Administratia parohiala in raport cu diferite legi, hotarari si ordonante guvernamentale care se refera la biserica

ACTIVITATEA JURISDICTIONALA
Notiunea de jurisdictie si putere jurisdictionala Biserica si-a insusit cele dintai norme de drept din viata de stat , adica din dreptul roman sau laic , insusindu-si in acelasi timp si terminologia juridica corespunzatoare a dreptului profan . Abia mai tarziu Biserica si-a elaborat normele juridice proprii, creindu-si si o terminologie specifica. Intelesul originar al cuvantului jurisdictie din care deriva si intelesul expresiei? putere jurisdictionala? este acela de a spune ce este drept , de a stabili dreptul sau de a pronunta dreptul . Ca urmare , prin putere jurisdictionala trebuie sa se inteleaga puterea de a stabili sau de a pronunta drepturi . Si fiindca ea se savarseste in mod principal printr-o putere constituita intr-o societate organizata , iar puterea aceasta foloseste mormele de drept spre a-si savarsi lucrarea specifica de conducere, puterea respectiva se numeste putere jurisdictionala . Asadar , prin putere jurisdictionala se intelege puterea de conducere sau de carmuire a unei societati organizate, prin folosirea normelor de drept. Prin jurisdictie sau prin puterea jurisdictionala in Biserica se intelege dreptul de a detine si de a exercita puterea bisericeasca in limitele determinate de ordinea juridica a Bisericii, sau cu alte cuvinte dreptul de a detine si de a exercita in cadrul legii cele trei ramuri ale puterii bisericesti: puterea invatatoreasca, puterea sfintitoare si puterea de carmuire. Termenul specific de jurisdictie si expresia puterii jurisdictionala se folosesc in Biserica cu trei sensuri dinstincte

- in sensul de drept general de a detine , de a exercita intreaga putere bisericeasca . In virtatea acestui drept , organele investite cu jurisdictie sau cu puterea jurisdictionala , pot exercita in Biserica , in limitele competentei fiecareia , atat puterea invatatoreasca sau de propovaduire , cat si cea sfintitoare si cea de conducere sau de carmuire. - in sensul de drept special de a detine si de a exercita in aceleasi limite determinate de ordinea juridica a Bisericii , a treia ramura a puterii bisericesti , care datorita specificului ei , se si numeste in sens propriu putere jurisdictionala. - in sensul de drept si mai restrans de a retine si de a exercita numai o parte din cea de a treia ramura a puterii bisericesti , si adica pe aceea in virtutea careia se exercita puterea judecatoreasca , adica se indeplineste functiunea judecatoreasca in viata Bisericii. ACTIVITATEA ADMINISTRATIVA SAU FUNCTIUNEA EXECUTIVA In viata de stat, actele puterii executive se impart in trei mari categorii - acte de aplicare pe cale administrativa a dispozitiilor pa care le cuprind legile si hotararile cu caracter normativ. - acte de aplicarea a hotararilor judecatoresti. - acte de folosire a fortei fizice organizate ? mijloace coercitive ? pentru a impune respectul legilor , fie prin aplicarea lor pe cale administrativa , fie in urma aplicarii hotararilor judecatoresti. In viata Bisericii , categoriile de acte savarsite de puterea executiva sunt - acte prin care se duc la indeplinire pe cale administrativa prevederile sau dispozitiile legilor dupa care se organizeaza si se conduce Biserica. - acte prin care se duc la indeplinire tot pe cale administrativa hotararile instantelor de judecata ale Bisericii.

Aceste acte formeaza o categorie aparte prin care se constituie si se organizeaza unitatile centrale teritoriale si locale ale Bisericii si organele de conducere de conducere ale acestora precum si acelea prin care se indeplinesc functiile si sarcinile respectivelor organe. La randul lor , aceste acte se impart in : acte de administratie institutionala , numite si acte de administratie comuna sau curenta , si in acte de administratie economica . Aceste acte se folosesc in scopul ducerii la indeplinire a prevederilor si dispozitiilor cuprinse in legile dupa care se organizeaza si se conduce Biserica. RAPORTURILE BISERICII CU STATUL Biserica si credinciosii nu pot sa lucreze pentru mantuire fara a tine cont de realitatea materiala a vietii , deoarece atat dupa natura lor materiala , cat si dupa cea duhovniceasca , traiesc si lucreaza in timp . Pentru indeplinirea misiunii sale , Biserica isi indeplineste actiunea prin oameni si de aceea a tinut cont de realitatea vremurilor in care a vietuit omul. Pentru viata si misiunea Bisericii , cea mai de seama realitate istorie a vietii omenesti in continua transformare este Statul . Biserica nu si-a fixat o invatatura sau o doctrina a ei despre stat si despre raporturile cu acesta , pentru ca in Sfanta Scriptura , Sfanta Traditie si in Sfintele Canoane nu se gaseste vreo invatatuta despre stat .In Sfanta Scriptura se vorbeste numai despre stapanirea pe care o reprezinta Statul in genere , de atitudinea pe care trebuie sa o aiba credinciosii si biserica fata de aceasta stapanire ( Matei , 22,21; Luca 20,25 ; Romani 13,1-5 ;I Petru 2,13,14,17;I Timotei 2,1-2 ;Ioan 19,11 ;) Prin cuvintele : ?Imparatia mea nu este din lumea aceasta ? ( Ioan 18,36 ) se arata ca Biserica desi organizata in chip de comunitate pamanteasca , totusi ea nu se opune Statului , si nici nu concureaza imparatia acestuia , ci serveste doar pentru dobandirea imparatiei cerurilor . In acest fel a inteles a crezut

si s-a comportat totdeauna conducerea Bisericii Ortodoxe , care nu a cautat sa se suprapuna Statului . Dupa invatatura Bisericii Ortodoxe , crestinii sunt datori sa respecte Statul si randuielile lui in mod constient . La randul ei , Biserica cere Statului sa i se asigure libertatea de credinte si libertatea religioasa . Aceasta relatie dintre Biserica si Stat s-a reflectat si in normele ei legale , in canoane , si chiar in cultul public ( spre exemplu Can . 84 Ap . : ? Daca va defaima cineva fara dreptate , pe imparat sau pe dregatori sa ia pedeapsa ; si daca va fi cleric sa se cateriseasca , iar de va laic sa se afuriseasca? ).

ATRIBUTIILE SI FUNCTIONAREA ORGANELOR PAROHIALE Legiuirile Bisericii Ortodoxe Romane prevad in capitolul ?Regulament interior pentru Adunarea Nationala bisericeasca a B.O.R.? ( art.30 ?37 ) normele de functionare ale adunarii parohiale . Organul deliberativ al parohiei este adunarea parohiala . Adunarea parohiala este compusa din toti barbatii credinciosi majori ai parohiei , de sine statatori , nepatati , si care isi indeplinesc indatoririle morale si materiale fata de Biserica si asezamintele ei ( art . 52 ) . Preotii , diaconii si cantaretii in functiune sunt membrii de drept ai adunarii parohiale , impreuna cu cei pensionati care locuiesc in cuprinsul parohiei. Adunarea parohiala are urmatoarele atributii: a) desemneaza prin alegere pe preotii si diaconii din parohie , precum si pe cantareti , in cazurile cand chiriarhul va cere. b) alege membrii consiliului parohial si pe cei ai comitetului parohial.

c) Verifica activitatea consiliului parohial. d) Intocmeste bugetul parohial. e) Ia hotarari cu privire la zidirea , repararea si inzestrarea bisericii , a casei parohiale , si a altor cladiri parohiale. f) Hotaraste infiinarea de fonduri cu scop bisericesc , cultural sau filantropic , si stabileste normele pentru adunarea mijloacelor banesti necesare parohiei. g) Fixeaza cuantumul maxim al taxelor benevole de cult in favoarea parohiei ( conform art . 189 din Statut) h) Examineaza si completeaza raportul anual despre mersul tuturor mersurilor parohiei. i)Verifica si aproba gestiunea anuala a parohiei. j) Hotaraste cu privire la cumpararea de imobile si la vanzarea si grevarea imobilelor parohiei. k) Administreaza averea parohiala ingrijind de buna intretinere a edificiilor bisericesri , culturale si fundationale. l) Inzestreaza biserica cu odajdii , icoane , obiecte sfintite , carti , si cu cele necesare serviciului religios (paine, vin). In cadrul parohiei , parohul este conducatorul administratiei parohiale, si organ executiv al adunarii parohiale si al consiliului parohial . Atributiile sale , in afara de cele harismatice , didactice si de conducere spirituala sunt: a) aduce la indeplinire toate dispozitiile Statului si regulamentelor in ceea ce priveste parohia. b) reprezinta parohia in justitie , in fata autoritatilor , si fata de terti , personal sau prin delegati , legal imputerniciti. c) convoaca si prezideaza Adunarea Parohiala si Consiliul Parohial. d) aduce la indeplinire dispozitiile organelor superioare.

e) ingrijeste de aducerea la indeplinire a hotararilor Adunarilor Parohiale si a Consiliului Parohial. f) tine un registru despre toti parohienii insemnand : numele , prenumele , ocupatia , data nasterii , botezului , cununiei , mortii , si data eventualei mutari in alta parohie. g) controleaza administrarea averii bisericesti , institutiilor culturale , si fundationale bisericesti din parohie. h) intocmeste si tine la zi inventarul averii parohiale. RELATIA STAT - BISERICA DIN PRISMA LEGILOR CU REFERIRE LA BISERICA Datorita schimbarilor de dupa 1989 , relatia Stat ? Biserica a trebuit reglementata conform noii realitati romanesti . Astfel , incepand cu Constitutia Romaniei , adoptata in 1991 , se consacra prin art.21 , pct 1,2,3 si 5 , libertatea credintelor religioase , libertatea constiintei si a posibilitatii de organizare si functionare , potrivit statutelor proprii , fiind de asemenea consacrat ?principiul autonomiei bisericesti?. In Legea Fondului Funciar nr. 18/1991 la art. 22 pct .1,2,3,5,6, retrocedeaza Biserii o parte din pamanturile pe care le-a detinut : ?art . 22 , pct . 3 ? Organele reprezentative ale unitatilor de cult recunoscute de lege din mediul rural , pot cere reconstituirea dreptului de proprietate (?) centrul patriarhal pana la 200 ha , centrele eparhiale pana la 100 ha , protoieriile pana la 50 ha , parohiile din mediul urban si rural pana la 10 ha?. Tot in anul 1991 , prin Legea contabilitatii nr . 82/1991 se stbileste ca institutiile publice , intre acestea si unitatile bisericesti au obligatia legala de a corela activitatea lor fiscala si bugetara cu prevederile acestei legi : ?regiile autonome ,

institutiile publice (?) au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie potrivit prezentei legi. Prin Legea nr . 6/1992 se reglementeaza prin art.1 : ?salariatii au dreptul in fiecare an calendaristic la un concediu de odihna platit , cu o dutara minima de 18 zile lucratoare .? Pentru pastrarea identitatii adevaratelor valori ale manifestarilor actelor de cult religioase , Statul Roman promulga prin Legea nr . 103 /1992 dreptul Bisericii Ortoxe Romane in exclusivitate ?de producere si valorificare a obiectelor si vesmintelor de cult , de tiparire a cartilor de cult , a celor teologice sau cu continut bisericesc necesare practicarii cultului? . Art . 5 stabileste ca ? producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult sunt scutite de la impozitare?. In 1993 , ?sistemul de asigurari sociale , inclusiv pensiile , pentru personalul Bisericii Ortodoxe Romane se integreaza in sistemul asigurarilor sociale de stat? , conform Legii 52/1993 ( art . 1 ). Prin Legea arondarii nr.16/1994 , se consfinteste dreptul unitatilor bisericesti de a da in arenda suprafetele de teren agricol pe care le au in proprietate (art. 1) Legea 48 din 1995 relementeaza ca Ziua Eroilor sa se serbeze la 40 de zile de la Sarbatoarea Invierii ? asa cum se mostenise de la stramosii nostrii , adica in ziua de Inaltarea Domnului ( art . 1 ? ?Se proclama Ziua Eroilor , sarbatoare nationala apoporului roman ,cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Pasti ? Ziua Inaltarii Domnului Iisus Hristos - , potrivit traditiei romanesti?). In 1996 , prin Legea nr. 18 , art.1,2 se da posibilitatea unitatilor bisericesti posesoare de bunuri de patrimoniu si de alte valori de a-si proteja bunurile respective.

Tot in 1996 , prin Legea 75 , art.1 se stabilesc urmatoarele : ?Zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt : 1si 2 ianuarie , prima si a doua zi de Paste , 1 mai , 1 Decembrie si 25-26 decembrie?. Conform legii 154/1998 se reglementeaza salariile clerului ( cu aplicare si in administratia patriarhala si Biserica Ortodoxa Romana ) :?preot gr . I ?studii superioare minim 1,800 coeficient de multiplicare , gr. II ? studii surerioare minimum 1,500 si preot definitiv studii superioare ? minim 1,350 si debutant cu studii superioare minim 1,340?. Pentru a crea posibilitatea ca Biserica sa-si implineasca misiunea de a raspandii invatatura dumnezeiasca pentru zidirea constiintelor tinere , in 1995 se promulga Legea Invatamantului nr. 84 , in care religia este ?disciplina scolara obligatorie , parte a trunchiului comun? ( art . 9 ). Prin Legea 142/1999 , Statul Roman intervine in sprijinul salarizarii clerului : ?Statul Roman sprijina cultele religioase recunoscute potrivit legii , pentru salarizarea clerului de la Bugetul de Stat la cererea acestora?. In dorinta de a indrepta unele nedreptati , prin Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 112/1998 se hotaraste ca : ?imobilele impreuna cu terenul aferent care au apartinut printre altele cultelor religioase si au fost trecute in patrimoniul statului roman prin masuri de constrangere (?) se restituie titularilor sau succesorilor acestora? ( art . 1 ). Legea 182/2000 dispune prin art . 1 ?instituirea regimului juridic al bunurilor apartinand patrimoniului cultural national mobil , indiferent de proprietarul acestora prin reglementarea activitatilor specifice de protejare : evidenta , expertizare , clasare , cercetare , depozitare , conservare , restaurare si punere in valoare , in vederea accesului democratic la cultura , si transmiterii acestor valori generatiilor viitoare?.

Ordonanta de Urgenta 94/2000 emisa de Guvernul Romaniei atesta ca ?se retrocedeaza fostilor proprietari (?) imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania si care au fost preluate in mod abuziv , cu sau fara titlu de statul roman existente in natura , si detinute de statul roman sau de unutatile administrativ teritoriale la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta , altele decat lacasele de cult , compuse din constructii, impreuna cu terenul aferent? ( art.1 ). In cap. 4 al legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi si asigurari sociale reglementeaza situatia salariatilor bugetari , cu referire la conditiile pensionarii . Acest regulament se aplica incepand cu data de 01martie 2001 si in Biserica Ortodoxa Romana , articolul 41 stipuland : ?(1) Pensia pentru limita de varsta se acorda asiguratilor care indeplinesc cumulativ la data pensionarii conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare realizat in sistemul public .(2) Varsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei , si 65 de ani pentru barbati?. CONCLUZII Prin aceasta desfasurare a legilor statului cu privire la realitatile care confrunta Biserica in noua societate , se contureaza intentiile Statului modern de a participa alaturi de Biserica la implinirea dezideratelor dumnezeiesti .Relatia Biserica ? Stat trebuie sa faca apel totdeauna la traditie, cautand insa intotdeauna linia progresului. Cu privire la raporturile dintre Biseria si Stat , Biserica Ortodoxa Romana a dovedit ca urmeaza calea traditionala evanghelica a Ortodoxiei , aceea de slujire a omului ? diaconia , deopotriva si de slijire a lui Dumnezeu. Biserica noastra tine seama si astazi ca si in trecut de faptul ca relatiile sociale dintre oameni se schimba continuu , si ca este de datoria ei sa tina seama mereu de noile relatii care le inlocuiesc pe cele vechi.

Pentru a fi utila oamenilor , si pentru a-si onora menirea sa in lume , Biserica tine cont de faptul ca lumea se schimba mereu , si mereu trebuie sa aduca lumea la Dumnezeu . Pentru aceasta trebuie sa se implice in toate aspectele vietii credinciosilor ei , dialogand si conlucrand cu statul pentru usurarea si imbunatatirea calitatii vietii omului.