Fiecare act de rebeliune exprim o nostalgie pentru inocen i o chemare ctre esena fiinei de Albes Camus

Definitia nostalgiei
NOSTALG//E ~i f 1) Sentiment demelancolie, produs de dorina de a revedea pe cineva sau ceva drag; dor; alean 2) Dor de deprtri, de necunoscut /<fr nostalgie>. [1] Nostalgia este atit un fenomen cultural cit si o experienta personala subiectiva. Cu toate ca a inceput conceptual si experimental ca un fenomen doar privat, centrat pe dorul de casa a unei persoane, aceasta a devenit, in mare parte datorita comercializarii si realizarii ca nostalgia se poate vinde, o experienta mai mult publica. Aici putem considera distinctia lui Davis (1979) dintre nostalgia privata si colectiva, unde: nostalgia colectiva se refera la acea conditie in care obiectele simbolice au un character foarte public, larg impartit si familial, sau acele resurse simbolice din trecut care pot trezi, in conditii adegue, valuri de sentimente nostalgice la milioane de persoane in acelasi timp (de exemplu stema nationala). In contrast, nostalgia privata se refera la: Acele imagini simbolice si aluzii din trecut care din virtutea resurselor sale in biografia unei persoane in particular au tendinta de a fi mai individualizate si particulare in referentele sale (de exemplu memoria zimbetului parintelui).

Forme de manifestare
Termenul de nostalgie in mod tipic se refera la imagini din trecut cind viata era mai buna. Nostaligia initial se referea la o conditie medicala. Fizicianul suedez Johannes Hofer a evidentiat termenul la sfirsitul secolului 17, referindu-se la extremul dor de casa pe care il traiau mercenarii suedezi. Simptomele de nostalgie, dupa Hofer, includeau ginduri permanente despre casa, melancolie, insomnie, anorexie, slabiciune, anxietate, respratie intrerupta, si palpitatii ale inimii (McCann 1940). In 1863, Dr. Witt C. Peters a definit nostaligia astfel:o specie a melancoliei, un larg tip de insanitate, causat de deceptie si un continuu dor de casa. Pacientii ce sufereau de nostalgie ii includeau pe acei pentru care plecarea de acasa era fortata (de exemplu soldatii) si cei ce au ales sa plece de acasa benevol (de exemplu studentii).

Factorii care conditioneaza nostalgia

Nostaligia provine de la grecescul nostos, ce inseamna intoarcere acasa: si algia, insemnind durere si dor. Deci nostalgia inseamna practic dor de casa. Hofer a identificat creierul ca fiind originea bolii, spunind ca fibrele nervoase ce inmagazineaza impresiile unui individ despre casa nativa sunt in in miscare continua. Dupa Hofer, nostalgia era

o disfunctie a imaginatiei. Cei ce sufereau de aceasta aveau fantezii despre casa, nelasind loc psihologic pentru ginduri despre present. Definitia nostalgiei ca o boala a prevalat pina la sfirsitul sec 19. Nostalgia in acea perioada era de-medicalizata. Cind medicii au profesat disparitia nostalgiei, ei au atribuit-o in mare parte progresului tehnologic in particular avansarii in sfera cailor de comunicare si a transporturilor. Nostalgia a trecut de la o patologie la un inters dor de trecut. Atit de usor acest cuvint ne vine pe limba in zilele noastre scrie sociologul Fred Davis (1979), nostalgia fiind astazi mult mai apropiata emotiilor precum dragostea, jelozia sau frica decit celor de melancolie, obesesie complulsiva sau claustrofobie. In timp ce memoriile nostalgice ale cuiva pot conota un timp placut sau bun din trecut, faptul ca individul este sustras din situatia ideala poate provoca tristete sau sentimente de pierdere. Daca nostalgia este o boala, pentru acseata nu exista un medicament. Daca aceasta este o problema, pentru ea nu exista o solutie. Chiar daca individual se intoarce la locul de care ii este dor, nici persoana si nici locul nu mai mai sunt aceleasi ca in recolectia nostalgica. [2]

Exemple din rezultatele unui studiu

O form curioas de manifestare a memoriei sociale este nostalgia dup o perioad istoric disprut. Nostalgia este selectiv prin definiie deoarece atribuie trsturi pozitive unei realiti care nu poate fi dect complex. Ea este un amestec ambivalent de evocri ale trecutului n imagini plcute i sentimentul dureros al pierderii irevocabile a realitii pe care ele o reprezint. Nostalgia, un cuvnt format din rdcinile greceti nostos, revenirea la patrie i algos, durere, presupune o ruptur, dar i contiina acestei rupturi, cum ar fi dispariia unei ri ca URSS sau RDG, a unei forme de societate, socialismul sovietic sau pentru rui n R. Moldova sau Estonia (Chauliac, 2005) a unei schimbri radicale a statutului de majoritate n minoritate. n acelai timp nostalgia se construiete i n raport cu o situaie prezent. Nostalgia din Europa de Est, cunoscut i prin denumirea specific de nostalgie, este un fenomen larg dezbtut n ultimul deceniu (Boyer, 2006). Fiind prezent n manifestri variate n fiecare societate trecut prin comunism, n funcie de istoria specific a fiecrei ri, nostalgia provoac atitudini ambivalente i chestionri asupra naturii acestui fenomen (Tamas, 2001). Este nostalgia o manifestare a gndirii totalitare, o rejectare a democraiei sau, din contra, o referin nevinovat la un trecut care fiind ireversibil nu poate constitui un pericol? Nostalgia ca form specific a memoriei i reprezentrile sociale Nostalgia din Europa de Est este un produs al memoriei sociale. Memoria social, ca i orice memorie, are propriile legi i este surprinztor uneori pentru un observator s remarce interpretrile i selecia care le sufer evenementele n amintirile oamenilor. Fiecare eveniment sau perioad istoric este reinterpretat de diferite grupuri sociale sau comuniti n funcie de dinamicile identitare, intensitatea experienelor trite sau pur i simplu de dorina de a pstra o imagine pozitiv de sine. Aceast reinterpretare are o importan practic, aproape vital, pentru comunitate, cci ea servete la constituirea i organizarea vieii prezente. Noi reinterpretm sau uitm deseori unele evenemente pentru a putea continua s trim din plin. n acest caz, memoria ia o funcie terapeutic. n alte cazuri, noi ncercm s alegem evenementele din trecut pentru a

justifica unele aciiuni din prezent. Memoria ia n acest caz funcia de raionalizare. Quelle que soit lapproche, il apparat que le phnomne de remmoration est un phnomne de transformation du pass (Bonardi, 2003). Dar amintirile nu sunt doar o reconstrucie a trecutului prin prisma prezentului, dar i o reconstrucie a prezentului sub influena trecutului (Jaisson, 1999). Aceast selecie i tratare a informaiilor despre evenimente i fapte din trecut nu reprezint altceva dect o form a gndirii sociale, ceea ce justific o comparaie ntre memoria social i reprezentrile sociale. Contextul social Cu toate acestea nu mecanismele de creare a discursului nostalgic este cel care imprim specificitate fenomenului moldovenesc al nostalgiei. Amintim c n R Moldova discursul nostalgic este dominant, ceea ce a permis, n contrast cu alte societi din Europa de Est, ca un partid comunist nereformat s obin o majoritate n Parlament i s guverneze 8 ani de unul singur. Cum se poate explica aceast realitate specific? Pentru a nelege acest fenomen propun s studiem atent, n baza datelor cantitative de care dispunem, cine sunt cei care regret destrmarea URSS i de ce o fac. Dintre cei care regret destrmarea URSS (48,6%), cei mai puini sunt cei tineri (mai tineri de 30 ani), mai prosperi (peste 3000 lei venit lunar), etnicii romni i cei cu nivel de educaie nalt (studii universitare i postuniversitare). Astfel, putem vorbi de un clivaj semnificativ ntre tineri, cei care au reuit material n ultimii ani, romni, intelectuali, i ceilali moldoveni, n ceea ce privete regretul timpurilor sovietice. S ncercm s explicm aceste diferene. Tinerii care au mai puin de 30 de ani nu pot avea amintiri despre perioada sovietic din simplul motiv c ei nu au avut timp s aib experiene contiente n acea perioad. Muli dintre ei aveau o vrst mult prea fraged pentru a-i crea o reprezentare clar a acelor vremuri. Din contra, ei i aduc aminte probabil mult mai uor de entuziasmul anilor de perestroika i glasnosti, urmat de primii ani de independen plini de speran. n privina persoanelor cu venit mai mare, explicaia ar fi c ei nu pot regreta o perioad cnd economia bazat pe penurie (Kornai, 2001) nu putea s le ofere acelai nivel de prosperitate. Altfel spus, situaia lor s-a ameliorat n raport cu perioada sovietic. Romnii moldoveni au i ei motive s nu fie nostalgici. n perioada sovietic acest grup etnic era minorizat n cadrul URSS, n timp ce dup declararea independenei el a devenit majoritar. i n cazul acestui grup, statutul su din perioada de dup destrmarea URSS i-a ameliorat condiia. Intelectualii au i ei motive s nu fie nostalgici. n perioada sovietic ei erau primii vizai de persecuiile regimului totalitar, mai ales din cauza lipsei libertii de exprimare. Acest grup a fost i promotorul schimbrilor care au dus la destrmarea URSS. Dintre toate aceste grupuri sociale, unul singur poate explica amploarea inegalat a nostalgiei din R. Moldova : grupul celor cu venituri mici. Dac celelalte grupuri sociale nu au evoluat semnificativ din punct de vedere cantitativ pe perioada de dup destrmarea URSS, n R. Moldova, inlcusiv n comparaie cu alte state din regiune, numrul persoanelor pentru care nivelul de via a sczut dramatic este cel mai mare raportat la ntreaga populaie. S nu uitm, c R Moldova a devenit n aceast perioad cea mai srac ar din Europa i n care indicele de dezvoltare uman a sczut continuu devenind unul din cele mai mici din regiune (Human Development Report, 2009). Un alt argument n favoarea tezei noastre poate servi i faptul c

atunci cnd sunt rugai s explice de ce sunt nostalgici, respondenii anchetei prin chestionar fac referin cel mai mult la condiiile materiale. [3]

Concluzie
Analiza noastr a artat c nostalgia ca form a memoriei sociale folosete mecanismele specifice dinamicilor reprezentaionale, ns ntr-o manier mai accentuat. Aceasta se explic prin faptul c spre deosebire de reprezentri, memoria social are ca obiect realiti absente, ceea ce ofer mai mult libertate mecanismelor simbolice care sunt detaate de practicile sociale. n acelai timp, amploarea nostalgiei se explic mai mult prin contextul social al fiecrui grup n parte. Astfel dac un grup i-a vzut condiia social mbuntit, el are tendina s nu mprteasc reprezentrile nostalgice. n acelai timp, lipsa experienelor i a practicilor sociale diminueaz posibilitatea memorrii sociale. Acest fapt l-am putut observa n cazul tinerilor, care sunt mult mai puin tentai s fie nostalgici dup perioada sovietic.

Bibliografie:
1. DEX online (http://dexonline.ro); 2. Sanctuary of meaning Janelle L. Wilson (Cranbury, USA 1968); 3. Nostaligia, memoria si reprezentarile sociale Lilian Negura (Bucuresti 2007).

MINISTERUL EDUCAIEI I TINERETULUI DIN REPUBLICA MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

CATEDRA TIINE ALE EDUCAIEI

REFERAT

Nostalgia

Elaborat de: Nadejda Corcimar studenta anului 2, gr. II Facultatea: Psihopedagogie Coordonator: Potig A.

Chiinu 2010