Riga Crypto si lapona Euigel Ion Barbu I.

Contextul aparitiei în spatiul deloc întins al operei poetice a lui Ion Barbu, coexista câteva forme de li rism» fiecare ajunsa la expresia perfecta, ag. încât în toate ciclurile sale exista capo dopere, O asemenea capodopera este balada Riga Crypto si lapona Enigel, inclusa în ciclul Uvedenrode din volumul Joc secund -1930. II. încadrare într-o categorie, curent literar modernism Riga Crypto si lapona Enigel este o poezie modernista, în primul rând pentru ca este rezultatul unei sinteze inedite între doua domenii considerate, în mod traditional, disjuncte: poezia si geometria. Pe de alta parte, aceasta poezie încalca toate co nventiile constitutive ale genurilor si ale speciilor literare: balada preia o f ormula specifica epicului în proza, aceea de povestire în cadru, dar pastreaza intac te resursele filonului liric, si nu în ultimul rând, în spiritul poeziei moderniste, p rintre ale carei caracteristici de limbaj se numara si ambiguitatea, balada poat e fi citita - la un prim nivel - ca legenda etiologica (despre nasterea ciuperci lor otravitoare), dar se deschide spre un nivel superior de interpretare, ca ale gorie a Fiintei, sesizându-se, totodata, si elemente de arta poetica. HI. Viziunea despre lume Viziunea despre lume pe care o propune balada Riga Crypto si lapona Enigel se însc rie în paradigma modernismului, punând în evidenta legatura cu hipotextul Luceafarul s i construind un model probabil al lumii care îl completeaza pe cei eminescian, avînd de-a face cu un Luceafar întors". * IV. Tipul de lirism Apartinând celei de-a doua etape a creatiei barbiene - etapa baladio orientala pro pune o noua forma de lirism - lirismul absolut, impersonal,,ritual de initiere" în lucrurile esentiale. V. Tema Tema iubirii imposibile se asociaza cu tema cunoasterii si cu cea a optiunii exi stentiale a omului superior. Dintre numeroasele motive poetice care încifreaza tex tul, precum: transhumanta, atractia pentru Soare, tentatia Sudului, visul, suflet ul- fantâna", doua au o relevanta speciala în configurarea sensului: Soarele si fântâna. VI. Structura, compozitie Titlul este construit printr-un raport de coordonare între numele celor doi protag onisti, ceea ce constituie un semnal al narativitatii textului poetic, întarit pri n subtitlul balada". Sintagma de intitulare pare a fi alcatuita dupa modelul mari lor povesti de iubire din literatura lumii (Tristan si Isolda, Romeo si Julieta) , numai ca îi situeaza, înca de la început, pe cei doi protagonisti în lumi diferite. Su bstantivul riga" (rege, împarat) sugereaza un spatiu oriental-exotic, în vreme ce al doilea substantiv, lapona", trimite la un spatiu nordic, boreal. Numele protagoni stilor este relevant pentru diversele coduri de lectura care se deschid cititoru lui: Crypto are cel putin dubla provenienta: termenul criptograma" (grup de plant e inferioare, fara flori si care se înmultesc prin spori) si din adjectivul criptic " (ascuns, încifrat). Numele Enigel are o posibila etimologie în substantivul regasi t în limbile germanice în diverse variante derivate dm latinescul angelus" (engel, en igel, angel). Criptograma, cu faina ei Incifrata în inima ascunsa'3, se întâlneste cu f iinta spirituala si suporta consecintele interzisei confruntari". O evidenta relatie de opozitie se remarca Înca din titlu si se distribuie pe trei directii: nonuman-umac. masculin-feminin, regaî-comon. Lumea vegetala întâlneste lumea umana în doua ipostaze individualizate sexual ti cu statut social diferit, chiar opus. O alta opozitie majora este cea materie-spirit, una dintre ipostazele mate riei fragile si trecatoare se confrunta cu o forma spiritualizata. Un sistem com plex de opozitii se realizeaza în simboluri importante ale textului poetic: Soareumbra fiind termenii opozitiei prin care se identifica raportarea diferita a pro tagonistilor la cunoastere. In privinta simetriei, mai putin vizibila la prima lectura a baladei, pot fi ses izate cele doua nunti: cea amâna - care deschide textul si la finalul careia se ro steste povestea menestrelului - si cea din lumea plantelor otravitoare - din epi log. Cel mai important element de recurenta, care devine si motiv strneturant al text

/Sterp îl faceau si naravas/Ca nu voia sa înfloreasca". regele-ciupearca" poarta pecetea urâteniei. Expozitiunea baladei îi prezin ta pe acesti eroi în doua secvente descriptive de tip portret.aerul" ( Prin aer ud. Artistul. eroul se singularizeaza (precu m Catalina) prin rang (crai. structurata pe principiul a" fiif^ reprezentarea constiintei umane în aspiratia ei spre cosmic si universal. simbol al cosmicului. niciodata împlinite. planul superior. lume a vaii (simbol al golului spiritual. al unei lumi vegetative. a iubirii neîmplinite. prin vis. prin Eros. Portretul protagonistului se întregeste prin caract erizarea facuta de cei care apartin acestei lumi: Si rai ghioci si totporasi/Iese au din vai sa-1 ocarasca. este nunta. lume de o coerenta si transparenta cristalina.ului. Pornita în aventura initiatica spre miazazi. Prin "cântec". prin si ntagma huma unsa" (existenta telurica. la o nunta care coboara nunta în real. creatorul caruia i se adreseaza nuntasul fruntas" . un nuntas îi cere menestrelului sa-i zica balada lui Enigel si riga Crypt o. ca în orice tragedie. inferioare. El refuza. realitatea imperfecta. spretoi nina P spre cunoastere apolinica. fara a putea accede la valorile spirituale. Personajul masculin. Poezia îsi structureaza viziunea pe trei planari ale cunoasterii: planul inferior. Antiteza reliefeaza diversitatea modurilor în care poate f i interpretata opera: Erosul ca pasiune (zisa cu foc") sau iubirea ca aventuri sp irituali. timp al povestil or de iubire curteneasca. prizonier fara scapare într. fa camara") si limitativa ( Ospatul tiu limba mi-a fripto") este esentializata si sublimata. prin nebunia sau moartea prot agonistului"(Ion Pop). figurata prin tinutul boreal.constiint a) si a umbrei. Numele protagonistului intra în relatie directa cu sintagma metafo rica inima ascunsa". cu roluri inversate. este recuperata în sfera ideilor absolute. a receptorului operei de arta . riga Crypto. Balada. Prin discurs ul dialogic se fixeaza un cadru real: la o nunta adevarata ( La spartul nuntii. spre Soare eroina poemului reprezinta omul superior în aspiratia spre apolinic. El nazuieste sa depaseasca limitele conditiei sale prin iubire. Epitetul dublu si com paratia Menestrel trist. oglindire" înalta. incetmel". desemnat nt semnu l Soarelui. în c amara"). Dar .semnifica refuzul împlinirii destinului într-o lume ontologic inferioar a. biologice reprezentat pri n Crypto. As tfel. planul median. spre c unoasterea totala. în text. al cunoasterii absolute si al principiului Rel atia dintre planuri se stabileste prin calatoria initiatica a lui Enigel si prin prezenta celui de-al patrulea element primordial . din perspectiva nar atorului heterodiegetic. balada nuntirii imposibile. al unei lumi ordonate prin puterea ratiunii si a constiintei. al biologicului. riga). ce sta sub semnul lui Venus. tot mai l a sud/în noul an sa¬si duca renii"). enigmatic .un spatiu al umbrei. interioara. Povestea fabuloasa de iubire dintre cei doi eroi apartinând unor lumi antinomice a fost numita un Luceafar întors". al absentei eului. al nuntirii cu perechea destinata lui în lumea de jos . însa. mântuit azur". Primele patru st rofe au rolul unui prolog si dezvolta tema creatiei si creatorului. caci esecul poate avea rezultanta supremului echilibru. cântaret al unui timp medieval. solitar. Creatia este joc secund". mereu visate. mirele pocnii". structurat pe principiul pamânt". va fi rostit a acum stins.este imaginat ca un menestrel". cum ar putea parea la pr ima vedere. pura (zisa stins"). tipul omului care îsi consuma existenta la nivel instinctua l. refacând prin arta monada ideala. a-si îndeplini destinul într-un s patiu al vietii vegetative. care fusese cântata cu foc acum o vara". c . apartine unei lumi in ferioare. pusa sub semnul rotii solare. Ratarea nuntii nu este obligatoriu conotata negativ. lim itata ( La spartul nuntii. în lumea careia îi apartine prin nastere si destin. desemnat prin metafora pat de râu". definit prin cunoastere dionisiaca. lumea din ca re preacumintea" Enigel îsi începe calatoria spre Soare. el va trai iu birea ca pe un hybris pedepsit. Ref uzul înfloririi. Discursul poetic este structurat dupa modelul naratiunii în rama. menestrelul va cânta balada imposibilei nuntiri. fiinta coborâta dintre gh eturi si închinându-se la Soarele întelept. pus sub semnul lui Mercur. Vazut din perspectiva lui Enigel. Locul central îl ocupa nunta ratata încadrata de doua nunti împlinit e.proiectie. este cântec l arg". fara radacini a fiintei) si prin simboluri le vaii.vrajitoarea maiiatarca". mai aburit/Ca vinul vechi ciocnit la nunta" sugereaza no stalgia întoarcerii spre originile poeziei si tristetea iscata de roiul de cintare t-bufon rezervat de contemporani artistului. sugerând circumscrierea într-un univers închis. al umbrei si racorii.

ca în Luceafarul". popasul lui Enigel în lumea l ui Crypto reprezinta momentul-intriga. spre tarâmu rile Soarelui. apolin ica. în scenariul narativ. capabila sa reflec te prin roata alba" a spiritului adevarurile revelate prin cunoastere. doar în spatiul visului si în durata nocturna. linistita.aracteristica oricarei fapturi care nu oglindeste în sine macrocosmosul . preacuminte".denumind un afluent al Bugul ui. mica lapona care întruchipeaza o umanitat e superioara. Tudor Vianu consi dera numele eroinei derivat din toponimicul Ingul" . Celalalt personaj arhetipal este Enigel.riga spân c u pielea cheala". Epitetele mica. evidentiaza natura ei echilibrata. râu din partea nordica a Europei. Enigel strabate diurnul transhumantei ca pe un drum al initierii. ca pe o aventura a cunoasterii. rationala. o lume cu o structura cristalina incoruptibila. întâlnirea eroilor care apartin unor lumi dif erite e posibila. . Numele ero inei poate avea ca etimon substantivul angel" (înger) reliefând aspiratia spre celest sau poate fi combinat din radacina enig" a cuvântului enigma" si substantivul gel" ( substanta organica amorfa) cu trimitere la principiul feminin. Surprinsa într-o calatorie initiatica dinspre spatiile boreale spre sud. asoc iate numelui protagonistei.