An.nunak.ki versus An.nunak.ki

De acelaqi autor

ARYANA HAVAH
Cristofor
Magul din Carpali

Viafa pe PimAnt... incotro? Viitorul omenirii qi Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea intdi Dezvdluiri tulburdtoare despre trecutul,

An.nunnak.ki versus An.nunnak.ki

prezentul qi viitorul Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea a doua DelaZamolxe la noua erd

Inuaki, reptilianul din mine
Edilie integrald
Vizitali
9i: ORFEU 2000 I

www.aryanahavah.ro

BUCURE$TI

Cope(a: With Loneline:;,s, on Your Own de Anna Ravliuc Consilier gtiinlific: G-ral dr. Emil Striinu

PREFATA
AMINTIzu DIN (I)REALITATEA iMEDIATA
Probabil cd nu aq fi scris niciodatd in stilul ce urmeazd aceastd prefald. Sunt de peste trei decenii un cercetdtor asiduu al ufologiei (fenomenului OZN) qi sunt familiarizat cu ceea'ce de reguld sunt numite teoriile ce Jin de SETIT 9i CETI,2 de contactanli, rdpiri, intdlniri de diverse grade, crash-uril. rzboaie cosnrice 5i catastrol'e mai mult sau mai pulin planelarel sau civilizalionale. Cunosc lucririle Aryanei Havah gi cu prilejuri anterioare mi-am exprimat pe larg pdrerile vizavi de ele, aga cd nu am sd revin asupra subiectului ci am sd incerc sd-i dau prezentei prefele o notd de (i)realism prin faptele ipotetice totu$i pe care urmeazd sd le descriu, de fapt am sd fiu chiar in tema cdrlii. . . Totul a inceput printr-un telefon. Ce a urmat apoi fiecare dintre dumneavostri, chiar gi eu putem avea ce pireri dorim. . .

Un alt fel de

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei HAVAH, ARYANA An.unnak.ki versus An.unnak.ki / Aryana Havah pref.: g-ral. dr. Emil Strainu. - Bucuregti

-... 1,'

1

rsBN 978-973-1 986-r 2-8

il (pref.)

'4n

7"7ro

I

De la expresia englezeasci: Search llxfratenestrial lntelligence

Cautarea civilizatiiilor inteli gente

2 De la cxpresia englezeasci : Communication Extraterrestrial tntelligcnce
3 Din englezi prdbugiri 4 Aluzie la lucrdrile lui lrrmanuel Velicovski, Cictcnireu

lunilor

g)

Sanuel Huntihgton

C i ocn i rcq C ivilizaIi

i

lot.

00 metri iniltirre .i vadar dacd mai lusese lnartol cineva la eveniment dar a constatat cd era singur in parcarea staliei de benzini.t concediu de Eaptc zilc cc-l licuse la munte solitar cu coflul uDdeva plir..dc dccor"!' Trecdr.i pr-cli. multc apc)uri cle la acclirgi numir. . Il cunosc lbarte bine $i pentru mine este mai pl. In economia f-aptelor. rlc citcva ori in ultimii ani prin iadul din Lak qi Alganistau iar mai inainte avusese inci cel pu(in altc cinci misiuni de hrpli de dr-u.. Intr-iind ir. Dupi ce a alimental. Conlomr relatdrii fiind ora 0500-0510 la bcnzirriiric nu inai cra nirneni altcineva care alirnenla ci unclcva latcral doar un llummcl kaki cu gerluri fumurii .neu venea dintr-un scur..' ttrt ltrpt fostbil {ilretl rllT... rlori sir in{elegc[i cA nu vreau sir lrrr ptrr.r. Contrariat a ciutat s.pcrplcxitate" s-a gAndit ci ar putea fi vorba de o lhrsi. deci s-a orientat spre cca lnai apiopiata benzir.. .individ" in cizme dar care nu avcil haine ci era in totalitate acoperi[ de solzi verzi exact ca un clocodil ial pe cap avea ur.ir r.adormit in lbtoliu la biroLr in lata calcLrlatonrlui. Dar atunci a observat cd uga din dleptul qoferului de la Humnrer erur deschisi .90-2. Cineva sunase de ntrrllc ori $i iusisla.. li'a o clirninca{i de iulie.!rt unnuk ki iii Vrcau si suputr alentiei un alt l)Lrtct rle ir.. ighc'z pe NIl1' pinar iu zori clncl qr obosit 5i torojril dc ciilctui arl..lizirrrrrl lticlrllui punc( tle vederc ci doar un nalalor-ciit (lc cit obicctiv irl cvcuiulcntelor descrise.tout terrain" pcntru rcluarea cdlStoriei.r subiect trebuie sA spull cil in dintineata cu pricina anticul t.r'roltslrat. Trecuse . .) al scicnce-lictou-uhti sau al ozer.tlcr. lcgal . bine regizati qi qi-a lclual drumul.tl Lt 'ln unnuk kiyersus.r avea ochii galbeni cu pupilc verticale ca de pisical.. La ult lltontent dat pc la ?-l'1" nr-arn tr.trupe de comando". Cred ci suutcti de acord cn mine ci omul uostru eril totu$i frArrintat de contraclictoriul sau sd-i spuneln stranietatea intAmplirii. In mod crudat ma$ina llu avea nulnar de inmatricularc nici pe fata nici pe spate..lr.r dar. .np clc data aceasta erau doi aga-zi.ii ..r l'cl de creasti ca o qopirli..1n altuk ki rtrstr ltt trtttt. soarelc abia rirstlrisc fi ([rrouiai cirlclur-ii de pcste noapte nu putuscm sir tlornr . Cit timp amicul meu l-a privit a apreciat cd avea 1. iar ca plcgiitirc avca specializarea . a plntit gi s-a indreptat spre lnagina sa un.i indivizi.r I{ctczat.te sllnete asculite cdtre cineva din ma$ini.c.ascnr sii nar. Pentru cI lucmrilc 5-11.rislicii.. .i pe scaun slitea un si-i spunem . de culoare verdc inchis.esus de orice lrinuiali de imposturi pe care crcd ci a-1i incerca-o lcgat clc istorisirea ce urneazi. dcl.rd de momcntui de .rdrie.czrt buimacit de tclclonul trobil care suna in nestire. Mai mult nu cste un fal. nu s-a sinchisit cn nimic.al spun cd cel cc suna era un amic. perea iritat s-a urcat gi a dernarat in trorlbi..lndividr-rl" s5-i spunem aqa l-zr observat. ce pireau ci se ceartar sar-r disculd ceva lbarte aprins.1. I)cntru a infelege ceea ce ur rncazd aur s. dar in jrrr nu era nimeni.r \.torcea'' cu rnotorul pornit. s-a dat jos din nraqini l-a plivit a scos ni.r!ll (l\...cc rrllteirzil riil lc rclatez a. orrrit aici: dupa cdtiva kilonetri a vdzut acclaqi "11 I Iummer tras pe dreapta cu toate patru u$i deschise qi la cAtiva metri de magini pe cir. Dar cxisti qi ur. ObservAnd cd Ia intrarc erzr o cameri video l-a intlebat pe cel ce vindea la statie daci funcJiona dar acesla a rispuns in doi peri cd aceea carnera video este doar. .rrrrr \!tr \\. La apropierea de Bucr-rregti ma$ina i-a sennalizat printr-un scnzor cA mai avea benzind pcntru doar caitiva zcci de kilometri. ofiler superior din armata..ati prin Africa 9i America I_atina..

trdirn intr-o Iunrc pc care numai clcclcr.r Lt llitttctti. cind de fapt cred ci suntenr niqtc sLrbchiriaEi in tranzit pc o planctd care uu ue-a apartinut niciodata gi trnJc Jc lrrpt nici rru .rttar cchri cle I'cnire spre Brrcurepri si cLr o i'ilczli rilrriloar. Un lucru cste sigur. Pe qosea lreccarr multe camioane dovedi uraterial..rnricrrl rneu i-a iiltoglallal cu telelbnul mobil...ul rhspuns a fbst cir a first lbtogralrati o sursd de lumin5 foarte puternici tlc. aver.. La solitrl care ne conduce ar fi intclcsarrt dc. lv .Olf '.rl .tli lil An trnnak ki ver. coada I cdr:or' in iimbclc scnsur.ri liril puterea de a o dc..!n-uttnok ki tersus.1n trnnrrk ki Unui dintre cl plrea mai inalt cu l0. clar arca 5i trn 1'el treit-o. atat. culoalc vcrclcl Nu am putut recolllpLlne nirnic din cccu cc a lirst lbtograliat.n ci o cunoa$tem.:rrcuni cu el la reprezentanta llrutei ce trsigula servicc-ul telefbnului dar singur.alrc ArlicrLl nostru a rc\azut fotograliile clc pc tclcibnul rnobil gi a polnit glou! spre Bucuregti cu giindul si vini la mine pentru a ne stitui ce lacem cu 1btografiile cate eLaLl uLnitoarc..i pLobabil ci intre doud ambuscade se r. fbarte ciudat in mod singur:. stinrati cititori accasti rclatlrc csle cloar .l llriticii pc Soseit 5i zecr de injulzitur:i ale celorlalri par.. co m .. Iicranul era verde gi... am chulirt al(i rrrlltoli clar lotul a fost marcat de r-ln e$ec 1otal.---i. Dircctorul Ccntrului de Studii qi Cercetiri Psihotronicc qi Ufologice c mi ls t ru fo (a) gm ail.. Dupir citcva minLrtc (3-5 minule) conlbr. nu a oi-..r*.5 ccnrintctri decAt cclalalt $i liu avea cizme in picioarclc a ciiror labi serndna cu cea de qopirla cind pagea..i "11 0 r.1.lim care nc cstc rrrerrilc.t.. Nici o imagiue! An.ii la minc tclclirnul arita clar ci se licuserd 1l lbtogralii doar in locul pozelor ecranul rdminea verde la listarea lbtograliilor.n o vagir implcsie ce suntem stipenii ei.1n untt.creatrtri" clal.c au dispir-ut in tlornba isciurl .n rclltlirii cei doi s-alr sui( cahli in Iluntrner au intors s1.rttt .tstrl cor.. Alrricul ntctr cslc la aceastd ori undeva pe un teatru de operatii nriltatc .On" qi .r lirsl int. dar pot si vi spun ca limp de rloLrir slrptlrnini aru ascultat povestea de zeci de ori.nai gdntlc5tc gi acum la intAnrplarea ciudati pe care a Dr. Dar.jurnalul" lllnrului ce vi l-a pregltit Aryana Ilavah in accasti carte ciuc cste deosebit de incitantir.ticipanti la tr. rotal ncstinghcriri cirrtl .rlc scr.:ic\.atat.. NLr r lclr-r sl-r spun niuric de cele ce au rlrmat momen...i ai qol'cli liccau scmne spre .Delete" sau rllcar ccl . trrlrri nrlrii tlczatnigiri.tiut la ciue cs(c butonr..r..i unici in mesajul ce il transnr ilc ! Partca tlagicd a poveqtii este cd la momcntul ajunger. Emil Striinu . ( ci d..r r.

care gi-a spus cd are misiunea de a ajuta Terra gi pe locuitorii acesteia. De la el am aflat cd acegti anunna-kki. sd v-o expun. datoria mea morald de om md obligi sd fac acest lucru. cll argumente gtiinlifice care m-au flcut sd inteleg Ei sd pdtrund in anumite laturi ascunse ale vielii pe acest pdm6nt. in urmd cu vreo cdteva mii de ani. Degi mi s-a pdrut ciudatd aceastd rugdminte. se supun pa(ial aceloragi legi plmdntene ca gi noi. Aceastd grupare. De asemenea vd sfrtuiesc sa ciutali veridicitatea celor afirmate gi sd le acceptafi doar in mdsura in care ele rezoneazd cu trdirile dumneavoastrd interioare. cu un IQ care cu siguranld il depdqegte pe cei al pdmdntenilor. . s-a desprins o grupare din rAndul lor. care spre surpriderea mea s-a dovedit a fi un interlocutor erudit. degi in prezcnt neoficiald. la inceput destul de banald. Aga cd m-am intAlnit cu respectivul. a lucrat milenii spre a u$ura soarta noastrd qi spre a ne ardta unele lucruri in viziunea realh. cu o capacitate extraordinard de sintezi. un imbold ascuns m-a fEcut sd fiu de acord.I Oricdt vi s-ar pirea de ciudatd relatarea pe cirre urmeazd. ceea ce avea sd imi spund. Acum ceva timp am fost contactatd de o persoand care m-a rugat si o ascult gi sd incerc sd inteleg. respectiv ci tr[iesc intr-o lume duald gi cd qi la ei existd cei cu intenlii pozitive gi cei cu intenlii negative. a exacerbat cltre sfArgit intr-o expunere suslinutf. Se pare cd demult de tot. IErd idei preconcepute. Disculia. Am mai afirmat gi suslin in continuare ci cititorii acestui gen de literaturd sunt oameni ralionali qi cd informaliile pe care utmeazd sd vi le dau vor fi analizate gi filhate.

2000 de neultini produ. .nediu> teoretic <dispcmt> cu scopul dc a rczolva clczc- acest l1cru i din centrr-rl galaxiei. L-. numiti ulterior ncutlin. Astfi:l au apiuut voci ale Lrnor oamer. A: Dar ce sunt de fapt acegti neutrini'? Dl. Arl.ana: lJste ader. aer. l)npa anii '90.lodelul Standarrl al particulclor' yi ir. Este acum ori niciodati.. ciStigitorul plemiuhLi Nobel gi echipa sa au lvut nevoie dc aproapc i0 dc ani pcntrl a (captura).registrat ciocnirile lor ocazionalc cu tr' alcria. api. Aceste parlicule cilitorcsc in linic drcaptd prin stir. ca sd mi. vor ailct'na abcrant cu cele de minim. A: $i atunci de unde gtii cu atdta exactitate? Dl. despre cataclisrle.neue nu rol Jl izolate. Nu va fi o I'ard nolnali.rtclaclilu.rtc gi nisuritoli noi arr |-rmizat primele dovezi care suslineau iaptul ci neulrinri au masa.itii.X: in 1930. ce pilea a 1l invizibili. El credea cd oamenii de $tiintd nu vor putca fi niciodata capabili s[ dcrnonstrczc fizic existenla aceastei particule.'inccprnd clt \irrJ aceaslJ gi continuincl cu umdtolul an: vom fi supuqi Lu.ra sutd de rnetri. A: Te re ['eri la acei t. care de pulin timp pot 1i cuantilicate gi vizule.6 ln tinok kiyersus An unndk.et sus An rnnuk ki 7 ldeea cic Ia care a plecat intalnirea noastri a fost una simpl.rci. ca tiincl r-Ln <r'er.r1 1r16[]. ci rAnd pe rAnd toate zonelc globului \. Sunlem ef-ectiv bornbarclati.al. un nulir mult mai mic decAt cel estirnat de calculcie tcorelice. Este posibil ca acesti neutrini. ciclonii se. ir.l . Ulterior s-a demonstrat laptul ci naLula liunizeazii cel pulin trei tipuri dilerite de neLrtrini.i de $liinfd cale au incepr-lt si pund la indoiali valrditalea l\4oclelnlui Slandard al chilibml de energie din leacliile nucleare. Vor exista turtur.ri cu aspcct de lorrrada. Iar din picate aceste linor. in zone care ltu aveau ascmenea lbnomene. A: Dar aceste lucruri sunt create cu intentie? Dl.im clar.rnt capabili sA lraverseze intlegul Plm:int inlr-o liac{irure de secundi deoarece an o vitezd apropiatl cle cea a luminii.X: Nu. rcalizind o revolulie in N. Va ii prdpid. $i binein{elcs cd gi soarcle are o marc iniluenli.i in Soarc.X: Da.r comun.nicir. X: Sunt dovedite qtiinjific. Wollgang Pauli postuleazi existenta r:nei noi particule. expr. rrrc-jorilatel Iiziciertilrtr J Irresul)us ri rtcrrllirtii rtrr rrr rlasd intrucAt nu s-an girsit inclicii dcspre masa lor.-l.'llrlttrl X: (.. trrce pr-in aceste 1'elomeue.co urntd. r.or inmulti.r.rilor lundamcntale.r continuar-e il voi nunti pc acest interlocutor Domnul X.lt-li bombardau'rcrrt clinratic Iard plecedent. cnergii lbrmate din par-ticuie. De-a lungul anilol. deja sute de trilioanc de neulrini trcc prin corpul t5r"r.i anrure: sd sc relateze despre schirnbdrile care vor vcr.nt*. Vot fl incendii qi iuunr.lte) sir li juc:rt uu rol cheie in folmarea Universnlui. Eniisia lui este din ce in ce mai putcr. deoarece legile conservdrii energiei gi conseruirii impulsului pircau distorsionale de reacliile nucleale.rentrini? Dl. crilui.in cadrul unui experimcnt s-au observal primele semnale de ner-ririni $i 1ot atLxlci s-au ir. pirdr"u i yor fi dislrr-rsc de fbc Ai culturi vor fl iitLr:tclaie. se da1 D. dar sunt ascunse publi- cxpcrimcr. llri sa-{i laci vrcun riu qi fird si lase vr. inlr-o minii din Dakota de SLtd.ki An unncrk ki t.ri.xperimentul a fbst prerrriat cu Premiul Nobel in 1988. ci ulta cu inlegistriri ieqile dir. care sullt extrem dc mulli (ci dcpigesc ca uutlir Loate celelaltc particr-rlc de rlaterie cunoscr. Ray Darvis. spafiLl $i aproape nirnic nu le opleqte. LJn sfert de secol mai tirziu. ial zilele cle maxiu dc tcmperaturi.irat cd vom avea ceva problenre dc oldin climatelic? Ncntrinii sr. $tii ci se zice cd in limp cc asculti accasti frazi. despre ridicarea con$tiintci de glup gi dcsple 1-aptLrl ci acum ne af'lim pe uftir. iar accst bombarclament \/a cre$te in intensitate.

Acum sunten supuqi unui adevdrat bombardamcnt c..riJor'.X: Da. ci joacir un . dar ce acest aspect va avca rm impact deosebit asupra culturilor din anul urrn[tor. A: Dar se $tie concrct ccva'J Nli rel-er la ce va veni. Se po1 face presupuneri. se va rupe placa Pacificnlui care va lace ca toate lirile situate in zona aceea si aibd problerne cu ldrmr. nu a nai cxistat a$a ceva pdni acnn. iar in prczent se exanineazi tipurilc clc ncutlini tri se Soare rol lbarte importanl in c61eva din cele mai impoflantc procese fizice din Univers.ln unnak ki q lui. in timpul zborului.. acolo ullde a fost posibil. atmost'era. vulcani? Dl.1n unnuk Ii An unnuk ki versut .. Dl. se perc ci in acL5t illl \il exista un cu1t'cmur n-raj or in zona . slrLdiitrcl neutrini creaIi in soarc.) A: Bine. insd in lnai anul ce r. hr r-rltimii zece ani. Oscilaliile neutrinilor sunt un efect cuanlic.. S-a reuSit ider. dar existd gi cazuri in care totul este speculativ deoarecc nu sc $tic curl va evolua un anumit eveniment. in rcacloare nuclcarc'sau mai nou. ap[rAnd fie ca neutrini eleclronici.sa carc ii ploduce: Soarcle. De asemenea oamenii dc . goseaua va 1l ir curind plinir cr-l toate aceste trei tipuri de vehicule.laponiei. fie c:r neutlini nrrronici suu ncutrini tauonici.X: Ba ne afccteazi. Chiar.{ vor exploda mai mulli vulcani. Ncntrinii sunt pretutincleni. I'r'oblema majorA este datd de laptul cA au inceput sA lulccteze miezul planetei. Doar neutrinii cu rnasi nenuli pot siviir'gi accsti tlansformare gi de aceea m6surarea cletaliilor plocesului de oscilalc Ic pcrmite oamenilol de qtiinti si cleLermine dil'eren!a dc rnasl dintre cele tr-ei tipuri de neutrini. Dl. tot timpul qi ltrc trccst lucru neobscrvafi deoarece ci interactioneazit liltllc rirl cu alte forme de matcric. qd in r:!oiembri. fapt care va ducc la imposibilitatea zborului cu avionul. A: Te referi la cuitmure. in atmosf'ela Pin:intulni. inseamni ci nu ne rrlccteazd. neutrinii au capacitatea de a se transforma dintr-un tip in altLrl. [n tinrp cc rretrrrinii cilatoresc plin materie qi sp:r1iu. ci se translbrma dintr-un tip in altul. S-au fhcut simuliri pe calculator.rr-c l'ac ca Soarele sd slriluceasci.. Dupi cum spuneam.X: Ce p()r sa ili spun. Disparilia neutrinilor arc lcgitnri cu o proprictatc speciali a acestor palticule evazive: oscila{iile nentrir.1n ttnnuk kit.lcl. acesta se incilzeqte.disparca" transfbrmindu-sc irr alte particule. dar daci nn ii sirntim. s-au rulat runumite programe.rrile. Ele au fcrst explicate prin analogia cu o magini sport care se schimbi intr-un ninivagon de mariii sau nn autobuz gi apoi rcapare ca maqind spoft la inulti kilometri mai depafte.ii sub accsl aspcct.L ace$ti neutrini $i se pare ci intensitatea lor cregte. Ne modiflcd cimpul vibraliorrll. iar acest tapt va lace ca anumite fenomenc si sc ir. Cutremure multe vor_[ gi in 20-lQ.ine.trsut .tiintir an cmis o ipotezd confor'm cileia neutlinul clectronic ar putea . La totG: A: Dar existd dovezi qtiinlifice cd vor avea loc anurnite evenimente? DI. Irc care il culloa. iar nrilielrlc rlc ncrrtlitii trec prin liectrre persoand. care va I'ace ca insulele Kurile sa se sculunde parlial.I .rtensifice gi si sporeascd in frecven{i. cum ar fi reactiile nucleare c. in accclcratoarc de palticule.rtif-rcalea tipurilol cle ncutlini lirnctic clc sur. I)e tot globul va urma o perioadi de cutremure cle 6-7 ci totul incealcli iclcntificarea acestora departc dc srrrsu. Dac[ la inceput au erislat pc o qosea doar magini spor-t.n ca fiind modclul tcolctic care explici lunclionarea Soalelui. mai exact. reactorlrl sau accclclrtor-ul. un nulnr"rr dc cxpcrimcntc au ciulat oscilatiile neutrinilor. Trebuie sd intelegi cstc nou qi pentru medinl gtiintific.X: Da. dar llu intotdeauna ili ies. evitind astl'el deteclarea 1ui in expelirnentul lui Davis.

ti viala gindindu{e la apocalipsii... nici cdt va line Se prcsr.X: Ba da.tie gi sd igi ia misnri. Er-r nu pot sta pasiv.v An trnnuk ki )n tnnttk ki t. Explozia solari cc urmeazii va influenla in urod dccrsiv polaritatea Telrei gi va avca loc in tlod cer-t inversarea polilor uagnetici. Dl. A: l)nl ccva concret. cJlll l.riru ei gi lamiliile lor.1n urtnttk ki versu. Se pare cir va 1l ceva contiuuu. hitr--adevir este bine si ai un plan de rezervir.4rune cd pc undeva plir. tu nu e$ti din aceiaqi grupare? Dl. Spanra. Nu se cuno.tiu cd nu mai avem timp.. 'frebuie sa seurna cd toaLi populalia rirmasir la nigla czitrc zona care \ lr rcprezenla atunci sudul. Este adevirat cI dacd ar f-r si nri analizcze cineva din punct de vcdcrc cnergctic.rre . sd qtii. i. Iar laptul ci acc$tia $i-au luat nrisuri. Ccrt cste cit oamenii trebuic si qtrc.lrii translblnntolLelor. lluta aceasta llti-a$ cr-llrpara ceva in afar:t matilor ota. l)e ce ar lacc ei astt-el de investifii ncrentabile? Am rAmas putin surprinsi clc lbrmularea <eiir.a introduccrca tlalelor s-a tinut cont de contextul actual. Ei sunt asigurali.il cc\il. Acum.i si nu caute rdspnnsuri gi sustinere la guvemurli $i socielaten $tiinlilicar.X: Daci aq 1r in loct vostrrl.strt . Acest lucru va f'ace ca n.10 . cutrcmllr esle prost spus. AceEtia gtiu toate astea de rnult tirnp. Zarurile au fost aruncate $i nu nrai pot fi oprite. dar de aici qi pini la a llisa totul.ziilor vLtlerniec. A: Am mai auzit varianta. A: Spni <ei>. teea cc^ne va lace si t iurittettt pentrlt citcva lturi llrd curent.lar contin ttu.i idcntic cu ei. Ca qr cind PirmAntul ar trcnura. dar ccea ce ne deosebeqle sunt intenfiile. eu sunt dif'erit lajir de voi . Un uric reiirgiu qi o r. Oaurenii 1r-ebLiie si se hrirircascir Iii pLegntiJi. rupcri cle lblii. A: $i cAt va f ine? DI.. cale nLl sc $tie cat va 1inc..1n LutnLik ki 1i \ grade lninini. Dc ahl'el mic mi sc irare lotal nociv si iti triiic. spune mult. t.ohlcmc ca: intensificat-ca cuiletnttrclot.cr. Llaci insd plecim dc ia urocielul actual. lndia 5i China vor 1l cel mai aiectate din p iiirctii vecier-e ai intcgritilii teritoriale.r n-riLi la anul.rvesteqti rniliarde in buucile pi depozite subterane? De ce lamilia Bush gi-a cumpf.ut Eansa sd . En qliu ce va ver. $i eu sunt ca ci. Dc cc sd ir. ['dnd spun lotul ni lcl'cr: la pr. se picsttpuue cir in nrai la anui va iucepe totnl. sprc a nu ti luali prin snlprindere.ri in genere acest luclu nu este posibil in zoncic ii'iguiollsc. Se pare cit Turcia. A1i ai. Daci bombardatncntcle cncrgcticc se intensitrci sau scad. nlri irre ct srrr rnli t.rilc exact nici cand va incepe.. clin cc in cc rnai nultc voci sustin acclczrgi tcorii.rJrrl I rrropei s5 intle intro noui gl:rcialitrne.ria? De ce Cloroana Brilanicii lnvesteste in Romdnia? De ce toati zona muntoasi din Aiiica cstc vdndutir cdtre guverne gi parliculari? lti pot cla zeci de exempie. In prezct:t guvernele lucrcazi la -un aVer tizoi barc sa I-f emiti oprirea brusci Ei in-rediati a aprovizionirii cu curent electric in ideea salv.X: Daca va fi aga sau nu vom vcdea.c.tci clalele se schitnbii. c calc lungi. Nirleni nu gtie concret daci va ll sau nu ccva.tu tnai lArziu.ri Ei . lslauda. se .X: Nimeni nr"l $tic. atlu. miri alcs cf.ral tercn in Patagor. iri dri . . cLentuJr'cr erpl. cll nll sirnt asta.. lri trcbuic si se ajute singuri .. Dc lapt. in Rominia vor tl culremure dar-nu vom avea schimbari gcogralice alc solului. Ar trebui ca oarletiii si . dar nu gliu ce si zio. A: Putem 1'ace ceva'/ Dl.X: Cc sc qtic clal csle rirptul cir in 2012 \/oln aveil explozii solare.tic'? l)l. dar asla nn mi f-ace sd subscriu modului lol de acliune qi gindire. gindinJrr-rnr cd 5i el llcee plrtc Jirr acccari grupilrc.r'rici rezerui dc alimenle tru strici. Ei au ln:rt mirsuri pcr. dar accasti afituatic se bazeazi pc anumite modelc n ale pe sirlulator.

ne si vi spuui care a lbst cursul titnpului.ratura lor. Arii ulnrdtori vor 1l cataclismici clin toatc prnctcle de vederc social.le iubire venit dc la El.ansi. Pirr. care vi.tc .** 12 )tt itnn. l)e lapt tu ce imi poli sprLne despre accgti t olonizatori din vecirime'? Dl. dar esre daroric rnea sd incerc. De lapt cxisti 3 rase care au intervenit: specia Nordici.olbea David.rdnlul va fi altfel din punct de vcdere geografic Ai oamct. Voi ma puteli crctlc stru nu. $i a. cd Iloctc n\. Noi snr.t. iir. Confom cu'sartina aotual. polie . A: Nu pot spune cir ccca cc inri sprri rrrr inti este cllllosclrt.-!!d. iar in llecutul indepirtai al planetci.I indcpritluL ric ('r'cirlor. Exista unii mici. dar rnenoria lui ancesttall l-a flcltt si ne rciateze despre ei a. iltbe. ln timp oe vorbea. Dupi ce va trecc anul 2012.X: Da.i acegti Gri. degi nu rlcbordeazd de bundtate $i existl cei mari. Acunr veli cr-rlegc roadcle muncii voiLstre. ir. czue dc iirpt sulrt 6 spccii. urmitorul an va fi un an dc regnrpare q. l-am lr. geograflc.tr r :r li. Va 1l ncccsalir o r.X: Anii ce vor veni vor 1l holardtori pentru umanitate. iutt-n itscmenca situalie am o s(alc tlc rlisconlirrt.: La I)unrnezeu. rlul din pitcate accstea vor fi ca gi ir. l'otul se va schimba. insi pot alit-na cu lriria pe irirrd ci ceva din interiorul mcu imi spunea ci vibralia lui nu imi corespunde. tlltr rrr lolrtc astca simt . cam la 2-3 ur. Semi{ii. dc ilccarc rl|tir cintl sLrnt pus5.".zr-it pradi capcanei lor: nraterialismul. Am ri'imas r. trei din aceste rase au fbst cclc care . ia CreatorDl. dal ari ci. care vin din zona Olion .X: De fapt existi 51 de rasc dc cxtratereqtri. in delrirrcntul srrlietului.Limiti cle siguranla cLr cale vorbi:1.t.\ h rJ rtt Stt tlnnr^ ^i . lntrc timp au evoluat $i ei.l -.a 1el incit copir vo$tri si lie atr':r. de lploximativ 1. $iln ca esrc o misiune gru..A.rsi micar acru. nn itnpr-tls . estc libcrlLl voslnl arbitt'u.X: u\dic[ ia dumnezeul pe care vi l-am dat noi. care sunt agresivi pr-in insdqi r. Era ca gi cum buna intenlie afirmatd nu se potrivea cu ernanafia gAndului. care sunt destul de paqr-rici.n in :rl noualca ceas si vd lr-rali nrinirnc r. A: Printre care Ei aga-zigii reptilieni? Dl. inainte de deznodirnintul tragic.: i. nriJ A: Nu. Ali licut in a. doar ci 1i ei sunt de mai multe tipuri.1n tnnde ki i3 sohimbali deznoclirniir.rtul. I)l..r:rsiunea . Dcci spccia iurunnakki a crcat orlul.roui orirrJuire.tk kt versur t rr l)umnezeu ne .4. dar cu acccaqi r.rexistente. dli ir.nis ir. iar marile fan'rilii regale gi cele nobrliare (qi nu nLrnrai) rLu Af)N-ul lor.r mesagcr clir:r r iitor'.i cirre o lurne stalpinirai de instinctc.1-al).20 m. ctr lcittc astea.rtem cei ce vI conduccm de milcnii. Dl.iaiizirt alcnt. qtiu ci iirn lrlrl-o 1rt. dar rtuvcmele sunl in contact direct cu 6 dintrc clc.i priorititilc.rclucigarea cu pimdnlcnii. intr-adevir existd aga-ziqi reptilieni. Poate (:rtc doal inraginalia lnea. l)zrr anunnakki este o denllmire giobala.te clar. Davici mi-a explicat lirar.ri clutrate. deqi ir. Despre acegtia i. La l)umnezeul Suprem..i e1brt..rii igi vor schimba modr-rl de gindire.ii-au adus aporlul la apalilia umanitdtii actuaic.i implicarea pc care le aliga.u snllt ur.a cum crau ci atunci in urmi cu ciiteva sute de n-rii de ani. $tiu ci airr glcqil i:ti to{ii. hazati pc rlte prilcrpii. Ceea ce a mai riunas din pLrlerile lunii se vor intdlni ciutind solutii. va lirce ca echilibrtil si sc irrtoarc[.ners mai depana. 1.ni place si creti cil in acel Lrltim rlinrrt. lrste ca qi cLun ceea cc a lbst lrebuie tlistrus spre a se reciidi o nouii lurne. iar intcnliiie qi faptele lor nn rnai sunt flcute Ia vedere ci sunt camuflate qi ascunsc aclcsea sub maqtile prieleniei gi ale altruismului..i bani.lrt ttnn.X: La care Ei te rcltri? . econornic. doar doud rniliarde au viitorul r.i ci ne va mai da c. mea cste sd vd aiui sa iriceti clir riii muiT-i.ndsuri dc protectie L. care vine din Constela{ia Pistorului-Ar1ulus.r timp s-a pelr.

Ilit A: $i cale cste scopul accslei rcvenirilr Dl.ri . Accsta esLe $i motivul pentru care se inceatcd ciderea in derizoriu a astrologici. dar nrr r or lerrpi. Ei vor sA plcvini accst lucrll. Au lbst ibarte boinavi.1. daci nu. Acum se pune in aplicare in contbrmitatc cu etapele car:e trebuiesc urlnate. inrplementarca idcii clc medicamente vitale.lti utnak ki tlucc. crol. i.raj orita tea.X: Daci reugim.ror scuturi u4aq. daci ii pot nurni aga. vo e este scopul? Ei vor si pistreze e la modil-rcarea ADN-ului. viitorul arati altf-el. De ce crezi ci s-a construit pe verticald? A: Pentru spaJiu.i dc accca nu pot accepta A: $i totuqi timp'? $i-au p[strat ritualurile. r.ir indepiltali de ele? Pr-in penibilizarea lor gi a celor cale clcd sau apclcazi la accste plactici. A: Adici'l .lin punct de vcdere ceorroriric.stts An tmnak ki 15 struciure. dar au qi ceva dc la insecte. Dacd vom reuqi sd tleccnr de iulic 20li. crisLaloterapiei. care deja cxista.r. Jpui rrrrii lLr pleclt.rJclc atAla Dl.o sl arerrr o colrcrirrnc cu elrergi:r anceslrali. clinci la a trcia.ctra au lbst dc thpt o delegalie a celor 5 i de spccii. !l acca explozie solari. Tu gtii ci in 1998 s-a licut plima marc pace galacticS? A: Nu. numar.noterapici.X: Pe naiba. credir. Aceslc tl ei specii care au colonizat 'l.te din acegtia.1 An unnttk ki vet sus .r. etc.r rnul1i ani in un.ri. La itrccput au oolaborat cu lolii. atunci o altir spccie. Asta este motivul pentru care qi celelaltc specii s-au intors. A: $i daci reugim? Dl. Sur. etc. A: Eu nu cred ci vol reugr. A: Dar asta e un lucru bun. $tiu ci te surprinde laptul cir volbesc cind la persoana intAia. ridicirn Terra fiird prca rnari pagnbe. A: I)ar sunt urnanoizi. horneopatiei. cea carc a tbst prezenlli aici.uai exact doar o par. t I i t . lacem sf. oamcnii au irtccput sa 5e lrelcascit. Ei nu vor schimbarea. Ccva intre ulnrnoizi Ei rcptile.rI ircr ll rLr rcr.ea batalie care se tirnp. $i cr-uu si vi.rtru a se indcphrta omul de pirnant. repiilc'? Dl. De unde si gtiu? A anuntat cineva? Dl.rodelelc dc viu. cea a Invititorilol va vcni pe Tcna sprc a vd da Clunoa$lerea Universald. l3i au avut mari problcmc ill trecut. dar aga imi vine. tu $tii ca tot zrtilia oameni intri gi clacd casele ar fi pe sol? Per. Dl. pc 'l'erra. Dl. pcntru ci noi qtim ca acestea sunl lormele leale clc manifestarc a matclici qi dc epropicre de Crealie. Ei sunt aici de mult schimbarea. A: lncearcd.r.X: Da. r. ctc. Vor ca Terra si intre in rnatea Conl'cderalie Galactici. genereazd o energie. l)e la etajul trei in sns scade icgitura cu'lerra.X: Tu qtii cn qi in prezent se sivArgcsc ritualuri clc sacrificiu? Ci tot ceea ce ne inconioari esLe dominat de simbolismul nostru $i ca noi $tim cd orice fblmi. Dl.X: Plancta se alli in prcuiml unci catastrolc globaie.rcntelor alternaLive. numcrologiei.X: Vom vcdca.n cci ce aLl r. $i celclalte spccii sunt de acord'l Dl.ln.e. Asta cstc pArcrca tr]ca. mai putin una. iar acest lucru ne va ajuta sf.X: Exisla anurnite date cheie. scoitterea in alala lcgii a tratar.X: Sunt un hibrid.ln unnttk ki . dar r.X: O si ii adormim la loc. Dc lapt asta esle ntal.. iar acest -fEcLrte T6atexunt CIL cr.-*Dacf. Llnnitoarele etape vot fi: inler'zicerea produselor din plante. Mai ales ccca cc va vcr. ver. culoare.rtem o spccic sr"rperioali deoalecc a\rem iltglobat in noi toate n. Ei sur. ln prezent sc incearca montarca ur.iirs aici.

ttttlici cLt rr. cu aceleagi legi qi acciaqi conducitori. t)l.) Dl. Dc cc clczi ci blusc qi dintr<rdati a aparut crizn? A: llxistir o explicatic. Nir. Apnr (amentele sc vor ieliini. la un momcllt clat a lbst un baby-boor. La toate astca s-a adiugat si luusrrl r:r'rcrlt cle ulctlinlc Ai rlti. bcnzina sc va scun.rl'. clin Univcr s vine o r.-!*.. care lttt cott. .X: 'lbatc accstca all ur. I-a toate astea se adaugi insA inleresul lor clc a sabota e conomia lnondiala. din cit qtiu eu.n spuneam. ritiirtitilc vor fi co5r..1n unnak.rbe. ma5ini la superolcr-ti.. care survolcazd ir.-Ei au cilnd a fost pornit accelcratorul Ei l-iru del'ectat. iar acest hlclu a licut ca balanfa si se dezcchilibreze. pcntru cri onrnenii nu vor mai aYciL cr.iruajla s^d schimbai. rrre si vd invArtiji pe vccie. Nu Stitrr cc e5te ctl cil si ttici ce rntgn{ii are. etc. A.adicir o natalitate crescutir.rpi pcslc rloaptc.r -julul $i sc intorc dill illlelvcllil plitna oar:'t e rind in cind la nava mamd. este o explicaqie copilircascd. A: lltnc.r sinu. $i de asenrcnenea existi o flotilir dc sntc clc^ -fcrrei rnici nave.rt aceasti genclalie se indreapt5 cu pagi repezi citre pensic.rrdalnici. Nurrai ur. r'acante clc lux. clar voi vcti sul'eri dc lbame. Se incealcir ctcatea ultci bucle tcnrporale in . dar carc csle scclp'. cate c interesul lor''l Dl. pini ir. Nicl cLl llrl alr acccs de la un rrnurlit nivel in sus. ciici 11u vd \ cti pelurite si o cumpilati. copii zb'. A: Adici noi ne invdrtim acuur iutr-un cerc lcmporal'J l)cci nu mai avetn nicio 5lttlsill I)l.lc parliiule. itrseatltlit t . La toate astea sc aclaug:i gi inten{ia lor de a crea o noud ordirre rrondiali..ric rnai mult dir. dar c rcllir. se adaugd gi dolrinalia Di nu vol sd vi dca rllumr .nic nu va rnri ll cum a lbst.) Dl. rcspectiv zr llobalizdrii.iblationald. cu o sinsuri monccld. cam de 12. Accst luclu a thcut ca gi consumul sd creascir. baricra spa{iu-tintp ar putca li spartd. in prezer.rgd respcctarea agcr.nomentul in care viitorul vi va fi pecetluit $i nu va mai exista o cale de salvare. Pc ile alt[ parte daca sttuLclll intr-o bucli.itiintificc.X: Ba cla.r r.rici. .ror-ri vibratie rrcniti si vir schit.i. Std dour'$i aSternli.kiversus tltt uttnttk ki 1l DLX: O si fie dcrapai ecou()rric la nivcl glohal T'otul r a explocla. in limp cc la tclcvizor vi vor Il lllczcntate clin ce in cc rnai multe rcclame cu thrlilii i'cricite.4t lunok ki . Cici vLri putcti lnce orice.rtt . dttl llLl irrll intbrmalii .r auzite. natalitatea cste in scildcre globalir.lcln clc a'uir thcc si vi inJupnrt. [)aci r'-ati lilncli cu totii la acest lrtcru.nanrl popLr lalici. cu atat $allsa l'oastri de a lace saltul se va diminua.X: Dupi cLu. corect.. Vl1l ca 9i cum tririli acelaqi .. sir vi nioclillce strllcturil r.. I6 .i echilibr-at f-ac_ e_ latl schimbiirii. acum instl .rperimentul-i ieLrgit.1n ttnnttk ki t'ersus . mincarea sc va strica in lafluri.rdei lor. A: Dar dc ce toate acestea. Cu clit aceastd prlpastie se var adinci.ligantici navd. anl aiturs .X: Da. Accclcratorul a 1'oii fornit Cled cn .n.r orq11!41 . A: De cc'.r cc si iqi plitcasca rlirile.X: Pe ldr. Ei qtin cd fir:a voi nu pot supravieltti -Noi ne .t.rl scop: lr. Distorsiunca nu c corrpatibilii cu vibratia nou-i gr clcci dacd sunlcti distorsionali vi vcfi indcpilta tot mai rnult de Sursir.r rccle cataclisme t'tLl vor t ctti.000 kntp.ttt'' ..l( nour cn('r'tlic.

ci laccala degajatd dc cr. Ei \a erclzl o rcrrlitrrlc lr. cltrc criz:r ur.r stlrlc h tlrc ei nrr ror cu rrri sa rrjLrngcti. tcID qi lirri vlagir Dcqi figula lLri cra zArnbitoare. doar cf. a.'lirul l'(rt:u A: Ca in Sccrctul? I)l.rrll c.X: lla lor \ cni.. clczi ci sc r:incicqtc la ctolutie spirituala]. 3\ cr Ii..scantu-cli_iq caz rle cataclisnr r or rlur. Voi LrLi sLrntcti rrnull Asta tr-cbLrie si Numai iurPreunir "stiti .)r'\eu. rtrl 'iiirniv'ictimc 5i cel nrai rr.re cu nrailasea broa5tci. imi pirea ca $i eur.calci cl ar-r inlercs sii \iini llstc nrLrli nrlri Ll.-.s ln unntA Ai .isurr sl-r vi schinrblti soarta'l Voi. fi i1r ciar .re siar... l. Subliniez: rerltlr. dal se va duce cirtrc biserici qi sc va fuga! Dl.izLrt viitorul planetci. adrcii oameni siurplr. clar. nlrita tot.X: Pcnlr. llsh-nrir.1 8 lt. Dl.'l \ r'i trr'trttit sa \.:iruta. I'otodati alilll)ra mca intcrioari .. lu\.? A: Nu.ri cc sLiill in lrlala Lnar rlol ora5e.rci au vcnit cu rdeca dc ar indrc'|ta Ii)r'ta creal()arc tot L rrlr-e rnatcrialisrn.r inccpttl \ii su c. I)aci totu-l ciccur-ge (roulbrnl viitorului actr"ral. eu am \'.r sau tclelbn.X: Da.iatir c.etc.n privirca lui era lipsita de viata.000 dc ani? A: $i cam cc am putca lilcc'? Dl.i.t I)rr'.. clar .l (inc! . \. Mintile clcslrrpalc luLr iru cc r. nraqini.i cic adcvirrata noastri ltaturl:r. l.i noi o concluccnr A. ccce ce il va facc sir se adinccasca 5i mai tarc in clepresie./. cir ncrgc la c LrISUri esotcricc. []iserica estc a noaslri! Noi suntcm biscr ica. ccca cc va mai rartrine rlin populalia Telrei.l. dar acc.ie in r.r lrre-. ascnrinritoa.a cs1c. carc nll irrc cu ce i$i plalli lirctluile..ttrt In trttnok ki I9 Dl.i tltnpor'ali.i se ioacli doal cll ulintcii volslu. Spun/inil aceste cuvintc. rititelti rireitt. etc.cti da seatna . Dl. Toti piimdnlenii vor'li .i ii r espccti.u ci atr-lnci cincl veti irlingc acea slarc veli rcaliza cinc sunteli $i cc putere avcti.Vazlnd ci oarneni clin ce in cc mlri nLlrncro$i sc indrcaltth citre l)Lrterea intcrioalir.X: Asla cstc altd urallilulale carc lc-a iegit. Lc trcb'ria ccra Drirl aarc sii \'a abati dc ia crLle 1i :ru g:isit cca nriri Lrunri uretodi..rt.X: 'l u nu intclogi ci accasta cstc ultima \ oastri sansi.i rrr. va Il o tlCimE.nrrretli rhr'.. .rrlilt rr: .i qtic. Noi arn cliclit-o.r i. ciu'uia copiluI ii pliingc cri \rrcu o noui biciclcL.lli-uiit.. '. Nrr 1to{i inilut-nta r-ln ()nl in\'altilt sal gincleesciil I)cei crccic-lniL catitclisnrelc \. ci dacar nu scipati clin robic. sarnaltxtc. t.r se 1a sliir'pi.i sigur prcotul ii var spune ca pkil(-fte pcntlu propliilc 1apLe.iu ()nl carc nu arc cc pr-ure pc nrasir.rjrll i. s-au giinclit ce pot lircc si ii controlcze 'i utur.rtir 'pi urritrrrii.. L.rii ritr' ..'' i:.. . cind privirile noastrc se intahliral am rcalizat ca ocilii lui avc:lu o culorrc ciudatal.. interlocutortLl mcu trra privi rrtldnc. Abia atunci.ln unnuA Ai t cr. I)upir cunr \puneam.lia sunt pr-ltirli $i intotdeaLlna rnulgir:rlizati Acegtia nu contcazd.\ccls1a ' ._. l. \. e\is(a li prcoti a(lc\'au a!i ! Cale :ru har cale nr-r suut dominali cle ir. []c iti spunc Sccrctul'/ Si iti (lorc$ti pcntru tir.logrrlicii si r. in 2015. I:iciart clin voi csle oglinda ccluilalt.'r'Liliri.tir. trn ilis opac. Noi vi clirnr . A: $i dc cc sar l1u ajungcrll'l Dl.-r crlt rnai mUlti cu atat utai grcu de rn:inipulrt. Tu nu intelegi cd voi sin3uli sr-rntc!i in tr. l.X: Am sir ili spun acum un lrilrc secret.i vi luiinr povcrilc clc pc unrcli. cirnria nu ii ajLrng banit sir plcce in vacanti. Hai.oI Si controlezi o lt Lrilne rlin popultrf ic.ar Yor line prizonicri inca 26.ijlr(lu-Dri.or dc conc{us..rc: bani.ri rii itrr.ru culoarea a lbst cca crre ln-a 1i'agrat. Atat lc s l)t nccesari C'..J1tntc!i 1r r uti plrtca rvca oricc lil de vialir gi de viiior. am sinrlit un llor recc pc fila spinalii. -i.'\dicd te l'ncc sri Le disociczi tle colcclir.rstincte ataviccl $i lumca ii .rtunci vir r. ccva ce ercd cd rnir va face si plirtcsc cu viata. Lrnntl: ki t tt :tt. li .rvciiTtir:tar.lul cltrr:r Ir r.X: Poatc.

Trebuie sir gdndegti in termeni mici. lipsuri. presupundnd cd ar fi aga ce putem face? DI. Totuqi. Asta arald cd ipotetica cr'rlitorie in timp este posibili. nu ar avea rost folosirea unor asemenea metode. griji. cel care a r-calizat experimentul. citegti o carte. Doar o micd parte din oameni va supravielui ascunzdndu-se in peqteri. Cercetdtorul Andrew Cleland.X: Pe Tena. Este singura voastrd qansd de a supravielui. PoarIa vd va fi deschisd sau va veni la voi. A: $i cum s-a demonstrat acest lucru? Dl. s-a scos aerul pentru a sc climina vibraliile gi apoi a fost apucati cu un diapazon.X: Tu nu cunogti teoria universurilor paralele? A: Ba da.ki An. Al. Aceasta este de fapt planeta care va face trecerea.X: Experimentul a pornit cu o bucatd de metal lirarte sublire. poate exista sirrrultan intr-un univers paralel. dar intr-un alt univers.ki versw An. A: Dar portalul se va deschide intr-un anume loc? Dl. Intenlia conteazd. dar din cele afirmate inleleg cd o Terra lr'rmdne aici gi va fi pustiitd de iarna nucleard gi o altd 'lcrra va prelua o parte din popula{ie.r-rp.0'1 . A: Este un lucru imposibil! Dl. sunt greu (lc captat deoarece se rotesc cu viteze diferite in acelaqi tir. O Terra evoluatd. doar cAnd mdsurdm pozilia unui electron pe care il forfdm sd aibd o anumitd pozilie specificd. si-a observat cd frrul respectiv de metal se migcd.2014 se va deschide o poarte stelar[. nu exist6 d ovezi clare. Ceea ce trebuie sd faceli este sd vd ducefi intracolo. A: $i cum s-ar traduce acest experiment? Dl. o gaurd de vierme. La Universitatea California din Santa Ilarbara s-a fhcut o demonstralie qtiinlificd prin care s-a rrli(at ci un obiect pe care-l vezi in fa\d. de fapt ceea ce a mai rdmas din ele.X: Ce puteJi face? Eu qtiu cd pe data de 25. populaJia va fi decimatd. adicd la nivel subatomic.unnak. A: $i cei ce trec unde vor ajunge? Dl.ki 21 morli de foame gi decimafi de boli. fari boli. Din pdcate cei care au avut acces la aceastd cale din viitor au fost foarte pulini. oamenii ar fi speriali gi vulnerabili. se vor gAndi si profite de avantajul armelor nucleare rdmase gi vor face uz de acestea. care se invdrl in nucleul unui atom. a avut ideea de a aplica acelaqi principiu al electronului unui atom gi in cazul unui obiect vizibil cu ochiul liber. Acest lucru se poate int6mpla. Cu siguranld ci umanitatea rdmasd le-ar fi recunoscdtoare. Le veJi vedea pe cer. Cred cd ar avea rezultate mult mai bune dacd ar aproviziona supravieluitorii cu alimente gi medicamente. de dimensiunea unui fir de pdr.unnqk.X: Vor fi mai multe simultan. Eu am venit sA vd spun sd treceli. dar intr-o altd dimensiune.20 An. iar referitor la teoria { lrriversurilor paralele. Va incepe un rdzboi nuclear.X: Sd zicem cI tu in Bucuregti te duci la cumpirituri. A: Am mai auzit teoria. deqi stirtca nemiqcat in acelagi timp. acea planeta care vd va oferi suportul pentru a deveni universali.unnqk. acolo unde particulele atomice nu se pot menline. Aceasta a lost rAcite intr-un frigider special.X: Este greu de perceput cu mintea actuald. universul . qtiinlifice. de evolulie spirituald.ki yersus An.unnak. una plind de pace gi brindtate. De asemenea aceastd teorie spune cd pe timpul observaliei. tunelul Einstein-Rosen. spirituald. aceasta este noua Terra. lilectronii. care va scufunda Terra in iarni nucleard pentru cAteva zeci sau sute de ani. Cdteva guveme.X: Ba existd. A: Adicd pe o alti Terra? Dl. menitd sd vd ducd de aici cdtre o altd lume. Nu cred in ea gi mai ales ce guvern ar face uz de arme nucleare gi de ce? Oricum daca e sd fie aga ceva.

A: $tiu cd se spune cd este foarte important5. ki versus An. Cei ce lucreazS. A: Asta inseamni cd s-a inventat ceva cu care te poli deplasa in viitor 9i in trecut? Dl.X: La aceasti intrebare nu ifi pot rdspunde. Este doar o unitate de mdsurd pdmanteand. atunci poate exista cineva care poate manipula istoda? Dl.X: Vremurile care vor veni vor fi foarte tulburi. A: Este foarle greu de infeles. $i pe de altA parte existd anumite legi pe care trebuie sd le respecli. Poli face diferite activitdji in acela$i timp. Nimic. cu asemenea forle sunt con$tienfi de aceste aspecte.X: Da. care rnirrimea unui bob de mazdre gi este Nimic nu va mai fi cum a fost gi in ciuda eforturilor irlc:EEid-Ien-iiGGlitotodatd conline o hartd completd a t irrpului vintal al acestuia.. dar puJin probabil. Oamenii vor fi din ce in ce mai dezorientaJi. Este activatd de lumind qi eontroleazd varialiile bioritmului natural al organismului. iar hipotalamusul coordorrcazd reacliile legate de foame.. sA poatd lua decizii in cunogtinld de canz6. cdci el nu este doar liniar. Ea secretd melatorrina in stare de relaxare qi are capacitatea de a varia lirnclie de energia electromagneticd.X: Da. Cam aga ceva.AdrsA-rQZAlAEB lgh"-ari? Dl. De fapt timpul nu existd. A: Dar plecdnd de la ideea cd ar fi posibil. A: $i referitor la tunelul ce se va deschide pe 25-07. o dimensiune in care istoria sau viitorul ar rdm6ne identice. sexualitate.X: Da. A: Altceva mai trebuie sl spun? Dl. A: Adicd acea gaure de vierme de care vorbeai s-ar deschide sigur in viitor? Dl.unnak. Ar fi posibil.l(llca. La tl 1. sinucidere.1 13 Herzi rezonanta Schuman se deschide ru a asoclat-o cu cu locatra exacta a Manr Plramlde. Totul va Ii haotic $i va continua aga pAnd cdnd va incepe derularea cvenimentelor de care !i-am vorbit.X: Importantd? Glanda pineal[ funcjioneazd in lcclagi ritm cu hipotalamusul..22 An.annak. Pentru voi curge intr-un singur sens.X: Nu. sete.wnak kiversus An unnak. iar atunci cdnd va vcni timpul sd faceli trecerea. bduturd sau mai rau. Adic[ dacd ne uitdm in acest univers la o pasdre care $i-a luat zborul. l)ar toate aceste sunt date spre evolujie $i de aceea trcbuie sd le suportali cu incredere.ki An. Atata tot. ce trebuie sd fac cu aceasti informalie? Nu ili ascund cd am mai auzit-o gi din altd sursi.2014. tlisperate. Dl. dtmul biologic qi procesul de imbdtrAnire. S-au fEcut cercetdri . si gtie. Dl. l:ste singura salvare! Tu nu inlelegi ca vibratia Terrei se l. Md refer la situalia cconomic5.X: Sn o dai oamenilor.ki 23 inghea!6 Si nu putem vedea decat o realitate. I)l. La asta se va adaugd gi bombardarnentul energetic venit din cosmos.X: Da. Voi vedeli timpul ca fiind real. in alt univers ea poate deja sd se fr aqezat pe o creangd. Timpul poate fi strdbdtut in toate direcliile qi inainte qi inapoi. O stare de panicd va cuprinde oamenirea gi mulli vor fi cei care vor cAuta scAparea in medicamente. intotdeauna va exista un univers. Reiese cd noi suntem in acela$i timp in doud sau mai muite localii 9i putem avea doud sau mai multe activitdli paralele. climatericA. A: $i nu este a.a? Dl. sociald. care vd va aduce stiiri de dezandejde 9i depresie. Este singura voastrd $ansa. politic5.' A. nimic nu va putea fi redresat.

i Iisus v-a spus: .unnqkki versus An. La fel gi cu Icnomenele extreme care au apArut in ultima perioadd. ir. Dar este tlltoritd vou5.p3l. doar manipulabili. tefi orbi qi progti. pentru ca nimic sd nu vd afecteze rLrtina. DI. Eu nu gtiu cine sau de cc are impresia cd toli sunlem idiofi. Este chiar pcnibil.unnak. irrtotdeauna in relatare apare cuvAntul normal. Este o mdsurd de autoprotecjie 5i sd gtii cd nu ii pot condamna. X: Cd odatd cu trezirea energiei kundalini gi a glandei pineale. iar atunci cAnd o fac vcritic informafia. Noi. simJurile se vor asculi. etc. Este foarte simplu sd ili dai sema cine . la baza cdnia se afld inscriplii cuneiforme. omul va deveni mai sensibil. Este greu sA accepli un viitor ipotetic. Omul iqi pierde identitatea de sine gi devine universal. pdzitorul lumii de dincolo are in v6rfu1 ldncii. inccndii. Ceea ce am constatat clar. violuri. Dl. cecrezi?. chiar dacd este zugravit in roz. Existd reprezentdri antice.24 An. Exista informalii peste tot. zeul babilonian line in mdnd un con. cAci este prestabilit.ki yersus An. Thamus. Asta vA a$teaptd! Dar pAnd acolo mai aveli un pic de infruntat.''.rtotdeauna am triit cu speranla cd mAine va fi trai bine. dar acum este bine ca oamenii sd fie informali gi sd gtie anumite lucruri. j afuri. este faptul cd in momentul in care cineva vine cu o teorie prin care oamenilor li se rrlati. oamenii. stdnd calmd pe canapea gi mdncAnd floricele? A: Eu nu mi mai uit la qtiri.acestea vA sunt date fi la nivelul terie. Vd arr. stdri contradictorii. Este o teorie noud. Aceste teorii apocaliptice ne rdstoarnd egafodajul. Voi vd doriJi ca gtirea sd fie una exhemd. Dl. Dionisius.. iar lAngd acesta un leu asemandtor Sfrnxului.Luminitorul trupului este ochiul. asemdndtor glandei pineale. La Vatican existd in Curtea Conului o statuie ce are forma unui con de brad. or sa apare migene.X: Da. Omul este supus acestor schimbdri. dureri de cap. tot trupul tdu va fi luminat".unnak. ci copiii nogtri vor avea un avantaj dacd noi ne sacrilicdm.unnak. de evitat nu se poate. Cred cd Asta este motivul pentuu care mulli refuzd sd accepte aceste informalii.. Sumedenii au fbcut reprezent5"ri ale anunnakkilor care apar avand in varful coifului un con de brad. omul iqi poate modifica starea de congtienli gi congtiinld $i cA poate avea acces la toate informaJiile Universului. Dacd va ii ochiul tdu curat... $i mie imi este greu sd le accept.X: Noud? Se qtie din vechims. Problema este cd voi nu lreli sd le vedeli. este societatea in care trdim gi pe care o cunoa$tem. tllr totugi normald.. reprezentdnd energia kundalini care urcd spre glanda pineali.ki 25 dar cea mai spectaculoasd schimbare va ADN-ului. A: Muribunde sau nu. fi eu caut argumente care sA rAstoame aceste presupurrcri. Pdnd sd ajungeli acolo.rafi in continuare de ultimele zvacniri ale unei societili niuribunde. Pane. ce va veni sar o sutd se il contrazicd. Consider cd este de datoria mea sd impdrtdqesc Iumii aceste informalii. V-a1i gdndit ce inseamnd toate Oare inaintagii voqtri woiau sd vd lransmitd ceva? A: $i ce vroiau sd ne transmitd? acestea? Dl. Shiva. A: Asta este gi motivul pentru care am inceput sd scriu. $i astfel omul poate accesa forme inalte de congtiinla.X: Nu sunteli idiofi. un con. A: $tiu. Ldngi ea se afld un sarcofag. Osiris este desenat lin6nd un qarpe in mdnd. Tu nu te uili la qtiri despre crime. Din pacate acest lucru nu este cunoscut. zeita distrugerii in hinduism are pdrul sub forma unui con. iar acest lucru face ca al treilea ochi sb se deschidd. ..ki An.SJ.

vom rrlra in Epoca de aur.. nu \r(inr sd imi preluaJi ideile. existd 1'or.ki versus An. Nu md bazez pe nimic altceva decdt pe feeling-ul meu. Poate c5.26 An.rs gi o noud umanitate. Pur qi simplu. ceci sd nu uit6m ce ace$ti anunnakki sunt experli rrr ir irnbina adevdrul cu minciuna. totul este sd ili dai seama unde este realitatea gi unde este intervenlia umani.r ce in ce rnrri dcs. ceea ce vd rog esle ca atunci r irn(l vcti auzi de anumite planuri de salvare. Intr-adever. Va fi o lume condusd tot de ei gi guvernatd tot de legile lor. de portaluri. dar nu pot interveni in liberul nostru arbitru. Ei sunt. Vanga. ci ei au pierdut bitdlia. pe care nu are sens sa il relatez. Numai ridicAndu-ne vibralia putem crca o rr. Nu e greu. Repet: ce cred eu. pentru a ajunge acolo trebuie se rerrrrrrfim la vechile paradigme gi cutume. ki versus An. diu cale . lipsitn de griji. se afld pe o curbi ascendentd vibralional.ibilitatea si mi ingel. Este ceva ce nu s-a mai jdcut $i de aceea suntem asistafi de diverse civilizajii extraterestre.rrrrintcsc doar cAliva: Nostradamus.r(crsta poate fi una grea gi dureroasl. Oamenii se vor ridica vibrafional in trup. Ei trebuie sd plece. De aceea au creat un univers paralel. Au fEcut-o de milenii '.t cnalii pe care vi le-am relatat le vcti auzi dir.. dacA verifici din mai multe surse.I( nc pute[l salva suntem noi ingine. din ce gtiu gi ce simt.r'opul final. boli.. iar desprinderea . sA gandifi cu sufletul gi sd faceli ceea ce vi '. Eu gtiu cd Terra va trece printr-o mare schimbare.' Din tot ce gtiu. vom avea lipsuri. apropierea de Creator. boli.1rrrrrc inima. nu mI lr. etc. Ei au venit sd ne ajute. pierderi. ba mai mult.ki 27 spune adevlrul sau nu. Dar adaugi gi prorocirile unor lrari ini1iali. dar cu siguranfd nicio iamd nucleard nu va veni in 2015. au emolii. Eu cred si revenim. v-am spus 5i repet.r rrLr vdd de ce nu ar face-o $i acum. ca si nu mai vorbim de Biblie. Eu cred Pemantul. Iar daci vezi cA anumite persoane sau grupuri fac relatdri trunchiate sau eronate este bine si le evi1i. Am sd vi spun gi ce cred eu despre aceastd intdlnire. dar cert nu este o lume in care noi si ne putem valorifica potenfele date de Creator.unnak.r/ez ps niciun argument $tiinlific.. in care sperd sd arragA cAt mai multe suflete. Nu luali de bun nimic ai nu uitali cd singurii r.ki lrr caLc se An.unnak. insi intervine o problemd cdci iqi dau seama c6 nu pot trdi fdr6 noi. Este unic in istoria Creatiei. .. Sundar Sing.rrrr lLln. a pdcii gi a rrrbilii. Probabil cA aceste '. Irlgar Cayce. dar am fEcut-o cu un scop anume. Cu sigurangd este o lume aparent bund.unnak. mai ales cd sunt din r c in ce mai disperali. Fiecare din noi qi ri'1r ll un loc. ---R-estul disculiei a fost unul banal. dar sd nu uitiim . tunak.ceri. etc. in epoca spirirualitalii. restructurdri. rr. ci din contri atunci va incepe o lume noud. Eu nu spun ca am dreptate. Ceea ce v-am spus este sutd la suta adevdrat.

cuvdntul ebraic era ginar.. Istoria oficiald ne aratd cd sumerienii sunt unul din clc mai vechi popoare ale omenirii gi cd sunt inaintagii rrrcsopotamienilor..leaglnul civilizalici" Sumerul a servit ca loc clc aparilie pentru unele dintre cele mai tirnpurii rrlcziri umane" Dezvoltalea acestora a fost pusd pe seama t .strdini cu fala neagrd". egiplcnii rnnrcau acest teriloriu sngr. iar hitilii sanhara. N ippur.TI in continualea c54ii.rccstc denumiri pot fi posibile variante ale cuvdntului Srrnrcr sau sumerian. literal insemnand poporul cu laJd neagrd. Sumerienii purtau inilial numele de 'rrrg-giga. Ninive 9i Assur. :rc afld intre fluviile Tigru gi Eufrat actualmente zona lrlkului. Ei sunt cei ce au inventat scrierea cuneiformd qi rrrr construit primele orage civilizate. pe care le-am avut. ca aqezare geograficd. Kig.sumerian" este un nume dat de vechii locuitori ai Mesopotamiei de Sud qi succesorii acestora: rrkl<adienii semitici. (lunoscut ca . Istoricul babilonian Berossus spune ( ir sumerienii erau . Numele de . printre care: Ur. Localizarea lor. mi-am plopus si aduc cAteva ldmuriri cu privire la tnblilele strmeriene.. rrrr ini{iat primele schimburi comerciale cu alte popoare.Shumer" indici zona numitd de ei Srrnrerul de Sud.. Fiecare or ag era vdzut ca un stat gi igi avea propriul rege. rrrr licut descoperiri in astrologie gi astronomic. dar nici rrrrul din ei nu a luat in stipAnire intregul Sumer. Se pare cd . Babilon. inainte de a vd mai relata cAteva irrtilniri la limita credibilildlii. ('rrvintul akkadian . Tot ei au fdcut plimele incercdri de irigalii sistematizate in agricultur6.

