DOMENIUL : MECANIC CALIFICAREA PROFESIONAL : LCTUS CONSTRUCII METALICE SI UTILAJ TEHNOLOGIC

Candidat : ............

Indrumtor : Profesor Feraru Dumitru

2009
1

TEMA: Maini pentru mrunire. Mori

Cuprins:

Argument 5
1. 1.1. 1.1.1. 1.1.2. 1.1.3. 1.1.4. 1.1.5. 1.1.6.

Consideraii generale .. 6 Factorii care influeneaz operatia de mrunire ... 6 Duritatea 7 Umiditatea . 8 Ingrediente pentru macinare .. 8 Gradul de marunire 9 Trepte de marunire .9 Procedee de marunire ...10 Masini de mrunire Mori 10 Mori cu clopot 10 Mori cu pietre orizontale 11 Mori cu bile 12 Mori vibratoare .. 15 Mori cu jet ..16 Mori coloidale 17 Mori cu inel si valuri .18 Concluzii .20 Bibliografie .21

2. 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 2.6. 2.7.

3. 4.

ARGUMENT

Operatia ,, Masini pentru mrunire Mori este o lucrare de specialitate cu o importanta deosebit pentru industria chimic. In cazul acestei lucrri sunt prezente morile cu clopot, cu pietre orizontale, cu bile, vibratoare, cu jet, coloidale, cu inel si valturi. Morile cu clopot sunt masini usoare si ocup spatiu redus in comparatie cu alte mori de aceeasi productie, dar cu o uzur mare a suprafetelor de mcinare ( crestele benzilor tietoare ). Morile cu pietre orizontale sunt folosite din cele mai vechi timpuri pentru mcinarea cerealelor. Ele servesc pentru mcinarea fin, umed sau uscat a materialelor moi sau semidure : pigmenti, cret, calcar, ghips, barit, preparate cosmetice sau farmaceutice. Rspandirea foarte larg in industrie a morilor cu bile este urmarea avantajelor lor rspandite: - turatia redus a elementelor mobile; - functionare sigur; - grad de mruntire; - turatie redus a elementelor mobile; - produs fin; - miscare liber a corpurilor mcintoare; Morile vibratoare se difereniaz de morile cu bile prin principiul de funcionare deoarece in fiecare punct al morii se dezvolt forte centrifuge a cror componen vertical poate intrece greutatea unei bile. In morile cu jet mrunirea este efectul unei turbulene violente care provoac lovituri puternice intre granulele introduse in spaiul de mcinare si eroziunea lor prin frecare.

Morile coloidale au un avantaj deoarece cu coloizi protectori ca: clei, gelatina, albuminoide, anuleaz actiunea substanelor care incetinesc mrunirea foarte fin. Morile cu inele si valuri prezint cateva avantaje importante: - mers linistit si fundaii reduse; - uzur mica a suprafeelor de mcinare; - consum relativ mic de energie in comparaie cu alte mori; 1. CONSIDERAII GENERALE Prin flotaie, mcinarea carbunilor pentru arderea in arztoarele de praf, mcinarea cerealelor sunt numai cateva din aplicaiile importante ale mrunirii materialelor solide. Mrunirea solidelor este o operaie scump prin consumul mare de energie si prin uzura importanta a utilajului. Sute de miliarde de kilowai ore ( kwh) sunt consumai anual pentru acionarea masinilor de sfrmare si mcinare. Cercetrile au artat c numai intre 0,1 si 2, 0% din aceasta enorm energie se foloseste pentru invingerea forelor superficiale de coeziune; restul se pierde in mod inutil sau chiar dunator sub form de caldura. Randamentul energetic infim al masinilor de mrunire indica posibilitaile de perfecionare si rolul tehnicianului si cercettorului in domeniul marunirii materialelor. Cunoasterea fenomenelor si factorilor care intervin in operaia de mrunire si alegerea in consecin a metodei si instalaiei, sau chiar o cat de mica imbuntire de lucru care ar indica randamentul numai cu zecimi de procent, pot aduce economii insemnate de energie. 1.1. FACTORII

CARE

INFLUENEAZA

OPERAIA

DE

MARUNIRE
Un bulgre lovit sau comprimat este spart in buci de mrimi neegale. Repetarea aciunii de mrunire produce buci din ce in ce mai mici. S-au putut face urmatoarele constatari: - bucile mari rezultate din primele loviri sau comprimari provin din mici fisuri preexistente in materialul initial; - de natura materialului; - forta de mruntire nu are efect instantaneu si este necesar ca forta sa fie mentinuta un mic interval de timp; - forta se aplica numai in cateva puncte de pe suprafata neregulat a materialului de mruntit; Pentru proiectarea sau alegerea unei instalatii de mruntire este nevoie s se analizeze urmatorii factori: - Factori referitori la materialul de mruntit: mrimea, forma si structura buctilor sau granulelor initiale, cantitatea sau debitul, umiditatea, densitatea, elasticitatea;

Factori referitori la produsul care trebuie obtinut: mrimea sau granulometria produsului, suprafata specific, volumul specific sau greutatea specifica in gramad, forma si structura particulelor; Factori referitori la masinile de mruntire: modul si durata de actionare, uzura suprafetelor de mruntire, impurificarea produsului, productivitatea, temperatura de lucru, gradul de mruntire; Factori referitori la instalatia de mruntire: numrul treptelor de mruntire; Factori referitori la intreaga operatie de mruntire: consumul specific de energie, manopera, costul operatiei, adugarea unor ingredienti favorabili operatiei, functionarea continu sau intermitenta.

1.1.1. DURITATEA

Duritatea este proprietatea care exprima tria relativ a materialelor solide; este o indicatie util pentru rezistenta materialelor la mruntire si pentru uzura suprafetelor de mcinare. Clasificarea materialelor dupa duritate se face cu ajutorul scarii conventionale mineralogice sau scara de duritate.

Grad de duritate

Mineralul caracteristic 1.Talc 2.Ghips

Materiale moi

3. Calcit 4. Fluorin

Ceruri, spunuri, precipitate uscate de la filtre prese Sare gem, saruri cristalizate, crbuni moi, grafit marmur, calcar moale, barit, cret fosfati moi, magnezit, calcar

5. Apatit 6. Feldspat Materiale dure 7. Cuart 8. Topaz 9. Corindon 6

fosfati duri, calcar dur, cromit, bauxit ilmenit, ortoclas, hornblend. Granit, gresie Safir, smirghel

10. Diamant

1.1.2. Umiditatea
Umiditatea materialelor influenteaza operatia de maruntire micsorand productivitatea morilor (fig.1) si deci marind consumul de energie si costul operatiei. In general, la o umiditate de peste 5% apa a materialului, productivitatea morilor scade repede. Se recomanda ca de fiecare data sa se cerceteze experimental si sa se aprecieze din punct de vedere economic convenienta introducerii unui uscator inaintea instalatiei de maruntire sau intre doua trepte de maruntire.

Fig.1 Variatia productivitatii morii in functie de umiditatea materialului.

1.1.3. Ingrediente pentru mcinare

Acestea sunt substante care, amestecate in materialul maruntit, imbunatatesc operatia de macinare, de exemplu prin marirea finetii produsului la aceeasi productivitate a morii, sau marirea productivitatii la aceeasi finite de macinare, prin evitarea imbicsirii suprafetelor de macinare cu pulbere macinata etc. Astfel de ingrediente sunt: - silicati, fosfati, acizi alchil-aril- sulfonici, saruri de trietanolamina impreuna cu saruri de calciu ale acizilor lingo-sulfonici, in adaosuri sub 1% pentru macinarile din industria cimentului; - sruri de amoniu pentru mcinarea grafitului; - acid oleic pentru mcinarea blendei;

- negrul de fum de canale d rezultate bune la mcinarea clincherului de ciment; de exemplu, prin adugare de 0,32 sau 1,28 negru de fum, suprafata specific a produsului pentru aceeasi durat de mcinare se mreste cu 30, respectiv cu 50%, in comparative cu suprafat specific a produsului mruntit fr adaos de ingredient sau, dac se macin pna la aceeasi finite, durata de mcinare se reduce cu 28, respectiv cu 34%. Cimenturile obtinute prin mcinare cu adaos de negru de fum au rezistente superioare celor macinate fara adaos. Un adaos de 0,08% negru de fum are efect remarcabil de curtire asupra bilelor de mcinare.

1.1.4. Gradul de mruntire

Procesul este caracterizat printr-un anumit grad de mruntire. Raportul dintre un diametru mediu si o bucat de material, inainte si dupa mruntire, reprezentarea gradului de mruntire se face numai dac buctile au : - dimensiune initial de 10-1500 mm si gradul de mruntire de 3-4 mm, acest procedeu se numeste concasare; - dimensiune initial de 0,15 -10 mm si gradul de mruntire de 10-50 mm, acest procedeu se numeste mcinare. Pentru a micsora consistenta de material mruntit nu se face dintr-o data ci folosind mai multe utilaje

1.1.5. Trepte de mruntire:

Morile nu lucreaza cu orice grad de mruntire,cand gradul de mruntire este mare,operatia se executa in dou sau mai multe trepte de mruntire. In tabela I sunt indicate, cu totul aproximativ,treptele obisnuite de mruntire,dimensiunile initiale si finala pentru fiecare trept, gradul de mruntire si morile recomandate. Tabela I. Trepte de mruntire.

Trepte de mruntire Concasare brut fin Granulare brut fin

Mrimea initial(mm) Materiale dure 1500 300 500 100 125 25 30 - 6 8

Gradul de mruntire 500 100 125 - 25 25 5 51

Mori recomandate 3 4 5 6

Macinare

brut fin

5 -1 1,2 0,15 500 100 12 1,5 4 - 0,5

0,5 0,1 0,08 - 0,01 10 20 50

10 15 cd deh dehj

Concasare Dezintegrare brut fin

1.1.6. Procedee de mruntire

Procedeul discontinuu. Sarja de material initial este introdus in moara si macinat pna ajunge la finetea dorita. Rezulta un produs cu mult mrunt.( praf). Procedeul continuu cu antrenarea pneumatica a produsului realizeaza in intregime dezideratul aratat mai sus. Un curent de aer trece continuu prin moara cu o viteza astfel reglat inct s antreneze particulele care au atins finetea dorita. Particulele sint separate de aer intr-un separator iar aerul este readus in moar . Ventilatorul care antreneaz aerul este montat la unele mori chiar in interiorul lor . Curentul de aer mai are avantajul de a rci moara (important pentru materialele sensibile la caldur ) si de a usca materialul .Pentru materialele explozibile sau oxidabile aerul antrenat este inlocuit de un gaz inert . Mruntirea poate fi umed sau uscat dupa cum in moara exista sau nu un lichid (ap , ulei) . In procedeul umed consumul de energie este mai mic ( cu 20 30 % ) , capacitatea instalatiei este mai mare , produsul are granulometrie mai uniform , formarea prafului este evitat , materialele se manipuleaz mai usor .

2. MASINI PENTRU MRUNIRE - MORI . 2.1. Mori cu clopot

Desi morile cu clopot au , ca si morile giratorii , suprafetele de mcinare formate din dou conuri , ele se deosebesc prin rotirea conului mobil in jurul unui arbore care coincide cu axa de simetrie . Finetea produsului este reglat prin ltirea sau ingustarea fantei de evacuare , cu ajutorul unui dispozitiv care chiar in timpul functionrii morii ridic sau coboar conul central . Pentru evitarea accidentelor provocate de intrarea materialelor prea dure in spatiul de macinare , sunt prevazute bolturi de sigurant care se rup cnd intervin eforturi prea mari . Produsul morilor cu clopot este un gris cu multa pulbere mrunt , aceste mori fiind indicate ca mori intermediare , inaintea morilor fine . Ele macin produse moi sau semidure : 9

calcar ; ghips ; dolomit ; argil ; sare ; carbune ; oase ; materiale lipicioase .

Morile cu clopot sunt masini usoare si ocup spatiu redus in comparatie cu alte mori de aceiasi productie , dar au o uzur mare a suprafetelor de mcinare ( crestele benzilor tietoare ) . Fig.2 . moara cu clopot . 1- roata de transmisie cu curea; 2- arbore; 3- conul rotativ; 4- conul fix; 5- brate de sustinere; 6-dispozitiv pentru reglarea distantei dintre conuri; 7-cuva pentru prinderea produsului

2.2. Mori cu pietre orizontale

Folosite din cele mai vechi timpuri pentru mcinarea cerealelor , morile cu pietre orizontale s-au mentinut ca principiu , dar au evoluat in forme perfectionate . Caracteristicile unor mori cu clopot : 10

Puterea KV 5 6 8 11

Productia la Greutatea Mrimea fanta minim maxim t/h initial mm 3,5 2 70 4,5 3 80 6 5 100 9 7,5 120

Mrimea Diametrul produsului conului mm mobil mm 0- 6 600 0- 8 800 0 - 10 1000 0 -15 1200

Turatia rot / min 200 200 200 200

Materialul de macinat este adus intre suprafetele a doua pietre de moar suprapuse ; una din pietre este fix , iar cealalt alergatoare , rotindu-se in jurul unui arbore vertical . Fig.3. moara cu pietre orizontale . 1- piatra superioara, fixa; 2- piatra inferioara, alergatoare; 3- arbore; 4- postament; 5- invelis; 6- suruburi de fixare; 7- roata pentru reglarea distantei dintre pietre; 8 si 9- angrenaj conic; 10- dispozitiv de alimentare; 11- evacuarea produsului;

Pietrele sunt din materiale naturale mai cu seam gresie cu structura speciala sau sunt turnate din ciment cu carborund . O bun functionare a morii presupune : a) transportul continuu al materialului de la centru la periferia pietrelor , fara goluri sau aglomerari de material ; b) mcinarea progresiv pina la finetea dorit ; c) ventilarea (racirea) suficienta a suprafetelor de mcinare . Toate aceste trei rezultate se obtin prin frecarea pietrelor , adic prin taierea unor santuri pe fetele de mcinare ale pietrelor .

11

Morile cu pietre orizontale servesc pentru mcinarea fin , umed sau uscat , a materialelor moi sau semidure : pigmenti , cret , ghips , barit , preparate cosmetice sau farmaceutice .

2.3. Mori cu bile

Sunt morile care mcina prin lovirea si frecarea materialului de catre corpuri de mcinare libere , intr-un tambur orizontal . Corpurile de mcinare sunt bile ( sfere ) sau uneori sfere gaurite , cilindri , bastoane , cuburi , inele cu sectiune ptrat , corpuri ovoide , elipsoide , sau lenticulare din otel dur. Rspindirea foarte larg in industrie a morilor cu bile este urmarea avantajelor lor deosebite : a) turatia redus a elementelor mobile ; b) functionare sigur ; c) grad de mruntire ; d) turatie redus a elementelor mobile ; e) produs fin ; f) miscare liber a corpurilor mcintoare ; g) randament bun , rezultat din marele numar de actiuni elementare de mcinare; h) adaptare la conditii grele de mcinare . La turatie mic incrcatura de bile si material alunec ca un tot pe suprafata interioar a tamburului , in conditiile date mcinarea materialului nu se face decat in mic masur . La turatie mai mare , miscarea incrcturii ia formele din fig .4 (c , d ) ; bilele insotesc tamburul pn la o anumit inltime si apoi cad lovind materialul . Fig.4.- pozitia incrcaturii in morile cu bile la diferite turatii ale tamburului .

O bila ajuns in punctul a pe suprafata interioar a tamburului in miscare este actionat de doua forte : 1) . greutatea bilei G , cu directia pe verticala punctului a ; 2) . forta centrifuga C in directia radiala . Proiectnd fortele pe raza si punnd conditia ca bila sa nu rmn aderenta la perete , rezult : C<G sin si pentru c C = m D G D G ( 2 n ) D , rezult 2 g 2 g 60 2 n < 42,3 sin . D 12

C G m D g l n

- forta centrifug ; - greutatea bilei ; - masa bilei ; - viteza unghiular a tamburului ; - diametrul tamburului in m ; - acceleratia pamnteasca , in m / s 2 ; - unghiul dintre orizontala si raza in punctul de desprindere ; - turatia tamburului , in rot / min. S-a constatat ca mcinarea cea mai bun se obtine cnd bilele se desprind la punctul a pentru care = 35 sau sin = 0 , 574 , in aceast situatie turatia este : n = 42,3
32 0.574 = D D

Bilele mici dau un produs mai fin dar nu pot marunti bucatile mari din materialul initial . Kasatkin recomand urmatoarele limite intre care poate s varieze diametrul bilelor : d max = D pna la D 18 24 d min = D d d max d min E 1,28 E D

- diametrul celor mai mari bucti de mcinat , in cm ; - limita maxim a diametrului bilelor , in cm ; - limita minim a diametrului bilelor , in cm ; - modulul de elasticitate al materialului de mcinat , in kgf / cm 2 ; - greutatea specific a bilelor , in kgf / cm3 ; - rezistenta admisibil la comprimare a materialului de mcinat , in kgf / cm 2 .

Productia morilor cu bile , pe baza teoriei similitudinii si a numeroaselor determinari , a stabilit urmatoarea formul pentru productivitatea morilor cu bile la mcinarea carbunilor : G = C b D Ln , unde g C - coeficient determinat experimental , depinznd de finetea produsului ; L - lungimea tamburului , in m ; G - produsul morii , in t / h . Puterea motorului electric care antreneaz moara se poate aprecia cu formulele lui Sokolov : N 0,104 D b n + 0,513 / Gmd n 1 2 0,104 D L b +0,1 DLn 1 2 N - puterea motorului electric , in KW d - diametrul lagrelor morii , in m ; N 13

Gm - greutatea morii , fr bile , in t ; - coeficient de frecare in lagrul morii ; 1 randamentul motorului electric; 2 - randamentul transmisiei .

2.4. Mori vibratoare

Se diferentiaza de morile cu bile prin principiul de functionare . Oscilatiile camerei de mcinare sunt intr-un plan perpendicular pe axa morii , dupa un arc avind diametrul egal cu dublul excentricitatii axei ; in fiecare punct al morii se dezvolt forte centrifuge a cror component vertical poate intrece greutatea unei bile . Mcinarea intensa rezult din repetarea de un numar foarte mare de ori a impulsului pe care fiecare bil il primeste de la pereti sau de la bilele vecine , la fiecare oscilatie a morii . Fig.5 . moara vibratoare 1- recipient; 2- bile; 3- arbore; 4- arcuri; 5- contragreutati; 6- tub de protectie; 7- legatura elastica; 8- lagare cu bile;

In fig.6 este reprezentat principiul de functionare a unei mori vibratoare . Vibratiile sunt produse prin invrtirea unui arbore , pe care sunt fixate doua piese excentrice ; arborele se gaseste intr-un tub protector din interiorul camerei cu bile, sustinut de arcuri . Fig.6 . principiul morilor vibratoare . 1- camera de macinare, cu bile; 2- bile; 3- arcuri; 4- piesa excentrica; 5- tub cilindric;

14

Acest principiu este aplicat la moara de 250 l capacitate din fig.4 . Interiorul recipientului si exteriorul tevii care protejeaz arborele sunt acoperite cu cauciuc , att pentru a proteja moara ct si pentru a preveni impurificarea materialului mcinat prin produsele de eroziune .

2.5. Mori cu jet

In aceste mori mruntirea este efectul unei turbulente violente care provoac lovituri puternice intre granulele introduse in spatiul de macinare si eroziunea lor prin frecare . De obicei aceasta turbulent este intretiunut de forte centrifuge care servesc , in acelasi timp , pentru clasarea granulelor si pentru evacuarea particulelor cand au atins finetea final . Materialul de mruntit este injectat in camera de mruntire unde sub actiunea combinat a jeturilor de aer sau de vapori de ap care produc o miscare turbionar si a fortelor centrifuge care aduc mereu granulele in zona de actiune a jeturilor se produce , prin loviri si frecari intergranulare , pulberizarea materialului . Aerul sau vaporii de ap care au servit pentru maruntire trec in ciclon unde se separ de produsul pulverizat . Fig.7 .- micronizator . 1- camera de maruntire; 2- injectorul de alimentare; 3- injectoare de maruntire; 4- conducta de alimentare a injectoarelor cu aer sau abur; 5- ciclon; 6- iesirea produsului pulverizat; 7- iesirea aerului sau aburului;

15

Micronizatorul este format dintr-o camer circular de mruntire , prin peretele creia patrund injectoare in directie aproape tangential . Micronizatorul este folosit pentru mruntirea foarte fin a materialelor ca : insecticide, sulf , calomel , bachelita , criolita , barita , talc , pigmenti , antracit , pamint ,decolorant , antibiotice .

2.6. Mori coloidale .

Pulberile foarte fine , prin suprafata lor specifica foarte mare , scot in evidenta proprietati superficiale interesante : - putere de absorbtie ; - culoare ; - emulsionare ; - viscozitate ; - viteze mari de reactie ; - afinitati chimice .

Fig.8. moara coloidal 1- carcasa; 2- rotor dintat; 3- miezul central, dintat in partea concava; 4- nicovala dintata; 5- intrarea suspensiei de maruntit; Dintr-o moara cu bile a rezultat , dupa 12 ore de mcinare , o pulbere de sticl cu 51 % granule de 38 6 u si 49 % granule de 4 1,5 u ; prelungind timpul de mcinare la 48 de ore , s-au obtinut 6% granule de 24 10 u si 94 % granule de 2,5 1,2 u ; pentru

16

obtinerea ctorva procente de granule de mrimea 0,1 u , mcinarea ar trebui s dureze cteva sptmni . Elementele active ale morii actioneaz prin lovire si frecare asupra particulelor solide din suspensie ,prin intermediul fazei lichide dispersate ; actiunile de mruntire rezult din gradientii foarte mari ai vitezelor , in spatii foarte mici . Natura mediului dispersat influienteaz atat durata mruntirii ct si finetea produsului . Unele substante , de exemplu glicerina la mruntirea sulfului accelereaz procesul de mruntire , iar altele , de exemplu acizii si electrolitii il incetinesc . Exist si coloizi protectori : clei , gelatina , albumoide care anuleaza actiunea substantelor ce incetinesc maruntirea foarte fin . Clasificarea morilor elecoidale , se mpart : - mori cu mcinare uscat ; - mori cu mcinare umed. - Morile cu mcinare uscat : dau produse de ordinul micronilor ntre care sunt microatomizoarele si morile vibratoare , descries anterior . Asa cum s-a artat mai sus , vor fi considerate ca mori coloidale numai cele cu mcinare umed . Dup actiunea principal de mcinare , acestea se impart n : a) mori coloidale actionnd prin lovire , de exemplu moara Plauson i moara Oderberger ; b) mori coloidale acionnd prin frecare , de exemplu moara Premier i moara Hurrel .

2.7. Mori cu inele i valuri

Aceste mori sunt cunoscute i sub numele de mori Kent sau mori Maxecon , macin materialul prin presare ntre un inel lat , cu axa orizontal i trei valuri situate n interiorul inelului . Valul de sus este antrenat direct de o transmisie cu curea , pe acest val se sprijin liber inelul de mcinare care este rotit prin frecare cu valul . Celelalte doua valuri sunt presate contra inelului de arcuri exterioare i sunt rotite de inel n jurul axului lor . Construcia formeaz un system echilibrat i destul de elastic ca s reacioneze cnd debitul de alimentare nu este uniform . Fig.9 moara cu inel i valuri 1- inel de macinare; 2- valturi; 3- arcuri; 4- palnie si dozator de alimentare; 5- carcasa;

17

Materialul de mcinat este adus ntre inel i valurile inferioare ; aici are loc o prima mruntire . Din cauza forei centrifuge, materialul ramne proiectat pe faa interioar a inelului i este mrunit apoi succesiv ntre celelalte valuri i inel . Produsul iese din moar prin fantele circulare dintre inel si pereii frontali ai carcasei . Pentru a obine pulbere fina este nevoie de un separator exterior, al crui refuz este readus n moar .Moara este folosit pentru mcinarea intermediar i fin a materialelor moi semidure , n special crbuni i fosfai . Ca urmare a elasticitii sistemului de mcinare, morile cu inel i valuri prezint cteva avantaje importante : a ) uzur mic a suprafeelor de mcinare ; b ) mers linitit i deci fundaii reduse ; c ) consum relativ mic de energie n comparaie cu alte mori .

18

CONCLUZII

In cap.I al lucrarii ,, Masini pentru maruntire. Mori , sunt prezentati factorii care influenteaza operatia de maruntire, duritatea, umiditatea, ingrediente pentru macinare, gradul de maruntire, trepte de maruntire si procedee de maruntire. Duritatea este proprietatea care exprima taria relativa a materialelor solide. Ingredientele pentru macinare sunt substante care, amestecate in materialul de maruntit imbunatatesc operatia de maruntire. Umiditatea materialelor influenteaza operatia de maruntire, micsorand productivitatea morilor si marind consumul de energie si costul operatiei. In cap.al II lea sunt descrise morile. Despre morile cu clopot spunem ca au suprafetele de macinare formate din doua conuri, care se deosebesc prin rotirea conului mobil in jurul unui arbore care coincide cu axa de simetrie. Morile cu bile sunt morile care macina prin lovirea si frecarea materialului de catre corpuri de macinare libere, intr-un tambur orizontal. In ultimul capitol sunt date detalii despre morile cu inele si valturi care macina materialul prin presare intre un inel lat, cu axa orizontala si trei valturi situate in interiorul inelului.

19

BIBLIOGRAFIE

1. Ioan Luputui - ,, Exploatarea si intretinerea utilajelor si instalatiilor din industria chimica Manual clasa a XI- a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1984.

2. Em.A.Bratu - ,, Operatii si utilaje din industria chimica Carte tehnica. Editura tehnica ,1969.

3. G.Gross

- ,, Utilajul fabricilor de materiale de constructie Editura Tehnica, Bucuresti, 1951.

4. A.G.Kasatkin - ,, Procese si aparate principale in tehnologia chimica Editura didactica, Editura tehnica, Bucuresti, 1963.

5. V.P.Romadin - ,, Prepararea prafului de carbune Editura Energetica de Stat, 1955.

20