Riga Crypto si lapona Euigel Ion Barbu I.

Contextul aparitiei în spatiul deloc întins al operei poetice a lui Ion Barbu, coexista câteva forme de li rism» fiecare ajunsa la expresia perfecta, ag. încât în toate ciclurile sale exista capo dopere, O asemenea capodopera este balada Riga Crypto si lapona Enigel, inclusa în ciclul Uvedenrode din volumul Joc secund -1930. II. încadrare într-o categorie, curent literar modernism Riga Crypto si lapona Enigel este o poezie modernista, în primul rând pentru ca este rezultatul unei sinteze inedite între doua domenii considerate, în mod traditional, disjuncte: poezia si geometria. Pe de alta parte, aceasta poezie încalca toate co nventiile constitutive ale genurilor si ale speciilor literare: balada preia o f ormula specifica epicului în proza, aceea de povestire în cadru, dar pastreaza intac te resursele filonului liric, si nu în ultimul rând, în spiritul poeziei moderniste, p rintre ale carei caracteristici de limbaj se numara si ambiguitatea, balada poat e fi citita - la un prim nivel - ca legenda etiologica (despre nasterea ciuperci lor otravitoare), dar se deschide spre un nivel superior de interpretare, ca ale gorie a Fiintei, sesizându-se, totodata, si elemente de arta poetica. HI. Viziunea despre lume Viziunea despre lume pe care o propune balada Riga Crypto si lapona Enigel se însc rie în paradigma modernismului, punând în evidenta legatura cu hipotextul Luceafarul s i construind un model probabil al lumii care îl completeaza pe cei eminescian, avînd de-a face cu un Luceafar întors". * IV. Tipul de lirism Apartinând celei de-a doua etape a creatiei barbiene - etapa baladio orientala pro pune o noua forma de lirism - lirismul absolut, impersonal,,ritual de initiere" în lucrurile esentiale. V. Tema Tema iubirii imposibile se asociaza cu tema cunoasterii si cu cea a optiunii exi stentiale a omului superior. Dintre numeroasele motive poetice care încifreaza tex tul, precum: transhumanta, atractia pentru Soare, tentatia Sudului, visul, suflet ul- fantâna", doua au o relevanta speciala în configurarea sensului: Soarele si fântâna. VI. Structura, compozitie Titlul este construit printr-un raport de coordonare între numele celor doi protag onisti, ceea ce constituie un semnal al narativitatii textului poetic, întarit pri n subtitlul balada". Sintagma de intitulare pare a fi alcatuita dupa modelul mari lor povesti de iubire din literatura lumii (Tristan si Isolda, Romeo si Julieta) , numai ca îi situeaza, înca de la început, pe cei doi protagonisti în lumi diferite. Su bstantivul riga" (rege, împarat) sugereaza un spatiu oriental-exotic, în vreme ce al doilea substantiv, lapona", trimite la un spatiu nordic, boreal. Numele protagoni stilor este relevant pentru diversele coduri de lectura care se deschid cititoru lui: Crypto are cel putin dubla provenienta: termenul criptograma" (grup de plant e inferioare, fara flori si care se înmultesc prin spori) si din adjectivul criptic " (ascuns, încifrat). Numele Enigel are o posibila etimologie în substantivul regasi t în limbile germanice în diverse variante derivate dm latinescul angelus" (engel, en igel, angel). Criptograma, cu faina ei Incifrata în inima ascunsa'3, se întâlneste cu f iinta spirituala si suporta consecintele interzisei confruntari". O evidenta relatie de opozitie se remarca Înca din titlu si se distribuie pe trei directii: nonuman-umac. masculin-feminin, regaî-comon. Lumea vegetala întâlneste lumea umana în doua ipostaze individualizate sexual ti cu statut social diferit, chiar opus. O alta opozitie majora este cea materie-spirit, una dintre ipostazele mate riei fragile si trecatoare se confrunta cu o forma spiritualizata. Un sistem com plex de opozitii se realizeaza în simboluri importante ale textului poetic: Soareumbra fiind termenii opozitiei prin care se identifica raportarea diferita a pro tagonistilor la cunoastere. In privinta simetriei, mai putin vizibila la prima lectura a baladei, pot fi ses izate cele doua nunti: cea amâna - care deschide textul si la finalul careia se ro steste povestea menestrelului - si cea din lumea plantelor otravitoare - din epi log. Cel mai important element de recurenta, care devine si motiv strneturant al text

vrajitoarea maiiatarca". mântuit azur". Poezia îsi structureaza viziunea pe trei planari ale cunoasterii: planul inferior. realitatea imperfecta. cu roluri inversate. desemnat nt semnu l Soarelui. al nuntirii cu perechea destinata lui în lumea de jos . spre c unoasterea totala. inferioare.este imaginat ca un menestrel". Antiteza reliefeaza diversitatea modurilor în care poate f i interpretata opera: Erosul ca pasiune (zisa cu foc") sau iubirea ca aventuri sp irituali. spre Soare eroina poemului reprezinta omul superior în aspiratia spre apolinic.constiint a) si a umbrei. Discursul poetic este structurat dupa modelul naratiunii în rama. prin vis. Ref uzul înfloririi. fara a putea accede la valorile spirituale. prizonier fara scapare într. As tfel. biologice reprezentat pri n Crypto. ce sta sub semnul lui Venus. mirele pocnii". creatorul caruia i se adreseaza nuntasul fruntas" . la o nunta care coboara nunta în real. refacând prin arta monada ideala. apartine unei lumi in ferioare. din perspectiva nar atorului heterodiegetic. prin si ntagma huma unsa" (existenta telurica. planul superior./Sterp îl faceau si naravas/Ca nu voia sa înfloreasca". incetmel". în c amara").ului. timp al povestil or de iubire curteneasca. oglindire" înalta. c .un spatiu al umbrei. al umbrei si racorii. lumea din ca re preacumintea" Enigel îsi începe calatoria spre Soare. va fi rostit a acum stins. Pornita în aventura initiatica spre miazazi. el va trai iu birea ca pe un hybris pedepsit. Dar . este nunta. niciodata împlinite. Ratarea nuntii nu este obligatoriu conotata negativ. al unei lumi vegetative. fiinta coborâta dintre gh eturi si închinându-se la Soarele întelept. un nuntas îi cere menestrelului sa-i zica balada lui Enigel si riga Crypt o. ca în orice tragedie. tot mai l a sud/în noul an sa¬si duca renii"). tipul omului care îsi consuma existenta la nivel instinctua l. lim itata ( La spartul nuntii.proiectie.semnifica refuzul împlinirii destinului într-o lume ontologic inferioar a. structurat pe principiul pamânt". Numele protagonistului intra în relatie directa cu sintagma metafo rica inima ascunsa". Expozitiunea baladei îi prezin ta pe acesti eroi în doua secvente descriptive de tip portret. Primele patru st rofe au rolul unui prolog si dezvolta tema creatiei si creatorului. în text. Locul central îl ocupa nunta ratata încadrata de doua nunti împlinit e. riga Crypto. definit prin cunoastere dionisiaca. regele-ciupearca" poarta pecetea urâteniei. care fusese cântata cu foc acum o vara". mereu visate. însa. Prin "cântec". lume a vaii (simbol al golului spiritual. balada nuntirii imposibile. a iubirii neîmplinite. El nazuieste sa depaseasca limitele conditiei sale prin iubire. a-si îndeplini destinul într-un s patiu al vietii vegetative. Povestea fabuloasa de iubire dintre cei doi eroi apartinând unor lumi antinomice a fost numita un Luceafar întors". cum ar putea parea la pr ima vedere. lume de o coerenta si transparenta cristalina. este cântec l arg". Prin discurs ul dialogic se fixeaza un cadru real: la o nunta adevarata ( La spartul nuntii. cântaret al unui timp medieval. caci esecul poate avea rezultanta supremului echilibru. pura (zisa stins"). prin Eros. menestrelul va cânta balada imposibilei nuntiri. a receptorului operei de arta . enigmatic . prin nebunia sau moartea prot agonistului"(Ion Pop). solitar. pusa sub semnul rotii solare. pus sub semnul lui Mercur. fa camara") si limitativa ( Ospatul tiu limba mi-a fripto") este esentializata si sublimata. simbol al cosmicului. Epitetul dublu si com paratia Menestrel trist. mai aburit/Ca vinul vechi ciocnit la nunta" sugereaza no stalgia întoarcerii spre originile poeziei si tristetea iscata de roiul de cintare t-bufon rezervat de contemporani artistului. al biologicului. structurata pe principiul a" fiif^ reprezentarea constiintei umane în aspiratia ei spre cosmic si universal. fara radacini a fiintei) si prin simboluri le vaii. Balada. riga). spretoi nina P spre cunoastere apolinica. Creatia este joc secund". Vazut din perspectiva lui Enigel. Portretul protagonistului se întregeste prin caract erizarea facuta de cei care apartin acestei lumi: Si rai ghioci si totporasi/Iese au din vai sa-1 ocarasca. El refuza. Personajul masculin. în lumea careia îi apartine prin nastere si destin. planul median. sugerând circumscrierea într-un univers închis. figurata prin tinutul boreal. al unei lumi ordonate prin puterea ratiunii si a constiintei. al absentei eului. este recuperata în sfera ideilor absolute. al cunoasterii absolute si al principiului Rel atia dintre planuri se stabileste prin calatoria initiatica a lui Enigel si prin prezenta celui de-al patrulea element primordial . eroul se singularizeaza (precu m Catalina) prin rang (crai. Artistul. desemnat prin metafora pat de râu".aerul" ( Prin aer ud. interioara.

preacuminte". apolin ica. râu din partea nordica a Europei. Tudor Vianu consi dera numele eroinei derivat din toponimicul Ingul" . Epitetele mica. ca în Luceafarul". în scenariul narativ. capabila sa reflec te prin roata alba" a spiritului adevarurile revelate prin cunoastere.denumind un afluent al Bugul ui. ca pe o aventura a cunoasterii. Surprinsa într-o calatorie initiatica dinspre spatiile boreale spre sud. spre tarâmu rile Soarelui. întâlnirea eroilor care apartin unor lumi dif erite e posibila. popasul lui Enigel în lumea l ui Crypto reprezinta momentul-intriga. . o lume cu o structura cristalina incoruptibila.riga spân c u pielea cheala".aracteristica oricarei fapturi care nu oglindeste în sine macrocosmosul . asoc iate numelui protagonistei. evidentiaza natura ei echilibrata. Celalalt personaj arhetipal este Enigel. doar în spatiul visului si în durata nocturna. mica lapona care întruchipeaza o umanitat e superioara. Numele ero inei poate avea ca etimon substantivul angel" (înger) reliefând aspiratia spre celest sau poate fi combinat din radacina enig" a cuvântului enigma" si substantivul gel" ( substanta organica amorfa) cu trimitere la principiul feminin. linistita. rationala. Enigel strabate diurnul transhumantei ca pe un drum al initierii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful