Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
www.tasteaza.co.cc
TRUE/FALSE
1) n debitul contului 924 "Cheltuieli generale de administratie" se inregistreaza cheltuielile dublu indirecte
de conducere a intreprinderii.
ANS: T DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
2) Conform normelor contabile romnesti, Contul 901 "Decontari interne privind cheltuielile" poate
functiona astfel:
923 =
901
ANS: T DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
3) Conform normelor contabile romnesti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de productie" poate functiona
astfel:
923 = 901
ANS: T DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
4) n debitul contului 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" se inregistreaza cheltuielile cu materialele
auxiliare rezultate din procesul de productie.
ANS: F DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
5) n debitul contului 921 "Cheltuielile activitatii de baza" se inregistreaza cheltuielile cu materiile prime si
materialele.
ANS: T DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
6) Conform normelor contabile romnesti, contul 902 "Decontari interne privind productia obtinuta" poate
functiona astfel:
902 = 921
ANS: T DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
7) Conform normelor contabile romnesti, contul 903 "Decontari interne privind diferentele de pret" poate
functiona astfel:
903 = 902
ANS: T DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
8) Conform normelor contabile romnesti, contul 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" poate functiona (in
analitic) astfel:
922 = 922
ANS: T DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
9) Conform normelor contabile romnesti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de productie" poate functiona
astfel:
923 = 901
ANS: T DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
10) Conform normelor contabile romnesti, contul 924 "Cheltuieli generale de administratie" poate functiona
astfel:
921 =
924
ANS: T DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
11) Conform normelor contabile romnesti, contul 925 "Cheltuieli de desfacere" poate functiona astfel:
921 = 925
ANS: T DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
12) Conform normelor contabile romnesti, contul 933 "Costul productiei in curs de executie" poate functiona
astfel:
933 = 921
ANS: T DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
13) Conform normelor contabile romnesti, contul 921 "Cheltuielile activitatii de baza" poate functiona
astfel:
921 =
901
ANS: T DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
14) Conform normelor contabile romnesti, contul 931 "Costul productiei obtinute" poate functiona astfel:
931 = 902
ANS: T DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
15) Conform normelor contabile romnesti, contul 931 "Costul productiei obtinute" poate functiona astfel:
931 = 933
ANS: F DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
16) Evaluarea si calcularea costurilor privind productia de fabricatie interdependenta este necesara in cadrul
unitatilor cu activitate industriala in care au loc livrari reciproce de produse, lucrari si servicii intre sectii
sau ateliere pentru nevoile lor de productie ?
ANS: T DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
17) Numarul de runde de calcul efectuate in cadrul procedeului reiterarii, este, de regula, egal cu numarul
sectiilor din sistemul prestatiilor reciproce plus o runda pentru prima sectie ?
ANS: T DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
18) Procedeul algebric privind calculul costurilor productiei de fabricatie interdependenta presupune
rezolvarea unui sistem de ecuatii lineare in care necunoscutele sunt cheltuielile de productie ?
ANS: F DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
MULTIPLE CHOICE
1) Din punct de vedere al contabilitatii de gestiune, costul de productie reprezinta:
1 expresia valorica a consumului celor trei factori de productie;
2 totalitatea cheltuielilor inregistrate in contabilitatea financiara si preluate in contabilitatea
de gestiune;
3 costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de
productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate in mod rational ca
fiind legate de fabricatia acestuia;
4 expresia valorica a consumului de resurse;
5 totalitatea cheltuielilor inregistrate in contabilitatea de gestiune si preluate in contabilitatea
financiara.
ANS: 3 DIF: usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
2) n raport de specificul procesului tehnologic, pentru calculul costului unitar se utilieaza o serie de
procedee specifice.
Care dintre procedeele enuntate mai jos nu este specific calculului costului unitar?
1 procedeul diviziunii simple;
2 procedeul valorii ramase;
3 procedeul cifrelor de echivalenta;
4 procedeul indicilor de echivalenta;
5 procedeul suplimentarii;
ANS: 5 DIF: usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
3) Decontarea prestatiilor reciproce dintre sectiile auxiliare se poate realiza prin urmatorul procedeu:
1 procedeul cifrelor de echivalenta;
2 procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe;
3 procedeul calculului algebric;
4 procedeul indicilor de echivalenta;
5 procedeul celor mai mici patrate;
ANS: 3 DIF: usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
4) Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care:
1 Ramn constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate;
2 Nu se pot identifica pe produse, lucrari, servicii s.a. in momentul efectuarii lor;
3 Nu se includ in costul produselor obtinute;
4 Nu se regasesc in contabilitatea de gestiune ci numai in contabilitatea financiara;
5 Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;
ANS: 5 DIF: usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
5) Cheltuielile variabile sunt, de regula, cheltuielile care:
1 Ramn relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate;
2 Nu se pot identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;
3 si modifica nivelul total odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizate;
4 si modifica nivelul total odata cu trecerea timpului;
5 Se refera la o perioada variabila de gestiune;
ANS: 3 DIF: usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
6) Care clasificare a cheltuielilor de mai jos este utilizata de catre procedeul suplimentarii de calculatie a
costului de productie ?
1 fixe si variabile;
2 directe si indirecte;
3 financiare si de exploatare;
4 supletive si aditionale;
5 simple si complexe;
ANS: 2 DIF: usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
7) Formula contabila: 922
CT
= 922
ST
serveste decontarii prestatiilor reciproce privind productiile livrate
intre sectiile auxiliare "Centrala termica" si "Statia de transformare" in cadrul procedeului:
1 Reiterarii;
2 Calculului algebric;
3 Suplimentarii, in forma clasica (a coeficientului unic);
4 Suplimentarii, in forma cifrelor relative de structura (a ponderilor);
5 Indicilor de echivalenta;
ANS: 1 DIF: usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
8) Relatia de calcul:
j s j
j
IND
J
B K B
B
Ch
Cota
.
, in care Ch
IND
reprezinta cheltuieli indirecte iar Bj
bazele de repartizare, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune procedeul:
1 Reiterarii;
2 Calculului algebric;
3 Suplimentarii, in forma clasica (a coeficientului unic);
4 Suplimentarii, in forma cifrelor relative de structura (a ponderilor);
5 Indicilor de echivalenta, in varianta cifrelor in marimi absolute;
ANS: 3 DIF: usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
9) Relatia de calcul:
j IND
j
j
IND J
G Ch
B
B
Ch Cota
.
, in care Ch
IND
reprezinta cheltuieli indirecte iar
Bj bazele de repartizare ilustreaza in Contabilitatea de gestiune procedeul:
1 Reiterarii;
2 Calculului algebric;
3 Suplimentarii, in forma clasica (a coeficientului unic);
4 Suplimentarii, in forma cifrelor relative de structura (a ponderilor);
5 Indicilor de echivalenta, in varianta cifrelor in valori absolute;
ANS: 4 DIF: usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
10) Relatia de calcul a costului de productie al unui obiect de calculatie "J" (Produs, Lucrare, Serviciu s.a.):
( )
( )
( )
( ) i Ch J i Ch J Ch C
PROD IND J DIR i S L P PJ
+
. . . , ,
. cot . .
, in care "i" sunt articole de calculatie
(exemplu: materii prime si materiale, salarii, amortizari s.a.), ilustreaza in Contabilitatea de gestiune:
1 Procedeul restului (procedeul valorii ramase);
2 Procedeul indicilor de echivalenta in raport direct;
3 Procedeul suplimentarii;
4 Procedeul calculului algebric;
5 Procedeul cifrelor de echivalenta in valori absolute;
ANS: 3 DIF: usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
11) Relatia de calcul:
,
`
.
|
n
r
N
N
C 1 S
F A
, in care C
F
sunt costurile fixe; N
r
este nivelul real (realizat) al
activitatii; N
n
este nivelul normal (planificat) al activitatii, calculeaza in Contabilitatea de gestiune, costul:
1 Unitar;
2 Indirect;
3 Variabil;
4 Direct;
5 Subactivitatii;
ANS: 5 DIF: usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
12) Care dintre procedeele specifice contabilitatii de gestiune, enuntate mai jos, are ca specific repartizarea
cheltuielilor indirecte?
1 procedeul diviziunii simple;
2 procedeul suplimentarii;
3 procedeul cifrelor de echivalenta;
4 procedeul valorii ramase
5 procedeul reiterarii;
ANS: 2 DIF: usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
13) Cheltuielile indirecte de productie sunt, de regula, cheltuielile care:
1 Nu se includ in costul produselor obtinute;
2 Se colecteaza pe locuri si perioade de gestiune si se repartizeaza pe produse si servicii;
3 Sunt efectuate pentru a produce: apa industriala, energie termica si energie electrica;
4 Sunt efectuate de catre compartimentele de conducere si administratie a intreprinderii;
5 Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;
ANS: 2 DIF: usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
14) Procedeul reiterarii (calculelor iterative) se utilizeaza in contabilitatea de gestiune pentru:
1 determinarea si delimitarea cheltuielilor pe locuri si pe purtatori;
2 determinarea cantitativa si valorica a productiei in curs de executie;
3 repartizarea cheltuielilor indirecte.
4 repartizarea cheltuielilor generale de administratie;
5 decontarea prestatiilor reciproce;
ANS: 5 DIF: usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
15) Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta presupune parcurgerea unor etape metodologice, intr-o
anumita ordine de succesiune.
Care dintre etapele enuntate mai jos nu este specifica procedeului mentionat ?
1 Alegerea parametrilor si stabilirea parametrului de baza;
2 Calculul indicilor (rapoartelor) de echivalenta;
3 Echivalarea calculatorie a productiei fabricate;
4 Decontarea costului produselor obtinute;
5 Calculul costurilor pe unitatea conventionala;
ANS: 4 DIF: usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
16) Unul dintre procedeele enumerate mai jos este inadecvat pentru calculul costului productiei de fabricatie
interdependenta.
Care este acesta ?
1 procedeul elaborarii calculatiilor pentru fiecare produs, fara a lua in considerare prestatiile
reciproce;
2 procedeul punctelor de maxim si de minim;
3 procedeul evaluarii prestatiilor reciproce dintre sectii sau ateliere la cost prestabilit, cum ar
fi costul standard, normat sau alt cost cunoscut;
4 procedeul calculelor iterative (procedeul reiterarii);
5 procedeul algebric.
ANS: 2 DIF: usor REF: Sinteze (2005) - Vol. III; Cap. III
17) Procedeul indicilor de echivalenta se aplica atunci cnd:
1 nu toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse principale;
2 produsele se prelucreaza din materiale diverse cu un consum diferit de forta de munca;
3 acelasi material se prelucreaza in diverse produse cu un consum diferit de forta de munca;
4 toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse secundare;
5 produsele se prelucreaza din materiale diverse cu acelasi consum de forta de munca;
ANS: 3 DIF: usor REF: Sinteze (2005) - Vol. III; Cap. III
18) Indicii de echivalenta, utilizati in procedeele de echivalenta sunt de mai multe feluri. Dintre indicii
mentionati mai jos, unii sunt foarte rar utilizati in activitatea practica.
Care sunt acestia ?
1 indici de echivalenta calculati ca raport direct;
2 indici de echivalenta calculati ca raport invers.
3 indici de echivalenta simpli;
4 indici de echivalenta complecsi;
5 indici de echivalenta agregati.
ANS: 5 DIF: usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
YES/NO
1) n practica contabila din Romnia, conform Legii contabilitatii si OMFP 1826/2003 publicat in M.Of. nr.
23 din 01/12/2004, utilizarea conturilor de gestiune este obligatorie ?
ANS: N DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
2) Cheltuielile inregistrate in contabilitatea financiara si care prin intermediul contabilitatii de gestiune devin
costuri, se numesc cheltuieli incorporabile.
ANS: Y DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
3) Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care se identifica pe obiecte de calculatie in
momentul efectuarii lor.
ANS: Y DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
4) Pentru determinarea cotelor de cheltuieli indirecte procedeul suplimentarii, in forma cifrelor relative la
structura, presupune inmultirea cheltuielilor de repartizat cu ponderile fiecarei baze de repartizare (G
J
) in
totalul bazelor (
j IND
j
j
IND J
G Ch
B
B
Ch Cota
.
)
ANS: Y DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
5) Pentru determinarea cotelor de cheltuieli indirecte prin procedeul suplimentarii, in forma clasica, se face
impartirea cheltuielilor la suma bazelor si se inmulteste rezultatului (K
S
) cu fiecare baza de repartizare,
conform relatiei (
j s j
j
DIR
J
B K B
B
Ch
Cota
.
).
ANS: Y DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
6) Urmatoarea relatie
) teoretic ( P
i
UC
Q
Ch
C
1
reprezinta costul unitar calculat prin procedeul cantitativ ?
ANS: N DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
8) Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor se caracterizeaza prin confidentialitatea rezultatelor.
ANS: Y DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
9) Din punct de vedere al modului de repartizare si includere in costul obiectelor de calculatie costurile se
clasifica in costuri directe si costuri variabile
ANS: N DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
10) Din punct de vedere al momentului elaborarii, calculatiile de cost se clasifica in antecalculatii si
postcalculatii.
ANS: Y DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
11) n debitul contului 925 "Cheltuieli de desfacere" se inregistreaza marja comerciala in magazinele de
desfacere cu amanuntul.
ANS: N DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
12) Cheltuielile fixe sunt, de regula, cheltuielile care ramn relativ constante cu trecerea timpului intr-o
perioada medie de gestiune:
ANS: N DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
13) n conturile de gestiune din grupa 90 "Decontari interne" se inregistreaza decontarea cheltuielilor de
cazare si deplasare ?
ANS: N DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
14) Bugetul poate fi definit ca expresia cantitativa a obiectivelor pe care o firma si-a propus sa le atinga intr-o
perioada de timp determinata, de regula un an. Sau cu alte cuvinte, bugetele reprezinta planuri numerice.
Considerati verosimile aceste afirmatii ?
ANS: Y DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
15) Conturile de gestiune din grupa 92 se debiteaza cu cheltuielile incorporabile in costuri, in conformitate cu
destinatia lor:
ANS: Y DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
16) Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune, in
conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile:
331 =
711
ii corespunde inregistrarea:
933 =
921
ANS: Y DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
17) Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune, in
conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile:
603 =
303
ii corespunde inregistrarea:
921 =
901
ANS: N DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
18) Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune, in
conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile:
641 = 421
(pentru personalul indirect productiv)
ii corespunde inregistrarea:
921 =
901
ANS: N DIF: foarte usor REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
NUMERIC RESPONSE
1) ntr-o sectie de productie se realizeaza doua sortimente de produse A si B pentru care se efectueaza
cheltuieli cu materii prime, manopera, cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor (CIFU),
cheltuieli generale de sectie (CGS) si cheltuieli generale de administratie (CGA), conform tabelului
urmator:
EXPLICAIA
Sortimentul
A
Sortimentul B
Materii prime 150 250
Manopera 200 300
CIFU 800
Cote CIFU repartizate
CGS 1.000
Cote CGS repartizate
Cost de productie
Numar de produse 10 10
Cost de productie unitar
CGA 1.350
Cote CGA repartizate
Cost comercial
Cost comercial unitar
Bazele de repartizare sunt cheltuielile directe, respectiv cheltuielile cu materiile prime pentru CIFU
(cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor), cheltuielile cu salariile personalului direct productiv
(manopera) pentru CGS (cheltuieli generale de sectie) si costurile de productie pentru CGA (cheltuieli
generale de administratie).
Sa se calculeze costul complet sau comercial (unitar) al produselor A si B.
ANS:
157,5 (A)
247,5 (B)
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
2) O intreprindere realizeaza trei sortimente de produse in trei sectii de fabricatie.
Dispuneti de urmatoarele date privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale
acestora pe produse:
Sectia 1 Sectia 2 Sectia 3
Cheltuieli indirecte 15.000 u.m. 8.000 u.m.
5.000 u.m.
Bazele de repartizare
(total)
3.000 u.m. 400 u.m.
5.000 u.m.
- A 1.500 u.m. 250 u.m.
-
- B 500 u.m. -
2.000 u.m.
- C 1.000 u.m. 150 u.m.
3.000 u.m.
Care este cota cheltuielilor indirecte de productie repartizata asupra produsului C ?
ANS:
11.000 u.m.
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
3) ntr-un combinat chimic cheltuielile ocazionate de instalatia de electroliza a clorurii de sodiu sunt de
800.000 u.m. iar productia obtinuta este formata din: 10.000 tone lesie soda caustica, 10 tone hidrogen si
9.990 tone clor.
n timpul depozitarii produselor intervin pierderi tehnologice la cantitatile de hidrogen si clor fabricate,
fiind utilizate 8 tone hidrogen si 6.660 tone clor.
Sa se calculeze costul unitar (in u.m.) al produselor hidrogen si clor.
ANS:
50 (H)
60 (Cl)
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
4) O intreprindere industriala realizeaza rondele metalice circulare, cu diametre diferite, din acelasi material
si de aceiasi grosime, conform tabelului:
Diametrul rondelei
(mm)
Cantitate fabricata
(buc.)
Cheltuieli materiale
(u.m.)
20 6.000 5.400.000
30 4.000
40 3.000
Folosind unul dintre procedeele de echivalenta sa se calculeze costul unitar al fiecarui tip de rondela
(pierderile de prelucrare se neglijeaza).
ANS:
200 (20 mm)
450 (30 mm)
800 (40 mm)
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
5) Dispuneti de urmatoarele date pentru fabricarea a doua sortimente de produse A si B: cheltuieli cu
salariile muncitorilor direct productivi A = 1.000 u.m. si B = 2.000 u.m.; cheltuieli cu materiile prime si
materialele, 4.000 u.m. pentru A si 6.000 u.m. pentru B; cheltuielile cu intretinerea si functionarea
utilajelor 26.000 u.m.
Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie sunt consumurile directe totale care intra in
componenta costurilor produselor.
Care sunt costurile de productie ale produselor A si B ?
ANS:
15.000 (A)
24.000 (B)
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
6) O sonda petroliera produce 59,9 to petrol si 100 m
3
gaze de sonda. Cheltuielile ocazionate de obtinerea
ambelor produse sunt 1.200 u.m. Productia de gaze de sonda, considerate produs secundar, se echivaleaza
cu productia de petrol, considerat produs principal, conform relatiei: 1,0 m
3
gaze sonda = 1,0 kg petrol.
Folosind procedeul echivalarii cantitative, determinati care este marimea costului unitar al produsului
secundar.
ANS:
0,02 u.m. / m
3
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
7) ntr-o intreprindere s-au obtinut 100 t produs principal A si 30 t produs secundar B. Cheltuielile totale de
productie au fost de 22.000 u.m. Cunoscnd ca 5 t produs secundar au fost consumate in intreprindere iar
restul au fost vndute la pretul de 500 u.m. / t si cheltuielile ocazionate de valorificare au fost 5.000 u.m.,
folosind procedeul deducerii valorii produselor secundare, calculati costul unitar al produsului principal.
ANS:
120 u.m. / t
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
8) O intreprindere fabrica trei sortimente de produse in doua sectii.
Se cunosc urmatoarele informatii privind cheltuielile indirecte de productie si cheltuielile directe ca baze
de repartizare ale cheltuielile indirecte pe produse:
Sectia 1
Sectia 2
Cheltuieli indirecte 15,0 u.m.
8,0 u.m.
Baze de repartizare
(total cheltuieli directe)
3,0 u.m.
0,4 u.m.
Produsul A 1,5 u.m.
0,25 u.m.
Produsul B 0,5 u.m.
-
Produsul C 1,0 u.m.
0,15 u.m.
Cunoscnd ca la inceputul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru
fiecare din sortimentele "A" si "B", iar la sfrsitul perioadei exista productie in curs de executie in valoare
de 1,0 u.m. pentru fiecare din sortimentele "B" si "C", calculati folosind procedeul suplimentarii in
varianta coeficientilor selectivi care sunt cheltuielile (costurile) efective ale celor trei produse.
ANS:
15,25 (A)
3,00 (B)
8,15 (C)
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
9) O intreprindere prezinta situatia cheltuielilor de productie, a productiei si a destinatiei acesteia, din tabelul
urmator:
Nr.
crt.
Sectii auxiliare
producatoare
Cheltuieli de
productie
Productia
obtinuta
Sectii consumatoare
S.T. C.T. S.P.
Alte
sectii
1 Statia de transformare
(S.T.)
125 mil. 300 kwh - 75 100
125
2 Centrala termica (C.T.)
175 mil. 275 t 50 - 125
100
3 Statia de preparare a apei
(S.P.)
250 mil. 200 m3 25 100 -
75
Care sunt costurile unitare ale productiei auxiliare determinate conform unuia din procedeele de calcul al
costului productiei de fabricatie interdependenta?
ANS:
1 mil. (kwh)
2 mil. (t)
3 mil. (m3)
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
10) O intreprindere prezinta datele din tabelul alaturat.
PERIOADA
(luna)
PRODUCIA
Q (ore)
CH. INDIRECTE
Ch. (u.m.)
1) Ianuarie 2.100
51.000
2) Februarie 1.900
49.000
3) Martie 2.000
50.000
Conform procedeelor de delimitare a cheltuielilor indirecte de productie, in cheltuieli variabile si fixe, sa
se determine cheltuielile standard ale lunii mai, in conditiile unei productii preconizate de 2.150 ore.
ANS:
51.500 u.m.
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
11) O intreprindere industrializeaza trei tipuri de cascaval dupa cum urmeaza:
A = 20.000 buc., B = 30.000 buc., C = 40.000 buc., cu cheltuieli totale de 7.060.000.000 u.m. Cascavalul
este ambalat in baxuri de carton cu laturile de A = 20 cm.; B = 30 cm.; C = 40 cm. Densitatea
cascavalului este = 2 gr/cm
3
.
Care este costul de productie al fiecarui bax cu cascaval ?
Care este pretul de vnzare al kilogramului de cascaval daca se practica o marja bruta de profit de 25 % ?
ANS:
16.000 u.m. (A)
54.000 u.m. (B)
128.000 u.m. (C)
1.250 u.m./kg (P
V
)
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
12) O intreprindere realizeaza patru sortimente de produse in patru sectii de fabricatie pentru care se cunosc
datele (in unitati monetare):
A B C D
Cheltuieli directe 50 150 250 350
Cheltuieli indirecte de productie
S
1
= 40; S
2
= 20; S
3
= 80; S
4
= 60
Costul productiei in
curs de executie
La inceputul lunii 10 15 0 0
La sfrsitul lunii 25 75 100 105
Cheltuieli generale de administratie si
desfacere
80
Cantitatea fabricata 50 150 250 350
Produsele se fabrica consecutiv dupa cum urmeaza: produsele A in S
1
si S
2
, produsele B in S
2
si S
3
,
produsele C in S
3
si S
4
si produsele D in S
1
si S
4
.
Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte sunt cheltuielile directe de productie. n aceste conditii
costurile comercialeunitare ale produselor fabricate au urmatoarele valori.
ANS:
1 u.m. (A)
1 u.m. (B)
1 u.m. (C)
1 u.m. (D)
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
13) O intreprindere produce geamuri de aceiasi calitate, conform urmatorului nomenclator:
Grosimea geamului
(mm)
Dimensiunile
geamului (m)
Cantitatea
(bucati)
Cheltuieli de productie
(milioane u.m.)
2 2 1,50 6.000 12.960
3 4 0,75 4.000
4 3 1,00 3.000
Costul unitar al fiecarei folii de geam, in unitati monetare, este:
ANS:
720.000 (2 mm)
1.080.000 (3 mm)
1.440.000 (4 mm)
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
14) O intreprindere industriala realizeaza bile de rulment, de aceiasi calitate, conform nomenclatorului:
Diametrul bilei
(mm)
Cantitatea
produsa (buc.)
Cheltuieli de productie
(milioane u.m.)
2 6.000.000 5.220
3 4.000.000
4 3.000.000
Costul fiecarei bile de rulment (in unitati monetare) este:
ANS:
120 (2 mm)
405 (3 mm)
960 (4 mm)
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
15) O intreprindere industriala produce fire sintetice din acelasi material, conform nomenclatorului:
Sectiunea firului
(mm
2
)
Cantitatea
realizata (kg)
Cheltuieli materiale
(u.m.)
Cheltuieli de
prelucrare (u.m.)
0,2 6.000
1.650.000
1.200.000
0,3 3.000
0,4 4.000
Nota: Cheltuielile de prelucrare se repartizeaza invers proportional cu sectiunea (finetea) firelor.
Sa se calculeze costul fiecarui kilogram de sortiment (cu aceeasi grosime) realizat.
ANS:
2.200 (2 tex)
1.800 (3 tex)
1.600 (4 tex)
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
16) ntr-o sectie de confectii s-au obtinut trei sortimente de paltoane, din acelasi fel de material (cupon) si
anume: tip B (pentru "Barbati") = 300 buc., tip C (pentru "Copii") = 400 buc. si tip D (pentru "Dame") =
200 buc., cu cheltuieli totale de 26.000 u.m.
Care este costul efectiv unitar de productie cunoscndu-se ca lungimea materialului (metrajul) pentru
fiecare tip de palton este: pentru "Barbati" = 5,00 dm./buc., pentru "Copii" = 2,50 dm./buc. si pentru
"Dame" = 3,75 dm./buc. ?
ANS:
Cu
B
= 40
Cu
C
= 20
Cu
D
= 30
REZOLVARE
PROCEDEUL CIFRELOR DE ECHIVALEN N MRIMI ABSOLUTE
Cantitatea
fabricata (buc.)
q
j
Parametrul
(metrajul - dm. / buc.)
P
j
Cantitatea echivalenta (dm.)
Q
j
= q
j
P
j
q
B
= 300 P
B
= 5,00
Q
B
= 300 5,00 = 1.500,0 m.
q
C
= 400 P
C
= 2,50
Q
C
= 400 2,50 = 1.000,0 m.
q
D
= 200 P
D
= 3,75
Q
D
= 200 3,75 = 750,0 m.
Cantitatea echivalenta
totala
P)j (q Q
E
= 3.250,0 m.
Costul unitar echivalent
) ( . / . . 0 , 8
. 250 . 3
. . 000 . 26
p)j (q
prelucrat m m u
m
m u
Chi
Cu
E
Costul unitar
pentru palton "Barbati"
. / . . 0 , 40 . / . 00 , 5 . / . . 0 , 8 buc m u buc m m m u P Cu Cu
B E B
Costul unitar
pentru palton "Copii"
buc m u buc m m m u P Cu Cu
C E C
/ . . 0 , 20 . / . 50 , 2 . / . . 0 , 8
Costul unitar
pentru palton "Dame"
. / . . 0 , 30 / . 75 , 3 . / . . 0 , 8 buc m u buc m m m u P Cu Cu
D E D
PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALEN N RAPORT DIRECT
Cantitatea
fabricata (buc.)
q
j
Parametrul
(metrajul - dm. /
buc.)
P
j
Pb
P
K
j
J
(Pb = parametru de
baza - P
C
)
Cantitatea echivalenta
(buc.)
Q
j
= q
j
K
j
q
B
= 300 P
B
= 5,00 0 , 2
50 , 2
00 , 5
Pb
P
K
B
B
Q
B
= 300 2,0 = 600,0
q
C
= 400 P
C
= 2,50 0 , 1
50 , 2
50 , 2
Pb
P
K
C
C
Q
C
= 400 1,0 = 400,0
q
D
= 200 P
D
= 3,75 5 , 1
0 , 25
5 , 37
Pb
P
K
D
D
Q
D
= 200 1,5 = 300,0
Cantitatea echivalenta
totala
K)j (q Q
E
= 1.300,0 buc. (paltoane)
Costul unitar echivalent
palton m u
buc
m u
Chi
Cu
E
/ . . 0 , 20
. 300 . 1
. . 000 . 26
K)j (q
Costul unitar
pentru palton "Barbati"
. / . . 0 , 40 0 , 2 . / . . 20 buc m u buc m u K Cu Cu
B E B
Costul unitar
pentru palton "Copii"
. / . . 0 , 20 0 , 1 . / . . 20 buc m u buc m u K Cu Cu
C E C
Costul unitar
pentru palton "Dame"
. / . . 0 , 30 5 , 1 . / . . 20 buc m u buc m u K Cu Cu
D E D
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
17) O intreprindere fabrica trei sortimente de pine de aceiasi calitate (material):
A = 2.000 buc., B = 3.000 buc., C = 4.000 buc.
Cheltuielile de productie colectate sunt de 50.000.000 u.m. Repartizarea cheltuielilor de productie se face
in functie de greutatea produselor stiind ca acestea au urmatoarele caracteristici: A = 1 kg, B = 2 kg, C =
3 kg.
Folosind unul dintre procedeele de echivalenta sa se calculeze costul unitar al celor trei produse.
ANS:
Cu
A
= 2.500
Cu
B
= 5.000
Cu
C
= 7.500
REZOLVARE
PROCEDEUL CIFRELOR DE ECHIVALEN N MRIMI ABSOLUTE
Cantitatea
fabricata (buc.)
q
j
Parametrul
(greutatea - kg. / buc.)
P
j
Cantitatea echivalenta (kg.)
Q
j
= q
j
P
j
q
A
= 2.000 P
A
= 1,0
Q
A
= 2.000 1,0 = 2.000,0 kg.
q
B
= 3.000 P
B
= 2,0
Q
B
= 3.000 2,0 = 6.000,0 kg.
q
C
= 4.000 P
C
= 3,0
Q
C
= 4.000 3,0 = 12.000,0 kg.
Cantitatea echivalenta
totala
P)j (q Q
E
= 20.000,0 kg.
Costul unitar echivalent
. / . . 500 . 2
. 000 . 20
. . 000 . 000 . 50
P)j (q
kg m u
kg
m u
Chi
Cu
E
Cantitatea echivalenta
totala
K)j (q Q
E
= 91.000,0 buc.
Costul unitar echivalent
pentru cheltuieli materiale
) ( . / . . 0 , 400
. 000 . 91
. . 000 . 400 . 36
K)j (q
ac buc m u
buc
m u
Chi
Cu
E
qj
Chi
C
4
j s j
j
IND
J
B K B
B
Ch
Cota
.
5
j IND
j
j
IND J
G Ch
B
B
Ch Cota
.
36) PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE
37) PROCEDEUL CANTITATIV
38) PROCEDEUL SUPLIMENTRII N VARIANTA COEFICIENTULUI UNIC
39) PROCEDEUL SUPLIMENTRII N VARIANTA CIFRELOR RELATIVE LA STRUCTUR
40) PROCEDEUL ECHIVALRII CANTITATIVE A PRODUSULUI SECUNDAR CU PRODUSUL
PRINCIPAL
36) ANS: 2 DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
37) ANS: 3
38) ANS: 4
39) ANS: 5
40) ANS: 1
Sunt date urmatoarele categorii si trasaturi ale cheltuielilor din contabilitatea de gestiune. Sa se indice
pentru fiecare categorie de cheltuieli caracteristica reprezentativa.
1 Sunt variabile cu modificarea volumului fizic al productiei
2 Sunt efectuate, spre exemplu, pentru intretinerea si functionarea utilajelor
3 Sunt efectuate de regula in depozitele finale
4 Sunt cuprinse in costul cumparaturilor
5 Sunt relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei
41) Cheltuieli variabile unitare
42) Cheltuieli fixe unitare
43) Cheltuieli indirecte de productie unitare
44) Cheltuieli de desfacere unitare
45) Cheltuieli de aprovizionare unitare
41) ANS: 5 DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
42) ANS: 1
43) ANS: 2
44) ANS: 3
45) ANS: 4
Sunt date cinci conturi din contabilitatea de gestiune si semnificatia soldurilor acestora inainte de
inchidere.
Sa se atribuie fiecarui cont semnificatia soldului respectiv.
1 Costul efectiv al productiei finite obtinute
2 Diferentele de pret aferente productiei finite obtinute, repartizate
3 Diferentele de pret aferente productiei finite obtinute
4 Costul efectiv al productiei in curs de executie (sold final debitor)
5 Costul efectiv al productiei in curs de executie (sold final creditor)
46) 901 "Decontari interne privind cheltuielile"
47) 902 "Decontari interne privind productia obtinuta"
48) 903 "Decontari interne privind diferentele de pret"
49) 921 "Cheltuielile activitatii de baza"
50) 933 "Costul productiei in curs de executie"
46) ANS: 5 DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
47) ANS: 3
48) ANS: 2
49) ANS: 1
50) ANS: 4
Sunt date urmatoarele conturi de gestiune, functia contabila si dezvoltarea in analitic.
Sa se atribuie fiecarui cont functia contabila sau dezvoltarea in analitic corespunzatoare.
1 n analitic contul se dezvolta pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectorului de
desfacere
2 BIFUNCIONAL dar functioneaza ca un cont de pasiv
3 BIFUNCIONAL
4 n analitic contul se dezvolta pe obiecte de calculatie
5 n analitic contul se dezvolta pe sectii, obiecte de calculatie si, daca este cazul, pe articole
de calculatie.
51) 901 "Decontari interne privind cheltuielile"
52) 902 "Decontari interne privind productia obtinuta"
53) 903 "Decontari interne privind diferentele de pret"
54) 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare"
55) 925 "Cheltuieli de desfacere"
51) ANS: 2 DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
52) ANS: 3
53) ANS: 4
54) ANS: 5
55) ANS: 1
Sunt date urmatoarele denumiri ale conturilor de gestiune si exemple privind explicatia inregistrarilor in
debitul conturilor:
Sa se atribuie fiecarui cont explicatia corespunzatoare.
1 Salariile personalului din sectorul de transformatoare electrice
2 Cheltuielile generale de sectie
3 Cheltuielile administrativ gospodaresti ale intreprinderii
4 Cheltuielile de manipulare si transport ale produselor finite
5 Cheltuieli cu materiile prime
56) 921 Cheltuielile activitatii de baza
57) 922 Cheltuielile activitatilor auxiliare
58) 923 Cheltuieli indirecte de productie
59) 924 Cheltuieli generale de administratie
60) 925 Cheltuieli de desfacere
56) ANS: 5
57) ANS: 1
58) ANS: 2
59) ANS: 3
60) ANS: 4
Sunt date urmatoarele denumiri ale conturilor de gestiune si exemple privind explicatia inregistrarilor in
debitul conturilor:
Sa se atribuie fiecarui cont explicatia corespunzatoare.
1 Abaterile de pret ale productiei finite obtinute
2 Costul standard al productiei finite obtinute
3 Costul productiei finite
4 Costul efectiv al productiei in curs de executie
5 Costul efectiv al productiei finite obtinute
61) 901 Decontari interne privind cheltuielile
62) 902 Decontari interne privind productia obtinuta
63) 903 Decontari interne privind diferentele de pret
64) 931 Costul productiei obtinute
65) 933 Costul productiei in curs de executie
61) ANS: 3 DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
62) ANS: 5
63) ANS: 1
64) ANS: 2
65) ANS: 4
Sunt date urmatoarele procedee de calcul al costurilor de productie si unele din trasaturile lor
caracteristice:
Sa se atribuie fiecarui procedeu trasatura definitorie.
1 Este cunoscut si sub denumirea de procedeul restului sau procedeul valorii ramase
2 Calculeaza un singur coeficient de suplimentare (coeficient unic)
3 Calculeaza coeficienti de suplimentare separati pentru fiecare grupa de cheltuieli indirecte
de productie
4 Calculeaza coeficienti de suplimentare pentru fiecare grupa de cheltuiala in raport cu un
alt criteriu
5 Calculeaza ponderea bazelor de repartizare in totalul bazelor sub forma unor cote
procentuale
66) PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE
67) PROCEDEUL SUPLIMENTRII N VARIANTA COEFICIENILOR SELECTIVI
68) PROCEDEUL SUPLIMENTRII N VARIANTA COEFICIENILOR DIFERENIAI
69) PROCEDEUL SUPLIMENTRII N FORMA CIFRELOR RELATIVE LA STRUCTUR
70) PROCEDEUL SUPLIMENTRII N FORMA CLASIC
66) ANS: 1 DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
67) ANS: 3
68) ANS: 4
69) ANS: 5
70) ANS: 2
Sunt date urmatoarele procedee de calcul al costurilor de productie si relatiile lor de calcul reprezentative.
Sa se atribuie fiecarui procedeu relatia de calcul reprezentativa.
1
ii alte Q
Sold
Cu
ST
sec
922
2
min max
min max
Q Q
Ch Ch
Chvu
3
( ) ( ) [ ]
P
S U S S V i
U P
Q
p q C h p q C h
C
+
'
+
+
1 12 2 2 2
2 21 1 1 1
Cu q Ch Q Cu
Cu q Ch Q Cu
5
i X
i XY
Chvu
2
) (
71) PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE
72) PROCEDEUL (CALCULUI) ALGEBRIC
73) PROCEDEUL CELOR MAI MICI PTRATE
74) PROCEDEUL CALCULELOR ITERATIVE
75) PROCEDEUL PUNCTELOR DE MINIM I DE MAXIM
71) ANS: 3 DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
72) ANS: 4
73) ANS: 5
74) ANS: 1
75) ANS: 2
O intreprindere realizeaza cinci sortimente de produse in cinci sectii de fabricatie pentru care se cunosc
datele (in unitati monetare):
A B C D E
Cheltuieli directe 50 150 250 350 450
Cheltuieli indirecte de productie S1 = 50; S2 = 60; S3 = 80; S4 = 60; S5 = 80
Costul productiei in
curs de executie
(PICE)
La inceputul lunii 40 5 10 5 5
La sfrsitul lunii 10 30 35 10 60
Produsele se fabrica consecutiv dupa cum urmeaza: produsele A in S
1
si S
2
, produsele B in S
2
si S
3
,
produsele C in S
3
si S
4
, produsele D in S
4
si S
5
si produsele E in S
1
si S
5
. Bazele de repartizare ale
cheltuielilor indirecte de productie sunt cheltuielile directe.
n aceste conditii, costurile de productie ale produselor fabricate, trebuie puse in corespondenta, cu
valorile calculate.
INDICATII: aceasta problema presupune si efectuarea urmatoarelor calcule:
COST DE PRODUCIE = CH. DIRECTE + COTE CH. IND + PICE
I
- PICE
F
Produs
Cheltuieli
directe
Cheltuieli indirecte
PICE
I
(Initiala)
PICE
F
(Finala)
Cost de
productie
S
1
S
2
S
3
S
4
S
5
A 50 5 15 40 10
100
B 150 45 30 5 30
200
C 250 50 25 10 35
300
D 350 35 35 20 40
400
E 450 45 45 5 45
500
1250 50 60 80 60 80 80 160
1500
Nota: Cotele de cheltuieli indirecte de productie repartizate se calculeaza in conformitate cu procedeul
suplimentarii.
1 Costul de productie al produsului A
2 Costul de productie al produsului B
3 Costul de productie al produsului C
4 Costul de productie al produsului D
5 Costul de productie al produsului E
76) 200
77) 100
78) 400
79) 300
80) 500
76) ANS: 2 DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
77) ANS: 1
78) ANS: 4
79) ANS: 3
80) ANS: 5
n cele ce urmeaza sunt date, pe de o parte o serie de conturi din contabilitatea de gestiune si pe de alta
parte, modul cum se pot dezvolta acestea in analitic.
Sa se stabileasca dezvoltarea corecta in analitic a fiecarui cont
1 "901"
Decontari interne privind cheltuielile
2 "902"
Decontari interne privind productia obtinuta
3 "921"
Cheltuielile activitatii de baza
4 "923"
Cheltuieli indirecte de productie
5 "924"
Cheltuieli generale de administratie
81) Se dezvolta pe obiecte de calculatie
82) Se dezvolta pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectorului de conducere
83) Se dezvolta pe sectii si pe feluri sau articole de cheltuieli comune
84) Nu se dezvolta in analitic
85) Se dezvolta pe sectii, obiecte de calculatie si articole de calculatie
81) ANS: 2 DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
82) ANS: 5
83) ANS: 4
84) ANS: 1
85) ANS: 3
Sunt date urmatoarele sectii de productie auxiliara interdependenta:
Cheltuieli de
productie
Productia
obtinuta
Sectii consumatoare
S1 S2 S3 S4 S5
Alte sectii
S1 28.875,00 3.000,00 - 25,00 60,00 20,00 85,00
2.810,00
S2 57.150,00 4.000,00 10,00 - 55,00 10,00 75,00
3.850,00
S3 108.050,00 5.500,00 20,00 45,00 - 3,00 40,00
5.392,00
S4 86.190,00 3.500,00 5,00 50,00 15,00 - 30,00
3.400,00
S5 176.475,00 6.000,00 15,00 15,00 5,00 30,00 -
5.935,00
n tabelul urmator sunt calculate costurile unitare ale productiei de fabricatie interdependenta dar dispuse
intr-o ordine intmplatoare:
Sa se restabileasca costul unitar al productiei de fabricatie interdependenta din fiecare sectie.
INDICATII
Procedeul algebric:
Se scrie sistemul de ecuatii in care costurile unitare reprezinta necunoscutele, conform rationamentului:
cantitatea fabricata, inmultita cu costul ei unitar, este egala cu cheltuielile proprii (initiale) ale sectiei
producatoare, la care se adauga cheltuielile productiei consumate obtinute prin inmultirea cantitatilor
consumate cu costurile lor unitare din sectiile de origine.
Dupa ordonare, sistemul devine:
'
+ + +
+ + +
+ + +
+ + +
+ + + +
176.475 - Cu5 000 . 6 Cu4 30 Cu3 40 Cu2 . 75 Cu1 5 8
86.190 - Cu5 30 Cu4 500 . 3 Cu3 3 Cu2 0 1 Cu1 0 2
108.050 - Cu5 5 Cu4 15 Cu3 500 . 5 Cu2 5 5 Cu1 0 6
57.150 - Cu5 5 1 Cu4 0 5 Cu3 5 4 Cu2 000 . 4 Cu1 5 2
28.875 - Cu5 5 1 Cu4 5 Cu3 0 2 Cu2 0 1 Cu1 3.000 -
Acestui sistem i se ataseaza matricea de mai jos:
- 3.000,00 10,00 20,00 5,00 15,00 - 28.875,00
25,00 - 4.000,00 45,00 50,00 15,00 - 57.150,00
60,00 55,00 - 5.500,00 15,00 5,00 - 108.050,00
20,00 10,00 3,00 - 3.500,00 30,00 - 86.190,00
85,00 75,00 40,00 30,00 - 6.000,00 - 176.475,00
n aceasta matrice primele 5 coloane formeaza determinantul sistemului (
S
) iar prin inlocuirea in acesta
a coloanelor necunoscutelor respective cu coloana termenilor liberi (ultima) se obtin determinantii
acestora (
Cuj
).
Solutiile sistemului (costurile unitare - Cuj) se obtin raportnd determinantii
Cuj
la determinantul
sistemului
S
(formulele lui Cramer):
10 / 1 1 S Cu Cu
;
15 / 2 2 S Cu Cu
;
20 / 3 3 S Cu Cu
25 / 4 4 S Cu Cu
;
30 / 5 5 S Cu Cu
;
Pentru calculul determinantilor va fi utilizat programul de calcul tabelar Excel conform urmatorului
algoritm care, spre exemplu, in celula G3 livreaza valoarea determinantului calculata cu formula de
calcul: = mdeterm(A1:E5)
A B C D E F
G
1
a
11
a
12
a
13
a
14
a
15
2
a
21
a
22
a
23
a
24
a
25
3
a
31
a
32
a
33
a
34
a
35
= = mdeterm(A1:E5)
4
a
41
a
42
a
43
a
44
a
45
5
a
51
a
52
a
53
a
54
a
55
Nota: se observa ca pentru calculul determinantului este suficient sa se mentioneze adresa primei casute
stnga sus si adresa ultimei casute dreapta jos.
1 Cu
1
- costul unitar al productiei auxiliara realizata in S
1
2 Cu
2
- costul unitar al productiei auxiliara realizata in S
2
3 Cu
3
- costul unitar al productiei auxiliara realizata in S
3
4 Cu
4
- costul unitar al productiei auxiliara realizata in S
4
5 Cu
5
- costul unitar al productiei auxiliara realizata in S
5
86) 15
87) 20
88) 30
89) 10
90) 25
86) ANS: 2 DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
87) ANS: 3
88) ANS: 5
89) ANS: 1
90) ANS: 4
SHORT ANSWER
1) Succint, in ce consta PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALEN N RAPORT INVERS
privind calculul costului unitar de productie ?
ANS:
Nota: Se acorda cte 2,4 puncte pentru fiecare dintre cele 5 cuvinte cheie reprezentative din raspuns.
DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
2) Succint, in ce consta PROCEDEUL SUPLIMENTRII in forma cifrelor relative la structura.
ANS:
Nota: Se acorda cte 2,4 puncte pentru fiecare dintre cele 5 cuvinte cheie reprezentative din raspuns.
DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
3) Succint, in ce consta PROCEDEUL SUPLIMENTRII in forma clasica (sau a coeficientului unic).
ANS:
Nota: Se acorda cte 2,4 puncte pentru fiecare dintre cele 5 cuvinte cheie reprezentative din raspuns.
DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
4) Succint, in ce consta PROCEDEUL CANTITATIV pentru calculul costului unitar de productie?
ANS:
Nota: Se acorda cte 2,4 puncte pentru fiecare dintre cele 5 cuvinte cheie reprezentative din raspuns.
DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
5) Succint, in ce consta PROCEDEUL ECHIVALRII CANTITATIVE A PRODUSULUI
SECUNDAR CU PRODUSUL PRINCIPAL privind calculul costului unitar de productie?
ANS:
Nota: Se acorda cte 2,4 puncte pentru fiecare dintre cele 5 cuvinte cheie reprezentative din raspuns.
DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
6) Succint, in ce consta PROCEDEUL CALCULULUI ALGEBRIC privind calculul costului unitar al
productiei de fabricatie interdependenta ?
ANS:
Nota: Se acorda cte 2,4 puncte pentru fiecare dintre cele 5 cuvinte cheie reprezentative din raspuns.
DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
7) Succint, in ce consta PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE
(procedeul restului, procedeul valorii ramase) pentru calculul costului unitar de productie ?
ANS:
Nota: Se acorda cte 2,4 puncte pentru fiecare dintre cele 5 cuvinte cheie reprezentative din raspuns.
DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
8) Succint, in ce consta PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALEN N RAPORT DIRECT
privind calculul costului unitar de productie ?
ANS:
Nota: Se acorda cte 2,4 puncte pentru fiecare dintre cele 5 cuvinte cheie reprezentative din raspuns.
DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
9) Succint, in ce consta PROCEDEUL CALCULELOR ITERATIVE privind calculul costului unitar de
productie ?
ANS:
Nota: Se acorda cte 2,4 puncte pentru fiecare dintre cele 5 cuvinte cheie reprezentative din raspuns.
DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
10) Succint, in ce consta PROCEDEUL PUNCTELOR DE MINIM I DE MAXIM privind calculul
costului de productie ?
ANS:
Nota: Se acorda cte 2,4 puncte pentru fiecare dintre cele 5 cuvinte cheie reprezentative din raspuns.
DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
11) Succint, in ce consta PROCEDEUL CELOR MAI MICI PATRATE privind calculul costului unitar de
productie ?
ANS:
Nota: Se acorda cte 2,4 puncte pentru fiecare dintre cele 5 cuvinte cheie reprezentative din raspuns.
DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
12) Succint, in ce consta PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE privind calculul costului unitar de productie
?
ANS:
Nota: Se acorda cte 2,4 puncte pentru fiecare dintre cele 5 cuvinte cheie reprezentative din raspuns.
DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
13) Succint, in ce consta PROCEDEUL SUPLIMENTRII N VARIANTA COEFICIENILOR
DIFERENIAI I SELECTIVI privind calculul costului de productie ?
ANS:
Nota: Se acorda cte 2,4 puncte pentru fiecare dintre cele 5 cuvinte cheie reprezentative din raspuns.
DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
14) Succint, in ce consta PROCEDEUL CIFRELOR DE ECHIVALEN N MRIMI
ABSOLUTE privind calculul costului de productie ?
ANS:
Nota: Se acorda cte 2,4 puncte pentru fiecare dintre cele 5 cuvinte cheie reprezentative din raspuns.
DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
15) Succint, in ce consta PROCEDEUL DEFALCRII N COTE PRI N RAPORT CU
PERIOADELE DE GESTIUNE privind calculul costului de productie ?
ANS:
Nota: Se acorda cte 2,4 puncte pentru fiecare dintre cele 5 cuvinte cheie reprezentative din raspuns.
DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
16) Cum se dezvolta in analitic contul:
"903" Decontari interne privind diferentele de pret.
ANS:
n analitic contul "903" se dezvolta pe obiecte de calculatie (produse, lucrari, servicii, comenzi etc.)
DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
17) Cum se dezvolta in analitic contul:
"922" Cheltuielile activitatilor auxiliare
ANS:
n analitic contul "922" se dezvolta pe sectii, obiecte de calculatie (produse, lucrari, servicii, comenzi
etc.) si, daca este cazul, pe articole de calculatie.
DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
18) Cum se dezvolta in analitic contul:
"925" Cheltuieli de desfacere
ANS:
n analitic contul "925" se dezvolta pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectorului de desfacere.
DIF: mediu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
ESSAY
1) Contul de gestiune 901 "Decontari interne privind cheltuielile": continut economic, functie contabila si
corespondente contabile.
ANS:
Nota: Se acorda cte 2,4 puncte pentru fiecare dintre cele 10 expresii si/sau cuvinte cheie reprezentative
ale eseului conform tabelului de mai jos.
TABEL DE PUNCTAJ (SCORING RUBRIC)
21 - 24
Continutul economic este corect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile sunt complete,
16 - 20
Continutul economic este corect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile incomplete,
11 - 15
Continutul economic este corect, functie contabila este inexacta si corespondentele
contabile incomplete,
6 - 10
Continutul economic este incorect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile incomplete,
1 - 5
Continutul economic este incorect, functie contabila si corespondentele contabile
incomplete.
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
2) Contul de gestiune 902 "Decontari interne privind productia obtinuta": continut economic, functie
contabila si corespondente contabile.
ANS:
TABEL DE PUNCTAJ (SCORING RUBRIC)
21 - 24
Continutul economic este corect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile sunt complete,
16 - 20
Continutul economic este corect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile incomplete,
11 - 15
Continutul economic este corect, functie contabila este inexacta si corespondentele
contabile incomplete,
6 - 10
Continutul economic este incorect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile incomplete,
1 - 5
Continutul economic este incorect, functie contabila si corespondentele contabile
incomplete.
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
3) Contul de gestiune 903 "Decontari interne privind diferentele de pret": continut economic, functie
contabila si corespondente contabile.
ANS:
TABEL DE PUNCTAJ (SCORING RUBRIC)
21 - 24
Continutul economic este corect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile sunt complete,
16 - 20
Continutul economic este corect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile incomplete,
11 - 15
Continutul economic este corect, functie contabila este inexacta si corespondentele
contabile incomplete,
6 - 10
Continutul economic este incorect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile incomplete,
1 - 5
Continutul economic este incorect, functie contabila si corespondentele contabile
incomplete.
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
4) Contul de gestiune 921 "Cheltuielile activitatii de baza": continut economic, functie contabila si
corespondente contabile.
ANS:
TABEL DE PUNCTAJ (SCORING RUBRIC)
21 - 24
Continutul economic este corect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile sunt complete,
16 - 20
Continutul economic este corect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile incomplete,
11 - 15
Continutul economic este corect, functie contabila este inexacta si corespondentele
contabile incomplete,
6 - 10
Continutul economic este incorect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile incomplete,
1 - 5
Continutul economic este incorect, functie contabila si corespondentele contabile
incomplete.
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
5) Contul de gestiune 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare": continut economic, functie contabila si
corespondente contabile.
ANS:
TABEL DE PUNCTAJ (SCORING RUBRIC)
21 - 24
Continutul economic este corect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile sunt complete,
16 - 20
Continutul economic este corect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile incomplete,
11 - 15
Continutul economic este corect, functie contabila este inexacta si corespondentele
contabile incomplete,
6 - 10
Continutul economic este incorect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile incomplete,
1 - 5
Continutul economic este incorect, functie contabila si corespondentele contabile
incomplete.
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
6) Contul de gestiune 923 "Cheltuieli indirecte de productie": continut economic, functie contabila si
corespondente contabile.
ANS:
TABEL DE PUNCTAJ (SCORING RUBRIC)
21 - 24
Continutul economic este corect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile sunt complete,
16 - 20
Continutul economic este corect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile incomplete,
11 - 15
Continutul economic este corect, functie contabila este inexacta si corespondentele
contabile incomplete,
6 - 10
Continutul economic este incorect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile incomplete,
1 - 5
Continutul economic este incorect, functie contabila si corespondentele contabile
incomplete.
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
7) Contul de gestiune 924 "Cheltuieli generale de administratie": continut economic, functie contabila si
corespondente contabile.
ANS:
TABEL DE PUNCTAJ (SCORING RUBRIC)
21 - 24
Continutul economic este corect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile sunt complete,
16 - 20
Continutul economic este corect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile incomplete,
11 - 15
Continutul economic este corect, functie contabila este inexacta si corespondentele
contabile incomplete,
6 - 10
Continutul economic este incorect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile incomplete,
1 - 5
Continutul economic este incorect, functie contabila si corespondentele contabile
incomplete.
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
8) Contul de gestiune 925 "Cheltuieli de desfacere": continut economic, functie contabila si corespondente
contabile.
ANS:
TABEL DE PUNCTAJ (SCORING RUBRIC)
21 - 24
Continutul economic este corect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile sunt complete,
16 - 20
Continutul economic este corect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile incomplete,
11 - 15
Continutul economic este corect, functie contabila este inexacta si corespondentele
contabile incomplete,
6 - 10
Continutul economic este incorect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile incomplete,
1 - 5
Continutul economic este incorect, functie contabila si corespondentele contabile
incomplete.
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
9) Contul de gestiune 931 "Costul productiei obtinute": continut economic, functie contabila si
corespondente contabile.
ANS:
TABEL DE PUNCTAJ (SCORING RUBRIC)
21 - 24
Continutul economic este corect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile sunt complete,
16 - 20
Continutul economic este corect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile incomplete,
11 - 15
Continutul economic este corect, functie contabila este inexacta si corespondentele
contabile incomplete,
6 - 10
Continutul economic este incorect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile incomplete,
1 - 5
Continutul economic este incorect, functie contabila si corespondentele contabile
incomplete.
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
10) Contul de gestiune 933 "Costul productiei in curs de executie": continut economic, functie contabila si
corespondente contabile.
ANS:
TABEL DE PUNCTAJ (SCORING RUBRIC)
21 - 24
Continutul economic este corect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile sunt complete,
16 - 20
Continutul economic este corect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile incomplete,
11 - 15
Continutul economic este corect, functie contabila este inexacta si corespondentele
contabile incomplete,
6 - 10
Continutul economic este incorect, functie contabila este exacta si corespondentele
contabile incomplete,
1 - 5
Continutul economic este incorect, functie contabila si corespondentele contabile
incomplete.
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
11) Sa se expuna, pe etape, metodologia de aplicare si calcul a PROCEDEULUI CALCULELOR
ITERATIVE privind productia de fabricatie interdependenta.
ANS:
TABEL DE PUNCTAJ (SCORING RUBRIC)
21 - 24
Etapele sunt corecte, succesiunea este respectata, explicatiile sunt exacte, formulele
de calcul sunt exacte si metodologia este completa
16 - 20
Etapele sunt corecte, succesiunea este respectata, formulele de calcul sunt exacte dar
explicatiile sunt inexacte iar metodologia este completa
11 - 15
Etapele sunt corecte, succesiunea nu este respectata, explicatiile si formulele de
calcul sunt inexacte dar metodologia este completa
6 - 10
Etapele sunt incorecte, explicatiile si formulele de calcul sunt exacte dar metodologia
este incompleta
1 - 5
Etapele sunt incorecte, explicatiile si formulele de calcul sunt inexacte iar
metodologia este incompleta
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
12) Sa se expuna, pe etape, metodologia de aplicare si calcul a PROCEDEULUI PUNCTELOR DE
MAXIM I MINIM privind delimitarea cheltuielilor de productie in variabile si fixe in vederea
determinarii costului de productie.
ANS:
TABEL DE PUNCTAJ (SCORING RUBRIC)
21 - 24
Etapele sunt corecte, succesiunea este respectata, explicatiile sunt exacte, formulele
de calcul sunt exacte si metodologia este completa
16 - 20
Etapele sunt corecte, succesiunea este respectata, formulele de calcul sunt exacte dar
explicatiile sunt inexacte iar metodologia este completa
11 - 15
Etapele sunt corecte, succesiunea nu este respectata, explicatiile si formulele de
calcul sunt inexacte dar metodologia este completa
6 - 10
Etapele sunt incorecte, explicatiile si formulele de calcul sunt exacte dar metodologia
este incompleta
1 - 5
Etapele sunt incorecte, explicatiile si formulele de calcul sunt inexacte iar
metodologia este incompleta
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
13) Sa se expuna, pe etape, metodologia de aplicare si calcul a PROCEDEULUI INDICILOR DE
ECHIVALEN N RAPORT DIRECT privind determinarea costului de productie unitar.
ANS:
TABEL DE PUNCTAJ (SCORING RUBRIC)
21 - 24
Etapele sunt corecte, succesiunea este respectata, explicatiile sunt exacte, formulele
de calcul sunt exacte si metodologia este completa
16 - 20
Etapele sunt corecte, succesiunea este respectata, formulele de calcul sunt exacte dar
explicatiile sunt inexacte iar metodologia este completa
11 - 15
Etapele sunt corecte, succesiunea nu este respectata, explicatiile si formulele de
calcul sunt inexacte dar metodologia este completa
6 - 10
Etapele sunt incorecte, explicatiile si formulele de calcul sunt exacte dar metodologia
este incompleta
1 - 5
Etapele sunt incorecte, explicatiile si formulele de calcul sunt inexacte iar
metodologia este incompleta
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
14) Sa se expuna, pe etape, metodologia de aplicare si calcul a PROCEDEULUI INDICILOR DE
ECHIVALEN N RAPORT INVERS privind determinarea costului de productie unitar.
ANS:
TABEL DE PUNCTAJ (SCORING RUBRIC)
21 - 24
Etapele sunt corecte, succesiunea este respectata, explicatiile sunt exacte, formulele
de calcul sunt exacte si metodologia este completa
16 - 20
Etapele sunt corecte, succesiunea este respectata, formulele de calcul sunt exacte dar
explicatiile sunt inexacte iar metodologia este completa
11 - 15
Etapele sunt corecte, succesiunea nu este respectata, explicatiile si formulele de
calcul sunt inexacte dar metodologia este completa
6 - 10
Etapele sunt incorecte, explicatiile si formulele de calcul sunt exacte dar metodologia
este incompleta
1 - 5
Etapele sunt incorecte, explicatiile si formulele de calcul sunt inexacte iar
metodologia este incompleta
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
15) Sa se expuna, pe etape, metodologia de aplicare si calcul a PROCEDEULUI CELOR MAI MICI
PTRATE privind delimitarea cheltuielilor de productie in variabile si fixe in vederea determinarii
costului de productie.
ANS:
TABEL DE PUNCTAJ (SCORING RUBRIC)
21 - 24
Etapele sunt corecte, succesiunea este respectata, explicatiile sunt exacte, formulele
de calcul sunt exacte si metodologia este completa
16 - 20
Etapele sunt corecte, succesiunea este respectata, formulele de calcul sunt exacte dar
explicatiile sunt inexacte iar metodologia este completa
11 - 15
Etapele sunt corecte, succesiunea nu este respectata, explicatiile si formulele de
calcul sunt inexacte dar metodologia este completa
6 - 10
Etapele sunt incorecte, explicatiile si formulele de calcul sunt exacte dar metodologia
este incompleta
1 - 5
Etapele sunt incorecte, explicatiile si formulele de calcul sunt inexacte iar
metodologia este incompleta
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
16) Sa se expuna, pe etape, metodologia de aplicare si calcul a PROCEDEULUI CELOR MAI MICI
PTRATE din categoria PROCEDEELOR DE DELIMITARE A CHELTUIELILOR DE
PRODUCIE in CHELTUIELI VARIABILE I FIXE.
ANS:
EXPUNERE
PROCEDEE DE DELIMITARE A CHELTUIELILOR DE PRODUCIE N
CHELTUIELI VARIABILE I FIXE
PROCEDEUL CELOR MAI MICI PTRATE
Metodologia de calcul: Relatia de calcul:
1) Productia medie
n
Qi
Q
2) Cheltuiala medie
n
Chi
h C
2
) (
Xi
i XY
Chvu
8) Cheltuiala variabila a unei perioade Ch
V
= Chvu Qi
9) Cheltuiala fixa Ch
F
= Ch
I
Ch
V
10) Cheltuiala standard Ch
S
= Q
S
Chvu + Ch
F
Nota:
Cheltuielile variabile unitare sunt aceleasi de la o perioada la alta.
Cheltuielile fixe sunt aceleasi de la o perioada la alta.
TABEL DE PUNCTAJ (SCORING RUBRIC)
21 - 24
Etapele sunt corecte, succesiunea este respectata, explicatiile sunt exacte, formulele
de calcul sunt exacte si metodologia este completa
16 - 20
Etapele sunt corecte, succesiunea este respectata, formulele de calcul sunt exacte dar
explicatiile sunt inexacte iar metodologia este completa
11 - 15
Etapele sunt corecte, succesiunea nu este respectata, explicatiile si formulele de
calcul sunt inexacte dar metodologia este completa
6 - 10
Etapele sunt incorecte, explicatiile si formulele de calcul sunt exacte dar metodologia
este incompleta
1 - 5
Etapele sunt incorecte, explicatiile si formulele de calcul sunt inexacte iar
metodologia este incompleta
DIF: greu REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
17) Sa se expuna, pe etape, metodologia de aplicare si calcul a PROCEDEULUI INDICILOR DE
ECHIVALEN N RAPORT DIRECT din categoria PROCEDEELOR DE ECHIVALEN.
ANS:
EXPUNERE
PROCEDEE DE ECHIVALEN
PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALEN N RAPORT DIRECT
Metodologia de calcul Relatia de calcul
1) Alegerea parametrilor care servesc pentru calculul indicilor de
echivalenta si alegerea produsului care serveste drept baza de comparatie.
(la indicii de echivalenta calculati ca raport direct se ia drept baza de
comparatie oricare din cele "n" produse fabricate)
P
J
P
b
2) Calculul indicilor de echivalenta, simpli calculati ca raport direct
(Kj = indicele de echivalenta corespunzator unui produs "j"
Pj = marimea parametrului corespunzator produsului pentru care se
calculeaza indicele de echivalenta;
Pb = marimea parametrului corespunzator produsului ales drept baza de
b
J
J
P
P
K
comparatie.)
3) Echivalarea calculatorie a productiei fabricate prin transformarea ei in
unitati de masura conventionale
(Qc = cantitatea totala de produse exprimata in unitati conventionale;
q = cantitatea dintr-un produs exprimata in unitati de masuri fizice;
K = indicele de echivalenta corespunzator unui produs;
j = felul (numarul) produselor.)
J
K q Qc ) (
4) Calculul costurilor pe unitatea conventionala
(C
uc
= costul unei unitati conventionale de produs;
Ch = cheltuielile de productie pe articole de calculatie;
i = articolul de calculatie)
Qc
Ch
C
i
uc