An.nunak.ki versus An.nunak.ki

De acelaqi autor

ARYANA HAVAH
Cristofor
Magul din Carpali

Viafa pe PimAnt... incotro? Viitorul omenirii qi Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea intdi Dezvdluiri tulburdtoare despre trecutul,

An.nunnak.ki versus An.nunnak.ki

prezentul qi viitorul Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea a doua DelaZamolxe la noua erd

Inuaki, reptilianul din mine
Edilie integrald
Vizitali
9i: ORFEU 2000 I

www.aryanahavah.ro

BUCURE$TI

Cope(a: With Loneline:;,s, on Your Own de Anna Ravliuc Consilier gtiinlific: G-ral dr. Emil Striinu

PREFATA
AMINTIzu DIN (I)REALITATEA iMEDIATA
Probabil cd nu aq fi scris niciodatd in stilul ce urmeazd aceastd prefald. Sunt de peste trei decenii un cercetdtor asiduu al ufologiei (fenomenului OZN) qi sunt familiarizat cu ceea'ce de reguld sunt numite teoriile ce Jin de SETIT 9i CETI,2 de contactanli, rdpiri, intdlniri de diverse grade, crash-uril. rzboaie cosnrice 5i catastrol'e mai mult sau mai pulin planelarel sau civilizalionale. Cunosc lucririle Aryanei Havah gi cu prilejuri anterioare mi-am exprimat pe larg pdrerile vizavi de ele, aga cd nu am sd revin asupra subiectului ci am sd incerc sd-i dau prezentei prefele o notd de (i)realism prin faptele ipotetice totu$i pe care urmeazd sd le descriu, de fapt am sd fiu chiar in tema cdrlii. . . Totul a inceput printr-un telefon. Ce a urmat apoi fiecare dintre dumneavostri, chiar gi eu putem avea ce pireri dorim. . .

Un alt fel de

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei HAVAH, ARYANA An.unnak.ki versus An.unnak.ki / Aryana Havah pref.: g-ral. dr. Emil Strainu. - Bucuregti

-... 1,'

1

rsBN 978-973-1 986-r 2-8

il (pref.)

'4n

7"7ro

I

De la expresia englezeasci: Search llxfratenestrial lntelligence

Cautarea civilizatiiilor inteli gente

2 De la cxpresia englezeasci : Communication Extraterrestrial tntelligcnce
3 Din englezi prdbugiri 4 Aluzie la lucrdrile lui lrrmanuel Velicovski, Cictcnireu

lunilor

g)

Sanuel Huntihgton

C i ocn i rcq C ivilizaIi

i

lot.

. deci s-a orientat spre cca lnai apiopiata benzir. ObservAnd cd Ia intrarc erzr o cameri video l-a intlebat pe cel ce vindea la statie daci funcJiona dar acesla a rispuns in doi peri cd aceea carnera video este doar. rlori sir in{elegc[i cA nu vreau sir lrrr ptrr. .individ" in cizme dar care nu avcil haine ci era in totalitate acoperi[ de solzi verzi exact ca un clocodil ial pe cap avea ur.r avea ochii galbeni cu pupilc verticale ca de pisical.ati prin Africa 9i America I_atina.t concediu de Eaptc zilc cc-l licuse la munte solitar cu coflul uDdeva plir.. Mai mult nu cste un fal..rrrrr \!tr \\.r subiect trebuie sA spull cil in dintineata cu pricina anticul t. perea iritat s-a urcat gi a dernarat in trorlbi. li'a o clirninca{i de iulie. I)cntru a infelege ceea ce ur rncazd aur s.adormit in lbtoliu la biroLr in lata calcLrlatonrlui..i pr-cli. de culoare verdc inchis.. La ult lltontent dat pc la ?-l'1" nr-arn tr.r \. ce pireau ci se ceartar sar-r disculd ceva lbarte aprins.tlcr.' ttrt ltrpt fostbil {ilretl rllT. Contrariat a ciutat s...r l'cl de creasti ca o qopirli.rislicii....r I{ctczat. multc apc)uri cle la acclirgi numir. rlc citcva ori in ultimii ani prin iadul din Lak qi Alganistau iar mai inainte avusese inci cel pu(in altc cinci misiuni de hrpli de dr-u.r.90-2.cc rrllteirzil riil lc rclatez a. La apropierea de Bucr-rregti ma$ina i-a sennalizat printr-un scnzor cA mai avea benzind pcntru doar caitiva zcci de kilometri.. Conlomr relatdrii fiind ora 0500-0510 la bcnzirriiric nu inai cra nirneni altcineva care alirnenla ci unclcva latcral doar un llummcl kaki cu gerluri fumurii .. In economia f-aptelor.. Dar atunci a observat cd uga din dleptul qoferului de la Humnrer erur deschisi .00 metri iniltirre .tl Lt 'ln unnuk kiyersus. a plntit gi s-a indreptat spre lnagina sa un. Dar cxisti qi ur. Pentru cI lucmrilc 5-11.pcrplcxitate" s-a gAndit ci ar putea fi vorba de o lhrsi. . Trecuse .esus de orice lrinuiali de imposturi pe care crcd ci a-1i incerca-o lcgat clc istorisirea ce urneazi. soarelc abia rirstlrisc fi ([rrouiai cirlclur-ii de pcste noapte nu putuscm sir tlornr . dcl.torcea'' cu rnotorul pornit. Cit timp amicul meu l-a privit a apreciat cd avea 1.!rt unnuk ki iii Vrcau si suputr alentiei un alt l)Lrtct rle ir. bine regizati qi qi-a lclual drumul. ighc'z pe NIl1' pinar iu zori clncl qr obosit 5i torojril dc ciilctui arl.te sllnete asculite cdtre cineva din ma$ini.rd de momcntui de . Intr-iind ir.) al scicnce-lictou-uhti sau al ozer..lr.dc dccor"!' Trecdr. nu s-a sinchisit cn nimic.lizirrrrrl lticlrllui punc( tle vederc ci doar un nalalor-ciit (lc cit obicctiv irl cvcuiulcntelor descrise. ... .ii .ir r.al spun cd cel cc suna era un amic. Dupi ce a alimental.rdrie. Cred ci suutcti de acord cn mine ci omul uostru eril totu$i frArrintat de contraclictoriul sau sd-i spuneln stranietatea intAmplirii.1n altuk ki rtrstr ltt trtttt....lndividr-rl" s5-i spunem aqa l-zr observat..trupe de comando".tout terrain" pcntru rcluarea cdlStoriei. orrrit aici: dupa cdtiva kilonetri a vdzut acclaqi "11 I Iummer tras pe dreapta cu toate patru u$i deschise qi la cAtiva metri de magini pe cir. Cineva sunase de ntrrllc ori $i iusisla. In mod crudat ma$ina llu avea nulnar de inmatricularc nici pe fata nici pe spate.c.r'roltslrat.i indivizi.i vadar dacd mai lusese lnartol cineva la eveniment dar a constatat cd era singur in parcarea staliei de benzini. . s-a dat jos din nraqini l-a plivit a scos ni. lcgal .czrt buimacit de tclclonul trobil care suna in nestire. Il cunosc lbarte bine $i pentru mine este mai pl.1.ascnr sii nar. iar ca plcgiitirc avca specializarea .neu venea dintr-un scur.i pe scaun slitea un si-i spunem .r dar. dar in jrrr nu era nimeni. ofiler superior din armata.np clc data aceasta erau doi aga-zi.r!ll (l\.

ul rhspuns a fbst cir a first lbtogralrati o sursd de lumin5 foarte puternici tlc.. fbarte ciudat in mod singur:. lv . rotal ncstinghcriri cirrtl .jurnalul" lllnrului ce vi l-a pregltit Aryana Ilavah in accasti carte ciuc cste deosebit de incitantir. atat. clar arca 5i trn 1'el treit-o. Dircctorul Ccntrului de Studii qi Cercetiri Psihotronicc qi Ufologice c mi ls t ru fo (a) gm ail. nu a oi-..r r.rl .r Lt llitttctti.. stinrati cititori accasti rclatlrc csle cloar . culoalc vcrclcl Nu am putut recolllpLlne nirnic din cccu cc a lirst lbtograliat.i ai qol'cli liccau scmne spre .1n untt..On" qi .t.r lirsl int..atat.5 ccnrintctri decAt cclalalt $i liu avea cizme in picioarclc a ciiror labi serndna cu cea de qopirla cind pagea..rttar cchri cle I'cnire spre Brrcurepri si cLr o i'ilczli rilrriloar. NLr r lclr-r sl-r spun niuric de cele ce au rlrmat momen.tli lil An trnnak ki ver.rlc scr. aver.lim care nc cstc rrrerrilc.. Dupir citcva minLrtc (3-5 minule) conlbr.ri liril puterea de a o dc. Pe qosea lreccarr multe camioane dovedi uraterial.r. trrlrri nrlrii tlczatnigiri. am chulirt al(i rrrlltoli clar lotul a fost marcat de r-ln e$ec 1otal. dar pot si vi spun ca limp de rloLrir slrptlrnini aru ascultat povestea de zeci de ori..r*.---i.1.ii la minc tclclirnul arita clar ci se licuserd 1l lbtogralii doar in locul pozelor ecranul rdminea verde la listarea lbtograliilor. co m .c au dispir-ut in tlornba isciurl . coada I cdr:or' in iimbclc scnsur..!n-uttnok ki tersus.l llriticii pc Soseit 5i zecr de injulzitur:i ale celorlalri par.trdirn intr-o Iunrc pc care numai clcclcr.n ci o cunoa$tem.creatrtri" clal. Nici o imagiue! An.1n trnnrrk ki Unui dintre cl plrea mai inalt cu l0. Dar.i unici in mesajul ce il transnr ilc ! Partca tlagicd a poveqtii este cd la momcntul ajunger. cind de fapt cred ci suntenr niqtc sLrbchiriaEi in tranzit pc o planctd care uu ue-a apartinut niciodata gi trnJc Jc lrrpt nici rru .tstrl cor.n rclltlirii cei doi s-alr sui( cahli in Iluntrner au intors s1..rttt . Alrricul ntctr cslc la aceastd ori undeva pe un teatru de operatii nriltatc .alrc ArlicrLl nostru a rc\azut fotograliile clc pc tclcibnul rnobil gi a polnit glou! spre Bucuregti cu giindul si vini la mine pentru a ne stitui ce lacem cu 1btografiile cate eLaLl uLnitoarc. Emil Striinu ..ticipanti la tr..:ic\.... Iicranul era verde gi...rnricrrl rneu i-a iiltoglallal cu telelbnul mobil.i "11 0 r.Olf '.:rrcuni cu el la reprezentanta llrutei ce trsigula servicc-ul telefbnului dar singur..tiut la ciue cs(c butonr.. Un lucru cste sigur. ( ci d. La solitrl care ne conduce ar fi intclcsarrt dc.nai gdntlc5tc gi acum la intAnrplarea ciudati pe care a Dr.n o vagir implcsie ce suntem stipenii ei.Delete" sau rllcar ccl ..i pLobabil ci intre doud ambuscade se r..

in urmd cu vreo cdteva mii de ani. respectiv ci tr[iesc intr-o lume duald gi cd qi la ei existd cei cu intenlii pozitive gi cei cu intenlii negative. cu un IQ care cu siguranld il depdqegte pe cei al pdmdntenilor.I Oricdt vi s-ar pirea de ciudatd relatarea pe cirre urmeazd. a exacerbat cltre sfArgit intr-o expunere suslinutf. la inceput destul de banald. care gi-a spus cd are misiunea de a ajuta Terra gi pe locuitorii acesteia. IErd idei preconcepute. Degi mi s-a pdrut ciudatd aceastd rugdminte. ceea ce avea sd imi spund. cu o capacitate extraordinard de sintezi. Disculia. un imbold ascuns m-a fEcut sd fiu de acord. care spre surpriderea mea s-a dovedit a fi un interlocutor erudit. s-a desprins o grupare din rAndul lor. Aga cd m-am intAlnit cu respectivul. Se pare cd demult de tot. De asemenea vd sfrtuiesc sa ciutali veridicitatea celor afirmate gi sd le acceptafi doar in mdsura in care ele rezoneazd cu trdirile dumneavoastrd interioare. Aceastd grupare. sd v-o expun. Acum ceva timp am fost contactatd de o persoand care m-a rugat si o ascult gi sd incerc sd inteleg. degi in prezcnt neoficiald. se supun pa(ial aceloragi legi plmdntene ca gi noi. De la el am aflat cd acegti anunna-kki. datoria mea morald de om md obligi sd fac acest lucru. a lucrat milenii spre a u$ura soarta noastrd qi spre a ne ardta unele lucruri in viziunea realh. cll argumente gtiinlifice care m-au flcut sd inteleg Ei sd pdtrund in anumite laturi ascunse ale vielii pe acest pdm6nt. Am mai afirmat gi suslin in continuare ci cititorii acestui gen de literaturd sunt oameni ralionali qi cd informaliile pe care utmeazd sd vi le dau vor fi analizate gi filhate. .

care sullt extrem dc mulli (ci dcpigesc ca uutlir Loate celelaltc particr-rlc de rlaterie cunoscr.i anrure: sd sc relateze despre schirnbdrile care vor vcr. ciclonii se. Wollgang Pauli postuleazi existenta r:nei noi particule.r.nicir.i de $liinfd cale au incepr-lt si pund la indoiali valrditalea l\4oclelnlui Slandard al chilibml de energie din leacliile nucleare. X: Sunt dovedite qtiinjific. De-a lungul anilol.co urntd.lt-li bombardau'rcrrt clinratic Iard plecedent.rtc gi nisuritoli noi arr |-rmizat primele dovezi care suslineau iaptul ci neulrinri au masa.r continuar-e il voi nunti pc acest interlocutor Domnul X. ci rAnd pe rAnd toate zonelc globului \. ci ulta cu inlegistriri ieqile dir.irat cd vom avea ceva problenre dc oldin climatelic? Ncntrinii sr.X: Da. expr. Iar din picate aceste linor.X: Nu.rnt capabili sA lraverseze intlegul Plm:int inlr-o liac{irure de secundi deoarece an o vitezd apropiatl cle cea a luminii.rci.'inccprnd clt \irrJ aceaslJ gi continuincl cu umdtolul an: vom fi supuqi Lu.nt*.im clar.or inmulti. ce pilea a 1l invizibili. A: Dar aceste lucruri sunt create cu intentie? Dl.'llrlttrl X: (. r. llri sa-{i laci vrcun riu qi fird si lase vr.rtclaclilu. iar accst bombarclament \/a cre$te in intensitate.neue nu rol Jl izolate. l)npa anii '90. api. A: Dar ce sunt de fapt acegti neutrini'? Dl. A: Te re ['eri la acei t. in zone care ltu aveau ascmenea lbnomene.6 ln tinok kiyersus An unndk. $i binein{elcs cd gi soarcle are o marc iniluenli.X: in 1930. Eniisia lui este din ce in ce mai putcr.rentrini? Dl.xperimentul a fbst prerrriat cu Premiul Nobel in 1988. A: $i atunci de unde gtii cu atdta exactitate? Dl.nediu> teoretic <dispcmt> cu scopul dc a rczolva clczc- acest l1cru i din centrr-rl galaxiei. despre cataclisrle. Va ii prdpid.et sus An rnnuk ki 7 ldeea cic Ia care a plecat intalnirea noastri a fost una simpl.in cadrul unui experimcnt s-au observal primele semnale de ner-ririni $i 1ot atLxlci s-au ir.r1 1r16[].. crilui.ana: lJste ader. Nu va fi o I'ard nolnali. Astfi:l au apiuut voci ale Lrnor oamer. ir.-l.lodelul Standarrl al particulclor' yi ir. ciStigitorul plemiuhLi Nobel gi echipa sa au lvut nevoie dc aproapc i0 dc ani pcntrl a (captura). deoarece legile conservdrii energiei gi conseruirii impulsului pircau distorsionale de reacliile nucleale. numiti ulterior ncutlin. Sunlem ef-ectiv bornbarclati. aer. Vor exista turtur.r comun. Este posibil ca acesti neutrini. El credea cd oamenii de $tiintd nu vor putca fi niciodata capabili s[ dcrnonstrczc fizic existenla aceastei particule.i in Soarc. spafiLl $i aproape nirnic nu le opleqte.lte) sir li juc:rt uu rol cheie in folmarea Universnlui.rilor lundamcntale. trrce pr-in aceste 1'elomeue. ca sd mi. L-. un nulir mult mai mic decAt cel estirnat de calculcie tcorelice. Arl.registrat ciocnirile lor ocazionalc cu tr' alcria. .2000 de neultini produ. vor ailct'na abcrant cu cele de minim. deja sute de trilioanc de neulrini trcc prin corpul t5r"r. ial zilele cle maxiu dc tcmperaturi.itii.al.l . Aceste parlicule cilitorcsc in linic drcaptd prin stir. LJn sfert de secol mai tirziu.ri cu aspcct de lorrrada. Ray Darvis. se da1 D.. Ulterior s-a demonstrat laptul ci naLula liunizeazii cel pulin trei tipuri dilerite de neLrtrini. rrrc-jorilatel Iiziciertilrtr J Irresul)us ri rtcrrllirtii rtrr rrr rlasd intrucAt nu s-an girsit inclicii dcspre masa lor. inlr-o minii din Dakota de SLtd.ri. care de pulin timp pot 1i cuantilicate gi vizule. despre ridicarea con$tiintci de glup gi dcsple 1-aptLrl ci acum ne af'lim pe uftir.ki An unncrk ki t. rcalizind o revolulie in N. cnergii lbrmate din par-ticuie. pirdr"u i yor fi dislrr-rsc de fbc Ai culturi vor fl iitLr:tclaie. $tii ci se zice cd in limp cc asculti accasti frazi. ca tiincl r-Ln <r'er. dar sunt ascunse publi- cxpcrimcr. Este acum ori niciodati. Vot fl incendii qi iuunr.ra sutd de rnetri.

care va I'ace ca insulele Kurile sa se sculunde parlial.tiintir an cmis o ipotezd confor'm cileia neutlinul clectronic ar putea . I'r'oblema majorA este datd de laptul cA au inceput sA lulccteze miezul planetei. se perc ci in acL5t illl \il exista un cu1t'cmur n-raj or in zona . Doar neutrinii cu rnasi nenuli pot siviir'gi accsti tlansformare gi de aceea m6surarea cletaliilor plocesului de oscilalc Ic pcrmite oamenilol de qtiinti si cleLermine dil'eren!a dc rnasl dintre cele tr-ei tipuri de neutrini.{ vor exploda mai mulli vulcani. iar acest tapt va lace ca anumite fenomenc si sc ir.L ace$ti neutrini $i se pare ci intensitatea lor cregte. Acum sunten supuqi unui adevdrat bombardamcnt c. Se po1 face presupuneri. un nulnr"rr dc cxpcrimcntc au ciulat oscilatiile neutrinilor. De asemenea oamenii dc .n ca fiind modclul tcolctic care explici lunclionarea Soalelui. cum ar fi reactiile nucleare c.rtif-rcalea tipurilol cle ncutlini lirnctic clc sur. Cutremure multe vor_[ gi in 20-lQ. nu a nai cxistat a$a ceva pdni acnn. ci se translbrma dintr-un tip in altul. Ele au fcrst explicate prin analogia cu o magini sport care se schimbi intr-un ninivagon de mariii sau nn autobuz gi apoi rcapare ca maqind spoft la inulti kilometri mai depafte. qd in r:!oiembri. Trebuie sd intelegi cstc nou qi pentru medinl gtiintific..ii sub accsl aspcct. [n tinrp cc rretrrrinii cilatoresc plin materie qi sp:r1iu. Irc care il culloa. Dl. fapt care va ducc la imposibilitatea zborului cu avionul..rrile.1n ttnnuk kit. La totG: A: Dar existd dovezi qtiinlifice cd vor avea loc anurnite evenimente? DI.riJor'. in accclcratoarc de palticule. iar nrilielrlc rlc ncrrtlitii trec prin liectrre persoand. Ne modiflcd cimpul vibraliorrll. S-a reuSit ider. Chiar. inseamni ci nu ne rrlccteazd.rr-c l'ac ca Soarele sd slriluceasci.trsut . s-au rulat runumite programe. ci joacir un . dar existd gi cazuri in care totul este speculativ deoarecc nu sc $tic curl va evolua un anumit eveniment.. I)e tot globul va urma o perioadi de cutremure cle 6-7 ci totul incealcli iclcntificarea acestora departc dc srrrsu. Dl. Dac[ la inceput au erislat pc o qosea doar magini spor-t.disparca" transfbrmindu-sc irr alte particule. tot timpul qi ltrc trccst lucru neobscrvafi deoarece ci interactioneazit liltllc rirl cu alte forme de matcric.1n unnuk Ii An unnuk ki versut .lcl. mai exact.sa carc ii ploduce: Soarcle. S-au fhcut simuliri pe calculator. fie c:r neutlini nrrronici suu ncutrini tauonici..X: Ce p()r sa ili spun. A: Te referi la cuitmure.laponiei. in rcacloare nuclcarc'sau mai nou.) A: Bine. in timpul zborului.X: Da. evitind astl'el deteclarea 1ui in expelirnentul lui Davis. dar daci nn ii sirntim. Ncntrinii sunt pretutincleni. Oscilaliile neutrinilor sunt un efect cuanlic. vulcani? Dl. dar llu intotdeauna ili ies. A: Dar se $tie concrct ccva'J Nli rel-er la ce va veni.X: Ba ne afccteazi. dar ce acest aspect va avca rm impact deosebit asupra culturilor din anul urrn[tor. atmost'era. goseaua va 1l ir curind plinir cr-l toate aceste trei tipuri de vehicule.ln unnak ki q lui. Dupi cum spuneam. iar in prczent se exanineazi tipurilc clc ncutlini tri se Soare rol lbarte importanl in c61eva din cele mai impoflantc procese fizice din Univers.I .rtensifice gi si sporeascd in frecven{i. acolo ullde a fost posibil.. reactorlrl sau accclclrtor-ul. in atmosf'ela Pin:intulni. hr r-rltimii zece ani. neutrinii au capacitatea de a se transforma dintr-un tip in altLrl.ine. acesta se incilzeqte. ap[rAnd fie ca neutrini eleclronici.X: Da. slrLdiitrcl neutrini creaIi in soarc. Disparilia neutrinilor arc lcgitnri cu o proprictatc speciali a acestor palticule evazive: oscila{iile nentrir. se va rupe placa Pacificnlui care va lace ca toate lirile situate in zona aceea si aibd problerne cu ldrmr. insd in lnai anul ce r.

hitr--adevir este bine si ai un plan de rezervir. clin cc in cc rnai nultc voci sustin acclczrgi tcorii.X: Nimeni nr"l $tic.tic'? l)l. iri dri . lslauda. sd qtii. En qliu ce va ver. A: Am mai auzit varianta. cutrcmllr esle prost spus. A1i ai.1n LutnLik ki 1i \ grade lninini.a introduccrca tlalelor s-a tinut cont de contextul actual. eu sunt dif'erit lajir de voi .rilc exact nici cand va incepe. Ca qr cind PirmAntul ar trcnura. Nu se cuno. Acum.. cLentuJr'cr erpl. cJlll l. cale nLl sc $tie cat va 1inc.cr. t. se . Explozia solari cc urmeazii va influenla in urod dccrsiv polaritatea Telrei gi va avca loc in tlod cer-t inversarea polilor uagnetici.ut Eansa sd .ri in genere acest luclu nu este posibil in zoncic ii'iguiollsc. tu nu e$ti din aceiaqi grupare? Dl.ria? De ce Cloroana Brilanicii lnvesteste in Romdnia? De ce toati zona muntoasi din Aiiica cstc vdndutir cdtre guverne gi parliculari? lti pot cla zeci de exempie.1n urtnttk ki versu. Un uric reiirgiu qi o r. AceEtia gtiu toate astea de rnult tirnp.rvesteqti rniliarde in buucile pi depozite subterane? De ce lamilia Bush gi-a cumpf.. miri alcs cf. Nirleni nu gtie concret daci va ll sau nu ccva. gindinJrr-rnr cd 5i el llcee plrtc Jirr acccari grupilrc.X: Daca va fi aga sau nu vom vcdea. A: $i cAt va f ine? DI. lndia 5i China vor 1l cel mai aiectate din p iiirctii vecier-e ai intcgritilii teritoriale.tiu cd nu mai avem timp. A: Putem 1'ace ceva'/ Dl. nici cdt va line Se prcsr.rJrrl I rrropei s5 intle intro noui gl:rcialitrne. lri trcbuic si se ajute singuri . Ei au ln:rt mirsuri pcr. Zarurile au fost aruncate $i nu nrai pot fi oprite..ral tercn in Patagor.i si nu caute rdspnnsuri gi sustinere la guvemurli $i socielaten $tiinlilicar.ohlcmc ca: intensificat-ca cuiletnttrclot.i idcntic cu ei. nlri irre ct srrr rnli t.il cc\il. A: l)nl ccva concret.r'rici rezerui dc alimenle tru strici.10 . dar accasti afituatic se bazeazi pc anumite modelc n ale pe sirlulator.. Dc cc sd ir.. Este adevirat cI dacd ar f-r si nri analizcze cineva din punct de vcdcrc cnergctic.c. rupcri cle lblii. Iar laptul ci acc$tia $i-au luat nrisuri. lluta aceasta llti-a$ cr-llrpara ceva in afar:t matilor ota.X: Ba da. dar nu gliu ce si zio. Oaurenii 1r-ebLiie si se hrirircascir Iii pLegntiJi. cll nll sirnt asta.v An trnnuk ki )n tnnttk ki t.X: Cc sc qtic clal csle rirptul cir in 2012 \/oln aveil explozii solare. ['dnd spun lotul ni lcl'cr: la pr..ziilor vLtlerniec.ti viala gindindu{e la apocalipsii.riru ei gi lamiliile lor. Spanra. 'frebuie sa seurna cd toaLi populalia rirmasir la nigla czitrc zona care \ lr rcprezenla atunci sudul. Se pare cir va 1l ceva contiuuu.lrii translblnntolLelor. A: Spni <ei>. c calc lungi. dar ccea ce ne deosebeqle sunt intenfiile.lar contin ttu. In prezct:t guvernele lucrcazi la -un aVer tizoi barc sa I-f emiti oprirea brusci Ei in-rediati a aprovizionirii cu curent electric in ideea salv. atlu. teea cc^ne va lace si t iurittettt pentrlt citcva lturi llrd curent.tie gi sd igi ia misnri. dar de aici qi pini la a llisa totul.rre . Dl. Dc ahl'el mic mi sc irare lotal nociv si iti triiic.X: Daci aq 1r in loct vostrrl. dar asla nn mi f-ace sd subscriu modului lol de acliune qi gindire. spune mult.. l)e ce ar lacc ei astt-el de investifii ncrentabile? Am rAmas putin surprinsi clc lbrmularea <eiir. i.tu tnai lArziu. se picsttpuue cir in nrai la anui va iucepe totnl. $i eu sunt ca ci. Ar trebui ca oarletiii si .. Ccrt cste cit oamenii trebuic si qtrc. Daci bombardatncntcle cncrgcticc se intensitrci sau scad. in Rominia vor tl culremure dar-nu vom avea schimbari gcogralice alc solului. Llaci insd plecim dc ia urocielul actual.ri Ei .strt . Se pare cit Turcia. Er-r nu pot sta pasiv. Dc lapt.tci clalele se schitnbii. .r n-riLi la anul. Ei sunt asigurali. sprc a nu ti luali prin snlprindere. Acest lucru va f'ace ca n.4rune cd pc undeva plir.

ndsuri dc protectie L.te clar.. l-am lr. dli ir. czue dc iirpt sulrt 6 spccii. hazati pc rlte prilcrpii. Poate (:rtc doal inraginalia lnea. dar esre daroric rnea sd incerc. mea cste sd vd aiui sa iriceti clir riii muiT-i. degi nu rlcbordeazd de bundtate $i existl cei mari.r:rsiunea . La l)umnezeul Suprem.i acegti Gri.n in :rl noualca ceas si vd lr-rali nrinirnc r. Dcci spccia iurunnakki a crcat orlul.iaiizirt alcnt. Am ri'imas r. l)e lapt tu ce imi poli sprLne despre accgti t olonizatori din vecirime'? Dl.1n tnnde ki i3 sohimbali deznoclirniir. care sunt destul de paqr-rici. dar rnenoria lui ancesttall l-a flcltt si ne rciateze despre ei a. lrste ca qi cLun ceea cc a lbst lrebuie tlistrus spre a se reciidi o nouii lurne.1-al). de lploximativ 1. geograflc. nn itnpr-tls . deqi ir. va lirce ca echilibrtil si sc irrtoarc[. Era ca gi cum buna intenlie afirmatd nu se potrivea cu ernanafia gAndului.ansi. econornic. nriJ A: Nu. doar ci 1i ei sunt de mai multe tipuri.. l)zrr anunnakki este o denllmire giobala. in delrirrcntul srrlietului. trei din aceste rase au fbst cclc care .rtem cei ce vI conduccm de milcnii. estc libcrlLl voslnl arbitt'u. care sunt agresivi pr-in insdqi r. Arii ulnrdtori vor 1l cataclismici clin toatc prnctcle de vederc social. iutt-n itscmenca situalie am o s(alc tlc rlisconlirrt.rdnlul va fi altfel din punct de vcdere geografic Ai oamct. $iln ca esrc o misiune gru. iar marile fan'rilii regale gi cele nobrliare (qi nu nLrnrai) rLu Af)N-ul lor.X: u\dic[ ia dumnezeul pe care vi l-am dat noi.i priorititilc. qtiu ci iirn lrlrl-o 1rt. $tiu ci airr glcqil i:ti to{ii.i cirre o lurne stalpinirai de instinctc.rclucigarea cu pimdnlcnii. Va 1l ncccsalir o r. cd Iloctc n\.rsi micar acru.le iubire venit dc la El. intr-adevir existd aga-ziqi reptilieni.rii igi vor schimba modr-rl de gindire.lrt ttnn.nis ir.X: Anii ce vor veni vor 1l holardtori pentru umanitate. Despre acegtia i.ners mai depana. iar intcnliiie qi faptele lor nn rnai sunt flcute Ia vedere ci sunt camuflate qi ascunsc aclcsea sub maqtile prieleniei gi ale altruismului.a 1el incit copir vo$tri si lie atr':r.i bani. Voi ma puteli crctlc stru nu. care vi. insi pot alit-na cu lriria pe irirrd ci ceva din interiorul mcu imi spunea ci vibralia lui nu imi corespunde. Ceea ce a mai riunas din pLrlerile lunii se vor intdlni ciutind solutii.** 12 )tt itnn.tr r :r li. lntrc timp au evoluat $i ei. dar rtuvcmele sunl in contact direct cu 6 dintrc clc.rexistente. Confom cu'sartina aotual.\ h rJ rtt Stt tlnnr^ ^i .I indcpritluL ric ('r'cirlor. ctr lcittc astea.u snllt ur. l'otul se va schimba. A: Printre care Ei aga-zigii reptilieni? Dl.tk kt versur t rr l)umnezeu ne .4.ri clutrate.tc .ni place si creti cil in acel Lrltim rlinrrt. I)l.r mesagcr clir:r r iitor'. Pirr. inainte de deznodirnintul tragic. Noi snr..ne si vi spuui care a lbst cursul titnpului. A: Nu pot spune cir ccca cc inri sprri rrrr inti este cllllosclrt. Ali licut in a.Limiti cle siguranla cLr cale vorbi:1.i implicarea pc care le aliga. polie . $i a.: i.rtul. cam la 2-3 ur.ii-au adus aporlul la apalilia umanitdtii actuaic.zr-it pradi capcanei lor: nraterialismul.20 m.: La I)unrnezeu. 1. dal ari ci. ia CreatorDl. iltbe. iar in llecutul indepirtai al planetci. Dl.t.. care vin din zona Olion . Acunr veli cr-rlegc roadcle muncii voiLstre.i e1brt.i ci ne va mai da c. urmitorul an va fi un an dc regnrpare q.X: De fapt existi 51 de rasc dc cxtratereqtri. ln timp oe vorbea.". iir.l -. care vine din Constela{ia Pistorului-Ar1ulus. Semi{ii.X: Da.X: La care Ei te rcltri? .olbea David. Davici mi-a explicat lirar. Exista unii mici. dar cu acccaqi r. rlul din pitcate accstea vor fi ca gi ir.ratura lor.. dc ilccarc rl|tir cintl sLrnt pus5. De lapt cxisti 3 rase care au intervenit: specia Nordici. ir.roui orirrJuire.-!!d.t. Dupi ce va trecc anul 2012. tlltr rrr lolrtc astca simt .r timp s-a pelr.a cum crau ci atunci in urmi cu ciiteva sute de n-rii de ani. doar doud rniliarde au viitorul r.A.

X: O si ii adormim la loc.lti utnak ki tlucc.ln unnttk ki . daci ii pot nurni aga. dar aga imi vine. Dl.rI ircr ll rLr rcr. care deja cxista.X: Daci reugim. Ei vor sA plcvini accst lucrll. iar acest lucru ne va ajuta sf.X: Da. dar nrr r or lerrpi. $i cr-uu si vi.noterapici.te din acegtia.iirs aici. scoitterea in alala lcgii a tratar. numcrologiei.o sl arerrr o colrcrirrnc cu elrergi:r anceslrali.rcntelor alternaLive.e. iar acest -fEcLrte T6atexunt CIL cr. Dl. cea a Invititorilol va vcni pe Tcna sprc a vd da Clunoa$lerea Universald. clinci la a trcia. $i celclalte spccii sunt de acord'l Dl. Ei sunt aici de mult schimbarea.X: Plancta se alli in prcuiml unci catastrolc globaie.ctra au lbst dc thpt o delegalie a celor 5 i de spccii. ver. Dl.i dc accca nu pot accepta A: $i totuqi timp'? $i-au p[strat ritualurile. oamcnii au irtccput sa 5e lrelcascit.uai exact doar o par. Mai ales ccca cc va vcr. l)e la etajul trei in sns scade icgitura cu'lerra.ir indepiltali de ele? Pr-in penibilizarea lor gi a celor cale clcd sau apclcazi la accste plactici. A: Adici'l . lacem sf. credir.ri. l3i au avut mari problcmc ill trecut.ri . crol.rtru a se indcphrta omul de pirnant. daci nu.ea batalie care se tirnp. dar r. etc.X: Vom vcdca. La itrccput au oolaborat cu lolii.r rnul1i ani in un. dar au qi ceva dc la insecte. Accsta esLe $i motivul pentru care se inceatcd ciderea in derizoriu a astrologici. Acum se pune in aplicare in contbrmitatc cu etapele car:e trebuiesc urlnate. A: Dar asta e un lucru bun.X: Pe naiba. culoare. Jpui rrrrii lLr pleclt. Au lbst ibarte boinavi. pcntru ci noi qtim ca acestea sunl lormele leale clc manifestarc a matclici qi dc epropicre de Crealie.rJclc atAla Dl. ctc.-*Dacf. Llnnitoarele etape vot fi: inler'zicerea produselor din plante.rodelelc dc viu.Ilit A: $i cale cste scopul accslei rcvenirilr Dl. r. inrplementarca idcii clc medicamente vitale.. Aceslc tl ei specii care au colonizat 'l. De ce crezi ci s-a construit pe verticald? A: Pentru spaJiu. t I i t . Dacd vom reuqi sd tleccnr de iulic 20li. numar. viitorul arati altf-el. tu $tii ca tot zrtilia oameni intri gi clacd casele ar fi pe sol? Per. Sur. A: $i daci reugim? Dl. $tiu ci te surprinde laptul cir volbesc cind la persoana intAia. etc.1.r. De unde si gtiu? A anuntat cineva? Dl. ln prezent sc incearca montarca ur. repiilc'? Dl. genereazd o energie. A: Eu nu cred ci vol reugr. cea carc a tbst prezenlli aici. Ei nu vor schimbarea.n cci ce aLl r.ror scuturi u4aq.stts An tmnak ki 15 struciure. atunci o altir spccie.X: Sunt un hibrid. Tu gtii ci in 1998 s-a licut plima marc pace galacticS? A: Nu. Ei sur. Vor ca Terra si intre in rnatea Conl'cderalie Galactici.r. A: lncearcd. !l acca explozie solari. Dc lapt asta esle ntal.X: Tu qtii cn qi in prezent se sivArgcsc ritualuri clc sacrificiu? Ci tot ceea ce ne inconioari esLe dominat de simbolismul nostru $i ca noi $tim cd orice fblmi. horneopatiei. vo e este scopul? Ei vor si pistreze e la modil-rcarea ADN-ului. Asta cstc pArcrca tr]ca. ridicirn Terra fiird prca rnari pagnbe. crisLaloterapiei.1 An unnttk ki vet sus .lin punct de vcdere ceorroriric.raj orita tea. r.r. Ccva intre ulnrnoizi Ei rcptile.ln. i.rtem o spccic sr"rperioali deoalecc a\rem iltglobat in noi toate n. Asta este motivul pentru care qi celelaltc specii s-au intors. A: I)ar sunt urnanoizi. mai putin una. pc 'l'erra.X: Exisla anurnite date cheie.

in limp cc la tclcvizor vi vor Il lllczcntate clin ce in cc rnai multe rcclame cu thrlilii i'cricite. Apnr (amentele sc vor ieliini.. A: De cc'. Cici vLri putcti lnce orice.rici. A: Adici noi ne invdrtim acuur iutr-un cerc lcmporal'J l)cci nu mai avetn nicio 5lttlsill I)l. Nicl cLl llrl alr acccs de la un rrnurlit nivel in sus. ritiirtitilc vor fi co5r. t)l.rtt .lcln clc a'uir thcc si vi inJupnrt.1n ttnnttk ki t'ersus .nic nu va rnri ll cum a lbst.r r.r orq11!41 .-!*.iblationald. clar voi vcti sul'eri dc lbame.ttttlici cLt rr.r auzite. ma5ini la superolcr-ti. copii zb'. La toate astea sc aclaug:i gi inten{ia lor de a crea o noud ordirre rrondiali. Std dour'$i aSternli. Nurrai ur. cu o sinsuri monccld.X: Pe ldr. pcntru cri onrnenii nu vor mai aYciL cr.X: Dupi cLu.rl'.n spuneam. . [)aci r'-ati lilncli cu totii la acest lrtcru.lc parliiule. ciici 11u vd \ cti pelurite si o cumpilati. Nu Stitrr cc e5te ctl cil si ttici ce rntgn{ii are.n.X: 'lbatc accstca all ur. natalitatea cste in scildcre globalir.rrdalnici.. Accst luclu a thcut ca gi consumul sd creascir.X: Ba cla. cu aceleagi legi qi acciaqi conducitori.000 kntp.rdei lor. Dc cc clczi ci blusc qi dintr<rdati a aparut crizn? A: llxistir o explicatic. anl aiturs .ligantici navd.) Dl.1n unnak. clin Univcr s vine o r.r sinu. Ei qtin cd fir:a voi nu pot supravieltti -Noi ne . bcnzina sc va scun. se adaugd gi dolrinalia Di nu vol sd vi dca rllumr . Vl1l ca 9i cum tririli acelaqi .4t lunok ki .. I6 .kiversus tltt uttnttk ki 1l DLX: O si fie dcrapai ecou()rric la nivcl glohal T'otul r a explocla. rrre si vd invArtiji pe vccie.t.rl scop: lr. Accclcratorul a 1'oii fornit Cled cn .nomentul in care viitorul vi va fi pecetluit $i nu va mai exista o cale de salvare. Cu clit aceastd prlpastie se var adinci.rbe.r cc si iqi plitcasca rlirile.rperimentul-i ieLrgit. in prezer. pini ir. r'acante clc lux. Nir.. I-a toate astea se adaugi insA inleresul lor clc a sabota e conomia lnondiala.l( nour cn('r'tlic. acum instl .iruajla s^d schimbai. la un momcllt clat a lbst un baby-boor. A. sir vi nioclillce strllcturil r.i.i echilibr-at f-ac_ e_ latl schimbiirii.. care survolcazd ir. rcspectiv zr llobalizdrii.. Se incealcir ctcatea ultci bucle tcnrporale in . din cit qtiu eu. La toate astca s-a adiugat si luusrrl r:r'rcrlt cle ulctlinlc Ai rlti.r -julul $i sc intorc dill illlelvcllil plitna oar:'t e rind in cind la nava mamd. .X: Da. Pc ile alt[ parte daca sttuLclll intr-o bucli. dttl llLl irrll intbrmalii .. mincarea sc va strica in lafluri.ttt'' . cate c interesul lor''l Dl. baricra spa{iu-tintp ar putca li spartd. dar c rcllir.adicir o natalitate crescutir.r rccle cataclisme t'tLl vor t ctti. Distorsiunca nu c corrpatibilii cu vibratia nou-i gr clcci dacd sunlcti distorsionali vi vcfi indcpilta tot mai rnult de Sursir.rpi pcslc rloaptc.-Ei au cilnd a fost pornit accelcratorul Ei l-iru del'ectat. A: Dar dc ce toate acestea.rgd respcctarea agcr.) Dl. iar acest hlclu a licut ca balanfa si se dezcchilibreze. itrseatltlit t .. cu atat $allsa l'oastri de a lace saltul se va diminua. etc.rt aceasti genclalie se indreapt5 cu pagi repezi citre pensic. A: lltnc. este o explicaqie copilircascd. corect. cam de 12.ric rnai mult dir.ror-ri vibratie rrcniti si vir schit. dar carc csle scclp'. $i de asenrcnenea existi o flotilir dc sntc clc^ -fcrrei rnici nave.nanrl popLr lalici.itiintificc. care lttt cott.

X: Asla cstc altd urallilulale carc lc-a iegit. Mintile clcslrrpalc luLr iru cc r.ln unnuA Ai t cr. ccca cc va mai rartrine rlin populalia Telrei.)r'\eu.i qtic.000 dc ani? A: $i cam cc am putca lilcc'? Dl. Nrr 1to{i inilut-nta r-ln ()nl in\'altilt sal gincleesciil I)cei crccic-lniL catitclisnrelc \. ciu'uia copiluI ii pliingc cri \rrcu o noui biciclcL.rrll c.u ci atr-lnci cincl veti irlingc acea slarc veli rcaliza cinc sunteli $i cc putere avcti.ijlr(lu-Dri. va Il o tlCimE. interlocutortLl mcu trra privi rrtldnc.t I)rr'. a.X: Am sir ili spun acum un lrilrc secret. Spun/inil aceste cuvintc. ci dacar nu scipati clin robic._. clczi ci sc r:incicqtc la ctolutie spirituala]./.. in 2015.rjrll i.etc. s-au giinclit ce pot lircc si ii controlcze 'i utur.1 8 lt.r sau tclelbn.calci cl ar-r inlercs sii \iini llstc nrLrli nrlri Ll. dar acc.nrrretli rhr'.'l \ r'i trr'trttit sa \. Dl.logrrlicii si r.i. I:iciart clin voi csle oglinda ccluilalt.. imi pirea ca $i eur.rtir 'pi urritrrrii.rstincte ataviccl $i lumca ii . nlrita tot.rii ritr' .l.izLrt viitorul planetci.X: Da.lia sunt pr-ltirli $i intotdeaLlna rnulgir:rlizati Acegtia nu contcazd.:iruta. Tu nu intelegi cd voi sin3uli sr-rntc!i in tr.re cu nrailasea broa5tci.\ccls1a ' . Dl.ri cc sLiill in lrlala Lnar rlol ora5e. Toti piimdnlenii vor'li .? A: Nu.r se 1a sliir'pi.scantu-cli_iq caz rle cataclisnr r or rlur.'r'Liliri. etc.. Lc trcb'ria ccra Drirl aarc sii \'a abati dc ia crLle 1i :ru g:isit cca nriri Lrunri uretodi.oI Si controlezi o lt Lrilne rlin popultrf ic.'\dicd te l'ncc sri Le disociczi tle colcclir.rc: bani. l.re siar.r stlrlc h tlrc ei nrr ror cu rrri sa rrjLrngcti. ..l (inc! . Noi arn cliclit-o. ascnrinritoa. clar.. Hai.-r crlt rnai mUlti cu atat utai grcu de rn:inipulrt.. trn ilis opac. dal se va duce cirtrc biserici qi sc va fuga! Dl.i noi o concluccnr A.J1tntc!i 1r r uti plrtca rvca oricc lil de vialir gi de viiior. cirnria nu ii ajLrng banit sir plcce in vacanti. eu am \'. nraqini.r i.lli-uiit. ccva ce ercd cd rnir va face si plirtcsc cu viata.. ci laccala degajatd dc cr. I)aci totu-l ciccur-ge (roulbrnl viitorului actr"ral.rci au vcnit cu rdeca dc ar indrc'|ta Ii)r'ta creal()arc tot L rrlr-e rnatcrialisrn. Abia atunci. cltrc criz:r ur. Noi vi clirnr .rvciiTtir:tar. l. 3\ cr Ii.. adrcii oameni siurplr.. -i. fi i1r ciar . A: $i dc cc sar l1u ajungcrll'l Dl.i sigur prcotul ii var spune ca pkil(-fte pcntlu propliilc 1apLe.i ii r espccti. li . cir ncrgc la c LrISUri esotcricc..s ln unntA Ai . doar cf.ri rii itrr.rtunci vir r..rt. Lrnntl: ki t tt :tt. []iserica estc a noaslri! Noi suntcm biscr ica.'lirul l'(rt:u A: Ca in Sccrctul? I)l. t. Atat lc s l)t nccesari C'. clar . carc nll irrc cu ce i$i plalli lirctluile.n privirca lui era lipsita de viata. sarnaltxtc. ccce ce il va facc sir se adinccasca 5i mai tarc in clepresie. Ei \a erclzl o rcrrlitrrlc lr. Subliniez: rerltlr.. e\is(a li prcoti a(lc\'au a!i ! Cale :ru har cale nr-r suut dominali cle ir.X: 'l u nu intclogi ci accasta cstc ultima \ oastri sansi.X: Poatc. rtrl 'iiirniv'ictimc 5i cel nrai rr.cti da seatna . l.i vi luiinr povcrilc clc pc unrcli.. tcID qi lirri vlagir Dcqi figula lLri cra zArnbitoare. '.or dc conc{us. []c iti spunc Sccrctul'/ Si iti (lorc$ti pcntru tir.iatir c.i rrr.-. llsh-nrir. am sinrlit un llor recc pc fila spinalii.i tltnpor'ali.rrlilt rr: .i se ioacli doal cll ulintcii volslu..r lrre-. Voi LrLi sLrntcti rrnull Asta tr-cbLrie si Numai iurPreunir "stiti .isurr sl-r vi schinrblti soarta'l Voi. I'otodati alilll)ra mca intcrioari .ru culoarea a lbst cca crre ln-a 1i'agrat.iu ()nl carc nu arc cc pr-ure pc nrasir.X: Pcnlr.. l. \.lul cltrr:r Ir r. rititelti rireitt.r inccpttl \ii su c..X: lla lor \ cni.'' i:. \.tir.i cic adcvirrata noastri ltaturl:r. lu\. I)upir cunr \puneam. L.ar Yor line prizonicri inca 26.ie in r.a cs1c. cind privirile noastrc se intahliral am rcalizat ca ocilii lui avc:lu o culorrc ciudatal. .ttrt In trttnok ki I9 Dl.Vazlnd ci oarneni clin ce in cc mlri nLlrncro$i sc indrcaltth citre l)Lrterea intcrioalir.

Eu am venit sA vd spun sd treceli. Este singura voastrd qansd de a supravielui. Totuqi. oamenii ar fi speriali gi vulnerabili. lilectronii. dar din cele afirmate inleleg cd o Terra lr'rmdne aici gi va fi pustiitd de iarna nucleard gi o altd 'lcrra va prelua o parte din popula{ie. Doar o micd parte din oameni va supravielui ascunzdndu-se in peqteri. Va incepe un rdzboi nuclear.2014 se va deschide o poarte stelar[.0'1 . poate exista sirrrultan intr-un univers paralel. Cdteva guveme. griji. spirituald.r-rp. presupundnd cd ar fi aga ce putem face? DI.ki 21 morli de foame gi decimafi de boli. Cercetdtorul Andrew Cleland.unnqk. Aceasta a lost rAcite intr-un frigider special. PoarIa vd va fi deschisd sau va veni la voi.X: Este greu de perceput cu mintea actuald. populaJia va fi decimatd.X: Vor fi mai multe simultan.X: Pe Tena.X: Ce puteJi face? Eu qtiu cd pe data de 25. A: Am mai auzit teoria. Asta arald cd ipotetica cr'rlitorie in timp este posibili. A: $i cei ce trec unde vor ajunge? Dl. dar intr-un alt univers. de fapt ceea ce a mai rdmas din ele. deqi stirtca nemiqcat in acelagi timp.X: Tu nu cunogti teoria universurilor paralele? A: Ba da. citegti o carte.ki versw An. care se invdrl in nucleul unui atom. una plind de pace gi brindtate. A: $i cum s-a demonstrat acest lucru? Dl.ki yersus An.unnak. iar referitor la teoria { lrriversurilor paralele. A: Dar portalul se va deschide intr-un anume loc? Dl. cel care a r-calizat experimentul. Aceasta este de fapt planeta care va face trecerea. acea planeta care vd va oferi suportul pentru a deveni universali. lipsuri. de evolulie spirituald. aceasta este noua Terra. universul .unnqk.X: Sd zicem cI tu in Bucuregti te duci la cumpirituri. Intenlia conteazd. De asemenea aceastd teorie spune cd pe timpul observaliei. se vor gAndi si profite de avantajul armelor nucleare rdmase gi vor face uz de acestea. Al. A: Adicd pe o alti Terra? Dl. nu exist6 d ovezi clare. Nu cred in ea gi mai ales ce guvern ar face uz de arme nucleare gi de ce? Oricum daca e sd fie aga ceva. doar cAnd mdsurdm pozilia unui electron pe care il forfdm sd aibd o anumitd pozilie specificd.X: Experimentul a pornit cu o bucatd de metal lirarte sublire. Din pdcate cei care au avut acces la aceastd cale din viitor au fost foarte pulini. Trebuie sir gdndegti in termeni mici. o gaurd de vierme. O Terra evoluatd. fari boli. Cu siguranld ci umanitatea rdmasd le-ar fi recunoscdtoare. si-a observat cd frrul respectiv de metal se migcd. Ceea ce trebuie sd faceli este sd vd ducefi intracolo. Acest lucru se poate int6mpla. La Universitatea California din Santa Ilarbara s-a fhcut o demonstralie qtiinlificd prin care s-a rrli(at ci un obiect pe care-l vezi in fa\d. Cred cd ar avea rezultate mult mai bune dacd ar aproviziona supravieluitorii cu alimente gi medicamente.X: Ba existd. de dimensiunea unui fir de pdr. Le veJi vedea pe cer. tunelul Einstein-Rosen.unnak.ki An. A: $i cum s-ar traduce acest experiment? Dl. dar intr-o altd dimensiune. acolo unde particulele atomice nu se pot menline. s-a scos aerul pentru a sc climina vibraliile gi apoi a fost apucati cu un diapazon. sunt greu (lc captat deoarece se rotesc cu viteze diferite in acelaqi tir. a avut ideea de a aplica acelaqi principiu al electronului unui atom gi in cazul unui obiect vizibil cu ochiul liber. nu ar avea rost folosirea unor asemenea metode. adicd la nivel subatomic. menitd sd vd ducd de aici cdtre o altd lume. care va scufunda Terra in iarni nucleard pentru cAteva zeci sau sute de ani. qtiinlifice. A: Este un lucru imposibil! Dl.20 An.

. A: $i referitor la tunelul ce se va deschide pe 25-07. Cei ce lucreazS. dar puJin probabil. Adic[ dacd ne uitdm in acest univers la o pasdre care $i-a luat zborul. De fapt timpul nu existd. Md refer la situalia cconomic5.X: Da. atunci poate exista cineva care poate manipula istoda? Dl.X: Da.X: La aceasti intrebare nu ifi pot rdspunde.X: Importantd? Glanda pineal[ funcjioneazd in lcclagi ritm cu hipotalamusul.. Nimic.a? Dl. A: $i nu este a. Ea secretd melatorrina in stare de relaxare qi are capacitatea de a varia lirnclie de energia electromagneticd. iar atunci cdnd va vcni timpul sd faceli trecerea. ki versus An. Pentru voi curge intr-un singur sens.ki 23 inghea!6 Si nu putem vedea decat o realitate. dtmul biologic qi procesul de imbdtrAnire.22 An. iar hipotalamusul coordorrcazd reacliile legate de foame. A: Dar plecdnd de la ideea cd ar fi posibil. care vd va aduce stiiri de dezandejde 9i depresie. l)ar toate aceste sunt date spre evolujie $i de aceea trcbuie sd le suportali cu incredere. I)l. La asta se va adaugd gi bombardarnentul energetic venit din cosmos. Ar fi posibil. A: $tiu cd se spune cd este foarte important5.. cu asemenea forle sunt con$tienfi de aceste aspecte. sexualitate.AdrsA-rQZAlAEB lgh"-ari? Dl. in alt univers ea poate deja sd se fr aqezat pe o creangd. Oamenii vor fi din ce in ce mai dezorientaJi. Este activatd de lumind qi eontroleazd varialiile bioritmului natural al organismului.' A. O stare de panicd va cuprinde oamenirea gi mulli vor fi cei care vor cAuta scAparea in medicamente.X: Vremurile care vor veni vor fi foarte tulburi. $i pe de altA parte existd anumite legi pe care trebuie sd le respecli. sete. bduturd sau mai rau. Reiese cd noi suntem in acela$i timp in doud sau mai muite localii 9i putem avea doud sau mai multe activitdli paralele. A: Altceva mai trebuie sl spun? Dl.unnak. ce trebuie sd fac cu aceasti informalie? Nu ili ascund cd am mai auzit-o gi din altd sursi.X: Da. A: Adicd acea gaure de vierme de care vorbeai s-ar deschide sigur in viitor? Dl. Este doar o unitate de mdsurd pdmanteand. Cam aga ceva. La tl 1.annak.1 13 Herzi rezonanta Schuman se deschide ru a asoclat-o cu cu locatra exacta a Manr Plramlde. sinucidere. Dl. Totul va Ii haotic $i va continua aga pAnd cdnd va incepe derularea cvenimentelor de care !i-am vorbit. Este singura voastrd $ansa. A: Asta inseamni cd s-a inventat ceva cu care te poli deplasa in viitor 9i in trecut? Dl. sA poatd lua decizii in cunogtinld de canz6. sociald. S-au fEcut cercetdri . nimic nu va putea fi redresat. intotdeauna va exista un univers. Poli face diferite activitdji in acela$i timp. care rnirrimea unui bob de mazdre gi este Nimic nu va mai fi cum a fost gi in ciuda eforturilor irlc:EEid-Ien-iiGGlitotodatd conline o hartd completd a t irrpului vintal al acestuia.l(llca. si gtie. l:ste singura salvare! Tu nu inlelegi ca vibratia Terrei se l. Atata tot. o dimensiune in care istoria sau viitorul ar rdm6ne identice. Dl. Timpul poate fi strdbdtut in toate direcliile qi inainte qi inapoi.ki An.wnak kiversus An unnak.X: Da. cdci el nu este doar liniar.X: Nu. politic5.X: Sn o dai oamenilor. A: Este foarle greu de infeles. Voi vedeli timpul ca fiind real. tlisperate.2014. climatericA.

ci copiii nogtri vor avea un avantaj dacd noi ne sacrilicdm. iar lAngd acesta un leu asemandtor Sfrnxului. stdri contradictorii. fi eu caut argumente care sA rAstoame aceste presupurrcri. Aceste teorii apocaliptice ne rdstoarnd egafodajul.p3l. Pdnd sd ajungeli acolo. Dar este tlltoritd vou5. reprezentdnd energia kundalini care urcd spre glanda pineali.i Iisus v-a spus: . Tu nu te uili la qtiri despre crime. Ceea ce am constatat clar. Existd reprezentdri antice. Este greu sA accepli un viitor ipotetic.acestea vA sunt date fi la nivelul terie. violuri.X: Noud? Se qtie din vechims. $i mie imi este greu sd le accept. . omul va deveni mai sensibil. j afuri.. Voi vd doriJi ca gtirea sd fie una exhemd. Este chiar pcnibil. omul iqi poate modifica starea de congtienli gi congtiinld $i cA poate avea acces la toate informaJiile Universului. simJurile se vor asculi. dureri de cap. Este o mdsurd de autoprotecjie 5i sd gtii cd nu ii pot condamna. Este o teorie noud. cAci este prestabilit.rafi in continuare de ultimele zvacniri ale unei societili niuribunde. tllr totugi normald. pentru ca nimic sd nu vd afecteze rLrtina.unnqkki versus An. DI.X: Nu sunteli idiofi. X: Cd odatd cu trezirea energiei kundalini gi a glandei pineale. un con. Dl. Thamus. Omul este supus acestor schimbdri. iar acest lucru face ca al treilea ochi sb se deschidd. inccndii.ki An. Eu nu gtiu cine sau de cc are impresia cd toli sunlem idiofi.24 An. Este foarte simplu sd ili dai sema cine . este faptul cd in momentul in care cineva vine cu o teorie prin care oamenilor li se rrlati. etc.SJ. este societatea in care trdim gi pe care o cunoa$tem.unnak.''.. iar atunci cAnd o fac vcritic informafia. oamenii. La Vatican existd in Curtea Conului o statuie ce are forma unui con de brad. de evitat nu se poate. Dl. Sumedenii au fbcut reprezent5"ri ale anunnakkilor care apar avand in varful coifului un con de brad. ir. asemdndtor glandei pineale. Noi. zeita distrugerii in hinduism are pdrul sub forma unui con. or sa apare migene. Vd arr.unnak.Luminitorul trupului este ochiul. Pane.. V-a1i gdndit ce inseamnd toate Oare inaintagii voqtri woiau sd vd lransmitd ceva? A: $i ce vroiau sd ne transmitd? acestea? Dl.. tefi orbi qi progti. $i astfel omul poate accesa forme inalte de congtiinla. Dacd va ii ochiul tdu curat. cecrezi?. tot trupul tdu va fi luminat". pdzitorul lumii de dincolo are in v6rfu1 ldncii. ce va veni sar o sutd se il contrazicd. dar acum este bine ca oamenii sd fie informali gi sd gtie anumite lucruri. Asta vA a$teaptd! Dar pAnd acolo mai aveli un pic de infruntat. Cred cd Asta este motivul pentuu care mulli refuzd sd accepte aceste informalii. Shiva. Ldngi ea se afld un sarcofag. Din pacate acest lucru nu este cunoscut. chiar dacd este zugravit in roz. A: Asta este gi motivul pentru care am inceput sd scriu. Osiris este desenat lin6nd un qarpe in mdnd. Consider cd este de datoria mea sd impdrtdqesc Iumii aceste informalii. stdnd calmd pe canapea gi mdncAnd floricele? A: Eu nu mi mai uit la qtiri.X: Da. Problema este cd voi nu lreli sd le vedeli.rtotdeauna am triit cu speranla cd mAine va fi trai bine. irrtotdeauna in relatare apare cuvAntul normal. Exista informalii peste tot. la baza cdnia se afld inscriplii cuneiforme. Dionisius. A: Muribunde sau nu. zeul babilonian line in mdnd un con..unnak. A: $tiu. doar manipulabili.ki 25 dar cea mai spectaculoasd schimbare va ADN-ului. Omul iqi pierde identitatea de sine gi devine universal..ki yersus An. La fel gi cu Icnomenele extreme care au apArut in ultima perioadd.

Irlgar Cayce.1rrrrrc inima. totul este sd ili dai seama unde este realitatea gi unde este intervenlia umani.. Dar adaugi gi prorocirile unor lrari ini1iali. boli.r'opul final. insi intervine o problemd cdci iqi dau seama c6 nu pot trdi fdr6 noi.r/ez ps niciun argument $tiinlific. Oamenii se vor ridica vibrafional in trup. din ce gtiu gi ce simt.t cnalii pe care vi le-am relatat le vcti auzi dir. au emolii. Este unic in istoria Creatiei. iar desprinderea .unnak. in epoca spirirualitalii. dar sd nu uitiim .I( nc pute[l salva suntem noi ingine. ca si nu mai vorbim de Biblie. se afld pe o curbi ascendentd vibralional. etc. vom avea lipsuri. diu cale . in care sperd sd arragA cAt mai multe suflete.. Va fi o lume condusd tot de ei gi guvernatd tot de legile lor. Probabil cA aceste '. dacA verifici din mai multe surse.rrrr lLln.' Din tot ce gtiu.r ce in ce rnrri dcs. Vanga. Iar daci vezi cA anumite persoane sau grupuri fac relatdri trunchiate sau eronate este bine si le evi1i. . dar nu pot interveni in liberul nostru arbitru. Poate c5. pe care nu are sens sa il relatez.ki lrr caLc se An. etc. restructurdri.ibilitatea si mi ingel. ci din contri atunci va incepe o lume noud. apropierea de Creator. de portaluri. mai ales cd sunt din r c in ce mai disperali. Au fEcut-o de milenii '. De aceea au creat un univers paralel.r(crsta poate fi una grea gi dureroasl. Eu gtiu cd Terra va trece printr-o mare schimbare. ceci sd nu uit6m ce ace$ti anunnakki sunt experli rrr ir irnbina adevdrul cu minciuna. pentru a ajunge acolo trebuie se rerrrrrrfim la vechile paradigme gi cutume. Ei sunt. Am sd vi spun gi ce cred eu despre aceastd intdlnire. existd 1'or.26 An. ci ei au pierdut bitdlia.rrrrintcsc doar cAliva: Nostradamus.. Repet: ce cred eu. Este ceva ce nu s-a mai jdcut $i de aceea suntem asistafi de diverse civilizajii extraterestre. Cu sigurangd este o lume aparent bund. dar am fEcut-o cu un scop anume.ki 27 spune adevlrul sau nu. nu mI lr. pierderi.ki versus An.unnak. Ei trebuie sd plece. Eu cred si revenim. a pdcii gi a rrrbilii. Eu nu spun ca am dreptate. lipsitn de griji.rs gi o noud umanitate.unnak.r rrLr vdd de ce nu ar face-o $i acum. ceea ce vd rog esle ca atunci r irn(l vcti auzi de anumite planuri de salvare. Nu luali de bun nimic ai nu uitali cd singurii r. ---R-estul disculiei a fost unul banal. Sundar Sing. boli. Intr-adever. Fiecare din noi qi ri'1r ll un loc.. rr.ceri. v-am spus 5i repet. tunak. dar cert nu este o lume in care noi si ne putem valorifica potenfele date de Creator. vom rrlra in Epoca de aur. Nu md bazez pe nimic altceva decdt pe feeling-ul meu. Pur qi simplu. Numai ridicAndu-ne vibralia putem crca o rr. Ei au venit sd ne ajute. nu \r(inr sd imi preluaJi ideile.. sA gandifi cu sufletul gi sd faceli ceea ce vi '. ki versus An. ba mai mult. Nu e greu. Eu cred Pemantul. Ceea ce v-am spus este sutd la suta adevdrat. dar cu siguranfd nicio iamd nucleard nu va veni in 2015.

strdini cu fala neagrd". ca aqezare geograficd. Tot ei au fdcut plimele incercdri de irigalii sistematizate in agricultur6.Shumer" indici zona numitd de ei Srrnrerul de Sud. mi-am plopus si aduc cAteva ldmuriri cu privire la tnblilele strmeriene. Babilon. iar hitilii sanhara. Istoria oficiald ne aratd cd sumerienii sunt unul din clc mai vechi popoare ale omenirii gi cd sunt inaintagii rrrcsopotamienilor. Fiecare or ag era vdzut ca un stat gi igi avea propriul rege. Istoricul babilonian Berossus spune ( ir sumerienii erau . pe care le-am avut. literal insemnand poporul cu laJd neagrd.. egiplcnii rnnrcau acest teriloriu sngr. cuvdntul ebraic era ginar. Kig. Se pare cd . (lunoscut ca . Ei sunt cei ce au inventat scrierea cuneiformd qi rrrr construit primele orage civilizate. Sumerienii purtau inilial numele de 'rrrg-giga. N ippur. Numele de .TI in continualea c54ii.. ('rrvintul akkadian . Ninive 9i Assur. printre care: Ur.sumerian" este un nume dat de vechii locuitori ai Mesopotamiei de Sud qi succesorii acestora: rrkl<adienii semitici. inainte de a vd mai relata cAteva irrtilniri la limita credibilildlii.rccstc denumiri pot fi posibile variante ale cuvdntului Srrnrcr sau sumerian.. dar nici rrrrul din ei nu a luat in stipAnire intregul Sumer. Localizarea lor. :rc afld intre fluviile Tigru gi Eufrat actualmente zona lrlkului. rrrr ini{iat primele schimburi comerciale cu alte popoare.. rrrr licut descoperiri in astrologie gi astronomic.leaglnul civilizalici" Sumerul a servit ca loc clc aparilie pentru unele dintre cele mai tirnpurii rrlcziri umane" Dezvoltalea acestora a fost pusd pe seama t .

pAnd in momentul in care descoperirile oficiale .renit qi primele date despre o religie politeistd.untak.An unnak. Sumerienilor li se atribuie descoperirea 1-aptului cd rotii olarului gi tehnologia prelucrdrii metalelor.Hr. Surnerienii fEceau corner{ in piele uriaqe.rpci. r\stl'cl. Sumerienii erau un popor migrator. deoarece sumerienii credeau cd zeii coborau din cer in gapte zile. qeile. Acestc indeletniciri au fbcut ca populajia sd creascd. Zigwatul era impf. care era qi mare preot. a construit atat un sistem de canale ciit gi prirr. zeila .inci. z\stl'el Eridu a avut-o pe EA. Lagaq. In orice caz nu erau autohroni. sistemele de irigajii.Hr. sandalele. iar ENHIL a lbst zeul furtunii in Nippur.rll regald de la Ur au fost descoperite multe obiecte din . piatrd. Erau o populatie indoeuropoand vorbind o limbn aglurir. ziduri. acul.rlrclor curate terestre Ei de snb pirnAnt. ivitd in zona pe la 3500 i..o1'.y An.Hr. de lirnbi semitd. Sumerienii aveau obiceiul de a conslrui un templu in centrul fiecdrui ora$-stat. Umma.lrrt: Ur. carul de luptl. inelele. Nipur. Nippur 'ic pare cA era cel mai imporlant centrul religios gi cultrrral al civilizaliei sumeriene. laceau vase ij.tit in gapte etaje.r. sibiile. urmat apoi de Eridu.rele ora$e-cetdli ale omenirii.. $tim i ir liecare ora$-stat avca propriul lui zeu care era princi1'rrlrrl idol al oraqului. .ki 3 1 civilizafia sunreriani. roata olarulrri. cum era cel din Ur. se pot afla din sludierea operei sumeriene. Arheologii ne explici laptul ci aceasti cuhrrii sumeriani este continuititea celei dinlAi perioade a Ubaidului Timpuriu (5300-4700 i. Ritualul de inmormAntare era complex. Creatori a cclei mai mari civilizatii regionale qi a celei dintai etape istorice..rrnrcnilor invnlAndu-i pe oameni $tiinla. ascmdnltoare Iimbii turce vechi. Poporul sulaerian s-a agczat pe teritoriul acesta gi au inceput sd locuiasci in zonele lertile irigate de rAurile Tigru qi Eufrat. armura. venind posibil din zona stepelor siberiene.lrn " era principala responsabild de binecuvAntdli. ovine qi bovine.. astronomia.t. ei foloseau nigte discuri de lut pentru a r'rrrnpdra diferite bunuri. Uruk. iar altele de la biblioteca construitd de liL'gcle Assurbanipal al Asiriei din secolul 7 i. dalta. obiecte de valoare care ne aratA credinla lor intr-o viald dupd moarte. lnfluen{a culturii sumeriene porne$te din cele douE rrrrri centre cultural-religioase: Eridu in Sud 9i Nippur in Norcl. matematica.ki versus An. in jurul rrrrului 3300 i. Ultcrior.kiyersu. Primele infonna{ii despre aceasE civilizatie care ne-au rtmas pdnd in prezent. ei puneau in mormdnt aldturi de cel decedat uneltc. arta qi scrisul. Nu se cunoagtc cu exactitate locul apariiiei civilizaliei sumeriene. sumerienii au aparut in sudul Mesopotamiei pe la inceputul mileniului al IVlea i.llr.). oficia ceremonii religioase gi efectua sacrificii in templul situat in vdrful tumului. in jurul anului 2000 i. cuiele. Cunogteau lesutul Si oldritul. Trebuie menlionat cd in Sumerul antic cr istau: scrierea. Unele informatii vin de la biblioteca sumerirrnir din Nippur. Zeila . roata. Regele. zeiJa . etc. civiliza{ia sumeriand a fbst absorbitd de citre cea babilonianl. morile.unnak. lurrnaqamentul cailor.ianti. Tot din Sumer rrc-au parr. templele aveau forma unor piramide inalte dcnumite zigurate. '. Practicau agricultura gi cregLcau suine.ki 30 An..rrhcologice vor ardta cA au existat qi alte civilizalii mai r echi de $ase milenii.Hr.unnqk.Hr. Astfel au apdrut numeroase ora$e. in nec. EA era prietena .e lut colorate $i ornamentate cu figuri umane de animale qi pdsiri gi stdpdneau metoda topirii metalelor. trebuie si acceptAm varianta cercetrrlor-ilor qi sd ii considerim pe sumerieni ca fiind primii rrrtcmeietori ai civilizalici pe Terra. harponul.ru qi lapislazuli. Multe din obiceiurile qi caracteristicile ale popoarelor rrl'liadiene gi sumeriene le aflim din scrierile cuneiforme lrL care le gdsim tipdrite pe tAblile de ceramicd. calenda- rclc.

zeila apei.e duCeau la un sincretism politic ai totodatA religios' Cirtre secolul XXIII i. Temple inchinate zeilor erau intAlnite in toate oragele Sumerienilor. precum zeul soarelui gi al apei. .rLlirclieni.el era ajutorul regilor $i un mare viteaz. Putem spune cd sumerienii aveau peste 60 de zcitdli. imbrdcdminte. Ea . Oamenii aduceau uneori ca jertfi vegetale. Arheologii au explicat cA toatd societatea cra construitl pe o culturd gi religie animistd. ki An. Inanna . rege in frunte qi o zeitate supremi. Dupd sumerieni au urmat babilonienii carc au triit in jurul rAului Eufrat.ri. 'ril$ului l)cseori bdtdliile care se dddeau intre aceste ora. cucereqte intreaga o transformd in 1. triburile sumeriene au existat ca popor in paftea de sud a vdii Eufratului.rrblbil oraqul Bagdad care era numit de Agade.ki versus Art.'Capitala rrrpcriului pe care l-a ridicat Sargon (2371-2316) a fost l. \15-2279 i. Aceste certuri dintre . Aceste inscriplii arata cd acest oraS incd din timpuri foarlc vecl. Ninhursag .unnak.Hr.zeul soarelui . Shamash . formAnd o singuri r rr ilizalie. ceea ce il caracterizeazd ca un 'Iimp rr)parrat inlelept gi un br-ur conducdlol militaro-politic. L)in1re cele mai importante oraqe sumeriene amintim gi acltninistrativ-politice.rrrncriand. Este important de menfionat cd cosmologia lor suslinea cd pamantul a iesit de sub apele cele mari formdn l uscatul de azi. Nanna(Sin) era zeul lunii. Rugdciunile erau deseori inso{ite de sacrificii animale.kiversus An. cu o singuri limbd. stabilegte noua capitald la Agade $i oraq al lurrii Populalia.cnrne vizibile de declin 9i nu se mai putea apdra de rrrvaziile strdine. o va inlocui pe cea '. r'l mai puternic Ai mai bogat . supranutnit cel Mare. iar lara se va numi Sumer-Akkad.e erau ilc ordin politic. . legume. Eridu el'a un orag port gi avea astfel posibilitatea unei mai bune interacliuni cu celelalte popoare deoarece lbcea comer! cu ele. care a dat legi privitoare la orga. Dc acum inainte sunt cunosculi ca rrr singur popor. limba akkadianS. Fiecare ora$ a avut propriul lui zeu suprem. fiecare ora$ avea un templu cu un mare preot. parfumuri.zeifa f'ertililafii $i a dragostei. astfel ci regele semit Sargon I (circa . Anu era zeul cerului gi era considerat zeul-zetlor. Hammurabi a unit aceste lrrruturi qi a infiiniat Imperiul Babilonian printr-o uniune '. etc.32 An unnak.zeul aerului .'izare qi administrare.rrii.'ra. unnqk.. Dupd cum am mai spus. Enlil .FIr. Nu mai putin important a fost rcgcle Nammu din Ur. ridicdnd astfel standardul vielii ( Ur. le .zeila-mamd. puterea Sumerului dddea '. Istoricii afirmi cd aproximativ cu 3000 de ani inaintea cre$tinismului gi a civilizajiei cregtine. Ora$ul Nippur nu gi-a impus hegemonia politicd ci a dominat spiritual celelalte ora$e. Existau qi alte temple pentru celelalte zeitAfi dar templul principal catacleriza zeitatea supremi din acel orag. semitd. economic Ai religios.ttnnak ki 33 Oarnenii din Eridu aveau astfel de la zeila EA un set de reguli care trebuia respectat de intregul orat.). Inscriptiile Lugal-Zage-Si 9i Lugal-Kigub-Nidudu ne of'erd o perspectivi interesantA asupra acestei cetdli. inainte de a veni sumerienii cra un ora$ rcligios in care se venerau zei.r rrncrieno-akkadiani.Hr. Hammurabi a fost regele care a oferit poporrrlrri uu set de reguli.rrncstccatd din nou cu invadatorii va lua numele de . l'rin anii 1958-1916 i.

Au dezvoltat aritmetica folosind numere diI-eri1e ficdnd calcule in baza 10 gi 6. care au venit pe pimdnt gi au creat rasa umand. istoric qi poliglot. Sumerul a avut o mare influenli asupra celor. cei care au venit din cer pe pdmdnt. datoritd lungii perioade pe care o acoperd. preponderent din lut gi piatrd. Aceasta ar fi istoria oficiald. Acest lucru se datoreazd faptului cd ele contravin versiunii oficiale. Au inventat formaliile niilitare gi au creat aga numitele infanterii. atat din punct de vedere istoric.Ele sunt considerate ca fiind ur. Ceea ce este insi important Si interesant de aprofundat este Lista Sumeriand a Zeilor gi Zeilelor.unnak ki versus An unnuk ki 35 de 1000 de ani Babilonul a dominat situalia in lumea dintre cele 2 riAuri gi chiar mai mult $i mai departe. religioasi Ei politice din acea perioadd. cuvAnt al cdrui traducere uzuald este cea de uria$i.unnak. comunitatea gtiinlificd a respins aceste informalii intAlnite apoi in astronomia Greciei antice. poafii nume sumeriene. a ajuns la concluzia cd aceastd civilizatie sumeriand a fost un <dar al zeilor>.in traducere. sociald. Cu toate cd anumite voci au afimrat ca ele sunt reale qi trebuiesc acceptate. efectuate de Sir Lavard din Telloh.unnak.ra din cele mai mari descoperiri arheologice din istoria afla intreaga istorie a Sumerului.ki yersus An. De aceea arheologii afirma ci sumerienii sunt lea_ gdnul civilizaliei. printrc consideranduJe neverosimile. a Sumerului. care se v[d cu ochiul liber. care ui. Aceastd listd se afli gravatd pe o multitudine de tdblile de lut qi sigilii de piatrd qi cuprinde o perioadd de aproximativ 400. ir i cele $i c i arheologice. primelc 5 pla_ nete.ki An. Sitchin spune ci acegti zei au sosit de pe o pianetd numi6 Nibiru sau Planeta Incrucigdrii. ele continua sA fie ignorate gi excluse din istoria oficiald. care a studiat ani la rind aceste texte $i care.000 de ani. pe care se tradus decAt foarte pufine. Nu putem sd nu facem o corelafie cu religia oficiald qi anume cu faptul cd in Genezd apar niqte personaje ce sunt numite Nefilimi. Majoritatea acestora fac referire la situalia economicd. cavalerii gi divizia de arcagi. cAt qi religios. Ei igi bazeazd argumenta{ia gi pe faptul cd conducdtorii sunt descrigi ca fiind zei sau nemuritori. Din pdcate nu s_au . dar degi au trecut peste 150 de ani de la aceste evenimente. Cel mai important apdrAtor gi traducitor al acestor scrieri este reputatul savant Zecharia Sitchin. prczcntatd succint. Sumerienii in ocazia acestor gantiere s-au g5sit aproximativ 250.ki .000 de ta-blifc ai cilindri. carc au 1bsr aceste inscrisuri sumeriene zeii sunt nurnili An. pe care asirienii gi babilonienii o numeau Marduk.unnak. in urma unor argumente coerente.lalte cul_ umanitdlii. Mitologia sumeriand afirme ce au existat o serie de zei gi zei1e.34 An. dar a cdrui interpretare corectd ar fi: cei care au venitjos. buni sau rii.

dc pdui Ia 500.i sciura ci nu pot lace munca. cre6nd astl'el Homo Sapicus. Enik implcuni cu Ninl-rursag sau Ninti sc pare ci au fost cei care i-au creat pe oameni. 1'ac lef'erire la anumite recipientc in care au fost crcali eurbrionii.runnakki cu cele ale baqtinaqilor. ei avintl tiiblilc cu rcltrezenldri ale sistcnrului solar gi al planctclor. Sc pzrrc ci aulul lc cra necesar la refacerea atmoslbr. zond numitd de sumerieni AB. au conrbinat ADN-ul lor cu ccl al lui Homo Ercctus.c'l'iamat gi una din Lunile planetei Nibiru. Scene cu muls dirl Tcmplul lui Ninhursag .nite reprezentiri ea apare ca llind o femeie insit'cinatd. De aceca au vcnit aici. in truduccrea lui Sitchin. Asta ar insemna aproximativ 411. nelireqti pentru r.juns pe pdrnAnt cu 120 dc SAI{ inaintea potopului.s )n unnak.rr 600 s-atr strbilit pe Terta. astronomia. ba rnai mult. agticultura. planeta Nibiru ar li cauzat.ul argunlent care se poate aduce este 1'aptul cir surr. canalizarc.ccc prirr sistcnrul noslru solar odatn la 3. Singur. Se pare ci ccntura de aslcroizi dintre Marle gi . la inceputul lbrmiu ii sistemului solar.ZU. Nihursag.600 de ani. Tnblilele descriu modul in caic au fost combinate gcnele Ar.td ueobi$nuite cuno$tiutc clc astronomie.600 de ani pdrndnteni gi ci orbita accstui astru ar incepe undeva intre Jupiter si Ma e $i s-ar extinde departe in spafiul cosmic.lupiter a apdrut ca urmare a ciocnirii clintt.czcntiu-i in care slmt desenate corect poziliilc. Sitchin crede ci acegti zei aveau viafa foar. care erau fii conducdtorului suprem al celor de pe Nibiru' numit Anu. etc. Locuitorii de atr:nci ai zonei sumeriene au fost prilrlii carc au interaclionat cu ei $i tot ei au lost cei cdrora cle-a lungul timpului lc-au tbst dezviluile informa{ii privind sistemul solar. insi dr-rpir o perioadi. Inilial au lbst 900 de colonizatori. Se pare c5 in misiunea lor de a cduta aur ei au mai aterizat gi pe alte corpuri ceregti cum ar fi l. oonstructia de olaqe. intrucAt aceasta se deteriorase. numit Planeta X. iar sumcricnii itu numit accasli perioadi uu SAR.ahmtt (Marte) 9i Luna.rlbrrn calculelor acestora Nibiru tr. rcpr.tia au vcnit pe Terra cu scopul de a ciuta aur.irrca 1i orbitele acestota. degi Enlil s-a opus cu vehctnenfd. rnir.ei dc pc plancta lor. au construi[ mine situate in priucipal in zrctualul Zim_ lrabwc.000 an j.ltratia ci anunnakki au a. Tot cl spunc ca acc. insi nu mai cxisti nicio o altd dovadi care si sustind aceasti ipotczij. Pe tnblile gisint alir.(c lulrgii. au licut baze intlc actualele Iran gi Irak. dar tlo.i6 An ttnnuk kiyersut /n unruft-kr An unuA At t'erttr. dar totoda.Ai 37 credeau ca aceastA planete are o orbitd elipticd de 3. Acest cataclisrn cste descris in amdnunt pe cdteva tibli!e. In prezent s-a idcntificat un corp ceresc..tinte medicale $i apal'e deseori in reprezenldrilc sutneriene sub fonna unei po^tcoave cu ajuLorul careia sc tlia cordonul ombilical. Ninti sau Ninkharsag cste descrisa ca avAnd vastc ctu'Io.rcricnii avearr ample. distrugcrca unci planete nurlitd Tiamat. Cor. Anunnakki aveall ca gi conducatori pe Enlil 9i Enik.tea perioadd. In anur. dindu-q.000 de ani pdmdnteni. care este situat dincolo de Pluto gi care se pare cA face parle din sistemr-rl nostru solar.

nllriul.tiinla dcmonslreazi cd acum 115.yus An unnak ki An. asupra ADN-ului uman.ioi au lbst cei clrc i-att trrmis pe liliil qi Enik. etc. Nagterca primului om. conllict in care Enki a {inut partea rasei nou crelte.An unnak ki ver.nai descriu faptul ci oamenii au primit posibiliratea pr'ocrccrii. Ace$tia siiteau in cerul lor gi venearr in vizita pe E.DU doar rareori. si guvernezc pr'u.i la nilologia grcaca Isis.n .rlil gi linki. dupi nrulte combinalii qi incerciri cquatc. intr-m final. oare erau fraii vitregi. Pe tablilele sumericne apar numele gi ierarhia zeilor anunnakki. Barati. primul Flon.ro Sapiens. Tiblilclc r. Astfel: tatdl zcilor se nurnea AN (cer) iar uizrma lor ANTU. Sc i)are ca acesta a fbst declanqatorul uuui conllict tnajor ir-lre Er.liica. Se parc ca ruegri .LU.a se facc cd au apdrut creatur:i cu diverse defecte sau hibrizi. iar daci nc gdndir. Dc altl'el atit legendele sumcrierre ci1 qi lcxtcle Vedicc povcstcsc dcspre cont'ilicte pennancntc ilr ldndul zcilor.umtrk kiversus An unnak ki 39 ljiterior aceasta devine zeita lnarni $i o re-qasim in cliverse religii sub I-elurite rlume ca: regina Scmilanida. 1'ot .000 de ani. in conlbrmitate cu textelc sumcricne [-ulu a avut ca mami o t-emeie din A. iar accst ilrcru a dus la o erplozie dernograticir. Tdblitele ne spun ci in thzele iniliale s-a incercat conbinare a ADN-ului zeilor cu l^eluritele vietiti existcnlc pe 'l'erra la acel rnoment. rivali. Ulterior aceqtia au devenit din fia1i.000 de trni s-a produs o noui intervenlie. Se pot obseNa vasele de laborator gi Pomul Vielii . iar descopeliri recente arat[ ci Homo Sapiens a apdrut pentru prima oxril acoio. inapli in a muusi. [itiinla confirmi cA noi am avut acela$i stritno$ teminin care a lriit in Africa acum 150-300. la fel de bruscd ca prima. A. in urma chreia a apirut I{omci Sapiens Sapiens. au descopelit formula corecti gi astl'el s-a niscut LU.RI.

Arlelacte aflatc la British Museum . care exploda la cel mai mic incident.nr aceea$i stare conllictuale la nivelul zeilor.ki versus An unnuk.10 An unnak kirersus An unnak.ki 41 observf.ki An unnuk.

Ei i-au ardtat cum <sd vadd uleiul pe apdD gi multe alte secrete. pedepsindu-i astl'el pe cei rdi. El avea puterea crealiei gi puterea distrugerii. Enlil gi Enik. se regisesc numele aceloragi zeitdqi. dumnezeu din cer. alteori ar-r cap gi aripi de pdsdri $i adesea au aspect de reptilS. Interesant este f'aptul cd in texul tAblilelor. ki yersus An. An unnak ki 43 Zeii sumerieni sunt descri$i ca avand mai multe infEtigiri. Uneori sunt ununoizi. pe parcursul a mai nulte sute de mii de ani. Cel mai important zeu era Anu. Aceastd r-rltimd reprezentare apare in special in imaginile in care acegtia sunt descrigi ca iiind razboinici. stAnd in fata unei plante. adicd cei puri. care se traduce din acadiand ca mlre!. Nu are sens si intrdm in amanunt in aceste descrieri. Termenul lblosit este ELU. in traducere cel venit din cer. care a fost indrbgit de Anu. textele sumeriene impart istoria in doud pdrli: inainte qi dupd Potop. Ei spun ci dupi ce apele s-au retras anurnakki au decis cd au fost prea mdreli (in sensul de buni) pentru umanitate. Apoi i-au dat 'l-dblija Divind care conlinea secretele Cerului gi ale PdmAntului. . ci DIN. un prin! din Sippar. rege al zeilor.GIR.rranki. El a lost adus de Shamas la adunarea zeilor. Se pare cd a existat un potop care a verrit gi a distrus ceea ce creaserd anunnakki. regdsindu-se in arnbele scrieri. strdlucitori. Zeu cu gdleata de apd gi con Zeu sumerian cu gdleatd qi con. Aceste tipare sunt rcpetitivc qi se regdsesc pretutindeni. Inflormaliile se gdsesc qi pot fi accesate. stdpAnul constelaliilor. Dacd suprapunem informaliile tlbli{elor peste cele din Biblie vedem cd anurnite idei corespund.12 An unnak. Pe una din tiblije apare Enmedr. Este important de menlionat cf. Sumerienii nu i-au munit dumnezei pe anunnakki. Tot ei l-au invetat cum sd facd calcule matematice. spiritelor $i demonilor gi care locuia in cele mai inalte zone din cer. El a fost latdl lui Anunnaku.unnak ki An unnulLki versul.

rilltatcil oalltcnilor s-a nrarit pc palutitlt li cil toate culielelc.i ncrcugitclc pcrsonalc ca liind rdsplata propliilol laptc.i tt. loatc s-aLr stiirs . 1i-aLr rlcs clirltrc clc solii.i uccasta s-.rli.rt atet de mult. c:lci Lni parc rdu ci lc-am licr.i s-a innrultit I'ourle llrr.clulti cc tl inccput a se inn. l-a pirrut rau $i s-a ciit Dumnezeu cii a licur llc onr pc pdnidllt. $i a zis Don. $i a acopcrit alla to!i muntii cei inalti. .hrt.alzlltLl ci llicele oautcuilor sunt 1r'umolsc.rrzcci de nopli gi s-a inurLrllit apa gi a ridicat corabia .tal.000 i. $i a crcscut apa utercu. Astl'et s-a rliscut crcdinla ca dacd iji dispretuiai sau jutlccai clurnnezeul acesra ili rLducea boli. Tot la sumcricni aparc idcca ca un copil se lla$te tlcja plcirtos gi ci orice sulbLinlir esle dari pe me|it qi ci tre buic mullnnit pcntnl cir.rnul: .i dor-inrelc inintii lol sLtnl itrrhclttatc Ia tiru iI toale zilejc.i de aceea alribuiau e.c 1. Ici colo lipar noi descopelili.rtul. iuciit a acopcrir toti muntii cci inalti.rhrit. care a clistms roate agezdrile cxisteutc.r fiirtlrt cerc se al1it |i. calc erau sub cer.i ii Iot piimir.rc . In tnblilclc suurcLicne se po\'eslegle cum anunnakki au pii-iisit piinranlul in navclc lor in tinrlr ce intreg reritoriul ela acopclit dc apri llxista in prezenl dolezi geologice calc coutinnii cir acur.I+. Surncricnii atribuiau calitilti r-rnxne zeilor gi astfel avcm inforr. $i a spolit apa pc pirntir.Pietde-voi de pe fa(a plimintului pe olnul pe carrc l-am litcLrtl De la om piiui la dobitoc qi clc la tilitoarc pilnir la pdsarilc cerului. dor-llzcci dc ani!" ht vLenrca acccu s-au ivil pc pimlnt ur. pentnl cli strnt nnnrai trLrp.xrLr." Potopul a !inu1 pc pimiint patruzcci de zilc 1i l.. .rcea zoni geografica ploilc crau rare . anirnalele. pc fcra s-a nroclus o catastloti.. lii rrt .i apdrcau ir. de la onr pinir ia r.utezeu incepuscrir a intla la liicelc oatucnilor $i accstea inccpuserii a lc nagtc 1ii: accatia sunt r cstitii \ itcii Cin vcchime.ll 1tt ututtk Ai t !t st!r tit unjtttii Ii 1l tr:'tt.i (nclilinti). sufelir.rr 1. fiarelc. care pe cine ii voit. pdnriint $i corabia sc puI1a ltc deasupra apci. 'l'oatc cclc tlc 1tt. I)ccr zilclc lor si ntai ile o. tlovezi ale unor civilizatii avanslrtc.Nu va rdmdne Dubul N4cu prrrrrlca in ounrerrii acestia.r liiii lui Durrrnczcu.rt.iulli oalllenii pe llaullint li s-aLr [liscul llicc. toate victrilile cc tr)i$Ullau 1tc piunint qr toli oamenii.rundatii acestea elarr pr-lse pe seanla Lrnui der. Tot pe acestc tablilc grisim inlorrnafii cu privile la thptul cd sumerienii iEi vcclcar-r zeii ca flind buni gi puternici .n apioxinrativ I 1.cclrlilc q. dar care nu sunt luate in seami.non care triia in Collirl Pcrsic qi calc sc rizbnna pc ei.i ci atunci cind ploLra .r a limas nurnai Noc qi cc cra cu cl in colabie Iar apa a crescLll u)elcu pc piuniut. L)al l)orlnLrl DurnnezcLr a zis: .tnrti ki +i llr.irrtu lLli. zeiia celelielor'.r!.r. su1f. Virztintl insi l)ontnrrl I)trtlrriczcu cf. Geneza Dc altfel daca ar li sir ccrcctiiur lcgcndclc qi miturilc c\istelrte pe intr-eg phmintLrl am lcaliza cd pretutindeni lpare ideea de potop.:le prc pirrr. Din scrieri alliln cd in . \.. $i a rnnrit tot tntpul ce sc lllifcr pc llinrint: pirsirrile. r-idicintlu-sc cu ciucisplczccc coti tlai sus c1e ei. citc aveau suflare de viatir in iriir"ilc lor arr nruiil irrillrt JcrrsrrPnr pirnt. dczaslrc.nalii dcsprc to( lLlul dc conllictc cum ar fi ccl lupirut intre zeul bovinelol Lalral si sola lui.ia. tot voi picrdc. lriri crr scau'r:i rlc cind liii lui Dur.Lrscat.rrtoc 5i pinir la tillrloarc gi 1rilni la pdsdrile cent[Li.o sulir cincizeci de $i aqa s-a slins loalal zilc.

zeul verii.46 An. Ea se numea Nin-Ti. Sd fie acesta oare o asemdnare cu biblica Eva? Basorelief aflat la British Museum .4n unnak. Apare apoi o ceartA intre Emesh. Se pare cd acegti zei erau gelogi $i vroiau sA fie laudali in permanentA. care era responsabil cu nagterile Ei roditul.r conflict . in traducclo doamna coastd. clorindu-i ca opt pirli din corpul lui sd se imboindveascA.unnak kirersus . intr-un linal lui Nihursag i s-a {Ecul mila qi s-a intors sd il insdndtogeascd. Una din zonele af'ectate a lbst o coasri. Ea a creat opl divinitdfi care sd il vindece. iar Enik s-a imbolndvit.unnqk. nurnit gridina divini qi ar fi declangat astfel luria zei[ei.ki An unnak. rAspunzdtor de flora.ki 47 Ashnar.ki versus An. ora$e $i ternple $i Eten. zeul iernii. Aceasta la blestemat. constluclii. din care una a lbst ticutrl special pentru coasta bolnavd. Acesta se pare cd ar 1l mdncat opt plantq crescute intr-un loc special. De asemenea a existat ur.i intre Enik qi Ninhursag (doamna care dd via[d).

rn (lc lcLt !.(.its ltt t ttk Ai iit ttnntk Ai tet sus .dzut cil ljilt(l nisl)Lln.ior zcita p.iu.uL se $lie cal u llut o liieii .l l)ltrer171 qlj.tli ki rtt '.\ccasla a tlcvcnit ullcr./iitof dc llntani.epr. l:a o r.:loi cci.eirlc.r-ziltl pe \ilrLrr. .1tt trrrtttk ki -19 :.. l9(X)-235(l i.u .i irn liu crr ]:nr(. lialele ci pc ltLll'lc 1\iinLlrta a lbst r..l Ir. giisital in i ll-.i tllllLlrllt rJr: lcuijititile t]tr(l.Lri. iirr.srrr . l'r'cscu din crrpi'tl.l$urilor.'iI e csle lel)rczcltlati ltnnlL-Lllt vLtllur crt c. l._-FF +8 lit trttr.riu(lc in ghcarc . Nihulsas cste nriniti pi N initi-ckrrrlrr rr \ ie tii s:ur \lrrrrrrni .. I)csrrre N"iltLtr:. casci salc crr apa (sintbolizinil cirsrr llilsterii) /\l):.

.50 '!tt ttnnttl ki vtr.l cea a caducculLli.l rrrr zr'Lr trl v.1. Anu il cletroneazd pe Alalu 9i ajrmge cu ajutorul unei nave pe Terra. lLri principal se nurlea I.nerian ) cum sA iqi construiascl o barcil spl c a se sllvir pe cl . o localitate situati in zona vilii liutl'a. care liolirdse sir dislr'ugl unianitatcar.\R. Tiblitcle :.r.rttt .ri. in alhra acestor principali zei. Pcrioada domniei lui Enik sc inlindc pc 120 S. casa sumerienc rnai gisim rclatiri $i despre alte zeitafi.. Impor(ilnl cslc lirptul ci Iinik apare intotdeauna ca protector $i in\ irlrtr)r irl ortrcnirii 5i cste vdzut ca fiind crcatorul omului.. fi /i:.1n unnak kr 5l zeilol. Consider ci este impofiant si amintim cronologia evenimentelor.I{r.riii. in tiblilele Evenimcnte inaintc de Potop 450. in traducere casa din strirlirnrlul apci sc al)a in Eridu.ittulrri sar-r al clominaliei.000 i.cutloscut ca fi ind invenlatolul ldrnicopnlui. llnrk s-a inrprcunal i. apare adcsea reprczcn'. imagine lbar'lc xscDrinitoare cu cea a li AND-ului uman $i cr. Aceasta hrsi l-a r:rmat in pribegic ai i-a niscut patru copii.i cu accasta $i astt'el s-a r. Enlil estc descris t lr lirrr. stabilitd de Sitchin. )/ -.i familia lr.. Aici gisegte zdc[mintc dc aur gi realizeazi ci acestca pot li folosilc sprc a salva atmos['era planetei sale. aa_ 1l [n rcprezentili [r. \:. in urma tradtrceri tablitelor. Atmosfera planetei Nibiru itrcepe si se deteriorezc ai dcvine astfel ostild viefii. pentru cd ar fi violat o fata pe ntrrne Ninlil..i tulLri. ficcarc av6nd uu rol binestabilit in ierarhia exis1eu1f.us .VIUN.lrnAntLilui $i cstL.-ENGIJR-RA.rdscut Uttr.prrrr . qi l-a invilat pc Ziusutlla ( Noc sur. Enlil cstc vazut ca fiind stlpinul p. Pc tabiile se allir 'femlrlul laptr-rl cir el a slidat Consiliul Conduciitor al Anrunakkilor'.prt tltrr rrl lr lirst tlrrnctit clin D]l.1n ttnnul li An tunak kiver:.:. Sprt tleoscbilc dc liatclc siru Enik.1r1 dc doi ferpi care sc iucolicesc. pcnlru cir o vedca ca liind o creatie impcrf'ecti. simbol fblosit consernnat in prczcnt de mcdicina. Sc nrai qtie despre Eriik ci a avul un copil cu llica sl cllc ir dat na$tcre unei l'ete pe nume Nikurra.

i (. dar din categoria celor ce aveau pdrinli aml.000 0 noud cra glaciarai se abate asnpra Pdmdntului. in acclaqi timp Enlil aduce lucrdtori primitivi irr Edin din Mesopotamia. 100 000 Clima incepe sI i"si 1syi61. Amuurakki sosesc pe pdmant in numdr mare. Ann este atacat de nepotul lui Alalr-r. grea pe care o depmeau puqi in Productia de aur incepe sd scadi. Metalul cra r. IIorno Sapiens a lbst creat avAnd posibilitatea procleerii qi de aceea a inceput si se innrulleasci.000 in sudul Mesopotamiei existau gapte localilirti clczvoltate. care este fiul lui Anu. De aceea se gdndesc s5 creezc lucritori. Minereurile el.cnlrul Metalr. Acest htcm face ca viata sd regreseze. 200. Pe Pdrnint estc atit de frig incit doar omui Cro-Magnon supravieluiegte. Enik qi Ninhursag se decid sd pund noi conducitori in Shuruuppak.rr.000 Igigi il sprijind pe nepotul lui Alalu iar acesta incearci. Primi lucrdtoli oblinuli prin rnanipulare genetica au avut la baza ADN-ul unci fcmele de maimut5. Ea era doctor gi avea gi rang conducdtor. Acest lucm il infurie pe Enlil. Ei sur.urakki.ttnnak k[ versus An ttnnak ki 53 Anunnakki aterizeazE pe Terra gi iqi stabilesc baza la Eridu.000 in minc.ral<ki se rdzvritesc dcoarece nu le convenca munca PimAntul incepe sd devind ospitalier datorit[ climei care devenise mai blAndd. pe orbita. Totodatd il nume$te pe Ilnlil coordonator al misiunii Tena.rrgic din Shunupak.alrnat gi apoi trirnis in sus. Ccle rnai importante erau: un port spatial in Sippar. in momentul in care vroia sir pdriscascd Terra. 380. Fiicele oarnenilor care erau deosebit de fiumoase srult ravnitc de cdtre anunnakki. cu intenfia de a extrage aur din Golful persic. irnpreund cu el soseqte gi fiul lui. Odatd ajuns aici.r navcle care soseau regulal de pe Nibiru. 49.Afiica cu ajutor:ul unor ltave. De aici cra incdrcat ir.000 Cerltrul de Contlol al Misiunii din Nippur \. Enik Ei Ninhursag se vdci situa{ia de a gdsi alti rnuncitori. care se hotdri$1e sd distrugd inlreaga populaJie.000 Asqrra Pimintulni se abate o noul erd glaciard. Anu hoterA$te ca exploatarea minierl s[ aibd loc in Afiica.rt puqi la nrunci in locul amrmrakkitor. Enlil.au hanspor[ate din . 430. Dnlililii cdgtigd intr-un final rdzboiul impotriva zeilor.000 An unnak kiversus An. 41 6. r\ce$tia au fbst prirnii Homo Sapiens. Acest lucru il enen'eazd pe Enli[75. Igigi erzr rispunzirkrr de trirniterea produsului f init. . Acegtia incep si se cupleze cu ele. 400.000 300. s[ ia PimAntr"rl in stapdnire.52 445. Ei sunt conduqi de Enik. incdlzindu-se. Ei sunt condugi de sora vitrcgi a lui Enik.000 Anur. Ei ii aleg din rAndul oamenilor. Enik este trimis in Africa. iar accst lucru il detcrmind pe Anu sir vind pe PdurAnt.unnqk kr An.

. Cu aceastd ocazie se construie$te oragul Uruk.000 Enlil ipi dd seama ce se va produce o catastrofE globald odatd cu trecerea planetei Nibiru prin apropierea Pdmrintului. ki yersus An. Dupd ce apele au inceput sd se retraga. 10.An. pe nume Horus. Este nomentul in care incepe perioada neolitici. Apele se revarsi asupra pdmdntului. fiul lui linik. Conducerea Egiptului este preluata de urmaqii lui Thoth. Seth reuqeqte sA scape refugiindu-se in Asia. irnparte domnia Egiptului intre Osiris gi Seth.tlr. Enik nu poate respecta promisiunea gi 11. Ninhursag orgu'izeart o conf-erinfi de pace. Valul uriag ce urma si se plopage pe Tena avea sa ii ducd planul la bun sfdrqit. Enik intervine 9i el.970 Fiul lui Osiris. ii a-iutd flcdnd stdvilare gi secdnd rdurile spre a le ol'cri teren Urmagii lui Enlil nu sunt de acord cu faptul cd descendentii lui Enik controlau toate zonele de zbor qi de aceea iniliazi un al doilea rlzboi al piramidelor. viitorul Ierusalim. in port pentnr navele spatiale.500 Descendenlii lui Ziusudra primesc lrei linuturi unde si igi desfEgoare activitatea.s00 La por{ile facilitdlilor spafiale sunt construite turnuri de veghe. Primele orage construite sunt Eridu 9i Nippur. 3. ki 13. Anunnakki dezvdluie oamenilor noi cturogtinle. Evenimentc dupl Potop Seth il captureazi pe Osiris.800 ferlil. Unul dintre acestea se afla in Jericho. unn ak. Anunnakki consh'uiesc un Centru de Control pe muntele Moriah. Anurnakki urmdresc intreaga scend de la bordul navei lor.6'10 i. 8. dupd care il omoari tiindu-l in bucdli. Peninsula Sinai este transformatf.unnak. Anu vine in vizite pe Terra. Enlil accepti ca populafia rAmasd sd primeascd urelte qi semin[e. unnak ki An. Se construie$te Heliopolisul. iqi rdzbund tatdl inifiind primul r[zboi al pirarnidelor. pe nume Ra/Marduck. Egiptul este condus de semizei. Este momentul in cate apare civilizalia. iar templul acestui ora$ este inchinat zeilei Inamra. Ninurta. Ninurta cdgtigd bdtdlia qi goleqte piramidele de echipament.Marduk igi pierde puterea.400 Este o perioadl a pdcii. El ii pune pe anunnakki sd jure cd nu vor divulga oarnenilor aceastd informafie. 8.000 il invald pe Ziusudra cunl sd i$i construiascd o barcd sigurl. IEcdnd valea Nilului cultivabild. cultive mai intAi in zonele inalte. 7. Anunnakki se hotlrdsc sd inliinleze din nou oragele zeilor in Sumer. Dinastia Ra. care era nepoata lui Anu. Oamenii incep sf. Enik ii invald cum sd dornesticeascd animalele. 9. 8. Preia apoi rolul de conducdtor al Nilului.780 Primul ndscut al lui Enik. El ia peninsula Sinai qi Canaan-ul.ki versus An unnqk.

Gudea este aj utat de Thoth sd construiascd un ziggurat in onoarea Ninurtei. 100-3. cel care o tr6.3r6 Sargon. dar reuqegte sd scape printr.dase pe Inanna este arestat gi apoi ucis din gregeald. fratele lui Thoth.. Acesta reu$e$te cu ajutorul Inannei sd intre in Egipt prin peninsula Sinai. gtergAndu-l de pe fala pAmantului. Civilizalia inainteazd ajungdnd in a doua regiune. 2. Pleacd apoi in exil. Babilonul este proclamat de cdtre Marduk ca fiind . Ninr-uta face prima capitald la Kish.un tunel..ki versus An unnak. in Nippur apare calendmul. Mesopotamia. 3. Inanna reuqe$te sd scape. iar anunnakki reugesc sd anestece lirnbile oamenilor. Civilizalia incepe sd se rdspdndeascd gi in alara Sumer./Marduk. 2. spre al convinge sd pdrdseascd Mesopotamia. Acesta cste momentul in care valea Indus incepe sd se ctvllizeze. tat[l lui Abraham se nagte intr-o familie de inalli preoli. ocazie cu care capitala se mutA.unnak. Marduk este zidit de viu in marea piramida.900 Conducerea Sumerului este preluatd de Erech.371 Inanna se indrlgosteqte de Sham-r-Kin (Sargon). care se sfdrgesc odatd cu instalarea unui faraon.56 An.unnak.ki 57 Regi pc 3'160 Plmint Oamenilor le-a fost datd conducerea. desa- cralizeazd pdmdntul Babilonului. pleacd din Africa. 2. Acesta i$i stabilegte capitala la Agade. Thoth a fost dat jos de pe tron de cdtre Ra.poarta zcilor'. Conflictul dintre Inanna qi Marduk capAd amploare qi ia sfdrqit doar in momentul in care Nergal. Acesta este momentul nagterii imperiului akkadian. 2. Dumuzi.3 50 2.ului. Marii amrnnakki atacd Agade. fratele lui Marduk. Grupiri loiale lui Eniil gi Ninurta ocupd Sumerul qi Akkad.291 Tronul din Akkad este ocupat de Natam-Sin. Nanam-Sin sfideazi Nippurul. 3450 Nannar/Sin preia conducerea in Sumer.ki yersus An unnakki An. Sunt ani de haos. 2.193 Este anul in care Terah. Acum are loc cunoscutul incident de la turnul din Babel. cdruia Inanna ii dd putere peste a treia regiune. vrdnd sd stdpaneascd cele patru regiuni.650 Regatul Sumerului incepe sd se destrame. .220 2. 2. Enlil igi dd seama cd oamenii sunt din ce in ce mai greu de condus.255 Inanna preia puterea in Civilizalia Sumerylui explodeazd graJie unor conducitori abili din Lagash.

Lupta se extinde cltre centrul Mesopotamiei. 2.055 Nannar ii ordona lui Shulgi sd trimitd rrupe clamite pentru a stopa revolta din oragelc canaanire. formeazd coalilia regilor din est gi orguizeazd o expedifie militard in Canaan 9i Sinai. El se indrdgostegte de Inana qi devine iubitul acesteia.038 in timp ce imperiul se destramS. insolit de mai multe trupe.180 A n. Ur_ Amar-Sin. 2. cunoscut din Biblie ca Amraphel. care ii erau loiali lui Ra.123 in Nippur 2.041 Amar-Sin. Tatll lui Abraham.029 Ibbi-Sin il inlocuiegte pe Shu-Sin. il inlocuieqte 2.024 Marduk intrd in Sumer gi se inscduneazi in Babilon. Marduk se mutd in linutul hitililor.113 se na$te Abraham. Abraham le blocheazd accesul la intrarea in portul spafial. Oamenii sunt convingi cd omordrea lui a lbst aranjatl de Anr-r gi lurlil. Terah. ki yersus An. Terah pleacd impreund cu f'amilia sa in Harran. Fiul lui Marduk obfine adepJi.ki An unnuk kiversus An.080 Enlil ii incredinleazd lui Nannar. din Asia de Vest.unnqk. 2.unnak. 2. 2. Imperiul incepc si prospere. 2-095 Shulgi vine la tron in Ur.unnak. 2. de unde revine dupi cinci ani. pentru tathl sdu./Marduk au inceput sd facd presiuni asupra nordului ce se afla sub . Inanna nu reuqeqte sd reziste la conducerea Erechului. 2. Abraham stdpdneqte peste sudul Canaanului.ki 59 Egiptul se imparte in doud. PdmAntul Prinfii din Theba. Mentuhotep I. 2. Se decide ca Ur sd fie capitala noului imperiu.047 Nammu. Shu-Sin pe Amar-Sin la tronul din Ur. Abraham pleac5 in Egipt. fiind ajutat de o trupA de elitd. ghidat de Inanna.096 Ur-Nammu este ucis in rdzboi. 2. De Larsa elamililor in schimbul promisiunii ci vor servi ca legiune strdind. Conducdtorul acesteia este elamitul Kledorla'omer.58 2. devine regele Urului. _ Era decisivl 2. Elamitij " ajung la intrarea in peninsula Sinai 9i la portul spa{ial. vine in Ur sprc u i*h"iu o alianld cu curtea regald.130 _ Autoritatea incepe sd se deterioreze in Mesopotamia. Urmaqii lui Ra/Marduk rdmdn cu sudul iar faraonii obgin tronul Egiptului de jos.048 Moare Slugi. Nabu.se urcd pe tron gi devine protectorul Nippurului. Provinciile vestice sunt din ce in ce mai mult orientate cetre Marduk. pdmdntul din Shem.

60 An. AI cincilea orag a fost Shuruppak al cdrui rege am fost eu. dar se pare cd forle guvernamentale au interzis acest lucru. Pentru a vedea despre ce descoperire era vorba aceasta a fost dusi la British Museum. ki versus An. transcrieri ale textului strdvechi. in locuri pure. oficiali sau neoficiald a istoriei.unnak. . impreund cu guvemul american gi britanic. al doulea Badtibira. Larak a fost an treilea gi Sippar al patrulea. Tnblifa l: Dupd dorinlele lor. a descoperit accidental o cutie de cupru in interiorul cdreia se aflau mai multe tdblile de lapisJazuli ce aveau gravate in ele simboluri ale scrierii cuneiforme. un batalion de infanterie. in acest mod. unnak. Agenlia Nalionald de Securitate. Fdrd si gtie exact despre ce este vorba. vd las sd trageli conclu- ziile singuri. au restaurat o tebhle. au aperut simultan in mai multe orage. Numai ata vd veli putea forma o opinie corecta asupra trecutului nostru. sd analizali cdt mai multe suse. Membrii au fost asigurati cd rezultatul va fi {bcut public. care avea ca sarcind supravegherea zonei petroliere de la Baza aviaticd din Talil. Ziusudra. 2. Enervali acegtia au plecat cdtre British Museum spre a lua parte la proiect. Probabil ca asta a fost marea noastrd gansd de a afla de aceastd descoperire.ki versus An unnak. tronul regal a fost coborAt din ceruri Drepturile au fost perfecfionate. ki 6L Nu vreau sA spun mai multe.023 in jurul datei de 12 iunie 2006.ki A n. cinci ora$e au fost construite: primul fiind Eridu. ordonantele divine au fost exaltate. Vd recomand insd inainte de a accepta o versiune. situat[ in sud-estul Bagdadului.unnok.

lumea era incd Cdnd Enlil a adus uscase. parte de in oragul celui mai puternic erou. In acel loc indepdrtat trdim.Uiti{e la pdmAntul pe care il intrupeazL.imisi si acopere tot pd_ -Dupd. Ascunde-le.. coliba roqie. mdntul.a Gihon.{scunde-te in imbrifigarea lui Nibiru. cdtre Utnapishtim. in fali tdbliJele. Belelili a venit.kr An. Cauti piatra din mijloc Uitdte nouA. O noud furtund se apropie.unnak. inundalia tr. dar ploile nu urlf. sub.Tu". . centrele cultului au fost distruse dc asemenea. pe care Anu il fEcuse in focul sdu interior. gi s-au adunar in jurul ofrandei precum mugtele. intoarcerea iumimi in permanentul cerului. Cdnd Enlil a ajuns.cel de departe" vei face munca conducdtorului tdu EA. Au mirosit mireasma. templele gi magazinele. ZidColiba roqie ascultd. o cu totul altd corabie' Scriele in tabletele din lapis lazuli Scrie-le in tabletele alese. pdmAntul abia se Am fost dugi la locul de unde izvordsc mari rAuri. Inspecteazi funda{iile. A fost (ilizibil) Sfarsitul tdblilei ..ki yersus An. Ea {inea in aer un ornament in formd de muscf. . Acum. Din nou peste pdmdnturi. Vei lua decizii pentru alta. toate locu- rile magnifice. Fii pregdtit qi pregAte$te-!i cruoile familiei Schimbd bucuria din sufletele oamenilor. Zid. in acele timpuri.unnqk. Acolo. CAnd am ajuns in acel loc de peste lumi. in acele zile. I. pusd pe o trestie 9i pe crengi de pin gi liliac.62 Atr. C-dndva infelepciunea venea dintr-un zid de trestie.dezastru.care a viut ce a lost - ascuns. puse de cdtre cei 7 maegtri zidari (masoni. zid reflectd Dijos coliba. Dupd ce oragele au fost distruse.ki versus An. construieqte o barcl Lasd posesiunile.. distrugdtoarea vieJii.unnqk. Coliba rogie. la sursa marilor rduri trdim.unnok. Cd nu o sd uit niciodati aceste zile. aga vei face qi tu.Jur cd pe acest medalion albastru.Y ezi cum straluce$te precum bronzul in soare? Urcd-te pe scdri. Jine sufletul in viaJi. Cauta viata Renunld la bunurile lumeqti. Admiri grddinile. Pishon. Apoi pune-le intr-o cutie de bronz. niciodatd!. Enlil mi-a spus. Tigris qi Euphrates.. imparre inlelepciunea. Aceste cinci orafe au fost desemnate centrele cultului Un vuiet a iegit din aceste centre de cult.Un vuiet perturbat de zei. . a spus .. Altd inundalie vine. pe cdrdmizile arzdloate.ki 63 Acestea au lbst centrele cultului. imparte bogalia. m-am adunat cu sofia mea in jurul zellor.

ki yersus An. unnak ki 65 Tnbfila II (ilizibil) $i soarta oamenilor a fost Din prima bduturd Cdnd a intrat pentru prima oarA sub manla nectarul negru al . Enki gi Ninhursag creatorii oamenilor cu capete negre I i Fondatorii Eidu. ei au venit In cea mai violentd form5..raqiya.64 A n.fondate C€nd a apdrut uratul semn in degert Uzurpatorii nu au luat de seamd (ilizibil) Acestea au fost pistrdtoarele naliunilor Putemicii oameni cunosculi care au dat afard Nephilimul $i au construit temple divine. unnak ki An. Sippar gi Shuruppak (ilizibil) Primele orage au fost. ki versus An.. acesta a fost predes_ . Acolo in Dilmun (Ilizibit) (ilizibil) (ilizibil) Marii zei s-au adunat Marii zei s-au adunat in Dilmun monii (lilzibil) Acestea au fost generaliile.unnqk. Aceastd multitudine de naliuni a curs din ceruri (ilizibil) Annuaki. Bad-tibir4 larsa. unnak.. Enlil. au venit $i au intrerupt cdile vechi pecetluitd Sfir$itul fragmentului Tdblifei III S-a stabilit cd nafiunile se vor intoarce (ilizibil) $i . An. Enil gi Ninhursag au trimis inainte mesajele divine Ninhursag a adus schimbarea inaintea lui Enki ._ _f"nt* tlnat Peste mii de ani. naliunile multitudinii.oamenii pdmAntului au fost linufi prizonieri in propriile case (ilizibil) (ilizibil) Naliunile oamenilor se vor intoarce in pdntec in Nibiru.Invadatorii tului s-au luptat intre ei pentru hogAtiile pdman_ Pentru nectarul negru Zeii se uitau trigti la ce se intdmpld $i s-au consiliat intre ei Pentru un remediu (ilizibil) (ilizibil) (Ilizibil) Annuaki au fost trimiqi in fa{d Din ceruri Annuaki au fost trimigi cdtre crealia lor I 1' I (ilizibil) (ilizibil) (itizibil) (ilizibil) (ilizibil) In acest timp invadatorii au continuat Spre oripilarea martorilor. .. ordine. ritualuri gi cerer . etema mamd creatoare . invadatorii au continuat (ilizibl) An.

unnak. Prind cAnd nafiunile. monotonia ddinuia. intunelic sau lumind. (ilizibil) infeleapta Mammi Acum praful sufld in acele locuri.ki Ca An. liliac qi pin ardeau in locurile predestinate Sub grija oamenilor cunoscuji.eapta qi sacrul Eridu pe stinga Annuaki s-au adunat pimAnt. Ninki. Nici noapte. nici zi.66 (ilizibil) 1n unnak. intoarcerea copiilor. triburile . In tinrp ce un munte de fbc a iegit din mare Curaj6nd pe cei necuraji. Marduk a deschis uga 9i fiii lui Dilmun au mers inainte Fiii lui Dilmun Tinerii bravi ai acelui orag pur Cel mai luminat dintre orage Au venit in timp ce fiii lui Eridu pregdteau masa Recitau incantalia. iicute din trestii pure. dar pline de bucurie au a$teptat Tnblita IV Un nou potop a verrit Din ceruri un norr potop a venit Cu Dilmun pe dr.i-au luat zborul De pe pdmAnt. inghifind cerul. naliunile alese gi triburile au zburat.ki versus.ki versus An.4n unnak. progeniturile antice Progeniturile antice ale lui Umal au administrat focurile La trei gi doud puncte (ilizibil) au fEcut (ilizibil) oarnenii infelepti fac o ofrandd pe pdmAnt Dupi ritualul cerc. Inanna gi Utu Enlil l6ngd Ninlil. na{iunile qi triburile s-au refugiat La trei qi doui puncte.teptat (ilizibil) Cu inimile grele. triburile de pe pdmdnt s_au pregdtit in timp ce patru oameni puternici lineau qi focurile gi vdnturile Naliunile lui Umal 9i triburile s-au spllat pe mdini Au invdlat cerernoniile Ei ritualurile in acele locuri (ilizibil) prin migra{ia sfdntd . locurile de (ilizibil) pe calea spre ceruri Nafiunile. Unde marile rduri curgeau cdndva Praful domnegte in acel loc.unnak. uitata oeremonie veche Radiant cu mdinile curate std Ninhursag In fata Annunaki A administrat drepturile divine in lumina focurilor consacrate in timp ce zeiga pdntec. nimic sd nu se intdmple pe Sfdrgitul Tablilei TIbli{a V Sfiinta migraJie peste ceruri Annunaki Zeii din apus s-au adunat in locurile sacre vechi $i noi Ea. creatorii oamenilor au a. Belerili era prezentd Focurile ve$nice.ki 67 Aqteptdnd intoarcerea lor. Umal. Adad lAngd Ninhursag Zeila mamd.

nu sunt zeu sau supraom. Sd ne dorim ca rdnile sAngerAnde ale Mamei Terra sd se vindece. noile nave. Simt cu toati fiinta mea ci a sosit timpul sd ne ludm destinul in mdini qi si hotdrAm singuri ce este mai bine pentru noi. cu ure. migralia sfAntl Bravii tineri din Dilrlun au administrat (ilizibil) Al doilea (ilizibil) urmatoarea (ilizibil). Am darul de a vedea dincolo de holograme gi cuvinte. Primesc adesea intrebdri pe adresa redacliei. cereale. Vreau doar sd vd spun cd aceste fiinle care ne conduc de milenii iSi bazeazd argumentalia pe faptul cd incd de la colonizare au existat doud factiuni. trei puncte (ilizibil) Bravii tineri din Dilmun au pregdtit navele. ilizibil) nu va merge. Au fost pregdtite in acele locuri predestinate. Umal. . flora. . cu rdzboi.. ci din mirii Sub indrumarea lui Umal se va (ilizibil. insi este bine sd avem o contra. cd libertatea existd doar in mdsura in care respectem anumite reguli gi cd Forla Creatoare cale ne conduce nu este un dumnezeu gelos qi rizbundtor. Eu. nafiunile pimdntului qi triburile Au fost licuti curali din nou in acele locuri Umal a fost {Acut curat intr-o baie purificatoare Scufundat total. asemeni mie. $tiu doar cd noi am fost finu{i in ignoranld de-a lungul timpului.ki 69 in acele locuri. ma face deschizitor de drumuri.kiversus An. acesta a iegit curat Ca qi tinerii din Dilmun (ilizibil) Au pregdtit rrava noui. Sd ne imagindm cd intreg PdmAntul este invdluit intr-o lumin[ caldd pldcutd. gi anume ci din ce in ce mai mulli oameni se trezesc. Am aldturi oameni dragi.ki An. locul chinului Iui Umal a fost plegdtit Abundenta a lbst ddruitd pdm6ntului Seminle. propria realitate. ilizibil. locurile sacre. Si nu uitali cd ei se hrdnesc cu zbalerile noastre.ki versus . La doud. consiliul qi annunaki au spus: Spre ceruri iqi va cduta Umal pdinea $i in ordonanfele divine igi va gdsi Umal dreptatea Unal nu va mai (ilizibil) in locurile desemnate.. Inscripfionate de Ut Napishtim dupd sfaturile lui Enlil din partea lui Ea. intreg Universul gi intreaga Crea{ie. Haidefi si ne unim gi si diruim semenilor nogtri gi Teruei iubire. planificatele nave. Probabil cd realitatea nu o vom ounol$tc nicirlalir cu cxactilale. De aici incolo hecare este liber sI caute propriile adevdruri gi sd igi construiascf. ca aceste . care cred cu tirie in accste valori gi care au riscat mult ajutdndu-md. Pentru (ilizibil) drum prin ceruri. sd iubim fauna. sunt doar o fiinld care crede in Justilia Divind. pomi fructiferi qi peqti de tot felul privire de ansamblu asupra intregii perioade.4n unnqk. Zeii din Apsu.unnqk.68 ln unnak. Eu simt ci trebuie sd fim unifi. care izvordgte din inimile noastre. care imi confirmd bdnuielile. Adevdr gi Iubire. dupd cum spunea cineva. cd allii sunt cei cale au hotdrAt pentru noi. Traducere din englezd de Crislian David Isdild Am fEcut aceasti scurtd c[l[torie intr-un trecut indepirtat al planetei noastre din dorinla de a va afage atenlia asupra faptului cd nu tot ceea ce este confirmat de mediul gliinlilic este adcvirat. Eu nu gtiu dacd este adevdrat. cu deznddejde qi de aceea vd rog ca schimbarea pe care cu tojii ne-o dorinr sd fie una paqnic5. Majoritatea md intreabd ce sd facem. una pro umanitate gi una contra umanirale. sd vdrsdm o lacrimi pentru fiecare fiinjd ucisd.unnak. sd ne congtientjzdm potengele gi sd aciiondrn in legea iubirii. dar asta nu md situeazd desupra niminui.

e1c. linigtitoarc. in continuare voi reproduce exact acest Lext: ..tiinJa. in care ne spune cd elitele mondiale iEi pregitesc buncire subterane pentru a scipa de evenimentele catastrolale din 2012.rguri. .. daci. din cind in cdnd. III Daci va fi sau nu va ii ceva aceasta este o intrebare la care nu vi pot raspunde. cu aparentul scop de a nu crea panicf.La scurl timp dupd ce am publicat un articol conlinand un ultim omagiu adus celei care a fost Benazir Bhutto. descoperiri gtiinlifice revolujionare. ca iard5i va incepc o polemiclr cu pririrc Ia ce am lhcut noi sd meritim asta. un popor care in viitor va fi liclia noii umanitili. la voievozi. Totugi.. Eu cred cu tirie cd. care ne <linigtesc). fie spre a ne avertiza. Una din aceste voci este gi cea a unui politician norvegian. nu inainte de a vd gAndi la bravii noEtri inaintagi. ba mai mult sunt anumite persoane abilitale. nu vrem mdrire. care a trimis in 2008. o scrisoare desohisi organizaliei Project Carnelot.org.i apropo de daci. voci.rdsuri.. fie spre a-gi linigti conr.. contracarAndu-i pe cei ce indriznesc sd enunte aceaste ipoteze. qi cd cei ccrc se srcrilicau o llceau fiind conyrienli de acest lucru? Concluziile va l'og sa Ie trageri singuri. site pe czue de altfel veli mai gdsi inlbnnaJii despre planurile diverselor oculte mondiale gi conspiraliile acestora. cine sau de ce are inlcres si rTe distrugi nalionalisrnul.I 70 An untak ki verstts An unnak ki cuvinte sA fie aqezate $i tiptuite in cdrfi.linlic. Ei qtiu qi qi-au luat n. . schirnbdri climaterice. ci dacii fEceau sacrificii pentru ca sd lie ldsali in pace cle reptilieni. . Mie personal mi se pare extrem de in. vrem ca Adevhrul si fie auzit gi in{eles de cei cirora le corespunde gi de cei ce au in misiunea lor ridicarea natiei romAne.projeclcamelot. Suntcm deja in 2010 qi ninleni nu sfrune nimic. Vi amintesc ci materialul original poate fi consultat pe site-ul lwlv. acest popor este un popor himit de Creator. domnitori....portanti aceastd dezviluire qi de aceea am hotirat se o reproduc in aceasli cane. dar vA inlreb altfel. nu ne liudim cu aceste lucruri. din interiorul organizajiilor se fac auzite. Eu cred cd cei ce ne conduc qtiu ci anumite evenirnente najore urmeazi sd se inldmple pe Tena. Noi nu dorim l.. insi pe noi ne lasd in ignoranld... Vd rog sd vd rdspundefi sir. cinc sau de ce are interes sd ne inrobeascd. am sd vd spun un lucru pe care l-am auzit dc la un mare dacolog: -Tu gtii cd eristir dovezi care atesti. dAndu-ne totodatd f'alse arguncnte.. despre intAlniri extratereste.. . V-arn lelatat insi toate acestea pentru a putea si trageli singuri concluziile qi pentlu a vi putea face singuri alegetile. cine sau de ce ne_a vAndut fara. $tiu cd rnulii vor rade la auzul acestor cuvinte.

rogu. in zona Mosjoen. numcroase baze subterane 5i buncdre.A 9i U. douh milioane de norvegieni vor fi salva!i. Suedia Elvelia 9i au fost realizate addposturi similare. Aceasta inseamnd cd 2. inainte de anul 2012. Eu gtiu ci voi fi trimis. iar ceilalli vor muri. organizate deja de armata norvegiani. pentru cd noi gtim cu tofii ci atdt de mulfi oameni vor afla despre pericolele care ii pAndesc . Dacd sunl infebali de ce se constru_ iesc toate aceste addposturi subterane.elitei". Eu am intrebat cdnd vor fi ierminate aceste construclii 9i mi s-a rdspuns cd ele vol 1i finalizate inainte de 201 I . oameni de $tiinta. Sunt mulli alli politicieni care imi impdrt5gesc opinia. trenuri rapide fac legltura intre diferitele addposturi. Din datele pe care le am la dispozifie. doar cd ei nu vor sd le faci publice afirmdnd cA nu doresc sd producd panicd in rAndul populafiei. la ordinul guvernului. rcprczentanlii guvernului rdspund cd ele sunt destinate prorcc{iei popu_ laliei din Norvegia. negtiind ce sd faci gi incotro sd se ducd.ki 73 am primit urmAtorul mesaj. aleturi de cei considerali utili pentru a realiza o viitoare reconstruclie dupl aceste cataclisme: medici. DeSi nu putem garanta ade_ vdrul celor afinnate in acest mesaj. Pentru a se proteja de cataclismele prezise pentru perioada urmAtoare. rAndul lor. se produca in aceastd perioadd. in addposturile sublerane. ei vor fi ldsali sd moarA Si nu vor primi niciun fel de ajutor. Oamenii care vor fi l[sali la suprafald vor muri cu siguranfd in cataclismele respective. considertn totu. Ele sunt izolate de ni$te porli gigantice. printre ciue gi Israelul. Sunt foarte revoltat. ki versus An unnak.72 A ntnnak.ki An.U.i cA nu il putem trece sub tdcere. Taberele unde vom fi cazali au fost construite cu mult timp in urma. se depoziteze mari rezerve de hrand $i seminle la Svabald gi in zona arcticd de nord. pentru a nu fi compromise diferitele zone in cazul in care survin eventuale accidente catastrofale. Conform planurilor . membrii guvemului norvegian au inceput.000 de oameni vor fi ldsali pur gi simplu sd moari neajutoraji in intuneric. etc. ki versus An.. pot aflrma cA in multe alte_1dri.600. cercetatori. Aceasti bazd este impdrlitd in sectoare de diferite culori.E. in Norvegia s-au construit gi incd se mai construiesc. albastru 9i verde. (Sunt un politician norvegian $i doresc sA comunic tuturor celor care au urechi de auzit ch urmeazi o entru omeniie. Din cauza cataclismclor despre care se gtie ci umeazA sf. cunosc lucrurile pe care eu vi le relev aici. unde avem o bazi subterand militard de mari dimensiuni. Planul politicienilor este sd ii salveze de aceste cataclisme doar pe membrii aga-zisei elite din care fac parte. toate sectoarele gi buncirele sunt conectate prin tuneluri. precum gi in alte localii din intreaga lard. cu ajutor din partea S.unnak.unnqk. incepAnd cu anul 200g 2.

in care planul este ca fiecare sd fie marcat cu un numdr gi etichetat. Deschideli ochii.. respunsul oficial va fi probabil: .ki An.unnak ki versus An. lar aceasta se poate vedea in ochii lor gi in modul in care le funcfioneazd mintea. dar DUMNEZEU nu ne va ajura dacd noi ingine nu facem nimic. Din fotografii veli observa cd m-am intdlnit cu mulfi politicieni notabili 9i lideri mondiali. voi urmdri sd vd spun tot ceea ce $tiu despre implicarea Norvegiei in aceste planuri..unnak. vd rog sd mi Ie adresali. OrganizaJi-vd in grupuri de supraviefuire. Observ. ci unii politicieni importanli din Norvegia nu sunt ceea ce spun ei cE ar fi..sfarsitul lumii". Penlru ultimadatd md rog: . DupA aceea. dupd cum vd puteli convingc singuri privind imaginile pe care vi le-am trimis.Este doar un depozit pentru hrand" sau ceva similar. Dacd aveli intrebdri. Vd asigur ce aceste lucruri se vor petrece 100%.unnak ki 75 avem la dispozilie doar patru ani pentru a ne pregdti pentru . Am cunoscut-o pe Benazir. avAnd ordin sd ii impugte pe toli aceia care opun rezistenld gi refuzi sd fie inchiqi in lagdre. am observat cd ali scris pe site-ul dumneavoastrd despre Benazir Bhutto. ius4 nigte minciuni cu care politicienii vor sd v[ orbeasci. evident cA existe numeroase semne ale prezenlei extrateregtr.. Acestea sunt.74 An. E ca $i cum aceqtia ar fi controlali mental la nivelul fiec5rui gand. armata va face curSlenie printre supravieluitori. $i tot ceea ce spun este de fapt ceea ce li s-a spus sd zicd. Mai . destul de des.. De asemenea.urtrtuk kiversus An. Pentru mine este. Moartea ei a fost una tragicd. Pentru mine este limpede ce sunt $i ce nu sunt acegtia.DUMNEZEU si ne ajute pe toli". Numai dacA acfiondm. $i vd sugerez sd privili cu atenlie in jur: vefi observa cu siguran!5 cd se construiesc baze subterane gi buncdre peste tot..ilor. trezili-vd! Dacd veli pune intrebiri despre aceste adlposturi subterane. de asemenea. gdsifi un loc in care sd vA putefi depozita hrana Ei unde putefi fi in siguranfd pentru o vreme. fiecare dintre lineli minte cd aceia care se vor gisi in oragele mari sau in apropierea acestora in 2012 vor fi primii afectali $i vor muri primii.

i ne-a oferit suficiente dovezi rn acest sens. Vd rog sd inlelegeli cd eu nu cAgtig nimic dacf. Echipa Project Camelot: vom respecta anonimatul autorului."a"r" iOb"7" in sursele mele.ki vers s An.bru. In acest moment nu md gdndesc decdt la viitorul copiilor mei qi la viitorul tuturor celorlalli copii care vor cregte in aceastd <noud lume)) crue se prefigweazS.uptim.. Trebuie sd facem ceva. Uni lmpreuna pentru a rezolva nunreroasele probleme cu care vd veli confrunta.aqa cum fac eu acum. voasrre.'F^.. poate cd oamenii vor supravielui datorite informaliilor pe care le-au aflat de pe diferite site-wi de pe internet.. Vd rog sd faceli publice aceste informalii pe internet."*alo*.este important sd inJelegeji acest lucru. triunghiuri portocalii. Acest lucru este deja cunoscut .n_ tare autorului ei. dupd publicarea de cdtre acegtia a unui articol despre asasinarea lui Benazir Bhutto] cd.di . de asemenea.. i. Ca argument suplimentar. aqa cum ne-au parvenit. in Norvegia. trenuri speciale. fou.d". de exemplu. La punctele de verificare de la intrarea in frecare bazd se folosesc un fel de campuri specifice de energie prin care fiecare vizitator trebuie sd treacd.unnak. . Ne_am deplasat in subteran ct. ilpr..Luali-a. lizate de amatA. guvernul va dispdrea farn ili i le. existA o serie de simboluri. Am omis doar unele detalii concrete pentru a proteja identitatea autorului. . aceastd scrisoare a fost scrisd gi trimisd de politicianul norvegian celor de la Project Camelot in 2008. .n nu_A.ulpf. spun toate aceste lucruri.t.: Ir din a$a-zisa <elitd> cunosc existenpi adaposturilor subterane qi planurile de a salva numai o partt din poprtugiu No. . Alegerile sunt toate trucate gi aceleagi persoane din elita puterii sunt alese de fiecare datd. atunci cand va sosi momentul. oferindu-vd aceste informa!ii.u. unnok. Redim in continuare rdspunsurif" u""rtuiu. Pentru a clarifica diferite aspecte de interes ridicate de aceastd scrisoare.ki 77 Publicul nu va fi informat deloc despre acesle cata_ nu doregte..:'"t^:Xt "al { i-vd for[ele cu rii. ) sum. chipurile.t" redus.. trebuie ca ei sd creasci gtiind cd pdrinlii lor au fEcut ceva pentru ei . doar anumite persoane. pot sA vd spun de pe acum [aga cum rezulte de mai sus. doar cd pe rdnd. In ultimul moment. care deline in totalitate controlul asupra lor. Eu am ca Ls[ necesar sd spun publicului ce se petrece.. dar precizdm ci el ne_a spus numele .iiii"._ pe ceitalli oameni llsllll lt'tod"-l de a. .76 An.rp".ki versus Att unnqk. Ele fac legdtura intre diferitele baze subterane.semenea._ ca dacd vor spune ceva despre aceasta'vor Toti politicienii din Norvegia care fac pane sd. Probabil nu voi avea decdt probleme datoritA acestor v[ . existand o refea de tuneluri speciale penhu aceste trenuri. dar lor le este frici si spund Oamenii se tem pentru viala lor. Cu tot respectul. i-am adresat nigte intrebdri .. "onsiderut Nu imi este fricd de moarte sau de lucruri de genul acesta. Eu delin do'vezi'in sprijinul afirma{iilor pe care le fac. Atunci cAnd va veni momentul. i"U:t#i#LX'. ^intreagd ele sunt in principal utiIn prezent.r. Am i". guvemul FRP va prelua puterea gi Siv Jensen va fi ales Prim-ministru.ki An ulnak.. <Am vizitat mai multe baze subterane. Cu sisuranta cer drn <elitd> cunosc aceste lucruri. Eu am fost un grup restrAns. la etrberali din functie 9i Ii se va refuza accesul diferitele baze subterane. Mijloacele de transport folosite in subteran sunt trenurile NOAH 12... au fost selectate pentru a Ie vizita. la alegerile din 2009... Anahzati istoria politicS recentd a Noruegiei gi veli vedea cd mereu aceiagi politicieni au condus !ara.

deja protejafi..urnuir..." .... CAnd am ajuns la capdtul tunelului.nur"u. Mie slmbot mi s_a pdrut a fi asemdnelor cu litera.78 An. . fie sursa de putere folositd pentru alimentarea trenului." * In partea din fa{6 erau scaunele operatorilor.a . domnule. oare. ca un fel de piramiaa . Eu qi grupul meu am fost dugi de cei imbrdcaJi in uniforme negre intr-o altd Iocafie..unntk. Era ca intr-un film qtiinfifico-fantastic.E. Nu suntem. Acestea erau mai rnari . duna ce am pus o serie de intrebdri suplimenrare p"ntru u.. re. Mb g6ndeam.. pulin TREABA.. ii'uu. mea qi poate cd unii oameni vor"""u reugi .oi.. Apoi am traversat un tunel lung de 500 m. . Apoi am urcat gi l-am intrebat pe unul dintre gardieni: .ii-'TX"'rH'# gi asta?" $i am fost cam speriat la inceput." p"il.T"to1: sursei dupd posrarea de mai sus. cA iformele cunoscute de noi..ry* acest simbol lnrenor. primite ulterior... djn c6te imi iduc aminte. ::3:1. acolo fiind mult mai mulli militari inarmali. Md aflam pentru prima datd intr-o astfel de bazd. Am trecut de acele u$i imense...proteclia noastrd". Cel pu{in a$a parea.:lil":. .. ::?r:i:.E..N Jeil i'.rr.pecriva. Md intrebam: ... de . Nu vreau sd induc in eroare pe nimeni. dar erau suficient de clare penku a le vedea. Am fost imparfiti in grupuri. dar Iiniile orizontale nu erau Iegale de cea venicalA ca 1a.. pozi_ gionate in dreplul umdrului. * Mai tArziu.. .elo.uu un "itTI crudat in interiorul lor.. . ceilalli colegi ai noqtri s-au deplasat in alta parte.ki versus An unnak. Cu tot respectul. care iradiau o lumind de aceeagi culoare. am pus qi inro. [pentru protecfia d epartamentul in care a am primit ordin sd mutdm itar.ce mai e mat mutte intrebari -^lr3::j^". dar care nu te orbea gi chiar era pldcut sA o privegti.a vlemulilot care vor urrna.pentru propria noastrd proteclie". Nu am vazut niciieri astfel de cristale care emit energie luminoasi..ki 79 postdri.E.Ce este acesta?" El a rdspuns: . ) aceasta doar ca sd dau deasupra pieptului gi pe gepcile pe care le purtau. cred.. constltule rnlbrmatii suplimentare. pentru a ne pdzi qi a ne insoli..luii_ fica unele detalii..ie.. era un gemule! chiar in spatele lor gi. Avea lorma unui .... .. chiar inainte de a porni se puteau observa acele cristale mari." Mai rrirziu.'i:?H# Fj iul . cdnd am u.ki versus An unnak.. din mijloc era de fapt o sageard orientard inspre :::^|.lXfr paragratet.u-ur. de aceea m-am gdndit cd ele trebuie sd.Nu trebuie sd gtifi acest lucru. . cele portocalii avrind un n triunghi verde.trnnak. Funcfioneazi prin intermediul unor cristale albastre cu energie. sau cel pulin a$a pfuea. aveau dimensiuni obignuite. am fost imbarcati ir camioane i" fil" *or'"si . nu este o literd in nicio limba oe . am vdzut cd in bazd erau oameni care lucrau la acele cristale albastre. triunghiurile erau pozil ionate in jos.. fiind in interiorul unui asemenea subteran uriag gi fiind pdzifi de atatea gdrzi inarmate? :l Apoi am fost invitali sd urcdm intr-un tren..urri"tuiJr. * Semnele nu erau...care o cunosc pi in niciun caz in norvegiand.up. de culoare albastruviolet."lar.rirui Ianga"#T . Fac in vileag .ki An. O sd urmdresc sd vd spun tot ce $tiu despre aceste trenuri. deoarece l"_am lrazut ere erau tn parlea stengA a unilormei negre.3...musilel. am fost rugali sd ne punem ni$te mdgti pentru . insemnele nu erau foarte mari. n. .

Nu am inJeles ce scria.PURE .iJ:'.t. Acolo erau gardieni inannali peste tot..r#. ..al1ii" in afard de oameni?? * La punctul de control unde era acel cAmp energetic prin care trebuia sd treci se afla acel ecran despre care am menlionat inainte.i.ii"iji'ra :::::_1. Unul dintre gardieni a spus ce a$a se petrece cu toli prima datd.Impur] Dupd ce am ydzul aceasta. ai.".arcursut cllitoriei. dar ni un . pnve. .ki versus An unnak..'rp"i."niiT:l ili:.Fiinfe non-umane . cd acele cdmpuri de energie nrin de a inlra ii baza.. cu litere ciudate. gi c fost destul de bine.'.ki versus An.l. ."nsu.'i. dar nu loarte mare. repede. Din prima cdl6torie.NOT PURE.. [Observafia celor de la Project Camelot: agteptdm clarificdri asupra acestui lucru] Gardienii ne-au oprit qi ne-au spus sd ne schrmbam hainele in altd camerd gi apoi si mergem cu ei.."*:?:i Mai tdrziu... uit"ru.. e 'fi.. F. fird n n.dar singurul lucru pe care am putut sd-l citesc a fost HUMAN . Dupa ce am fEcut ce ni s-a cerut.r_ii. Tunelul acera de * ceea_cepermile "t'tt "t"tJ.80 decAt cele An.'.i"rr""ril.PURE . ni s-au dat ochelari de proteclie gi ni s-a cerut se trecem prin sistemul de verificare. gardienii ne-au spus ci vom crisrale cdnd erau sudbeiute de de acest fel de cristale. i. vd amintili cd v-am povestit despre acel cdmp de energie prin care trebuie sd treci. $. Pe ecran scria ceva intr-o limbd ciudatd. si [-. Nu puteam si vdd celelalte rorul se miecd ae" a.li.u rusr p_rea mare $r ml s-a fAcut rdu dupi aceea. cea mai putemicd impresie a fost legatd de aceste trenuri: ele se migcd foarte repede.p. .liangd r\e-am aproprat la aproximativ 20 m de ele. Nu mai vizusem aga ceva inainte. + Exista. pentru l0 persoane gi cabina opeiatorului. Apoi am trecut prin acel cdmp de energie gi am ajuns intr-o altd camerd.ece era acelagi gen de lumind _ sau a$a mi s_a pdrut miei Dacd imi amintesc mai multe detalii."u-a".".il.unnak.l".#.?ll: mativ 'j. . ne era rdu qi mie gi celorlalli colegi ai mei.i mare. mai degraba le concenfezi asupra propriului stomac cdnd te afli in interiorul unui astfel a" u*.o mulllme de aslfel de trenuri.u ln Jur. lumirJ s_a ". dupd ce am intrat in politici. [Fiinle umane .NOT HUMAN . ca ve spus sd ne indepdrldm de zona respectivd. .. ceea ce v-am povestit deja.unnak..ilj%"# r"'"i"a i. incAt vedeam doar o Cred cd ele funcfioneazd pe frecare.ld i.n.i. ca acel <E> despre gare v-am povestit ..'i.. o . Dedesubt mai era scris ceva.. '-'-'-' ?. am aflat $i alte detalii despre ce se afla in restul bazei gi care era destinaJia ei.. p. avea o formd ascufitA in f.ie.^ntr-un gen de "i tunel aspirator."# in lungime.. Cdnd am ajuns afard.. Am fost legali cu . in .a f.' .Pur .$i un spaliu pentru mar6.. ". m-am gdndit: Existd gi .NOT HUMAN . nu am vdzut niciodatd nimic asemdndtor.:tTrJ"T:*il: dinduntru.NOT PURE. Trenurile erau ase nelor de metrou...unndk ki 8l murt mai arbastre si oamenll purta! magti albe cu ochelari de protectie si rnoepanau de . deoa.**ri J"". pe care scria HUMAN . Trenuriie _scaune se puteau conduce in ambele .a" i". Am observat un ecran pe un perete. Atunci cAnd am ajuns in sta!. Mi gdndeam ca nu aveam ce cduta acolo gi eram pulin speriat.rau a$a cum pdrea..""rura intoarcerea lor. vagoa- circulau cu o vitezd ater de sftAfulgerare luminoasd.#.T##.i. Apoi totul a devenit foarte ciudat.*:i*:. .ki An.

dar orientat altfel.unnak.. inainte de 2012. Oamenii de gtiin!6 au urmdrit evolulia acestei planete misterioase de mutia vreme. Mai tdrziu.ki An.unnak ki versus An unnak ki 83 merge mai departe. cu vArlul in jos. iar recent au fost transmise primele publicului ceea ce se va petrece qi am fhcut tot ce am Nu doresc sd provoc panicd Vreau doar sd spun Cu tot respectul. Am aflat cd aceste baze sunt .o . a$a am crezut inifial. cale vor fi folosite de cei din elitd.. atr. cdnd am intrat in politicd. nu mai aveam ceasul cu mine gi de aceea pot doar aproxima timpul petrecut acolo.. md gAndeam cd lumea nu cste ceea ce pare a fi gi cd multe lucruri sunt ascunse publicului. din armatd qi de o parte privilegiatd din populalie.Planeta X" (planeta Nibiru). Dar am mers pe orizontald aproximativ 3 minute. Din nou. in jos. imi amintesc cd am vdztt un alt sintbol . . membrii .. Dar ceea ce gtiu precis este cA. * In lift.]> Project Camelot specificd cd nu existd date Stiinlifice u"*u"t"u in avertizarca pe care o face sursa' Informaliile .82 An unnqk. Deoarece imi ldsasem toate lucrurile la punctul de control.. sau. Va exista o ameninJare din exterior. cred cd acest cataclism este legat de . Guvernul cunoaqte acest lucru gi il Jine secret fald de public. se vor folosi aceste adiposturi. cu scaune. deoarece aveam nevoie de mai multe rispunsuri. . Nu pot sd apreciez ce se va petrece exact gi care vor fi pericolele. fNurne furnizat. $tiu c[ existl l8 baze in Norvegia.rnci cAnd misiunea noastrd s-a incheiat. m-am intrebat: cat de mare este acest loc? Tocmai am parcurs kilometri intregi de-a lungul unui sistem feroviar. Tot ceea ce pot sd vi spun este cd.. pentru a supraviefui in interiorul lor in cazul unor cataclisme.. cel pufin.elitei" mondiale se vor retrage in acele baze pe care le-au construit de-a lungul ultimilor 40-50 de ani.literd" carc semdna cu simbolul folosit uzual pentru ci$tile audio. am inceput sd cercetez mai in detaliu.arcele" de salvare ale guvernului.ki versus An. Acest lucru md revoltd gi deopotrivd md sperie. gi incd mai este? Apoi am fost dugi la un sistem de lifturi. Din tot ce am aflat pAnd acum. care urmau sd ne ducd jos. ceva se va petrece in anul 2012 gi pentru ca oamenii din elitd sd supraviefuiascd.. deoarece nu sunt om de gtiinfd.

Esre plauzibil. De cAnd am postat scrisoarea primitd de la wr politician norvegian referitoare la bazele subterane qi la faptul cA (elita) din acea lard se pregdte$te pentru un viitor cataclism planetar. atAt cele pozitive. El este bine. Pe toli cei care au pus intrebdri de bun-sim! despre autenticitatea lui (a politicianului norvegian) ii anr-mjdm cd am fEcut tot ceea ce am putut pentru a-i verifica identitatea $i autenticitatea gi suntem siguri cA el este exact cine spune ca este. prevestiri gi dezvdluiri din interior. in totalitate (omitdnd doar iniormaliile personale. Echipa de la project Camelot munce$te din greu la un documentar care va prezenta posibilele scenarii pentru viitorul umanitilii. Unii chiar au cerut sd ii punem in legiturd cu politicianul care a scris acel articol. pentru a-l proteja de .ki versus An unnak. ci doar le confirmau informaliile pe care le aveau din alte surse.ki versus An unnak. Am luat legdtura cu mulli prieteni qi corespondenli din Norvegia gi Suedia. cdt gi Elvelia au baze subterane pentru a proteja intreaga populajie. nu existA nicio informafie clard.ki An. dar am citit cu atentie tot ceea ce am primit. a fost construit pentr-u numegte. referitoare la necesitatea de a merge in subteran. Semnatarul scrisorii spune doar ceea ce $tie $i nimic mai mulr. Dupd o sdptdmdnd de linigte.unnqk. Degi in acest documentar nu se menfioneazd. cAt gi cele negative. ne-am auzit cu sursa noastrd acum cAteva zile. cA va desena simbolurile extratere$trilor pe care le-a vizut gi ni le va trimite prin fax. com/planetx/2006/planetx-2006-04a/ L sht a urmdri ceea ce Henry Echipa Camelot: In perioada care va urma pdnd in 2012 9i dupd aceea vor iegi la suprafall multe opinii diferite..al doilea Soare". trezirea celor adormili gi pentru aducerea la lumind a adevdrului. cutia noastri de corespondenJd s-a umplut cu mesaje din intreaga lume. din motive lesne de inleles. Ne-a invitat sd-i trimitem orice corespondenld relevantd primitd de noi de Ia allii 9i vom face aceasta prin selecfie. fiind politician. Am primit confirmdri precise de la doi oameni de qtiinjd qi un fost colaborator al serviciilor secrete.84 An unnak. noi sperdm sincer ca prin rugdciunile gi intenliile noastre benefice sd ajutdm la stoparea evenimentelor catastrofale care se preconizeazd cd vor avea loc. Mesajul sdu este foafie imporlant gi am hotdr6t sdJ publicdm in continuare. Vd indemndm pe fiecare dintre voi si participali in mod congtient la co-crearea unui viitor pozitiv pentru umanitate qi sd colaboraJi cu noi pentru . Am lost incapabili sd rdspundem la toate. Pentru mai multe informalii despre <planeta X> 9i ceea ce s-ar putea produce. Sud (http ://yowusa. Project Camelot vd roagd si vizi_ cAtre allii) cd Telescopul de la polul ml).ki 85 nu explicd exact cum sau de ce (planeta X> reprezintd o astfel de amenintare $i de asemenea. cu orice pret. de asemenea. cd aceste facilitdli existd gi ci atdt Suedia. Unul dintre corespondenJi a confirmat o mare pafte dintre aceste detalii. in fiecare moment. ca mesajul sau sd se concentreze mai degrabd pe probleme sociopolitice decdt pe cele qtiinlifice. Unii dintre ei ne-au oferit cdteva detalii interesante. Suntem cu toJii co-creatorii lumii in care trdim. dar doregte sd rimdnd discret. Ne-a promis. dacd se va considera necesar. Pentru mulli dintre ei aceste informa{ii nu erau noi.

provin dintr-o familie de militari qi qtiu de la mama mea. dar nu este sigurd de dimensiunea ei. din cAte a .86 An. conduse in realitate de o m6nd de oameni. de asemenea. In aceastd foto se vede partea de la suprafald a bazei. Familia sa deline informalii asupra facilitdlilor pe care susa noastrd (politicianul norvegian) le_a rapofiat. cum ar fi cA marile corporalii ale lumii din domeniul electlonicii sunt. care conduc aceste corporaJii in totalitate. a spus ea. in ceea ce privegte baza de la Baneheia. Trebuie sa recunosc cd am gAsit aceste informa{ii destul de fasci_ nante. fiind condus intr-o camerd speciali unde a lucrat cu computere conectate la sistemele militare. El mi-a spus c5. baza este uriagd gi cd are multe camere. Mi-a mai spus cd gtie de existenta unei baze qi in zona Stavanger. Ea mi-a spus $i alte lucruri interesante.unnak. Doar anumite persoane vor fi primite.elita" societdlii noastre. faptului cd este creatA pentru o situatie de urgenl5. exceplia Mama a relirzat sd-mi spund orice detaliu despre aceasta. dar nu i-a fost permis sd intre in acele camere. cianul norvegian gi inlormaJiile pe care vi le-a comunicat ?n scrisoarea lui cdtre voi. Mama a fost gi la altd bz\ in zona numitd Evje. Am atagat poza aici. iar aceast' bazd subteranA este foarte mare. Iatd in continuare mesajul corespondentului nostru: <Stimatd echipd Project Camelot. gi ea este o ferneie care se tine de cuvAnt. mama mi-a spus cd restului familiei noastre NU i se va permite sd intre acolo. care atunci cdnd au fost ficut publice. mult mai rnare decAt cea de la Baneheia. Dar el a spus ca. Cunosc deja a:ndnuntele despre depozitul de la Svalbard. care monitorizeazd o zond imensA. dar acegtia creeazd diferite mArci. A mai spus cA nu poate sd-mi spuni mai multe despre ceea ce se afld in interior sau cur1l arata aceasta. in caz de urgenjd. $i eu sunt. care a lucrat rrurr guvernamentale. oameni de Stiinld $i alli civili pe care acegtia ii consider5 impoftanli. in oraqul unde m-am ndscut gi am locuit inainte de a pleca din Norvegia. cu privire la bazele subterane. norvegian. de asemenea. h yersus An. cu cAJiva ani in urmd. m-au ldcut sd md gdndesc cd trebuie sd existe un motiv special pentru aceasta. Locul se nume$te Baneheia.ki An unnak kr versus An unnak ki 81 autoritAli). toate. desPr localia unei astfel de ba Este intr-un munte mare. ceva ce ei gtiu ce se va petrece curAnd. gi o fotograhe cu o bazd aflati in Sorreisa gi mi-a spus cd aceasta este o altd bazd sublerand. cu. care a fost gi el acolo. Mi-a dat. cum ar fi ea gi diferite personaje din armatd precum gi alte persoane importante. evenimentele din preajma anului 2012 etc. fiindcd ajurat in faqa oficialitdlilor sd nu spund mai mult. Tocmai am citil arlicolul dumneavoastrd despre politi. politicieni. nume gi ambalaje ale aceloragi produse care sunt definute de cdtre cei din . iar sferele sunt probabil nigte radare putemice. cu diferite destinafii. Acesta mi-a dat ceva mai multe detalii. Cu o altd ocazie am reugit si port o disculie scufid cu un alt angaj at din armati.unnak..

Aceaste inforrnaqie a fost publicatd in Fedrelandsvennen. personal pot spune chiar genial. prietenul meu a dispdrut subit qi ?n ultimii ani nu am mai putut sd iau legdtura cu el.. El mi-a spus cd oamenii <elitei> sunt in contact de conform propriilor sale relatdri. in fotografia de mai sus apare zona Gimlemoen care a aparfinut armatei. acea locafie ar putea sd gdzduiascd cAteva mii de oameni gi cd era extrem de mare qi echipatd cu tehnologie permanent cu planeta Marte gi cd dispun chiar de anumite porli stelare (stargates) de acces la planeta Marte prin care pot cdldtori pAnd acolo in cAteva secunde.egian pentru controlul qi supervizarea transportului feroviar) mai mulfi ani. Cu toate acestea.ki versus An unnak. degi pare se existe ceva viald in subteran. gi cd el insugi a parlicipat la procesul de re-creale a unei nave spaliale pentru care s-a folosit simularea pe calculator qi mi-a aritat scheme complexe (generate pe calculator) precum qi ilustralii cu aceastd nav6. gi lucra la materiale matematice gi gtiin{ifice extrem de complexe. La un moment dat. cdnd mama incd lucra pentru ei. a fost crescut $i pregdtit ca se lucreze pentru guvern incl de la o vdlstd fragedl. din cauza inteligen{ei sale $i a altor <abilitdfi> pe care le avea. in loc sd foloseascd nave spajiale. El a sus{inut ci se lucreazi la <terra-formarea>> lui Marte. cdldtorii in alte dimensiuni. pe care mi le-a arAtat gi despre care am discutat in mai multe ocazii. s-a aflat ce din $apte oameni care au lucrat impreun[ la unele proiecte in aceastd localie. Mafte este o planetd mai mult sau mai pulin moartd la suprafale. de asemenea. Recent au inchis in mod oficial toate operaliunile militare in zona Girnlemoen gi au transformat-o in campus universitar. accesul persoanelor neautorizate liind interzis in acea perioadd. care a lucrat pentru NSA (Inspectoratul norr. in acest moment. Unul dintre prietenii mei. El era intr-adev[r un individ extrem de inteligent. unele dintre vechile buncdre qi sisteme subterane au ramas in continuare acolo. Am fost acolo de mai multe ori. Personal am vizital citteva dintre acestea. informalii uluitoare referitoare la bazele subterane gi la alte activitdli ale guvernelor. am ajuns intr-o .I 88 An unnak. patru au murit de cancer. El mi-a confirmat faptul cd existd o mullime de baze subterane gi cd in unele dintre acestea au loc tot felul de experimente qi cercetAri ciudate legate de: cdldtorii in timp. Din pdcate. tehnologie extrateresftA etc.ki An. un ziar noruegian din oragul Kristiansand. In primul rAnd am sa vi prezint nigte hdrli gi fotografii ale zonei in care se afli aceastd bazd subterand despre care am mentionat anterior (de la Baneheia). Pot sd menlionez totuqi cd el a fost adoptat de mic Ai.unnqk ki versus An nnakki 89 v6zut. vArf De asemenea. mi-a furnizat. care erau amplasate la o addncime foarte mare. in 2001. acest articol nu mai este disponibil pe internet. aceasta insemnAnd a face posibild viala pe Marte pentru oameni.

Chiar dacd aceste informalii vi se par de domeniul S. nu au voie spun cd Norvegia nu este ca Irakul qi nu are nevoie de astfel de baze subterane $i de control militar. SUA are 130 de baze subterane qi un <buget negru> alocat acestui tip de activitate de aproximativ 1. iar in camerd se afla apd de jumdtate de met.ru. Dacd exista vreo conexiune intre bazele din Gimlemoen gi Baneheia.unnak ki An unnak. cd sunt baze militare sau depozite. deoarece Norvegia nu este o lard in care politigtii sau militarii sd aibd arme asupra lor. care bdnuiesc cd asigurd pdtrunderea aerului in bazd. lumea in care trdim ne-a transformat in roboli bine structurali. sunt informalii menite sd ne adoarmd vigilenla. pe sub rdu. astl'el incdt addncimea la care se afld baza in interiorul muntelui poate fi doar speculatd. ) Am descoperit ceva care seamdni cu nigte gduri de ventilare. Am observat de mai multe ori personal mililar inarmat in fala intrdrii bazei menlionate.-ului. Ceea ce vd pot spune cu siguranld este faptul cd lumea pe care o cunoagtem nu este ceea ce pare gi cd aceastd magindrie a dezinformdrii este bine pusd la punct. Ceea ce ne spun ei. Acestea sunt cele care se cunosc. Aceasla este un lucru ciudat.30 miliarde de dolari. Aceasta a fost in Gimlemoen. Franla. este un munte uriag. in partea superioard a acestui munte. Aceste construclii gigantice sunt in administrarea armatei qi au fost construite sub directa supraveghere a acesteia. in afard de Probabil cd la prima vedere vi se va pdrea greu de crezut cd existd guverne. iar noi ceilalli nu $tim nimic. Nu cred cd cineva qi-ar fi concentrat atenJia qi finanlele degeaba.ki versus An unnqk ki 91 camerd mare. cu lacuri deasupra. Ce rost ar avea aceste addposturi care sc intind pe sute de hectare qi care sunt construite sub forma unor orage! cu locuinje avdnd surse . organisme. Struc incadratd de cerc este intrarea care duce in munte. dar. cu uga metalicd uriagd imposibil de deschis.ki versus An.une atit de pregnanti incdt s-a transformat in propriul nostru dugman. Structura albd din dreapta reprezintd alte clidiri care probabil deservesc baza. Rusia. Aerisirile sunl plasate in zone inaccesibile . presdrate pe intreaga suprafa![ a Terrei. Dupd cum vedefi. observali c6 munlii Gimlemoen gi Baneheia sunt foafte apropiali. aga cum am menJionat mai sus. cu o ugi imensd de fier. De fapt.i departe de orice drum. Vd daji seama cate sunt incd ascunse publicului larg? Nu trebuie sd ai o imaginalic apocalipticd pentru a realiza faptul cd ele au fost construite cu un anume scop. deoareie ar-r o mullime de antene qi alte dispozitive ciudate pe acoperiq. nu am nicio idee. De asemenea au apirut informalii despre existen{a unor asemenea baze subterane situate qi in alte localii cum ar h: Alaska.F. vd rog sd vd facefi propriile cercetdri gi si trageJi propriile concluzii. in baza unor informafii precise. cazul in care guvernanlii qtiu cu siguranli cd ceva cataclismic urmeazd se se petreace. am gdsit un buncdr care merge mult in subteran. in mijlocul pidurii. China. VA dau dreptate.I 90 An. Nu am putut sd deschid gtiu ce se afla in spatele ei. Elvelia. Nu uitaJi ce se cunoa$te existenla unor adevdrate orage subterane. fiind desp[rtiti doar de apa rdului. oameni care sunt implicafi atat de tare in aceastl teorie a conspiraliei.unnak. care avea pe ea o roate nr incuietori. cu o intuilie blocatd gi cu o rali. precum gi la poli. De asemenea. ducAnd la acea camerf.

Cred cu toatd tiria in bundtatea acestui popor. Nu am argumente care sd suslind aceastd ipotezd. sa cream haosul. ci este bun qi drept.reia universald. . de unicirate dar in sensul meschin al cuvdntului. L-rtotdeauna cdnd veJi fi pugi intr-o asemenea situalie sd ve gdndili ci ei sunt fra{ii noqtri gi cd toli avem acelagi pdrinte. De aceea suntem astlzi aici. dar lara mea este Terla gi md consider egala tuturor fiintelor de pe ea. dar cl.92 An unnqk-kiyersus An. inducerea ideii de a fi mai presus decdt celllalt. Se pare cd noi am ales. gi da sunt nalionalistd. canalizarc. Noi suntem divergi sub aspect fizic. sd nu vd fie frici de ceea ce va veni. Dacd emili grAnduri de iubire. Eu consider ci a venit timpul sd ne fEurim propriul destin prin propriile potente. dar intr-un mod diferit de ceea ce se intelege in mod normal prin aceastd afirmafie. Frica nu este a noastrA a oamenilor. Creatorul nostru nu este gelos gi rdzbundtor. Creatorul ne-a fEcut egali gi ne-a dat spre desdvArgire un loc pe aceastd supelbd planete albasfA. $i mai cred cd tocmai de aceea Romdnia a I fost supus[ in ultimii ani devalizdrii gi distrugerii. El ne-a IEcut asemeni Lui gi ne-a dat cel mai minunat dar qi anume acela de a crea. dar mili la nivel vibrafional.unnak. Trebuie sd inlelegem odatd pentru totdeaund cd la nivel subtil noi toJi suntem o entitate gi formim un intreg. de control al teritoriului. in misiunea lui. EL nu ne_a impa4it pe nalii $i nici nu ne-a dat in st[pAnire parcele de pamant. $i cel mai important lucru. Noi toli suntem pdrlicele din acelagi Creator.. din neptiinld sau sub falsi indrumare.ki An unndk. cale afirmd cd in urma prefacerilor. sd ii atacdm. care insd nu au amploarea celor din striinatate. sd ii batjocorim sau mai rlu si ii ucidem. Noi toli suntem frali in1o1i 9i strdluce$te aceiagi bucdficd de scdnteie divind. valuri de iubire te vor invdlui qi vei fi apdrat de orice va veni. ea ne-a fost indusd de milenii pdnd cAnd a devenit una cu natura noastrd. Calea cdtre care ne indreptdm este cea de unicitate a conEtiinfei. Din cate $tiu gi in Romdnia existd asemenea baze. i ilor. EL nu a dat anuuritor persoane dreptul de a liotdri in numele majoritilii gi Dici nu i-a licu1 stapani pe resurse $i bogalii. dacd nu pentru a addposti la un moment dat un num6r finit de oameni. $tiu cd vi se par cuvinte mari. I brlizarea unitdlii nalionale. Eu sunt nalionaliste.ki versus An unnak ki 93 de curent proprii. Numai infelegAnd acest aspect vom putea atinge desdvdrgirea. ca in acest univers ceea ce semeni aceea vei culege. au fost construite pe vremea vechiului regim cu scop niilitar. cici traim intr-o mare informalionald in care totul se propagd asemeni unei unde gi a cdrei reverberalie se intoarce mai devreme sau mai tdrziu inapoi. climalizare. care deschide orice poartl este cheia iubirii. o parte din teritoriu va fi acoperit temporar de apa. in spiritualitatea noastrd. Am fost adesea acuzatd de nafionalism. dacd suntefi oameni. S_a I incercat prin toate mijloacele anihilarea unitdlii nalionale I 9i a istoriei. Vor veni in curdnd vremuri in care vom fi indemnali sd ne rdzbundm pe fralii nogtri. se ii asuprim. Deci. Dar dacd v-a!i uita in jur a1i vedea cd toate I mbardament informalional. Nu este suficient sd md programez pe mine ci strddania mea trebuie sd cuprindd intreaga lume. etc.

sd vedem cAt rezistd valva. gi noi in Ag. R: Da. noastre.. dar din cdte qtiu se incearcl captarea A: petrolului. magnificii.tnnak. Jara in care locuiesc mi-a dat posibilitatea de a trdi demn. Venit in vacanjd in Romania m-a contactat $i mi-a spus cd vrea sa imi povesteascd anumite evenimente cu care s-a confruntat in ultima perioadd. Aryana: $tiu cd tu lucrezi in cercetare. pe care xrmezd sd viJ relatez l-am purtat cu o persoand care face parte din mediul qtiinlific $i care in prezent lucreazd in striindtate. Am auzit. BdnurrediaEutlcolo. a solului. iesc cd gtii ca s-a produs un-eiEnlilcnt Da.ki versus. R: Se incearcd captarea. M-am angajat la o firmd care se ocupd cu cercetarea mediului. Robert: Dupd cum gtii. Problema pe care doresc sd o aduc in disculie este cea a dezastrului din Gloful Mexic. Cu toate acestea simt cA am datoria de a spune oamenilor anumite adevdruri pe care le cunosc. etc. bdnuiesc cA afi intuit ghilimelele.Atori intrd in subteran. a alimentelor. in mdsura in care ili poli pdstra independenla in momentul in care primegti fonduri de la guvem. eu nu mai am nicio legdturd cu RomAnia. . bunii nogtri cond.ln unnak. Vin din cAnd in cdnd spre a-mi vizita pdrinlii. imaginali_vd cd IV Urmdtorul dialog. Este un vechi prieten.. $tiu cd tu spui ca acesta este un pamant binecuvdntat qi cd va fi ferit de multe rele.4n. md rog. dar nu mai am de gAnd sA me intorc aici. care $tie cam ce am frcut eu in ultimul timp gi care imi cunoa$te preocupArile.94 . pe propriile-mi picioare gi de aceea consider cd acolo este locul meu. insd pe mine m-a dezamdgit.Am inleles cd s-a reu$it montarea unei valve care a qprit scurgerea.vrea sA vd propun un scenariu. Suntem un organism independent.ki toli minunalii.

Acum au incercat British Petroleum $i uite ce a iegit. care s-ar putea intinde pe zeci de ani qi care in cel mai riu scenariu ar putea fi globali. Prima datd au forat ru$ii. nici nu mai poate fi vorba.De aici se oblineau cele rnai mari recolte de pegte. insd diferd mult condiliile. milioane de litri de Ji{ei s-au scurs zilnic in Golful Mexicului. Nimeni nu a mai lbst confruritat cu a$a ceva. In prezent nu se $tie exact nici mdcar cAte tone de 1i1ei s-au scurs. care se pare cd au ajuns la o adincime nemaiatinsi. $i asta nu este tot. Sunt experli care avertizeazd cd in cazul unei noi erupfii. Este o catastrofE. scoici. dupa Alaska. de cAnd a explodat platforma 9i prine in prezent. stridii gi creveJi.i cicloni. respectiv ecosistem. Este cea mai impofiante zond. turism. De scafandri nici nu poate fi vorba. Gandegte-te cd din 20 aprilie. tot degeaba' A apirut o noud A: Care? tAqnegte R: Solul s-a crapat in dou6 locuri 9i petrolul va opn tn liber gi nestingherit pe acolo qi nu pare cd se rialele biolog bdteau caP in voci gi argum . Se pot face doar estimari. ki v ersus A n unna k. datoritd existente adAncimii mari la care se afli 9i a presiunii acolo. ki An unnqkkiversus An'unnakki 9'7 Plesiunea este uria$e. ceea ce ar duce la o catastro{E ecologicf. A: Sd sperdm cd noua instalalie va !ine' problemA' R: $i dacA $ne. in a1'ara celor din imediata apropiere.unnak. Grav este cd s-a intAmplat intr-o zond instabild climatic Ai intr-o perioadd in care sunt a$teptate uragane . sunt Louisiana qi Florida. Nu avem de-a face cu o cantitate finitd de produs sau cu o scurgere ce poate fi cuantificatd. De restul. insb firi sncces. de exploatare piscicolS gi de aceea impactul asupra acestei piele va fi enorm. dar nimeni nu gtie cdt va curge.A fost o mare gre$eal5.96 An. Asta va amplifica gi mai mult efectul. Poate doar la evenimentul de la Valdez.ime atat de mare. viteza valului de lifei ar putea cre$te. pescuit. Unde mai pui cd este gi sezonul in care peste golf trec zilnic milioane de pdsdri care se duc c5tre linutul Louisianei. Aici vorbim despre o exploatare marind. S-a incercat trimiterea unor submarine robotizate. Este pentru a doua oarA in istoria umanitAlii cAnd se incearci forarea la o addnc. in prezent zonele afectate. A: Dar pot rezolva problema? R: Din cAte vid nu.

ki An unnqk. Speriali au invadat partea de nord a Iranului.ki versus An-unnak. in anumite zone (dj fracturd>. A: Dar de ce sunt deranjaJi vesticii de teoria abioticd? t PdmAntului. petrolul ar lAgni cdtre suprafafe. Pe scurt. dorind sd descopere originea petrolului. Dupd cel de-al doilea rizboi mondial. morlalitate explicatd prin teoria meteoritului uriaq care a cdzut in aceea perioad5 pe pdmdnt. Teroria modernd ruso-ucrainiand susfine in prezent cd petrolul este o substanfd primordiale. iar conform acestei teorii perioada de formare a petrolului este de cca. prin care. felul in care rezervele sunt generate qi modul optim de extracfie. dar ci Ei aici resur"ele se apropie de sffu$it. afirmAnd apoi ci petrolul este o substanld primordiali care vine de la mare addncime. El a susfinut existenla unor falii la mare addncime. Formarea liieiului ar fi gene sunt denumite roci mamd a zdcimintelor de petrol Aceastd materie. ce nu are legdturd cu dinozauri gi peqti morfi.unnak.ki versus An.98 fie cealalti.i. In 195 I .unnak. care a declangat tempelaturi ani. An. la un congres de gtiin!6. Bineinleles cd teoria este contestatd. ipotezd suslinutd apoi qi de alli oameni de gtiintd ru. in prezent exista doud leorii: -teoria biogend de formare a zdcimintelor de petrol care susline ca petrolul ia nagtere din organisme marine care dupd moarte s-au depus pe fundul mdrii. Nikolai Kudriavlev a postulat existenfa unui petrol abiotic.400 milioane de inceput in perioada Devoniand. care are o migralie ascendentd' Existd mai multe tipuri de 1i1ei. sub influenJa unor presiuni 9i temperaturi ridicate se unesc Ai devin cunoscutul petrol. funclie dc materialul avut la bazdl qi mai existd: -teoria abiogend care are adepii pulini 9i care postu- in diverse zone. francezii gi britanicii nu ii vor ldsa sd opereze in zond gi cA intreaga lor atenlie trebuie sd se concentreze citre descoperirea de noi zacdminte in interiorul granilelor lor. Aga au realizat cd americanii. De aceea au investit masiv in cercetare. Rusia a ajuns la concluzia ci zdcdmintele petroliere sunt limitate gi ca cea mai mare rezervd de care dispunea se afla in zona Azerbaijanului. cam prin 1946.ki 99 Trebuie si il amintesc Ai pe marele chimist rus Dimitri Mendeleev care a studiat ipoteza lui Lomonosov. . fiind acoperite ulterior de sedimente. care se afld la mare adAncime. perioadd in care se susline cd ar fi avut loc in rdndurile florei gi faunei o mortalitate in masi. dar nu au putut sta prea mult deoarece au fbst forlali de citre guvernul britanic si paraseasca zona. 350 .

1% poate ucide in cdteva secunde. In concentratie redusd are miros neplicut de oui clocite. amestecul vaporilor sii cu aerul fiind exploziv. Hidrogenul sulfurat este extrem de toxic Ai uqor inflamabil. Nu am argumente gtiinlifice care sd susfind o astfel de teorie. ki yersus An.u nnak. Benzenul este o substanla extrem de inflamabili.100 A n. Va fi o catastroid planetara. In zonele de iesire lifeiul fa. Odatd intrat in organism. Asta inseamnd cE lileiul va fi pufiat de curen(ii oceanici gi va ajunge in cateva luni in nordul Europei gi de acolo va inconjura intregul glob.cd existd grupuri a-9i atinge scopurile. R: Nu am informalii in acest sens. plecdm la un anumit moment. se concentreazd in grdsimi gi in mdduva osoasd. iar inghilirea sa .ki versus An unnak ki 101 A: Fa eu cred. impiedicd absorblia oxigenului gi opregte respiraJia la nivelul celulelor. A: Dar nu se poate sa curgI la nesfer$it! R: O sd curgA ateta timp cAt va exista petrol acolo.unnak. Mai grav este faptul cd odatd cu lifeiul apar gi compu$ii chimici specifici. repet. ar vrea aga ceva? Mi se pare o utopie. Pot aduce modificdri genetice pe parcursul mai multor generatii. iar acegtia sunt toxici qi d neazd sandtdlii in moduri inimaginabile. Totul va fi expus poludrii. care ar face orice spre acelagi loc. Eu rimAn la pdrerea R: Eu nu cred mea. Poluarea este atat de mare incAt va afecta ecosistemul gi oamenii din zond zeci de ani.unnak ki An. cine crezi $i cf. pielea gi clile respiratorii. unii sd vrea sd ne forfeze sd A: aga ceva. iar in concentrafie ridicatd paralizeazd simlul mirosului qi nu poate fi detectat de om. iar la concentralii peste 0. Din pecate se pare cA nu se va opri in curdnd. Problema este ca nu se spune nimic. iar zdcdmdntul este uriag. Iar daci nu se opreite va fi haos la nivel global. benzen $i clorura de metil. blocdnd formarea globulelor sangvine in aceasta. pentru care este toxic. Asta md frdmAntl. A: Despre ce substanle este vorba? R: Despre hidrogen sulfirat. cA a fost o gregeald. Benzenul iritd ochii. Tofi stem in dar existd gi posibilitatea ca ^ Da. Atacd sistemul nervos.ne$te cu fo4d maximd. Este ca gi cum s-ar fi infepat o artera. cd nu se trage un semnal de alarmd cu privire la consecinle. in funclie de concentralie $i de durata de expunere poate produce efecte cronice sau acute.

unnak. Nimic nu dI rezultate. Toatd lumea se mobilizeaziL cdnd apar televiziuni sau cAnd vine cineva de la guvern. cd existd filtre care sa extragd substanfele R: Nu gtiu aceste vor inventa. A: $i atunci ce ar trebui sd facd lumea? Sd gtii cd in urma cd4ilor mele mulli imi trimit mesaje spundndu-mi: Bine. dar nu o sa o putem bea! ticul gi corodeazd metalul. Eu 1i-am spus toate astea nu pentru a te speria ci penru a le spune celorlalli. atunci clar va fi poluare masivd gi in alte pd4i de pe glob. sunt preluate de nori gi aduse apoi pe pdmAnt prin ploaie.102 An. dar nu am solufii. De ce? A: Pentru cA cineva are interes sA nu panicheze lumea. Din informaliile pe care le am chiar gi curdtarea zonei se face ftri prea mare tragere de inim[. nu i. gtim. dar toxicitatea maximd o au acolo. Bdnuiesc cd aici nu prea ajung aceste informalii. A: Deci nu existd nicio solulie practicd? R: in prezent nu. Este adevfuat ca am informaliile necesare. Se sperd gdsirea unor metode prin care sd se astupe locurile.tie. Dar dacd nu se face nimic.u nnak.unnak. in acea regiune. h versus A n. degi imi doresc sd nu fie a$a ceva. Dacd omul nu . Avem vreo soluJie? R: Nu qtiu. O sd fim inconjurali de apd. dar poate se aerului $i nu se mai permite accesul. Cehia. a continud aga.i erea. dizolvi plassA existe. A: Eu totugi nu pot crede cd nu exista o solulie. Eu nu cred cd s_ar crea panicd. Daca acest ciclu este unul continuu. A: Dar la noi gazele nu vor ajunge? R: Ele sunt foarte pregnante in acea zond. degi substanle care ies odatd cu petrolul.ki An. Oricum t I Rom6nia are o pozilie geografici de exceplie. A: Bun. ki 103 poate cauza pneumonii chimice gi corodarea mucoasei A: Dar cred din apd.unnak. dar sunt doar teorii.ki versus An. poate intervenJia divind. o sd se ajungd la nu cel em cd erup{ia qi la nivelul vom avea probleme mari cu apa potabild. in zone diferite. In rest se vede neputinla pe fafa lor. adici i . Bineinfeles ce ele sunt gi in atmosfer[. In caz cd veli avea genul dsta de probleme sd gtili despre ce este vorba. R: Nu mi se pare corect. Crede-md cd s-a incercat tot ceea ce este omene$te posibil. atunci sd gtii cd R: S-ar putea si aibd dreptate. la fel 9i I Ungaria. Fiecare sd faca ce crede de cuviinld. ce trebuie sd facem? R: Eu personal nu gtiu ce sd fac Ai incotro sd o iau. Austria gi o buni parte din Rusia. R: In prezent nu existd nimic concret.

Totul se migcd la unison gi toate energiile generate sunt similare. R: Centura aceasta este formatd de fapt din benzi. Totul are o logicd.unnak. de unde gi numele. Sistemul nostru Solar orbiteazd in jurul cen' trului galaxiei. jurul Soarelui? A: La fel cum Terra orbiteazd in R: Da. Aceste vortexuri dau nagtere unoi oi6ite"naiwale. A: $i noi urmeazd sd ne intersectdm cu aceastd mas[? R: Da. Un ciclu complet dureazd aproximativ' a$a numitd centurd de 1 . A: Bine.-'-r 26.ki 105 i' I in sistemul nostru solar. Eu cred cu tdrie ci Universul este o fiinla vie. care . Ea a suscitat interes abia in momentul in care s-a constatat cd localia nebuloasei coincide cu proieclia orbitei Sistemului Solar. Aici este vorba de mii de ani. Inifial s-a crezut cA este o nebuloasi formati din gaze cosmice sau praf.ki An. asta este ceea la ideea ci el gtie ceva. Absolut totul se invdrte. totul este un intreg. fotoni. ca o centurA.104 An.on" uor-f.ki versus An unnak. la o distanli de aproximativ 400 de ani lumind. $i noi. Acest aspect are un impact major acli arfio sistem gi \ \ protej ate? R: Am auzit. Vezi tu. c ile evenimente sa se produca gi cd anumite . A: $i centrul galaxiei unde se afld? R: El se afli in Constelalia Pleiadelor.000 de ani. preiG6ilite. dar noi parcurgem rotalia intr-un an de zile.unnqk ki versus An. compacte. Aceastl centura fotonicd incercuieqte Sistemul Pleiadelor.w|nak. Nu s-a dat mare insemnitate acestei descoperiri. Aceastd zond a fost descoperitd in 1961 de cdtre o sondA spalial[. dar nu vdd legdtura dintre noi gi centura fotonici a pleiadelor. demonstrate fizic. Universul este fomat din v-gllelwi energeticecare au o migcare centripeta. impreund cu Sistemul Solar ne invArtim in jurul centrului galaxiei. Dar el s A: Da. Centrul constelaliei il reprezintd steaua Alcyone. denumita gi Soarele Pleiadeior.

existi gi teorii confbrm cdrora o Terra va intra intr-o noud dimensiune gi o altd 'ferra va rdmAne in aceastd dimensiune. sunt teorii. de ce nu ar fi posibile 9i fizic? . la o viald mai bund. De asemenea se presupune cd cel ce ar cdldtori printr-o astfel de gaurd ar avea o vitezi superioard vitezei luminii. care in loc sd se deplaseze la supratala mdrului o ia pe scurtdturd prin interior. dat nu tur lucru bun. Se pare Je PaIg 94-vaglluenta tot viul.a rot ceea ce se in cheamd elec S_a demonstrat ci o 'ictivitaie int dica nivelul de exci_ talie a atomilor. Nu existd do_ ambele emisfere. a spafiului este o sulsd puter_ nicd de radialie electromagnetice ce poate fi detectaid atdt in spectrul vizibil c6t qi in cel il luminii de inaltd frccvenld gi al razelor X. sd se topeascl gheala 9i intreg Pimintul sd fie inundat.\ 106 An. A: Se spune ce intrarea in Centura Fotonicd va aduce lumii o noud spiritualitate. Nimic atiinlific. unnak. Asta este o lume noui.000 de ani a avut loc potopul lui Noe? poate fi Asta un argument? R: Poate fi.ig! datorira radialiilor qi ui uG.spec. f'apt care va aduce cu sine fluorescenta tuturor corpurilor. Oamenii vor evolua prin ridicarea nivelului corytiinlei. A: Tu ai auzit de o poafta stelarA. Asta nu inseamnd cd sunt realizabile. Se presupune cd iegirea din capdtul gdurii ii apare observatorului drept un glob.ki Ah ltn1ak. . teoretice pentru ecualiile teoriei generale a relativitdlii. insd sunt solulii R: $tim cd aceastl zond. care reflectd mediul inconjurator aflat la celalalt pol.ki rersus An. Dar de deschis. Gdurile de vierme sunt construc{ii matematice care leagi zone indepdrtate ale universului folosind o scurtdturd. nu am auzit sd se fi deschis vreuna. Unde mai pui cd lipsa de ploaie datorati ghelii in exces va face ca radialiile sd creascd. de puntea EinsteinRosen.. Asta inseamnd cd doar anumite zone vor putea fi ferlile gi deci locurbile. Se face aceasti analogie cu un vierme. am auzit de asta. insd ele sunt o solulii pentru ecua{ii fizice. R: Da.unnak kiversus An unnqk. Este $aDSa noastrd sd ne schimbdm. A: Dar teoretic ele sunt posibile? R: Teoretic da. la o noud lume. A: $i dacd sunt posibile teoretic. dar este dificil de afirmat. care se va deschide la un anumit moment? R: Sunt aqa numitele gluri de vierme. Va fi ca o noud na$tere. A: $i dacd totugi suntem in pragul intrArii in centurd? Prea multe voci fac referire la sihirnbare.ki 107 A: Asta ar fi un argument care sd sprijine afirmafia cd acum 11. l---^-:-rr-. Tot ceea ce a tbst se va duce lasdnd loc unui nou inceput. Adicd viaJa va putea fi trAitd doar la Ecuator. Md rog.Sunt ipoteze.

dar pe alte planete poate. dar de iegit nu iegi. R: Cam aga ceva.qi ar vedea o lume mirificd. ^ iii"iiil"o"ii' extraterestre."*i.. rie..'. . molecular. doar cd tu nu realizezi. asta nu inseamnd cd este demonstrat cd .d ". A: SI presupunern ci cineva ar avea intenlia sd te facd sA treci prinlr-o asemenea gaurd.1 asemenea posi_ gr de posibilitatea realizirii R: Teoretic da. unor bilirA R: Pentru ca gtiinta ac demonstreze practic ace viitol ne-am putea trezi a dar in prezent este imposib A: $i globul de care vorbeai. A: Dar porlile tarca? de trecere intre dimensiuni.. Tu ili dai seama ce cantitate uriagd de energie ar fi necesard pentru a descompune un corp la nivel subatomic. sunt consideralii teoretice. }. A: Eu il vdd. st[pdni gi realitatea? A. Intri intr-o tiacfiune de secundd. Adicd tu intri intr-o gaurd de vierme gi faptic rdmdi acolo.l. Cei care ne conduc de milenii gi care au interes .108 An unnak.ki 109 rostul.. Sd presupunem ca la un anumil momclrt pe r erra s-ar deschide asemenea gduri. S_ar uita in interior. Intri. A: Dar gi Vaticanul a admis intr-un mod voalat existenfa unor forme de viatd extraterestrd. tu stai prins in trecere. imagini n-"u ar avea legdturd cu realitatea existente "r.s. Teroria spune ch odatd intrat timpul capdtd altd dimensiune pentru cel in cauzd. a"-ie nJ'* .Totugi plecrind de la teoria trage cat mai multe suflete. Nu ar putea sa iti . A: Asta este cea mai tare informafie! Habar nu aveam. cum cd in timp au existat intdlniri cu anumite forme de viafd spre r.:'iT ilf.. A: Pe Tena nu.. R: $i cine sau de ce crezi cd a. aflat la capdtul tunelului.pu1irf .Oricum eu vdd aici o hibi. drsrrugere gi cd oamenii s_ar lnorepta cu incredere cdfe aceste portaluri.J.. in timp ce pe pdm6nt se scurg anii.. Oricum prin gduri se poate circula in ambele sensuri? Adicd dacd intri p"f .. dar trebuie si existe aplicabilitate. A: Adicd r[mdi blocat acolo? R: intr-un fel."r4i rnuebarea este dacd ceea ce vad va fi gi realitate. . A: Cum adicd? R: Simplu.r1un" a. haos. telepor- f. Dar repet. dar vei sta un infinit. R: Iardgi. .ki An unnak ki versus An unnak. sunt speculalii.ki yenus An unnak.. pdnd nu vid nu cred.e adormi simrurire 3 si:n'ild.. Pentru tine timpul inceteazi sI mai existe. Nimeni nu a iegit sd ne spund de aceste lucruri. Am auzit qi eu anumite zvonuri..Ei nu au logicd. avea int"res sa faca aceste manipuldri? A: Cei care nu vor sd ne scape din mAnd. .rupun"rn "a 3l:i ar fi foamere. dar sunt zvonuri.. . R: $i eu admit.J icolo? R d1._ recteze anumite imagini care sd te atragd.i . put. R: Toate exisrd in teorie. apoi sd il teleportezi gi sd il remateriahzezi in alt loc? Nu existd aceasti energie pe Terra.T:.u.. Nu iti ascund cd am primit informalii ci guvemele vor admite in curdnd faptul cd sunt in directd legdturd cu anumite civilizafii galactice. Sd p.u fi r.qyfi. iardgi.. dar in mintea ta tu te afli permanent in trecere. in teorie poli presupune orice.ri Daci srapdnesc rimpul gi .'p"_lm"rff*f. nimic palpabil.. .Ji'. arunci cu siguranrd u. nu poale fi rnanipulat? R: Curn adicd manipulat? .

au fost capturate de cdtre . GAndeqte-te ce ei au cartografiat sute de mii de kilometri din Antarctica gi cd au descoperit teritorii imense care nu erau acoperite de gheald. nepopulatd gi deci nu exista riscul unor scurgeri de informatii. Probabil cd acolo gdsiserd un loc bun pentru a-gi construi o bazFL mllitard. R: Pdi exact de asta i1i spun ci aceste obiecte zbur6toare sunt posibil pdmAntene. R: Sunt poze cu amrmite obiecte zburAtoare. Este o posibilitate. atunci poli presupune cd sunt pamantene. R: Te ref'eri la Amiralul Byrd? A: Da. nazi$tii s-au concentrat in mod deosebit asupra unei zone din regiunea Queen Maud. insd abia in 1938. lacuri gi izvoare termale.ki Yersus An unnqk ki 111 existd. Probabil cd acea zona corespundea intereselor lor gi de aceea s-au hotdrAt sd revendice teritoriul gi si il numeascd Noul linut $vab. in urma interactiunii cu anumite forle extratereste. au inceput cam prin 1903. Daca sunt pdmAntene sau extratereste nu gtim. inainte de sfhrgitul celui de-al doilea rdzboi mondial. Cdutau ceva cu care sd cdgtige rAzboiul. A: Ili dai seama cd nu degeaba armata americanA a pomit cu o intreagd flotild cdtre acea zond' Aveau ei ceva informalii! Poate chiar gtiau de un contact E.T. sigurd de experimentat pentru cd nu mulli puteau ajunge $i de asemenea era o zond. pegteri. nimic special. A: Dar dacd de fapt germanii descoperiseri. filmulete cu nave extratereste. Acolo era o zon5. . .ki An. Dacd te gAndegti la Societatea Thule gi energia Vril. o energie speciali? Dach li se ardtaseri anumite secrete atunci cdnd au ajuns in Antarctica. primele expedilii germane cdtre Antarctica. A: Dar sunt poze. prin '40? R: Oficial.unnqk. nnqk kiversus An unnak. dar asta nu inseamnS.1l0 An. Personal cred ca aveau mai mult interese pecuniare $i militare.

Tiebuie sd rAmanem ralionali. ki versus An. gi mi refcr la uflndtorii doi-trei ani ne va aduce rnari surprize. Eu c:red cd timpul care va veni. cdci scala fusese depa$rta. care oricum nu se puteau aplra. Dupd furtuna solzrd drn rrorembne 2003. cdmp magnetic terestru fotuqi. 9i va fi 9i mai intens acest bombardament ener- A I{ tarA. intr-adevdr se intAmpld cd a. Nibiru' care . explozie sosl6bit. A. Dacd faci ceva intr-o parte.ki versus An'unnok ki 113 care le-au dezvlluit anumite secrete? Nu putem presupune cd la randul lor americanii au ajuns acolo $i intrand in contact cu aceleaSi fiinle au ajuns la concluzia ci decdt sA spuni adevdrul mai bine dau <vina> pe nernli. cd au fost iniliafi de cdtre reptilieni. Eu vorbesc de ceea ce se qtie qi anume nazigtii aveau cercetdri in domeniu. R: Putem plesupune orice. Tu vezi ci soarele a inceput s5 aiba un comportament ciudat? R: Eh. instrumentele de mdsurd a activrtdlir solare au trehuit recalibrate. vei avea un rdspuns in cealalti.. A [Jrn rntbrmatiile pe care le delin gi care vdd cd se adeveresc din cc. dar ele sunt interdependente yi deci nu trehue sa exageram. t)a. dar cu toate astea existd anumite legi ale fizicii gi matematicii care nu p()1 ii anulate. unnak.unnak. ki An. nu reprozrnta nirric special. Mintea umand are darul de a face din lanlar armdsar. To ui u'tiit d" o noul planetd. Ceea ce era ipotetic cdndva se transformd in cetitudine. prima problemd gravd o vom avea c:u explozrile solare. Este o reacJie la ceea ce se irrtdnrpla in llnivers. R: $tiinla este in continul expansiune. in ce mai mult.fost deja vazutd undeva dupd Pluto? se pare A. se intdmpld acum gi probabil cd sunt anumite batem caPul rd gAndim! -' dlemcnle care se srlprapun. Faptul cd acum avem parte de anumite fenomene cumulate. gi deci nu puteau confirma sau infirma zvonurile. cd au zburat cu nave. prea se intdmpld toate acum.112 An. Sunt tot legi ale fizicii. dar astea sunt supozifii. intr-un mod simPlist. unn a k. cd au fost coborAli in adAncul pemantului. ^-e. asta cu soarele se qtia mai de mult.. expulzie de materie.

Oficial HAARP adicl High Frequency Active Auroral Research Program se ocupd cu bombardarea atmosferei superioare numitd ionosferA. El transmite unde care incdlzesc unele zone ale ionosferei cu scopul de a impinge masa in sus. A: Totugi. A: Nu crezi cd ar putea fi 9i implicarea HAARP? R: Ba cred. A: $i se poate utiliza programul Haarp la influenlarea climei. Adicd cam la 65-645 km distanld de suprafala Tenei.unnak ki 115 personal mA bucur ce trAiesc aceste timpuri.ki yersus An. Puerto Rico 9i Norvegia.unnak. aceste fenomene extreme la nivel climateric se petrec.114 An unnqk. sunt reale gi palpabile. De altf'el am fost mai de mult la baza HAARP din Alaska gi am ceva informalii despre ceea ce se des{dqoard acolo. po4iunea incdrcatd cu electricitate din jurul pdmdntului. Simtul de cercetator este stimulat continuu gi bdnuiesc cd nu sunt singurul. toate au o influenld.ki yersus An. Ji-am spus. A: $i este public acest lucru? R: Bineinleles cd nu. Soarele are un comportament aparte. o antend? R: Este un radiotelescop care are o antend care emite in loc sd primeascd. aceastd invazie de descoperiri. . CAnd am fost eu acolo erau aproximativ 50 de antene. E clar cd se intAmpld ceva! R: Da. se inlAmpld. A: $i cine coordoneazd proiectul? R: Departamentul de Apdrare al Armatei. Din cate $tiu exista ceva similar in Rusia. Undele electromagnetice sunt apoi reflectate cdtre Pdmant. insd ansamblul lrebuie sd cuprindi 360. Aparent pare un proiect gtiinlific ce are ca scop imbundtAlirea comunicaliilor. a cutremurelor? R: Da. trecem printr-un nor de energie.ki An.unnak. strapungand to(ul. A: Dar este un aparat.

dar o fac in cunogtinld de cauzd. dar exista anumite calcule care se pot face. cel pulin nu din postua in care ne aflnm. Oficial au spus cd acest proiect este un salt R: Nu putem $ti. unnak. Trecem printr-o perioadd nemaiintdlnitd pana in prezent $i este greu sd faci aprecieri.4n. A: $i cum putem gti dacd este HAARP so. Eu aga consider cd este corect. ki v er. .''t 116 An unn a k. unn ak. CAnd $i unde va acliona HAARP nu $tiu. A: Am mai putea transmite ceva cititorilor? R: Si se informeze permanent. cu pedepse divine. A: ldeea e ca nu putem face nimic. A: Solulii avem? R: Sd informdm lumea pentru ca si igi poatd face alegerile in cunoqtinld de cauzd. cu omul care este picAtos gi a produs cataclisme. R: Nu. Sunt lucruri logice. dar clima se va altema aberant $i din ce in ce mai intens. iar acolo unde sunt nenaturale au o explicalie $tiinlificI. Numai aqa igi pot face o opinie corectd . DacI qtiu cd soarele emite radialii gi stau la plajA.R: Da. adicA centura de care i1i vorbeam.niversul? .sus.si echilibratd. nn uk ki tt7 A: Deci armata e coordonatorul.: [. ki y ersus A n. doar sd infelegem ci dcolo unde sunt fenomene naturale ele au o logicd fizic6. ki An. este rdspunderea mea. Trebuie sd ne scoatem din cap chestia asta cu supranaturalul. Eu personal cred ce este vorba de schimbdri la nivelul intregului Sistem Solar $i care se datoreazd interacliunii cu norul de energie. md refer la cea academicd gi la cea a cercetdtorilor independenfi. Impofiant este sa asculte ambele tabere.

armonie. spiritual. Eu am mare incredere in el datoritd imaginii de ansamblu pe care mi-a dovedit adesea cd o are asupra lumii. nu doar sub aspect economic. cine este de vind gi cum putem injelege ceea ce se intAmpld? Argus: Dacd vrem sd inlelegem ceva din ceea ce ni se intdmpld in aceastd clipd. prin munca. echitate.V Argus este un bun prieten. el a adus acestei minunate jdri RomAnia. Aceastd crizd morald constituie cauza esenliald a momentului in care ne afl6m. abnegalia gi ddruirea sa. lume care gi-a atins limita criticd a propriei existenle. trebuie si admitem cd suntem . recunoa$tere internalionald. Aryana: Tu cum percepi perioada in care trdim. disperatd. ci reprezint[ insdgi raliunea de a fi. 1i se pare normal6? Argus: Pentru orice om lucid este limpede cd traversdm o lume bulversatd. ci in primul rdnd sub aspect moral. nu sunt doar cuvinte goale. Ceea ce m-a frapat intotdeauna a fost comuniunea ideologicd gi similitudinea informaliilor. cum se doregte a se llsa impresia. Acestea sunt unele din pufinele motive pentru care l-am rugat sd imi acorde un interviu. $i el este gi va rdmdne un cAutAtor al Adevirului. De-a lungul timpului. derutati. mai ales sub aspectul diferenlei domeniului de interes pe care fiecare din noi il abodeazA. o entitate cu o misiune gi un destin foarte speciale. 9i sd ajungem la o solulie de evitare a catastrofei finale. moralitate. In prezent el este stabilit in Suedia unde igi continud munca in domeniul cercetdrii gtiinfifice. A: Dar care este motilr. Este un om a cdrui formalie gtiinlificd il pune mai presus de orice dubiu. o fiinlA pentru care iubire.rl.

in loc sd se pund accentul pe latura divind din om. fie exclusiv de condilia sa materiald decAt de cea spirituald. egoist. emnat decdt un cumul 9i festate de-a lungul isto- in u aga-zis pdrea lumea din Estul subvalorile Ceea ce estea' a regr- Pentru murilor comuniste a fost. Absolutismul religiei devenise la fel de crud ca.ioasd. o mare dezastrul unui rdzboi.i cel politic. ignordnd semnificalia simbolicd a legendei. in mintea multor oameni stdruie o intrebare simpld: - meditat.120 An.pdcat" al Evei gi al lui Adam. Dumnezeu a fost transformat in inchizitor. a ajuns in colaps gi nimeni nu vrea si discute cauzele . in egald mdsurd iubili fErd nici o discriminare. omul s-a indepdrtat de un astfel de Dumnezeu $i s-a preocupat fie mai mult. demn mai degrabl de vremurile mitologice $i tribale decdt al rurei religii constituite ulterior.unnak ki 121 aici datoritA gravelor erori pe care le-am comis de-a lungul timpului prin necunoagterea adevarului despre noi. iertarea. treptat. dupd o clipd de eufbrie.ki An. a luptelor fraticide pentru acapaftrea de bunuri pentru dominaiie politici Si relig. Cel ce a voit sd le releve oamenilor adevdrul. N-au putut realiza o masA criticd. cum putem schimba ceva? Argus: Cunoaqte adevdrul gi adevdrul te va face liber. $i-a exacerbat orgoliul devenind individualist. revelarea originii divine a tuturor oamenilor care decurge din condilia de fii ai aceluiaqi Tatd (Dumnezeu). Marea masd a fost totdeauna minlita. indemnul de a sdvdrgi intotdeauna binele aproapelui . A: Aqa este. indiferent. in loc de entitate izbdvitoare.ki versus An. exploatatI $i linutd in ignoranti. dar ce putem face. protectoare gi iertltoare a$a cum l-a infbligat Iisus 9i a.. Sistemul occidental' cel mai ldudat.a ium il relevd cunoaqterea actuald. Invaleturile marilor spirite nu ne-au fost suficiente. omenirea ar fi fost astdzi cu 2000 de ani in avans. Mdntuirea. i s-a spus continuu cd este separat de Dumnezeu gi. religioaqi se. In numele acestui zeu. dacd ar fi fost respectate. Totugi accentuarea prdpastiei economice. nu-i poate veni decdt ascultAnd orbegte de reprezentanfii de pe pdmAnt ai unui Dumnezeu pedepsitor. A dominat . s-a schingiuit. gi eu cred acela$i lucru. neindurdtor gi aspru. rdzbundtor qi agresiv cu semenii' Istoria sa este una a violenlelor.unnak. ar fi fost suficiente sd fericeascd lumea prin stingerea tuturor conflictelor intre oameni.adevdrul" coni'eclionat de cei ce au delinut puterea politicd gi economicd. i s-a spus. a crimelor gi a rdzboaielor. manevratd. politice gi nu numai a existat din vechime 9i existd ntuat. s-a spanzurat gi s-a ars pe rug. Dacd s-ar fi luatd in seamd doar cdteva din invdldturile lui Iisus.unnok. l-a culpabilizat pentru aga zisul .sunt chintesenle de adevdruri care. a fost rdstignit. nevoia de iubire necondifionata a tuturor semenilor este o necesitate absolutA a conviefuirii in pace gi armonie.ki yersus An unqk. s-a excomunicat.. Treptat.

fiecare gAnd potrivnic semenilor nogtri. in acest moment s-a aj uns la capdtul funiei. Universul nu mai are ribdare. Este clipa confruntdrii a doi factori esenfiali: omul gi universul.122 An. Mintea noastrd insdqi este o pAfticice din marea minte a universului. cd prin g6ndire noi ne credm propria noastrd realitate.$ An. bine sau rau.utnqk ki versus An. fiecare gest distructiv au provocat $i continui. Ni se cere doar sd facem uz de inlelepciunea care ne conecteazd la sursa noastra divine gdndind qi sdvdrgind binele. cauzd prim5 a intregului Univers. cd deci. Nimic nu poate exista izolat. Ne putem salva acum sau niciodatd. evident. sd ne controldm intreaga noastrd gAndire gi comportament fdcAnd pasul spre o radicald schimbare. ddndu-ni-se liberul cunoa$terea de arbitru. . Existd acum o intreagd literaturd pe aceastA teme. este clipa confruntdrii dintre om gi Dumnezeu. sd genereze mari dezechilibre $i la nivelul intregului univers pentru cd toate sunt legate intre ele qi interdependente. prin mii de surse venite din univers. jefuind. ultimi ore nu se mai limiteazd la simple afirmalii ci aduce argumente de ordin qtiinlific 9i pragmatic demonstrAnd existenla unei surse spirituale inteligente. neiertrind. separat de intreg. trebuie sd inlelegem cd ea nu este decdt rezultatul propriilor noastre erori. Dar dacd pdnd acum Universul a avut rdbdare cu noi. Din nefericire. influenleaze intregul univers. distrugAnd. lumea este a$a cum o gAndim.ki vers. nu am optat intotdeauna prin lunga noastrd odisee cosmici pentru bine ci am sdvArgit multe erori. mai clar spus.ki 123 Argus: Contrar a ceea ce ne spune qtiinla oficiald. Nu a inleles cd totul este interconectat. Aceasta a fost marea gregeald a filozofiei 9i a gtiinlei materialiste. Fiecare intenfie de a face rdul.unndk. am fEcut mult rlu ucigand.tmqk ki An. Legea de fiinfare gi de funclionare a universului este aceea de infiptuire a binelui. cd tot ceea ce facem sau ni se face. Acum mai mult decdt oricAnd suntem chemali. DacA nu ne place lumea in care trdim.unnak.

De noi depinde dacd va mai fi. pimAntul.!i*. J..r'.egoism. Ngua energie va insemna o noud epocd in existenla lumii gi a Cosnrosului...-". incd zece spirale pe lAngd cele doud existente.p.. putem evita un sfArgit catastrofic numai prin schimbarea modului de gAndire.in evolulia sa $i la incepur O" . sub $i toate formele sale _ va deveni incompatiUif inalrd trecvengd qi va fi anihitar. Universul. Tot ceea gindi re negativd. Este suficient doar sd vrem..mane foarte pufini pi numai dintre aceia care vor fi capabili si inleleagd mesajul acestor vremuri. Din centrul Galaxiei noastre Tema flux de energie de inalti frecvenli "l O.. cei vletut doar care igi ela comportamentui pe pe un registru de frecventi mai inalt.." . irt.ki 125 A: intr-adevdr sunt voci care afirmd. Toati zgura gdndurilor noashe acumulatd in mii de ani plutegte acum deasupra capetelor noastre .. cei ce vor supravielui vor suferi .. ADN-ul uman ar fi avut 36 de spirale gi intr-un timp mai indelungat s-ar ajunge din nou acolo.. pdnd c6nd mai mulli se vor Eezi? Argus: Este momentul schimbdrii frrd de care nu se poate intra in viitor. Gralie acestui fenomen. agresivirate.d.. a viefii ".r.. preg[tirea pentru noua lume va insemna qi un timp al puriticdrii prin multe incercdri catastrofe naturale.l. Nu! Secolul al XXI-lea va 1-r al spiritualitdlii. boli incurabile. in consecinld qi vechile . Argus: Din nefericire.irn? . nostru gi frecvenla noii energii care va scdlda plaaeta se Argus: Aga este. razbunare . foloseqte pentru cvenfd christicd".. Scdldat in noul cdmp energetic de inaltd frecvenld. Din cei mul1i.. Beneficiile vor fi imense.ii.'A rnceput de.upra:i^:19i. mari instabilitdli sociale $i dificultali economice.i. intreaga lume vie. va stabili un raport de rezonantd. Avem deci aceasta $anse de a influenJa viitoarele evenimente cosmice in favoarea noastrd.. insd in plan energetic. numit de cdtre unii "orrni"". EI spune o-cosmic de acela in care a acum va fi o noui venire h in care invdfdtura sa va fi .". vor r5.. An. sunt modificdri care demonstreazd cre$terea "l. ne spun ca ne aflAm Ia sfrirsirui unui ciclu. o epoca a congrii. ori nu va fi deloc. f*.".afectdnd cerul. Voi ...."i. *'r""" vor e cu o operd insemnatE in ifitualird{ii.Toate sursele care se refere la acest montent al universului.."ritaiii activiralii solare gi scdderea magnitudinii cdmpului peo_ magnetic. "ou lenomen care va determinao mullime de transfJrmdri in u""..unnah_ki verstt An unak ki An unnak ki versus An unnak. Se crede ci intr-o epocd.i.. A: Dar cum crczi cd putem reduce pierderile sau mdcar intArzia pufin. s-a spus ci secolul al XXIlea va fi al religiilor.a. A: $i in ce crezi cd vor consta schimbdrile? Argus: Vor fi nenumdrate.la marea sincron zare galacticd.i timp al transformdrii. toate celulele "^. modificanJ "i.i . .sau distructive ia adresa naturii ". Ca urmart . s-o numim metaforic adamicd.oaa.. Vezi tu. Autori care par a fi bine informali ne spun cd prin gAndurile noastre noi putem influenla in sens benefic chiar qi cAmpul de energie din centrul Galaxiei noastre. cum o numesc cercelalorii din domeniul spiriiualitalii.124 des...tei spirituatizaie. Cu alte cuvinte.. dar majore vor fi cele nevdzute cu ochiul liber. din ce in ce mai cI ne aflAm la o rdscruce. A: Sd sperdm cA aceasta nou5 energie ne va invAlui pagnic qi cd schimbarea va veni ldrd pierderi gi ci toli vom apuca sI tr[im in aceaste noud lume. nu molecular. ori nu va fi deloc. ADN-ul uman va mai adduga. iri"a..

". aanau_i_se u..""t i. Obiectivul' esenlial al "un:ult:rii evoluliei il va constirui exrir)derea capacitarii O" tere a creierului. propdvdduit prima oard de lisus.unnak. punerea sa in inferioritate sub orice formd.li1t transformdri biologice care le va oferi o inldligare fizicd corespunzdtoare varstei de 33_35 de ani (aproximativ vdrsta lui Iisus). Modificarea comportamentului in acord cu legile sacru_ . ce se poate trdi foarte bine gi cu prot"irr"i.*1i" lr"a emulii lui actuali din interese foarte p.""i. Are o conotalie strict darwinistd : . A: $i probabil ce vom avea parte qi de un nou model social. doborArea partenerului de competi{ie. ".mdndncdJ pe altul ca sd nu fii tu mdncat. pe care o vom incheia "a la ooflnla noastrd pentru a continua sd experimentdm in alti timpi. il constituie cruzimea constatatd in naturd prin nranii"u unei. o indumnezeire a omului care .. Este total de neinleles cum. . ConcurenJa este inumand gi imorald. nu este clar cd ceea ce se adund intr-o parte se ia dinlr-alta? Orice avere in exces..Viitorul model social nu va fi nici comunibt gi nici capitalist oricAt de mult este cidelnilatd economia capitalistd de piafd. de huzur.". marile averi? Argus: Atdt cat se poate prevedea acum. dominantd astdzi..ki An. Va avealoc.inour_ a originii noastre divine gi a rostului pentru care suntem aici. Braden sustine cd se va trece.ki versus An. Voa. Evolulia este dirUatd de resorturi cosmice gi nu de intAmplare. . va fi cea care va domni in viitoarea societate umanA. prind la intelegerea sacruiui. dincolo de valul care ne ilesparte acum cand ne afldm in cea cle a 3-a dimensiune.. adicd atdt cAt este necesar pentru o existenld decente. In dimensiunea a 4-a gi a 5_a la care G.il. Nu are nici o gans[ in viitor. dar numai in limitele bunului sim!. pdntr-o moarte iminentd ca pdnd ucum..tea la fen9m91 biologic inevitabil.unnqk. de origine vegetald. De aceea se crede cd hrdnirea camivori Ia om cdt qi la alte specii va fi -ar6t ". specii cu alta. A: $i toli vom beneficia de aceste schimbdri? Argus: Se crede cd toate fiinlele de pe Tena vor face un pas in dimensiunea urmdtoare. cA este normal gi moral ca unii indivizi sd aibe tot $i altii nimic. A: Adicd vor dispdrea proprietdjile private.. cum naiv considera Darwin gi if . Adams Smith spunea inci din secolul al XVIII-lea cA orice avere este un furt. bazatd pe concurenle.ra transcende conditia sa animal5. in alte forme gi in alte sfere de ^ **.ki 127 tsxrsra sulrclenre dovezi oferite de cei cu hrand exclusiv vegetariand._ vent de atei impotriva ideii de existenla a divinitaii.. Dacd toate resursele unei comunitali au o limitd. creierul uman va obtine capacitutea Je u penetra in invizibil. proprietatea privatd se va plstra. conhard ideii de divinitate.. Vom inleiege vrala este doar o experienp. altfel spus. n9u creier pi o noud biologie...i ..126 An unnak ki versus An undk. Iui va elimina legea karmei din destinul uman qi ca urmare vor lua sfhr$it bolile gi suferinfele care erau explicate prin acest mecanism. Atenlie! Nu este citat Marxl A: Asta cred cd se aplicd mai mult in fostele {dri socialiste.. int-o lume sdraci este imorald. Cooperarea venitE din spiritul de intrajutorare. este contrard moralei divine. op*anau_r" adevdrului despre noi. Cel mai putin inpies fenomen din ordinea cosmicd 9i argument i. in numele politicii liberaliste se poate susline de cdtre oameni ce par a fi consumat in viala lor cdteva lecturi. Argus: Eu sper ca noul model social sd fie unul bazat pe principii divine.invinge ca sd nu fii invins" . ua iirpur". intr-o lume spiritualizatd.

$i crede-md cd nu exagerez cu nimic cdnd spun asta. Dar cAnd cAinele turbeazi. A: Eu nu subscriu ideii. frrd nici un alt merit decdt acela de a-gi etala belciugul din nas.rr:. iubesc RomAnia qi poporul romdn.sponsabilitatea pe care o au. A: Si gtii cd ei acoperl un segment al cititorilor. ..unnak. Argus: Sigur. cinsti$ 9i care. ftrd culturd. noi venim dupd zeci de . De altfel presa liberd inseamni libertate de exprimare. lfugus: Sigur. Noi . {Iri scrupule dar cu multd rdutate gi ldcomie. Goana dupd audienfd. de o mass-media putemicd. eu cred cA presa. sigur de aici 9i pdnd la libertinaj este cale lungd. dupd cdgtig a ucis ultimul dram de bun simt din sufletul celor implicali in mass-media. obrdznicia gi anatomia posteriorului.unnak.. gtiu gi eu mulli oameni din media dotali cu bun sim!.hi verstrs An unqk. de mare calitate umand gi profesionald. care igi vdnd sufletul pentru cafva arginli. Argus: Occidentul numegte presa cAinele de pazd al democraJiei. A Trebure sd fii ingiduitor.ki A n. corecli. este o unealtd de nddejde a democrafiei. dar cu oameni onegti. culmea. O presd liberd inseamnd o lume liberd. . conqtienfi de rr. societatea are nevoie de pres6. ki versus An unnak. nu trebuie sd i se se pund botnild pentru a opri raul? A: Eu cunosc oameni de presd a ciror probitate morald este mai presus de orice indoial[. .ki 129 un model util societdfii ci doar vedetele de carton care cad la prima ploaie. responsabili.128 An. profesionigti care sd inforrtrc-ze si nu si dezinformeze. Sunt oameni de caracter. Din pdcate in presa bulevardierd ir-rtdlnim o grdmadd de indivizi amorali. Probabil cd cu timpul se va cerne. Poate par aga. Eu cred ':i 2i de ani nu sunt suficienli pentru a ne maturiza. liri culturS. Sd spunem cA a$a este. de ccnzur6. dar adesea se dovedegte contrariul.

i prin in """r. cataclisme. p. dacd noi rezondm cu o anumitd bandi vibratorie. C: Tu qtii teoria mea! Indiferent de ceea ce urmeazd sd vin5. care .. gi aici md refer la intreaga crealie care a trdit vreodat5 pe acest pemdnt.. A: Eu nu mi-ag dori o dcmocratie de tip chinezesct ^ Prefer una dar int bundtdf ild.i.jT::Y:11" cd viitorur om.i Argus: Poate cel mai mare defect al celor care dau tonul in democralia occidentald este naivitatea cd pot exista astdzi oameni atAt de corecli... -occidentali. vroiam sd te intreb dacd tu simli sau gtii de anumite evenimente care urmeazE sd se producd.. Chiar a inceput sd imi placi sd fac pe oracolul ! hirnicia gi coordonarea inielieentd"" a in ".. A: Dar tu cum vezi acest cAmp morfogentic? C: Eu il vld ca fiind o mare de energie.i. D.j viala.. erupfii.J viala cu legile universului." . pe .... A: $tiu.kiversus An. De aceea apelez la el ori de cdte ori am informalii care trebuiesc cumva verificate.". lhre nici un control din panea societdfii care trebuie si_gi apere interesele. C: Da.g"'..ki am trecut de la dictaturd la democra{ie.. Noi am generat situaliile respective. Adicd.teplin conetienr-de _T"1tl sa taJd de semeni.lp'l. conduc ar fi altruigti. ordinea *.ii*. noi suntem responsabili. a" on"qti in"at penrru cei care.rnnak..ri reme.i".rrir"r. Altfel Lrf . dar cu toate astea cred cd existd qi o predestinare. . n. ..] O""alrnrl n-a lo ordine in pr"p. le opulaliei este pur 9i simolu la nivelul acestor institulii.anarhie in Rom6nia. " "ir".a s" uarn.... d.. noi cobordm. rdzboaie." i. acesrel nalvltali sau poate nu al naivitAlii ci doar al unor area de anarhie sociali. cA toate instituliile existente 6. dar care sunt dublate de o pregdtire tehnicd. * ." rz"rd de o democrafie adevaratl.i. in care intrd toate gdndurile gi trdirile noastre. etc. 311. corecli. cu siguranle.unak. _"rg"i'rrrll departe.....i comparabile cu cele americane gi sd aibe productivitate. "t.r. sd observAm unde am ajuns noi "... regr runclronale..i to curningiria !f. "".. . Ei urcd.. $t in. A: Iardgi am ajuns la tinel C: Vdd.lucreazd in presd gijustili. dar care ne oferd totodatd posibilitatea de a schimba banda in care acliondm.de acljune totald..."ri'.J a-... J*i"u economiei au permis Chinei sd construiascdL .].... A: Am primit in ultima vreme o multitudine de informalii despre viitoare ristumdri de situalie.i"ra Argus: Democralie? VI incercarea de a deslugi anumite previziuni sau scenarii l-am contactat pe Costin. Argus: concruziu f:lTi Dunarea vor trebui sd fie radical modificate p"nt* .l.Ul rroenate. p"t.t. atunci vom acliona conform cu programul inscris in ea.. Dacd mai este nevoie de altc argumente pentru a vedea ce au insemnat 20 de ani Je democralie . etc. Asta inseamnd cd destinul este o construcfie de cdmpuri morfice care ne coordoneazd gi ne ghideazd. El este o persoani care are capacitdli extrasenzoriale.5t'i*. acelasi timp. ditate pe care universul nu o mai tolercazd. dar noi ne-am putea schimba soarta dacd am vrea! Soarta noastrd este data de o anumitd frecven{d pe care acfionim.130 An.i" 1"-.

unnakki An. trebuie sd vezi procesul ca fiind un proces de germinare. Pol Pot. insi pot fi create in baza unor informalii eronate. A: Asta inseamnd cd ele pot fi qi fals create? C: Da 9i nu. Ele sunt forme energetice de sine statetoare care sunt create qi alimentate de trdiri similare. gAndul care a stat la bazd este nereal. Stalin. noi l-am fEcut manifest. Aga s-ar explica aparilia unor oameni ca Hitler. Dacd informalia existd acolo. dar daci el a existat in cAmpul informalional al universului. este resplata noastrd. noi am creat un egregor apocaliptic Ai noi il alimentdm? C: Dacd a fost creat de noi. "i" A: Mai clar dacd va veni ceva catacl. Existd o sdmAnJd. Ei au venit cu misiunea de a anula anumite suprasarcini. de polaritatea acfiunilor. adicd devine vizibili. dar energia este manifestd.ki versus An. corespunzetor unei frecvenfe.unnak. poate fi modificati A: Terra are cdntp morfic? . noi doar ne-am racordat la el gi l-am alimentat. frica.ki 133 contdbuie la modelarea viitorului prin crearea unor cam_ puri morfice specifice.ismic. dar menlionez i""a oAute. Jont generate de noi. Odatd ce a atins masa critici ea incepe sd devini manifestd in plan frzic. A: Mai clar. in ambele cazuri insd.unnqk ki versus An. A: Adici daci noi primim informalii apocaliptice asta inseamnd cd ele vin din egregorul unde se afl6 stocate acest gen de energii? C: Da. noi doar i-am dat putere. Asta inseamnd cd informalia. care a inceput sd creascd alimentatd de trdirile 9i gdndurile noastre. da. De-a lungul timpului s-a mdrit gi a fost hrAnita de emisiile oamenilor. etc. Mai clar: universul ne-a trimis pe PdmAnt rdsplata! A: Extrapoldnd. I A: Dar odatd creat acest camp morfic. noi am fEcut-o? A: Adici aga numitele egregoare? C: Da. A: $i nu putem curala sau dezactiva acest cAmp? C: Existri o teorie conform cdreia se curdja gi singur.132 An rnnak. Ele existd gi sunt reale. dacd se schimbd polii Si vor fi cataclisme. Este cam acelagi lucru.

134
C: Da.

An.unnok.ki versus An.unnak.ki

An. unn ak ki versus An. un nak.

ki

135

zice cd dupd ce vor inceta aceste dezastre, omenirea va intra intr_o erd a picii.
se.

A:.Dar

Itfel in logica lucrurilor. Dupd de echilibru. Ca sa se poaia trebuie sa primim inapoi ceea
_^_L: pozltlv, am putea anihila sau Ou, dacd noi tofi, adicd marea majoritate am gAndi
md.car

energie negativl?

i"."a."u u"?^ta

mental gi distructivi gi asta se refl rnconjuritor. Terra este o fiintd vie, mult mai putemicd si mai bdtriind deciit noi. S_o fi sdturat a" rni"ir.'ri.iaii .*l o distrug! Existd chiar studi Masaru Emoto, care aratd Ea le preia informaliile din c ziteazd in oceanul planetar rn permanenld de emisiile avem posibilitatea de a influenla gi modifica structwa apei. inseamnd c[ noi avem _Asta ;;;il;ii;r;;;*; 9i. infl uenla srructura crimputui r*roe"".ii"] rvrar clar. nor ne putem crea realitatea fizicd.in care-traim. $i realitat ea fizicd prezentd esre rnsplata noastri. .A: Adicd md refer la criza economicd, foamete, .erd;;;i;

sau un ciimp informafional, dar asta inseamni cI acea masd de oameni trebuie sd uiu" ga"auri 9i similare gi totodati trebuie sd aibd puterei anihila emisiile celor ce vor ramaoi i" "."ig"i"a i" " venld. Sd gtii ci totul este "ontinuu?";;;; Tot ceea ce emitem rdmdne intreaga creatie suntem un totul cu vibralia noastrd. distrugerea masivd a ultimi

C: Da. O mare masl de oameni va putea modifica un egregor

iaiJ

3:lif::

lumea a treia, poluarea cu petrol gi toate celelalte. $i cine gtie ce o mai veni! C: Cdmpul morfogenetic ne poate spune, dacd avem urechi sd il auzim. A: Cum? C: Sunt multe modalitagi. Cei cu capacitdli extrasenzoriale se pot racorda pur gi simplu la acest camp gi pot scoate informalii de o mare acuratele. Mai existd qi alte moduri, putin mai tehnice.Tu ai auzit de proiectul Webbot? A: Nu. C: Webbot este un program de calculator care a fost creat in l997de Cliff High gi George Ure, cu intenlia de a prezice fluctuatiile bursiere. Se vrea a fi un fel de magind de citit viitorul, dacd imi permili exprimarea. Interesant este faptul ca ace$tia doi au descoperit ci analizAnd algoritmii pot vedea gi alte evenimente ce urmeaze a se produce pe Terra. A: Dar cum funclioneazi? C: Programul cautd anumite cuvinte cheie, prestabilite in baza unui lexicon. El folosepte un sistem de monitorizare a tuturor informaliilor existente pe web, trimitand pe net spideri @Aiaru:jeni), care caute cuvine cheie. Atunci cAnd le intdlnesc ei extrag fragmentele de text in care sunt incluse gi le trimit cdte serverele mam6. Aici, informalia este stocatd, filtratd, concentratA gi prelucratd. in acest mod softul i;i dd posibilitatea de a aduna laolalti gAndurile a miliarde de oameni. intr-un fel acest program citegte cAmpul morfogenetic, adicd emisia gAndr.rilor oamenilor. Ei suslin cd sunt capabili sd examineze congtiinla colectivd, iar acest lucru le d[ posibilitatea si facd doud tipuri de aprecieri de scurti gi de lungd duratd, adici pe termen de maxim 90 de zile 9i pe termen de zece ani. Bineinleles cd ei spun cA pe termen scurt au o mai mare acwatele.

136

An unncrk.*i vers

s

An.unnak.ki

A n.

unnak. ki versts A n. un n ak. ki

137

A: $i ei pot iDterpreta toate aceste date? Da, cdci au cuvinte cheie care fu" _C: fart" dintr_o bazd uria$A de date, aproximativ trei sute a"rnii J".r"ir". Ei o"u!1rTi, inrreaga rerea. adicd,nuloritrt.u tiiri;;; '" ' uanoe$te_te cd noi stdm intr_o mare de informalie, in asemeni unor pe$ti. Sa specii, dar cd pe noi ne Dacd am crea ni$te ro_ ze, acegtia trimigi in adAncuri, pus sd caute, adici ntralie, etc. C: Ei ai o acuratele de 50_60%. Au spus unele lucruri care s-au dovedit a fi reale gi au fEcut in timp s-au dovedit a n nerbnaate. "i," S;;-:_.rnoir1; prezis atacurile asupra tumurilo, g"r"n.. a.rurtrui nu*_ tei Columbia, cutremurul ain O"""unuiinJ^;, Katrina, cdderea bursei, dezastrul p.oar. a" a"r".il.J de petrol, etc. A: $i cum au ales cuvintele cheie? C: Au luat cuvintele dominante. cele care apar prepon_

"p.;;;;i;;; ;;;;i

derent

.

in limbajul

lexicala care sa. conlina maj ori rarea to4a. emolionalii 9i tensiunea existenta tu niuetut poputu_ !iei, luatd ca un intreg. Este interesant cle {icut o remarcd.: majoritatea au un caracter preponderent .irrformaliilor negativ, degi programul nu cauti un urp."i unurrl.. Din punctul meu dc vedere asla inseamni Ja i".rr.air*""" care noi o trimitem catre congtiinfa negativd. Se nu re miri daci efeciul in unul rdu.

conrun. Astlel au creat

il" ;];;"

;:,_.i;;; ;;;;;

,"i".;;;i; .r;'#;

pl;;;,;';

A:

plinij

C:

$te-te dacd s-ar indear fi catastrofal I

A: $i datele pe care le oblin sunt puse in slujba guvernelor, sunt publice? C: Sunt date publice. Oricine poate avea acces la ele. Ei nu lucreaZd pentru nicio organizalie. A: $i scriu articole sau au emisiuni? C: Ei scot periodic rapoarte. Daci ai vedea ultimul raport. . . A: Ce spune? C: Chidr vrei sd qtii? A: Md gdndeam chiar sA il povestim. Eu consider ci este important ca oamenii sd gtie. Dacd nu va fi nimic, cu atAt mai binel Asta'este qi motivul pentru care te-am iontactal. Vroiani sA verific anumite infbrmalii legate de evenimente viitoare. Eu.cred cd este bine ca noi sd fim informafi. Nu este necesar si fii savant sau academician pentru ca se iJi dai seama ca se intampla ceva! Este suficient sd te uili pe geam sau Ia gtiri. Planeta a luat-o razna. Avem 3-4 cutremure pe sdptdmdnd de peste 6 grade, inundalii, incendii, uragane, furtuni anormal de puternice, ghea;a se desprinde de la poli, oamenii sunt nduci, animalele 9i mamiferele au probleme de orientare, pdsdrile migratoare au inceput sd plece cu trei luni mai devreme, avioanele cad, 1i{eiul erupe gi polueazd... qi nimeni nn vede nimic! C: Pdi e mai comod sd nu caufi explicalii. Dacd a1]i un rdspuns care nu iJi convine gi la un moment dat va exista o situalie in care i1i vei da seama cd trebuia sd iei de bun ceea ce gi s-a spus, ai avea mustrdri de congtiin{d. Aga stai in ignorantd qi in caz cd va fi ceva vei putea spune, p5i de ce nu ne-a anunfat nimeni? A: Da, este gi dsta un mod de grindire. $i cei de la Webbot ce spun cd va fi? C: Ei doar interpreteazl datele. Din ceea ce au cules se pare cd pAnb la s{brgitul anului acesta avem doud

138

An.unnqk.ki versus An.unnak ki

An.unnak ki versus An unnak ki

" 139

probleme majore. Una ar ti un rezboi care ar trebui sd porneasce undeva prin noiembrie $i care va fi precursorul unui rdzboi mondial, iar alta va fi clima. Totodatd ei vid cd vor 1i probleme cu alimentele. Se pare cd, acest lucru se va datora unei modificdri climatice care va incepe cu emisfera nordicd. Ierni geroase, inundagii extreme, asta insemnAnd revdrsdri de rduri, valuri uria$e, alunecdri de teren masive, se vor abate asupra acestor zone, iar populalia va fi obligatd sd i$i ia misuri sau sd migreze. in datele lor apare informalia cd Spania, nordul Italiei, Elvelia, Bavaria gi munlii centrali ai Europei vor deveni loc de refugiu. Aceasta se va intAmpla in iama-primavara aceasta. Populalia va cduta si igi stabileasca un nou cdmin in aceste zone inalte. Cdnd vor crede cl totul s-a lini$tit, in zonele muntoase vor apdrea noi fenomene nemaiintalnite: vant foarte putemic, a cdrui comportament iese din tiparele obisnuite, geruri extreme gi de duratd. in raport se vorbegte de vrint cu un caracter unic, necunoscut europenilor. A: Eu auzisem cd in zonele montane este bine, cA sunt locuri protejate. C: Eu nu auzisem asta. De fapt eu nu simt aga. A: Dar tu ce simfi? C: Eu cred cd trebuie si stai in zone unde ili vei putea cultiva mAncarea gi unde sd ai apa. A: Dar gi la munte este ape, po{i sta ldnga un izvor. C: Dacd izvorul va mai fi acolol A:Cum adicd? C: Hai si mergem pe scenariul meu, combinat cu informaliile de la webbot. Dacd iama va fi geroasi gi lungd, adici o sd se intindd pe 6-7 luni, vantul extrem de putemic, asta inseamnd cd nu vei putea cultiva nimic, animale sdlbatice nu vor fi, deoarece vor muri de foame sau vor inghela, fructe sdlbatice nici atAt, iar casa ar fi

la furtun6' cdci altfel bine sd fre fEcutd cu rezistenla mare un adipost' fErd ea. Ai o rezervi de hrani' ai i"-r"i continuare' daci i1i oblii hrana? in t" *iti*ua, asta va insemna ci izvoarele iqi vor 'Exista posibilitatea ca apa sE ajunga la "-"ifnl""rrt"f . sute de kilometri dePdrtare' A: Pdi 9i la ges iii va modiflca cursul! poli cultiva La C, r]"fi iolosi pdnza freatica' munte nu.

o*i irr tt"ei Ct

..iii".

l" i"t

f;:;;;;'

a

aiirba de hrana' Ei spun ca mode-

C: Da gi vor continua 9i I cu atenlia ca se va incerca manipularea sa ^"a"n"u'ut.ug iuiotui tutt-tediei 9i a presei care va incerca, ln.culon u"t"nu"r" aceste stari cataclismice' zugrdvindu-le incerca slabilirea sumbre. Prin aceasta se va *""fiterea increderii populaliei in guverne- Cu gi vor extsta mant"roi"iiil toate aceslea populalia se va revolta asemenea se festalii masivi la nivelul intregii Tene' De

;;;;t

140

An. unnak

ki

vers us An. unnak.

ki

A n.

unnak. ki v ersus An. unna

k.

ki

141

ne arate cA vom trai timpuri nemaiintalnite. A: Dar ret'eritor la climd, ce spun?

C: Ei spun cd oscilalii fierbinte-frig vor domina planeta incepAnd cu sfhrgitul lunii septembrie anul acesta ti cd acestea vor duce clar catre doud anotimpuri. Se pare cd $i soarele va avea o vir'd. Ei zic ce vom avea qi in Europa firtuni de gheald, ninsori abundente, etc., care vor afecta toate ldrile, inclusiv Germania, Elvelia, Italia, Franla, Austria, Cehia. A: $i de RomAnia nu zic nimic? C: Nu. Probabil cA nu contAm. Bineinleles ca se vor gdsi isteli care sd zicd cd dacd nu suntem pomenili inseamnd cA nu va fi nimic. Cam asta spun cei de la webbot. Oricum, pe scurt, din aceastd toamni evenimentele vor incepe sA se dezlAnfuie gi succesiunea lor va fi una rapidd gi dezastruoas6._Nu ne vom reveni dintr-unul ci vom da in altul. Vom avea cizd economicd, foamete,_ €ii'irplii vulcariice, cutremure, incendii, furtuni violente, lngliil'ffudifi c6ri"la'ilivelitl scoarlei tereste, piobleme cu
C: Ei zic cd gi anul acesta vor fi ceva probleme, insi cd din vara lui 2011, se va vedea clar cd soarele va avea .fniompo-offi enr-had'rii:ltf aikeiiltanirtoidlilearata? i cd Ceea ce am pilit cu soarele anul eputul minor al unor grave modificdri ce va avea loc la nivelul emisiilor acestui astru. Se pale cd tot soarele va face ca o serie de cutremure sd se abatd asupra Terrei. Ei spun ca evenimentele care apar la nivelul scoarJei terestre in 2011, vor avea ca rezultat modificarea geografiei solului, inclusiv la nivelul fundului
oceanului. A: PEi deja au inceput! C: Da, gi vor mai veni.

'

rui sursd era acesta? kHZ. sd intreb. care trec prin brafele perpendiculare. C: Apropo de informatii gi de Terra: spune-mi. . cd ce gtiam azi nu mai este Ii ii fi o c vele C: p nu md caute nimeni. A: $i c6nd a inceput acest experiment? C: Acest proiect a inceput in 1995 gi avea ca scop capta. Tu nu vezi cd apar informalii contradictorii. A: Eu nu pot crede ii lagi de izbeligte pe cei ce valabil mAine. lungi de c6te 600 metri.ki versus An. A: Dar poate cd oamenii nu gtiu. Orice schimbare de pozilie a acestor regiuni inseamnd o varia{ie a lungimii relative a traseelor. marcdnd astfel regiunile intunecate in care undele luminoase fie s-au anulat fie s-au potenlat reciproc. in Germania. Razele luminii reflectate se recombind in separator qi creeazd un tipar de interferenld a luminii.. Va Eu mi-am gandit rezercd ai sd ili vor cere ajutorul. Echipa de savanli care lucreazi in cadrul proiectului a sesizat ca un zgomot a c5. GEO 600 se pare a fi fEcut cea mai mare descoperire din istoria fizicii. ceea ce poate coincide cu prezenfa unei unde gravitalionale..5 \ A: $i cum funcfioneazi acest C: Pentru a mdsura undele gravitalionale. nici mdcar lucrurile legate de Terra. Aceasta imparte lumina in doud fascicole. Ce este i C: Este un fel de detector de unde gravitationale. cum ar fi gdurile negre sau stelele neutronice. sa ved poate mA convinge cineva sA nu fac. trwfiita .rea undelor gravitationale.wtnak. in schimb. Acest lucru nu a fost realizat.disttibuitor sau separator de razd". ale instrumentului gi sunt reflectate inapoi. se declan$eazd o razd laser printr-o oglindd pe jumdtate argintatd.ki An unnak. El este capabil sd detecteze unde gravitalionale cu frecvenle cuprinse \ I intre 50 HZ 9i 1. 1 aparat? .ki 143 Nu am stat sd analizez. tu ai auzit de GEO 600? A: Nu.unnak.142 An.unnak.. adicd a pulsafiilor din continuumul spatiu-timp. Se i afla in apropiere de Sarsted.ki versus An. declangate de obiecte astronomice super dense.

i grii dispare.d1lgs evalorarea lor rreptata :. cdci volumul Universului sfedc este mult mai mare decdt suprafala sa exterioard. ci informafional al unei gduri negre este proporiional cu raza sa de actiune. aceasta reprezintd suprafa{a teoreticd pe care o acoperd o gaurd neagrd gi marcheazd punctul din care nu mai existd intoarcere pentru materia sau lumina atrasd inspre nebuloasd.Ifli.t?r"Ji.ki versus An. Luni la rAnd s_au stua_ r. nivelul de informalie tapetat la exterior trebuie sd se potriveascd numSrului de bili con{inu1i de volumul Universului.... " i1i aui'r. ki versus An....ki 145 cd experienfel neidentificate perturbd reactorul. Asra rua duce cu sandul tu a-"'"puri_ dox al gdurir negre>.. dr'nrr-un ziar se fragmente'aza rn puncte atunci cand este miiritd.sranule.144 An.. Fizicd a particulelor din eama cd cei de la detector au entald a continuumului soatiu_ timp-. el va elimina toate teoriile gravitaliei cuantrce care nu conlin acest principiu.. RdmAndnd pe principiul holografic.."scopice lntr_o holograj. a o forma dispare nclptul cA informatia nu Bekenstein. ea Evreiascd din Israel si doar cdteva cbiar ca. Jontinutul . urcqe Ti"r....ki An. cert este cd dacd principiul holografic va ti confirrnat.#'. Hogan a dedus cd pentru a avea un numdr egal de bili pe dinduntrul qi la suprafafa Universului.unnak. lumea din interior trebuie sd fie frcutd din granule mai mari decAt cele din scara Plank. Principiul holografic susline cd.ff .j:itca nol tralm si cd L.. Hogan a inleles acest aspect gi a afirmat cd: dacd continuumul spatiu-timp este o hologramd granulatd. suslinea a fel ca gi d. Ideca nu este noud."ril._) . insa toale explicatiile erau dat. toati informa_ peltnr.::1:1.i'. Mdrimea Plank este imaginabild ca experiment. susskind.. A: $i ce inseamni asta? C: Hogan spune GEO 600 estc supus unor .na cosmice. Acest raport este cunoscut sub numele de scara metri. atunci Universul poate fi imaginat ca o sferd a cirei suprafald exterioara este realizatd din porliuni la dimensiunea mdrimii Plank.unnak.."ul. materialul spaliu-timp devine granulat gi format din unitdli minuscule asemendtoare pixelilor.".punctut in care spaliul $i mat comporte sub forma armonioasd descrisd d" Eir*t"i" gi incep sd se dizolve in. aga incdt nimeni nu a visat cdndva cd granulele din spaliu-timp ar putea fi weodati percepute. Aici apdrea insd o altd probleml. fiecare conlinAnd un bit de informa{ie..t5 . dar de o sutd de miliarde de miliarde de ori mai mici decAt un proton.... gair n re n*a rn*"-l" nesre'u care pr. de cuanrum spatio_temporal :ill^r.unnqk. Nu te mai plictisesc cu amanunte.uru. "on. f'otodat el va confirnra teoria st{ngurilor gi pe cea a 10-35 Plank qi se echivaleazd cu valoarea de !gj"c*tl"a a proceselor fizice carcau loc pe . A: $i asta aratd cd? C: Asta ne face si concluzionim cd: informalia 3D a unei stele precursoare poate fi complet incifratl in orizontul 2D al gdurii negre rezultate.t crspantla. Craig Hogan.unnak.. fizician.fru3!ruTfiT i."ll lnsernnd sa constatam cd de fapt noi suntem intr-o studii in aceasti directie. bidirnensionald aflata la distanfa.apruf A: Ce este aoesta..

ki An.P3i aluncidoi-trei te giindegte! Evenrual poate te hoare$ri in weo aniJtu nu . i1i spun cd eu cred cu . dar le perccpi aga nalrsm.lismice." .::. Noi tofi suntem egali in fafa Creatorului.u. este dezinteresatd. ..evrt asrf'el de disculii. dar nu gtiu incolro si o ..pentru care eu nu spun la nimeni nimic gr.. deoarece i. fie intr_un loc O. $i nu va fi de bine. . in curdnd pe Terra.. Toli avem ganse egale gi toJi avem aceleagi informafii.jte!_ i l I I I I stai qi . De ce sa pierd .146 An unnak. ... C: $tii care este paradoxul? Cd daci se va intAmpla gi eu cred cd aga^va fi. rrf"i"* "rfi. p..-. lau. A: Pofi spune ceva cititorilor mei? A: Dar tu crezi motivul ::1L. -lqlpldg a coniilor. chiar spre primavard. extrapoldnd..?i?ffi l."ir"ii I cd va veni cu adevdrat ceva? C: Da. lqrntgdg goqg q9lo1_dt4!AEgJ-Tjp. J.:: structura vibrafionald.-Pe d-e alti pa!e. fi.d_-" A: Dar ce re faci_cdnd unul credl L: lF vol raspunde cu o inhebare: 9i.i. "a'. anumite fenomene vor incepe in iamd. Asta gtiu sigur. Ili vor Zice ci tu eqti de vind cd trebuia sd petrece -'... simti. Fiecare este rispunzdtor de acliunile sale qi fiecare va fi pus in situalia de a alege. Noitrebuie sd ne modificam. ai informatii cd va veni ceva si nu iti iei mdsuri. r ar. sd C: Pai gi de ce nu i1i iei mhsuri? avem responsabiliteti.l dacd tu grii cd copilul teu vrea sd facd bungee_ium d veche ei uzatd ir.. Iogic.."*. nu crede. dacd familia ta nu wea se se asigure. atunci de ce sA nu ii lagi in pace. C: Atunci. este problema lui."fffr... Eu simt asta.unnak..ki yersus An. A: Dar cam cdnd? C: Din ce simt eu. 9.i' "'. cred cd ne indrepldm cdtre o schimbare torald..unnak. 9. Dacd unul este mai delds[tor sau mai neincrezAlor. Eu cred cd timpurite. Universul a inceput sd ne arate adeve_ rata lui fa!e.li. E. dar preponderent la anul. . Vezi.irpriZ este raspunzator de soarra lui qi irpil.T1 Aici cred cd ai dreptate. iri exp a? alii il. vei insipi! de ei.T.OU vrea sd imi iau mdsuri. .ki 147 matrixurilor. i..unnak ki versus An. se intdmpld. tac. tu ca un om inlelept te tii de hotdrdrea lor? A: Nu.: ."liat.i.liflro A: Nu.. ugr'. daga !q -q!!!.it u arf."il.' . cei care au fost impotrivd iji vor repro$a tot Jie. Noi trebuie si vedem sd ne uitdm la ce va veni.. C: Vezi..

inghe! in Brazllia. ci percepe universul ca pe un flux continuu de energie in care toate elementele sunt interconectate.ine. Acest lucru ne face sa inlelegem cd omul nu este un accident al naturii. nu este o fiinld izolat[. Eu cred ca singura cale de iegire este ref'accrea intregului mod de compoftament gi gdndire pe o bazd spirituald. Astdzi. de a trage un semnal de alarrnd. Clima a lualo razna. Persoanele cu care am stat de vorbd sunt oameni de bazi ai acestei lumi gi au pus suflet in realizarea accstor' matcriale. soarelc are anomalii .n ansamblu de elemente disparate din care au rezultat toate sciziunile sociale. Dacd vrem un viitor nou. deci starca de echilibru a omului este influenlati de acliunile sale.Eu cred cd istoria universului gi a omului a fost scrisd de o sursd inteligentd. ghefarii se topesc alarmant de repede. ci este in directd interacliune cu semenii sdi gi cu universul. fizica cuantici nu mai percepe universul ca pe u. Viitorul model social trebuie sd fie unul bazal in mod obligatoriu pe legile iubirii qi echitdlii dil. Avem c[lduli tropicale in I{ominia. uragane. va trebui sa ne ridicim congtiinJa de grup qi sd incepem sd ne condiliondm ac{iunile pe baza inlelepciunii. Dorinfa noastrd unanini esto aceea dc a trezi lumea. Este suficient sd te uili pe geam sau si culegi inlbrnra(ii. Cheia acestui rafionament este simpli: orice acliune individuald se rdsfrAnge asupra intregului. Asta inseamnd cd impasul in care ne alldm la ora actuald a fost generat de modul nostru defcctos de g6ndire. incendii gi inundalii peste tot. In incheiere weau sf. vd spun ci nu am scris aceastd carte cu intenfia de a inspdimdnta sau a crea panici. Nu este ncvoic sI fii cercetdtor sau savzmt ca sd vezi cd tolul se schimbh.

cu rudele 9i copiii lor! Ei gtiu cd numai ficdndu-ne sA emantun energii negative ne pot stdpAni gi controla in continuare. sa vA luafl familia qi sa va pdstrali calmul gi echilibrul. ei vor ca fratele si se ridice impotriva fratelui. deznddejdea. De aceea vd rog sd nu cddeli victime ale acestor pdcdleli. crirna. Nu trebui sd cddem pradd unui viitor rdzboi global. Schimbarea va veni oricum. Acest lucru se va datora in primul rand faptului cd creierul nostru va fi supus unui alt regim de frecvenld.trnnqk.150 An. Sarcina noastrd este sd ne trezim gi sd congtientizdm schimbarea. dar este o iluzie.unnak. care ne va aduce noi modele de gdndire 9i comportament. rele.unnah ki 151 comportamentale gi exemplele pot continua. rdutatea. Lumea care ni se oferi este o lume rninunatd in care ura. noi trebuie sb optdm doar pentru calea blAndI sau anevoioasd. in baza unor idealuri gi valori eronate. ne-au fost induse tocmai pentru a ne crea sentimentul de separa{ie. ultra-nalionalismul.. ce suntem capabili si renunldm la dogme gi tipare invechite qi cd suntem dispusi si rre acceptdm noua con$tiinld universald.ki versus An. sd lupte ei. granilele. avarili4 etc. vom cunoagte adevarul despre trecutul qi originile noastre.ea acces in Pacea sd ne cdliuzeascd acliunile' .ki An.ki versus An. Daci ei cred cu tlrie in asta. Divide et impera! Aceasta este deviza lor. Noi credem cd prin ridicarea con$tiinlei de grup putem aplana dacd nu chiar anihila anumite fenomene ce urmeazA sA se producA pe Terra. Prin puterea gAndului noi voin ar. ctc nu vcr mai exista. Noi tofi am purces la un anumit moment drn acelaqi loc Ai tot acolo ne vom intoarce cu tolii. Nu trebuie sd uitam ce noi toli suntem frali qi ci religiile. Sd afirmdm cd vrem sd facem parte din aceasE noud lume. in care incearcd cu mrirgdvie sd ne atrag6.unnak. foametea. Nu peste mult timp. noi. Omenirii i se pregdteqte ceva unic in istoria cosmosului gi noi suntem pugi in situalia de a ne alege calea pe care vrem sd o parcurgem. Ciind veli auzi de lucruri urate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful