P. 1
Prognosticul

Prognosticul

|Views: 500|Likes:
Published by Gabriel Mihailescu

More info:

Published by: Gabriel Mihailescu on May 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/02/2013

pdf

text

original

Prognosticul Paralizia nervului este o afectiune grava deoarece antreneaza o dificultate in mentinerea pozitiei ortostatice.

In leziunile bilaterale a nervului crural mersul este imposibil, bolavul devine paraplegic. Bolnavul va putea presta munci doar din pozitia sezand, fara deplasare. Tratamentul Medicamentos – consta din vitamine din complexul B. In cazul paraliziilor definitive se va aplica orteza care sa suplineasca deficitul cvadricepsului in timpul mersului. Tratamentul kinetoterapeutic: 1. Etapa I – perioada de imobilizare. 2. Etapa a II-a – de la F0 la F1 3. Etapa a III-a – de la F1 la F3 4. Etapa a IV-a – de la F3 la F5+ Programul kinetic de recuperare in paralizia de nerv crural va urmari: 1. Prevenirea diformitatii genu-recurvatum – complicatie a paraliziei aparatului extensor al genunchiului. In formele severe se recurge la folosirea unei orteze de fixare a genunchiului. In formele moderate se urmareste tonifierea ischiogambierilor. 2. Prevenirea contracturilor lombare de aceeasi parte cu paralizia, care apare ca o incercare (nefunctionala) de compensare. Aceste contracturi devin dureroase , afectand mai mult mersul. Se foloseste: - electroterapia(curenti stimulo-motori); - masajul tonifiant al cvadricepsului si relaxator a musculaturii posterioare al gambei si a celei lombare; - exercitii de relaxare a muschilor contracturati, - exercitii de mobilizare fara incarcare a rahisului. 3. Pregatirea compensarilor pana la recastigarea fortei musculare pierdute, prin: - tonifierea musculaturii membrelor superioare pentru utilizarea bastonului sau carjelor, folosind gantere cu greutati crescande precum si schemele bilaterale ale membrelor superioare din cadrul diagonalelor Kabat cu rezistenta; - tonifierea musculaturii trunchiului, mai ales a abdominalilor si dorsalilor, utilizand schemele bilaterale asimetrice ale membrelor inferioare; - tonifierea fesierilor mari si a tricepsului sural folosind tehnicile de facilitare neuromusculara si proprioceptiva (IL, ILO, SI, IzA, SR, IA); 4. Mentinerea tonusului in musculatura denervata, pentru a nu permite instalarea atrofiei, prin: - flexii pasive fortate a ale genunchiului, pentru declansarea reflexului de intindere in cvadriceps si extensii de coapsa pentru promovarea strech-reflex-ului in muschiul psoas; - exercitii de flexie in coxo-femurala si de extensie a genunchiului contralaterale; - aplicarea tehnicilor de facilitare neuro-musculara si proprioceptiva ca: IL, CR, SI, marind efectul lor prin asocierea elementelor facilitatorii ( vibratia, atingerea cu calupul de gheata, periajul); – mobilizari ale intregului membru inferior pe schemele Kabat D1F si D2F, cu asocierea extensiei genunchiului. 5. Cresterea fortei musculare pe masura ce capacitatea de contractie a muschilor interesati progreseaza. Exercitiile utilizate sunt: - exercitii pasivo-active; - exercitii active asistate; - scripetoterapia – mobilizari autopasive; - exercitii analitice pentru fiecare muschi; - exercitii izometrice; - exercitii izotonice cu rezistenta progresiva. 6. Reeducarea functionala a genunchiului in cadrul lantului kinetic al membrului inferior. Se vor utiliza exercitii complexe in lant kinetic inchis, ca si exercitii de mers, coborat-urcat scari, asezat.

1.3. Paralizia de nerv sciatic popliteu extern
Plexul sacrat se formeaza prin unirea radacinilor anterioare de la nivelul L 5-S1-S2-S3. Ramul terminal este reprezentat de nervul sciatic. Ramuri colaterale: – nervul mic sciatic; – nervul hemoroidal;

– nervul rusinos intern; – nervul obturator intern; – nervul fesier superior( ce inerveaza muschiul tensor al fasciei lata); – nervul micului si mijlociului fesier; – nervul ridicator anal. Prin aceste ramuri colaterale plexul asigura: extensia coapsei pe bazin, abductia coapsei, rotatia interna si externa acoapsei si ridicarea bazinului cu rol in mers. Contractia bilaterala a marelui fesier asigura statiunea bipeda, iar tensorul fasciei lata are rolul de a mentine rectitudinea bazinului si a corpului. Paralizia de nerv mic sciatic determina: dificultate in abductia si rotatia externa a coapsei, deficit de extensie a coapsei ceea ce face dificil mersul si ortostatismul, bazinul e inclinat de partea bolnava iar coloana de partea opusa, mersul este leganat. Cand leziunile sunt bilaterale bolnavul nu poate sta in ortostatism. Paralizia de nerv mare sciatic cu originea la nivelul L5-S1- S2 cu anastomoze din L4 si S3. Paraseste bazinul prin marea scobitura ischitiatica si ajunge la nivelul fesei unde este situat in apropierea arterei ischiatice a nervului si arterei rusinoase, ajunge in partea posterioara a coapsei iar la nivelul spatiului popliteu se imparte in nervul sciatic popliteu intern si sciatic popliteu extern.