Astfel au apdrut numeroase ora$e. calenda- rclc. ei puneau in mormdnt aldturi de cel decedat uneltc. harponul. venind posibil din zona stepelor siberiene. sibiile. Ritualul de inmormAntare era complex.An unnak.ki 3 1 civilizafia sunreriani. astronomia..rpci. Zeila . obiecte de valoare care ne aratA credinla lor intr-o viald dupd moarte. in jurul rrrrului 3300 i.ki versus An. ei foloseau nigte discuri de lut pentru a r'rrrnpdra diferite bunuri. ovine qi bovine. Nippur 'ic pare cA era cel mai imporlant centrul religios gi cultrrral al civilizaliei sumeriene. Nu se cunoagtc cu exactitate locul apariiiei civilizaliei sumeriene.e lut colorate $i ornamentate cu figuri umane de animale qi pdsiri gi stdpdneau metoda topirii metalelor. zeila . zeiJa . acul. Practicau agricultura gi cregLcau suine. ziduri. Erau o populatie indoeuropoand vorbind o limbn aglurir.rlrclor curate terestre Ei de snb pirnAnt.rrhcologice vor ardta cA au existat qi alte civilizalii mai r echi de $ase milenii. Zigwatul era impf. armura. in nec. Trebuie menlionat cd in Sumerul antic cr istau: scrierea.renit qi primele date despre o religie politeistd.Hr. a construit atat un sistem de canale ciit gi prirr. Sumerienilor li se atribuie descoperirea 1-aptului cd rotii olarului gi tehnologia prelucrdrii metalelor. cuiele. carul de luptl. deoarece sumerienii credeau cd zeii coborau din cer in gapte zile.. de lirnbi semitd.rele ora$e-cetdli ale omenirii.ianti. Creatori a cclei mai mari civilizatii regionale qi a celei dintai etape istorice. morile.rll regald de la Ur au fost descoperite multe obiecte din . '.llr. pAnd in momentul in care descoperirile oficiale . Sumerienii erau un popor migrator. Multe din obiceiurile qi caracteristicile ale popoarelor rrl'liadiene gi sumeriene le aflim din scrierile cuneiforme lrL care le gdsim tipdrite pe tAblile de ceramicd. in jurul anului 2000 i. se pot afla din sludierea operei sumeriene. laceau vase ij.rrnrcnilor invnlAndu-i pe oameni $tiinla. Nipur. Uruk. trebuie si acceptAm varianta cercetrrlor-ilor qi sd ii considerim pe sumerieni ca fiind primii rrrtcmeietori ai civilizalici pe Terra.untak. z\stl'el Eridu a avut-o pe EA. roata. care era qi mare preot. sumerienii au aparut in sudul Mesopotamiei pe la inceputul mileniului al IVlea i. In orice caz nu erau autohroni. .tit in gapte etaje.inci. Unele informatii vin de la biblioteca sumerirrnir din Nippur. sistemele de irigajii.ru qi lapislazuli. Regele. Cunogteau lesutul Si oldritul. oficia ceremonii religioase gi efectua sacrificii in templul situat in vdrful tumului.Hr. EA era prietena . Acestc indeletniciri au fbcut ca populajia sd creascd.y An. ascmdnltoare Iimbii turce vechi.kiyersu. templele aveau forma unor piramide inalte dcnumite zigurate. Primele infonna{ii despre aceasE civilizatie care ne-au rtmas pdnd in prezent. sandalele.unnqk. Arheologii ne explici laptul ci aceasti cuhrrii sumeriani este continuititea celei dinlAi perioade a Ubaidului Timpuriu (5300-4700 i.o1'. iar ENHIL a lbst zeul furtunii in Nippur. cum era cel din Ur. Poporul sulaerian s-a agczat pe teritoriul acesta gi au inceput sd locuiasci in zonele lertile irigate de rAurile Tigru qi Eufrat.Hr.lrn " era principala responsabild de binecuvAntdli. Sumerienii aveau obiceiul de a conslrui un templu in centrul fiecdrui ora$-stat.Hr. matematica. qeile. lnfluen{a culturii sumeriene porne$te din cele douE rrrrri centre cultural-religioase: Eridu in Sud 9i Nippur in Norcl. iar altele de la biblioteca construitd de liL'gcle Assurbanipal al Asiriei din secolul 7 i.lrrt: Ur.t.. Umma.). urmat apoi de Eridu.r..Hr. dalta. piatrd. Lagaq. $tim i ir liecare ora$-stat avca propriul lui zeu care era princi1'rrlrrl idol al oraqului. civiliza{ia sumeriand a fbst absorbitd de citre cea babilonianl. roata olarulrri.unnak. Tot din Sumer rrc-au parr.ki 30 An. lurrnaqamentul cailor. arta qi scrisul. ivitd in zona pe la 3500 i. inelele. Surnerienii fEceau corner{ in piele uriaqe. Ultcrior.. r\stl'cl. etc.

r rrncrieno-akkadiani. Oamenii aduceau uneori ca jertfi vegetale. Istoricii afirmi cd aproximativ cu 3000 de ani inaintea cre$tinismului gi a civilizajiei cregtine. ceea ce il caracterizeazd ca un 'Iimp rr)parrat inlelept gi un br-ur conducdlol militaro-politic.ki versus Art. supranutnit cel Mare. ki An. Este important de menfionat cd cosmologia lor suslinea cd pamantul a iesit de sub apele cele mari formdn l uscatul de azi.zeul soarelui . Dc acum inainte sunt cunosculi ca rrr singur popor. care a dat legi privitoare la orga. Ora$ul Nippur nu gi-a impus hegemonia politicd ci a dominat spiritual celelalte ora$e. . Dupd sumerieni au urmat babilonienii carc au triit in jurul rAului Eufrat. iar lara se va numi Sumer-Akkad.e duCeau la un sincretism politic ai totodatA religios' Cirtre secolul XXIII i.'Capitala rrrpcriului pe care l-a ridicat Sargon (2371-2316) a fost l.). stabilegte noua capitald la Agade $i oraq al lurrii Populalia. semitd.ri. Inanna . le . r'l mai puternic Ai mai bogat . parfumuri.el era ajutorul regilor $i un mare viteaz.rrii.kiversus An.FIr. unnqk. Eridu el'a un orag port gi avea astfel posibilitatea unei mai bune interacliuni cu celelalte popoare deoarece lbcea comer! cu ele. Nu mai putin important a fost rcgcle Nammu din Ur.Hr.rrrncriand. o va inlocui pe cea '. Enlil .'ra. economic Ai religios. Arheologii au explicat cA toatd societatea cra construitl pe o culturd gi religie animistd. Aceste inscriplii arata cd acest oraS incd din timpuri foarlc vecl. Dupd cum am mai spus. Hammurabi a unit aceste lrrruturi qi a infiiniat Imperiul Babilonian printr-o uniune '. L)in1re cele mai importante oraqe sumeriene amintim gi acltninistrativ-politice. Rugdciunile erau deseori inso{ite de sacrificii animale.Hr. triburile sumeriene au existat ca popor in paftea de sud a vdii Eufratului. Anu era zeul cerului gi era considerat zeul-zetlor.zeifa f'ertililafii $i a dragostei. etc. Fiecare ora$ a avut propriul lui zeu suprem. rege in frunte qi o zeitate supremi. .cnrne vizibile de declin 9i nu se mai putea apdra de rrrvaziile strdine. Temple inchinate zeilor erau intAlnite in toate oragele Sumerienilor. Existau qi alte temple pentru celelalte zeitAfi dar templul principal catacleriza zeitatea supremi din acel orag. Nanna(Sin) era zeul lunii.rrncstccatd din nou cu invadatorii va lua numele de . Ninhursag .rLlirclieni. cucereqte intreaga o transformd in 1. Shamash .zeul aerului .unnak.rrblbil oraqul Bagdad care era numit de Agade. l'rin anii 1958-1916 i.zeila-mamd. limba akkadianS. precum zeul soarelui gi al apei. Aceste certuri dintre . Ea . astfel ci regele semit Sargon I (circa .ttnnak ki 33 Oarnenii din Eridu aveau astfel de la zeila EA un set de reguli care trebuia respectat de intregul orat. Inscriptiile Lugal-Zage-Si 9i Lugal-Kigub-Nidudu ne of'erd o perspectivi interesantA asupra acestei cetdli. fiecare ora$ avea un templu cu un mare preot. legume. ridicdnd astfel standardul vielii ( Ur. puterea Sumerului dddea '. \15-2279 i..zeila apei. cu o singuri limbd. 'ril$ului l)cseori bdtdliile care se dddeau intre aceste ora.'izare qi administrare. inainte de a veni sumerienii cra un ora$ rcligios in care se venerau zei. imbrdcdminte.32 An unnak. formAnd o singuri r rr ilizalie. Hammurabi a fost regele care a oferit poporrrlrri uu set de reguli.e erau ilc ordin politic. Putem spune cd sumerienii aveau peste 60 de zcitdli.

a ajuns la concluzia cd aceastd civilizatie sumeriand a fost un <dar al zeilor>. in urma unor argumente coerente. atat din punct de vedere istoric. religioasi Ei politice din acea perioadd. datoritd lungii perioade pe care o acoperd. Ceea ce este insi important Si interesant de aprofundat este Lista Sumeriand a Zeilor gi Zeilelor. Sumerul a avut o mare influenli asupra celor. printrc consideranduJe neverosimile. Ei igi bazeazd argumenta{ia gi pe faptul cd conducdtorii sunt descrigi ca fiind zei sau nemuritori.ki .unnak. pe care asirienii gi babilonienii o numeau Marduk. prczcntatd succint. Sumerienii in ocazia acestor gantiere s-au g5sit aproximativ 250. cavalerii gi divizia de arcagi. Aceasta ar fi istoria oficiald. buni sau rii.lalte cul_ umanitdlii. cei care au venit din cer pe pdmdnt. Aceastd listd se afli gravatd pe o multitudine de tdblile de lut qi sigilii de piatrd qi cuprinde o perioadd de aproximativ 400.Ele sunt considerate ca fiind ur. preponderent din lut gi piatrd. cuvAnt al cdrui traducere uzuald este cea de uria$i. pe care se tradus decAt foarte pufine. Au inventat formaliile niilitare gi au creat aga numitele infanterii.34 An. poafii nume sumeriene.ki An. Nu putem sd nu facem o corelafie cu religia oficiald qi anume cu faptul cd in Genezd apar niqte personaje ce sunt numite Nefilimi. carc au 1bsr aceste inscrisuri sumeriene zeii sunt nurnili An. Cu toate cd anumite voci au afimrat ca ele sunt reale qi trebuiesc acceptate. Acest lucru se datoreazd faptului cd ele contravin versiunii oficiale. primelc 5 pla_ nete.ra din cele mai mari descoperiri arheologice din istoria afla intreaga istorie a Sumerului.ki yersus An. ir i cele $i c i arheologice.in traducere. Cel mai important apdrAtor gi traducitor al acestor scrieri este reputatul savant Zecharia Sitchin. Majoritatea acestora fac referire la situalia economicd. Mitologia sumeriand afirme ce au existat o serie de zei gi zei1e. dar a cdrui interpretare corectd ar fi: cei care au venitjos. ele continua sA fie ignorate gi excluse din istoria oficiald. care se v[d cu ochiul liber. efectuate de Sir Lavard din Telloh. istoric qi poliglot. De aceea arheologii afirma ci sumerienii sunt lea_ gdnul civilizaliei. dar degi au trecut peste 150 de ani de la aceste evenimente.unnak. sociald. care a studiat ani la rind aceste texte $i care. comunitatea gtiinlificd a respins aceste informalii intAlnite apoi in astronomia Greciei antice.unnak. Au dezvoltat aritmetica folosind numere diI-eri1e ficdnd calcule in baza 10 gi 6.000 de ta-blifc ai cilindri. Din pdcate nu s_au .000 de ani. Sitchin spune ci acegti zei au sosit de pe o pianetd numi6 Nibiru sau Planeta Incrucigdrii. a Sumerului. care ui. care au venit pe pimdnt gi au creat rasa umand. cAt qi religios.unnak ki versus An unnuk ki 35 de 1000 de ani Babilonul a dominat situalia in lumea dintre cele 2 riAuri gi chiar mai mult $i mai departe.

dc pdui Ia 500.tinte medicale $i apal'e deseori in reprezenldrilc sutneriene sub fonna unei po^tcoave cu ajuLorul careia sc tlia cordonul ombilical. Pe tnblile gisint alir. Singur.rr 600 s-atr strbilit pe Terta.Ai 37 credeau ca aceastA planete are o orbitd elipticd de 3. De aceca au vcnit aici. oonstructia de olaqe. degi Enlil s-a opus cu vehctnenfd. Ninti sau Ninkharsag cste descrisa ca avAnd vastc ctu'Io.rcricnii avearr ample. au licut baze intlc actualele Iran gi Irak.czcntiu-i in care slmt desenate corect poziliilc. Se pare c5 in misiunea lor de a cduta aur ei au mai aterizat gi pe alte corpuri ceregti cum ar fi l. insi nu mai cxisti nicio o altd dovadi care si sustind aceasti ipotczij. Anunnakki aveall ca gi conducatori pe Enlil 9i Enik.000 de ani pdmdnteni. in truduccrea lui Sitchin. Sc pzrrc ci aulul lc cra necesar la refacerea atmoslbr.runnakki cu cele ale baqtinaqilor. ba rnai mult.rlbrrn calculelor acestora Nibiru tr. etc.c'l'iamat gi una din Lunile planetei Nibiru.lupiter a apdrut ca urmare a ciocnirii clintt. Enik implcuni cu Ninl-rursag sau Ninti sc pare ci au fost cei care i-au creat pe oameni. ei avintl tiiblilc cu rcltrezenldri ale sistcnrului solar gi al planctclor.s )n unnak. intrucAt aceasta se deteriorase. care este situat dincolo de Pluto gi care se pare cA face parle din sistemr-rl nostru solar. agticultura. Tot cl spunc ca acc. distrugcrca unci planete nurlitd Tiamat. Cor..600 de ani pdrndnteni gi ci orbita accstui astru ar incepe undeva intre Jupiter si Ma e $i s-ar extinde departe in spafiul cosmic. Nihursag. insi dr-rpir o perioadi.tia au vcnit pe Terra cu scopul de a ciuta aur. zond numitd de sumerieni AB.600 de ani. care erau fii conducdtorului suprem al celor de pe Nibiru' numit Anu. canalizarc.ahmtt (Marte) 9i Luna.i sciura ci nu pot lace munca.ZU.ltratia ci anunnakki au a.ccc prirr sistcnrul noslru solar odatn la 3. dar totoda.juns pe pdrnAnt cu 120 dc SAI{ inaintea potopului.ei dc pc plancta lor. cre6nd astl'el Homo Sapicus.(c lulrgii. 1'ac lef'erire la anumite recipientc in care au fost crcali eurbrionii.td ueobi$nuite cuno$tiutc clc astronomie. Se pare ci ccntura de aslcroizi dintre Marle gi . Sitchin crede ci acegti zei aveau viafa foar. planeta Nibiru ar li cauzat. au conrbinat ADN-ul lor cu ccl al lui Homo Ercctus. Locuitorii de atr:nci ai zonei sumeriene au fost prilrlii carc au interaclionat cu ei $i tot ei au lost cei cdrora cle-a lungul timpului lc-au tbst dezviluile informa{ii privind sistemul solar. Inilial au lbst 900 de colonizatori.000 an j. rcpr. In anur. la inceputul lbrmiu ii sistemului solar. dar tlo.nite reprezentiri ea apare ca llind o femeie insit'cinatd.i6 An ttnnuk kiyersut /n unruft-kr An unuA At t'erttr. dindu-q. nelireqti pentru r. Asta ar insemna aproximativ 411. Scene cu muls dirl Tcmplul lui Ninhursag . Acest cataclisrn cste descris in amdnunt pe cdteva tibli!e. iar sumcricnii itu numit accasli perioadi uu SAR. rnir. Tnblilele descriu modul in caic au fost combinate gcnele Ar. In prezent s-a idcntificat un corp ceresc.irrca 1i orbitele acestota. au construi[ mine situate in priucipal in zrctualul Zim_ lrabwc. numit Planeta X.ul argunlent care se poate aduce este 1'aptul cir surr. astronomia.tea perioadd.

Pe tablilele sumericne apar numele gi ierarhia zeilor anunnakki. primul Flon. 1'ot . Tiblilclc r. Nagterca primului om. conllict in care Enki a {inut partea rasei nou crelte. Astfel: tatdl zcilor se nurnea AN (cer) iar uizrma lor ANTU.a se facc cd au apdrut creatur:i cu diverse defecte sau hibrizi.DU doar rareori. oare erau fraii vitregi. in conlbrmitate cu textelc sumcricne [-ulu a avut ca mami o t-emeie din A. A.000 de trni s-a produs o noui intervenlie. iar accst ilrcru a dus la o erplozie dernograticir. rivali. iar daci nc gdndir. dupi nrulte combinalii qi incerciri cquatc. Barati. in urma chreia a apirut I{omci Sapiens Sapiens.ioi au lbst cei clrc i-att trrmis pe liliil qi Enik.LU. Se pot obseNa vasele de laborator gi Pomul Vielii . intr-m final. Tdblitele ne spun ci in thzele iniliale s-a incercat conbinare a ADN-ului zeilor cu l^eluritele vietiti existcnlc pe 'l'erra la acel rnoment. asupra ADN-ului uman. la fel de bruscd ca prima. iar descopeliri recente arat[ ci Homo Sapiens a apdrut pentru prima oxril acoio.tiinla dcmonslreazi cd acum 115.yus An unnak ki An. Ace$tia siiteau in cerul lor gi venearr in vizita pe E. si guvernezc pr'u. Ulterior aceqtia au devenit din fia1i. au descopelit formula corecti gi astl'el s-a niscut LU.000 de ani. Dc altl'el atit legendele sumcrierre ci1 qi lcxtcle Vedicc povcstcsc dcspre cont'ilicte pennancntc ilr ldndul zcilor.rlil gi linki. etc.ro Sapiens. Se parc ca ruegri .nai descriu faptul ci oamenii au primit posibiliratea pr'ocrccrii. Sc i)are ca acesta a fbst declanqatorul uuui conllict tnajor ir-lre Er.nllriul.An unnak ki ver.umtrk kiversus An unnak ki 39 ljiterior aceasta devine zeita lnarni $i o re-qasim in cliverse religii sub I-elurite rlume ca: regina Scmilanida.i la nilologia grcaca Isis.liica. [itiinla confirmi cA noi am avut acela$i stritno$ teminin care a lriit in Africa acum 150-300.n .RI. inapli in a muusi.

Arlelacte aflatc la British Museum .ki 41 observf.nr aceea$i stare conllictuale la nivelul zeilor.ki An unnuk.10 An unnak kirersus An unnak. care exploda la cel mai mic incident.ki versus An unnuk.

Inflormaliile se gdsesc qi pot fi accesate. Uneori sunt ununoizi. . se regisesc numele aceloragi zeitdqi. Aceastd r-rltimd reprezentare apare in special in imaginile in care acegtia sunt descrigi ca iiind razboinici. Termenul lblosit este ELU. An unnak ki 43 Zeii sumerieni sunt descri$i ca avand mai multe infEtigiri.unnak ki An unnulLki versul. dumnezeu din cer. in traducere cel venit din cer. ki yersus An.GIR. Este important de menlionat cf. regdsindu-se in arnbele scrieri. Aceste tipare sunt rcpetitivc qi se regdsesc pretutindeni.rranki. care a fost indrbgit de Anu. El a fost latdl lui Anunnaku. Cel mai important zeu era Anu. Zeu cu gdleata de apd gi con Zeu sumerian cu gdleatd qi con. Pe una din tiblije apare Enmedr. stAnd in fata unei plante. Tot ei l-au invetat cum sd facd calcule matematice. Ei i-au ardtat cum <sd vadd uleiul pe apdD gi multe alte secrete. rege al zeilor. ci DIN. adicd cei puri. Se pare cd a existat un potop care a verrit gi a distrus ceea ce creaserd anunnakki. Ei spun ci dupi ce apele s-au retras anurnakki au decis cd au fost prea mdreli (in sensul de buni) pentru umanitate. spiritelor $i demonilor gi care locuia in cele mai inalte zone din cer. textele sumeriene impart istoria in doud pdrli: inainte qi dupd Potop. stdpAnul constelaliilor. care se traduce din acadiand ca mlre!. El avea puterea crealiei gi puterea distrugerii. Enlil gi Enik. pe parcursul a mai nulte sute de mii de ani. Sumerienii nu i-au munit dumnezei pe anunnakki. Interesant este f'aptul cd in texul tAblilelor. Nu are sens si intrdm in amanunt in aceste descrieri. Apoi i-au dat 'l-dblija Divind care conlinea secretele Cerului gi ale PdmAntului. Dacd suprapunem informaliile tlbli{elor peste cele din Biblie vedem cd anurnite idei corespund.12 An unnak. alteori ar-r cap gi aripi de pdsdri $i adesea au aspect de reptilS. El a lost adus de Shamas la adunarea zeilor. un prin! din Sippar. pedepsindu-i astl'el pe cei rdi. strdlucitori.

c:lci Lni parc rdu ci lc-am licr.alzlltLl ci llicele oautcuilor sunt 1r'umolsc.rr 1. fiarelc.rhrit.rrtoc 5i pinir la tillrloarc gi 1rilni la pdsdrile cent[Li. In tnblilclc suurcLicne se po\'eslegle cum anunnakki au pii-iisit piinranlul in navclc lor in tinrlr ce intreg reritoriul ela acopclit dc apri llxista in prezenl dolezi geologice calc coutinnii cir acur. care a clistms roate agezdrile cxisteutc. $i a spolit apa pc pirntir. Din scrieri alliln cd in .n apioxinrativ I 1. sufelir.r a limas nurnai Noc qi cc cra cu cl in colabie Iar apa a crescLll u)elcu pc piuniut..irrtu lLli.i dor-inrelc inintii lol sLtnl itrrhclttatc Ia tiru iI toale zilejc." Potopul a !inu1 pc pimiint patruzcci de zilc 1i l..o sulir cincizeci de $i aqa s-a slins loalal zilc. l-a pirrut rau $i s-a ciit Dumnezeu cii a licur llc onr pc pdnidllt.clulti cc tl inccput a se inn. 1i-aLr rlcs clirltrc clc solii. de la onr pinir ia r.i ncrcugitclc pcrsonalc ca liind rdsplata propliilol laptc. \.000 i.rt.i de aceea alribuiau e. dor-llzcci dc ani!" ht vLenrca acccu s-au ivil pc pimlnt ur. $i a rnnrit tot tntpul ce sc lllifcr pc llinrint: pirsirrile.rundatii acestea elarr pr-lse pe seanla Lrnui der. $i a crcscut apa utercu. Tot la sumcricni aparc idcca ca un copil se lla$te tlcja plcirtos gi ci orice sulbLinlir esle dari pe me|it qi ci tre buic mullnnit pcntnl cir. citc aveau suflare de viatir in iriir"ilc lor arr nruiil irrillrt JcrrsrrPnr pirnt.i tt. zeiia celelielor'.rrzcci de nopli gi s-a inurLrllit apa gi a ridicat corabia . pc fcra s-a nroclus o catastloti.rnul: .c 1. anirnalele. Virztintl insi l)ontnrrl I)trtlrriczcu cf. tot voi picrdc.non care triia in Collirl Pcrsic qi calc sc rizbnna pc ei.:le prc pirrr.hrt. I)ccr zilclc lor si ntai ile o.utezeu incepuscrir a intla la liicelc oatucnilor $i accstea inccpuserii a lc nagtc 1ii: accatia sunt r cstitii \ itcii Cin vcchime.Lrscat. su1f.nalii dcsprc to( lLlul dc conllictc cum ar fi ccl lupirut intre zeul bovinelol Lalral si sola lui. Ici colo lipar noi descopelili.i uccasta s-. Geneza Dc altfel daca ar li sir ccrcctiiur lcgcndclc qi miturilc c\istelrte pe intr-eg phmintLrl am lcaliza cd pretutindeni lpare ideea de potop.tnrti ki +i llr. care pe cine ii voit. iuciit a acopcrir toti muntii cci inalti.xrLr. toate victrilile cc tr)i$Ullau 1tc piunint qr toli oamenii. pentnl cli strnt nnnrai trLrp. loatc s-aLr stiirs . dczaslrc.ia. rilltatcil oalltcnilor s-a nrarit pc palutitlt li cil toate culielelc. lii rrt . $i a acopcrit alla to!i muntii cei inalti. lriri crr scau'r:i rlc cind liii lui Dur.i ci atunci cind ploLra .cclrlilc q.i ii Iot piimir. . dar care nu sunt luate in seami.iulli oalllenii pe llaullint li s-aLr [liscul llicc. L)al l)orlnLrl DurnnezcLr a zis: . r-idicintlu-sc cu ciucisplczccc coti tlai sus c1e ei.Pietde-voi de pe fa(a plimintului pe olnul pe carrc l-am litcLrtl De la om piiui la dobitoc qi clc la tilitoarc pilnir la pdsarilc cerului.i apdrcau ir.r fiirtlrt cerc se al1it |i. Surncricnii atribuiau calitilti r-rnxne zeilor gi astfel avcm inforr.rtul.rcea zoni geografica ploilc crau rare .I+.Nu va rdmdne Dubul N4cu prrrrrlca in ounrerrii acestia. calc erau sub cer. $i a zis Don.ll 1tt ututtk Ai t !t st!r tit unjtttii Ii 1l tr:'tt.tal.r!. 'l'oatc cclc tlc 1tt. pdnriint $i corabia sc puI1a ltc deasupra apci.rli. .. Astl'et s-a rliscut crcdinla ca dacd iji dispretuiai sau jutlccai clurnnezeul acesra ili rLducea boli.rt atet de mult.rc .i s-a innrultit I'ourle llrr.r. Tot pe acestc tablilc grisim inlorrnafii cu privile la thptul cd sumerienii iEi vcclcar-r zeii ca flind buni gi puternici . tlovezi ale unor civilizatii avanslrtc.r liiii lui Durrrnczcu.i (nclilinti).

clorindu-i ca opt pirli din corpul lui sd se imboindveascA.46 An. care era responsabil cu nagterile Ei roditul. zeul iernii. Ea a creat opl divinitdfi care sd il vindece.r conflict . Se pare cd acegti zei erau gelogi $i vroiau sA fie laudali in permanentA. in traducclo doamna coastd. Ea se numea Nin-Ti. iar Enik s-a imbolndvit.ki An unnak.ki versus An. intr-un linal lui Nihursag i s-a {Ecul mila qi s-a intors sd il insdndtogeascd. Sd fie acesta oare o asemdnare cu biblica Eva? Basorelief aflat la British Museum . De asemenea a existat ur. ora$e $i ternple $i Eten.i intre Enik qi Ninhursag (doamna care dd via[d). constluclii. Aceasta la blestemat.unnak kirersus .unnqk.4n unnak. Acesta se pare cd ar 1l mdncat opt plantq crescute intr-un loc special. nurnit gridina divini qi ar fi declangat astfel luria zei[ei. din care una a lbst ticutrl special pentru coasta bolnavd.ki 47 Ashnar. Apare apoi o ceartA intre Emesh. Una din zonele af'ectate a lbst o coasri. rAspunzdtor de flora. zeul verii.

ior zcita p.1tt trrrtttk ki -19 :./iitof dc llntani._-FF +8 lit trttr.\ccasla a tlcvcnit ullcr.. I)csrrre N"iltLtr:.:loi cci.its ltt t ttk Ai iit ttnntk Ai tet sus .i tllllLlrllt rJr: lcuijititile t]tr(l. lialele ci pc ltLll'lc 1\iinLlrta a lbst r. l.iu..dzut cil ljilt(l nisl)Lln. l:a o r. l9(X)-235(l i.srrr .l l)ltrer171 qlj.tli ki rtt '.l$urilor.r-ziltl pe \ilrLrr.uL se $lie cal u llut o liieii .epr. l'r'cscu din crrpi'tl. iirr. casci salc crr apa (sintbolizinil cirsrr llilsterii) /\l):. Nihulsas cste nriniti pi N initi-ckrrrlrr rr \ ie tii s:ur \lrrrrrrni .'iI e csle lel)rczcltlati ltnnlL-Lllt vLtllur crt c.(.l Ir.riu(lc in ghcarc .eirlc. .u . giisital in i ll-.Lri..i irn liu crr ]:nr(.rn (lc lcLt !.

1n ttnnul li An tunak kiver:.rdscut Uttr.50 '!tt ttnnttl ki vtr.ri. qi l-a invilat pc Ziusutlla ( Noc sur.VIUN.lrnAntLilui $i cstL. Pcrioada domniei lui Enik sc inlindc pc 120 S.i cu accasta $i astt'el s-a r.. Impor(ilnl cslc lirptul ci Iinik apare intotdeauna ca protector $i in\ irlrtr)r irl ortrcnirii 5i cste vdzut ca fiind crcatorul omului.l rrrr zr'Lr trl v.1n unnak kr 5l zeilol.prt tltrr rrl lr lirst tlrrnctit clin D]l.1. in traducere casa din strirlirnrlul apci sc al)a in Eridu.prrrr .nerian ) cum sA iqi construiascl o barcil spl c a se sllvir pe cl . Atmosfera planetei Nibiru itrcepe si se deteriorezc ai dcvine astfel ostild viefii.1r1 dc doi ferpi care sc iucolicesc. Tiblitcle :..cutloscut ca fi ind invenlatolul ldrnicopnlui. fi /i:.us . aa_ 1l [n rcprezentili [r. simbol fblosit consernnat in prczcnt de mcdicina. Pc tabiile se allir 'femlrlul laptr-rl cir el a slidat Consiliul Conduciitor al Anrunakkilor'. Aceasta hrsi l-a r:rmat in pribegic ai i-a niscut patru copii.i familia lr. Anu il cletroneazd pe Alalu 9i ajrmge cu ajutorul unei nave pe Terra. care liolirdse sir dislr'ugl unianitatcar. lLri principal se nurlea I. )/ -. ficcarc av6nd uu rol binestabilit in ierarhia exis1eu1f. llnrk s-a inrprcunal i.000 i. Sprt tleoscbilc dc liatclc siru Enik.r.\R.ittulrri sar-r al clominaliei.rttt . imagine lbar'lc xscDrinitoare cu cea a li AND-ului uman $i cr. Enlil cstc vazut ca fiind stlpinul p. apare adcsea reprczcn'. in alhra acestor principali zei. Enlil estc descris t lr lirrr. in urma tradtrceri tablitelor. pcnlru cir o vedca ca liind o creatie impcrf'ecti..l cea a caducculLli.riii.:.-ENGIJR-RA.I{r. Aici gisegte zdc[mintc dc aur gi realizeazi ci acestca pot li folosilc sprc a salva atmos['era planetei sale. . \:. in tiblilele Evenimcnte inaintc de Potop 450. o localitate situati in zona vilii liutl'a.. Consider ci este impofiant si amintim cronologia evenimentelor. stabilitd de Sitchin.i tulLri. pentru cd ar fi violat o fata pe ntrrne Ninlil. casa sumerienc rnai gisim rclatiri $i despre alte zeitafi. Sc nrai qtie despre Eriik ci a avul un copil cu llica sl cllc ir dat na$tcre unei l'ete pe nume Nikurra.

ttnnak k[ versus An ttnnak ki 53 Anunnakki aterizeazE pe Terra gi iqi stabilesc baza la Eridu. Igigi erzr rispunzirkrr de trirniterea produsului f init.000 in sudul Mesopotamiei existau gapte localilirti clczvoltate. irnpreund cu el soseqte gi fiul lui.000 An unnak kiversus An.ral<ki se rdzvritesc dcoarece nu le convenca munca PimAntul incepe sd devind ospitalier datorit[ climei care devenise mai blAndd. pe orbita. r\ce$tia au fbst prirnii Homo Sapiens. Enik qi Ninhursag se decid sd pund noi conducitori in Shuruuppak. De aici cra incdrcat ir.au hanspor[ate din . 430. Minereurile el. Acegtia incep si se cupleze cu ele. Pe Pdrnint estc atit de frig incit doar omui Cro-Magnon supravieluiegte.000 Asqrra Pimintulni se abate o noul erd glaciard.alrnat gi apoi trirnis in sus. in momentul in care vroia sir pdriscascd Terra.unnqk kr An. Ei ii aleg din rAndul oamenilor. Ann este atacat de nepotul lui Alalr-r.52 445. care se hotdri$1e sd distrugd inlreaga populaJie.000 Igigi il sprijind pe nepotul lui Alalu iar acesta incearci.rr. Dnlililii cdgtigd intr-un final rdzboiul impotriva zeilor. 49. IIorno Sapiens a lbst creat avAnd posibilitatea procleerii qi de aceea a inceput si se innrulleasci. Ea era doctor gi avea gi rang conducdtor.000 300. Primi lucrdtoli oblinuli prin rnanipulare genetica au avut la baza ADN-ul unci fcmele de maimut5. 100 000 Clima incepe sI i"si 1syi61. iar accst lucru il detcrmind pe Anu sir vind pe PdurAnt. Fiicele oarnenilor care erau deosebit de fiumoase srult ravnitc de cdtre anunnakki. Acest htcm face ca viata sd regreseze. Enlil. Acest lucru il enen'eazd pe Enli[75.000 Anur. Acest lucm il infurie pe Enlil. Ei sunt condugi de sora vitrcgi a lui Enik. care este fiul lui Anu. Ccle rnai importante erau: un port spatial in Sippar.i (. grea pe care o depmeau puqi in Productia de aur incepe sd scadi. Totodatd il nume$te pe Ilnlil coordonator al misiunii Tena. dar din categoria celor ce aveau pdrinli aml. Ei sur. 41 6. Ei sunt conduqi de Enik. in acclaqi timp Enlil aduce lucrdtori primitivi irr Edin din Mesopotamia. Anu hoterA$te ca exploatarea minierl s[ aibd loc in Afiica. Odatd ajuns aici.cnlrul Metalr. cu intenfia de a extrage aur din Golful persic.000 0 noud cra glaciarai se abate asnpra Pdmdntului.rt puqi la nrunci in locul amrmrakkitor.Afiica cu ajutor:ul unor ltave. Metalul cra r. 380. . 400. Enik este trimis in Africa.000 Cerltrul de Contlol al Misiunii din Nippur \. De aceea se gdndesc s5 creezc lucritori.000 in minc. Amuurakki sosesc pe pdmant in numdr mare. s[ ia PimAntr"rl in stapdnire.rrgic din Shunupak.r navcle care soseau regulal de pe Nibiru. incdlzindu-se. Enik Ei Ninhursag se vdci situa{ia de a gdsi alti rnuncitori.urakki. 200.

Ninhursag orgu'izeart o conf-erinfi de pace. Anunnakki consh'uiesc un Centru de Control pe muntele Moriah. Dinastia Ra.000 Enlil ipi dd seama ce se va produce o catastrofE globald odatd cu trecerea planetei Nibiru prin apropierea Pdmrintului. ki 13. pe nume Ra/Marduck. unnak ki An. Anurnakki urmdresc intreaga scend de la bordul navei lor.400 Este o perioadl a pdcii.Marduk igi pierde puterea. Cu aceastd ocazie se construie$te oragul Uruk. Este momentul in cate apare civilizalia.6'10 i. in port pentnr navele spatiale. Enik nu poate respecta promisiunea gi 11. 10.s00 La por{ile facilitdlilor spafiale sunt construite turnuri de veghe. Peninsula Sinai este transformatf.000 il invald pe Ziusudra cunl sd i$i construiascd o barcd sigurl. Enik intervine 9i el. IEcdnd valea Nilului cultivabild.ki versus An unnqk. 8. Ninurta cdgtigd bdtdlia qi goleqte piramidele de echipament. pe nume Horus. Conducerea Egiptului este preluata de urmaqii lui Thoth. irnparte domnia Egiptului intre Osiris gi Seth. Dupd ce apele au inceput sd se retraga. Anunnakki se hotlrdsc sd inliinleze din nou oragele zeilor in Sumer. Primele orage construite sunt Eridu 9i Nippur. Anu vine in vizite pe Terra. Se construie$te Heliopolisul. 7. 9. Enlil accepti ca populafia rAmasd sd primeascd urelte qi semin[e. Preia apoi rolul de conducdtor al Nilului. Este nomentul in care incepe perioada neolitici.800 ferlil.tlr. 8. Egiptul este condus de semizei. Apele se revarsi asupra pdmdntului.unnak. Enik ii invald cum sd dornesticeascd animalele. Unul dintre acestea se afla in Jericho. Valul uriag ce urma si se plopage pe Tena avea sa ii ducd planul la bun sfdrqit. 3. Ninurta.500 Descendenlii lui Ziusudra primesc lrei linuturi unde si igi desfEgoare activitatea. fiul lui linik. viitorul Ierusalim.970 Fiul lui Osiris. El ia peninsula Sinai qi Canaan-ul. unn ak. Anunnakki dezvdluie oamenilor noi cturogtinle. cultive mai intAi in zonele inalte. dupd care il omoari tiindu-l in bucdli. Seth reuqeqte sA scape refugiindu-se in Asia. . 8. Oamenii incep sf. iqi rdzbund tatdl inifiind primul r[zboi al pirarnidelor.An. El ii pune pe anunnakki sd jure cd nu vor divulga oarnenilor aceastd informafie. ki yersus An. iar templul acestui ora$ este inchinat zeilei Inamra. care era nepoata lui Anu. ii a-iutd flcdnd stdvilare gi secdnd rdurile spre a le ol'cri teren Urmagii lui Enlil nu sunt de acord cu faptul cd descendentii lui Enik controlau toate zonele de zbor qi de aceea iniliazi un al doilea rlzboi al piramidelor. Evenimentc dupl Potop Seth il captureazi pe Osiris.780 Primul ndscut al lui Enik.

100-3.ki yersus An unnakki An. 3450 Nannar/Sin preia conducerea in Sumer. 2.unnak. Nanam-Sin sfideazi Nippurul. ocazie cu care capitala se mutA. Mesopotamia. 3. Grupiri loiale lui Eniil gi Ninurta ocupd Sumerul qi Akkad. tat[l lui Abraham se nagte intr-o familie de inalli preoli. Pleacd apoi in exil.dase pe Inanna este arestat gi apoi ucis din gregeald. Babilonul este proclamat de cdtre Marduk ca fiind . cel care o tr6.unnak. dar reuqegte sd scape printr. iar anunnakki reugesc sd anestece lirnbile oamenilor. Civilizalia incepe sd se rdspdndeascd gi in alara Sumer.. Civilizalia inainteazd ajungdnd in a doua regiune. Dumuzi. Enlil igi dd seama cd oamenii sunt din ce in ce mai greu de condus.ki versus An unnak. Gudea este aj utat de Thoth sd construiascd un ziggurat in onoarea Ninurtei. Marduk este zidit de viu in marea piramida.ului.255 Inanna preia puterea in Civilizalia Sumerylui explodeazd graJie unor conducitori abili din Lagash.193 Este anul in care Terah.un tunel.3r6 Sargon. vrdnd sd stdpaneascd cele patru regiuni. 2. Sunt ani de haos. . gtergAndu-l de pe fala pAmantului.371 Inanna se indrlgosteqte de Sham-r-Kin (Sargon).56 An. fratele lui Marduk. in Nippur apare calendmul. Thoth a fost dat jos de pe tron de cdtre Ra. Conflictul dintre Inanna qi Marduk capAd amploare qi ia sfdrqit doar in momentul in care Nergal. Marii amrnnakki atacd Agade. Acesta este momentul nagterii imperiului akkadian.900 Conducerea Sumerului este preluatd de Erech. pleacd din Africa.220 2./Marduk.650 Regatul Sumerului incepe sd se destrame. 2.poarta zcilor'. 2.3 50 2. care se sfdrgesc odatd cu instalarea unui faraon. Acesta i$i stabilegte capitala la Agade. desa- cralizeazd pdmdntul Babilonului. fratele lui Thoth. Acum are loc cunoscutul incident de la turnul din Babel. 2.291 Tronul din Akkad este ocupat de Natam-Sin. Inanna reuqe$te sd scape. Acesta reu$e$te cu ajutorul Inannei sd intre in Egipt prin peninsula Sinai. spre al convinge sd pdrdseascd Mesopotamia. Acesta cste momentul in care valea Indus incepe sd se ctvllizeze. 2. Ninr-uta face prima capitald la Kish.. cdruia Inanna ii dd putere peste a treia regiune.ki 57 Regi pc 3'160 Plmint Oamenilor le-a fost datd conducerea.

2. formeazd coalilia regilor din est gi orguizeazd o expedifie militard in Canaan 9i Sinai. 2. cunoscut din Biblie ca Amraphel. De Larsa elamililor in schimbul promisiunii ci vor servi ca legiune strdind. Elamitij " ajung la intrarea in peninsula Sinai 9i la portul spa{ial. Se decide ca Ur sd fie capitala noului imperiu. _ Era decisivl 2. Lupta se extinde cltre centrul Mesopotamiei. ghidat de Inanna.038 in timp ce imperiul se destramS. Abraham stdpdneqte peste sudul Canaanului. fiind ajutat de o trupA de elitd. Mentuhotep I.ki An unnuk kiversus An. 2. Terah pleacd impreund cu f'amilia sa in Harran. Abraham le blocheazd accesul la intrarea in portul spafial. insolit de mai multe trupe. 2.unnak. devine regele Urului. de unde revine dupi cinci ani. 2-095 Shulgi vine la tron in Ur. Fiul lui Marduk obfine adepJi. Oamenii sunt convingi cd omordrea lui a lbst aranjatl de Anr-r gi lurlil.180 A n. care ii erau loiali lui Ra.113 se na$te Abraham. 2.130 _ Autoritatea incepe sd se deterioreze in Mesopotamia. Provinciile vestice sunt din ce in ce mai mult orientate cetre Marduk.123 in Nippur 2.047 Nammu. Ur_ Amar-Sin. Tatll lui Abraham.024 Marduk intrd in Sumer gi se inscduneazi in Babilon.se urcd pe tron gi devine protectorul Nippurului. din Asia de Vest.048 Moare Slugi.080 Enlil ii incredinleazd lui Nannar. 2.055 Nannar ii ordona lui Shulgi sd trimitd rrupe clamite pentru a stopa revolta din oragelc canaanire.096 Ur-Nammu este ucis in rdzboi. Imperiul incepc si prospere. 2. Marduk se mutd in linutul hitililor. Urmaqii lui Ra/Marduk rdmdn cu sudul iar faraonii obgin tronul Egiptului de jos. Abraham pleac5 in Egipt. pentru tathl sdu. Nabu. pdmdntul din Shem.ki 59 Egiptul se imparte in doud. 2. PdmAntul Prinfii din Theba. ki yersus An. 2. El se indrdgostegte de Inana qi devine iubitul acesteia. Inanna nu reuqeqte sd reziste la conducerea Erechului.58 2. Shu-Sin pe Amar-Sin la tronul din Ur. il inlocuieqte 2. vine in Ur sprc u i*h"iu o alianld cu curtea regald.029 Ibbi-Sin il inlocuiegte pe Shu-Sin.unnqk. Terah.041 Amar-Sin. Conducdtorul acesteia este elamitul Kledorla'omer./Marduk au inceput sd facd presiuni asupra nordului ce se afla sub .unnak.

a descoperit accidental o cutie de cupru in interiorul cdreia se aflau mai multe tdblile de lapisJazuli ce aveau gravate in ele simboluri ale scrierii cuneiforme. impreund cu guvemul american gi britanic. transcrieri ale textului strdvechi.ki A n. Enervali acegtia au plecat cdtre British Museum spre a lua parte la proiect. ki 6L Nu vreau sA spun mai multe. tronul regal a fost coborAt din ceruri Drepturile au fost perfecfionate.ki versus An unnak. 2. Membrii au fost asigurati cd rezultatul va fi {bcut public. oficiali sau neoficiald a istoriei. unnak. au aperut simultan in mai multe orage. Pentru a vedea despre ce descoperire era vorba aceasta a fost dusi la British Museum. sd analizali cdt mai multe suse. Probabil ca asta a fost marea noastrd gansd de a afla de aceastd descoperire. Larak a fost an treilea gi Sippar al patrulea. dar se pare cd forle guvernamentale au interzis acest lucru. au restaurat o tebhle. Numai ata vd veli putea forma o opinie corecta asupra trecutului nostru. vd las sd trageli conclu- ziile singuri. ordonantele divine au fost exaltate.023 in jurul datei de 12 iunie 2006. al doulea Badtibira. in locuri pure. Agenlia Nalionald de Securitate. Vd recomand insd inainte de a accepta o versiune. ki versus An.unnak. . Tnblifa l: Dupd dorinlele lor.unnok. care avea ca sarcind supravegherea zonei petroliere de la Baza aviaticd din Talil. Fdrd si gtie exact despre ce este vorba. situat[ in sud-estul Bagdadului. cinci ora$e au fost construite: primul fiind Eridu.60 An. in acest mod. AI cincilea orag a fost Shuruppak al cdrui rege am fost eu. un batalion de infanterie. Ziusudra.

intoarcerea iumimi in permanentul cerului. gi s-au adunar in jurul ofrandei precum mugtele.Y ezi cum straluce$te precum bronzul in soare? Urcd-te pe scdri. pe cdrdmizile arzdloate. A fost (ilizibil) Sfarsitul tdblilei .unnqk. Fii pregdtit qi pregAte$te-!i cruoile familiei Schimbd bucuria din sufletele oamenilor. Au mirosit mireasma..kr An. Jine sufletul in viaJi. . pusd pe o trestie 9i pe crengi de pin gi liliac.ki versus An. Enlil mi-a spus. Admiri grddinile. construieqte o barcl Lasd posesiunile. Cauta viata Renunld la bunurile lumeqti. C-dndva infelepciunea venea dintr-un zid de trestie.. zid reflectd Dijos coliba. lumea era incd Cdnd Enlil a adus uscase. Aceste cinci orafe au fost desemnate centrele cultului Un vuiet a iegit din aceste centre de cult. Inspecteazi funda{iile. Altd inundalie vine. parte de in oragul celui mai puternic erou. aga vei face qi tu. Vei lua decizii pentru alta.Un vuiet perturbat de zei.unnak. imparre inlelepciunea. Ea {inea in aer un ornament in formd de muscf.{scunde-te in imbrifigarea lui Nibiru.care a viut ce a lost - ascuns.imisi si acopere tot pd_ -Dupd. coliba roqie.. Apoi pune-le intr-o cutie de bronz. in fali tdbliJele.cel de departe" vei face munca conducdtorului tdu EA.ki yersus An. In acel loc indepdrtat trdim. m-am adunat cu sofia mea in jurul zellor.unnok. a spus . O noud furtund se apropie. imparte bogalia. pdmAntul abia se Am fost dugi la locul de unde izvordsc mari rAuri. templele gi magazinele. puse de cdtre cei 7 maegtri zidari (masoni. Belelili a venit. . pe care Anu il fEcuse in focul sdu interior. Pishon. inundalia tr. Acolo. Cdnd Enlil a ajuns. CAnd am ajuns in acel loc de peste lumi. Din nou peste pdmdnturi. dar ploile nu urlf.dezastru. in acele timpuri. la sursa marilor rduri trdim. Zid. Cauti piatra din mijloc Uitdte nouA. centrele cultului au fost distruse dc asemenea. niciodatd!. Tigris qi Euphrates.Uiti{e la pdmAntul pe care il intrupeazL. Acum. I. Ascunde-le. ZidColiba roqie ascultd. Dupd ce oragele au fost distruse. . o cu totul altd corabie' Scriele in tabletele din lapis lazuli Scrie-le in tabletele alese. cdtre Utnapishtim. mdntul. sub... Coliba rogie.Jur cd pe acest medalion albastru. in acele zile. toate locu- rile magnifice.62 Atr. Cd nu o sd uit niciodati aceste zile.Tu".unnqk. distrugdtoarea vieJii.ki 63 Acestea au lbst centrele cultului.a Gihon.

Invadatorii tului s-au luptat intre ei pentru hogAtiile pdman_ Pentru nectarul negru Zeii se uitau trigti la ce se intdmpld $i s-au consiliat intre ei Pentru un remediu (ilizibil) (ilizibil) (Ilizibil) Annuaki au fost trimiqi in fa{d Din ceruri Annuaki au fost trimigi cdtre crealia lor I 1' I (ilizibil) (ilizibil) (itizibil) (ilizibil) (ilizibil) In acest timp invadatorii au continuat Spre oripilarea martorilor. . naliunile multitudinii. etema mamd creatoare .raqiya.. Acolo in Dilmun (Ilizibit) (ilizibil) (ilizibil) Marii zei s-au adunat Marii zei s-au adunat in Dilmun monii (lilzibil) Acestea au fost generaliile. unnak.64 A n. Sippar gi Shuruppak (ilizibil) Primele orage au fost.unnqk. unnak ki An. Enil gi Ninhursag au trimis inainte mesajele divine Ninhursag a adus schimbarea inaintea lui Enki . An. Aceastd multitudine de naliuni a curs din ceruri (ilizibil) Annuaki. Enki gi Ninhursag creatorii oamenilor cu capete negre I i Fondatorii Eidu.fondate C€nd a apdrut uratul semn in degert Uzurpatorii nu au luat de seamd (ilizibil) Acestea au fost pistrdtoarele naliunilor Putemicii oameni cunosculi care au dat afard Nephilimul $i au construit temple divine. ordine. ei au venit In cea mai violentd form5.. acesta a fost predes_ . invadatorii au continuat (ilizibl) An. unnak ki 65 Tnbfila II (ilizibil) $i soarta oamenilor a fost Din prima bduturd Cdnd a intrat pentru prima oarA sub manla nectarul negru al . ritualuri gi cerer ._ _f"nt* tlnat Peste mii de ani. Enlil.. ki yersus An.oamenii pdmAntului au fost linufi prizonieri in propriile case (ilizibil) (ilizibil) Naliunile oamenilor se vor intoarce in pdntec in Nibiru. ki versus An. au venit $i au intrerupt cdile vechi pecetluitd Sfir$itul fragmentului Tdblifei III S-a stabilit cd nafiunile se vor intoarce (ilizibil) $i .. Bad-tibir4 larsa.

Nici noapte. Ninki. monotonia ddinuia. iicute din trestii pure.ki versus. Adad lAngd Ninhursag Zeila mamd. intunelic sau lumind. na{iunile qi triburile s-au refugiat La trei qi doui puncte.66 (ilizibil) 1n unnak. nimic sd nu se intdmple pe Sfdrgitul Tablilei TIbli{a V Sfiinta migraJie peste ceruri Annunaki Zeii din apus s-au adunat in locurile sacre vechi $i noi Ea. Umal. uitata oeremonie veche Radiant cu mdinile curate std Ninhursag In fata Annunaki A administrat drepturile divine in lumina focurilor consacrate in timp ce zeiga pdntec. creatorii oamenilor au a.unnak. triburile . locurile de (ilizibil) pe calea spre ceruri Nafiunile. liliac qi pin ardeau in locurile predestinate Sub grija oamenilor cunoscuji.ki 67 Aqteptdnd intoarcerea lor.ki versus An. Inanna gi Utu Enlil l6ngd Ninlil. inghifind cerul.eapta qi sacrul Eridu pe stinga Annuaki s-au adunat pimAnt. Marduk a deschis uga 9i fiii lui Dilmun au mers inainte Fiii lui Dilmun Tinerii bravi ai acelui orag pur Cel mai luminat dintre orage Au venit in timp ce fiii lui Eridu pregdteau masa Recitau incantalia. Unde marile rduri curgeau cdndva Praful domnegte in acel loc. dar pline de bucurie au a$teptat Tnblita IV Un nou potop a verrit Din ceruri un norr potop a venit Cu Dilmun pe dr. Belerili era prezentd Focurile ve$nice. (ilizibil) infeleapta Mammi Acum praful sufld in acele locuri.i-au luat zborul De pe pdmAnt.ki Ca An.4n unnak. intoarcerea copiilor. progeniturile antice Progeniturile antice ale lui Umal au administrat focurile La trei gi doud puncte (ilizibil) au fEcut (ilizibil) oarnenii infelepti fac o ofrandd pe pdmAnt Dupi ritualul cerc. naliunile alese gi triburile au zburat.unnak. Prind cAnd nafiunile.teptat (ilizibil) Cu inimile grele. In tinrp ce un munte de fbc a iegit din mare Curaj6nd pe cei necuraji. triburile de pe pdmdnt s_au pregdtit in timp ce patru oameni puternici lineau qi focurile gi vdnturile Naliunile lui Umal 9i triburile s-au spllat pe mdini Au invdlat cerernoniile Ei ritualurile in acele locuri (ilizibil) prin migra{ia sfdntd . nici zi.

cu rdzboi. Inscripfionate de Ut Napishtim dupd sfaturile lui Enlil din partea lui Ea. gi anume ci din ce in ce mai mulli oameni se trezesc. Au fost pregdtite in acele locuri predestinate. Umal. . Si nu uitali cd ei se hrdnesc cu zbalerile noastre. locul chinului Iui Umal a fost plegdtit Abundenta a lbst ddruitd pdm6ntului Seminle. La doud. Majoritatea md intreabd ce sd facem. dupd cum spunea cineva. insi este bine sd avem o contra. ilizibil. una pro umanitate gi una contra umanirale. Eu nu gtiu dacd este adevdrat. flora. Primesc adesea intrebdri pe adresa redacliei. sd iubim fauna. nafiunile pimdntului qi triburile Au fost licuti curali din nou in acele locuri Umal a fost {Acut curat intr-o baie purificatoare Scufundat total. care cred cu tirie in accste valori gi care au riscat mult ajutdndu-md.68 ln unnak. cd allii sunt cei cale au hotdrAt pentru noi. cu ure. Adevdr gi Iubire. cereale. ci din mirii Sub indrumarea lui Umal se va (ilizibil. Eu. cd libertatea existd doar in mdsura in care respectem anumite reguli gi cd Forla Creatoare cale ne conduce nu este un dumnezeu gelos qi rizbundtor. Simt cu toati fiinta mea ci a sosit timpul sd ne ludm destinul in mdini qi si hotdrAm singuri ce este mai bine pentru noi. Sd ne dorim ca rdnile sAngerAnde ale Mamei Terra sd se vindece. Pentru (ilizibil) drum prin ceruri. migralia sfAntl Bravii tineri din Dilrlun au administrat (ilizibil) Al doilea (ilizibil) urmatoarea (ilizibil). sunt doar o fiinld care crede in Justilia Divind. asemeni mie. Probabil cd realitatea nu o vom ounol$tc nicirlalir cu cxactilale.unnak. planificatele nave.unnqk. Vreau doar sd vd spun cd aceste fiinle care ne conduc de milenii iSi bazeazd argumentalia pe faptul cd incd de la colonizare au existat doud factiuni. dar asta nu md situeazd desupra niminui. Eu simt ci trebuie sd fim unifi. ma face deschizitor de drumuri. acesta a iegit curat Ca qi tinerii din Dilmun (ilizibil) Au pregdtit rrava noui. trei puncte (ilizibil) Bravii tineri din Dilmun au pregdtit navele. care imi confirmd bdnuielile. Am darul de a vedea dincolo de holograme gi cuvinte. $tiu doar cd noi am fost finu{i in ignoranld de-a lungul timpului.kiversus An. . ilizibil) nu va merge.ki versus . locurile sacre. Am aldturi oameni dragi. propria realitate. Haidefi si ne unim gi si diruim semenilor nogtri gi Teruei iubire.. cu deznddejde qi de aceea vd rog ca schimbarea pe care cu tojii ne-o dorinr sd fie una paqnic5. sd vdrsdm o lacrimi pentru fiecare fiinjd ucisd.. pomi fructiferi qi peqti de tot felul privire de ansamblu asupra intregii perioade.ki An. consiliul qi annunaki au spus: Spre ceruri iqi va cduta Umal pdinea $i in ordonanfele divine igi va gdsi Umal dreptatea Unal nu va mai (ilizibil) in locurile desemnate.ki 69 in acele locuri.4n unnqk. noile nave. Traducere din englezd de Crislian David Isdild Am fEcut aceasti scurtd c[l[torie intr-un trecut indepirtat al planetei noastre din dorinla de a va afage atenlia asupra faptului cd nu tot ceea ce este confirmat de mediul gliinlilic este adcvirat. ca aceste . sd ne congtientjzdm potengele gi sd aciiondrn in legea iubirii. care izvordgte din inimile noastre. Zeii din Apsu. Sd ne imagindm cd intreg PdmAntul este invdluit intr-o lumin[ caldd pldcutd. nu sunt zeu sau supraom. intreg Universul gi intreaga Crea{ie. De aici incolo hecare este liber sI caute propriile adevdruri gi sd igi construiascf.

descoperiri gtiinlifice revolujionare.. . dar vA inlreb altfel. Noi nu dorim l.. contracarAndu-i pe cei ce indriznesc sd enunte aceaste ipoteze. fie spre a ne avertiza. schirnbdri climaterice.. domnitori.. Totugi. din interiorul organizajiilor se fac auzite. nu vrem mdrire. cinc sau de ce are interes sd ne inrobeascd. . care a trimis in 2008.linlic. $tiu cd rnulii vor rade la auzul acestor cuvinte. Mie personal mi se pare extrem de in. ba mai mult sunt anumite persoane abilitale. dAndu-ne totodatd f'alse arguncnte. fie spre a-gi linigti conr. III Daci va fi sau nu va ii ceva aceasta este o intrebare la care nu vi pot raspunde.rguri.. o scrisoare desohisi organizaliei Project Carnelot.. acest popor este un popor himit de Creator. in continuare voi reproduce exact acest Lext: . nu ne liudim cu aceste lucruri. cu aparentul scop de a nu crea panicf.i apropo de daci. Suntcm deja in 2010 qi ninleni nu sfrune nimic. qi cd cei ccrc se srcrilicau o llceau fiind conyrienli de acest lucru? Concluziile va l'og sa Ie trageri singuri.. ci dacii fEceau sacrificii pentru ca sd lie ldsali in pace cle reptilieni.portanti aceastd dezviluire qi de aceea am hotirat se o reproduc in aceasli cane..projeclcamelot. vrem ca Adevhrul si fie auzit gi in{eles de cei cirora le corespunde gi de cei ce au in misiunea lor ridicarea natiei romAne.. ca iard5i va incepc o polemiclr cu pririrc Ia ce am lhcut noi sd meritim asta. Vi amintesc ci materialul original poate fi consultat pe site-ul lwlv. insi pe noi ne lasd in ignoranld.La scurl timp dupd ce am publicat un articol conlinand un ultim omagiu adus celei care a fost Benazir Bhutto. daci. voci.. la voievozi. din cind in cdnd. Vd rog sd vd rdspundefi sir. site pe czue de altfel veli mai gdsi inlbnnaJii despre planurile diverselor oculte mondiale gi conspiraliile acestora. cine sau de ce ne_a vAndut fara. Una din aceste voci este gi cea a unui politician norvegian. cine sau de ce are inlcres si rTe distrugi nalionalisrnul. .tiinJa.. Eu cred cu tirie cd. despre intAlniri extratereste.I 70 An untak ki verstts An unnak ki cuvinte sA fie aqezate $i tiptuite in cdrfi. nu inainte de a vd gAndi la bravii noEtri inaintagi.. e1c. care ne <linigtesc). V-arn lelatat insi toate acestea pentru a putea si trageli singuri concluziile qi pentlu a vi putea face singuri alegetile. in care ne spune cd elitele mondiale iEi pregitesc buncire subterane pentru a scipa de evenimentele catastrolale din 2012. un popor care in viitor va fi liclia noii umanitili. linigtitoarc.rdsuri..org. . Ei qtiu qi qi-au luat n. am sd vd spun un lucru pe care l-am auzit dc la un mare dacolog: -Tu gtii cd eristir dovezi care atesti. Eu cred cd cei ce ne conduc qtiu ci anumite evenirnente najore urmeazi sd se inldmple pe Tena.

cercetatori. ki versus An unnak. cu ajutor din partea S. Conform planurilor .U. toate sectoarele gi buncirele sunt conectate prin tuneluri. inainte de anul 2012. membrii guvemului norvegian au inceput. doar cd ei nu vor sd le faci publice afirmdnd cA nu doresc sd producd panicd in rAndul populafiei. Sunt foarte revoltat. Aceasta inseamnd cd 2. Planul politicienilor este sd ii salveze de aceste cataclisme doar pe membrii aga-zisei elite din care fac parte. Din cauza cataclismclor despre care se gtie ci umeazA sf. considertn totu. albastru 9i verde. iar ceilalli vor muri. pentru a nu fi compromise diferitele zone in cazul in care survin eventuale accidente catastrofale. aleturi de cei considerali utili pentru a realiza o viitoare reconstruclie dupl aceste cataclisme: medici. rogu. unde avem o bazi subterand militard de mari dimensiuni.elitei". pentru cd noi gtim cu tofii ci atdt de mulfi oameni vor afla despre pericolele care ii pAndesc . Ele sunt izolate de ni$te porli gigantice. la ordinul guvernului. in addposturile sublerane. precum gi in alte localii din intreaga lard. Sunt mulli alli politicieni care imi impdrt5gesc opinia. douh milioane de norvegieni vor fi salva!i.i cA nu il putem trece sub tdcere. numcroase baze subterane 5i buncdre. se depoziteze mari rezerve de hrand $i seminle la Svabald gi in zona arcticd de nord. Taberele unde vom fi cazali au fost construite cu mult timp in urma. Dacd sunl infebali de ce se constru_ iesc toate aceste addposturi subterane. cunosc lucrurile pe care eu vi le relev aici.72 A ntnnak.E. ki versus An. pot aflrma cA in multe alte_1dri. trenuri rapide fac legltura intre diferitele addposturi. negtiind ce sd faci gi incotro sd se ducd.A 9i U. oameni de $tiinta. printre ciue gi Israelul. Eu gtiu ci voi fi trimis. rcprczentanlii guvernului rdspund cd ele sunt destinate prorcc{iei popu_ laliei din Norvegia. Suedia Elvelia 9i au fost realizate addposturi similare.ki An. DeSi nu putem garanta ade_ vdrul celor afinnate in acest mesaj. incepAnd cu anul 200g 2. in zona Mosjoen. in Norvegia s-au construit gi incd se mai construiesc. rAndul lor. ei vor fi ldsali sd moarA Si nu vor primi niciun fel de ajutor. Aceasti bazd este impdrlitd in sectoare de diferite culori.unnak.600.ki 73 am primit urmAtorul mesaj. Oamenii care vor fi l[sali la suprafald vor muri cu siguranfd in cataclismele respective.. se produca in aceastd perioadd. (Sunt un politician norvegian $i doresc sA comunic tuturor celor care au urechi de auzit ch urmeazi o entru omeniie. Pentru a se proteja de cataclismele prezise pentru perioada urmAtoare. organizate deja de armata norvegiani.unnqk. etc. Eu am intrebat cdnd vor fi ierminate aceste construclii 9i mi s-a rdspuns cd ele vol 1i finalizate inainte de 201 I . Din datele pe care le am la dispozifie.000 de oameni vor fi ldsali pur gi simplu sd moari neajutoraji in intuneric.

Vd asigur ce aceste lucruri se vor petrece 100%. avAnd ordin sd ii impugte pe toli aceia care opun rezistenld gi refuzi sd fie inchiqi in lagdre. Deschideli ochii. evident cA existe numeroase semne ale prezenlei extrateregtr. Pentru mine este limpede ce sunt $i ce nu sunt acegtia.urtrtuk kiversus An. $i vd sugerez sd privili cu atenlie in jur: vefi observa cu siguran!5 cd se construiesc baze subterane gi buncdre peste tot.ilor.sfarsitul lumii".. Am cunoscut-o pe Benazir. dupd cum vd puteli convingc singuri privind imaginile pe care vi le-am trimis. gdsifi un loc in care sd vA putefi depozita hrana Ei unde putefi fi in siguranfd pentru o vreme.unnak ki 75 avem la dispozilie doar patru ani pentru a ne pregdti pentru . voi urmdri sd vd spun tot ceea ce $tiu despre implicarea Norvegiei in aceste planuri. Dacd aveli intrebdri.unnak ki versus An. E ca $i cum aceqtia ar fi controlali mental la nivelul fiec5rui gand.. ci unii politicieni importanli din Norvegia nu sunt ceea ce spun ei cE ar fi. Mai . ius4 nigte minciuni cu care politicienii vor sd v[ orbeasci. trezili-vd! Dacd veli pune intrebiri despre aceste adlposturi subterane. lar aceasta se poate vedea in ochii lor gi in modul in care le funcfioneazd mintea. de asemenea. respunsul oficial va fi probabil: . Acestea sunt. Moartea ei a fost una tragicd.. Penlru ultimadatd md rog: ..unnak. De asemenea.ki An.74 An. dar DUMNEZEU nu ne va ajura dacd noi ingine nu facem nimic. am observat cd ali scris pe site-ul dumneavoastrd despre Benazir Bhutto. fiecare dintre lineli minte cd aceia care se vor gisi in oragele mari sau in apropierea acestora in 2012 vor fi primii afectali $i vor muri primii. Pentru mine este. in care planul este ca fiecare sd fie marcat cu un numdr gi etichetat. destul de des. Numai dacA acfiondm... armata va face curSlenie printre supravieluitori. Din fotografii veli observa cd m-am intdlnit cu mulfi politicieni notabili 9i lideri mondiali.Este doar un depozit pentru hrand" sau ceva similar. Observ.DUMNEZEU si ne ajute pe toli". vd rog sd mi Ie adresali. DupA aceea. $i tot ceea ce spun este de fapt ceea ce li s-a spus sd zicd. OrganizaJi-vd in grupuri de supraviefuire.

i. ^intreagd ele sunt in principal utiIn prezent. ._ ca dacd vor spune ceva despre aceasta'vor Toti politicienii din Norvegia care fac pane sd. Vd rog sd faceli publice aceste informalii pe internet. dupd publicarea de cdtre acegtia a unui articol despre asasinarea lui Benazir Bhutto] cd.. trenuri speciale. Trebuie sd facem ceva. triunghiuri portocalii. voasrre. ) sum. Echipa Project Camelot: vom respecta anonimatul autorului. chipurile.'F^. aceastd scrisoare a fost scrisd gi trimisd de politicianul norvegian celor de la Project Camelot in 2008. Alegerile sunt toate trucate gi aceleagi persoane din elita puterii sunt alese de fiecare datd. pot sA vd spun de pe acum [aga cum rezulte de mai sus. la etrberali din functie 9i Ii se va refuza accesul diferitele baze subterane. doar cd pe rdnd. aqa cum ne-au parvenit. lizate de amatA. Atunci cAnd va veni momentul. care deline in totalitate controlul asupra lor. Pentru a clarifica diferite aspecte de interes ridicate de aceastd scrisoare. trebuie ca ei sd creasci gtiind cd pdrinlii lor au fEcut ceva pentru ei . Mijloacele de transport folosite in subteran sunt trenurile NOAH 12.. i"U:t#i#LX'."*alo*. de asemenea.. <Am vizitat mai multe baze subterane. . poate cd oamenii vor supravielui datorite informaliilor pe care le-au aflat de pe diferite site-wi de pe internet.uptim.ulpf. existA o serie de simboluri.t. ilpr.bru...:'"t^:Xt "al { i-vd for[ele cu rii. Am omis doar unele detalii concrete pentru a proteja identitatea autorului.este important sd inJelegeji acest lucru.. la alegerile din 2009..ki 77 Publicul nu va fi informat deloc despre acesle cata_ nu doregte. In ultimul moment. Cu tot respectul. Eu am ca Ls[ necesar sd spun publicului ce se petrece.unnak. Ne_am deplasat in subteran ct. "onsiderut Nu imi este fricd de moarte sau de lucruri de genul acesta.. au fost selectate pentru a Ie vizita.iiii". Eu delin do'vezi'in sprijinul afirma{iilor pe care le fac.d".: Ir din a$a-zisa <elitd> cunosc existenpi adaposturilor subterane qi planurile de a salva numai o partt din poprtugiu No..u.semenea. Probabil nu voi avea decdt probleme datoritA acestor v[ . spun toate aceste lucruri. Uni lmpreuna pentru a rezolva nunreroasele probleme cu care vd veli confrunta.aqa cum fac eu acum.76 An. existand o refea de tuneluri speciale penhu aceste trenuri. . dar precizdm ci el ne_a spus numele .r.ki vers s An. unnok. Vd rog sd inlelegeli cd eu nu cAgtig nimic dacf..ki An ulnak. Am i". atunci cand va sosi momentul. In acest moment nu md gdndesc decdt la viitorul copiilor mei qi la viitorul tuturor celorlalli copii care vor cregte in aceastd <noud lume)) crue se prefigweazS. guvernul va dispdrea farn ili i le...ki versus Att unnqk. Anahzati istoria politicS recentd a Noruegiei gi veli vedea cd mereu aceiagi politicieni au condus !ara. Ca argument suplimentar.i ne-a oferit suficiente dovezi rn acest sens.n nu_A. Redim in continuare rdspunsurif" u""rtuiu.. guvemul FRP va prelua puterea gi Siv Jensen va fi ales Prim-ministru. doar anumite persoane. ._ pe ceitalli oameni llsllll lt'tod"-l de a. Ele fac legdtura intre diferitele baze subterane.Luali-a. Cu sisuranta cer drn <elitd> cunosc aceste lucruri. fou.t" redus. Eu am fost un grup restrAns. de exemplu. dar lor le este frici si spund Oamenii se tem pentru viala lor.rp". La punctele de verificare de la intrarea in frecare bazd se folosesc un fel de campuri specifice de energie prin care fiecare vizitator trebuie sd treacd."a"r" iOb"7" in sursele mele. .n_ tare autorului ei.. i-am adresat nigte intrebdri . Acest lucru este deja cunoscut . oferindu-vd aceste informa!ii.di . in Norvegia.

insemnele nu erau foarte mari.. pentru a ne pdzi qi a ne insoli. era un gemule! chiar in spatele lor gi. Mie slmbot mi s_a pdrut a fi asemdnelor cu litera. am pus qi inro..lXfr paragratet." * In partea din fa{6 erau scaunele operatorilor. Md aflam pentru prima datd intr-o astfel de bazd... am fost imbarcati ir camioane i" fil" *or'"si . constltule rnlbrmatii suplimentare. Nu am vazut niciieri astfel de cristale care emit energie luminoasi. oare... . chiar inainte de a porni se puteau observa acele cristale mari.. domnule." p"il.. . ::3:1.T"to1: sursei dupd posrarea de mai sus.. din mijloc era de fapt o sageard orientard inspre :::^|. O sd urmdresc sd vd spun tot ce $tiu despre aceste trenuri. cA iformele cunoscute de noi.care o cunosc pi in niciun caz in norvegiand. deoarece l"_am lrazut ere erau tn parlea stengA a unilormei negre...unntk.oi. ::?r:i:. de culoare albastruviolet.a . Apoi am urcat gi l-am intrebat pe unul dintre gardieni: . care iradiau o lumind de aceeagi culoare. fiind in interiorul unui asemenea subteran uriag gi fiind pdzifi de atatea gdrzi inarmate? :l Apoi am fost invitali sd urcdm intr-un tren..E. pozi_ gionate in dreplul umdrului."lar.u-ur. pulin TREABA.proteclia noastrd". ..ki versus An unnak. n.urri"tuiJr. Apoi am traversat un tunel lung de 500 m.rirui Ianga"#T .nur"u.Ce este acesta?" El a rdspuns: . de .3.ki An.N Jeil i'. acolo fiind mult mai mulli militari inarmali. fie sursa de putere folositd pentru alimentarea trenului.. Funcfioneazi prin intermediul unor cristale albastre cu energie. am vdzut cd in bazd erau oameni care lucrau la acele cristale albastre... cred... Am fost imparfiti in grupuri. Fac in vileag . dar care nu te orbea gi chiar era pldcut sA o privegti.E.. . Cu tot respectul. Cel pu{in a$a parea. Era ca intr-un film qtiinfifico-fantastic...pecriva.trnnak. de aceea m-am gdndit cd ele trebuie sd. djn c6te imi iduc aminte. .elo.ii-'TX"'rH'# gi asta?" $i am fost cam speriat la inceput. Nu suntem..urnuir.pentru propria noastrd proteclie".78 An.. cele portocalii avrind un n triunghi verde. dar Iiniile orizontale nu erau Iegale de cea venicalA ca 1a.'i:?H# Fj iul . * Mai tArziu. . ) aceasta doar ca sd dau deasupra pieptului gi pe gepcile pe care le purtau.. dar erau suficient de clare penku a le vedea..uu un "itTI crudat in interiorul lor.:lil":..musilel.a vlemulilot care vor urrna. Acestea erau mai rnari . ceilalli colegi ai noqtri s-au deplasat in alta parte.ki versus An unnak. mea qi poate cd unii oameni vor"""u reugi ..ki 79 postdri...ie. . am fost rugali sd ne punem ni$te mdgti pentru ...Nu trebuie sd gtifi acest lucru." . * Semnele nu erau.. sau cel pulin a$a pfuea. ca un fel de piramiaa .ry* acest simbol lnrenor. CAnd am ajuns la capdtul tunelului.E.ce mai e mat mutte intrebari -^lr3::j^"..up..luii_ fica unele detalii. ii'uu..rr. aveau dimensiuni obignuite. primite ulterior. re. Eu qi grupul meu am fost dugi de cei imbrdcaJi in uniforme negre intr-o altd Iocafie. Mb g6ndeam. cdnd am u. Avea lorma unui . Nu vreau sd induc in eroare pe nimeni. Am trecut de acele u$i imense. triunghiurile erau pozil ionate in jos. [pentru protecfia d epartamentul in care a am primit ordin sd mutdm itar.. nu este o literd in nicio limba oe . . deja protejafi. duna ce am pus o serie de intrebdri suplimenrare p"ntru u... Md intrebam: ." Mai rrirziu..

+ Exista...Fiinfe non-umane .n.l". ca ve spus sd ne indepdrldm de zona respectivd... Pe ecran scria ceva intr-o limbd ciudatd.Impur] Dupd ce am ydzul aceasta..PURE .$i un spaliu pentru mar6. incAt vedeam doar o Cred cd ele funcfioneazd pe frecare.unndk ki 8l murt mai arbastre si oamenll purta! magti albe cu ochelari de protectie si rnoepanau de .a f. [Fiinle umane ..unnak. cd acele cdmpuri de energie nrin de a inlra ii baza."# in lungime. Cdnd am ajuns afard.i mare.NOT PURE.i.#.il.^ntr-un gen de "i tunel aspirator. Din prima cdl6torie.iJ:'.Pur . .:tTrJ"T:*il: dinduntru..80 decAt cele An.' ..ki versus An.liangd r\e-am aproprat la aproximativ 20 m de ele.. Am observat un ecran pe un perete. Tunelul acera de * ceea_cepermile "t'tt "t"tJ.p.#. avea o formd ascufitA in f. Nu puteam si vdd celelalte rorul se miecd ae" a. o .arcursut cllitoriei. pe care scria HUMAN . Atunci cAnd am ajuns in sta!... . vd amintili cd v-am povestit despre acel cdmp de energie prin care trebuie sd treci. '-'-'-' ?.. pnve. si [-. pentru l0 persoane gi cabina opeiatorului.r_ii.i... cea mai putemicd impresie a fost legatd de aceste trenuri: ele se migcd foarte repede. Apoi am trecut prin acel cdmp de energie gi am ajuns intr-o altd camerd. e 'fi.ki An.. p.. nu am vdzut niciodatd nimic asemdndtor. Am fost legali cu .ld i.T##.'i.al1ii" in afard de oameni?? * La punctul de control unde era acel cAmp energetic prin care trebuia sd treci se afla acel ecran despre care am menlionat inainte. .ki versus An unnak. ceea ce v-am povestit deja. vagoa- circulau cu o vitezd ater de sftAfulgerare luminoasd.u rusr p_rea mare $r ml s-a fAcut rdu dupi aceea.. Mi gdndeam ca nu aveam ce cduta acolo gi eram pulin speriat. ni s-au dat ochelari de proteclie gi ni s-a cerut se trecem prin sistemul de verificare.. Dupa ce am fEcut ce ni s-a cerut. uit"ru.t. cu litere ciudate.. Acolo erau gardieni inannali peste tot.a" i". lumirJ s_a ". Dedesubt mai era scris ceva.ie.r#.u ln Jur.. Unul dintre gardieni a spus ce a$a se petrece cu toli prima datd. $. [Observafia celor de la Project Camelot: agteptdm clarificdri asupra acestui lucru] Gardienii ne-au oprit qi ne-au spus sd ne schrmbam hainele in altd camerd gi apoi si mergem cu ei. ai.'.. deoa. Apoi totul a devenit foarte ciudat."u-a". Nu mai vizusem aga ceva inainte.**ri J"".ii"iji'ra :::::_1.". ne era rdu qi mie gi celorlalli colegi ai mei.. gi c fost destul de bine. .NOT HUMAN .".NOT HUMAN . dar ni un ."*:?:i Mai tdrziu.'rp"i. repede. Trenurile erau ase nelor de metrou. dar nu loarte mare. mai degraba le concenfezi asupra propriului stomac cdnd te afli in interiorul unui astfel a" u*.NOT PURE.i.unnak. gardienii ne-au spus ci vom crisrale cdnd erau sudbeiute de de acest fel de cristale. Trenuriie _scaune se puteau conduce in ambele . F. ."niiT:l ili:. dupd ce am intrat in politici.dar singurul lucru pe care am putut sd-l citesc a fost HUMAN .'i. am aflat $i alte detalii despre ce se afla in restul bazei gi care era destinaJia ei.""rura intoarcerea lor. i."nsu.l.?ll: mativ 'j. m-am gdndit: Existd gi .i"rr""ril.*:i*:.o mulllme de aslfel de trenuri.li. in .ilj%"# r"'"i"a i. .rau a$a cum pdrea. ". . fird n n. Nu am inJeles ce scria.ece era acelagi gen de lumind _ sau a$a mi s_a pdrut miei Dacd imi amintesc mai multe detalii.'.PURE . ca acel <E> despre gare v-am povestit .

din armatd qi de o parte privilegiatd din populalie. iar recent au fost transmise primele publicului ceea ce se va petrece qi am fhcut tot ce am Nu doresc sd provoc panicd Vreau doar sd spun Cu tot respectul. Acest lucru md revoltd gi deopotrivd md sperie. md gAndeam cd lumea nu cste ceea ce pare a fi gi cd multe lucruri sunt ascunse publicului. Nu pot sd apreciez ce se va petrece exact gi care vor fi pericolele. Dar ceea ce gtiu precis este cA. Mai tdrziu. fNurne furnizat. sau. deoarece nu sunt om de gtiinfd.. Tot ceea ce pot sd vi spun este cd.. m-am intrebat: cat de mare este acest loc? Tocmai am parcurs kilometri intregi de-a lungul unui sistem feroviar. Deoarece imi ldsasem toate lucrurile la punctul de control.. in jos.Planeta X" (planeta Nibiru).. cale vor fi folosite de cei din elitd.]> Project Camelot specificd cd nu existd date Stiinlifice u"*u"t"u in avertizarca pe care o face sursa' Informaliile . deoarece aveam nevoie de mai multe rispunsuri. Va exista o ameninJare din exterior.rnci cAnd misiunea noastrd s-a incheiat. cu vArlul in jos. Guvernul cunoaqte acest lucru gi il Jine secret fald de public. membrii .elitei" mondiale se vor retrage in acele baze pe care le-au construit de-a lungul ultimilor 40-50 de ani.arcele" de salvare ale guvernului. dar orientat altfel. imi amintesc cd am vdztt un alt sintbol . . se vor folosi aceste adiposturi. Oamenii de gtiin!6 au urmdrit evolulia acestei planete misterioase de mutia vreme. $tiu c[ existl l8 baze in Norvegia. ceva se va petrece in anul 2012 gi pentru ca oamenii din elitd sd supraviefuiascd.unnak. nu mai aveam ceasul cu mine gi de aceea pot doar aproxima timpul petrecut acolo. gi incd mai este? Apoi am fost dugi la un sistem de lifturi.unnak ki versus An unnak ki 83 merge mai departe. Dar am mers pe orizontald aproximativ 3 minute..literd" carc semdna cu simbolul folosit uzual pentru ci$tile audio.ki versus An. a$a am crezut inifial. inainte de 2012.82 An unnqk.. Din tot ce am aflat pAnd acum. .. cel pufin. atr. cred cd acest cataclism este legat de . care urmau sd ne ducd jos. cu scaune.o . cdnd am intrat in politicd. Din nou. am inceput sd cercetez mai in detaliu.ki An.. pentru a supraviefui in interiorul lor in cazul unor cataclisme. Am aflat cd aceste baze sunt . * In lift.

pentru a-l proteja de .ki An. ca mesajul sau sd se concentreze mai degrabd pe probleme sociopolitice decdt pe cele qtiinlifice. Ne-a promis.ki versus An unnak. Dupd o sdptdmdnd de linigte. in totalitate (omitdnd doar iniormaliile personale. Ne-a invitat sd-i trimitem orice corespondenld relevantd primitd de noi de Ia allii 9i vom face aceasta prin selecfie. Vd indemndm pe fiecare dintre voi si participali in mod congtient la co-crearea unui viitor pozitiv pentru umanitate qi sd colaboraJi cu noi pentru .ki 85 nu explicd exact cum sau de ce (planeta X> reprezintd o astfel de amenintare $i de asemenea. dar am citit cu atentie tot ceea ce am primit. nu existA nicio informafie clard. din motive lesne de inleles. ci doar le confirmau informaliile pe care le aveau din alte surse. Pentru mai multe informalii despre <planeta X> 9i ceea ce s-ar putea produce. in fiecare moment. Pe toli cei care au pus intrebdri de bun-sim! despre autenticitatea lui (a politicianului norvegian) ii anr-mjdm cd am fEcut tot ceea ce am putut pentru a-i verifica identitatea $i autenticitatea gi suntem siguri cA el este exact cine spune ca este.unnqk. Unul dintre corespondenJi a confirmat o mare pafte dintre aceste detalii. Project Camelot vd roagd si vizi_ cAtre allii) cd Telescopul de la polul ml). noi sperdm sincer ca prin rugdciunile gi intenliile noastre benefice sd ajutdm la stoparea evenimentelor catastrofale care se preconizeazd cd vor avea loc. cutia noastri de corespondenJd s-a umplut cu mesaje din intreaga lume. cA va desena simbolurile extratere$trilor pe care le-a vizut gi ni le va trimite prin fax. atAt cele pozitive. Sud (http ://yowusa. Unii dintre ei ne-au oferit cdteva detalii interesante..84 An unnak. cdt gi Elvelia au baze subterane pentru a proteja intreaga populajie. Suntem cu toJii co-creatorii lumii in care trdim. prevestiri gi dezvdluiri din interior. Pentru mulli dintre ei aceste informa{ii nu erau noi. referitoare la necesitatea de a merge in subteran. Mesajul sdu este foafie imporlant gi am hotdr6t sdJ publicdm in continuare. Esre plauzibil.al doilea Soare". dacd se va considera necesar. Am luat legdtura cu mulli prieteni qi corespondenli din Norvegia gi Suedia. cAt gi cele negative. de asemenea. trezirea celor adormili gi pentru aducerea la lumind a adevdrului. a fost construit pentr-u numegte. Echipa de la project Camelot munce$te din greu la un documentar care va prezenta posibilele scenarii pentru viitorul umanitilii. Semnatarul scrisorii spune doar ceea ce $tie $i nimic mai mulr.ki versus An unnak. com/planetx/2006/planetx-2006-04a/ L sht a urmdri ceea ce Henry Echipa Camelot: In perioada care va urma pdnd in 2012 9i dupd aceea vor iegi la suprafall multe opinii diferite. Unii chiar au cerut sd ii punem in legiturd cu politicianul care a scris acel articol. Am lost incapabili sd rdspundem la toate. Degi in acest documentar nu se menfioneazd. De cAnd am postat scrisoarea primitd de la wr politician norvegian referitoare la bazele subterane qi la faptul cA (elita) din acea lard se pregdte$te pentru un viitor cataclism planetar. cu orice pret. Am primit confirmdri precise de la doi oameni de qtiinjd qi un fost colaborator al serviciilor secrete. fiind politician. cd aceste facilitdli existd gi ci atdt Suedia. dar doregte sd rimdnd discret. El este bine. ne-am auzit cu sursa noastrd acum cAteva zile.

unnak.. Cu o altd ocazie am reugit si port o disculie scufid cu un alt angaj at din armati. gi ea este o ferneie care se tine de cuvAnt. ceva ce ei gtiu ce se va petrece curAnd. care a fost gi el acolo. de asemenea.ki An unnak kr versus An unnak ki 81 autoritAli). oameni de Stiinld $i alli civili pe care acegtia ii consider5 impoftanli. dar nu este sigurd de dimensiunea ei. Mi-a mai spus cd gtie de existenta unei baze qi in zona Stavanger. Mi-a dat. Dar el a spus ca. mama mi-a spus cd restului familiei noastre NU i se va permite sd intre acolo. conduse in realitate de o m6nd de oameni. cu cAJiva ani in urmd. iar aceast' bazd subteranA este foarte mare. cum ar fi ea gi diferite personaje din armatd precum gi alte persoane importante. Acesta mi-a dat ceva mai multe detalii. Tocmai am citil arlicolul dumneavoastrd despre politi. in oraqul unde m-am ndscut gi am locuit inainte de a pleca din Norvegia. desPr localia unei astfel de ba Este intr-un munte mare. $i eu sunt. Ea mi-a spus $i alte lucruri interesante. a spus ea. care conduc aceste corporaJii in totalitate. baza este uriagd gi cd are multe camere. dar nu i-a fost permis sd intre in acele camere. Doar anumite persoane vor fi primite. Familia sa deline informalii asupra facilitdlilor pe care susa noastrd (politicianul norvegian) le_a rapofiat. de asemenea. care a lucrat rrurr guvernamentale. faptului cd este creatA pentru o situatie de urgenl5. A mai spus cA nu poate sd-mi spuni mai multe despre ceea ce se afld in interior sau cur1l arata aceasta. iar sferele sunt probabil nigte radare putemice.elita" societdlii noastre. h yersus An. evenimentele din preajma anului 2012 etc. cum ar fi cA marile corporalii ale lumii din domeniul electlonicii sunt. in ceea ce privegte baza de la Baneheia. care monitorizeazd o zond imensA. cu diferite destinafii. exceplia Mama a relirzat sd-mi spund orice detaliu despre aceasta. dar acegtia creeazd diferite mArci. Locul se nume$te Baneheia. mult mai rnare decAt cea de la Baneheia. fiindcd ajurat in faqa oficialitdlilor sd nu spund mai mult. norvegian. m-au ldcut sd md gdndesc cd trebuie sd existe un motiv special pentru aceasta. politicieni. provin dintr-o familie de militari qi qtiu de la mama mea. Mama a fost gi la altd bz\ in zona numitd Evje. Trebuie sa recunosc cd am gAsit aceste informa{ii destul de fasci_ nante. fiind condus intr-o camerd speciali unde a lucrat cu computere conectate la sistemele militare. cianul norvegian gi inlormaJiile pe care vi le-a comunicat ?n scrisoarea lui cdtre voi. cu. gi o fotograhe cu o bazd aflati in Sorreisa gi mi-a spus cd aceasta este o altd bazd sublerand. in caz de urgenjd. Cunosc deja a:ndnuntele despre depozitul de la Svalbard. In aceastd foto se vede partea de la suprafald a bazei. nume gi ambalaje ale aceloragi produse care sunt definute de cdtre cei din . toate. Iatd in continuare mesajul corespondentului nostru: <Stimatd echipd Project Camelot.unnak. din cAte a . El mi-a spus c5.86 An. care atunci cdnd au fost ficut publice. Am atagat poza aici. cu privire la bazele subterane.

in 2001. informalii uluitoare referitoare la bazele subterane gi la alte activitdli ale guvernelor. care erau amplasate la o addncime foarte mare. acest articol nu mai este disponibil pe internet.I 88 An unnak. mi-a furnizat. degi pare se existe ceva viald in subteran. La un moment dat. a fost crescut $i pregdtit ca se lucreze pentru guvern incl de la o vdlstd fragedl. El a sus{inut ci se lucreazi la <terra-formarea>> lui Marte. Din pdcate. gi cd el insugi a parlicipat la procesul de re-creale a unei nave spaliale pentru care s-a folosit simularea pe calculator qi mi-a aritat scheme complexe (generate pe calculator) precum qi ilustralii cu aceastd nav6. de asemenea. Unul dintre prietenii mei. acea locafie ar putea sd gdzduiascd cAteva mii de oameni gi cd era extrem de mare qi echipatd cu tehnologie permanent cu planeta Marte gi cd dispun chiar de anumite porli stelare (stargates) de acces la planeta Marte prin care pot cdldtori pAnd acolo in cAteva secunde. Mafte este o planetd mai mult sau mai pulin moartd la suprafale. un ziar noruegian din oragul Kristiansand. Am fost acolo de mai multe ori. cdldtorii in alte dimensiuni. Cu toate acestea. Aceaste inforrnaqie a fost publicatd in Fedrelandsvennen.ki An. prietenul meu a dispdrut subit qi ?n ultimii ani nu am mai putut sd iau legdtura cu el. El era intr-adev[r un individ extrem de inteligent. s-a aflat ce din $apte oameni care au lucrat impreun[ la unele proiecte in aceastd localie. Recent au inchis in mod oficial toate operaliunile militare in zona Girnlemoen gi au transformat-o in campus universitar. El mi-a confirmat faptul cd existd o mullime de baze subterane gi cd in unele dintre acestea au loc tot felul de experimente qi cercetAri ciudate legate de: cdldtorii in timp. El mi-a spus cd oamenii <elitei> sunt in contact de conform propriilor sale relatdri. gi lucra la materiale matematice gi gtiin{ifice extrem de complexe. in acest moment. in fotografia de mai sus apare zona Gimlemoen care a aparfinut armatei. in loc sd foloseascd nave spajiale. Personal am vizital citteva dintre acestea.. care a lucrat pentru NSA (Inspectoratul norr. personal pot spune chiar genial. patru au murit de cancer. unele dintre vechile buncdre qi sisteme subterane au ramas in continuare acolo. accesul persoanelor neautorizate liind interzis in acea perioadd.unnqk ki versus An nnakki 89 v6zut. tehnologie extrateresftA etc.egian pentru controlul qi supervizarea transportului feroviar) mai mulfi ani. pe care mi le-a arAtat gi despre care am discutat in mai multe ocazii. cdnd mama incd lucra pentru ei. din cauza inteligen{ei sale $i a altor <abilitdfi> pe care le avea. Pot sd menlionez totuqi cd el a fost adoptat de mic Ai. am ajuns intr-o . In primul rAnd am sa vi prezint nigte hdrli gi fotografii ale zonei in care se afli aceastd bazd subterand despre care am mentionat anterior (de la Baneheia). aceasta insemnAnd a face posibild viala pe Marte pentru oameni. vArf De asemenea.ki versus An unnak.

Am observat de mai multe ori personal mililar inarmat in fala intrdrii bazei menlionate. nu au voie spun cd Norvegia nu este ca Irakul qi nu are nevoie de astfel de baze subterane $i de control militar. in baza unor informafii precise. deoareie ar-r o mullime de antene qi alte dispozitive ciudate pe acoperiq.30 miliarde de dolari. fiind desp[rtiti doar de apa rdului. cazul in care guvernanlii qtiu cu siguranli cd ceva cataclismic urmeazd se se petreace. Aerisirile sunl plasate in zone inaccesibile . presdrate pe intreaga suprafa![ a Terrei. oameni care sunt implicafi atat de tare in aceastl teorie a conspiraliei. vd rog sd vd facefi propriile cercetdri gi si trageJi propriile concluzii. ducAnd la acea camerf. pe sub rdu. iar noi ceilalli nu $tim nimic. observali c6 munlii Gimlemoen gi Baneheia sunt foafte apropiali.I 90 An. Rusia. precum gi la poli. cu o ugi imensd de fier. De fapt. China. Franla. SUA are 130 de baze subterane qi un <buget negru> alocat acestui tip de activitate de aproximativ 1. Nu am putut sd deschid gtiu ce se afla in spatele ei.unnak. iar in camerd se afla apd de jumdtate de met. De asemenea au apirut informalii despre existen{a unor asemenea baze subterane situate qi in alte localii cum ar h: Alaska. Ce rost ar avea aceste addposturi care sc intind pe sute de hectare qi care sunt construite sub forma unor orage! cu locuinje avdnd surse . Chiar dacd aceste informalii vi se par de domeniul S. Dacd exista vreo conexiune intre bazele din Gimlemoen gi Baneheia. dar.F. astl'el incdt addncimea la care se afld baza in interiorul muntelui poate fi doar speculatd. deoarece Norvegia nu este o lard in care politigtii sau militarii sd aibd arme asupra lor. in partea superioard a acestui munte. nu am nicio idee. Aceste construclii gigantice sunt in administrarea armatei qi au fost construite sub directa supraveghere a acesteia.ki versus An unnqk ki 91 camerd mare. cd sunt baze militare sau depozite. Nu uitaJi ce se cunoa$te existenla unor adevdrate orage subterane. Elvelia. ) Am descoperit ceva care seamdni cu nigte gduri de ventilare.-ului.ki versus An.i departe de orice drum. De asemenea. Ceea ce ne spun ei. Struc incadratd de cerc este intrarea care duce in munte. cu uga metalicd uriagd imposibil de deschis. organisme. cu lacuri deasupra. in mijlocul pidurii. aga cum am menJionat mai sus. Nu cred cd cineva qi-ar fi concentrat atenJia qi finanlele degeaba. care avea pe ea o roate nr incuietori. cu o intuilie blocatd gi cu o rali. Vd daji seama cate sunt incd ascunse publicului larg? Nu trebuie sd ai o imaginalic apocalipticd pentru a realiza faptul cd ele au fost construite cu un anume scop. in afard de Probabil cd la prima vedere vi se va pdrea greu de crezut cd existd guverne. Ceea ce vd pot spune cu siguranld este faptul cd lumea pe care o cunoagtem nu este ceea ce pare gi cd aceastd magindrie a dezinformdrii este bine pusd la punct. Structura albd din dreapta reprezintd alte clidiri care probabil deservesc baza.unnak ki An unnak.ru. care bdnuiesc cd asigurd pdtrunderea aerului in bazd. Dupd cum vedefi.une atit de pregnanti incdt s-a transformat in propriul nostru dugman. este un munte uriag. VA dau dreptate. Aceasla este un lucru ciudat. Aceasta a fost in Gimlemoen. lumea in care trdim ne-a transformat in roboli bine structurali. sunt informalii menite sd ne adoarmd vigilenla. am gdsit un buncdr care merge mult in subteran. Acestea sunt cele care se cunosc.

sd ii batjocorim sau mai rlu si ii ucidem. in misiunea lui. Dacd emili grAnduri de iubire. Creatorul nostru nu este gelos gi rdzbundtor. $tiu cd vi se par cuvinte mari. dar mili la nivel vibrafional. cale afirmd cd in urma prefacerilor. Nu am argumente care sd suslind aceastd ipotezd. dacd nu pentru a addposti la un moment dat un num6r finit de oameni. de control al teritoriului. dar cl. Frica nu este a noastrA a oamenilor. El ne-a IEcut asemeni Lui gi ne-a dat cel mai minunat dar qi anume acela de a crea. climalizare. de unicirate dar in sensul meschin al cuvdntului.reia universald. Eu sunt nalionaliste. EL nu a dat anuuritor persoane dreptul de a liotdri in numele majoritilii gi Dici nu i-a licu1 stapani pe resurse $i bogalii. etc. Creatorul ne-a fEcut egali gi ne-a dat spre desdvArgire un loc pe aceastd supelbd planete albasfA. Trebuie sd inlelegem odatd pentru totdeaund cd la nivel subtil noi toJi suntem o entitate gi formim un intreg. . cici traim intr-o mare informalionald in care totul se propagd asemeni unei unde gi a cdrei reverberalie se intoarce mai devreme sau mai tdrziu inapoi. Noi toli suntem pdrlicele din acelagi Creator. Se pare cd noi am ales. ea ne-a fost indusd de milenii pdnd cAnd a devenit una cu natura noastrd. au fost construite pe vremea vechiului regim cu scop niilitar. care deschide orice poartl este cheia iubirii. dacd suntefi oameni.92 An unnqk-kiyersus An. Vor veni in curdnd vremuri in care vom fi indemnali sd ne rdzbundm pe fralii nogtri. Am fost adesea acuzatd de nafionalism. canalizarc. Nu este suficient sd md programez pe mine ci strddania mea trebuie sd cuprindd intreaga lume. S_a I incercat prin toate mijloacele anihilarea unitdlii nalionale I 9i a istoriei. Noi suntem divergi sub aspect fizic. sa cream haosul. L-rtotdeauna cdnd veJi fi pugi intr-o asemenea situalie sd ve gdndili ci ei sunt fra{ii noqtri gi cd toli avem acelagi pdrinte. Din cate $tiu gi in Romdnia existd asemenea baze. Numai infelegAnd acest aspect vom putea atinge desdvdrgirea. dar lara mea este Terla gi md consider egala tuturor fiintelor de pe ea. dar intr-un mod diferit de ceea ce se intelege in mod normal prin aceastd afirmafie. se ii asuprim. Noi toli suntem frali in1o1i 9i strdluce$te aceiagi bucdficd de scdnteie divind.. Cred cu toatd tiria in bundtatea acestui popor. I brlizarea unitdlii nalionale.ki An unndk. $i cel mai important lucru. Calea cdtre care ne indreptdm este cea de unicitate a conEtiinfei. De aceea suntem astlzi aici. valuri de iubire te vor invdlui qi vei fi apdrat de orice va veni. gi da sunt nalionalistd. sd nu vd fie frici de ceea ce va veni. ci este bun qi drept. Eu consider ci a venit timpul sd ne fEurim propriul destin prin propriile potente. sd ii atacdm. ca in acest univers ceea ce semeni aceea vei culege. Deci. din neptiinld sau sub falsi indrumare. $i mai cred cd tocmai de aceea Romdnia a I fost supus[ in ultimii ani devalizdrii gi distrugerii. Dar dacd v-a!i uita in jur a1i vedea cd toate I mbardament informalional.unnak. o parte din teritoriu va fi acoperit temporar de apa. inducerea ideii de a fi mai presus decdt celllalt.ki versus An unnak ki 93 de curent proprii. in spiritualitatea noastrd. i ilor. EL nu ne_a impa4it pe nalii $i nici nu ne-a dat in st[pAnire parcele de pamant. care insd nu au amploarea celor din striinatate.

R: Da.vrea sA vd propun un scenariu. Este un vechi prieten. Robert: Dupd cum gtii. M-am angajat la o firmd care se ocupd cu cercetarea mediului.. Venit in vacanjd in Romania m-a contactat $i mi-a spus cd vrea sa imi povesteascd anumite evenimente cu care s-a confruntat in ultima perioadd. Cu toate acestea simt cA am datoria de a spune oamenilor anumite adevdruri pe care le cunosc. etc. Problema pe care doresc sd o aduc in disculie este cea a dezastrului din Gloful Mexic.ln unnak.94 . dar din cdte qtiu se incearcl captarea A: petrolului. magnificii. Aryana: $tiu cd tu lucrezi in cercetare.Atori intrd in subteran.tnnak. pe propriile-mi picioare gi de aceea consider cd acolo este locul meu.Am inleles cd s-a reu$it montarea unei valve care a qprit scurgerea. $tiu cd tu spui ca acesta este un pamant binecuvdntat qi cd va fi ferit de multe rele. insd pe mine m-a dezamdgit. sd vedem cAt rezistd valva. a solului. Vin din cAnd in cdnd spre a-mi vizita pdrinlii.ki toli minunalii.ki versus. bunii nogtri cond. imaginali_vd cd IV Urmdtorul dialog. Suntem un organism independent. BdnurrediaEutlcolo. care $tie cam ce am frcut eu in ultimul timp gi care imi cunoa$te preocupArile.4n. in mdsura in care ili poli pdstra independenla in momentul in care primegti fonduri de la guvem. gi noi in Ag. pe care xrmezd sd viJ relatez l-am purtat cu o persoand care face parte din mediul qtiinlific $i care in prezent lucreazd in striindtate. Jara in care locuiesc mi-a dat posibilitatea de a trdi demn. iesc cd gtii ca s-a produs un-eiEnlilcnt Da.. a alimentelor. . dar nu mai am de gAnd sA me intorc aici. eu nu mai am nicio legdturd cu RomAnia. noastre. md rog. Am auzit. R: Se incearcd captarea. bdnuiesc cA afi intuit ghilimelele.

Poate doar la evenimentul de la Valdez. Se pot face doar estimari. viteza valului de lifei ar putea cre$te.ime atat de mare. $i asta nu este tot. insb firi sncces. nici nu mai poate fi vorba. Prima datd au forat ru$ii.96 An. pescuit. datoritd existente adAncimii mari la care se afli 9i a presiunii acolo. in a1'ara celor din imediata apropiere. dar nimeni nu gtie cdt va curge. care se pare cd au ajuns la o adincime nemaiatinsi.De aici se oblineau cele rnai mari recolte de pegte. Acum au incercat British Petroleum $i uite ce a iegit. Gandegte-te cd din 20 aprilie. milioane de litri de Ji{ei s-au scurs zilnic in Golful Mexicului. De restul. A: Sd sperdm cd noua instalalie va !ine' problemA' R: $i dacA $ne. stridii gi creveJi. De scafandri nici nu poate fi vorba. Este pentru a doua oarA in istoria umanitAlii cAnd se incearci forarea la o addnc. Sunt experli care avertizeazd cd in cazul unei noi erupfii.i cicloni. ki An unnqkkiversus An'unnakki 9'7 Plesiunea este uria$e. S-a incercat trimiterea unor submarine robotizate.unnak. Unde mai pui cd este gi sezonul in care peste golf trec zilnic milioane de pdsdri care se duc c5tre linutul Louisianei. Aici vorbim despre o exploatare marind. respectiv ecosistem. care s-ar putea intinde pe zeci de ani qi care in cel mai riu scenariu ar putea fi globali. Nu avem de-a face cu o cantitate finitd de produs sau cu o scurgere ce poate fi cuantificatd. Grav este cd s-a intAmplat intr-o zond instabild climatic Ai intr-o perioadd in care sunt a$teptate uragane . ceea ce ar duce la o catastro{E ecologicf. scoici. tot degeaba' A apirut o noud A: Care? tAqnegte R: Solul s-a crapat in dou6 locuri 9i petrolul va opn tn liber gi nestingherit pe acolo qi nu pare cd se rialele biolog bdteau caP in voci gi argum . Este cea mai impofiante zond. Este o catastrofE. ki v ersus A n unna k. In prezent nu se $tie exact nici mdcar cAte tone de 1i1ei s-au scurs. insd diferd mult condiliile. sunt Louisiana qi Florida. A: Dar pot rezolva problema? R: Din cAte vid nu. turism. Asta va amplifica gi mai mult efectul. de exploatare piscicolS gi de aceea impactul asupra acestei piele va fi enorm. in prezent zonele afectate. de cAnd a explodat platforma 9i prine in prezent.A fost o mare gre$eal5. dupa Alaska. Nimeni nu a mai lbst confruritat cu a$a ceva.

perioadd in care se susline cd ar fi avut loc in rdndurile florei gi faunei o mortalitate in masi. ipotezd suslinutd apoi qi de alli oameni de gtiintd ru. sub influenJa unor presiuni 9i temperaturi ridicate se unesc Ai devin cunoscutul petrol.i. dar ci Ei aici resur"ele se apropie de sffu$it. ce nu are legdturd cu dinozauri gi peqti morfi.ki 99 Trebuie si il amintesc Ai pe marele chimist rus Dimitri Mendeleev care a studiat ipoteza lui Lomonosov. 350 . Bineinleles cd teoria este contestatd. in anumite zone (dj fracturd>. care se afld la mare adAncime.ki versus An-unnak. De aceea au investit masiv in cercetare. iar conform acestei teorii perioada de formare a petrolului este de cca. funclie dc materialul avut la bazdl qi mai existd: -teoria abiogend care are adepii pulini 9i care postu- in diverse zone. morlalitate explicatd prin teoria meteoritului uriaq care a cdzut in aceea perioad5 pe pdmdnt. la un congres de gtiin!6. felul in care rezervele sunt generate qi modul optim de extracfie.unnak. Teroria modernd ruso-ucrainiand susfine in prezent cd petrolul este o substanfd primordiale. A: Dar de ce sunt deranjaJi vesticii de teoria abioticd? t PdmAntului. in prezent exista doud leorii: -teoria biogend de formare a zdcimintelor de petrol care susline ca petrolul ia nagtere din organisme marine care dupd moarte s-au depus pe fundul mdrii. dorind sd descopere originea petrolului. Pe scurt. care are o migralie ascendentd' Existd mai multe tipuri de 1i1ei. Speriali au invadat partea de nord a Iranului. Rusia a ajuns la concluzia ci zdcdmintele petroliere sunt limitate gi ca cea mai mare rezervd de care dispunea se afla in zona Azerbaijanului. Nikolai Kudriavlev a postulat existenfa unui petrol abiotic. Formarea liieiului ar fi gene sunt denumite roci mamd a zdcimintelor de petrol Aceastd materie. cam prin 1946. care a declangat tempelaturi ani. .ki versus An. El a susfinut existenla unor falii la mare addncime. dar nu au putut sta prea mult deoarece au fbst forlali de citre guvernul britanic si paraseasca zona.400 milioane de inceput in perioada Devoniand.ki An unnqk.98 fie cealalti. An. afirmAnd apoi ci petrolul este o substanld primordiali care vine de la mare addncime. prin care. Aga au realizat cd americanii. Dupd cel de-al doilea rizboi mondial. petrolul ar lAgni cdtre suprafafe.unnak. francezii gi britanicii nu ii vor ldsa sd opereze in zond gi cA intreaga lor atenlie trebuie sd se concentreze citre descoperirea de noi zacdminte in interiorul granilelor lor. In 195 I . fiind acoperite ulterior de sedimente.

impiedicd absorblia oxigenului gi opregte respiraJia la nivelul celulelor. repet. care ar face orice spre acelagi loc. Benzenul este o substanla extrem de inflamabili. Benzenul iritd ochii. iar inghilirea sa . Hidrogenul sulfurat este extrem de toxic Ai uqor inflamabil. pielea gi clile respiratorii. Iar daci nu se opreite va fi haos la nivel global. in funclie de concentralie $i de durata de expunere poate produce efecte cronice sau acute. Odatd intrat in organism. iar zdcdmdntul este uriag.unnak. Va fi o catastroid planetara. ki yersus An. iar acegtia sunt toxici qi d neazd sandtdlii in moduri inimaginabile. benzen $i clorura de metil.u nnak.unnak ki An. cd nu se trage un semnal de alarmd cu privire la consecinle. blocdnd formarea globulelor sangvine in aceasta.cd existd grupuri a-9i atinge scopurile.100 A n. unii sd vrea sd ne forfeze sd A: aga ceva. iar in concentrafie ridicatd paralizeazd simlul mirosului qi nu poate fi detectat de om. A: Despre ce substanle este vorba? R: Despre hidrogen sulfirat. Atacd sistemul nervos.1% poate ucide in cdteva secunde. Asta inseamnd cE lileiul va fi pufiat de curen(ii oceanici gi va ajunge in cateva luni in nordul Europei gi de acolo va inconjura intregul glob. R: Nu am informalii in acest sens. Totul va fi expus poludrii. pentru care este toxic. se concentreazd in grdsimi gi in mdduva osoasd. Din pecate se pare cA nu se va opri in curdnd. Problema este ca nu se spune nimic. Este ca gi cum s-ar fi infepat o artera. Pot aduce modificdri genetice pe parcursul mai multor generatii. amestecul vaporilor sii cu aerul fiind exploziv. Asta md frdmAntl. Poluarea este atat de mare incAt va afecta ecosistemul gi oamenii din zond zeci de ani. Nu am argumente gtiinlifice care sd susfind o astfel de teorie. ar vrea aga ceva? Mi se pare o utopie. plecdm la un anumit moment. iar la concentralii peste 0. In concentratie redusd are miros neplicut de oui clocite. A: Dar nu se poate sa curgI la nesfer$it! R: O sd curgA ateta timp cAt va exista petrol acolo.ki versus An unnak ki 101 A: Fa eu cred. Eu rimAn la pdrerea R: Eu nu cred mea.ne$te cu fo4d maximd. cA a fost o gregeald. In zonele de iesire lifeiul fa. cine crezi $i cf. Mai grav este faptul cd odatd cu lifeiul apar gi compu$ii chimici specifici. Tofi stem in dar existd gi posibilitatea ca ^ Da.

unnak.unnak.i erea. adici i . ce trebuie sd facem? R: Eu personal nu gtiu ce sd fac Ai incotro sd o iau. De ce? A: Pentru cA cineva are interes sA nu panicheze lumea. poate intervenJia divind. Crede-md cd s-a incercat tot ceea ce este omene$te posibil. Bdnuiesc cd aici nu prea ajung aceste informalii. dar toxicitatea maximd o au acolo. Eu nu cred cd s_ar crea panicd. atunci sd gtii cd R: S-ar putea si aibd dreptate. Bineinfeles ce ele sunt gi in atmosfer[. ki 103 poate cauza pneumonii chimice gi corodarea mucoasei A: Dar cred din apd. A: Bun. Se sperd gdsirea unor metode prin care sd se astupe locurile. in acea regiune. dar poate se aerului $i nu se mai permite accesul.ki versus An. dar nu am solufii. gtim. atunci clar va fi poluare masivd gi in alte pd4i de pe glob. A: Deci nu existd nicio solulie practicd? R: in prezent nu. Dar dacd nu se face nimic. In rest se vede neputinla pe fafa lor. dar sunt doar teorii. dizolvi plassA existe. R: In prezent nu existd nimic concret.unnak. Din informaliile pe care le am chiar gi curdtarea zonei se face ftri prea mare tragere de inim[. A: $i atunci ce ar trebui sd facd lumea? Sd gtii cd in urma cd4ilor mele mulli imi trimit mesaje spundndu-mi: Bine. Avem vreo soluJie? R: Nu qtiu. in zone diferite.ki An. nu i. Dacd omul nu . degi substanle care ies odatd cu petrolul. degi imi doresc sd nu fie a$a ceva. Eu 1i-am spus toate astea nu pentru a te speria ci penru a le spune celorlalli. Austria gi o buni parte din Rusia. la fel 9i I Ungaria. Fiecare sd faca ce crede de cuviinld. Este adevfuat ca am informaliile necesare. Daca acest ciclu este unul continuu. Nimic nu dI rezultate. o sd se ajungd la nu cel em cd erup{ia qi la nivelul vom avea probleme mari cu apa potabild. R: Nu mi se pare corect.u nnak. A: Dar la noi gazele nu vor ajunge? R: Ele sunt foarte pregnante in acea zond. O sd fim inconjurali de apd. Toatd lumea se mobilizeaziL cdnd apar televiziuni sau cAnd vine cineva de la guvern. a continud aga.tie. Oricum t I Rom6nia are o pozilie geografici de exceplie. dar nu o sa o putem bea! ticul gi corodeazd metalul. Cehia.102 An. sunt preluate de nori gi aduse apoi pe pdmAnt prin ploaie. In caz cd veli avea genul dsta de probleme sd gtili despre ce este vorba. h versus A n. cd existd filtre care sa extragd substanfele R: Nu gtiu aceste vor inventa. A: Eu totugi nu pot crede cd nu exista o solulie.

Sistemul nostru Solar orbiteazd in jurul cen' trului galaxiei. Aceste vortexuri dau nagtere unoi oi6ite"naiwale. Totul se migcd la unison gi toate energiile generate sunt similare. impreund cu Sistemul Solar ne invArtim in jurul centrului galaxiei. Aceastd zond a fost descoperitd in 1961 de cdtre o sondA spalial[. A: $i centrul galaxiei unde se afld? R: El se afli in Constelalia Pleiadelor. R: Centura aceasta este formatd de fapt din benzi.000 de ani. A: Bine. Eu cred cu tdrie ci Universul este o fiinla vie. dar noi parcurgem rotalia intr-un an de zile. Absolut totul se invdrte. la o distanli de aproximativ 400 de ani lumind. Ea a suscitat interes abia in momentul in care s-a constatat cd localia nebuloasei coincide cu proieclia orbitei Sistemului Solar. $i noi. care . denumita gi Soarele Pleiadeior. dar nu vdd legdtura dintre noi gi centura fotonici a pleiadelor.unnak. Dar el s A: Da. c ile evenimente sa se produca gi cd anumite . totul este un intreg. Totul are o logicd. Centrul constelaliei il reprezintd steaua Alcyone.ki 105 i' I in sistemul nostru solar. fotoni. Aici este vorba de mii de ani. Universul este fomat din v-gllelwi energeticecare au o migcare centripeta. Inifial s-a crezut cA este o nebuloasi formati din gaze cosmice sau praf.w|nak.-'-r 26.on" uor-f.unnqk ki versus An. demonstrate fizic. Aceastl centura fotonicd incercuieqte Sistemul Pleiadelor. Un ciclu complet dureazd aproximativ' a$a numitd centurd de 1 . Acest aspect are un impact major acli arfio sistem gi \ \ protej ate? R: Am auzit. preiG6ilite. Nu s-a dat mare insemnitate acestei descoperiri. asta este ceea la ideea ci el gtie ceva. ca o centurA.ki versus An unnak.ki An. de unde gi numele. Vezi tu.104 An. jurul Soarelui? A: La fel cum Terra orbiteazd in R: Da. compacte. A: $i noi urmeazd sd ne intersectdm cu aceastd mas[? R: Da.

spec.ki Ah ltn1ak.unnak kiversus An unnqk. care reflectd mediul inconjurator aflat la celalalt pol. insd sunt solulii R: $tim cd aceastl zond. sd se topeascl gheala 9i intreg Pimintul sd fie inundat. nu am auzit sd se fi deschis vreuna. A: $i dacd sunt posibile teoretic. Dar de deschis. la o noud lume. care in loc sd se deplaseze la supratala mdrului o ia pe scurtdturd prin interior. De asemenea se presupune cd cel ce ar cdldtori printr-o astfel de gaurd ar avea o vitezi superioard vitezei luminii. a spafiului este o sulsd puter_ nicd de radialie electromagnetice ce poate fi detectaid atdt in spectrul vizibil c6t qi in cel il luminii de inaltd frccvenld gi al razelor X. la o viald mai bund. Nimic atiinlific. . insd ele sunt o solulii pentru ecua{ii fizice. Unde mai pui cd lipsa de ploaie datorati ghelii in exces va face ca radialiile sd creascd. Se presupune cd iegirea din capdtul gdurii ii apare observatorului drept un glob. A: $i dacd totugi suntem in pragul intrArii in centurd? Prea multe voci fac referire la sihirnbare. Nu existd do_ ambele emisfere. f'apt care va aduce cu sine fluorescenta tuturor corpurilor.ki 107 A: Asta ar fi un argument care sd sprijine afirmafia cd acum 11. Va fi ca o noud na$tere. teoretice pentru ecualiile teoriei generale a relativitdlii. Gdurile de vierme sunt construc{ii matematice care leagi zone indepdrtate ale universului folosind o scurtdturd. dar este dificil de afirmat. de puntea EinsteinRosen. sunt teorii.\ 106 An.Sunt ipoteze. Oamenii vor evolua prin ridicarea nivelului corytiinlei. R: Da. Md rog. Asta este o lume noui. A: Tu ai auzit de o poafta stelarA. Este $aDSa noastrd sd ne schimbdm.ig! datorira radialiilor qi ui uG.ki rersus An. A: Dar teoretic ele sunt posibile? R: Teoretic da.. care se va deschide la un anumit moment? R: Sunt aqa numitele gluri de vierme. Adicd viaJa va putea fi trAitd doar la Ecuator. Se face aceasti analogie cu un vierme.000 de ani a avut loc potopul lui Noe? poate fi Asta un argument? R: Poate fi. am auzit de asta.a rot ceea ce se in cheamd elec S_a demonstrat ci o 'ictivitaie int dica nivelul de exci_ talie a atomilor. de ce nu ar fi posibile 9i fizic? . existi gi teorii confbrm cdrora o Terra va intra intr-o noud dimensiune gi o altd 'ferra va rdmAne in aceastd dimensiune. Asta inseamnd cd doar anumite zone vor putea fi ferlile gi deci locurbile. A: Se spune ce intrarea in Centura Fotonicd va aduce lumii o noud spiritualitate. Tot ceea ce a tbst se va duce lasdnd loc unui nou inceput. l---^-:-rr-. Se pare Je PaIg 94-vaglluenta tot viul. Asta nu inseamnd cd sunt realizabile. dat nu tur lucru bun. unnak.

.. }.. nu poale fi rnanipulat? R: Curn adicd manipulat? . A: Dar porlile tarca? de trecere intre dimensiuni. Tu ili dai seama ce cantitate uriagd de energie ar fi necesard pentru a descompune un corp la nivel subatomic. A: Dar gi Vaticanul a admis intr-un mod voalat existenfa unor forme de viatd extraterestrd. apoi sd il teleportezi gi sd il remateriahzezi in alt loc? Nu existd aceasti energie pe Terra.rupun"rn "a 3l:i ar fi foamere. telepor- f. nimic palpabil. dar pe alte planete poate.qyfi. .Totugi plecrind de la teoria trage cat mai multe suflete.J icolo? R d1. dar de iegit nu iegi. R: $i cine sau de ce crezi cd a. Intri intr-o tiacfiune de secundd. Teroria spune ch odatd intrat timpul capdtd altd dimensiune pentru cel in cauzd. S_ar uita in interior. pdnd nu vid nu cred.. doar cd tu nu realizezi. R: Toate exisrd in teorie. imagini n-"u ar avea legdturd cu realitatea existente "r.i .qi ar vedea o lume mirificd. .. in timp ce pe pdm6nt se scurg anii. A: Cum adicd? R: Simplu. A: Adicd r[mdi blocat acolo? R: intr-un fel. sunt consideralii teoretice. Nu iti ascund cd am primit informalii ci guvemele vor admite in curdnd faptul cd sunt in directd legdturd cu anumite civilizafii galactice. iardgi.r1un" a. rie.1 asemenea posi_ gr de posibilitatea realizirii R: Teoretic da. a"-ie nJ'* . .ki yenus An unnak.d ". Cei care ne conduc de milenii gi care au interes . molecular. aflat la capdtul tunelului..:'iT ilf. arunci cu siguranrd u. sunt speculalii. R: $i eu admit.'p"_lm"rff*f. Sd p. Sd presupunem ca la un anumil momclrt pe r erra s-ar deschide asemenea gduri.Ji'..108 An unnak. Nimeni nu a iegit sd ne spund de aceste lucruri. A: SI presupunern ci cineva ar avea intenlia sd te facd sA treci prinlr-o asemenea gaurd.l. tu stai prins in trecere.'. put. A: Eu il vdd."r4i rnuebarea este dacd ceea ce vad va fi gi realitate. drsrrugere gi cd oamenii s_ar lnorepta cu incredere cdfe aceste portaluri. dar sunt zvonuri. asta nu inseamnd cd este demonstrat cd . . .ri Daci srapdnesc rimpul gi . Dar repet. Intri.. dar in mintea ta tu te afli permanent in trecere..T:. st[pdni gi realitatea? A. R: Cam aga ceva._ recteze anumite imagini care sd te atragd.J.e adormi simrurire 3 si:n'ild....ki 109 rostul.ki An unnak ki versus An unnak. Nu ar putea sa iti . Adicd tu intri intr-o gaurd de vierme gi faptic rdmdi acolo.s.. Am auzit qi eu anumite zvonuri. . haos. dar trebuie si existe aplicabilitate. avea int"res sa faca aceste manipuldri? A: Cei care nu vor sd ne scape din mAnd. R: Iardgi."*i. ^ iii"iiil"o"ii' extraterestre...Oricum eu vdd aici o hibi. dar vei sta un infinit. Oricum prin gduri se poate circula in ambele sensuri? Adicd dacd intri p"f . cum cd in timp au existat intdlniri cu anumite forme de viafd spre r.pu1irf .Ei nu au logicd. in teorie poli presupune orice..u fi r. A: Asta este cea mai tare informafie! Habar nu aveam. unor bilirA R: Pentru ca gtiinta ac demonstreze practic ace viitol ne-am putea trezi a dar in prezent este imposib A: $i globul de care vorbeai. A: Pe Tena nu. Pentru tine timpul inceteazi sI mai existe.u.

inainte de sfhrgitul celui de-al doilea rdzboi mondial. o energie speciali? Dach li se ardtaseri anumite secrete atunci cdnd au ajuns in Antarctica. nazi$tii s-au concentrat in mod deosebit asupra unei zone din regiunea Queen Maud. dar asta nu inseamnS. in urma interactiunii cu anumite forle extratereste. Probabil cd acolo gdsiserd un loc bun pentru a-gi construi o bazFL mllitard. R: Pdi exact de asta i1i spun ci aceste obiecte zbur6toare sunt posibil pdmAntene. Cdutau ceva cu care sd cdgtige rAzboiul. lacuri gi izvoare termale. . nimic special. nnqk kiversus An unnak.ki An.1l0 An. insd abia in 1938.unnqk. Acolo era o zon5. primele expedilii germane cdtre Antarctica. au inceput cam prin 1903. pegteri. atunci poli presupune cd sunt pamantene. . Dacd te gAndegti la Societatea Thule gi energia Vril. au fost capturate de cdtre . nepopulatd gi deci nu exista riscul unor scurgeri de informatii. prin '40? R: Oficial. A: Dar dacd de fapt germanii descoperiseri. Personal cred ca aveau mai mult interese pecuniare $i militare. filmulete cu nave extratereste. sigurd de experimentat pentru cd nu mulli puteau ajunge $i de asemenea era o zond. A: Dar sunt poze.ki Yersus An unnqk ki 111 existd. Daca sunt pdmAntene sau extratereste nu gtim. A: Ili dai seama cd nu degeaba armata americanA a pomit cu o intreagd flotild cdtre acea zond' Aveau ei ceva informalii! Poate chiar gtiau de un contact E. Este o posibilitate. GAndeqte-te ce ei au cartografiat sute de mii de kilometri din Antarctica gi cd au descoperit teritorii imense care nu erau acoperite de gheald.T. Probabil cd acea zona corespundea intereselor lor gi de aceea s-au hotdrAt sd revendice teritoriul gi si il numeascd Noul linut $vab. R: Te ref'eri la Amiralul Byrd? A: Da. R: Sunt poze cu amrmite obiecte zburAtoare.

Sunt tot legi ale fizicii. care oricum nu se puteau aplra. vei avea un rdspuns in cealalti.unnak.fost deja vazutd undeva dupd Pluto? se pare A. 9i va fi 9i mai intens acest bombardament ener- A I{ tarA. Faptul cd acum avem parte de anumite fenomene cumulate. dar ele sunt interdependente yi deci nu trehue sa exageram. Dupd furtuna solzrd drn rrorembne 2003. prima problemd gravd o vom avea c:u explozrile solare. gi mi refcr la uflndtorii doi-trei ani ne va aduce rnari surprize. A. t)a. dar cu toate astea existd anumite legi ale fizicii gi matematicii care nu p()1 ii anulate.112 An. instrumentele de mdsurd a activrtdlir solare au trehuit recalibrate. explozie sosl6bit. unn a k. Tu vezi ci soarele a inceput s5 aiba un comportament ciudat? R: Eh. cd au fost iniliafi de cdtre reptilieni. ki versus An. in ce mai mult.. cdci scala fusese depa$rta. dar astea sunt supozifii. unnak. cdmp magnetic terestru fotuqi. R: Putem plesupune orice. Dacd faci ceva intr-o parte. expulzie de materie. ki An. prea se intdmpld toate acum. cd au fost coborAli in adAncul pemantului. se intdmpld acum gi probabil cd sunt anumite batem caPul rd gAndim! -' dlemcnle care se srlprapun. To ui u'tiit d" o noul planetd. Eu vorbesc de ceea ce se qtie qi anume nazigtii aveau cercetdri in domeniu. ^-e. asta cu soarele se qtia mai de mult. intr-adevdr se intAmpld cd a. Nibiru' care . Mintea umand are darul de a face din lanlar armdsar. A [Jrn rntbrmatiile pe care le delin gi care vdd cd se adeveresc din cc. gi deci nu puteau confirma sau infirma zvonurile. nu reprozrnta nirric special. cd au zburat cu nave.. R: $tiinla este in continul expansiune. Este o reacJie la ceea ce se irrtdnrpla in llnivers. intr-un mod simPlist. Ceea ce era ipotetic cdndva se transformd in cetitudine.ki versus An'unnok ki 113 care le-au dezvlluit anumite secrete? Nu putem presupune cd la randul lor americanii au ajuns acolo $i intrand in contact cu aceleaSi fiinle au ajuns la concluzia ci decdt sA spuni adevdrul mai bine dau <vina> pe nernli. Tiebuie sd rAmanem ralionali. Eu c:red cd timpul care va veni.

po4iunea incdrcatd cu electricitate din jurul pdmdntului.ki yersus An. insd ansamblul lrebuie sd cuprindi 360. De altf'el am fost mai de mult la baza HAARP din Alaska gi am ceva informalii despre ceea ce se des{dqoard acolo. trecem printr-un nor de energie. El transmite unde care incdlzesc unele zone ale ionosferei cu scopul de a impinge masa in sus. A: Dar este un aparat. sunt reale gi palpabile. se inlAmpld. A: $i este public acest lucru? R: Bineinleles cd nu. .ki yersus An. A: $i cine coordoneazd proiectul? R: Departamentul de Apdrare al Armatei. Adicd cam la 65-645 km distanld de suprafala Tenei. o antend? R: Este un radiotelescop care are o antend care emite in loc sd primeascd.114 An unnqk.unnak ki 115 personal mA bucur ce trAiesc aceste timpuri. Oficial HAARP adicl High Frequency Active Auroral Research Program se ocupd cu bombardarea atmosferei superioare numitd ionosferA. A: Totugi.unnak. a cutremurelor? R: Da. CAnd am fost eu acolo erau aproximativ 50 de antene. Simtul de cercetator este stimulat continuu gi bdnuiesc cd nu sunt singurul.ki An. strapungand to(ul. A: Nu crezi cd ar putea fi 9i implicarea HAARP? R: Ba cred. A: $i se poate utiliza programul Haarp la influenlarea climei. toate au o influenld. E clar cd se intAmpld ceva! R: Da. Undele electromagnetice sunt apoi reflectate cdtre Pdmant.unnak. Soarele are un comportament aparte. aceste fenomene extreme la nivel climateric se petrec. aceastd invazie de descoperiri. Din cate $tiu exista ceva similar in Rusia. Puerto Rico 9i Norvegia. Ji-am spus. Aparent pare un proiect gtiinlific ce are ca scop imbundtAlirea comunicaliilor.

ki v er. .R: Da. Eu personal cred ce este vorba de schimbdri la nivelul intregului Sistem Solar $i care se datoreazd interacliunii cu norul de energie. Trecem printr-o perioadd nemaiintdlnitd pana in prezent $i este greu sd faci aprecieri. A: $i cum putem gti dacd este HAARP so.sus. ki An. md refer la cea academicd gi la cea a cercetdtorilor independenfi. nn uk ki tt7 A: Deci armata e coordonatorul. dar exista anumite calcule care se pot face. Impofiant este sa asculte ambele tabere. A: Solulii avem? R: Sd informdm lumea pentru ca si igi poatd face alegerile in cunoqtinld de cauzd.''t 116 An unn a k. Oficial au spus cd acest proiect este un salt R: Nu putem $ti. dar o fac in cunogtinld de cauzd. dar clima se va altema aberant $i din ce in ce mai intens. doar sd infelegem ci dcolo unde sunt fenomene naturale ele au o logicd fizic6. A: Am mai putea transmite ceva cititorilor? R: Si se informeze permanent.4n. A: ldeea e ca nu putem face nimic. Numai aqa igi pot face o opinie corectd . unn ak.si echilibratd. Eu aga consider cd este corect.niversul? . Sunt lucruri logice. adicA centura de care i1i vorbeam. cu pedepse divine. R: Nu. Trebuie sd ne scoatem din cap chestia asta cu supranaturalul. DacI qtiu cd soarele emite radialii gi stau la plajA.: [. unnak. iar acolo unde sunt nenaturale au o explicalie $tiinlificI. cel pulin nu din postua in care ne aflnm. CAnd $i unde va acliona HAARP nu $tiu. este rdspunderea mea. ki y ersus A n. cu omul care este picAtos gi a produs cataclisme.

nu doar sub aspect economic. lume care gi-a atins limita criticd a propriei existenle. cum se doregte a se llsa impresia. A: Dar care este motilr. cine este de vind gi cum putem injelege ceea ce se intAmpld? Argus: Dacd vrem sd inlelegem ceva din ceea ce ni se intdmpld in aceastd clipd. nu sunt doar cuvinte goale. Este un om a cdrui formalie gtiinlificd il pune mai presus de orice dubiu. ci reprezint[ insdgi raliunea de a fi. prin munca.rl. 1i se pare normal6? Argus: Pentru orice om lucid este limpede cd traversdm o lume bulversatd. o entitate cu o misiune gi un destin foarte speciale. Eu am mare incredere in el datoritd imaginii de ansamblu pe care mi-a dovedit adesea cd o are asupra lumii. moralitate. abnegalia gi ddruirea sa. armonie. Ceea ce m-a frapat intotdeauna a fost comuniunea ideologicd gi similitudinea informaliilor. disperatd. Aryana: Tu cum percepi perioada in care trdim.V Argus este un bun prieten. In prezent el este stabilit in Suedia unde igi continud munca in domeniul cercetdrii gtiinfifice. derutati. De-a lungul timpului. Aceastd crizd morald constituie cauza esenliald a momentului in care ne afl6m. mai ales sub aspectul diferenlei domeniului de interes pe care fiecare din noi il abodeazA. echitate. spiritual. trebuie si admitem cd suntem . recunoa$tere internalionald. $i el este gi va rdmdne un cAutAtor al Adevirului. Acestea sunt unele din pufinele motive pentru care l-am rugat sd imi acorde un interviu. o fiinlA pentru care iubire. ci in primul rdnd sub aspect moral. 9i sd ajungem la o solulie de evitare a catastrofei finale. el a adus acestei minunate jdri RomAnia.

emnat decdt un cumul 9i festate de-a lungul isto- in u aga-zis pdrea lumea din Estul subvalorile Ceea ce estea' a regr- Pentru murilor comuniste a fost. in egald mdsurd iubili fErd nici o discriminare. in loc de entitate izbdvitoare. cum putem schimba ceva? Argus: Cunoaqte adevdrul gi adevdrul te va face liber. politice gi nu numai a existat din vechime 9i existd ntuat. gi eu cred acela$i lucru. dacd ar fi fost respectate. indiferent.ki yersus An unqk. revelarea originii divine a tuturor oamenilor care decurge din condilia de fii ai aceluiaqi Tatd (Dumnezeu). religioaqi se. Marea masd a fost totdeauna minlita. Cel ce a voit sd le releve oamenilor adevdrul. i s-a spus. indemnul de a sdvdrgi intotdeauna binele aproapelui .120 An. Invaleturile marilor spirite nu ne-au fost suficiente. manevratd. dupd o clipd de eufbrie. s-a schingiuit.. neindurdtor gi aspru. a luptelor fraticide pentru acapaftrea de bunuri pentru dominaiie politici Si relig.ki An.unnak ki 121 aici datoritA gravelor erori pe care le-am comis de-a lungul timpului prin necunoagterea adevarului despre noi. dar ce putem face. A: Aqa este. N-au putut realiza o masA criticd.ki versus An. nu-i poate veni decdt ascultAnd orbegte de reprezentanfii de pe pdmAnt ai unui Dumnezeu pedepsitor. a crimelor gi a rdzboaielor. i s-a spus continuu cd este separat de Dumnezeu gi. omenirea ar fi fost astdzi cu 2000 de ani in avans.a ium il relevd cunoaqterea actuald. treptat. s-a spanzurat gi s-a ars pe rug. A dominat . o mare dezastrul unui rdzboi. ar fi fost suficiente sd fericeascd lumea prin stingerea tuturor conflictelor intre oameni. in loc sd se pund accentul pe latura divind din om. a fost rdstignit.ioasd. nevoia de iubire necondifionata a tuturor semenilor este o necesitate absolutA a conviefuirii in pace gi armonie. Mdntuirea. fie exclusiv de condilia sa materiald decAt de cea spirituald. omul s-a indepdrtat de un astfel de Dumnezeu $i s-a preocupat fie mai mult. rdzbundtor qi agresiv cu semenii' Istoria sa este una a violenlelor. $i-a exacerbat orgoliul devenind individualist. Absolutismul religiei devenise la fel de crud ca. Dacd s-ar fi luatd in seamd doar cdteva din invdldturile lui Iisus.pdcat" al Evei gi al lui Adam.unnak. Treptat. Totugi accentuarea prdpastiei economice. exploatatI $i linutd in ignoranti. In numele acestui zeu. demn mai degrabl de vremurile mitologice $i tribale decdt al rurei religii constituite ulterior. in mintea multor oameni stdruie o intrebare simpld: - meditat. Sistemul occidental' cel mai ldudat..unnok. iertarea.sunt chintesenle de adevdruri care. egoist. protectoare gi iertltoare a$a cum l-a infbligat Iisus 9i a.i cel politic. ignordnd semnificalia simbolicd a legendei. a ajuns in colaps gi nimeni nu vrea si discute cauzele .adevdrul" coni'eclionat de cei ce au delinut puterea politicd gi economicd. Dumnezeu a fost transformat in inchizitor. l-a culpabilizat pentru aga zisul . s-a excomunicat.

tmqk ki An. ddndu-ni-se liberul cunoa$terea de arbitru. Ni se cere doar sd facem uz de inlelepciunea care ne conecteazd la sursa noastra divine gdndind qi sdvdrgind binele. jefuind. Nimic nu poate exista izolat. nu am optat intotdeauna prin lunga noastrd odisee cosmici pentru bine ci am sdvArgit multe erori. cd deci. DacA nu ne place lumea in care trdim. fiecare gAnd potrivnic semenilor nogtri. lumea este a$a cum o gAndim. distrugAnd.$ An. Acum mai mult decdt oricAnd suntem chemali. cauzd prim5 a intregului Univers. sd ne controldm intreaga noastrd gAndire gi comportament fdcAnd pasul spre o radicald schimbare.unndk. prin mii de surse venite din univers. Aceasta a fost marea gregeald a filozofiei 9i a gtiinlei materialiste. in acest moment s-a aj uns la capdtul funiei. este clipa confruntdrii dintre om gi Dumnezeu. cd prin g6ndire noi ne credm propria noastrd realitate. neiertrind. Este clipa confruntdrii a doi factori esenfiali: omul gi universul. Din nefericire. bine sau rau. am fEcut mult rlu ucigand.unnak. Existd acum o intreagd literaturd pe aceastA teme. cd tot ceea ce facem sau ni se face. Dar dacd pdnd acum Universul a avut rdbdare cu noi. Nu a inleles cd totul este interconectat. influenleaze intregul univers. .ki 123 Argus: Contrar a ceea ce ne spune qtiinla oficiald.122 An. mai clar spus. separat de intreg. evident. ultimi ore nu se mai limiteazd la simple afirmalii ci aduce argumente de ordin qtiinlific 9i pragmatic demonstrAnd existenla unei surse spirituale inteligente. Mintea noastrd insdqi este o pAfticice din marea minte a universului. fiecare gest distructiv au provocat $i continui.utnqk ki versus An.ki vers. Legea de fiinfare gi de funclionare a universului este aceea de infiptuire a binelui. Fiecare intenfie de a face rdul. trebuie sd inlelegem cd ea nu este decdt rezultatul propriilor noastre erori. Universul nu mai are ribdare. Ne putem salva acum sau niciodatd. sd genereze mari dezechilibre $i la nivelul intregului univers pentru cd toate sunt legate intre ele qi interdependente.

". A: $i in ce crezi cd vor consta schimbdrile? Argus: Vor fi nenumdrate.-". sub $i toate formele sale _ va deveni incompatiUif inalrd trecvengd qi va fi anihitar. Gralie acestui fenomen. A: Sd sperdm cA aceasta nou5 energie ne va invAlui pagnic qi cd schimbarea va veni ldrd pierderi gi ci toli vom apuca sI tr[im in aceaste noud lume. insd in plan energetic. Tot ceea gindi re negativd. irt. ne spun ca ne aflAm Ia sfrirsirui unui ciclu.Toate sursele care se refere la acest montent al universului.ki 125 A: intr-adevdr sunt voci care afirmd.. s-a spus ci secolul al XXIlea va fi al religiilor.p.. pimAntul. ..". vor r5... a viefii ". foloseqte pentru cvenfd christicd"..sau distructive ia adresa naturii ".tei spirituatizaie..... toate celulele "^. ADN-ul uman ar fi avut 36 de spirale gi intr-un timp mai indelungat s-ar ajunge din nou acolo. Universul.egoism. modificanJ "i.r'."i.unnah_ki verstt An unak ki An unnak ki versus An unnak. Ca urmart . Autori care par a fi bine informali ne spun cd prin gAndurile noastre noi putem influenla in sens benefic chiar qi cAmpul de energie din centrul Galaxiei noastre. De noi depinde dacd va mai fi. J.mane foarte pufini pi numai dintre aceia care vor fi capabili si inleleagd mesajul acestor vremuri..ii. va stabili un raport de rezonantd. "ou lenomen care va determinao mullime de transfJrmdri in u"".afectdnd cerul.124 des. iri"a... EI spune o-cosmic de acela in care a acum va fi o noui venire h in care invdfdtura sa va fi . Argus: Din nefericire.r. Este suficient doar sd vrem.i. Beneficiile vor fi imense.... numit de cdtre unii "orrni"".. incd zece spirale pe lAngd cele doud existente." . An. nu molecular. razbunare .i. s-o numim metaforic adamicd. Se crede ci intr-o epocd. boli incurabile..i . Scdldat in noul cdmp energetic de inaltd frecvenld. nostru gi frecvenla noii energii care va scdlda plaaeta se Argus: Aga este...l.d. Toati zgura gdndurilor noashe acumulatd in mii de ani plutegte acum deasupra capetelor noastre . pdnd c6nd mai mulli se vor Eezi? Argus: Este momentul schimbdrii frrd de care nu se poate intra in viitor. Din centrul Galaxiei noastre Tema flux de energie de inalti frecvenli "l O. cei ce vor supravielui vor suferi . Cu alte cuvinte. A: Dar cum crczi cd putem reduce pierderile sau mdcar intArzia pufin.!i*. din ce in ce mai cI ne aflAm la o rdscruce.a. in consecinld qi vechile .'A rnceput de.. ADN-ul uman va mai adduga. agresivirate. putem evita un sfArgit catastrofic numai prin schimbarea modului de gAndire. ori nu va fi deloc.in evolulia sa $i la incepur O" . Din cei mul1i. Voi ..i timp al transformdrii. mari instabilitdli sociale $i dificultali economice. *'r""" vor e cu o operd insemnatE in ifitualird{ii.irn? . ori nu va fi deloc. sunt modificdri care demonstreazd cre$terea "l.la marea sincron zare galacticd.. preg[tirea pentru noua lume va insemna qi un timp al puriticdrii prin multe incercdri catastrofe naturale. dar majore vor fi cele nevdzute cu ochiul liber. Nu! Secolul al XXI-lea va 1-r al spiritualitdlii.. o epoca a congrii."ritaiii activiralii solare gi scdderea magnitudinii cdmpului peo_ magnetic. Vezi tu.upra:i^:19i. Avem deci aceasta $anse de a influenJa viitoarele evenimente cosmice in favoarea noastrd. intreaga lume vie. cum o numesc cercelalorii din domeniul spiriiualitalii.. f*. cei vletut doar care igi ela comportamentui pe pe un registru de frecventi mai inalt..oaa. Ngua energie va insemna o noud epocd in existenla lumii gi a Cosnrosului..

dominantd astdzi.invinge ca sd nu fii invins" . . prind la intelegerea sacruiui.i . op*anau_r" adevdrului despre noi. int-o lume sdraci este imorald.li1t transformdri biologice care le va oferi o inldligare fizicd corespunzdtoare varstei de 33_35 de ani (aproximativ vdrsta lui Iisus). Va avealoc. Este total de neinleles cum.. propdvdduit prima oard de lisus. ConcurenJa este inumand gi imorald.tea la fen9m91 biologic inevitabil.. In dimensiunea a 4-a gi a 5_a la care G. Iui va elimina legea karmei din destinul uman qi ca urmare vor lua sfhr$it bolile gi suferinfele care erau explicate prin acest mecanism. doborArea partenerului de competi{ie.. de origine vegetald. Voa. conhard ideii de divinitate. dincolo de valul care ne ilesparte acum cand ne afldm in cea cle a 3-a dimensiune._ vent de atei impotriva ideii de existenla a divinitaii.""i. Evolulia este dirUatd de resorturi cosmice gi nu de intAmplare. altfel spus. A: $i probabil ce vom avea parte qi de un nou model social. A: Adicd vor dispdrea proprietdjile private.. aanau_i_se u.. adicd atdt cAt este necesar pentru o existenld decente. n9u creier pi o noud biologie.. Cel mai putin inpies fenomen din ordinea cosmicd 9i argument i. punerea sa in inferioritate sub orice formd. De aceea se crede cd hrdnirea camivori Ia om cdt qi la alte specii va fi -ar6t ".il.. A: $i toli vom beneficia de aceste schimbdri? Argus: Se crede cd toate fiinlele de pe Tena vor face un pas in dimensiunea urmdtoare. ce se poate trdi foarte bine gi cu prot"irr"i. cum naiv considera Darwin gi if . ". proprietatea privatd se va plstra. Atenlie! Nu este citat Marxl A: Asta cred cd se aplicd mai mult in fostele {dri socialiste.".. il constituie cruzimea constatatd in naturd prin nranii"u unei. in numele politicii liberaliste se poate susline de cdtre oameni ce par a fi consumat in viala lor cdteva lecturi. Cooperarea venitE din spiritul de intrajutorare. de huzur. . Adams Smith spunea inci din secolul al XVIII-lea cA orice avere este un furt. o indumnezeire a omului care .unnqk. specii cu alta. va fi cea care va domni in viitoarea societate umanA. este contrard moralei divine. pe care o vom incheia "a la ooflnla noastrd pentru a continua sd experimentdm in alti timpi. in alte forme gi in alte sfere de ^ **.Viitorul model social nu va fi nici comunibt gi nici capitalist oricAt de mult este cidelnilatd economia capitalistd de piafd. Obiectivul' esenlial al "un:ult:rii evoluliei il va constirui exrir)derea capacitarii O" tere a creierului.""t i. Dacd toate resursele unei comunitali au o limitd.. bazatd pe concurenle.ki versus An.ki 127 tsxrsra sulrclenre dovezi oferite de cei cu hrand exclusiv vegetariand. cA este normal gi moral ca unii indivizi sd aibe tot $i altii nimic.unnak.mdndncdJ pe altul ca sd nu fii tu mdncat.. Nu are nici o gans[ in viitor.*1i" lr"a emulii lui actuali din interese foarte p. creierul uman va obtine capacitutea Je u penetra in invizibil.. dar numai in limitele bunului sim!.ra transcende conditia sa animal5. Modificarea comportamentului in acord cu legile sacru_ . marile averi? Argus: Atdt cat se poate prevedea acum. Braden sustine cd se va trece. Argus: Eu sper ca noul model social sd fie unul bazat pe principii divine.inour_ a originii noastre divine gi a rostului pentru care suntem aici.ki An.126 An unnak ki versus An undk. pdntr-o moarte iminentd ca pdnd ucum..". Vom inleiege vrala este doar o experienp. ua iirpur". Are o conotalie strict darwinistd : . intr-o lume spiritualizatd.. nu este clar cd ceea ce se adund intr-o parte se ia dinlr-alta? Orice avere in exces.

De altfel presa liberd inseamni libertate de exprimare. nu trebuie sd i se se pund botnild pentru a opri raul? A: Eu cunosc oameni de presd a ciror probitate morald este mai presus de orice indoial[. A: Eu nu subscriu ideii. $i crede-md cd nu exagerez cu nimic cdnd spun asta. de ccnzur6. obrdznicia gi anatomia posteriorului. liri culturS. responsabili. este o unealtd de nddejde a democrafiei. profesionigti care sd inforrtrc-ze si nu si dezinformeze.unnak. Probabil cd cu timpul se va cerne. societatea are nevoie de pres6.rr:. ki versus An unnak. de mare calitate umand gi profesionald. Noi . . A Trebure sd fii ingiduitor. sigur de aici 9i pdnd la libertinaj este cale lungd. dar adesea se dovedegte contrariul. O presd liberd inseamnd o lume liberd. Sd spunem cA a$a este. Dar cAnd cAinele turbeazi.sponsabilitatea pe care o au. Eu cred ':i 2i de ani nu sunt suficienli pentru a ne maturiza.unnak. Poate par aga. care igi vdnd sufletul pentru cafva arginli.128 An. cinsti$ 9i care. eu cred cA presa. {Iri scrupule dar cu multd rdutate gi ldcomie. conqtienfi de rr. culmea. A: Si gtii cd ei acoperl un segment al cititorilor. noi venim dupd zeci de . Argus: Occidentul numegte presa cAinele de pazd al democraJiei. ftrd culturd. . .hi verstrs An unqk. dupd cdgtig a ucis ultimul dram de bun simt din sufletul celor implicali in mass-media.. Din pdcate in presa bulevardierd ir-rtdlnim o grdmadd de indivizi amorali.. iubesc RomAnia qi poporul romdn. corecli. Argus: Sigur. lfugus: Sigur. dar cu oameni onegti. de o mass-media putemicd. frrd nici un alt merit decdt acela de a-gi etala belciugul din nas. gtiu gi eu mulli oameni din media dotali cu bun sim!.ki 129 un model util societdfii ci doar vedetele de carton care cad la prima ploaie.ki A n. Goana dupd audienfd. Sunt oameni de caracter.

. A: Iardgi am ajuns la tinel C: Vdd. care ..jT::Y:11" cd viitorur om. n. regr runclronale.i prin in """r. cA toate instituliile existente 6. p"t.. J*i"u economiei au permis Chinei sd construiascdL .de acljune totald.teplin conetienr-de _T"1tl sa taJd de semeni.j viala. ordinea *. Chiar a inceput sd imi placi sd fac pe oracolul ! hirnicia gi coordonarea inielieentd"" a in ". noi suntem responsabili...l.i"ra Argus: Democralie? VI incercarea de a deslugi anumite previziuni sau scenarii l-am contactat pe Costin... dar care ne oferd totodatd posibilitatea de a schimba banda in care acliondm...i. Argus: concruziu f:lTi Dunarea vor trebui sd fie radical modificate p"nt* .g"'.i" 1"-. . dacd noi rezondm cu o anumitd bandi vibratorie. Asta inseamnd cd destinul este o construcfie de cdmpuri morfice care ne coordoneazd gi ne ghideazd.. . dar noi ne-am putea schimba soarta dacd am vrea! Soarta noastrd este data de o anumitd frecven{d pe care acfionim. A: Am primit in ultima vreme o multitudine de informalii despre viitoare ristumdri de situalie. rdzboaie... pe .. cataclisme. lhre nici un control din panea societdfii care trebuie si_gi apere interesele.ri reme. -occidentali.. p... "".i Argus: Poate cel mai mare defect al celor care dau tonul in democralia occidentald este naivitatea cd pot exista astdzi oameni atAt de corecli. C: Da.. A: Dar tu cum vezi acest cAmp morfogentic? C: Eu il vld ca fiind o mare de energie. " "ir".". * .i comparabile cu cele americane gi sd aibe productivitate.t. cu siguranle. _"rg"i'rrrll departe... le opulaliei este pur 9i simolu la nivelul acestor institulii." i.. corecli.. d.. noi cobordm..kiversus An. El este o persoani care are capacitdli extrasenzoriale. Altfel Lrf ." .Ul rroenate. $t in.lucreazd in presd gijustili. Dacd mai este nevoie de altc argumente pentru a vedea ce au insemnat 20 de ani Je democralie .rrir"r. erupfii. "t.J viala cu legile universului..lp'l. Ei urcd. C: Tu qtii teoria mea! Indiferent de ceea ce urmeazd sd vin5.J a-.. . atunci vom acliona conform cu programul inscris in ea.. gi aici md refer la intreaga crealie care a trdit vreodat5 pe acest pemdnt. in care intrd toate gdndurile gi trdirile noastre. 311. etc."ri'.rnnak. conduc ar fi altruigti.. dar care sunt dublate de o pregdtire tehnicd. Adicd.ii*. acesrel nalvltali sau poate nu al naivitAlii ci doar al unor area de anarhie sociali.130 An... vroiam sd te intreb dacd tu simli sau gtii de anumite evenimente care urmeazE sd se producd.] O""alrnrl n-a lo ordine in pr"p.unak. D.. sd observAm unde am ajuns noi ".i".i. De aceea apelez la el ori de cdte ori am informalii care trebuiesc cumva verificate.. etc. acelasi timp. ditate pe care universul nu o mai tolercazd..i to curningiria !f.r.]. Noi am generat situaliile respective.... A: $tiu. dar cu toate astea cred cd existd qi o predestinare.a s" uarn. a" on"qti in"at penrru cei care.ki am trecut de la dictaturd la democra{ie.i." rz"rd de o democrafie adevaratl.anarhie in Rom6nia. A: Eu nu mi-ag dori o dcmocratie de tip chinezesct ^ Prefer una dar int bundtdf ild.5t'i*.

frica. Ele sunt forme energetice de sine statetoare care sunt create qi alimentate de trdiri similare. dar energia este manifestd. care a inceput sd creascd alimentatd de trdirile 9i gdndurile noastre. este resplata noastrd. in ambele cazuri insd. de polaritatea acfiunilor. noi doar i-am dat putere. Mai clar: universul ne-a trimis pe PdmAnt rdsplata! A: Extrapoldnd. I A: Dar odatd creat acest camp morfic. insi pot fi create in baza unor informalii eronate. noi l-am fEcut manifest. Este cam acelagi lucru. Ei au venit cu misiunea de a anula anumite suprasarcini.unnakki An. Odatd ce a atins masa critici ea incepe sd devini manifestd in plan frzic. dar daci el a existat in cAmpul informalional al universului. Jont generate de noi. Ele existd gi sunt reale. noi am creat un egregor apocaliptic Ai noi il alimentdm? C: Dacd a fost creat de noi.ki versus An. corespunzetor unei frecvenfe.ismic. noi doar ne-am racordat la el gi l-am alimentat. Stalin.ki 133 contdbuie la modelarea viitorului prin crearea unor cam_ puri morfice specifice. De-a lungul timpului s-a mdrit gi a fost hrAnita de emisiile oamenilor. dacd se schimbd polii Si vor fi cataclisme. Asta inseamnd cd informalia. trebuie sd vezi procesul ca fiind un proces de germinare.unnqk ki versus An. A: Adici daci noi primim informalii apocaliptice asta inseamnd cd ele vin din egregorul unde se afl6 stocate acest gen de energii? C: Da. Aga s-ar explica aparilia unor oameni ca Hitler. A: $i nu putem curala sau dezactiva acest cAmp? C: Existri o teorie conform cdreia se curdja gi singur. Dacd informalia existd acolo. poate fi modificati A: Terra are cdntp morfic? . "i" A: Mai clar dacd va veni ceva catacl. noi am fEcut-o? A: Adici aga numitele egregoare? C: Da. A: Asta inseamnd cd ele pot fi qi fals create? C: Da 9i nu. gAndul care a stat la bazd este nereal.unnak.132 An rnnak. dar menlionez i""a oAute. adicd devine vizibili. da. Pol Pot. etc. Existd o sdmAnJd. A: Mai clar.

134
C: Da.

An.unnok.ki versus An.unnak.ki

An. unn ak ki versus An. un nak.

ki

135

zice cd dupd ce vor inceta aceste dezastre, omenirea va intra intr_o erd a picii.
se.

A:.Dar

Itfel in logica lucrurilor. Dupd de echilibru. Ca sa se poaia trebuie sa primim inapoi ceea
_^_L: pozltlv, am putea anihila sau Ou, dacd noi tofi, adicd marea majoritate am gAndi
md.car

energie negativl?

i"."a."u u"?^ta

mental gi distructivi gi asta se refl rnconjuritor. Terra este o fiintd vie, mult mai putemicd si mai bdtriind deciit noi. S_o fi sdturat a" rni"ir.'ri.iaii .*l o distrug! Existd chiar studi Masaru Emoto, care aratd Ea le preia informaliile din c ziteazd in oceanul planetar rn permanenld de emisiile avem posibilitatea de a influenla gi modifica structwa apei. inseamnd c[ noi avem _Asta ;;;il;ii;r;;;*; 9i. infl uenla srructura crimputui r*roe"".ii"] rvrar clar. nor ne putem crea realitatea fizicd.in care-traim. $i realitat ea fizicd prezentd esre rnsplata noastri. .A: Adicd md refer la criza economicd, foamete, .erd;;;i;

sau un ciimp informafional, dar asta inseamni cI acea masd de oameni trebuie sd uiu" ga"auri 9i similare gi totodati trebuie sd aibd puterei anihila emisiile celor ce vor ramaoi i" "."ig"i"a i" " venld. Sd gtii ci totul este "ontinuu?";;;; Tot ceea ce emitem rdmdne intreaga creatie suntem un totul cu vibralia noastrd. distrugerea masivd a ultimi

C: Da. O mare masl de oameni va putea modifica un egregor

iaiJ

3:lif::

lumea a treia, poluarea cu petrol gi toate celelalte. $i cine gtie ce o mai veni! C: Cdmpul morfogenetic ne poate spune, dacd avem urechi sd il auzim. A: Cum? C: Sunt multe modalitagi. Cei cu capacitdli extrasenzoriale se pot racorda pur gi simplu la acest camp gi pot scoate informalii de o mare acuratele. Mai existd qi alte moduri, putin mai tehnice.Tu ai auzit de proiectul Webbot? A: Nu. C: Webbot este un program de calculator care a fost creat in l997de Cliff High gi George Ure, cu intenlia de a prezice fluctuatiile bursiere. Se vrea a fi un fel de magind de citit viitorul, dacd imi permili exprimarea. Interesant este faptul ca ace$tia doi au descoperit ci analizAnd algoritmii pot vedea gi alte evenimente ce urmeaze a se produce pe Terra. A: Dar cum funclioneazi? C: Programul cautd anumite cuvinte cheie, prestabilite in baza unui lexicon. El folosepte un sistem de monitorizare a tuturor informaliilor existente pe web, trimitand pe net spideri @Aiaru:jeni), care caute cuvine cheie. Atunci cAnd le intdlnesc ei extrag fragmentele de text in care sunt incluse gi le trimit cdte serverele mam6. Aici, informalia este stocatd, filtratd, concentratA gi prelucratd. in acest mod softul i;i dd posibilitatea de a aduna laolalti gAndurile a miliarde de oameni. intr-un fel acest program citegte cAmpul morfogenetic, adicd emisia gAndr.rilor oamenilor. Ei suslin cd sunt capabili sd examineze congtiinla colectivd, iar acest lucru le d[ posibilitatea si facd doud tipuri de aprecieri de scurti gi de lungd duratd, adici pe termen de maxim 90 de zile 9i pe termen de zece ani. Bineinleles cd ei spun cA pe termen scurt au o mai mare acwatele.

136

An unncrk.*i vers

s

An.unnak.ki

A n.

unnak. ki versts A n. un n ak. ki

137

A: $i ei pot iDterpreta toate aceste date? Da, cdci au cuvinte cheie care fu" _C: fart" dintr_o bazd uria$A de date, aproximativ trei sute a"rnii J".r"ir". Ei o"u!1rTi, inrreaga rerea. adicd,nuloritrt.u tiiri;;; '" ' uanoe$te_te cd noi stdm intr_o mare de informalie, in asemeni unor pe$ti. Sa specii, dar cd pe noi ne Dacd am crea ni$te ro_ ze, acegtia trimigi in adAncuri, pus sd caute, adici ntralie, etc. C: Ei ai o acuratele de 50_60%. Au spus unele lucruri care s-au dovedit a fi reale gi au fEcut in timp s-au dovedit a n nerbnaate. "i," S;;-:_.rnoir1; prezis atacurile asupra tumurilo, g"r"n.. a.rurtrui nu*_ tei Columbia, cutremurul ain O"""unuiinJ^;, Katrina, cdderea bursei, dezastrul p.oar. a" a"r".il.J de petrol, etc. A: $i cum au ales cuvintele cheie? C: Au luat cuvintele dominante. cele care apar prepon_

"p.;;;;i;;; ;;;;i

derent

.

in limbajul

lexicala care sa. conlina maj ori rarea to4a. emolionalii 9i tensiunea existenta tu niuetut poputu_ !iei, luatd ca un intreg. Este interesant cle {icut o remarcd.: majoritatea au un caracter preponderent .irrformaliilor negativ, degi programul nu cauti un urp."i unurrl.. Din punctul meu dc vedere asla inseamni Ja i".rr.air*""" care noi o trimitem catre congtiinfa negativd. Se nu re miri daci efeciul in unul rdu.

conrun. Astlel au creat

il" ;];;"

;:,_.i;;; ;;;;;

,"i".;;;i; .r;'#;

pl;;;,;';

A:

plinij

C:

$te-te dacd s-ar indear fi catastrofal I

A: $i datele pe care le oblin sunt puse in slujba guvernelor, sunt publice? C: Sunt date publice. Oricine poate avea acces la ele. Ei nu lucreaZd pentru nicio organizalie. A: $i scriu articole sau au emisiuni? C: Ei scot periodic rapoarte. Daci ai vedea ultimul raport. . . A: Ce spune? C: Chidr vrei sd qtii? A: Md gdndeam chiar sA il povestim. Eu consider ci este important ca oamenii sd gtie. Dacd nu va fi nimic, cu atAt mai binel Asta'este qi motivul pentru care te-am iontactal. Vroiani sA verific anumite infbrmalii legate de evenimente viitoare. Eu.cred cd este bine ca noi sd fim informafi. Nu este necesar si fii savant sau academician pentru ca se iJi dai seama ca se intampla ceva! Este suficient sd te uili pe geam sau Ia gtiri. Planeta a luat-o razna. Avem 3-4 cutremure pe sdptdmdnd de peste 6 grade, inundalii, incendii, uragane, furtuni anormal de puternice, ghea;a se desprinde de la poli, oamenii sunt nduci, animalele 9i mamiferele au probleme de orientare, pdsdrile migratoare au inceput sd plece cu trei luni mai devreme, avioanele cad, 1i{eiul erupe gi polueazd... qi nimeni nn vede nimic! C: Pdi e mai comod sd nu caufi explicalii. Dacd a1]i un rdspuns care nu iJi convine gi la un moment dat va exista o situalie in care i1i vei da seama cd trebuia sd iei de bun ceea ce gi s-a spus, ai avea mustrdri de congtiin{d. Aga stai in ignorantd qi in caz cd va fi ceva vei putea spune, p5i de ce nu ne-a anunfat nimeni? A: Da, este gi dsta un mod de grindire. $i cei de la Webbot ce spun cd va fi? C: Ei doar interpreteazl datele. Din ceea ce au cules se pare cd pAnb la s{brgitul anului acesta avem doud

138

An.unnqk.ki versus An.unnak ki

An.unnak ki versus An unnak ki

" 139

probleme majore. Una ar ti un rezboi care ar trebui sd porneasce undeva prin noiembrie $i care va fi precursorul unui rdzboi mondial, iar alta va fi clima. Totodatd ei vid cd vor 1i probleme cu alimentele. Se pare cd, acest lucru se va datora unei modificdri climatice care va incepe cu emisfera nordicd. Ierni geroase, inundagii extreme, asta insemnAnd revdrsdri de rduri, valuri uria$e, alunecdri de teren masive, se vor abate asupra acestor zone, iar populalia va fi obligatd sd i$i ia misuri sau sd migreze. in datele lor apare informalia cd Spania, nordul Italiei, Elvelia, Bavaria gi munlii centrali ai Europei vor deveni loc de refugiu. Aceasta se va intAmpla in iama-primavara aceasta. Populalia va cduta si igi stabileasca un nou cdmin in aceste zone inalte. Cdnd vor crede cl totul s-a lini$tit, in zonele muntoase vor apdrea noi fenomene nemaiintalnite: vant foarte putemic, a cdrui comportament iese din tiparele obisnuite, geruri extreme gi de duratd. in raport se vorbegte de vrint cu un caracter unic, necunoscut europenilor. A: Eu auzisem cd in zonele montane este bine, cA sunt locuri protejate. C: Eu nu auzisem asta. De fapt eu nu simt aga. A: Dar tu ce simfi? C: Eu cred cd trebuie si stai in zone unde ili vei putea cultiva mAncarea gi unde sd ai apa. A: Dar gi la munte este ape, po{i sta ldnga un izvor. C: Dacd izvorul va mai fi acolol A:Cum adicd? C: Hai si mergem pe scenariul meu, combinat cu informaliile de la webbot. Dacd iama va fi geroasi gi lungd, adici o sd se intindd pe 6-7 luni, vantul extrem de putemic, asta inseamnd cd nu vei putea cultiva nimic, animale sdlbatice nu vor fi, deoarece vor muri de foame sau vor inghela, fructe sdlbatice nici atAt, iar casa ar fi

la furtun6' cdci altfel bine sd fre fEcutd cu rezistenla mare un adipost' fErd ea. Ai o rezervi de hrani' ai i"-r"i continuare' daci i1i oblii hrana? in t" *iti*ua, asta va insemna ci izvoarele iqi vor 'Exista posibilitatea ca apa sE ajunga la "-"ifnl""rrt"f . sute de kilometri dePdrtare' A: Pdi 9i la ges iii va modiflca cursul! poli cultiva La C, r]"fi iolosi pdnza freatica' munte nu.

o*i irr tt"ei Ct

..iii".

l" i"t

f;:;;;;'

a

aiirba de hrana' Ei spun ca mode-

C: Da gi vor continua 9i I cu atenlia ca se va incerca manipularea sa ^"a"n"u'ut.ug iuiotui tutt-tediei 9i a presei care va incerca, ln.culon u"t"nu"r" aceste stari cataclismice' zugrdvindu-le incerca slabilirea sumbre. Prin aceasta se va *""fiterea increderii populaliei in guverne- Cu gi vor extsta mant"roi"iiil toate aceslea populalia se va revolta asemenea se festalii masivi la nivelul intregii Tene' De

;;;;t

140

An. unnak

ki

vers us An. unnak.

ki

A n.

unnak. ki v ersus An. unna

k.

ki

141

ne arate cA vom trai timpuri nemaiintalnite. A: Dar ret'eritor la climd, ce spun?

C: Ei spun cd oscilalii fierbinte-frig vor domina planeta incepAnd cu sfhrgitul lunii septembrie anul acesta ti cd acestea vor duce clar catre doud anotimpuri. Se pare cd $i soarele va avea o vir'd. Ei zic ce vom avea qi in Europa firtuni de gheald, ninsori abundente, etc., care vor afecta toate ldrile, inclusiv Germania, Elvelia, Italia, Franla, Austria, Cehia. A: $i de RomAnia nu zic nimic? C: Nu. Probabil cA nu contAm. Bineinleles ca se vor gdsi isteli care sd zicd cd dacd nu suntem pomenili inseamnd cA nu va fi nimic. Cam asta spun cei de la webbot. Oricum, pe scurt, din aceastd toamni evenimentele vor incepe sA se dezlAnfuie gi succesiunea lor va fi una rapidd gi dezastruoas6._Nu ne vom reveni dintr-unul ci vom da in altul. Vom avea cizd economicd, foamete,_ €ii'irplii vulcariice, cutremure, incendii, furtuni violente, lngliil'ffudifi c6ri"la'ilivelitl scoarlei tereste, piobleme cu
C: Ei zic cd gi anul acesta vor fi ceva probleme, insi cd din vara lui 2011, se va vedea clar cd soarele va avea .fniompo-offi enr-had'rii:ltf aikeiiltanirtoidlilearata? i cd Ceea ce am pilit cu soarele anul eputul minor al unor grave modificdri ce va avea loc la nivelul emisiilor acestui astru. Se pale cd tot soarele va face ca o serie de cutremure sd se abatd asupra Terrei. Ei spun ca evenimentele care apar la nivelul scoarJei terestre in 2011, vor avea ca rezultat modificarea geografiei solului, inclusiv la nivelul fundului
oceanului. A: PEi deja au inceput! C: Da, gi vor mai veni.

'

care trec prin brafele perpendiculare. Se i afla in apropiere de Sarsted. cum ar fi gdurile negre sau stelele neutronice.unnak.ki An unnak. ceea ce poate coincide cu prezenfa unei unde gravitalionale. in schimb. adicd a pulsafiilor din continuumul spatiu-timp. Acest lucru nu a fost realizat. Aceasta imparte lumina in doud fascicole. Orice schimbare de pozilie a acestor regiuni inseamnd o varia{ie a lungimii relative a traseelor. trwfiita .disttibuitor sau separator de razd".. ale instrumentului gi sunt reflectate inapoi.5 \ A: $i cum funcfioneazi acest C: Pentru a mdsura undele gravitalionale. Razele luminii reflectate se recombind in separator qi creeazd un tipar de interferenld a luminii. marcdnd astfel regiunile intunecate in care undele luminoase fie s-au anulat fie s-au potenlat reciproc. lungi de c6te 600 metri. nici mdcar lucrurile legate de Terra.ki versus An.wtnak. Tu nu vezi cd apar informalii contradictorii. Ce este i C: Este un fel de detector de unde gravitationale. A: Eu nu pot crede ii lagi de izbeligte pe cei ce valabil mAine. 1 aparat? .rea undelor gravitationale. se declan$eazd o razd laser printr-o oglindd pe jumdtate argintatd.. cd ce gtiam azi nu mai este Ii ii fi o c vele C: p nu md caute nimeni. sd intreb. . in Germania.rui sursd era acesta? kHZ.ki 143 Nu am stat sd analizez. GEO 600 se pare a fi fEcut cea mai mare descoperire din istoria fizicii. declangate de obiecte astronomice super dense. A: Dar poate cd oamenii nu gtiu.unnak.ki versus An.. sa ved poate mA convinge cineva sA nu fac. C: Apropo de informatii gi de Terra: spune-mi. Echipa de savanli care lucreazi in cadrul proiectului a sesizat ca un zgomot a c5. A: $i c6nd a inceput acest experiment? C: Acest proiect a inceput in 1995 gi avea ca scop capta. Va Eu mi-am gandit rezercd ai sd ili vor cere ajutorul. El este capabil sd detecteze unde gravitalionale cu frecvenle cuprinse \ I intre 50 HZ 9i 1. tu ai auzit de GEO 600? A: Nu.142 An.

ki versus An.. aga incdt nimeni nu a visat cdndva cd granulele din spaliu-timp ar putea fi weodati percepute.fru3!ruTfiT i."ril.. nivelul de informalie tapetat la exterior trebuie sd se potriveascd numSrului de bili con{inu1i de volumul Universului.apruf A: Ce este aoesta.. el va elimina toate teoriile gravitaliei cuantrce care nu conlin acest principiu.unnak. Mdrimea Plank este imaginabild ca experiment..d1lgs evalorarea lor rreptata :. "on. Luni la rAnd s_au stua_ r.punctut in care spaliul $i mat comporte sub forma armonioasd descrisd d" Eir*t"i" gi incep sd se dizolve in.t5 . susskind. de cuanrum spatio_temporal :ill^r.... dar de o sutd de miliarde de miliarde de ori mai mici decAt un proton. fiecare conlinAnd un bit de informa{ie. gair n re n*a rn*"-l" nesre'u care pr. Acest raport este cunoscut sub numele de scara metri.i grii dispare.."ll lnsernnd sa constatam cd de fapt noi suntem intr-o studii in aceasti directie. ki versus An. toati informa_ peltnr..t crspantla. Hogan a inleles acest aspect gi a afirmat cd: dacd continuumul spatiu-timp este o hologramd granulatd. Hogan a dedus cd pentru a avea un numdr egal de bili pe dinduntrul qi la suprafafa Universului..unnak. a o forma dispare nclptul cA informatia nu Bekenstein. f'otodat el va confirnra teoria st{ngurilor gi pe cea a 10-35 Plank qi se echivaleazd cu valoarea de !gj"c*tl"a a proceselor fizice carcau loc pe . Ideca nu este noud.. suslinea a fel ca gi d.::1:1._) .#'..j:itca nol tralm si cd L.uru. A: $i asta aratd cd? C: Asta ne face si concluzionim cd: informalia 3D a unei stele precursoare poate fi complet incifratl in orizontul 2D al gdurii negre rezultate. cert este cd dacd principiul holografic va ti confirrnat. bidirnensionald aflata la distanfa.. Principiul holografic susline cd. aceasta reprezintd suprafa{a teoreticd pe care o acoperd o gaurd neagrd gi marcheazd punctul din care nu mai existd intoarcere pentru materia sau lumina atrasd inspre nebuloasd. Jontinutul . Nu te mai plictisesc cu amanunte. urcqe Ti"r. Aici apdrea insd o altd probleml.na cosmice.sranule. cdci volumul Universului sfedc este mult mai mare decdt suprafala sa exterioard. ea Evreiascd din Israel si doar cdteva cbiar ca..unnak. fizician.Ifli. lumea din interior trebuie sd fie frcutd din granule mai mari decAt cele din scara Plank. Fizicd a particulelor din eama cd cei de la detector au entald a continuumului soatiu_ timp-.."scopice lntr_o holograj.ki 145 cd experienfel neidentificate perturbd reactorul.."ul.. RdmAndnd pe principiul holografic.ki An.. " i1i aui'r. atunci Universul poate fi imaginat ca o sferd a cirei suprafald exterioara este realizatd din porliuni la dimensiunea mdrimii Plank.144 An. insa toale explicatiile erau dat..i'.unnqk. A: $i ce inseamni asta? C: Hogan spune GEO 600 estc supus unor .. dr'nrr-un ziar se fragmente'aza rn puncte atunci cand este miiritd. Craig Hogan. materialul spaliu-timp devine granulat gi format din unitdli minuscule asemendtoare pixelilor..ff ."..t?r"Ji. Asra rua duce cu sandul tu a-"'"puri_ dox al gdurir negre>. ci informafional al unei gduri negre este proporiional cu raza sa de actiune.

C: Vezi.. dar le perccpi aga nalrsm.ki yersus An.:: structura vibrafionald.. C: $tii care este paradoxul? Cd daci se va intAmpla gi eu cred cd aga^va fi. dar nu gtiu incolro si o .unnak. .T. lqrntgdg goqg q9lo1_dt4!AEgJ-Tjp.jte!_ i l I I I I stai qi . este problema lui..pentru care eu nu spun la nimeni nimic gr.. A: Dar cam cdnd? C: Din ce simt eu.liflro A: Nu.146 An unnak.it u arf. Dacd unul este mai delds[tor sau mai neincrezAlor.. . deoarece i.T1 Aici cred cd ai dreptate. J. $i nu va fi de bine. 9. Asta gtiu sigur.OU vrea sd imi iau mdsuri.."*."fffr. Iogic. A: Pofi spune ceva cititorilor mei? A: Dar tu crezi motivul ::1L.. i1i spun cd eu cred cu . De ce sa pierd . iri exp a? alii il.ki 147 matrixurilor.. 9..i. -lqlpldg a coniilor. Noitrebuie sd ne modificam. atunci de ce sA nu ii lagi in pace.ki An. fi. Ili vor Zice ci tu eqti de vind cd trebuia sd petrece -'..-."liat. Toli avem ganse egale gi toJi avem aceleagi informafii. nu crede. p.. . dacd familia ta nu wea se se asigure. cei care au fost impotrivd iji vor repro$a tot Jie. . lau. .. se intdmpld. ugr'.P3i aluncidoi-trei te giindegte! Evenrual poate te hoare$ri in weo aniJtu nu .::. dar preponderent la anul. r ar.d_-" A: Dar ce re faci_cdnd unul credl L: lF vol raspunde cu o inhebare: 9i... Noi tofi suntem egali in fafa Creatorului.lismice. extrapoldnd. este dezinteresatd. Eu cred cd timpurite.?i?ffi l. Fiecare este rispunzdtor de acliunile sale qi fiecare va fi pus in situalia de a alege. tu ca un om inlelept te tii de hotdrdrea lor? A: Nu.' .l dacd tu grii cd copilul teu vrea sd facd bungee_ium d veche ei uzatd ir.unnak ki versus An."ir"ii I cd va veni cu adevdrat ceva? C: Da. Eu simt asta. Universul a inceput sd ne arate adeve_ rata lui fa!e. anumite fenomene vor incepe in iamd.. chiar spre primavard."il.. ai informatii cd va veni ceva si nu iti iei mdsuri. daga !q -q!!!.irpriZ este raspunzator de soarra lui qi irpil. E.-Pe d-e alti pa!e. tac.. sd C: Pai gi de ce nu i1i iei mhsuri? avem responsabiliteti. C: Atunci.i. vei insipi! de ei.unnak. cred cd ne indrepldm cdtre o schimbare torald.evrt asrf'el de disculii.u. rrf"i"* "rfi....li." .: . in curdnd pe Terra. i. "a'. fie intr_un loc O. Vezi.i' "'. simti. Noi trebuie si vedem sd ne uitdm la ce va veni.

Este suficient sd te uili pe geam sau si culegi inlbrnra(ii. fizica cuantici nu mai percepe universul ca pe u. incendii gi inundalii peste tot. Persoanele cu care am stat de vorbd sunt oameni de bazi ai acestei lumi gi au pus suflet in realizarea accstor' matcriale. Dorinfa noastrd unanini esto aceea dc a trezi lumea. Asta inseamnd cd impasul in care ne alldm la ora actuald a fost generat de modul nostru defcctos de g6ndire. Clima a lualo razna. uragane. de a trage un semnal de alarrnd. ci percepe universul ca pe un flux continuu de energie in care toate elementele sunt interconectate.n ansamblu de elemente disparate din care au rezultat toate sciziunile sociale. In incheiere weau sf. Dacd vrem un viitor nou. Eu cred ca singura cale de iegire este ref'accrea intregului mod de compoftament gi gdndire pe o bazd spirituald. ci este in directd interacliune cu semenii sdi gi cu universul. Cheia acestui rafionament este simpli: orice acliune individuald se rdsfrAnge asupra intregului. Nu este ncvoic sI fii cercetdtor sau savzmt ca sd vezi cd tolul se schimbh. deci starca de echilibru a omului este influenlati de acliunile sale. inghe! in Brazllia. Astdzi.Eu cred cd istoria universului gi a omului a fost scrisd de o sursd inteligentd. vd spun ci nu am scris aceastd carte cu intenfia de a inspdimdnta sau a crea panici. Avem c[lduli tropicale in I{ominia. soarelc are anomalii . ghefarii se topesc alarmant de repede. Acest lucru ne face sa inlelegem cd omul nu este un accident al naturii. Viitorul model social trebuie sd fie unul bazal in mod obligatoriu pe legile iubirii qi echitdlii dil. va trebui sa ne ridicim congtiinJa de grup qi sd incepem sd ne condiliondm ac{iunile pe baza inlelepciunii.ine. nu este o fiinld izolat[.

Daci ei cred cu tlrie in asta. Ciind veli auzi de lucruri urate. foametea. rele. granilele.unnah ki 151 comportamentale gi exemplele pot continua. ctc nu vcr mai exista..trnnqk.unnak. in care incearcd cu mrirgdvie sd ne atrag6.ki versus An. crirna. sa vA luafl familia qi sa va pdstrali calmul gi echilibrul. sd lupte ei.150 An. deznddejdea. care ne va aduce noi modele de gdndire 9i comportament.ki An. Nu trebui sd cddem pradd unui viitor rdzboi global. Nu peste mult timp. Prin puterea gAndului noi voin ar. rdutatea. De aceea vd rog sd nu cddeli victime ale acestor pdcdleli. cu rudele 9i copiii lor! Ei gtiu cd numai ficdndu-ne sA emantun energii negative ne pot stdpAni gi controla in continuare. in baza unor idealuri gi valori eronate. Acest lucru se va datora in primul rand faptului cd creierul nostru va fi supus unui alt regim de frecvenld. Sarcina noastrd este sd ne trezim gi sd congtientizdm schimbarea. ce suntem capabili si renunldm la dogme gi tipare invechite qi cd suntem dispusi si rre acceptdm noua con$tiinld universald. Divide et impera! Aceasta este deviza lor. noi trebuie sb optdm doar pentru calea blAndI sau anevoioasd. avarili4 etc. Lumea care ni se oferi este o lume rninunatd in care ura.unnak.ea acces in Pacea sd ne cdliuzeascd acliunile' . vom cunoagte adevarul despre trecutul qi originile noastre.ki versus An. ultra-nalionalismul. Noi tofi am purces la un anumit moment drn acelaqi loc Ai tot acolo ne vom intoarce cu tolii. Nu trebuie sd uitam ce noi toli suntem frali qi ci religiile. dar este o iluzie. Omenirii i se pregdteqte ceva unic in istoria cosmosului gi noi suntem pugi in situalia de a ne alege calea pe care vrem sd o parcurgem. noi. Schimbarea va veni oricum. ei vor ca fratele si se ridice impotriva fratelui. ne-au fost induse tocmai pentru a ne crea sentimentul de separa{ie. Sd afirmdm cd vrem sd facem parte din aceasE noud lume. Noi credem cd prin ridicarea con$tiinlei de grup putem aplana dacd nu chiar anihila anumite fenomene ce urmeazA sA se producA pe Terra.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful