc sd producd panicd in rAndul populafiei. aleturi de cei considerali utili pentru a realiza o viitoare reconstruclie dupl aceste cataclisme: medici.elitei". inainte de anul 2012. pentru cd noi gtim cu tofii ci atdt de mulfi oameni vor afla despre pericolele care ii pAndesc . se depoziteze mari rezerve de hrand $i seminle la Svabald gi in zona arcticd de nord. Sunt mulli alli politicieni care imi impdrt5gesc opinia. cunosc lucrurile pe care eu vi le relev aici. Din datele pe care le am la dispozifie. considertn totu..72 A ntnnak. rcprczentanlii guvernului rdspund cd ele sunt destinate prorcc{iei popu_ laliei din Norvegia.U. toate sectoarele gi buncirele sunt conectate prin tuneluri. se produca in aceastd perioadd. ki versus An. rogu.unnqk. printre ciue gi Israelul. in addposturile sublerane.E. pot aflrma cA in multe alte_1dri. Din cauza cataclismclor despre care se gtie ci umeazA sf. oameni de $tiinta. Planul politicienilor este sd ii salveze de aceste cataclisme doar pe membrii aga-zisei elite din care fac parte.i cA nu il putem trece sub tdcere. in zona Mosjoen.

. DupA aceea. OrganizaJi-vd in grupuri de supraviefuire. ci unii politicieni importanli din Norvegia nu sunt ceea ce spun ei cE ar fi. Dacd aveli intrebdri. Observ. voi urmdri sd vd spun tot ceea ce $tiu despre implicarea Norvegiei in aceste planuri. dar DUMNEZEU nu ne va ajura dacd noi ingine nu facem nimic.unnak ki 75 avem la dispozilie doar patru ani pentru a ne pregdti pentru . Din fotografii veli observa cd m-am intdlnit cu mulfi politicieni notabili 9i lideri mondiali.. respunsul oficial va fi probabil: . Vd asigur ce aceste lucruri se vor petrece 100%. de asemenea. E ca $i cum aceqtia ar fi controlali mental la nivelul fiec5rui gand...Este doar un depozit pentru hrand" sau ceva similar. destul de des. Numai dacA acfiondm. Acestea sunt. ius4 nigte minciuni cu care politicienii vor sd v[ orbeasci. fiecare dintre lineli minte cd aceia care se vor gisi in oragele mari sau in apropierea acestora in 2012 vor fi primii afectali $i vor muri primii. Pentru mine este. Penlru ultimadatd md rog: . Moartea ei a fost una tragicd. gdsifi un loc in care sd vA putefi depozita hrana Ei unde putefi fi in siguranfd pentru o vreme. trezili-vd! Dacd veli pune intrebiri despre aceste adlposturi subterane.ilor.74 An.DUMNEZEU si ne ajute pe toli". Deschideli ochii.unnak ki versus An. Mai .. Am cunoscut-o pe Benazir. Pentru mine este limpede ce sunt $i ce nu sunt acegtia. $i vd sugerez sd privili cu atenlie in jur: vefi observa cu siguran!5 cd se construiesc baze subterane gi buncdre peste tot. vd rog sd mi Ie adresali. am observat cd ali scris pe site-ul dumneavoastrd despre Benazir Bhutto. avAnd ordin sd ii impugte pe toli aceia care opun rezistenld gi refuzi sd fie inchiqi in lagdre. lar aceasta se poate vedea in ochii lor gi in modul in care le funcfioneazd mintea. De asemenea.ki An.urtrtuk kiversus An. in care planul este ca fiecare sd fie marcat cu un numdr gi etichetat.unnak. armata va face curSlenie printre supravieluitori. evident cA existe numeroase semne ale prezenlei extrateregtr. $i tot ceea ce spun este de fapt ceea ce li s-a spus sd zicd. dupd cum vd puteli convingc singuri privind imaginile pe care vi le-am trimis.sfarsitul lumii"..

di . doar anumite persoane. doar cd pe rdnd.r. .. ^intreagd ele sunt in principal utiIn prezent. la etrberali din functie 9i Ii se va refuza accesul diferitele baze subterane.ki versus Att unnqk. Eu delin do'vezi'in sprijinul afirma{iilor pe care le fac.d". ilpr. Ca argument suplimentar. Redim in continuare rdspunsurif" u""rtuiu..t. existA o serie de simboluri. fou.rp".Luali-a.ulpf. unnok.. In ultimul moment. Uni lmpreuna pentru a rezolva nunreroasele probleme cu care vd veli confrunta. pot sA vd spun de pe acum [aga cum rezulte de mai sus. trebuie ca ei sd creasci gtiind cd pdrinlii lor au fEcut ceva pentru ei . . i"U:t#i#LX'.'F^.u. atunci cand va sosi momentul._ ca dacd vor spune ceva despre aceasta'vor Toti politicienii din Norvegia care fac pane sd. In acest moment nu md gdndesc decdt la viitorul copiilor mei qi la viitorul tuturor celorlalli copii care vor cregte in aceastd <noud lume)) crue se prefigweazS. Cu tot respectul.t" redus.. . spun toate aceste lucruri.uptim.. Am omis doar unele detalii concrete pentru a proteja identitatea autorului.este important sd inJelegeji acest lucru. Eu am fost un grup restrAns.semenea. dupd publicarea de cdtre acegtia a unui articol despre asasinarea lui Benazir Bhutto] cd. voasrre.. chipurile._ pe ceitalli oameni llsllll lt'tod"-l de a. dar lor le este frici si spund Oamenii se tem pentru viala lor. guvernul va dispdrea farn ili i le. Acest lucru este deja cunoscut .i ne-a oferit suficiente dovezi rn acest sens..ki 77 Publicul nu va fi informat deloc despre acesle cata_ nu doregte.:'"t^:Xt "al { i-vd for[ele cu rii.unnak."a"r" iOb"7" in sursele mele. ) sum. au fost selectate pentru a Ie vizita...iiii". Eu am ca Ls[ necesar sd spun publicului ce se petrece."*alo*. aqa cum ne-au parvenit. Anahzati istoria politicS recentd a Noruegiei gi veli vedea cd mereu aceiagi politicieni au condus !ara. la alegerile din 2009. oferindu-vd aceste informa!ii. care deline in totalitate controlul asupra lor.aqa cum fac eu acum.: Ir din a$a-zisa <elitd> cunosc existenpi adaposturilor subterane qi planurile de a salva numai o partt din poprtugiu No. Echipa Project Camelot: vom respecta anonimatul autorului. i-am adresat nigte intrebdri . Ne_am deplasat in subteran ct. "onsiderut Nu imi este fricd de moarte sau de lucruri de genul acesta... aceastd scrisoare a fost scrisd gi trimisd de politicianul norvegian celor de la Project Camelot in 2008.. Cu sisuranta cer drn <elitd> cunosc aceste lucruri. Trebuie sd facem ceva. Atunci cAnd va veni momentul. de asemenea. poate cd oamenii vor supravielui datorite informaliilor pe care le-au aflat de pe diferite site-wi de pe internet.. triunghiuri portocalii. Am i".bru. . La punctele de verificare de la intrarea in frecare bazd se folosesc un fel de campuri specifice de energie prin care fiecare vizitator trebuie sd treacd. Ele fac legdtura intre diferitele baze subterane. in Norvegia. trenuri speciale. Probabil nu voi avea decdt probleme datoritA acestor v[ .n nu_A. guvemul FRP va prelua puterea gi Siv Jensen va fi ales Prim-ministru.ki vers s An.n_ tare autorului ei. <Am vizitat mai multe baze subterane.. Vd rog sd faceli publice aceste informalii pe internet. existand o refea de tuneluri speciale penhu aceste trenuri.ki An ulnak. Vd rog sd inlelegeli cd eu nu cAgtig nimic dacf. dar precizdm ci el ne_a spus numele . Mijloacele de transport folosite in subteran sunt trenurile NOAH 12. i. de exemplu. lizate de amatA. Pentru a clarifica diferite aspecte de interes ridicate de aceastd scrisoare. Alegerile sunt toate trucate gi aceleagi persoane din elita puterii sunt alese de fiecare datd.76 An. .

pentru propria noastrd proteclie". ii'uu...lXfr paragratet. am pus qi inro. dar care nu te orbea gi chiar era pldcut sA o privegti.'i:?H# Fj iul . Era ca intr-un film qtiinfifico-fantastic. . aveau dimensiuni obignuite. Mie slmbot mi s_a pdrut a fi asemdnelor cu litera.ki versus An unnak.. Eu qi grupul meu am fost dugi de cei imbrdcaJi in uniforme negre intr-o altd Iocafie. am vdzut cd in bazd erau oameni care lucrau la acele cristale albastre..ry* acest simbol lnrenor..pecriva.. Md aflam pentru prima datd intr-o astfel de bazd. Fac in vileag .3." Mai rrirziu. de aceea m-am gdndit cd ele trebuie sd. Funcfioneazi prin intermediul unor cristale albastre cu energie. acolo fiind mult mai mulli militari inarmali. . Mb g6ndeam."lar. de . din mijloc era de fapt o sageard orientard inspre :::^|.ie.. djn c6te imi iduc aminte. mea qi poate cd unii oameni vor"""u reugi . dar Iiniile orizontale nu erau Iegale de cea venicalA ca 1a.elo.ki An. nu este o literd in nicio limba oe ." p"il.Ce este acesta?" El a rdspuns: .. primite ulterior.rr.. am fost imbarcati ir camioane i" fil" *or'"si . ::?r:i:.Nu trebuie sd gtifi acest lucru. cA iformele cunoscute de noi. constltule rnlbrmatii suplimentare.proteclia noastrd".E. ..u-ur. ) aceasta doar ca sd dau deasupra pieptului gi pe gepcile pe care le purtau... O sd urmdresc sd vd spun tot ce $tiu despre aceste trenuri..unntk. Nu am vazut niciieri astfel de cristale care emit energie luminoasi.. .. pulin TREABA.a . fie sursa de putere folositd pentru alimentarea trenului.nur"u... cdnd am u. Acestea erau mai rnari . Am fost imparfiti in grupuri.. Avea lorma unui .trnnak.E..uu un "itTI crudat in interiorul lor..ce mai e mat mutte intrebari -^lr3::j^".E. Md intrebam: . n. Apoi am urcat gi l-am intrebat pe unul dintre gardieni: . deoarece l"_am lrazut ere erau tn parlea stengA a unilormei negre.. . pozi_ gionate in dreplul umdrului..N Jeil i'. Nu suntem. oare. re. cred. * Semnele nu erau..oi.urnuir. am fost rugali sd ne punem ni$te mdgti pentru . duna ce am pus o serie de intrebdri suplimenrare p"ntru u. pentru a ne pdzi qi a ne insoli. chiar inainte de a porni se puteau observa acele cristale mari. [pentru protecfia d epartamentul in care a am primit ordin sd mutdm itar.ki versus An unnak..ii-'TX"'rH'# gi asta?" $i am fost cam speriat la inceput.. dar erau suficient de clare penku a le vedea... deja protejafi. Apoi am traversat un tunel lung de 500 m.T"to1: sursei dupd posrarea de mai sus. triunghiurile erau pozil ionate in jos. sau cel pulin a$a pfuea. Am trecut de acele u$i imense...urri"tuiJr. Cel pu{in a$a parea. ceilalli colegi ai noqtri s-au deplasat in alta parte... .musilel.. insemnele nu erau foarte mari.rirui Ianga"#T . Cu tot respectul. fiind in interiorul unui asemenea subteran uriag gi fiind pdzifi de atatea gdrzi inarmate? :l Apoi am fost invitali sd urcdm intr-un tren.." . Nu vreau sd induc in eroare pe nimeni. cele portocalii avrind un n triunghi verde..care o cunosc pi in niciun caz in norvegiand.luii_ fica unele detalii. domnule. * Mai tArziu.a vlemulilot care vor urrna." * In partea din fa{6 erau scaunele operatorilor.. .:lil":.. ca un fel de piramiaa . CAnd am ajuns la capdtul tunelului. ::3:1...ki 79 postdri.78 An.. . era un gemule! chiar in spatele lor gi.up. de culoare albastruviolet. care iradiau o lumind de aceeagi culoare.

.t. lumirJ s_a ".. Acolo erau gardieni inannali peste tot.". deoa.". ca acel <E> despre gare v-am povestit . Apoi totul a devenit foarte ciudat. ".n. ..?ll: mativ 'j."u-a".#. .o mulllme de aslfel de trenuri.ld i. Am fost legali cu . Nu puteam si vdd celelalte rorul se miecd ae" a."niiT:l ili:.. i. Din prima cdl6torie. Am observat un ecran pe un perete.ece era acelagi gen de lumind _ sau a$a mi s_a pdrut miei Dacd imi amintesc mai multe detalii.'i. vd amintili cd v-am povestit despre acel cdmp de energie prin care trebuie sd treci.unnak. mai degraba le concenfezi asupra propriului stomac cdnd te afli in interiorul unui astfel a" u*.*:i*:. F. . si [-. cea mai putemicd impresie a fost legatd de aceste trenuri: ele se migcd foarte repede..NOT PURE. . Dedesubt mai era scris ceva. $.""rura intoarcerea lor.liangd r\e-am aproprat la aproximativ 20 m de ele.i mare.80 decAt cele An. ni s-au dat ochelari de proteclie gi ni s-a cerut se trecem prin sistemul de verificare."*:?:i Mai tdrziu. ca ve spus sd ne indepdrldm de zona respectivd.. dar nu loarte mare. o . pentru l0 persoane gi cabina opeiatorului.Impur] Dupd ce am ydzul aceasta. '-'-'-' ?.al1ii" in afard de oameni?? * La punctul de control unde era acel cAmp energetic prin care trebuia sd treci se afla acel ecran despre care am menlionat inainte.iJ:'.dar singurul lucru pe care am putut sd-l citesc a fost HUMAN .a" i".ki versus An. . cd acele cdmpuri de energie nrin de a inlra ii baza.$i un spaliu pentru mar6.PURE .ki An. Cdnd am ajuns afard..l. [Fiinle umane . incAt vedeam doar o Cred cd ele funcfioneazd pe frecare. Trenuriie _scaune se puteau conduce in ambele .^ntr-un gen de "i tunel aspirator."# in lungime.T##. Trenurile erau ase nelor de metrou.ki versus An unnak. cu litere ciudate.p. ai.NOT HUMAN .li. am aflat $i alte detalii despre ce se afla in restul bazei gi care era destinaJia ei. + Exista. Unul dintre gardieni a spus ce a$a se petrece cu toli prima datd. Dupa ce am fEcut ce ni s-a cerut. dupd ce am intrat in politici.. nu am vdzut niciodatd nimic asemdndtor.ie. avea o formd ascufitA in f.. gardienii ne-au spus ci vom crisrale cdnd erau sudbeiute de de acest fel de cristale.PURE ...i. . repede.il. uit"ru. gi c fost destul de bine. Nu mai vizusem aga ceva inainte. Pe ecran scria ceva intr-o limbd ciudatd.:tTrJ"T:*il: dinduntru. .i"rr""ril.. e 'fi. ceea ce v-am povestit deja.u ln Jur. in .l".'.arcursut cllitoriei. vagoa- circulau cu o vitezd ater de sftAfulgerare luminoasd.NOT PURE.ilj%"# r"'"i"a i.Fiinfe non-umane . pnve. ne era rdu qi mie gi celorlalli colegi ai mei.Pur . p.'.r_ii.. pe care scria HUMAN . [Observafia celor de la Project Camelot: agteptdm clarificdri asupra acestui lucru] Gardienii ne-au oprit qi ne-au spus sd ne schrmbam hainele in altd camerd gi apoi si mergem cu ei..r#. m-am gdndit: Existd gi .... dar ni un . Atunci cAnd am ajuns in sta!. Mi gdndeam ca nu aveam ce cduta acolo gi eram pulin speriat.NOT HUMAN .'rp"i..i.....unndk ki 8l murt mai arbastre si oamenll purta! magti albe cu ochelari de protectie si rnoepanau de . Apoi am trecut prin acel cdmp de energie gi am ajuns intr-o altd camerd.rau a$a cum pdrea.'i.#.' . fird n n. Tunelul acera de * ceea_cepermile "t'tt "t"tJ.u rusr p_rea mare $r ml s-a fAcut rdu dupi aceea.a f.i.ii"iji'ra :::::_1.**ri J"".unnak."nsu. Nu am inJeles ce scria.

* In lift. atr. cdnd am intrat in politicd. Dar am mers pe orizontald aproximativ 3 minute. sau.ki An. Am aflat cd aceste baze sunt . Guvernul cunoaqte acest lucru gi il Jine secret fald de public. cel pufin. m-am intrebat: cat de mare este acest loc? Tocmai am parcurs kilometri intregi de-a lungul unui sistem feroviar.o .unnak. $tiu c[ existl l8 baze in Norvegia. care urmau sd ne ducd jos.ki versus An.. Va exista o ameninJare din exterior.unnak ki versus An unnak ki 83 merge mai departe. Oamenii de gtiin!6 au urmdrit evolulia acestei planete misterioase de mutia vreme. pentru a supraviefui in interiorul lor in cazul unor cataclisme. .arcele" de salvare ale guvernului.. am inceput sd cercetez mai in detaliu. inainte de 2012. a$a am crezut inifial.. Dar ceea ce gtiu precis este cA. Acest lucru md revoltd gi deopotrivd md sperie. imi amintesc cd am vdztt un alt sintbol .literd" carc semdna cu simbolul folosit uzual pentru ci$tile audio. md gAndeam cd lumea nu cste ceea ce pare a fi gi cd multe lucruri sunt ascunse publicului. Mai tdrziu. deoarece nu sunt om de gtiinfd.Planeta X" (planeta Nibiru). cu scaune. Din nou. fNurne furnizat.elitei" mondiale se vor retrage in acele baze pe care le-au construit de-a lungul ultimilor 40-50 de ani. dar orientat altfel. Din tot ce am aflat pAnd acum. Tot ceea ce pot sd vi spun este cd. cred cd acest cataclism este legat de . din armatd qi de o parte privilegiatd din populalie.]> Project Camelot specificd cd nu existd date Stiinlifice u"*u"t"u in avertizarca pe care o face sursa' Informaliile . gi incd mai este? Apoi am fost dugi la un sistem de lifturi.. Deoarece imi ldsasem toate lucrurile la punctul de control. se vor folosi aceste adiposturi. deoarece aveam nevoie de mai multe rispunsuri... cu vArlul in jos. cale vor fi folosite de cei din elitd. ceva se va petrece in anul 2012 gi pentru ca oamenii din elitd sd supraviefuiascd.. iar recent au fost transmise primele publicului ceea ce se va petrece qi am fhcut tot ce am Nu doresc sd provoc panicd Vreau doar sd spun Cu tot respectul. .rnci cAnd misiunea noastrd s-a incheiat.. nu mai aveam ceasul cu mine gi de aceea pot doar aproxima timpul petrecut acolo. in jos. Nu pot sd apreciez ce se va petrece exact gi care vor fi pericolele.82 An unnqk. membrii .

cutia noastri de corespondenJd s-a umplut cu mesaje din intreaga lume. dar am citit cu atentie tot ceea ce am primit. cdt gi Elvelia au baze subterane pentru a proteja intreaga populajie.84 An unnak. Pentru mai multe informalii despre <planeta X> 9i ceea ce s-ar putea produce. de asemenea. Unul dintre corespondenJi a confirmat o mare pafte dintre aceste detalii. De cAnd am postat scrisoarea primitd de la wr politician norvegian referitoare la bazele subterane qi la faptul cA (elita) din acea lard se pregdte$te pentru un viitor cataclism planetar. a fost construit pentr-u numegte. ca mesajul sau sd se concentreze mai degrabd pe probleme sociopolitice decdt pe cele qtiinlifice.ki versus An unnak. noi sperdm sincer ca prin rugdciunile gi intenliile noastre benefice sd ajutdm la stoparea evenimentelor catastrofale care se preconizeazd cd vor avea loc. Am primit confirmdri precise de la doi oameni de qtiinjd qi un fost colaborator al serviciilor secrete.ki An.ki 85 nu explicd exact cum sau de ce (planeta X> reprezintd o astfel de amenintare $i de asemenea. Unii chiar au cerut sd ii punem in legiturd cu politicianul care a scris acel articol. atAt cele pozitive. Suntem cu toJii co-creatorii lumii in care trdim. cu orice pret. referitoare la necesitatea de a merge in subteran. din motive lesne de inleles. Sud (http ://yowusa.al doilea Soare". Echipa de la project Camelot munce$te din greu la un documentar care va prezenta posibilele scenarii pentru viitorul umanitilii.ki versus An unnak. Mesajul sdu este foafie imporlant gi am hotdr6t sdJ publicdm in continuare. Ne-a promis. fiind politician. dacd se va considera necesar. Degi in acest documentar nu se menfioneazd. Ne-a invitat sd-i trimitem orice corespondenld relevantd primitd de noi de Ia allii 9i vom face aceasta prin selecfie. nu existA nicio informafie clard. Esre plauzibil. pentru a-l proteja de . dar doregte sd rimdnd discret. ci doar le confirmau informaliile pe care le aveau din alte surse. Project Camelot vd roagd si vizi_ cAtre allii) cd Telescopul de la polul ml). trezirea celor adormili gi pentru aducerea la lumind a adevdrului. Pentru mulli dintre ei aceste informa{ii nu erau noi.unnqk. Am lost incapabili sd rdspundem la toate. Am luat legdtura cu mulli prieteni qi corespondenli din Norvegia gi Suedia. cd aceste facilitdli existd gi ci atdt Suedia. Dupd o sdptdmdnd de linigte. in fiecare moment. in totalitate (omitdnd doar iniormaliile personale. Vd indemndm pe fiecare dintre voi si participali in mod congtient la co-crearea unui viitor pozitiv pentru umanitate qi sd colaboraJi cu noi pentru . Unii dintre ei ne-au oferit cdteva detalii interesante.. ne-am auzit cu sursa noastrd acum cAteva zile. El este bine. cA va desena simbolurile extratere$trilor pe care le-a vizut gi ni le va trimite prin fax. Semnatarul scrisorii spune doar ceea ce $tie $i nimic mai mulr. cAt gi cele negative. Pe toli cei care au pus intrebdri de bun-sim! despre autenticitatea lui (a politicianului norvegian) ii anr-mjdm cd am fEcut tot ceea ce am putut pentru a-i verifica identitatea $i autenticitatea gi suntem siguri cA el este exact cine spune ca este. com/planetx/2006/planetx-2006-04a/ L sht a urmdri ceea ce Henry Echipa Camelot: In perioada care va urma pdnd in 2012 9i dupd aceea vor iegi la suprafall multe opinii diferite. prevestiri gi dezvdluiri din interior.

dar nu este sigurd de dimensiunea ei. evenimentele din preajma anului 2012 etc. norvegian. oameni de Stiinld $i alli civili pe care acegtia ii consider5 impoftanli. gi ea este o ferneie care se tine de cuvAnt.ki An unnak kr versus An unnak ki 81 autoritAli). cum ar fi cA marile corporalii ale lumii din domeniul electlonicii sunt. Am atagat poza aici. Acesta mi-a dat ceva mai multe detalii. dar acegtia creeazd diferite mArci. nume gi ambalaje ale aceloragi produse care sunt definute de cdtre cei din . care a lucrat rrurr guvernamentale. desPr localia unei astfel de ba Este intr-un munte mare. ceva ce ei gtiu ce se va petrece curAnd. Ea mi-a spus $i alte lucruri interesante. mama mi-a spus cd restului familiei noastre NU i se va permite sd intre acolo. politicieni. Cu o altd ocazie am reugit si port o disculie scufid cu un alt angaj at din armati. A mai spus cA nu poate sd-mi spuni mai multe despre ceea ce se afld in interior sau cur1l arata aceasta. Mi-a mai spus cd gtie de existenta unei baze qi in zona Stavanger. in caz de urgenjd. a spus ea. de asemenea. Mi-a dat. cianul norvegian gi inlormaJiile pe care vi le-a comunicat ?n scrisoarea lui cdtre voi. gi o fotograhe cu o bazd aflati in Sorreisa gi mi-a spus cd aceasta este o altd bazd sublerand. toate. In aceastd foto se vede partea de la suprafald a bazei. El mi-a spus c5. conduse in realitate de o m6nd de oameni. in oraqul unde m-am ndscut gi am locuit inainte de a pleca din Norvegia. iar sferele sunt probabil nigte radare putemice. Trebuie sa recunosc cd am gAsit aceste informa{ii destul de fasci_ nante. provin dintr-o familie de militari qi qtiu de la mama mea. iar aceast' bazd subteranA este foarte mare. Familia sa deline informalii asupra facilitdlilor pe care susa noastrd (politicianul norvegian) le_a rapofiat. fiind condus intr-o camerd speciali unde a lucrat cu computere conectate la sistemele militare. Locul se nume$te Baneheia.unnak. Tocmai am citil arlicolul dumneavoastrd despre politi.unnak. mult mai rnare decAt cea de la Baneheia.. cu diferite destinafii. din cAte a . Dar el a spus ca.elita" societdlii noastre. cu.86 An. de asemenea. exceplia Mama a relirzat sd-mi spund orice detaliu despre aceasta. h yersus An. cum ar fi ea gi diferite personaje din armatd precum gi alte persoane importante. cu cAJiva ani in urmd. m-au ldcut sd md gdndesc cd trebuie sd existe un motiv special pentru aceasta. fiindcd ajurat in faqa oficialitdlilor sd nu spund mai mult. dar nu i-a fost permis sd intre in acele camere. care monitorizeazd o zond imensA. baza este uriagd gi cd are multe camere. Iatd in continuare mesajul corespondentului nostru: <Stimatd echipd Project Camelot. faptului cd este creatA pentru o situatie de urgenl5. Mama a fost gi la altd bz\ in zona numitd Evje. Cunosc deja a:ndnuntele despre depozitul de la Svalbard. $i eu sunt. Doar anumite persoane vor fi primite. care atunci cdnd au fost ficut publice. cu privire la bazele subterane. in ceea ce privegte baza de la Baneheia. care a fost gi el acolo. care conduc aceste corporaJii in totalitate.

a fost crescut $i pregdtit ca se lucreze pentru guvern incl de la o vdlstd fragedl. care erau amplasate la o addncime foarte mare. degi pare se existe ceva viald in subteran. Din pdcate. pe care mi le-a arAtat gi despre care am discutat in mai multe ocazii. cdldtorii in alte dimensiuni. de asemenea. accesul persoanelor neautorizate liind interzis in acea perioadd. in loc sd foloseascd nave spajiale. acea locafie ar putea sd gdzduiascd cAteva mii de oameni gi cd era extrem de mare qi echipatd cu tehnologie permanent cu planeta Marte gi cd dispun chiar de anumite porli stelare (stargates) de acces la planeta Marte prin care pot cdldtori pAnd acolo in cAteva secunde. Unul dintre prietenii mei. mi-a furnizat.ki versus An unnak. cdnd mama incd lucra pentru ei. in fotografia de mai sus apare zona Gimlemoen care a aparfinut armatei. aceasta insemnAnd a face posibild viala pe Marte pentru oameni. El mi-a confirmat faptul cd existd o mullime de baze subterane gi cd in unele dintre acestea au loc tot felul de experimente qi cercetAri ciudate legate de: cdldtorii in timp. personal pot spune chiar genial.egian pentru controlul qi supervizarea transportului feroviar) mai mulfi ani. El a sus{inut ci se lucreazi la <terra-formarea>> lui Marte. Cu toate acestea. gi lucra la materiale matematice gi gtiin{ifice extrem de complexe. Pot sd menlionez totuqi cd el a fost adoptat de mic Ai. Mafte este o planetd mai mult sau mai pulin moartd la suprafale. acest articol nu mai este disponibil pe internet. gi cd el insugi a parlicipat la procesul de re-creale a unei nave spaliale pentru care s-a folosit simularea pe calculator qi mi-a aritat scheme complexe (generate pe calculator) precum qi ilustralii cu aceastd nav6. informalii uluitoare referitoare la bazele subterane gi la alte activitdli ale guvernelor.I 88 An unnak. in acest moment. care a lucrat pentru NSA (Inspectoratul norr. am ajuns intr-o . Am fost acolo de mai multe ori.ki An. El mi-a spus cd oamenii <elitei> sunt in contact de conform propriilor sale relatdri. unele dintre vechile buncdre qi sisteme subterane au ramas in continuare acolo. Aceaste inforrnaqie a fost publicatd in Fedrelandsvennen. El era intr-adev[r un individ extrem de inteligent. din cauza inteligen{ei sale $i a altor <abilitdfi> pe care le avea. s-a aflat ce din $apte oameni care au lucrat impreun[ la unele proiecte in aceastd localie. tehnologie extrateresftA etc. un ziar noruegian din oragul Kristiansand. patru au murit de cancer. Recent au inchis in mod oficial toate operaliunile militare in zona Girnlemoen gi au transformat-o in campus universitar. vArf De asemenea.. prietenul meu a dispdrut subit qi ?n ultimii ani nu am mai putut sd iau legdtura cu el. La un moment dat. in 2001.unnqk ki versus An nnakki 89 v6zut. Personal am vizital citteva dintre acestea. In primul rAnd am sa vi prezint nigte hdrli gi fotografii ale zonei in care se afli aceastd bazd subterand despre care am mentionat anterior (de la Baneheia).

cazul in care guvernanlii qtiu cu siguranli cd ceva cataclismic urmeazd se se petreace. organisme. cu o intuilie blocatd gi cu o rali.-ului.F. Aceasta a fost in Gimlemoen. cu o ugi imensd de fier. cd sunt baze militare sau depozite. fiind desp[rtiti doar de apa rdului. Ceea ce vd pot spune cu siguranld este faptul cd lumea pe care o cunoagtem nu este ceea ce pare gi cd aceastd magindrie a dezinformdrii este bine pusd la punct. Franla. iar noi ceilalli nu $tim nimic. deoareie ar-r o mullime de antene qi alte dispozitive ciudate pe acoperiq. Dupd cum vedefi. in baza unor informafii precise. Nu cred cd cineva qi-ar fi concentrat atenJia qi finanlele degeaba. am gdsit un buncdr care merge mult in subteran. ) Am descoperit ceva care seamdni cu nigte gduri de ventilare. De asemenea au apirut informalii despre existen{a unor asemenea baze subterane situate qi in alte localii cum ar h: Alaska.ki versus An. aga cum am menJionat mai sus. Elvelia. observali c6 munlii Gimlemoen gi Baneheia sunt foafte apropiali. dar. nu au voie spun cd Norvegia nu este ca Irakul qi nu are nevoie de astfel de baze subterane $i de control militar. Rusia. Structura albd din dreapta reprezintd alte clidiri care probabil deservesc baza.i departe de orice drum. Vd daji seama cate sunt incd ascunse publicului larg? Nu trebuie sd ai o imaginalic apocalipticd pentru a realiza faptul cd ele au fost construite cu un anume scop. in mijlocul pidurii. Dacd exista vreo conexiune intre bazele din Gimlemoen gi Baneheia. vd rog sd vd facefi propriile cercetdri gi si trageJi propriile concluzii. SUA are 130 de baze subterane qi un <buget negru> alocat acestui tip de activitate de aproximativ 1. astl'el incdt addncimea la care se afld baza in interiorul muntelui poate fi doar speculatd. in partea superioard a acestui munte. cu uga metalicd uriagd imposibil de deschis. precum gi la poli. China.unnak. oameni care sunt implicafi atat de tare in aceastl teorie a conspiraliei.une atit de pregnanti incdt s-a transformat in propriul nostru dugman. Aceste construclii gigantice sunt in administrarea armatei qi au fost construite sub directa supraveghere a acesteia. Am observat de mai multe ori personal mililar inarmat in fala intrdrii bazei menlionate. De asemenea. Nu uitaJi ce se cunoa$te existenla unor adevdrate orage subterane.I 90 An. Chiar dacd aceste informalii vi se par de domeniul S. Acestea sunt cele care se cunosc.ru.30 miliarde de dolari. Aceasla este un lucru ciudat. De fapt. presdrate pe intreaga suprafa![ a Terrei. Ceea ce ne spun ei. iar in camerd se afla apd de jumdtate de met. Ce rost ar avea aceste addposturi care sc intind pe sute de hectare qi care sunt construite sub forma unor orage! cu locuinje avdnd surse . ducAnd la acea camerf. deoarece Norvegia nu este o lard in care politigtii sau militarii sd aibd arme asupra lor.ki versus An unnqk ki 91 camerd mare. Struc incadratd de cerc este intrarea care duce in munte.unnak ki An unnak. cu lacuri deasupra. in afard de Probabil cd la prima vedere vi se va pdrea greu de crezut cd existd guverne. VA dau dreptate. sunt informalii menite sd ne adoarmd vigilenla. Aerisirile sunl plasate in zone inaccesibile . nu am nicio idee. este un munte uriag. lumea in care trdim ne-a transformat in roboli bine structurali. Nu am putut sd deschid gtiu ce se afla in spatele ei. pe sub rdu. care avea pe ea o roate nr incuietori. care bdnuiesc cd asigurd pdtrunderea aerului in bazd.

Eu consider ci a venit timpul sd ne fEurim propriul destin prin propriile potente. L-rtotdeauna cdnd veJi fi pugi intr-o asemenea situalie sd ve gdndili ci ei sunt fra{ii noqtri gi cd toli avem acelagi pdrinte. care insd nu au amploarea celor din striinatate. din neptiinld sau sub falsi indrumare. etc. dacd suntefi oameni. Am fost adesea acuzatd de nafionalism. I brlizarea unitdlii nalionale. Noi toli suntem pdrlicele din acelagi Creator. de control al teritoriului. cici traim intr-o mare informalionald in care totul se propagd asemeni unei unde gi a cdrei reverberalie se intoarce mai devreme sau mai tdrziu inapoi. dar intr-un mod diferit de ceea ce se intelege in mod normal prin aceastd afirmafie. Calea cdtre care ne indreptdm este cea de unicitate a conEtiinfei. dacd nu pentru a addposti la un moment dat un num6r finit de oameni. i ilor. de unicirate dar in sensul meschin al cuvdntului. inducerea ideii de a fi mai presus decdt celllalt. climalizare. $tiu cd vi se par cuvinte mari. in misiunea lui. . Creatorul nostru nu este gelos gi rdzbundtor. Creatorul ne-a fEcut egali gi ne-a dat spre desdvArgire un loc pe aceastd supelbd planete albasfA. canalizarc. Eu sunt nalionaliste. o parte din teritoriu va fi acoperit temporar de apa. Trebuie sd inlelegem odatd pentru totdeaund cd la nivel subtil noi toJi suntem o entitate gi formim un intreg. Cred cu toatd tiria in bundtatea acestui popor. dar cl. gi da sunt nalionalistd. sd ii batjocorim sau mai rlu si ii ucidem. Nu am argumente care sd suslind aceastd ipotezd. Noi toli suntem frali in1o1i 9i strdluce$te aceiagi bucdficd de scdnteie divind. Deci.unnak. EL nu a dat anuuritor persoane dreptul de a liotdri in numele majoritilii gi Dici nu i-a licu1 stapani pe resurse $i bogalii.92 An unnqk-kiyersus An. $i cel mai important lucru. Dar dacd v-a!i uita in jur a1i vedea cd toate I mbardament informalional. sa cream haosul. Dacd emili grAnduri de iubire. valuri de iubire te vor invdlui qi vei fi apdrat de orice va veni. au fost construite pe vremea vechiului regim cu scop niilitar. Noi suntem divergi sub aspect fizic. Vor veni in curdnd vremuri in care vom fi indemnali sd ne rdzbundm pe fralii nogtri. EL nu ne_a impa4it pe nalii $i nici nu ne-a dat in st[pAnire parcele de pamant. Nu este suficient sd md programez pe mine ci strddania mea trebuie sd cuprindd intreaga lume.ki An unndk. se ii asuprim. ea ne-a fost indusd de milenii pdnd cAnd a devenit una cu natura noastrd. Frica nu este a noastrA a oamenilor.ki versus An unnak ki 93 de curent proprii. ca in acest univers ceea ce semeni aceea vei culege. in spiritualitatea noastrd. ci este bun qi drept. De aceea suntem astlzi aici.. Se pare cd noi am ales. S_a I incercat prin toate mijloacele anihilarea unitdlii nalionale I 9i a istoriei. Numai infelegAnd acest aspect vom putea atinge desdvdrgirea. dar mili la nivel vibrafional. sd ii atacdm. care deschide orice poartl este cheia iubirii. Din cate $tiu gi in Romdnia existd asemenea baze. sd nu vd fie frici de ceea ce va veni. dar lara mea este Terla gi md consider egala tuturor fiintelor de pe ea. $i mai cred cd tocmai de aceea Romdnia a I fost supus[ in ultimii ani devalizdrii gi distrugerii. cale afirmd cd in urma prefacerilor. El ne-a IEcut asemeni Lui gi ne-a dat cel mai minunat dar qi anume acela de a crea.reia universald.

insd pe mine m-a dezamdgit.94 . eu nu mai am nicio legdturd cu RomAnia. md rog.ki versus. Robert: Dupd cum gtii. . R: Se incearcd captarea. Cu toate acestea simt cA am datoria de a spune oamenilor anumite adevdruri pe care le cunosc.. in mdsura in care ili poli pdstra independenla in momentul in care primegti fonduri de la guvem. $tiu cd tu spui ca acesta este un pamant binecuvdntat qi cd va fi ferit de multe rele. care $tie cam ce am frcut eu in ultimul timp gi care imi cunoa$te preocupArile. magnificii.ki toli minunalii. dar din cdte qtiu se incearcl captarea A: petrolului. Problema pe care doresc sd o aduc in disculie este cea a dezastrului din Gloful Mexic.Atori intrd in subteran. bdnuiesc cA afi intuit ghilimelele.. bunii nogtri cond. etc. Este un vechi prieten. dar nu mai am de gAnd sA me intorc aici. pe propriile-mi picioare gi de aceea consider cd acolo este locul meu. Aryana: $tiu cd tu lucrezi in cercetare. pe care xrmezd sd viJ relatez l-am purtat cu o persoand care face parte din mediul qtiinlific $i care in prezent lucreazd in striindtate. a alimentelor. Venit in vacanjd in Romania m-a contactat $i mi-a spus cd vrea sa imi povesteascd anumite evenimente cu care s-a confruntat in ultima perioadd.tnnak. sd vedem cAt rezistd valva.4n. iesc cd gtii ca s-a produs un-eiEnlilcnt Da. Jara in care locuiesc mi-a dat posibilitatea de a trdi demn. a solului. Suntem un organism independent.vrea sA vd propun un scenariu. gi noi in Ag.ln unnak. imaginali_vd cd IV Urmdtorul dialog. Vin din cAnd in cdnd spre a-mi vizita pdrinlii. Am auzit. noastre. M-am angajat la o firmd care se ocupd cu cercetarea mediului. BdnurrediaEutlcolo. R: Da.Am inleles cd s-a reu$it montarea unei valve care a qprit scurgerea.

tot degeaba' A apirut o noud A: Care? tAqnegte R: Solul s-a crapat in dou6 locuri 9i petrolul va opn tn liber gi nestingherit pe acolo qi nu pare cd se rialele biolog bdteau caP in voci gi argum . dupa Alaska. Nu avem de-a face cu o cantitate finitd de produs sau cu o scurgere ce poate fi cuantificatd. in prezent zonele afectate. nici nu mai poate fi vorba. insb firi sncces. scoici. viteza valului de lifei ar putea cre$te. Se pot face doar estimari.A fost o mare gre$eal5. Asta va amplifica gi mai mult efectul. stridii gi creveJi. S-a incercat trimiterea unor submarine robotizate. turism. ki An unnqkkiversus An'unnakki 9'7 Plesiunea este uria$e. in a1'ara celor din imediata apropiere. Sunt experli care avertizeazd cd in cazul unei noi erupfii. A: Sd sperdm cd noua instalalie va !ine' problemA' R: $i dacA $ne. milioane de litri de Ji{ei s-au scurs zilnic in Golful Mexicului. de exploatare piscicolS gi de aceea impactul asupra acestei piele va fi enorm. Aici vorbim despre o exploatare marind.De aici se oblineau cele rnai mari recolte de pegte. sunt Louisiana qi Florida. De restul.96 An. Poate doar la evenimentul de la Valdez. care s-ar putea intinde pe zeci de ani qi care in cel mai riu scenariu ar putea fi globali. De scafandri nici nu poate fi vorba. Este cea mai impofiante zond. Nimeni nu a mai lbst confruritat cu a$a ceva. datoritd existente adAncimii mari la care se afli 9i a presiunii acolo. respectiv ecosistem. care se pare cd au ajuns la o adincime nemaiatinsi.unnak. Gandegte-te cd din 20 aprilie. Grav este cd s-a intAmplat intr-o zond instabild climatic Ai intr-o perioadd in care sunt a$teptate uragane . insd diferd mult condiliile. Unde mai pui cd este gi sezonul in care peste golf trec zilnic milioane de pdsdri care se duc c5tre linutul Louisianei. ki v ersus A n unna k. Este o catastrofE. Prima datd au forat ru$ii. ceea ce ar duce la o catastro{E ecologicf.ime atat de mare. pescuit. dar nimeni nu gtie cdt va curge. Este pentru a doua oarA in istoria umanitAlii cAnd se incearci forarea la o addnc. In prezent nu se $tie exact nici mdcar cAte tone de 1i1ei s-au scurs. de cAnd a explodat platforma 9i prine in prezent. Acum au incercat British Petroleum $i uite ce a iegit. A: Dar pot rezolva problema? R: Din cAte vid nu.i cicloni. $i asta nu este tot.

De aceea au investit masiv in cercetare. perioadd in care se susline cd ar fi avut loc in rdndurile florei gi faunei o mortalitate in masi.unnak. Nikolai Kudriavlev a postulat existenfa unui petrol abiotic. la un congres de gtiin!6. fiind acoperite ulterior de sedimente. dar ci Ei aici resur"ele se apropie de sffu$it.ki versus An. Dupd cel de-al doilea rizboi mondial. morlalitate explicatd prin teoria meteoritului uriaq care a cdzut in aceea perioad5 pe pdmdnt. in prezent exista doud leorii: -teoria biogend de formare a zdcimintelor de petrol care susline ca petrolul ia nagtere din organisme marine care dupd moarte s-au depus pe fundul mdrii. Teroria modernd ruso-ucrainiand susfine in prezent cd petrolul este o substanfd primordiale. dorind sd descopere originea petrolului. cam prin 1946.ki An unnqk. felul in care rezervele sunt generate qi modul optim de extracfie. A: Dar de ce sunt deranjaJi vesticii de teoria abioticd? t PdmAntului. prin care. ce nu are legdturd cu dinozauri gi peqti morfi. dar nu au putut sta prea mult deoarece au fbst forlali de citre guvernul britanic si paraseasca zona.unnak. El a susfinut existenla unor falii la mare addncime. in anumite zone (dj fracturd>. Aga au realizat cd americanii. Speriali au invadat partea de nord a Iranului. 350 . iar conform acestei teorii perioada de formare a petrolului este de cca. An. Rusia a ajuns la concluzia ci zdcdmintele petroliere sunt limitate gi ca cea mai mare rezervd de care dispunea se afla in zona Azerbaijanului. petrolul ar lAgni cdtre suprafafe.98 fie cealalti. . Pe scurt. care se afld la mare adAncime.ki 99 Trebuie si il amintesc Ai pe marele chimist rus Dimitri Mendeleev care a studiat ipoteza lui Lomonosov. afirmAnd apoi ci petrolul este o substanld primordiali care vine de la mare addncime.i. care are o migralie ascendentd' Existd mai multe tipuri de 1i1ei. francezii gi britanicii nu ii vor ldsa sd opereze in zond gi cA intreaga lor atenlie trebuie sd se concentreze citre descoperirea de noi zacdminte in interiorul granilelor lor. Bineinleles cd teoria este contestatd. funclie dc materialul avut la bazdl qi mai existd: -teoria abiogend care are adepii pulini 9i care postu- in diverse zone. care a declangat tempelaturi ani. ipotezd suslinutd apoi qi de alli oameni de gtiintd ru. Formarea liieiului ar fi gene sunt denumite roci mamd a zdcimintelor de petrol Aceastd materie. sub influenJa unor presiuni 9i temperaturi ridicate se unesc Ai devin cunoscutul petrol.ki versus An-unnak.400 milioane de inceput in perioada Devoniand. In 195 I .

unnak.unnak ki An. Benzenul este o substanla extrem de inflamabili. iar inghilirea sa . se concentreazd in grdsimi gi in mdduva osoasd.ki versus An unnak ki 101 A: Fa eu cred. impiedicd absorblia oxigenului gi opregte respiraJia la nivelul celulelor. Tofi stem in dar existd gi posibilitatea ca ^ Da. pentru care este toxic. iar la concentralii peste 0. Nu am argumente gtiinlifice care sd susfind o astfel de teorie. pielea gi clile respiratorii. cine crezi $i cf. Benzenul iritd ochii. Pot aduce modificdri genetice pe parcursul mai multor generatii.100 A n. Poluarea este atat de mare incAt va afecta ecosistemul gi oamenii din zond zeci de ani. Din pecate se pare cA nu se va opri in curdnd.u nnak. Odatd intrat in organism. care ar face orice spre acelagi loc. cd nu se trage un semnal de alarmd cu privire la consecinle. Asta inseamnd cE lileiul va fi pufiat de curen(ii oceanici gi va ajunge in cateva luni in nordul Europei gi de acolo va inconjura intregul glob. Eu rimAn la pdrerea R: Eu nu cred mea. Iar daci nu se opreite va fi haos la nivel global. iar acegtia sunt toxici qi d neazd sandtdlii in moduri inimaginabile. Asta md frdmAntl. amestecul vaporilor sii cu aerul fiind exploziv. in funclie de concentralie $i de durata de expunere poate produce efecte cronice sau acute. blocdnd formarea globulelor sangvine in aceasta. benzen $i clorura de metil.ne$te cu fo4d maximd. ar vrea aga ceva? Mi se pare o utopie. Hidrogenul sulfurat este extrem de toxic Ai uqor inflamabil. Va fi o catastroid planetara. A: Dar nu se poate sa curgI la nesfer$it! R: O sd curgA ateta timp cAt va exista petrol acolo. Totul va fi expus poludrii. A: Despre ce substanle este vorba? R: Despre hidrogen sulfirat. unii sd vrea sd ne forfeze sd A: aga ceva. Este ca gi cum s-ar fi infepat o artera. iar in concentrafie ridicatd paralizeazd simlul mirosului qi nu poate fi detectat de om. Problema este ca nu se spune nimic. ki yersus An. plecdm la un anumit moment. In zonele de iesire lifeiul fa. Atacd sistemul nervos. R: Nu am informalii in acest sens. cA a fost o gregeald. In concentratie redusd are miros neplicut de oui clocite. Mai grav este faptul cd odatd cu lifeiul apar gi compu$ii chimici specifici. repet.1% poate ucide in cdteva secunde.cd existd grupuri a-9i atinge scopurile. iar zdcdmdntul este uriag.

Dar dacd nu se face nimic. o sd se ajungd la nu cel em cd erup{ia qi la nivelul vom avea probleme mari cu apa potabild.unnak.tie.i erea.u nnak. Austria gi o buni parte din Rusia. dar nu o sa o putem bea! ticul gi corodeazd metalul. Nimic nu dI rezultate. atunci sd gtii cd R: S-ar putea si aibd dreptate.ki An. ce trebuie sd facem? R: Eu personal nu gtiu ce sd fac Ai incotro sd o iau. in acea regiune. dar toxicitatea maximd o au acolo. dar nu am solufii. Eu nu cred cd s_ar crea panicd. Crede-md cd s-a incercat tot ceea ce este omene$te posibil. A: $i atunci ce ar trebui sd facd lumea? Sd gtii cd in urma cd4ilor mele mulli imi trimit mesaje spundndu-mi: Bine. Fiecare sd faca ce crede de cuviinld. Cehia. R: In prezent nu existd nimic concret. Oricum t I Rom6nia are o pozilie geografici de exceplie. Se sperd gdsirea unor metode prin care sd se astupe locurile. dar sunt doar teorii. degi substanle care ies odatd cu petrolul. In caz cd veli avea genul dsta de probleme sd gtili despre ce este vorba. In rest se vede neputinla pe fafa lor. A: Deci nu existd nicio solulie practicd? R: in prezent nu. dar poate se aerului $i nu se mai permite accesul. A: Dar la noi gazele nu vor ajunge? R: Ele sunt foarte pregnante in acea zond. Bineinfeles ce ele sunt gi in atmosfer[. R: Nu mi se pare corect. sunt preluate de nori gi aduse apoi pe pdmAnt prin ploaie. in zone diferite. poate intervenJia divind. Eu 1i-am spus toate astea nu pentru a te speria ci penru a le spune celorlalli. Este adevfuat ca am informaliile necesare.unnak. nu i.102 An. Toatd lumea se mobilizeaziL cdnd apar televiziuni sau cAnd vine cineva de la guvern.unnak. h versus A n. Dacd omul nu . Bdnuiesc cd aici nu prea ajung aceste informalii. Avem vreo soluJie? R: Nu qtiu. gtim. Daca acest ciclu este unul continuu. dizolvi plassA existe. degi imi doresc sd nu fie a$a ceva. atunci clar va fi poluare masivd gi in alte pd4i de pe glob. Din informaliile pe care le am chiar gi curdtarea zonei se face ftri prea mare tragere de inim[. O sd fim inconjurali de apd. A: Eu totugi nu pot crede cd nu exista o solulie.ki versus An. A: Bun. a continud aga. cd existd filtre care sa extragd substanfele R: Nu gtiu aceste vor inventa. ki 103 poate cauza pneumonii chimice gi corodarea mucoasei A: Dar cred din apd. la fel 9i I Ungaria. adici i . De ce? A: Pentru cA cineva are interes sA nu panicheze lumea.

ca o centurA. Dar el s A: Da. Universul este fomat din v-gllelwi energeticecare au o migcare centripeta. Nu s-a dat mare insemnitate acestei descoperiri. dar nu vdd legdtura dintre noi gi centura fotonici a pleiadelor. A: $i noi urmeazd sd ne intersectdm cu aceastd mas[? R: Da. preiG6ilite. R: Centura aceasta este formatd de fapt din benzi. dar noi parcurgem rotalia intr-un an de zile.000 de ani. demonstrate fizic. la o distanli de aproximativ 400 de ani lumind.w|nak. jurul Soarelui? A: La fel cum Terra orbiteazd in R: Da. totul este un intreg. Sistemul nostru Solar orbiteazd in jurul cen' trului galaxiei. Absolut totul se invdrte. asta este ceea la ideea ci el gtie ceva. Aceastl centura fotonicd incercuieqte Sistemul Pleiadelor. care .unnqk ki versus An. A: Bine. Aceastd zond a fost descoperitd in 1961 de cdtre o sondA spalial[. denumita gi Soarele Pleiadeior. A: $i centrul galaxiei unde se afld? R: El se afli in Constelalia Pleiadelor. impreund cu Sistemul Solar ne invArtim in jurul centrului galaxiei. Totul se migcd la unison gi toate energiile generate sunt similare.ki An. Ea a suscitat interes abia in momentul in care s-a constatat cd localia nebuloasei coincide cu proieclia orbitei Sistemului Solar. Eu cred cu tdrie ci Universul este o fiinla vie.-'-r 26. c ile evenimente sa se produca gi cd anumite . Un ciclu complet dureazd aproximativ' a$a numitd centurd de 1 .unnak.104 An. Aici este vorba de mii de ani.on" uor-f. fotoni. Acest aspect are un impact major acli arfio sistem gi \ \ protej ate? R: Am auzit. Inifial s-a crezut cA este o nebuloasi formati din gaze cosmice sau praf. de unde gi numele. Centrul constelaliei il reprezintd steaua Alcyone.ki 105 i' I in sistemul nostru solar. Aceste vortexuri dau nagtere unoi oi6ite"naiwale. Vezi tu.ki versus An unnak. Totul are o logicd. $i noi. compacte.

care se va deschide la un anumit moment? R: Sunt aqa numitele gluri de vierme. f'apt care va aduce cu sine fluorescenta tuturor corpurilor. de ce nu ar fi posibile 9i fizic? . la o noud lume. R: Da.ig! datorira radialiilor qi ui uG. la o viald mai bund.spec. Este $aDSa noastrd sd ne schimbdm. Se presupune cd iegirea din capdtul gdurii ii apare observatorului drept un glob. nu am auzit sd se fi deschis vreuna.000 de ani a avut loc potopul lui Noe? poate fi Asta un argument? R: Poate fi. A: Se spune ce intrarea in Centura Fotonicd va aduce lumii o noud spiritualitate. Nimic atiinlific. Dar de deschis. A: $i dacd sunt posibile teoretic. care reflectd mediul inconjurator aflat la celalalt pol. A: $i dacd totugi suntem in pragul intrArii in centurd? Prea multe voci fac referire la sihirnbare. Md rog. Adicd viaJa va putea fi trAitd doar la Ecuator. dar este dificil de afirmat.a rot ceea ce se in cheamd elec S_a demonstrat ci o 'ictivitaie int dica nivelul de exci_ talie a atomilor. Asta este o lume noui. insd ele sunt o solulii pentru ecua{ii fizice. Se face aceasti analogie cu un vierme. A: Dar teoretic ele sunt posibile? R: Teoretic da. am auzit de asta.unnak kiversus An unnqk. Va fi ca o noud na$tere.ki 107 A: Asta ar fi un argument care sd sprijine afirmafia cd acum 11. . dat nu tur lucru bun. sd se topeascl gheala 9i intreg Pimintul sd fie inundat. Se pare Je PaIg 94-vaglluenta tot viul. Nu existd do_ ambele emisfere. l---^-:-rr-. Oamenii vor evolua prin ridicarea nivelului corytiinlei. Unde mai pui cd lipsa de ploaie datorati ghelii in exces va face ca radialiile sd creascd. A: Tu ai auzit de o poafta stelarA.ki rersus An. insd sunt solulii R: $tim cd aceastl zond. existi gi teorii confbrm cdrora o Terra va intra intr-o noud dimensiune gi o altd 'ferra va rdmAne in aceastd dimensiune. sunt teorii. de puntea EinsteinRosen. Asta inseamnd cd doar anumite zone vor putea fi ferlile gi deci locurbile.\ 106 An. Tot ceea ce a tbst se va duce lasdnd loc unui nou inceput. Asta nu inseamnd cd sunt realizabile. De asemenea se presupune cd cel ce ar cdldtori printr-o astfel de gaurd ar avea o vitezi superioard vitezei luminii.Sunt ipoteze. Gdurile de vierme sunt construc{ii matematice care leagi zone indepdrtate ale universului folosind o scurtdturd.. a spafiului este o sulsd puter_ nicd de radialie electromagnetice ce poate fi detectaid atdt in spectrul vizibil c6t qi in cel il luminii de inaltd frccvenld gi al razelor X.ki Ah ltn1ak. teoretice pentru ecualiile teoriei generale a relativitdlii. care in loc sd se deplaseze la supratala mdrului o ia pe scurtdturd prin interior. unnak.

R: $i cine sau de ce crezi cd a. Am auzit qi eu anumite zvonuri. in timp ce pe pdm6nt se scurg anii. Nu iti ascund cd am primit informalii ci guvemele vor admite in curdnd faptul cd sunt in directd legdturd cu anumite civilizafii galactice.. A: Dar porlile tarca? de trecere intre dimensiuni.. asta nu inseamnd cd este demonstrat cd . A: Dar gi Vaticanul a admis intr-un mod voalat existenfa unor forme de viatd extraterestrd. Intri intr-o tiacfiune de secundd. tu stai prins in trecere. A: Asta este cea mai tare informafie! Habar nu aveam. Adicd tu intri intr-o gaurd de vierme gi faptic rdmdi acolo. S_ar uita in interior. A: Pe Tena nu. Dar repet..r1un" a. nu poale fi rnanipulat? R: Curn adicd manipulat? ."r4i rnuebarea este dacd ceea ce vad va fi gi realitate.qi ar vedea o lume mirificd... dar sunt zvonuri. Nu ar putea sa iti . imagini n-"u ar avea legdturd cu realitatea existente "r.108 An unnak. dar pe alte planete poate..l..'p"_lm"rff*f.J. put. dar in mintea ta tu te afli permanent in trecere. A: Cum adicd? R: Simplu.qyfi._ recteze anumite imagini care sd te atragd. drsrrugere gi cd oamenii s_ar lnorepta cu incredere cdfe aceste portaluri. R: Cam aga ceva. .:'iT ilf. telepor- f.Totugi plecrind de la teoria trage cat mai multe suflete. in teorie poli presupune orice. R: Iardgi... Oricum prin gduri se poate circula in ambele sensuri? Adicd dacd intri p"f .d ". iardgi. Intri. Sd presupunem ca la un anumil momclrt pe r erra s-ar deschide asemenea gduri. A: SI presupunern ci cineva ar avea intenlia sd te facd sA treci prinlr-o asemenea gaurd. }. sunt speculalii.T:. ^ iii"iiil"o"ii' extraterestre.e adormi simrurire 3 si:n'ild..Oricum eu vdd aici o hibi. Sd p.pu1irf .. apoi sd il teleportezi gi sd il remateriahzezi in alt loc? Nu existd aceasti energie pe Terra. aflat la capdtul tunelului. avea int"res sa faca aceste manipuldri? A: Cei care nu vor sd ne scape din mAnd. . Pentru tine timpul inceteazi sI mai existe.i . Teroria spune ch odatd intrat timpul capdtd altd dimensiune pentru cel in cauzd. dar de iegit nu iegi... haos. dar vei sta un infinit. pdnd nu vid nu cred. nimic palpabil..ki yenus An unnak. Tu ili dai seama ce cantitate uriagd de energie ar fi necesard pentru a descompune un corp la nivel subatomic. rie.u. doar cd tu nu realizezi.Ei nu au logicd. .rupun"rn "a 3l:i ar fi foamere. .ki An unnak ki versus An unnak. Cei care ne conduc de milenii gi care au interes .. molecular.J icolo? R d1. dar trebuie si existe aplicabilitate.'. cum cd in timp au existat intdlniri cu anumite forme de viafd spre r. A: Adicd r[mdi blocat acolo? R: intr-un fel. unor bilirA R: Pentru ca gtiinta ac demonstreze practic ace viitol ne-am putea trezi a dar in prezent este imposib A: $i globul de care vorbeai. A: Eu il vdd. Nimeni nu a iegit sd ne spund de aceste lucruri.Ji'."*i. a"-ie nJ'* . R: $i eu admit.s. arunci cu siguranrd u. sunt consideralii teoretice.ri Daci srapdnesc rimpul gi .ki 109 rostul.u fi r.. st[pdni gi realitatea? A. .1 asemenea posi_ gr de posibilitatea realizirii R: Teoretic da. R: Toate exisrd in teorie. .

Dacd te gAndegti la Societatea Thule gi energia Vril. pegteri. nimic special.ki Yersus An unnqk ki 111 existd. sigurd de experimentat pentru cd nu mulli puteau ajunge $i de asemenea era o zond.unnqk. Este o posibilitate. prin '40? R: Oficial. . A: Dar dacd de fapt germanii descoperiseri. Daca sunt pdmAntene sau extratereste nu gtim. nazi$tii s-au concentrat in mod deosebit asupra unei zone din regiunea Queen Maud. inainte de sfhrgitul celui de-al doilea rdzboi mondial. Probabil cd acea zona corespundea intereselor lor gi de aceea s-au hotdrAt sd revendice teritoriul gi si il numeascd Noul linut $vab. primele expedilii germane cdtre Antarctica. nepopulatd gi deci nu exista riscul unor scurgeri de informatii.T. R: Sunt poze cu amrmite obiecte zburAtoare. o energie speciali? Dach li se ardtaseri anumite secrete atunci cdnd au ajuns in Antarctica. atunci poli presupune cd sunt pamantene. dar asta nu inseamnS. GAndeqte-te ce ei au cartografiat sute de mii de kilometri din Antarctica gi cd au descoperit teritorii imense care nu erau acoperite de gheald. filmulete cu nave extratereste. . au fost capturate de cdtre . nnqk kiversus An unnak. Acolo era o zon5. au inceput cam prin 1903. R: Te ref'eri la Amiralul Byrd? A: Da.ki An.1l0 An. A: Dar sunt poze. in urma interactiunii cu anumite forle extratereste. Probabil cd acolo gdsiserd un loc bun pentru a-gi construi o bazFL mllitard. lacuri gi izvoare termale. Personal cred ca aveau mai mult interese pecuniare $i militare. Cdutau ceva cu care sd cdgtige rAzboiul. insd abia in 1938. R: Pdi exact de asta i1i spun ci aceste obiecte zbur6toare sunt posibil pdmAntene. A: Ili dai seama cd nu degeaba armata americanA a pomit cu o intreagd flotild cdtre acea zond' Aveau ei ceva informalii! Poate chiar gtiau de un contact E.

Dupd furtuna solzrd drn rrorembne 2003. A [Jrn rntbrmatiile pe care le delin gi care vdd cd se adeveresc din cc. Sunt tot legi ale fizicii. expulzie de materie. Este o reacJie la ceea ce se irrtdnrpla in llnivers.fost deja vazutd undeva dupd Pluto? se pare A. Mintea umand are darul de a face din lanlar armdsar. Nibiru' care . gi deci nu puteau confirma sau infirma zvonurile. nu reprozrnta nirric special.unnak. care oricum nu se puteau aplra. instrumentele de mdsurd a activrtdlir solare au trehuit recalibrate. To ui u'tiit d" o noul planetd. gi mi refcr la uflndtorii doi-trei ani ne va aduce rnari surprize.112 An. Faptul cd acum avem parte de anumite fenomene cumulate. Ceea ce era ipotetic cdndva se transformd in cetitudine.ki versus An'unnok ki 113 care le-au dezvlluit anumite secrete? Nu putem presupune cd la randul lor americanii au ajuns acolo $i intrand in contact cu aceleaSi fiinle au ajuns la concluzia ci decdt sA spuni adevdrul mai bine dau <vina> pe nernli. Dacd faci ceva intr-o parte. prea se intdmpld toate acum. 9i va fi 9i mai intens acest bombardament ener- A I{ tarA. dar astea sunt supozifii. ^-e. asta cu soarele se qtia mai de mult. Eu c:red cd timpul care va veni. Tiebuie sd rAmanem ralionali. cdci scala fusese depa$rta.. cd au fost iniliafi de cdtre reptilieni. cd au fost coborAli in adAncul pemantului. dar cu toate astea existd anumite legi ale fizicii gi matematicii care nu p()1 ii anulate. explozie sosl6bit. R: $tiinla este in continul expansiune. R: Putem plesupune orice. dar ele sunt interdependente yi deci nu trehue sa exageram. unn a k. unnak. in ce mai mult. intr-adevdr se intAmpld cd a. ki versus An. intr-un mod simPlist. vei avea un rdspuns in cealalti. Eu vorbesc de ceea ce se qtie qi anume nazigtii aveau cercetdri in domeniu. ki An. cdmp magnetic terestru fotuqi. t)a. cd au zburat cu nave.. A. prima problemd gravd o vom avea c:u explozrile solare. se intdmpld acum gi probabil cd sunt anumite batem caPul rd gAndim! -' dlemcnle care se srlprapun. Tu vezi ci soarele a inceput s5 aiba un comportament ciudat? R: Eh.

Undele electromagnetice sunt apoi reflectate cdtre Pdmant. o antend? R: Este un radiotelescop care are o antend care emite in loc sd primeascd. toate au o influenld. A: Dar este un aparat. insd ansamblul lrebuie sd cuprindi 360. po4iunea incdrcatd cu electricitate din jurul pdmdntului. aceastd invazie de descoperiri. Puerto Rico 9i Norvegia. sunt reale gi palpabile. Simtul de cercetator este stimulat continuu gi bdnuiesc cd nu sunt singurul. Ji-am spus. E clar cd se intAmpld ceva! R: Da. Oficial HAARP adicl High Frequency Active Auroral Research Program se ocupd cu bombardarea atmosferei superioare numitd ionosferA. Din cate $tiu exista ceva similar in Rusia. A: $i este public acest lucru? R: Bineinleles cd nu. A: $i se poate utiliza programul Haarp la influenlarea climei.ki yersus An.ki yersus An. Soarele are un comportament aparte.114 An unnqk. A: Totugi. aceste fenomene extreme la nivel climateric se petrec. De altf'el am fost mai de mult la baza HAARP din Alaska gi am ceva informalii despre ceea ce se des{dqoard acolo.unnak ki 115 personal mA bucur ce trAiesc aceste timpuri. A: Nu crezi cd ar putea fi 9i implicarea HAARP? R: Ba cred.ki An. CAnd am fost eu acolo erau aproximativ 50 de antene. se inlAmpld.unnak. strapungand to(ul. El transmite unde care incdlzesc unele zone ale ionosferei cu scopul de a impinge masa in sus.unnak. . A: $i cine coordoneazd proiectul? R: Departamentul de Apdrare al Armatei. a cutremurelor? R: Da. trecem printr-un nor de energie. Aparent pare un proiect gtiinlific ce are ca scop imbundtAlirea comunicaliilor. Adicd cam la 65-645 km distanld de suprafala Tenei.

''t 116 An unn a k. A: $i cum putem gti dacd este HAARP so. . ki v er. cel pulin nu din postua in care ne aflnm. unn ak. A: Am mai putea transmite ceva cititorilor? R: Si se informeze permanent. DacI qtiu cd soarele emite radialii gi stau la plajA. Impofiant este sa asculte ambele tabere. nn uk ki tt7 A: Deci armata e coordonatorul. cu omul care este picAtos gi a produs cataclisme.R: Da. Numai aqa igi pot face o opinie corectd . Eu personal cred ce este vorba de schimbdri la nivelul intregului Sistem Solar $i care se datoreazd interacliunii cu norul de energie. este rdspunderea mea.sus. A: Solulii avem? R: Sd informdm lumea pentru ca si igi poatd face alegerile in cunoqtinld de cauzd. dar clima se va altema aberant $i din ce in ce mai intens. cu pedepse divine. dar o fac in cunogtinld de cauzd. unnak. Trecem printr-o perioadd nemaiintdlnitd pana in prezent $i este greu sd faci aprecieri. doar sd infelegem ci dcolo unde sunt fenomene naturale ele au o logicd fizic6. dar exista anumite calcule care se pot face. md refer la cea academicd gi la cea a cercetdtorilor independenfi. ki y ersus A n. R: Nu. Eu aga consider cd este corect. iar acolo unde sunt nenaturale au o explicalie $tiinlificI. Oficial au spus cd acest proiect este un salt R: Nu putem $ti. Trebuie sd ne scoatem din cap chestia asta cu supranaturalul.si echilibratd. ki An. CAnd $i unde va acliona HAARP nu $tiu.: [. adicA centura de care i1i vorbeam.niversul? . A: ldeea e ca nu putem face nimic. Sunt lucruri logice.4n.

o entitate cu o misiune gi un destin foarte speciale. De-a lungul timpului. Eu am mare incredere in el datoritd imaginii de ansamblu pe care mi-a dovedit adesea cd o are asupra lumii. 9i sd ajungem la o solulie de evitare a catastrofei finale. armonie. $i el este gi va rdmdne un cAutAtor al Adevirului. nu sunt doar cuvinte goale. cine este de vind gi cum putem injelege ceea ce se intAmpld? Argus: Dacd vrem sd inlelegem ceva din ceea ce ni se intdmpld in aceastd clipd. el a adus acestei minunate jdri RomAnia. Ceea ce m-a frapat intotdeauna a fost comuniunea ideologicd gi similitudinea informaliilor. abnegalia gi ddruirea sa. A: Dar care este motilr. cum se doregte a se llsa impresia. ci in primul rdnd sub aspect moral. trebuie si admitem cd suntem . 1i se pare normal6? Argus: Pentru orice om lucid este limpede cd traversdm o lume bulversatd. moralitate. Este un om a cdrui formalie gtiinlificd il pune mai presus de orice dubiu. ci reprezint[ insdgi raliunea de a fi. nu doar sub aspect economic. prin munca. Acestea sunt unele din pufinele motive pentru care l-am rugat sd imi acorde un interviu. mai ales sub aspectul diferenlei domeniului de interes pe care fiecare din noi il abodeazA. Aceastd crizd morald constituie cauza esenliald a momentului in care ne afl6m.V Argus este un bun prieten. recunoa$tere internalionald. disperatd. spiritual. derutati.rl. In prezent el este stabilit in Suedia unde igi continud munca in domeniul cercetdrii gtiinfifice. o fiinlA pentru care iubire. Aryana: Tu cum percepi perioada in care trdim. lume care gi-a atins limita criticd a propriei existenle. echitate.

in egald mdsurd iubili fErd nici o discriminare.unnak. Absolutismul religiei devenise la fel de crud ca. Mdntuirea. s-a schingiuit. fie exclusiv de condilia sa materiald decAt de cea spirituald.120 An. iertarea. cum putem schimba ceva? Argus: Cunoaqte adevdrul gi adevdrul te va face liber. a fost rdstignit. emnat decdt un cumul 9i festate de-a lungul isto- in u aga-zis pdrea lumea din Estul subvalorile Ceea ce estea' a regr- Pentru murilor comuniste a fost.unnak ki 121 aici datoritA gravelor erori pe care le-am comis de-a lungul timpului prin necunoagterea adevarului despre noi. ar fi fost suficiente sd fericeascd lumea prin stingerea tuturor conflictelor intre oameni. N-au putut realiza o masA criticd. exploatatI $i linutd in ignoranti. s-a excomunicat. o mare dezastrul unui rdzboi. nevoia de iubire necondifionata a tuturor semenilor este o necesitate absolutA a conviefuirii in pace gi armonie. nu-i poate veni decdt ascultAnd orbegte de reprezentanfii de pe pdmAnt ai unui Dumnezeu pedepsitor. in loc sd se pund accentul pe latura divind din om.ki versus An. dacd ar fi fost respectate. Sistemul occidental' cel mai ldudat. Treptat. i s-a spus. dupd o clipd de eufbrie. rdzbundtor qi agresiv cu semenii' Istoria sa este una a violenlelor. in mintea multor oameni stdruie o intrebare simpld: - meditat.a ium il relevd cunoaqterea actuald. omenirea ar fi fost astdzi cu 2000 de ani in avans. i s-a spus continuu cd este separat de Dumnezeu gi.ioasd. indemnul de a sdvdrgi intotdeauna binele aproapelui . Invaleturile marilor spirite nu ne-au fost suficiente.ki yersus An unqk. l-a culpabilizat pentru aga zisul . a ajuns in colaps gi nimeni nu vrea si discute cauzele . Cel ce a voit sd le releve oamenilor adevdrul. religioaqi se.pdcat" al Evei gi al lui Adam. omul s-a indepdrtat de un astfel de Dumnezeu $i s-a preocupat fie mai mult.sunt chintesenle de adevdruri care. revelarea originii divine a tuturor oamenilor care decurge din condilia de fii ai aceluiaqi Tatd (Dumnezeu). Dumnezeu a fost transformat in inchizitor. gi eu cred acela$i lucru. A: Aqa este. Dacd s-ar fi luatd in seamd doar cdteva din invdldturile lui Iisus. treptat. egoist. protectoare gi iertltoare a$a cum l-a infbligat Iisus 9i a. $i-a exacerbat orgoliul devenind individualist. a luptelor fraticide pentru acapaftrea de bunuri pentru dominaiie politici Si relig. neindurdtor gi aspru.ki An. Totugi accentuarea prdpastiei economice. A dominat .. s-a spanzurat gi s-a ars pe rug. a crimelor gi a rdzboaielor. In numele acestui zeu.unnok. ignordnd semnificalia simbolicd a legendei. manevratd. in loc de entitate izbdvitoare.i cel politic. indiferent.. demn mai degrabl de vremurile mitologice $i tribale decdt al rurei religii constituite ulterior. politice gi nu numai a existat din vechime 9i existd ntuat. Marea masd a fost totdeauna minlita. dar ce putem face.adevdrul" coni'eclionat de cei ce au delinut puterea politicd gi economicd.

Dar dacd pdnd acum Universul a avut rdbdare cu noi. cauzd prim5 a intregului Univers. ddndu-ni-se liberul cunoa$terea de arbitru. Ni se cere doar sd facem uz de inlelepciunea care ne conecteazd la sursa noastra divine gdndind qi sdvdrgind binele. in acest moment s-a aj uns la capdtul funiei. am fEcut mult rlu ucigand. neiertrind. Fiecare intenfie de a face rdul.ki 123 Argus: Contrar a ceea ce ne spune qtiinla oficiald. distrugAnd. Nimic nu poate exista izolat. DacA nu ne place lumea in care trdim.utnqk ki versus An.122 An. Este clipa confruntdrii a doi factori esenfiali: omul gi universul. separat de intreg. prin mii de surse venite din univers. ultimi ore nu se mai limiteazd la simple afirmalii ci aduce argumente de ordin qtiinlific 9i pragmatic demonstrAnd existenla unei surse spirituale inteligente. trebuie sd inlelegem cd ea nu este decdt rezultatul propriilor noastre erori. Existd acum o intreagd literaturd pe aceastA teme.$ An. lumea este a$a cum o gAndim. mai clar spus.tmqk ki An. Universul nu mai are ribdare. nu am optat intotdeauna prin lunga noastrd odisee cosmici pentru bine ci am sdvArgit multe erori. Legea de fiinfare gi de funclionare a universului este aceea de infiptuire a binelui. evident. Din nefericire. Aceasta a fost marea gregeald a filozofiei 9i a gtiinlei materialiste. . jefuind. Nu a inleles cd totul este interconectat. cd deci. influenleaze intregul univers. este clipa confruntdrii dintre om gi Dumnezeu. Acum mai mult decdt oricAnd suntem chemali. Mintea noastrd insdqi este o pAfticice din marea minte a universului.unndk. Ne putem salva acum sau niciodatd.unnak.ki vers. cd prin g6ndire noi ne credm propria noastrd realitate. bine sau rau. sd genereze mari dezechilibre $i la nivelul intregului univers pentru cd toate sunt legate intre ele qi interdependente. cd tot ceea ce facem sau ni se face. fiecare gAnd potrivnic semenilor nogtri. sd ne controldm intreaga noastrd gAndire gi comportament fdcAnd pasul spre o radicald schimbare. fiecare gest distructiv au provocat $i continui.

i. Ngua energie va insemna o noud epocd in existenla lumii gi a Cosnrosului. toate celulele "^.124 des.".. A: Sd sperdm cA aceasta nou5 energie ne va invAlui pagnic qi cd schimbarea va veni ldrd pierderi gi ci toli vom apuca sI tr[im in aceaste noud lume. A: $i in ce crezi cd vor consta schimbdrile? Argus: Vor fi nenumdrate. in consecinld qi vechile .a.r'.upra:i^:19i.mane foarte pufini pi numai dintre aceia care vor fi capabili si inleleagd mesajul acestor vremuri.. vor r5.tei spirituatizaie.sau distructive ia adresa naturii "..ki 125 A: intr-adevdr sunt voci care afirmd. Vezi tu. f*.. sunt modificdri care demonstreazd cre$terea "l.. Argus: Din nefericire. Scdldat in noul cdmp energetic de inaltd frecvenld. Toati zgura gdndurilor noashe acumulatd in mii de ani plutegte acum deasupra capetelor noastre .-".in evolulia sa $i la incepur O" .!i*. razbunare . numit de cdtre unii "orrni""."."i. nostru gi frecvenla noii energii care va scdlda plaaeta se Argus: Aga este. mari instabilitdli sociale $i dificultali economice.. ori nu va fi deloc. va stabili un raport de rezonantd. EI spune o-cosmic de acela in care a acum va fi o noui venire h in care invdfdtura sa va fi ... dar majore vor fi cele nevdzute cu ochiul liber. A: Dar cum crczi cd putem reduce pierderile sau mdcar intArzia pufin. intreaga lume vie. De noi depinde dacd va mai fi.. cei ce vor supravielui vor suferi . iri"a.. cum o numesc cercelalorii din domeniul spiriiualitalii. s-a spus ci secolul al XXIlea va fi al religiilor.. ori nu va fi deloc.d. Ca urmart ..egoism. "ou lenomen care va determinao mullime de transfJrmdri in u"".. sub $i toate formele sale _ va deveni incompatiUif inalrd trecvengd qi va fi anihitar. Autori care par a fi bine informali ne spun cd prin gAndurile noastre noi putem influenla in sens benefic chiar qi cAmpul de energie din centrul Galaxiei noastre. agresivirate. pdnd c6nd mai mulli se vor Eezi? Argus: Este momentul schimbdrii frrd de care nu se poate intra in viitor. Nu! Secolul al XXI-lea va 1-r al spiritualitdlii. Beneficiile vor fi imense. Este suficient doar sd vrem...i. cei vletut doar care igi ela comportamentui pe pe un registru de frecventi mai inalt. insd in plan energetic... din ce in ce mai cI ne aflAm la o rdscruce. s-o numim metaforic adamicd.l.Toate sursele care se refere la acest montent al universului. incd zece spirale pe lAngd cele doud existente. Cu alte cuvinte. boli incurabile. ADN-ul uman ar fi avut 36 de spirale gi intr-un timp mai indelungat s-ar ajunge din nou acolo.irn? .i timp al transformdrii. Universul."ritaiii activiralii solare gi scdderea magnitudinii cdmpului peo_ magnetic... Avem deci aceasta $anse de a influenJa viitoarele evenimente cosmice in favoarea noastrd. J. irt. . Tot ceea gindi re negativd.i . Se crede ci intr-o epocd.'A rnceput de." . *'r""" vor e cu o operd insemnatE in ifitualird{ii.. ne spun ca ne aflAm Ia sfrirsirui unui ciclu. ADN-ul uman va mai adduga.. Din centrul Galaxiei noastre Tema flux de energie de inalti frecvenli "l O. pimAntul. putem evita un sfArgit catastrofic numai prin schimbarea modului de gAndire...p. modificanJ "i. An. Voi .. foloseqte pentru cvenfd christicd". Din cei mul1i..la marea sincron zare galacticd. a viefii ".ii.. preg[tirea pentru noua lume va insemna qi un timp al puriticdrii prin multe incercdri catastrofe naturale. nu molecular.r..unnah_ki verstt An unak ki An unnak ki versus An unnak. Gralie acestui fenomen. o epoca a congrii.afectdnd cerul.oaa.

op*anau_r" adevdrului despre noi.""i.. n9u creier pi o noud biologie.126 An unnak ki versus An undk. Cooperarea venitE din spiritul de intrajutorare.il. il constituie cruzimea constatatd in naturd prin nranii"u unei. specii cu alta. Evolulia este dirUatd de resorturi cosmice gi nu de intAmplare.*1i" lr"a emulii lui actuali din interese foarte p. in numele politicii liberaliste se poate susline de cdtre oameni ce par a fi consumat in viala lor cdteva lecturi... Iui va elimina legea karmei din destinul uman qi ca urmare vor lua sfhr$it bolile gi suferinfele care erau explicate prin acest mecanism. dincolo de valul care ne ilesparte acum cand ne afldm in cea cle a 3-a dimensiune... o indumnezeire a omului care .mdndncdJ pe altul ca sd nu fii tu mdncat. adicd atdt cAt este necesar pentru o existenld decente. ua iirpur". Atenlie! Nu este citat Marxl A: Asta cred cd se aplicd mai mult in fostele {dri socialiste. pe care o vom incheia "a la ooflnla noastrd pentru a continua sd experimentdm in alti timpi. aanau_i_se u. Adams Smith spunea inci din secolul al XVIII-lea cA orice avere este un furt. proprietatea privatd se va plstra. creierul uman va obtine capacitutea Je u penetra in invizibil. ce se poate trdi foarte bine gi cu prot"irr"i.ki versus An.unnqk. In dimensiunea a 4-a gi a 5_a la care G.ki An.li1t transformdri biologice care le va oferi o inldligare fizicd corespunzdtoare varstei de 33_35 de ani (aproximativ vdrsta lui Iisus).ra transcende conditia sa animal5. punerea sa in inferioritate sub orice formd. pdntr-o moarte iminentd ca pdnd ucum. Argus: Eu sper ca noul model social sd fie unul bazat pe principii divine. conhard ideii de divinitate. in alte forme gi in alte sfere de ^ **. intr-o lume spiritualizatd. de origine vegetald. ". A: Adicd vor dispdrea proprietdjile private. prind la intelegerea sacruiui._ vent de atei impotriva ideii de existenla a divinitaii. Obiectivul' esenlial al "un:ult:rii evoluliei il va constirui exrir)derea capacitarii O" tere a creierului.". Voa. dominantd astdzi. De aceea se crede cd hrdnirea camivori Ia om cdt qi la alte specii va fi -ar6t ".. Nu are nici o gans[ in viitor.".. Braden sustine cd se va trece... . dar numai in limitele bunului sim!. Dacd toate resursele unei comunitali au o limitd. Modificarea comportamentului in acord cu legile sacru_ . cA este normal gi moral ca unii indivizi sd aibe tot $i altii nimic. marile averi? Argus: Atdt cat se poate prevedea acum. de huzur. A: $i toli vom beneficia de aceste schimbdri? Argus: Se crede cd toate fiinlele de pe Tena vor face un pas in dimensiunea urmdtoare. altfel spus. nu este clar cd ceea ce se adund intr-o parte se ia dinlr-alta? Orice avere in exces. Cel mai putin inpies fenomen din ordinea cosmicd 9i argument i. bazatd pe concurenle. Este total de neinleles cum.inour_ a originii noastre divine gi a rostului pentru care suntem aici.Viitorul model social nu va fi nici comunibt gi nici capitalist oricAt de mult este cidelnilatd economia capitalistd de piafd. este contrard moralei divine. ConcurenJa este inumand gi imorald... . propdvdduit prima oard de lisus.tea la fen9m91 biologic inevitabil. int-o lume sdraci este imorald.ki 127 tsxrsra sulrclenre dovezi oferite de cei cu hrand exclusiv vegetariand... cum naiv considera Darwin gi if .unnak. Va avealoc.""t i. A: $i probabil ce vom avea parte qi de un nou model social. Vom inleiege vrala este doar o experienp. Are o conotalie strict darwinistd : . doborArea partenerului de competi{ie. va fi cea care va domni in viitoarea societate umanA.invinge ca sd nu fii invins" .i .

Probabil cd cu timpul se va cerne. $i crede-md cd nu exagerez cu nimic cdnd spun asta. Argus: Sigur.sponsabilitatea pe care o au. Goana dupd audienfd. noi venim dupd zeci de .unnak.hi verstrs An unqk. A Trebure sd fii ingiduitor. conqtienfi de rr.ki A n. sigur de aici 9i pdnd la libertinaj este cale lungd. de o mass-media putemicd. responsabili. ftrd culturd. corecli. O presd liberd inseamnd o lume liberd. Sunt oameni de caracter. de ccnzur6. A: Eu nu subscriu ideii. eu cred cA presa. liri culturS. cinsti$ 9i care. Dar cAnd cAinele turbeazi. dupd cdgtig a ucis ultimul dram de bun simt din sufletul celor implicali in mass-media. Poate par aga. ki versus An unnak. . societatea are nevoie de pres6. este o unealtd de nddejde a democrafiei. gtiu gi eu mulli oameni din media dotali cu bun sim!. frrd nici un alt merit decdt acela de a-gi etala belciugul din nas.. Sd spunem cA a$a este. profesionigti care sd inforrtrc-ze si nu si dezinformeze. de mare calitate umand gi profesionald. care igi vdnd sufletul pentru cafva arginli.rr:. dar cu oameni onegti.unnak. obrdznicia gi anatomia posteriorului. . lfugus: Sigur. Noi ..ki 129 un model util societdfii ci doar vedetele de carton care cad la prima ploaie. A: Si gtii cd ei acoperl un segment al cititorilor. iubesc RomAnia qi poporul romdn. . Argus: Occidentul numegte presa cAinele de pazd al democraJiei. culmea.128 An. nu trebuie sd i se se pund botnild pentru a opri raul? A: Eu cunosc oameni de presd a ciror probitate morald este mai presus de orice indoial[. {Iri scrupule dar cu multd rdutate gi ldcomie. Eu cred ':i 2i de ani nu sunt suficienli pentru a ne maturiza. Din pdcate in presa bulevardierd ir-rtdlnim o grdmadd de indivizi amorali. De altfel presa liberd inseamni libertate de exprimare. dar adesea se dovedegte contrariul.

dar cu toate astea cred cd existd qi o predestinare..g"'. vroiam sd te intreb dacd tu simli sau gtii de anumite evenimente care urmeazE sd se producd.i" 1"-.J a-. atunci vom acliona conform cu programul inscris in ea. De aceea apelez la el ori de cdte ori am informalii care trebuiesc cumva verificate..i Argus: Poate cel mai mare defect al celor care dau tonul in democralia occidentald este naivitatea cd pot exista astdzi oameni atAt de corecli.rnnak...... dar care ne oferd totodatd posibilitatea de a schimba banda in care acliondm. C: Tu qtii teoria mea! Indiferent de ceea ce urmeazd sd vin5.kiversus An.i"ra Argus: Democralie? VI incercarea de a deslugi anumite previziuni sau scenarii l-am contactat pe Costin...ri reme. noi cobordm. a" on"qti in"at penrru cei care.ii*. Dacd mai este nevoie de altc argumente pentru a vedea ce au insemnat 20 de ani Je democralie .l.. $t in. Altfel Lrf .. etc. Noi am generat situaliile respective.anarhie in Rom6nia. d.. erupfii. -occidentali... Ei urcd.J viala cu legile universului. Chiar a inceput sd imi placi sd fac pe oracolul ! hirnicia gi coordonarea inielieentd"" a in ".". A: Am primit in ultima vreme o multitudine de informalii despre viitoare ristumdri de situalie. n. etc..jT::Y:11" cd viitorur om..rrir"r..a s" uarn. El este o persoani care are capacitdli extrasenzoriale. A: Eu nu mi-ag dori o dcmocratie de tip chinezesct ^ Prefer una dar int bundtdf ild." .. pe . acelasi timp. J*i"u economiei au permis Chinei sd construiascdL . D. p"t. rdzboaie. noi suntem responsabili...r.. 311. _"rg"i'rrrll departe. Argus: concruziu f:lTi Dunarea vor trebui sd fie radical modificate p"nt* . . le opulaliei este pur 9i simolu la nivelul acestor institulii. "t."ri'.i prin in """r.130 An. ordinea *.... cu siguranle. .. A: $tiu. .]. gi aici md refer la intreaga crealie care a trdit vreodat5 pe acest pemdnt. dar noi ne-am putea schimba soarta dacd am vrea! Soarta noastrd este data de o anumitd frecven{d pe care acfionim. sd observAm unde am ajuns noi ". acesrel nalvltali sau poate nu al naivitAlii ci doar al unor area de anarhie sociali.i..de acljune totald..5t'i*.. ditate pe care universul nu o mai tolercazd. Asta inseamnd cd destinul este o construcfie de cdmpuri morfice care ne coordoneazd gi ne ghideazd.lucreazd in presd gijustili." rz"rd de o democrafie adevaratl. dar care sunt dublate de o pregdtire tehnicd... cataclisme. A: Iardgi am ajuns la tinel C: Vdd.lp'l..i.i comparabile cu cele americane gi sd aibe productivitate.i...Ul rroenate.j viala. "". in care intrd toate gdndurile gi trdirile noastre.i to curningiria !f. corecli. * ..] O""alrnrl n-a lo ordine in pr"p.t. lhre nici un control din panea societdfii care trebuie si_gi apere interesele. dacd noi rezondm cu o anumitd bandi vibratorie. conduc ar fi altruigti. p.ki am trecut de la dictaturd la democra{ie. " "ir". A: Dar tu cum vezi acest cAmp morfogentic? C: Eu il vld ca fiind o mare de energie.i"..teplin conetienr-de _T"1tl sa taJd de semeni. C: Da. care .unak. regr runclronale." i. Adicd. cA toate instituliile existente 6.

unnakki An. A: Adici daci noi primim informalii apocaliptice asta inseamnd cd ele vin din egregorul unde se afl6 stocate acest gen de energii? C: Da. I A: Dar odatd creat acest camp morfic.ismic. trebuie sd vezi procesul ca fiind un proces de germinare. A: Mai clar. Asta inseamnd cd informalia. Pol Pot. Este cam acelagi lucru.ki 133 contdbuie la modelarea viitorului prin crearea unor cam_ puri morfice specifice.132 An rnnak. etc. dacd se schimbd polii Si vor fi cataclisme. Ele sunt forme energetice de sine statetoare care sunt create qi alimentate de trdiri similare. Ele existd gi sunt reale.unnak. care a inceput sd creascd alimentatd de trdirile 9i gdndurile noastre. dar energia este manifestd. A: $i nu putem curala sau dezactiva acest cAmp? C: Existri o teorie conform cdreia se curdja gi singur. corespunzetor unei frecvenfe. Existd o sdmAnJd. noi l-am fEcut manifest. este resplata noastrd. noi doar i-am dat putere. Jont generate de noi. dar daci el a existat in cAmpul informalional al universului. adicd devine vizibili. Mai clar: universul ne-a trimis pe PdmAnt rdsplata! A: Extrapoldnd. da. poate fi modificati A: Terra are cdntp morfic? . Dacd informalia existd acolo. A: Asta inseamnd cd ele pot fi qi fals create? C: Da 9i nu. insi pot fi create in baza unor informalii eronate. frica. noi doar ne-am racordat la el gi l-am alimentat. in ambele cazuri insd. gAndul care a stat la bazd este nereal. Stalin.unnqk ki versus An. dar menlionez i""a oAute. Ei au venit cu misiunea de a anula anumite suprasarcini. de polaritatea acfiunilor. Aga s-ar explica aparilia unor oameni ca Hitler. "i" A: Mai clar dacd va veni ceva catacl. noi am fEcut-o? A: Adici aga numitele egregoare? C: Da. De-a lungul timpului s-a mdrit gi a fost hrAnita de emisiile oamenilor. Odatd ce a atins masa critici ea incepe sd devini manifestd in plan frzic.ki versus An. noi am creat un egregor apocaliptic Ai noi il alimentdm? C: Dacd a fost creat de noi.

134
C: Da.

An.unnok.ki versus An.unnak.ki

An. unn ak ki versus An. un nak.

ki

135

zice cd dupd ce vor inceta aceste dezastre, omenirea va intra intr_o erd a picii.
se.

A:.Dar

Itfel in logica lucrurilor. Dupd de echilibru. Ca sa se poaia trebuie sa primim inapoi ceea
_^_L: pozltlv, am putea anihila sau Ou, dacd noi tofi, adicd marea majoritate am gAndi
md.car

energie negativl?

i"."a."u u"?^ta

mental gi distructivi gi asta se refl rnconjuritor. Terra este o fiintd vie, mult mai putemicd si mai bdtriind deciit noi. S_o fi sdturat a" rni"ir.'ri.iaii .*l o distrug! Existd chiar studi Masaru Emoto, care aratd Ea le preia informaliile din c ziteazd in oceanul planetar rn permanenld de emisiile avem posibilitatea de a influenla gi modifica structwa apei. inseamnd c[ noi avem _Asta ;;;il;ii;r;;;*; 9i. infl uenla srructura crimputui r*roe"".ii"] rvrar clar. nor ne putem crea realitatea fizicd.in care-traim. $i realitat ea fizicd prezentd esre rnsplata noastri. .A: Adicd md refer la criza economicd, foamete, .erd;;;i;

sau un ciimp informafional, dar asta inseamni cI acea masd de oameni trebuie sd uiu" ga"auri 9i similare gi totodati trebuie sd aibd puterei anihila emisiile celor ce vor ramaoi i" "."ig"i"a i" " venld. Sd gtii ci totul este "ontinuu?";;;; Tot ceea ce emitem rdmdne intreaga creatie suntem un totul cu vibralia noastrd. distrugerea masivd a ultimi

C: Da. O mare masl de oameni va putea modifica un egregor

iaiJ

3:lif::

lumea a treia, poluarea cu petrol gi toate celelalte. $i cine gtie ce o mai veni! C: Cdmpul morfogenetic ne poate spune, dacd avem urechi sd il auzim. A: Cum? C: Sunt multe modalitagi. Cei cu capacitdli extrasenzoriale se pot racorda pur gi simplu la acest camp gi pot scoate informalii de o mare acuratele. Mai existd qi alte moduri, putin mai tehnice.Tu ai auzit de proiectul Webbot? A: Nu. C: Webbot este un program de calculator care a fost creat in l997de Cliff High gi George Ure, cu intenlia de a prezice fluctuatiile bursiere. Se vrea a fi un fel de magind de citit viitorul, dacd imi permili exprimarea. Interesant este faptul ca ace$tia doi au descoperit ci analizAnd algoritmii pot vedea gi alte evenimente ce urmeaze a se produce pe Terra. A: Dar cum funclioneazi? C: Programul cautd anumite cuvinte cheie, prestabilite in baza unui lexicon. El folosepte un sistem de monitorizare a tuturor informaliilor existente pe web, trimitand pe net spideri @Aiaru:jeni), care caute cuvine cheie. Atunci cAnd le intdlnesc ei extrag fragmentele de text in care sunt incluse gi le trimit cdte serverele mam6. Aici, informalia este stocatd, filtratd, concentratA gi prelucratd. in acest mod softul i;i dd posibilitatea de a aduna laolalti gAndurile a miliarde de oameni. intr-un fel acest program citegte cAmpul morfogenetic, adicd emisia gAndr.rilor oamenilor. Ei suslin cd sunt capabili sd examineze congtiinla colectivd, iar acest lucru le d[ posibilitatea si facd doud tipuri de aprecieri de scurti gi de lungd duratd, adici pe termen de maxim 90 de zile 9i pe termen de zece ani. Bineinleles cd ei spun cA pe termen scurt au o mai mare acwatele.

136

An unncrk.*i vers

s

An.unnak.ki

A n.

unnak. ki versts A n. un n ak. ki

137

A: $i ei pot iDterpreta toate aceste date? Da, cdci au cuvinte cheie care fu" _C: fart" dintr_o bazd uria$A de date, aproximativ trei sute a"rnii J".r"ir". Ei o"u!1rTi, inrreaga rerea. adicd,nuloritrt.u tiiri;;; '" ' uanoe$te_te cd noi stdm intr_o mare de informalie, in asemeni unor pe$ti. Sa specii, dar cd pe noi ne Dacd am crea ni$te ro_ ze, acegtia trimigi in adAncuri, pus sd caute, adici ntralie, etc. C: Ei ai o acuratele de 50_60%. Au spus unele lucruri care s-au dovedit a fi reale gi au fEcut in timp s-au dovedit a n nerbnaate. "i," S;;-:_.rnoir1; prezis atacurile asupra tumurilo, g"r"n.. a.rurtrui nu*_ tei Columbia, cutremurul ain O"""unuiinJ^;, Katrina, cdderea bursei, dezastrul p.oar. a" a"r".il.J de petrol, etc. A: $i cum au ales cuvintele cheie? C: Au luat cuvintele dominante. cele care apar prepon_

"p.;;;;i;;; ;;;;i

derent

.

in limbajul

lexicala care sa. conlina maj ori rarea to4a. emolionalii 9i tensiunea existenta tu niuetut poputu_ !iei, luatd ca un intreg. Este interesant cle {icut o remarcd.: majoritatea au un caracter preponderent .irrformaliilor negativ, degi programul nu cauti un urp."i unurrl.. Din punctul meu dc vedere asla inseamni Ja i".rr.air*""" care noi o trimitem catre congtiinfa negativd. Se nu re miri daci efeciul in unul rdu.

conrun. Astlel au creat

il" ;];;"

;:,_.i;;; ;;;;;

,"i".;;;i; .r;'#;

pl;;;,;';

A:

plinij

C:

$te-te dacd s-ar indear fi catastrofal I

A: $i datele pe care le oblin sunt puse in slujba guvernelor, sunt publice? C: Sunt date publice. Oricine poate avea acces la ele. Ei nu lucreaZd pentru nicio organizalie. A: $i scriu articole sau au emisiuni? C: Ei scot periodic rapoarte. Daci ai vedea ultimul raport. . . A: Ce spune? C: Chidr vrei sd qtii? A: Md gdndeam chiar sA il povestim. Eu consider ci este important ca oamenii sd gtie. Dacd nu va fi nimic, cu atAt mai binel Asta'este qi motivul pentru care te-am iontactal. Vroiani sA verific anumite infbrmalii legate de evenimente viitoare. Eu.cred cd este bine ca noi sd fim informafi. Nu este necesar si fii savant sau academician pentru ca se iJi dai seama ca se intampla ceva! Este suficient sd te uili pe geam sau Ia gtiri. Planeta a luat-o razna. Avem 3-4 cutremure pe sdptdmdnd de peste 6 grade, inundalii, incendii, uragane, furtuni anormal de puternice, ghea;a se desprinde de la poli, oamenii sunt nduci, animalele 9i mamiferele au probleme de orientare, pdsdrile migratoare au inceput sd plece cu trei luni mai devreme, avioanele cad, 1i{eiul erupe gi polueazd... qi nimeni nn vede nimic! C: Pdi e mai comod sd nu caufi explicalii. Dacd a1]i un rdspuns care nu iJi convine gi la un moment dat va exista o situalie in care i1i vei da seama cd trebuia sd iei de bun ceea ce gi s-a spus, ai avea mustrdri de congtiin{d. Aga stai in ignorantd qi in caz cd va fi ceva vei putea spune, p5i de ce nu ne-a anunfat nimeni? A: Da, este gi dsta un mod de grindire. $i cei de la Webbot ce spun cd va fi? C: Ei doar interpreteazl datele. Din ceea ce au cules se pare cd pAnb la s{brgitul anului acesta avem doud

138

An.unnqk.ki versus An.unnak ki

An.unnak ki versus An unnak ki

" 139

probleme majore. Una ar ti un rezboi care ar trebui sd porneasce undeva prin noiembrie $i care va fi precursorul unui rdzboi mondial, iar alta va fi clima. Totodatd ei vid cd vor 1i probleme cu alimentele. Se pare cd, acest lucru se va datora unei modificdri climatice care va incepe cu emisfera nordicd. Ierni geroase, inundagii extreme, asta insemnAnd revdrsdri de rduri, valuri uria$e, alunecdri de teren masive, se vor abate asupra acestor zone, iar populalia va fi obligatd sd i$i ia misuri sau sd migreze. in datele lor apare informalia cd Spania, nordul Italiei, Elvelia, Bavaria gi munlii centrali ai Europei vor deveni loc de refugiu. Aceasta se va intAmpla in iama-primavara aceasta. Populalia va cduta si igi stabileasca un nou cdmin in aceste zone inalte. Cdnd vor crede cl totul s-a lini$tit, in zonele muntoase vor apdrea noi fenomene nemaiintalnite: vant foarte putemic, a cdrui comportament iese din tiparele obisnuite, geruri extreme gi de duratd. in raport se vorbegte de vrint cu un caracter unic, necunoscut europenilor. A: Eu auzisem cd in zonele montane este bine, cA sunt locuri protejate. C: Eu nu auzisem asta. De fapt eu nu simt aga. A: Dar tu ce simfi? C: Eu cred cd trebuie si stai in zone unde ili vei putea cultiva mAncarea gi unde sd ai apa. A: Dar gi la munte este ape, po{i sta ldnga un izvor. C: Dacd izvorul va mai fi acolol A:Cum adicd? C: Hai si mergem pe scenariul meu, combinat cu informaliile de la webbot. Dacd iama va fi geroasi gi lungd, adici o sd se intindd pe 6-7 luni, vantul extrem de putemic, asta inseamnd cd nu vei putea cultiva nimic, animale sdlbatice nu vor fi, deoarece vor muri de foame sau vor inghela, fructe sdlbatice nici atAt, iar casa ar fi

la furtun6' cdci altfel bine sd fre fEcutd cu rezistenla mare un adipost' fErd ea. Ai o rezervi de hrani' ai i"-r"i continuare' daci i1i oblii hrana? in t" *iti*ua, asta va insemna ci izvoarele iqi vor 'Exista posibilitatea ca apa sE ajunga la "-"ifnl""rrt"f . sute de kilometri dePdrtare' A: Pdi 9i la ges iii va modiflca cursul! poli cultiva La C, r]"fi iolosi pdnza freatica' munte nu.

o*i irr tt"ei Ct

..iii".

l" i"t

f;:;;;;'

a

aiirba de hrana' Ei spun ca mode-

C: Da gi vor continua 9i I cu atenlia ca se va incerca manipularea sa ^"a"n"u'ut.ug iuiotui tutt-tediei 9i a presei care va incerca, ln.culon u"t"nu"r" aceste stari cataclismice' zugrdvindu-le incerca slabilirea sumbre. Prin aceasta se va *""fiterea increderii populaliei in guverne- Cu gi vor extsta mant"roi"iiil toate aceslea populalia se va revolta asemenea se festalii masivi la nivelul intregii Tene' De

;;;;t

140

An. unnak

ki

vers us An. unnak.

ki

A n.

unnak. ki v ersus An. unna

k.

ki

141

ne arate cA vom trai timpuri nemaiintalnite. A: Dar ret'eritor la climd, ce spun?

C: Ei spun cd oscilalii fierbinte-frig vor domina planeta incepAnd cu sfhrgitul lunii septembrie anul acesta ti cd acestea vor duce clar catre doud anotimpuri. Se pare cd $i soarele va avea o vir'd. Ei zic ce vom avea qi in Europa firtuni de gheald, ninsori abundente, etc., care vor afecta toate ldrile, inclusiv Germania, Elvelia, Italia, Franla, Austria, Cehia. A: $i de RomAnia nu zic nimic? C: Nu. Probabil cA nu contAm. Bineinleles ca se vor gdsi isteli care sd zicd cd dacd nu suntem pomenili inseamnd cA nu va fi nimic. Cam asta spun cei de la webbot. Oricum, pe scurt, din aceastd toamni evenimentele vor incepe sA se dezlAnfuie gi succesiunea lor va fi una rapidd gi dezastruoas6._Nu ne vom reveni dintr-unul ci vom da in altul. Vom avea cizd economicd, foamete,_ €ii'irplii vulcariice, cutremure, incendii, furtuni violente, lngliil'ffudifi c6ri"la'ilivelitl scoarlei tereste, piobleme cu
C: Ei zic cd gi anul acesta vor fi ceva probleme, insi cd din vara lui 2011, se va vedea clar cd soarele va avea .fniompo-offi enr-had'rii:ltf aikeiiltanirtoidlilearata? i cd Ceea ce am pilit cu soarele anul eputul minor al unor grave modificdri ce va avea loc la nivelul emisiilor acestui astru. Se pale cd tot soarele va face ca o serie de cutremure sd se abatd asupra Terrei. Ei spun ca evenimentele care apar la nivelul scoarJei terestre in 2011, vor avea ca rezultat modificarea geografiei solului, inclusiv la nivelul fundului
oceanului. A: PEi deja au inceput! C: Da, gi vor mai veni.

'

ki 143 Nu am stat sd analizez. sd intreb.5 \ A: $i cum funcfioneazi acest C: Pentru a mdsura undele gravitalionale.rea undelor gravitationale. Se i afla in apropiere de Sarsted. GEO 600 se pare a fi fEcut cea mai mare descoperire din istoria fizicii. A: Eu nu pot crede ii lagi de izbeligte pe cei ce valabil mAine. Acest lucru nu a fost realizat. . A: Dar poate cd oamenii nu gtiu. declangate de obiecte astronomice super dense. ale instrumentului gi sunt reflectate inapoi.142 An..ki versus An. Orice schimbare de pozilie a acestor regiuni inseamnd o varia{ie a lungimii relative a traseelor. Aceasta imparte lumina in doud fascicole..ki versus An. marcdnd astfel regiunile intunecate in care undele luminoase fie s-au anulat fie s-au potenlat reciproc.unnak.disttibuitor sau separator de razd".rui sursd era acesta? kHZ. trwfiita . Va Eu mi-am gandit rezercd ai sd ili vor cere ajutorul. El este capabil sd detecteze unde gravitalionale cu frecvenle cuprinse \ I intre 50 HZ 9i 1. in schimb.. se declan$eazd o razd laser printr-o oglindd pe jumdtate argintatd. tu ai auzit de GEO 600? A: Nu. Echipa de savanli care lucreazi in cadrul proiectului a sesizat ca un zgomot a c5. 1 aparat? . Ce este i C: Este un fel de detector de unde gravitationale. nici mdcar lucrurile legate de Terra.ki An unnak. ceea ce poate coincide cu prezenfa unei unde gravitalionale. lungi de c6te 600 metri. Tu nu vezi cd apar informalii contradictorii. Razele luminii reflectate se recombind in separator qi creeazd un tipar de interferenld a luminii. A: $i c6nd a inceput acest experiment? C: Acest proiect a inceput in 1995 gi avea ca scop capta. sa ved poate mA convinge cineva sA nu fac. cum ar fi gdurile negre sau stelele neutronice. cd ce gtiam azi nu mai este Ii ii fi o c vele C: p nu md caute nimeni. in Germania.unnak. C: Apropo de informatii gi de Terra: spune-mi. adicd a pulsafiilor din continuumul spatiu-timp. care trec prin brafele perpendiculare.wtnak.

. Ideca nu este noud. susskind.unnak..... insa toale explicatiile erau dat. atunci Universul poate fi imaginat ca o sferd a cirei suprafald exterioara este realizatd din porliuni la dimensiunea mdrimii Plank. Nu te mai plictisesc cu amanunte..ki An. Principiul holografic susline cd.144 An. RdmAndnd pe principiul holografic.. Jontinutul ."ll lnsernnd sa constatam cd de fapt noi suntem intr-o studii in aceasti directie.uru.apruf A: Ce este aoesta.#'. Mdrimea Plank este imaginabild ca experiment. dar de o sutd de miliarde de miliarde de ori mai mici decAt un proton. Hogan a dedus cd pentru a avea un numdr egal de bili pe dinduntrul qi la suprafafa Universului. de cuanrum spatio_temporal :ill^r.::1:1...."ril. nivelul de informalie tapetat la exterior trebuie sd se potriveascd numSrului de bili con{inu1i de volumul Universului.t?r"Ji. dr'nrr-un ziar se fragmente'aza rn puncte atunci cand este miiritd."ul.d1lgs evalorarea lor rreptata :. toati informa_ peltnr."scopice lntr_o holograj.t5 . ki versus An... aceasta reprezintd suprafa{a teoreticd pe care o acoperd o gaurd neagrd gi marcheazd punctul din care nu mai existd intoarcere pentru materia sau lumina atrasd inspre nebuloasd.i'. Hogan a inleles acest aspect gi a afirmat cd: dacd continuumul spatiu-timp este o hologramd granulatd. Craig Hogan.ff .sranule. el va elimina toate teoriile gravitaliei cuantrce care nu conlin acest principiu..ki 145 cd experienfel neidentificate perturbd reactorul.j:itca nol tralm si cd L. Acest raport este cunoscut sub numele de scara metri._) . cdci volumul Universului sfedc este mult mai mare decdt suprafala sa exterioard. A: $i ce inseamni asta? C: Hogan spune GEO 600 estc supus unor .unnak.ki versus An.. fizician. Asra rua duce cu sandul tu a-"'"puri_ dox al gdurir negre>.Ifli.unnqk.i grii dispare. "on. " i1i aui'r. fiecare conlinAnd un bit de informa{ie. gair n re n*a rn*"-l" nesre'u care pr.punctut in care spaliul $i mat comporte sub forma armonioasd descrisd d" Eir*t"i" gi incep sd se dizolve in. lumea din interior trebuie sd fie frcutd din granule mai mari decAt cele din scara Plank.unnak.. urcqe Ti"r. ea Evreiascd din Israel si doar cdteva cbiar ca.na cosmice.. suslinea a fel ca gi d. Aici apdrea insd o altd probleml. cert este cd dacd principiul holografic va ti confirrnat.. a o forma dispare nclptul cA informatia nu Bekenstein. A: $i asta aratd cd? C: Asta ne face si concluzionim cd: informalia 3D a unei stele precursoare poate fi complet incifratl in orizontul 2D al gdurii negre rezultate.. materialul spaliu-timp devine granulat gi format din unitdli minuscule asemendtoare pixelilor. Fizicd a particulelor din eama cd cei de la detector au entald a continuumului soatiu_ timp-. ci informafional al unei gduri negre este proporiional cu raza sa de actiune..". bidirnensionald aflata la distanfa. aga incdt nimeni nu a visat cdndva cd granulele din spaliu-timp ar putea fi weodati percepute.. f'otodat el va confirnra teoria st{ngurilor gi pe cea a 10-35 Plank qi se echivaleazd cu valoarea de !gj"c*tl"a a proceselor fizice carcau loc pe ..t crspantla. Luni la rAnd s_au stua_ r.fru3!ruTfiT i..

. Eu cred cd timpurite. cei care au fost impotrivd iji vor repro$a tot Jie.it u arf..evrt asrf'el de disculii.. C: Atunci. De ce sa pierd . Noi trebuie si vedem sd ne uitdm la ce va veni..jte!_ i l I I I I stai qi . iri exp a? alii il.. E.. atunci de ce sA nu ii lagi in pace. Iogic.irpriZ este raspunzator de soarra lui qi irpil. dar le perccpi aga nalrsm.. Vezi. este problema lui. vei insipi! de ei. lqrntgdg goqg q9lo1_dt4!AEgJ-Tjp. A: Pofi spune ceva cititorilor mei? A: Dar tu crezi motivul ::1L. dacd familia ta nu wea se se asigure.u."il. "a'. dar preponderent la anul..i. lau..i.OU vrea sd imi iau mdsuri. daga !q -q!!!.: .l dacd tu grii cd copilul teu vrea sd facd bungee_ium d veche ei uzatd ir. ."ir"ii I cd va veni cu adevdrat ceva? C: Da. .unnak ki versus An.::. se intdmpld.unnak. este dezinteresatd. Noitrebuie sd ne modificam. chiar spre primavard.-."fffr..."*.pentru care eu nu spun la nimeni nimic gr. ai informatii cd va veni ceva si nu iti iei mdsuri. i1i spun cd eu cred cu . simti.T1 Aici cred cd ai dreptate. extrapoldnd.. Eu simt asta.' . Noi tofi suntem egali in fafa Creatorului... deoarece i. tac. A: Dar cam cdnd? C: Din ce simt eu. cred cd ne indrepldm cdtre o schimbare torald.. nu crede. r ar.P3i aluncidoi-trei te giindegte! Evenrual poate te hoare$ri in weo aniJtu nu . C: $tii care este paradoxul? Cd daci se va intAmpla gi eu cred cd aga^va fi. p.. 9..d_-" A: Dar ce re faci_cdnd unul credl L: lF vol raspunde cu o inhebare: 9i. ugr'. i. -lqlpldg a coniilor.?i?ffi l. fie intr_un loc O. Dacd unul este mai delds[tor sau mai neincrezAlor. C: Vezi. tu ca un om inlelept te tii de hotdrdrea lor? A: Nu. $i nu va fi de bine.-Pe d-e alti pa!e. fi.ki 147 matrixurilor. Toli avem ganse egale gi toJi avem aceleagi informafii. anumite fenomene vor incepe in iamd. 9.. dar nu gtiu incolro si o .:: structura vibrafionald.146 An unnak.lismice. Fiecare este rispunzdtor de acliunile sale qi fiecare va fi pus in situalia de a alege. rrf"i"* "rfi.ki yersus An. sd C: Pai gi de ce nu i1i iei mhsuri? avem responsabiliteti.li.unnak.T. J. .liflro A: Nu. .. Asta gtiu sigur."liat. in curdnd pe Terra. Ili vor Zice ci tu eqti de vind cd trebuia sd petrece -'. Universul a inceput sd ne arate adeve_ rata lui fa!e..i' "'. ." .ki An.

vd spun ci nu am scris aceastd carte cu intenfia de a inspdimdnta sau a crea panici.ine. ci percepe universul ca pe un flux continuu de energie in care toate elementele sunt interconectate. uragane. va trebui sa ne ridicim congtiinJa de grup qi sd incepem sd ne condiliondm ac{iunile pe baza inlelepciunii. soarelc are anomalii . nu este o fiinld izolat[. Asta inseamnd cd impasul in care ne alldm la ora actuald a fost generat de modul nostru defcctos de g6ndire. Este suficient sd te uili pe geam sau si culegi inlbrnra(ii. Cheia acestui rafionament este simpli: orice acliune individuald se rdsfrAnge asupra intregului. incendii gi inundalii peste tot. Avem c[lduli tropicale in I{ominia. Eu cred ca singura cale de iegire este ref'accrea intregului mod de compoftament gi gdndire pe o bazd spirituald. Dorinfa noastrd unanini esto aceea dc a trezi lumea. Viitorul model social trebuie sd fie unul bazal in mod obligatoriu pe legile iubirii qi echitdlii dil. ghefarii se topesc alarmant de repede. ci este in directd interacliune cu semenii sdi gi cu universul. inghe! in Brazllia. Clima a lualo razna. Acest lucru ne face sa inlelegem cd omul nu este un accident al naturii. In incheiere weau sf. de a trage un semnal de alarrnd. fizica cuantici nu mai percepe universul ca pe u. Dacd vrem un viitor nou. deci starca de echilibru a omului este influenlati de acliunile sale.n ansamblu de elemente disparate din care au rezultat toate sciziunile sociale. Astdzi. Persoanele cu care am stat de vorbd sunt oameni de bazi ai acestei lumi gi au pus suflet in realizarea accstor' matcriale. Nu este ncvoic sI fii cercetdtor sau savzmt ca sd vezi cd tolul se schimbh.Eu cred cd istoria universului gi a omului a fost scrisd de o sursd inteligentd.

Acest lucru se va datora in primul rand faptului cd creierul nostru va fi supus unui alt regim de frecvenld. Divide et impera! Aceasta este deviza lor. Omenirii i se pregdteqte ceva unic in istoria cosmosului gi noi suntem pugi in situalia de a ne alege calea pe care vrem sd o parcurgem. Noi tofi am purces la un anumit moment drn acelaqi loc Ai tot acolo ne vom intoarce cu tolii. in baza unor idealuri gi valori eronate. ei vor ca fratele si se ridice impotriva fratelui. rele. Nu trebui sd cddem pradd unui viitor rdzboi global. Sarcina noastrd este sd ne trezim gi sd congtientizdm schimbarea. Schimbarea va veni oricum. avarili4 etc. dar este o iluzie. foametea.trnnqk. care ne va aduce noi modele de gdndire 9i comportament. granilele. ne-au fost induse tocmai pentru a ne crea sentimentul de separa{ie. cu rudele 9i copiii lor! Ei gtiu cd numai ficdndu-ne sA emantun energii negative ne pot stdpAni gi controla in continuare. ctc nu vcr mai exista. Ciind veli auzi de lucruri urate. rdutatea.ki versus An. ultra-nalionalismul. noi. Nu peste mult timp.unnak. Daci ei cred cu tlrie in asta. Nu trebuie sd uitam ce noi toli suntem frali qi ci religiile. Sd afirmdm cd vrem sd facem parte din aceasE noud lume. sd lupte ei. in care incearcd cu mrirgdvie sd ne atrag6. Prin puterea gAndului noi voin ar. noi trebuie sb optdm doar pentru calea blAndI sau anevoioasd. ce suntem capabili si renunldm la dogme gi tipare invechite qi cd suntem dispusi si rre acceptdm noua con$tiinld universald.ea acces in Pacea sd ne cdliuzeascd acliunile' .unnah ki 151 comportamentale gi exemplele pot continua. vom cunoagte adevarul despre trecutul qi originile noastre. Noi credem cd prin ridicarea con$tiinlei de grup putem aplana dacd nu chiar anihila anumite fenomene ce urmeazA sA se producA pe Terra. Lumea care ni se oferi este o lume rninunatd in care ura.ki An.unnak. crirna. deznddejdea..ki versus An.150 An. sa vA luafl familia qi sa va pdstrali calmul gi echilibrul. De aceea vd rog sd nu cddeli victime ale acestor pdcdleli.