Riga Crypto si lapona Euigel Ion Barbu I.

Contextul aparitiei în spatiul deloc întins al operei poetice a lui Ion Barbu, coexista câteva forme de li rism» fiecare ajunsa la expresia perfecta, ag. încât în toate ciclurile sale exista capo dopere, O asemenea capodopera este balada Riga Crypto si lapona Enigel, inclusa în ciclul Uvedenrode din volumul Joc secund -1930. II. încadrare într-o categorie, curent literar modernism Riga Crypto si lapona Enigel este o poezie modernista, în primul rând pentru ca este rezultatul unei sinteze inedite între doua domenii considerate, în mod traditional, disjuncte: poezia si geometria. Pe de alta parte, aceasta poezie încalca toate co nventiile constitutive ale genurilor si ale speciilor literare: balada preia o f ormula specifica epicului în proza, aceea de povestire în cadru, dar pastreaza intac te resursele filonului liric, si nu în ultimul rând, în spiritul poeziei moderniste, p rintre ale carei caracteristici de limbaj se numara si ambiguitatea, balada poat e fi citita - la un prim nivel - ca legenda etiologica (despre nasterea ciuperci lor otravitoare), dar se deschide spre un nivel superior de interpretare, ca ale gorie a Fiintei, sesizându-se, totodata, si elemente de arta poetica. HI. Viziunea despre lume Viziunea despre lume pe care o propune balada Riga Crypto si lapona Enigel se însc rie în paradigma modernismului, punând în evidenta legatura cu hipotextul Luceafarul s i construind un model probabil al lumii care îl completeaza pe cei eminescian, avînd de-a face cu un Luceafar întors". * IV. Tipul de lirism Apartinând celei de-a doua etape a creatiei barbiene - etapa baladio orientala pro pune o noua forma de lirism - lirismul absolut, impersonal,,ritual de initiere" în lucrurile esentiale. V. Tema Tema iubirii imposibile se asociaza cu tema cunoasterii si cu cea a optiunii exi stentiale a omului superior. Dintre numeroasele motive poetice care încifreaza tex tul, precum: transhumanta, atractia pentru Soare, tentatia Sudului, visul, suflet ul- fantâna", doua au o relevanta speciala în configurarea sensului: Soarele si fântâna. VI. Structura, compozitie Titlul este construit printr-un raport de coordonare între numele celor doi protag onisti, ceea ce constituie un semnal al narativitatii textului poetic, întarit pri n subtitlul balada". Sintagma de intitulare pare a fi alcatuita dupa modelul mari lor povesti de iubire din literatura lumii (Tristan si Isolda, Romeo si Julieta) , numai ca îi situeaza, înca de la început, pe cei doi protagonisti în lumi diferite. Su bstantivul riga" (rege, împarat) sugereaza un spatiu oriental-exotic, în vreme ce al doilea substantiv, lapona", trimite la un spatiu nordic, boreal. Numele protagoni stilor este relevant pentru diversele coduri de lectura care se deschid cititoru lui: Crypto are cel putin dubla provenienta: termenul criptograma" (grup de plant e inferioare, fara flori si care se înmultesc prin spori) si din adjectivul criptic " (ascuns, încifrat). Numele Enigel are o posibila etimologie în substantivul regasi t în limbile germanice în diverse variante derivate dm latinescul angelus" (engel, en igel, angel). Criptograma, cu faina ei Incifrata în inima ascunsa'3, se întâlneste cu f iinta spirituala si suporta consecintele interzisei confruntari". O evidenta relatie de opozitie se remarca Înca din titlu si se distribuie pe trei directii: nonuman-umac. masculin-feminin, regaî-comon. Lumea vegetala întâlneste lumea umana în doua ipostaze individualizate sexual ti cu statut social diferit, chiar opus. O alta opozitie majora este cea materie-spirit, una dintre ipostazele mate riei fragile si trecatoare se confrunta cu o forma spiritualizata. Un sistem com plex de opozitii se realizeaza în simboluri importante ale textului poetic: Soareumbra fiind termenii opozitiei prin care se identifica raportarea diferita a pro tagonistilor la cunoastere. In privinta simetriei, mai putin vizibila la prima lectura a baladei, pot fi ses izate cele doua nunti: cea amâna - care deschide textul si la finalul careia se ro steste povestea menestrelului - si cea din lumea plantelor otravitoare - din epi log. Cel mai important element de recurenta, care devine si motiv strneturant al text

definit prin cunoastere dionisiaca. inferioare. sugerând circumscrierea într-un univers închis. El refuza.aerul" ( Prin aer ud. în lumea careia îi apartine prin nastere si destin. pusa sub semnul rotii solare. însa. cântaret al unui timp medieval. în c amara"). în text. fara a putea accede la valorile spirituale. creatorul caruia i se adreseaza nuntasul fruntas" . Creatia este joc secund". tot mai l a sud/în noul an sa¬si duca renii"). spre c unoasterea totala. riga Crypto. este recuperata în sfera ideilor absolute. spre Soare eroina poemului reprezinta omul superior în aspiratia spre apolinic. Balada. prin Eros. regele-ciupearca" poarta pecetea urâteniei. eroul se singularizeaza (precu m Catalina) prin rang (crai. Artistul. Expozitiunea baladei îi prezin ta pe acesti eroi în doua secvente descriptive de tip portret. un nuntas îi cere menestrelului sa-i zica balada lui Enigel si riga Crypt o. desemnat prin metafora pat de râu". al cunoasterii absolute si al principiului Rel atia dintre planuri se stabileste prin calatoria initiatica a lui Enigel si prin prezenta celui de-al patrulea element primordial . enigmatic . din perspectiva nar atorului heterodiegetic. cum ar putea parea la pr ima vedere. Numele protagonistului intra în relatie directa cu sintagma metafo rica inima ascunsa". al biologicului. tipul omului care îsi consuma existenta la nivel instinctua l. Ratarea nuntii nu este obligatoriu conotata negativ. va fi rostit a acum stins. Vazut din perspectiva lui Enigel. al unei lumi vegetative. ce sta sub semnul lui Venus. structurata pe principiul a" fiif^ reprezentarea constiintei umane în aspiratia ei spre cosmic si universal. a iubirii neîmplinite. fa camara") si limitativa ( Ospatul tiu limba mi-a fripto") este esentializata si sublimata. structurat pe principiul pamânt". mirele pocnii". simbol al cosmicului. lume a vaii (simbol al golului spiritual. caci esecul poate avea rezultanta supremului echilibru. Locul central îl ocupa nunta ratata încadrata de doua nunti împlinit e. interioara. c . Pornita în aventura initiatica spre miazazi. oglindire" înalta. Prin discurs ul dialogic se fixeaza un cadru real: la o nunta adevarata ( La spartul nuntii. este nunta. Antiteza reliefeaza diversitatea modurilor în care poate f i interpretata opera: Erosul ca pasiune (zisa cu foc") sau iubirea ca aventuri sp irituali. incetmel". cu roluri inversate. mereu visate. niciodata împlinite. pura (zisa stins"). a receptorului operei de arta . prin vis. El nazuieste sa depaseasca limitele conditiei sale prin iubire. refacând prin arta monada ideala. pus sub semnul lui Mercur. Povestea fabuloasa de iubire dintre cei doi eroi apartinând unor lumi antinomice a fost numita un Luceafar întors". spretoi nina P spre cunoastere apolinica.semnifica refuzul împlinirii destinului într-o lume ontologic inferioar a. lim itata ( La spartul nuntii. menestrelul va cânta balada imposibilei nuntiri. lume de o coerenta si transparenta cristalina. riga). Poezia îsi structureaza viziunea pe trei planari ale cunoasterii: planul inferior. planul median.ului.constiint a) si a umbrei.un spatiu al umbrei. realitatea imperfecta. Primele patru st rofe au rolul unui prolog si dezvolta tema creatiei si creatorului. prizonier fara scapare într. la o nunta care coboara nunta în real. mântuit azur". apartine unei lumi in ferioare. ca în orice tragedie. Discursul poetic este structurat dupa modelul naratiunii în rama. a-si îndeplini destinul într-un s patiu al vietii vegetative.proiectie. prin si ntagma huma unsa" (existenta telurica. lumea din ca re preacumintea" Enigel îsi începe calatoria spre Soare.este imaginat ca un menestrel". al unei lumi ordonate prin puterea ratiunii si a constiintei. figurata prin tinutul boreal. balada nuntirii imposibile. el va trai iu birea ca pe un hybris pedepsit. desemnat nt semnu l Soarelui. solitar. timp al povestil or de iubire curteneasca. fara radacini a fiintei) si prin simboluri le vaii. care fusese cântata cu foc acum o vara". prin nebunia sau moartea prot agonistului"(Ion Pop). fiinta coborâta dintre gh eturi si închinându-se la Soarele întelept. As tfel. biologice reprezentat pri n Crypto. Personajul masculin. Dar . al nuntirii cu perechea destinata lui în lumea de jos . al umbrei si racorii.vrajitoarea maiiatarca". mai aburit/Ca vinul vechi ciocnit la nunta" sugereaza no stalgia întoarcerii spre originile poeziei si tristetea iscata de roiul de cintare t-bufon rezervat de contemporani artistului. Portretul protagonistului se întregeste prin caract erizarea facuta de cei care apartin acestei lumi: Si rai ghioci si totporasi/Iese au din vai sa-1 ocarasca. Ref uzul înfloririi. al absentei eului./Sterp îl faceau si naravas/Ca nu voia sa înfloreasca". este cântec l arg". Prin "cântec". Epitetul dublu si com paratia Menestrel trist. planul superior.

asoc iate numelui protagonistei. o lume cu o structura cristalina incoruptibila. linistita. capabila sa reflec te prin roata alba" a spiritului adevarurile revelate prin cunoastere. ca în Luceafarul". evidentiaza natura ei echilibrata. în scenariul narativ. Celalalt personaj arhetipal este Enigel. Epitetele mica.denumind un afluent al Bugul ui. Enigel strabate diurnul transhumantei ca pe un drum al initierii. rationala. doar în spatiul visului si în durata nocturna. ca pe o aventura a cunoasterii.aracteristica oricarei fapturi care nu oglindeste în sine macrocosmosul . apolin ica. mica lapona care întruchipeaza o umanitat e superioara. preacuminte". popasul lui Enigel în lumea l ui Crypto reprezinta momentul-intriga. Tudor Vianu consi dera numele eroinei derivat din toponimicul Ingul" . spre tarâmu rile Soarelui. Surprinsa într-o calatorie initiatica dinspre spatiile boreale spre sud. . Numele ero inei poate avea ca etimon substantivul angel" (înger) reliefând aspiratia spre celest sau poate fi combinat din radacina enig" a cuvântului enigma" si substantivul gel" ( substanta organica amorfa) cu trimitere la principiul feminin.riga spân c u pielea cheala". întâlnirea eroilor care apartin unor lumi dif erite e posibila. râu din partea nordica a Europei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful