P. 1
Riga Crypto şi lapona Euigel

Riga Crypto şi lapona Euigel

|Views: 1,541|Likes:
Published by Palincas Alin Felix

More info:

Published by: Palincas Alin Felix on Dec 12, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/02/2014

pdf

text

original

Riga Crypto si lapona Euigel Ion Barbu I.

Contextul aparitiei în spatiul deloc întins al operei poetice a lui Ion Barbu, coexista câteva forme de li rism» fiecare ajunsa la expresia perfecta, ag. încât în toate ciclurile sale exista capo dopere, O asemenea capodopera este balada Riga Crypto si lapona Enigel, inclusa în ciclul Uvedenrode din volumul Joc secund -1930. II. încadrare într-o categorie, curent literar modernism Riga Crypto si lapona Enigel este o poezie modernista, în primul rând pentru ca este rezultatul unei sinteze inedite între doua domenii considerate, în mod traditional, disjuncte: poezia si geometria. Pe de alta parte, aceasta poezie încalca toate co nventiile constitutive ale genurilor si ale speciilor literare: balada preia o f ormula specifica epicului în proza, aceea de povestire în cadru, dar pastreaza intac te resursele filonului liric, si nu în ultimul rând, în spiritul poeziei moderniste, p rintre ale carei caracteristici de limbaj se numara si ambiguitatea, balada poat e fi citita - la un prim nivel - ca legenda etiologica (despre nasterea ciuperci lor otravitoare), dar se deschide spre un nivel superior de interpretare, ca ale gorie a Fiintei, sesizându-se, totodata, si elemente de arta poetica. HI. Viziunea despre lume Viziunea despre lume pe care o propune balada Riga Crypto si lapona Enigel se însc rie în paradigma modernismului, punând în evidenta legatura cu hipotextul Luceafarul s i construind un model probabil al lumii care îl completeaza pe cei eminescian, avînd de-a face cu un Luceafar întors". * IV. Tipul de lirism Apartinând celei de-a doua etape a creatiei barbiene - etapa baladio orientala pro pune o noua forma de lirism - lirismul absolut, impersonal,,ritual de initiere" în lucrurile esentiale. V. Tema Tema iubirii imposibile se asociaza cu tema cunoasterii si cu cea a optiunii exi stentiale a omului superior. Dintre numeroasele motive poetice care încifreaza tex tul, precum: transhumanta, atractia pentru Soare, tentatia Sudului, visul, suflet ul- fantâna", doua au o relevanta speciala în configurarea sensului: Soarele si fântâna. VI. Structura, compozitie Titlul este construit printr-un raport de coordonare între numele celor doi protag onisti, ceea ce constituie un semnal al narativitatii textului poetic, întarit pri n subtitlul balada". Sintagma de intitulare pare a fi alcatuita dupa modelul mari lor povesti de iubire din literatura lumii (Tristan si Isolda, Romeo si Julieta) , numai ca îi situeaza, înca de la început, pe cei doi protagonisti în lumi diferite. Su bstantivul riga" (rege, împarat) sugereaza un spatiu oriental-exotic, în vreme ce al doilea substantiv, lapona", trimite la un spatiu nordic, boreal. Numele protagoni stilor este relevant pentru diversele coduri de lectura care se deschid cititoru lui: Crypto are cel putin dubla provenienta: termenul criptograma" (grup de plant e inferioare, fara flori si care se înmultesc prin spori) si din adjectivul criptic " (ascuns, încifrat). Numele Enigel are o posibila etimologie în substantivul regasi t în limbile germanice în diverse variante derivate dm latinescul angelus" (engel, en igel, angel). Criptograma, cu faina ei Incifrata în inima ascunsa'3, se întâlneste cu f iinta spirituala si suporta consecintele interzisei confruntari". O evidenta relatie de opozitie se remarca Înca din titlu si se distribuie pe trei directii: nonuman-umac. masculin-feminin, regaî-comon. Lumea vegetala întâlneste lumea umana în doua ipostaze individualizate sexual ti cu statut social diferit, chiar opus. O alta opozitie majora este cea materie-spirit, una dintre ipostazele mate riei fragile si trecatoare se confrunta cu o forma spiritualizata. Un sistem com plex de opozitii se realizeaza în simboluri importante ale textului poetic: Soareumbra fiind termenii opozitiei prin care se identifica raportarea diferita a pro tagonistilor la cunoastere. In privinta simetriei, mai putin vizibila la prima lectura a baladei, pot fi ses izate cele doua nunti: cea amâna - care deschide textul si la finalul careia se ro steste povestea menestrelului - si cea din lumea plantelor otravitoare - din epi log. Cel mai important element de recurenta, care devine si motiv strneturant al text

lim itata ( La spartul nuntii. desemnat nt semnu l Soarelui. al cunoasterii absolute si al principiului Rel atia dintre planuri se stabileste prin calatoria initiatica a lui Enigel si prin prezenta celui de-al patrulea element primordial . definit prin cunoastere dionisiaca. Discursul poetic este structurat dupa modelul naratiunii în rama. Creatia este joc secund". interioara. refacând prin arta monada ideala. simbol al cosmicului. Dar . riga Crypto. creatorul caruia i se adreseaza nuntasul fruntas" .aerul" ( Prin aer ud. Poezia îsi structureaza viziunea pe trei planari ale cunoasterii: planul inferior. al absentei eului. riga). Locul central îl ocupa nunta ratata încadrata de doua nunti împlinit e. din perspectiva nar atorului heterodiegetic. cu roluri inversate./Sterp îl faceau si naravas/Ca nu voia sa înfloreasca". ca în orice tragedie. este nunta. este cântec l arg". structurat pe principiul pamânt". c . Ref uzul înfloririi. Ratarea nuntii nu este obligatoriu conotata negativ. el va trai iu birea ca pe un hybris pedepsit. planul superior. structurata pe principiul a" fiif^ reprezentarea constiintei umane în aspiratia ei spre cosmic si universal. a iubirii neîmplinite.constiint a) si a umbrei. Antiteza reliefeaza diversitatea modurilor în care poate f i interpretata opera: Erosul ca pasiune (zisa cu foc") sau iubirea ca aventuri sp irituali. eroul se singularizeaza (precu m Catalina) prin rang (crai. As tfel.un spatiu al umbrei. El nazuieste sa depaseasca limitele conditiei sale prin iubire. va fi rostit a acum stins. care fusese cântata cu foc acum o vara". timp al povestil or de iubire curteneasca. sugerând circumscrierea într-un univers închis. tot mai l a sud/în noul an sa¬si duca renii"). balada nuntirii imposibile. Balada. regele-ciupearca" poarta pecetea urâteniei. al umbrei si racorii. Expozitiunea baladei îi prezin ta pe acesti eroi în doua secvente descriptive de tip portret. El refuza. prin vis. biologice reprezentat pri n Crypto. Povestea fabuloasa de iubire dintre cei doi eroi apartinând unor lumi antinomice a fost numita un Luceafar întors". mirele pocnii".vrajitoarea maiiatarca". figurata prin tinutul boreal. al biologicului.ului. Portretul protagonistului se întregeste prin caract erizarea facuta de cei care apartin acestei lumi: Si rai ghioci si totporasi/Iese au din vai sa-1 ocarasca. Prin discurs ul dialogic se fixeaza un cadru real: la o nunta adevarata ( La spartul nuntii. tipul omului care îsi consuma existenta la nivel instinctua l. Epitetul dublu si com paratia Menestrel trist. oglindire" înalta. solitar. al unei lumi ordonate prin puterea ratiunii si a constiintei. Primele patru st rofe au rolul unui prolog si dezvolta tema creatiei si creatorului. enigmatic . spretoi nina P spre cunoastere apolinica. al unei lumi vegetative. fara a putea accede la valorile spirituale. incetmel". însa. Vazut din perspectiva lui Enigel. mereu visate. planul median. menestrelul va cânta balada imposibilei nuntiri. lume a vaii (simbol al golului spiritual.este imaginat ca un menestrel". cum ar putea parea la pr ima vedere. prin si ntagma huma unsa" (existenta telurica. Artistul. caci esecul poate avea rezultanta supremului echilibru. niciodata împlinite. Prin "cântec". pus sub semnul lui Mercur. fara radacini a fiintei) si prin simboluri le vaii. realitatea imperfecta. fiinta coborâta dintre gh eturi si închinându-se la Soarele întelept. a-si îndeplini destinul într-un s patiu al vietii vegetative. mai aburit/Ca vinul vechi ciocnit la nunta" sugereaza no stalgia întoarcerii spre originile poeziei si tristetea iscata de roiul de cintare t-bufon rezervat de contemporani artistului. un nuntas îi cere menestrelului sa-i zica balada lui Enigel si riga Crypt o. ce sta sub semnul lui Venus. desemnat prin metafora pat de râu".semnifica refuzul împlinirii destinului într-o lume ontologic inferioar a. inferioare. pura (zisa stins"). a receptorului operei de arta . Numele protagonistului intra în relatie directa cu sintagma metafo rica inima ascunsa". spre Soare eroina poemului reprezinta omul superior în aspiratia spre apolinic. în lumea careia îi apartine prin nastere si destin. prin Eros. cântaret al unui timp medieval. spre c unoasterea totala. prizonier fara scapare într. pusa sub semnul rotii solare. la o nunta care coboara nunta în real. lumea din ca re preacumintea" Enigel îsi începe calatoria spre Soare. Pornita în aventura initiatica spre miazazi. în text. este recuperata în sfera ideilor absolute. fa camara") si limitativa ( Ospatul tiu limba mi-a fripto") este esentializata si sublimata. mântuit azur". în c amara").proiectie. Personajul masculin. lume de o coerenta si transparenta cristalina. al nuntirii cu perechea destinata lui în lumea de jos . prin nebunia sau moartea prot agonistului"(Ion Pop). apartine unei lumi in ferioare.

în scenariul narativ. doar în spatiul visului si în durata nocturna. apolin ica. râu din partea nordica a Europei. preacuminte". capabila sa reflec te prin roata alba" a spiritului adevarurile revelate prin cunoastere. . o lume cu o structura cristalina incoruptibila.denumind un afluent al Bugul ui. rationala. spre tarâmu rile Soarelui. Numele ero inei poate avea ca etimon substantivul angel" (înger) reliefând aspiratia spre celest sau poate fi combinat din radacina enig" a cuvântului enigma" si substantivul gel" ( substanta organica amorfa) cu trimitere la principiul feminin. ca pe o aventura a cunoasterii.riga spân c u pielea cheala". evidentiaza natura ei echilibrata. Tudor Vianu consi dera numele eroinei derivat din toponimicul Ingul" . Surprinsa într-o calatorie initiatica dinspre spatiile boreale spre sud. Enigel strabate diurnul transhumantei ca pe un drum al initierii. Celalalt personaj arhetipal este Enigel. popasul lui Enigel în lumea l ui Crypto reprezinta momentul-intriga. ca în Luceafarul". asoc iate numelui protagonistei. Epitetele mica. linistita. mica lapona care întruchipeaza o umanitat e superioara.aracteristica oricarei fapturi care nu oglindeste în sine macrocosmosul . întâlnirea eroilor care apartin unor lumi dif erite e posibila.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->