Nervul sciatic popliteu extern (SPE ) la nivelul regiunii poplitee, inconjoara capul peronierului si se imparte in 2 ramuri terminale: – nervul musculo-cutanat pentru lungul si scurtul peronier care efectueaza flexia dorsala, abductia si rotatia externa a piciorului. Senzitiv inerveaza fata dorsala a piciorului cu exceptia marginii externe si a ultimei falange a degetelor. – nervul tibial anterior ce inerveaza muschiul gambier anterior, extensorul comun al degetelor, extensorul halucelui si pediosul; care efectueaza flexia dorsala, adductia, rotatia interna a piciorului si extensia degetelor. Ramurile colaterale ale SPE sunt: accesor safen extern si cutanat peronier care asigura inervatia senzitiva in regiunea antero-externa a gambei. In ansamblu, SPE asigura: – extensia piciorului cu pozitionarea pe calcai; – extensia primei falange a degetelor; – abductia plantei, rotatia externa a acesteia si asigura bolta plantara. Aspectul clinic:

– piciorul este cazut, balant, rotat intern, addus; – hipotonie in loja antero-externa a gambei; – in mers bolnavul stepeaza, adica flecteaza exagerat gamba si coapsa datorita imposibilitatii de flexie dorsala a piciorului ; – bolnavul nu poate efectua flexia dorsala a piciorului ( nu sta pe calcai ), ridicarea marginii externe, abductia piciorului; – nu poate bate tactul cu varful piciorului; – apar tulburari trofice pe fata antero-externa a gambei si fata dorsala a piciorului, cu exceptia marginii externe a piciorului. Nervul sciatic popliteu intern (SPI), merge pe fata posterioara a gambei si are un ram terminal- nervul tibial posterior- si un ram colateral- nervul accesor safen intern. SPI inerveaza muschii: tricepsul sural (flexor si adductor al piciorului, flexor accesor al gambei), gambierul posterior- flexor si rotator intern, flexor comun al degetelor, flexor propriu al halucelui, muschiul plantar subtire, muschiul scurt abductor al halucelui, scurt flexor al halucelui, scurt flexor comun al degetelor, muschii interososi. SPI asigura: flexia plantei (ridicarea pe varfuri), flexia, abductia si adductia degetelor,adductia plantei. Aspectul clinic: - atitudine cu picior in valgus si degete in ciocan; - deficitul motor intereseaza flexia plantara si adductia; - nu poate sta pe varfuri, in mers se sprijina pe calcai si mijlocul plantei- mers talonat-; - nu poate efectua abductia si adductia degetelor; - reflexul Achilian este abolit; - apare o durere cu caracter cauzalgic; - tulburarile vasculo-trofice sunt importante, se intalneste atrofia lojei posterioare a gambei, piciorul este scobit, edematiat, cianozat. Putem vorbi despre ulcer perforant plantar - datorita interesarii filetelor vegetative. Tulburarile de sensibilitate intereseaza fata posterioara a gambei, regiunea plantara si marginea externa a fetei dorsale a piciorului. Programul de recuperare va urmari ca obiective, urmatoarele: 1. Prevenirea deviatiilor piciorului, mai ales cea in equin prin retractura tendonului achilian in paralizia SPE. Se va mentine pozitia de unghi drept al piciorului printr-o atela, mai ales noaptea, iar in cursul zilei piciorul va fi incaltat cu o gheata cu caramb dur. In paralizia de SPI prabusirea boltii este regula, motiv pentru care de la inceput trebuie pus un sustinator plantar. 2. Mentinerea mobilitatii articulare a gleznei si degetelor, mai ales in paralizia de SPE. Miscarile pasive in toate articulatiile piciorului si de asemenea in articulatia genunchiului se vor repeta de cateva ori pe zi. 3. Educarea-reeducarea musculaturii paralizate, mentinerea tonusului si cresterea acestuia pe masura ce se produce reinervarea prin: - aplicarea intinderilor de scurta durata pentru declansarea contractiei musculare (4-5 intinderi;) - folosirea tehnicilor de facilitare, IL, SI, CR la nivelul membrului interesat; - exercitii imaginative pentru miscarile abolite’ - se vor utiliza toate elementele facilitatorii (periajul, vibratia, atingerea cu calupul de gheata); - exercitii contralaterale pentru promovarea inductiei pozitive in musculatura paralizata; - exercitii de activare musculara in cadrul diagonalelor Kabat; - exercitii analitice pentru fiecare miscare, incepand cu cele pasive si active asistate, apoi active si active cu rezistenta progresiva, exercitii izometrice etc. 4. Recuperarea functionalitatii piciorului in cadrul kineticii de mers si stabilitatii ortostatice. In acest scop se executa: - exercitii in lant kinetic inchis si deschis ; - ca si felurite exercitii de mers pe teren variat. In ambele tipuri de paralizii se va acorda o atentie deosebita flexiei degetelor, functie de mare importanta pentru ortostatism si mers. 5. Ortezarea invaliditatii in cazul unor paralizii definitive. Este vorba de paralizia de SPE, pentru care se confectionaza orteze dinamice (ghete cu arc pentru ridicarea piciorului in mers). Pentru pareze este suficienta aplicarea unui toc mai inalt si a unui pantof sau a unei ghete cu caramb mai dur. Paralizia de SPI nu pune probleme de ortezare, fiind in general bine suportata. sursa: curs neurologie Univ. Bacau sectia kinetoterapie, lector univ. Ocheana Gabriela

keywords: kinetoterapie, fizioterapie, fiziokinetoterapie, Piatra Neamt, recuperare medicala, masaj terapeutic, gimnastica de recuperare, gimnastica medicala, balneo-fiziokinetoterapie, balneo-fiziokinetoterapie, kt, bfkt, fkt, prof. CFM, fizioterapeut, fizioterapie, balneofizioterapie, statiune balneara, hidroterapie, electroterapie, laserterapie, laser terapie, electrostimulare, curs kinetoterapie, curs masaj, reflexoterapie, electroneurostimulare, neurostimulare, masaj recuperator, tehnica FNP, facilitare neuroproprioceptiva, drenaj limfatic, recuperare copii cu handicap, recuperare genunchi, recuperare coloana vertebrala, recuperare coloana lombara, recuperare coxartroza, recuperare gonartroza, fizioterapie antalgica, fizio-kinetoterapeut, tratament durere lombara, tratament spate, spa, recuperare umar, recuperare cot, recuperare mana, periatrtita scpulohumerala, psh, hdl, hdc, scolioza, cifoza, lordoza, deviatiile coloanei vertebrale, Moldova, Romania, terapie fizica instrumentala, ordinul kinetoterapeutilor, www.fizio-kinetoterapie.ro

TERAPIA FIZICALĂ sI DE RECUPERARE
Tratamentul profilactic trebuie sa aiba în vedere prevenirea cauzelor locale sau generale care pot sa traduca suferinta trunchiurilor nervoase.   Local se previne atitudinea vicioasa, traumatismele regiunii Cauzele generale se refera la tratamentul corect al bolilor metabolice, al celor infectioase, dar si supravegherea corecta a tratamentelor cu potential toxic asupra fibrei nervoase.

Tratamentul curativ este mai complex si cuprinde :

tratamentul igeno-dietetic presupune o alimentatie rationala si evitarea abuzului de alcool sau de alte substante toxice. ca si în cazul oricarei alte afectiuni, indiferent de natura ei, corectia starii psihice a pacientului are deosebita importanta. Bolnavul trebuie convins ca participarea la programul recuperator are o deosebita importanta în recîstigarea capacitatii functionale a mîinii, ca afectiunea sa nu-l face inferior fata de cei din jur si ca, respectînd programul de recuperare si indicatiile medicului se poate reface într-un interval de timp mai scurt sau mai lung. Bolnavul trebuie cîstigat ca prieten în întreg programul recuperator.

 decontracturante (mydocalm. În formele medii rezultate bune dau antiinflamatoriile nesteroidiene. Lupta contra edemului nu trebuie neglijata: pozitionarea antideclina a antebratului si mîinii.  antalgice. membrul superior fiind asezat în usoara abductie cu un suport sub . b) TRATAMENT ORTOPEDIC Tratamentul ortopedic consta dintr-o serie de masuri care urmaresc punerea în repaus a segmentului cervical.tonifierea musculaturii vertebrale posterioare. In cazurile cu deficit neurologic este utila medicatia neurotropa si care faciliteaza transmisia sinaptica. colierele se folosesc în perioadele hiperalgice si pe timpul deplasarilor. repausul total al membrului superior afectat este impus de durerile declansate de cele mai mici miscari sau presiuni. Tratamentul este adaptat fazelor de boala. indometacin. medicamentoase si fiziokinetice. clorzoxazon)  sedative. a iritatiei radiculare si a contracturii. iar în formele hiperalgice sunt indicati corticoizii peroral (40-50 mg/zi) timp de 8-10 zile cu reducerea rapida a dozei sau în infiltratii paravertebrale.reducerea durerii. putând fi conservator si chirurgical. . . alaturi de masaj si celelalte metode lupta împotriva instalarii edemului la nivelul acestor segmente. Tratamentul se realizeaza folosind mijloace ortopedice. Tratamentul conservator are urmatoarele obiective: . repausul se efectueaza pe pat semidur cu perna mica. diclofenac. când se prefera produsii cu actiune lenta. etc) si steroidiene.  a) MEDICAŢIE ANTIALGICĂ sI ANTIINFLAMATORIE Tratamentul medicamentos este necesar în perioadele algice si consta din administrarea de:  antiinflamatorii nesteroidiene (ibuprofen.coordonarea mobilitatii coloanei cervicale cu a membrului superior si integrarea segmentului în ansamblul general al rahisului. .corectarea tulburarilor de statica cervicala.

a unei hernii discale. a unei coaste cervicale. prelungite.  Bolnavul este instruit ca si la domiciliu sa efectueze programe reeducationale si de gimnastica medicala care sa promoveze supletea coloanei.  Tonifierea musculaturii paravertebrale si a umarului. Se trece apoi la efectuarea mobilizarilor active care au ca suport mecanismele de coordonare vestibulara si oculokinetica care îsi au sediul la nivelul segmentului cervical.  antibioterapie si imobilizare într-o spondilodiscita 1. care nu au cedat la un tratament corect aplicat trei luni de zile.  Reeducarea mobilitatii coloanei cervicale este o etapa importanta si obligatorie a tratamentului conservator. Ea începe imediat dupa ameliorarea fenomenelor acute cu miscari pasive în altemanta cu tractiuni si tehnici de masaj. ca si formelor cu fenomene neurologice de compresiune radiculara si/sau medulara. In pozitie sezânda se recomanda utilizarea de cotiere. c) TRATAMENT CHIRURGICAL Tratamentul chirurgical este rezervat formelor rebele si prelungite. preferându-se tehnicile manuale în altemanta cu manevrele de masaj si mobilizare. radioterapia unei metastaze.  Programul continua cu exercitii care au în atentie unitatea functionala a segmentului cervical cu celelalte segmente rahidiene si cu membrul superior.umar. Tratamentul chirurgical consta în exereza unei protruzii osteofitice sau o artrodeza cu indicatie exceptionala în formele grave. reeducarea pro-prioceptiva contribuie la refacerea stabilitatii rahisului. tonifierea musculara si crearea unui comportament adecvat fata de solicitarile din mediu. se face tratamentul afectiunii cauzale:     exereza unui neurinom. rezistente la tratamentul medical. . Pentru reducerea iritatiei radiculare se mai poate actiona efectuând tractiuni cervicale în delordoza. Se respecta postura corecta a coloanei vertebrale cu mentinerea curburilor fiziologice.2. Balneoterapia si termoterapia au indicatie în etapele cronice. În forma simptomatica. tetiere si pastrarea posturii de "dubla barbie".

"zavorârea segmentara" prin exercitii de mentinere a chingii musculare activate în conditii de mobilizare a bolnavului în spatiu( se va continua programul si la sala de CFM). Tehnici de kinetoterapie Obiectivele specifice "scolii spatelui" constientizarea posturii coloanei vertebrale. controlul efortului: instruire privind exploatarea rationala a coloanei în timpul unor solicitar icervicale de tip dinamic sau static. "zavorârea segmentara". Kinetoterapie individuala constientizarea pozitiei corecte vertebrale prin exercitii de dezvoltare a perceptiei proprioceptive prin tehnica dublei perceptii: din pozitia culcat. controlul efortului si readaptarea la effort.Acupunctura se adreseaza tulburarilor functionale : -contracturi musculare -dureri -tulburari neurologice Acupunctura se practica cu ace sterile de unica folosinta atat in zona locala cat si la distanta (se folosesc in jur de 10 ace) Rezultatele obtinute dupa 10-12 sedinte sunt semnificative. . controlul miscarilor. controlul miscarilor: educarea bolnavului pentru a efectua mobilizari ale coloanei cervicale controlând permanent viteza si amplitudinea miscarilor. controlul pozitiilor corpului în timpul miscarilor si în repaus. asezat si din ortostatism.

Miorelaxarea îndeparteaza hipertonia musculara si prin urmare durerea de origine miofasciala. 2. Efectul analgezic este sustinut si de efectele trofice ale fluxului de curent. Se face deobicei dinstinctie între durerea acuta si cea cronica. apare imediat dupa aplicarea stimulului dureros si scade dupa încetarea actiuni acestuia.3. Pe de alta parte durerea cronica este de lunga durata (mai mult de 3 luni) sau este recurenta. Pentru a întelege efectele electroterapiei este importanta întelegerea în special a factorilor de modulare care pot influenta perceptia si transferul stimulului nervos: . ELECTROTERAPIA ANALGETICĂ Durerea este un fenomen multi-factorial iar practica demonstreaza ca diferitele tipuri de durere raspund mai mult sau mai putin bine la diversele metode de fizioterapie deci si la procedurile electroterapeutice.pe lânga bine. intensitatea sa nu depinde de intensitatea stimularii. Teoria actuala general acceptata a perceptiei durerii se bazeaza pe acceptarea existentei unui sistem senzorial specific care transfera informatia de la receptorii durerii (nociceptori) la sistemul nervos central prin intermediul unor fascicule nervoase speciale. tehnici de stabilizare cervicala.- controlul pozitiei: învatarea evitarii mentinerii prelungite a pozitiilor cervicale fixe sau a pozitiilor extreme ce vor fi înlocuite cu pozitii de facilitare a efortului cervical. intensitatea durerii depinde de intensitatea stimularii. cu accent pe: - tehnici de mobilizare controlata. Este produsa prin deteriorarea mecanica a tesutului sau datorita unei boli. Procesul este de fapt mult mai complicat si este prezentat în mod detaliat în cadrul literaturii de specialitate. Kinetoterapie colectiva: la sala CFM si la bazin ca continua kinetoterapie specifica. Exista cateva mecanisme care explica efectul analgezic al electroterapiei .cunoscuta teorie a pragului sensibilitatii dureroase este demonstrata si cresterea productiei de opiacee endogene. Durerea este de regula definita ca o senzatie neplacuta si ca o experienta emotionala legata de deteriorarea actuala sau potentiala a tesutului. Bolnavii cu o patologie specifica stadiului subcronic stabilizata beneficieaza de tratament de recuperare în statiunile cu profil de reumatologie. emotiile au un rol decisiv pentru perceptia sa. Durerea acuta este de scurta durata (maximum cateva zile sau saptamâni). exercitii de control cervical static si dinamic. tehnici de antrenare la efort.

a componentelor sale subiective si obictive. Pentru ca fizioterapia sa aiba un real beneficiu pentru pacient este necesar sa fie luate în considerare urmatoarele pricipii: 1. pentru ca foarte frecvent sursa acestor afectiuni se afla la distanta de locul de proiectie a durerii. Aceste substante sunt produse în sistemul nervos central si conform teoriei mentionate au o importanta cruciala în special pentru perceptia subiectiva a durerii. Primul factor important de modulare este descris de teoria pragului dureros care se bazeaza pe prezumtia ca mecanismul nervos din coarnele posterioare ale maduvei actioneaza ca o mica bariera care lasa sa treaca numai un numar limitat de impulsuri nervoase ce ajung prin intermediul fibrelor aferente periferice la sistemul nervos central în functie de cât de mult este descrisa aceasta bariera. O bariera asemanatoare se presupune ca exista si la nivelul talamusului. Fizioterapia aplicata în scop analgezic determina reducerea considerabila a cantitatii de substante analgezice administrate. adica se va lua în considerare mai întâi informatia care a fost semnalizata de catre durere. 3.  Un alt factor important de modulare este descris în cadrul teoriei neuromodulatorilor care se bazeaza pe efectul analgezic al unor substante ce apartin grupului de neuromodulatori în special endorfine si encefaline. Atunci când se alege tipul de fizioterapie se vor lua în considerare efectele probabile (conform teoriei pragului dureros si teoriei endorfinelor). se va determina diagnosticul corespunzator sau cel putin o ipoteza preliminara a acestuia si numai dupa aceea se va interveni împotriva durerii. Durerea modificata de fizioterapie sau analgezice poate sa îsi piarda specificitatea într-o asemenea masura încât ulterior sa numai poata fi descrisa. Bineânteles. Aceasta regula este foarte importanta datorita posibilitatii de obtinere a efectului analgezic relativ tintit al fizioterapiei (un contrast cu actiunea difuza a medicamentelor) si datorita posibilelor interactiuni nedorite dintre fizioterapie si medicamente. 4.  Efectul analgezic al electroterapiei este utilizat din ce în ce mai mult. a reactiilor . s-a încercat explicarea acestui mod de actiune. Pentru afectiunile cronice sau recurente când se pot aplica diferite tipuri de curenti se va examina în prealabil sistemul locomotor (sau solicitarea examinarii acestuia de catre un specialist). Stimularea unor fibre particulare poate modula dimensiunea deschiderii sau închiderii barierei pentru stimuli durerosi si astfel sa creasca sau sa scada transferul informatiilor nociceptive. Nu se va suprima functia de semnalizare si protejare a durerii (care este importanta în special pentru durerea acuta!). MODALITĂŢI ELECTROTERAPEUTICE ANALGETICE "CONVENŢIONALE'' Fiziologia analgeziei prin electroterapie Înca de la inceputurile aplicatiilor terapeutice cu curentii excitatori (deceniile 3 si 4) si constatarea efectului lor analgetic. s-a pornit de la studierea amanuntita a fenomenului dureros. 2.

iar fibrele C conduc impulsuri responsabile de aparitia durerii intense si difuze.mediatori ca acetilcolina . evident incomplete si nesatisfacatoare. Transmiterea sinaptica a durerii este influentata la nivelul maduvei spinarii atât de influxuri venite de la periferia organismului . 2 si 5 se proiecteaza la nivele diferite ale encefalului. La om. Axonii neuronilor senzitivi din ganglionul spinal fac sinapsa cu "neuronii de releu" localizati în substanta cenusie a cornului posterior medular. a receptiei la nivelul nociceptorilor periferici specifici. - Cercetarile din ultimul deceniu au furnizat numeroase explicatii a caror integrare si corelare a facut posibila întelegerea unor circumstante de analgezie . dupa ce acestea mai fac o statie sinaptica la nivelul mezencefalului ("conducere subcorticala a dureri") Pentru întelegerea si explicarea actiunii analgetice a stimulilor electrici s-au emis o serie de ipoteze. prin intermediul arcurilor reflexe scurte de la nivelul aceluiasi segment medular. histamina s. a zonelor de perceptie. ca fenomene normale de aparare.S-a observat ca releul medular prezinta o importanta deosebita în perceptia durerii . Altele . Prin caile spino-talamice si spino-reticulare. fiind astfel capabile sa conduca impulsuri generate în circumstante deosebite. Unele.a. Fibrele sensibilitatii somatice abordeaza maduva spinarii pe calea radacinii posterioare. au cautat sa explice analgezia electrica pe cai reflexe si anume: actiunea hiperemizanta a curentilor excitatori de joasa frecventa cu producere de substante vasoactive .de tipul înteparii scurte.somatice si vegetative reflexe. întrucât la acest nivel intervin o serie de mecanisme care moduleaza transmisia nociceptiva. cât si de la nivelul unor formatiuni nervoase . prin intermediul centrilor vegetativi supramedulari din hipotalamus si scoarta cerebrala. in timp ce impulsurile viscerale prin intermediul ramurii comunicate albe. Fibrele A-delta subtiri si fibrele C sunt sarace în mielina si lent conducatoare ale informatiilor nociceptive. informatiile sunt conduse si proiectate pe cortexul cerebral. Fibrele nervilor cutanati au prag de excitabilitate diferit. fibrele Aδ pentru dure bine localizata. scoteau in evidenta efectele locale de la ischemizare si decongestionare a zonelor tratate sau "înlocuirea" senzatiei de durere cu senzatiile de vibratie si parestezie produse de excitatiile "faradovibratoare" locale. Nociceptorii cutanatii au actiune excitatoare independenta asupra a cel putin doi neuroni din cornul posterior. mecanism de actiune asemanator celui produs de masaj. a cailor de transmisie si integrare. Este cunoscut faptul ca toti receptorii pentru durere nu sunt altceva decât ramificatii ale dendritelor neuronilor senzitivi. alcatuind caile durerii. iar celalalt neuron primeste excitatii si de la mecanoreceptorii senzitivi.Unul este excitat exclusiv de impulsuri venite de la receptori de durere. Axonii neuronilor din straturile medulare 1. fibrele Aα conduc impulsuri pentru aparitia senzatiilor tactile. care iau parte la alcatuirea unui nerv cutanat.

scoarta cerebrala. Este cunoscut faptul ca activitatea fibrelor A-alfa blocheaza la nivelul medular transmisia impulsurilor nociceptive vehiculate de fibrele A-delta si C. frecventa sau conditii patologice (nevralgii postherpetice. daca stimularea periferica a fibrelor specifice pentru durere (A-delta si C) devine predominanta prin intensitate. . Wall) în unele privinte. (Hughes) Figura 1 : conceptia lui Wall si Melzack in legatura cu "controlului de poarta" asupra transmiterii impulsurilor dureroase. nespecifice pentru durere. adica printr-un proces de control axonal. Acest fenomen de inhibitie presinaptica se petrece la nivelul cornului posterior medular si este explicat astfel: stimularea fibrelor cu diametrul mare. acestia postulând si interventia unor mecanisme inhibitorii a etajelor supraspinale . T-neuronul central de origine a cailor extralemniscale. Aceasta teorie a fost corectata (mai bine zis completata) de diferiti autori (Schmidt. substanta cenusie a mezencefalului. cu producere de encefaline . se deschide . Aceste mecanisme centrifugale de inhibitie a transmisiei si perceptiei durerii au fost confirmate de analgeziile produse prin stimulare electrica a structurilor nervoase centrale supraspi considerate similare celor produse prin actiunea opiaceelor (morfina si derivatelor) la aceleasi nivele. decât a unor procese de stimulare propriu-zisa.poarta de control''prin contrareactie pozitiva in straturile sus mentionate ale cordonului posterior si va avea loc în acest caz o transmitere a informatiilor dureroase si consecutiv. cu " închiderea portii''(a barierei de control) pentru transmiterea informatiilor nociceptive prin fibrele nervoase lent conducatoare A-delta si C (figura 1). În acest mod. Asupra mecanismului care intervine în aceasta inhibitie sunt înca pareri controversate.trunchiul cerebral. P-fibre nervoase cu diametrul subtire. disestezii de denervare). SG-substanta gelatinoasa Rolando. ce conduc informatiile din cornul posterior medular (interneuronii inhibitori din substanta gelatinoasa Rolando). (dupa Popoviciu si Haulica) În figura 1 este prezentata schematic conceptia lui Wall si Melzack privind teoria "controlului de poarta" în transmiterea impulsurilor dureroase: G.care se bazeaza pe fenomenul de inhibitie presinaptica.pe care acestea le exercita descendent asupra transmiterii durerii prin fibrele corespunzatoare din structura maduvei spinari. cu scaderea activarii sistemului T (neuronul central de origine a cailor asscedente extralemniscale) si astfel.fibre nervoase cu diametrul gros. Nathan.superioare. Una din explicatiile mai interesante (si de multi specialisti acceptata) este oferita de teoria "controlului de poarta" propusa de Melzack si Wall (1965). rapid conducatoare (Aalfa).polipepdite endogene care blocheaza transmiterea informatiilor nociceptive prin maduva spinarii. durerea nu este perceputa la nivelul creierului. Numeroase observatii clinice au sugerat ideea ca durerea ar putea fi în acest caz . un câmp electric negativ. mai curând rezultatul pierderii capacitatii inhibitorii. Invers.. o percepere a dureri.

au o serie de implicatii terapeutice deosebit de eficace. fara senzatie de crampa musculara (actiune dinamogena. Curentii diadinamici sunt curenti de joasa frecventa folositi pentru efectele lor terapeutice favorabile. cu toate ca nu este chiar unanim acceptata. Descrierea lor si a efectelor produse (asemanatoare cu a curentilor Leduc descoperiti în 1902) apartin lui Trabert (1957). sub pragul dureros. mai pregnanta la frecventa de 50 Hz). Dupa ce Shealy le-a utilizat prima data în SUA (1972) ca screening la selectionarea bolnavilor pentru stimularea electroanalgezica a cordonului posterior medular. hiperemiante si dinamogene. iar în 1959. forma curentului diadinamic si modalitatea de aplicare a electroziilor. fiind netraumatizat. nedureroase. Face parte din metodele reflexoterapice. economic. Actiunea lor este cunoscuta ca pronuntat analgetica. metoda s-a extins rapid în tratamentul starilor dureroase acute de diferite etiologii. Stimularea nervoasa electrica transcutana (TENS dupa terminologia recunoscuta pe plan international) constiutuie o metoda netraumatizanta de combatere a starilor dureroase acute si cronice de diverse cauze. Koeppe i-a denumit "masaj cu impulsuri excitatorii". Metode analgetice "conventionale'' din domeniul frecventelor joase. utilizând curenti cu impulsuri dreptunghiulare de joasa frecventa furnizati de aparate mici. ajungându-se la senzatie de vibratii bine tolerate. Ca si în electroterapia . Curentii Trabert sunt curentii dreptunghiulari cu efect analgetic si hiperemiant. Este un mijloc de tratament ce câstiga teren. Intensitatea curentilor se regleaza progresiv.dupa opinia quasiunanima a autorilor . Autori germani îi mai denumesc curenti de "ultrastimulare'' . Electropunctura. Acestea sunt determinante de nivelul intensitati. intensitatea sa mai creste în timpul tratamentului. în sensul ca hiporeactia (analgezia) prin ridicarea pragului la durere si hipereactia (dinamogenia) apar diferit.sunt cele analgetice. de la individ la individ. Daca se urmareste obtinerea contractiilor musculare. deci pâna la pragul dureros. usor de executat si având rezultate rapide când este indicat si aplicat. Principalele efecte . care sunt identice cu punctele de acupunctura în proportie de 80%. Deoarece acomodarea se instaleaza repede. intensitatea se creste la pragul de contractie. cu unu sau doua canale de iesire.Semnificatiile fiziologice ale acestei teorii. având ca loc de actiune punctele ( zonele) dureroase reflexe. Trebuie mentionat faptul ca raspunsul obtinut este influentat în mare masura de particularitatile reactiei individuale si adaptarii organismului la curent. atât la nivel de chimioterapie cât si de electroterapie a durerii. prin intermediul unor electrozi aplicati pe tegumentul bolnavilor.

tactile sau provenite de la alti analizatori.Crearea unui lot de referinta practic nu intra în discutie. lumina acromatica polarizata specific. Patologia indicata este reprezentata de tulburari functionale. De aceea este aproape imposibila delimitarea unui grup pentru o procesare statistica ulterioara a datelor. Efectul placebo al fizioterapiei poate sa se manifeste numai în afectarea sistemului aferent. Efectul trofic hiperemic este utilizat si concomitent cu efectul analgezic. artrogene. De aceea terapiile cu efect trofic au si efect antiedematos. laserul. tonifiere vasculara). etc. efectele sale pot fi considerate placebo. terapia cu vacuum prin supra-presiune. Efectul trofic si antiedematos Este produs de hiperemia care survine în aproape toate tipurile de PT (cu exceptia crioterapiei). tonifierea peretilor si cresterea permeabilitatii capilare. datele electrice ale puncteleor cutanate stabilite( ca valori de relatie fata de suprafata înconjuratoare) trebuie sa coreleze cu anumite stari functionale ale organismului. În general poate fi recomandata galvanizarea în special cea longitudinala (hiperemie capilara. Efectul placebo. Daca fizioterapia este efectuata la întâmplare. este necesara cunoasterea acestor mecanisme pentru a putea selecta un anumit tip de fizioterapie. Efectul trofic poate fi partial produs de catre cele mai multe forme de fizioterapie. tonusul muscular. viscerogene). auditeve. starea vremii. fara a cunoaste mecanismul de actiune al acesteia. anotimpul. curentii de frecventa joasa cu frecventa de 30-60 Hz si intensitatea egala sau peste pragul de activitate motorie sau ultrasunetele. . Sistemul aferent proceseaza toate datele vizuale. Efectul Antiedematos se manifesta practic concomitent cu hiperemia. starea psihica a pacientului. nu poate fi efectuat de exemplu un experiment orb fara sa existe cel putin o excitatie minima a sistemului aferent si\sau a componentelor mai înalte ale SNC. Adversarii fizioterapiei au tendinta sa considere efectele ecesteia ca fiind placebo. în special de laser si magnetoterapie care furnizeaza energie organismului în scopul utilizarii acesteia de catre celule pentru a-si desfasura activitatea.segmento-neurala. diverse contracturi musculare produse prin mecanisme neuroreflexe (vertebrogene. atitudinea fata de boala a pacientului). fara o aplicare tintita si o dozare corecta. Datorita acestui fapt aplicarea fizioterapiei necesita a lua în considerare individualitatea pacientului si statusul sau functional actual (inclusiv starea sistemului limbic. motivatia. Deoarece mecanismul de producere a hiperemiei la diferitele tipuri de fizioterapie este diferit. Deoarece adesea este suficient un stimul slab pentru a devia balanta functionala a organismului (chiar daca aceasta este patologica) si utilizând posibilitatile sale enorme de auto-reparare organismul se ajuta singur.

. Efect analgetic de scurta util crestere a pentru. Descarca factori autacoizi de la nivelul sau ortosimpatic paralombar. inclusiv pe hipersimpaticotonia la nivelul si inervatia sfincterului uretral intern si a ganglionilor 1. si Efect sumat/corolar: de si nivelul membrelor sup. resorbtiv/depletiv. cu efect vasodilatator pe cu efecte vaso-active la musculatura neteda din peretii vasculari 3. Efecte vegetative . boli neoplazice.Defectele functionale ale organelor locomotorii carora li se adreseaza principalele efecte pozitive ale fizioterapiei au tendinta la auto-reparatie în cazul în care aceasta nu este împiedicata (de exemplu prin farmacoterapie inadecvata).Aceste situatii pot fi sistematizate astfel:  TBC activ.  implanturi cohleare. 2.2. implanturi metalice./inf. hiperemizant durata.scade stelati. pace . ganglionii 1.  aplicarea în zona cordului sau a ochilor. Efect excitant pe structurile vegetative de la nivel vascular. . boli infecto-contagioase.introducere'' biotrofic/metabolico-tisular. tisular. Daca este indicata corect fizioterapia initiaza si accelereaza aceasta auto-reparatie care este însa dificil de verificat cu exactitate.maker cardiac.) 80-100 Hz musculare striate vasculo.  afectiuni cutanate ce împiedica aplicarea electrozilor. tisular clearanceului Contraindicatiile electroterapiei implicit antiinflamator si analgetic Electroterapia nu poate fi aplicata fara a tine seama de situatiile obiective care interzic acest tip de terapie. zone reflexogene de la nivelul dermatoamelor si miotoamelor. sarcina. Table 1 principalele efecte valorificabile terapeutic ale modului de lucru cu frecvente fixe Frecvente constante (selectate manual) 0-10 Hz 12-35 Hz 1. lanturi ganglionare orto-simpatice paravertebrale.  menstruatia.Efect excitomotor toate pe fibrele detrusorului plexurilor/lanturilor vegetative (ganglionul stelat.

cu actiunea excitomotorie pe fibrele musculare efecte vaso-active la nivelul netede din peretii vasculari 3./inf. de crestere a tonusului 1.Efect excitomotor toate fibrele muscular. Efect sumat/corolar (inclusiv prin membrelor sup. sindrom psiho-patologice si psiho-organice Table 2 principalele efecte valorificabile terapeutic ale modului de lucru cu frecvente variabile (spectru) Frecvente variabile (modulatie/spectru) 0-100 Hz 1. Material si metoda de lucru Pentru realizarea temei de licenta am alcatuit un lot de 14 pacienti care efectuau tratament fizioterapic în ambulatoriul de specialitate pentru suferinte dureroase lombare. stelat sau (prin pompa musculara). fiziologica. . hiperemizant si resorbtiv/depletiv. Efect tonusului muscular ( ca balanta între (predominant) reflexul miotatic. Efect asupra circulatiei.1. si cel inhibitor tendinos.) descarcarea de factori autacoizi): vasculobiotrofic/metabolico-tisular. prin ortosimpatic paralombar. Ef. sub forma unui micromasaj musculaturii se (microelectrogimnastica)- 0-10 Hz 80-100 Hz astfel reinstruirea programului cibernetic a 1. prin plexurilor/lanturilor actiunea asupra musculaturii scheletice vegetative (ggl. dar si direct. 2. de crestere a clearanceului tisular si implicit antiinflamator CAPITOLUL III STUDIUL INDIVIDUAL III. vegetativ - scade si pe miorelaxant-terapie informationala) hipersimpaticotonia la nivelul ganglionilor musculare striate 2. indirect. Efect decontracturant muscular (prin alternanta ritmica lina. de contractii profund si al relaxari) la intensitati striate realizeaza analgetic submaximale.

83 ani.. III.. cu media de vârsta 46. Prezentarea lotului de studiu În lotul de studiu au fost inclusi 14 pacienti cu vârsta cuprinsa între 21 si 75 de ani...si figura. absenta medicatiei antiinflamatorii sau/si antialgica. pacienti cu prescriptie medicala pentru aplicatia curentilor dejoasa si medie frecventa. Dintre acestia 8 au fost barbati a caror medie de varsta a fost 44. 7 prezentau diagnostic de hernie de disc lombara. 1 pacient avea spondilita ankilopoetica si 2 pacienti aveau sindroame miofasciale.Criterii de includere în lotul de studiu:     pacienti cu durere cervico-brahiala. pacienti cu istoric semnificativ pentru suferinta cervicala degenerativa de tip discal.. .2. Distributia pacientilor pe grupe de vârsta este prezentata în tabelul. 4 sufereau de spondiloza lombara. În tabelul 1 este prezentata componenta lotului de studiu Table 3 lotul de studio nume MD CG CV EI CC CD RV VP CM CL GS LM BG PA varsta 52 40 64 46 57 58 21 25 49 47 47 49 22 75 F F F sex M M M M F M M M F F M Tipul patologiei Hernie de disc cervicala Hernie de disc lcervicala Spondiloza cervicala Hernie de disc cervicala Hernie de disc cervicala Spondilita ankilopoetica Hernie de disc cervicala Cervicoartroza Hernie de disc cervicala Spondiloza cervicala Hernie de disc cervicala Spondiloza cervicala Cervicoartroza Spondiloza cervicala Distributia pacientilor pe sexe este prezentata în figura 1.57 ani.12 ani si 6 au fost femei cu media de varsta 49.

36 cu limite între 10 (durere insuportabila) si 3.Table 4 distributia pacientilor pe grupe de vârsta gr varsta sub 30 ani 31 . Table 5 distributia patologiei tip patologie hernie discala cervicala spondiloza cervicala spondilita cervicoartroza nr pacienti 7 4 1 2 III. dupa patru zile de tratament (vas4).3.si figura. Rezultate si discutia rezultatelor În tabelul 7 este prezentat sinoptic lotul studiat si valorile pe care pacientii le-au dat evolutiei durerii pe scala analoga vizuala (vas) în 4 momente ale tratamentului ambulator: la începutul tratamentului (vas1). dupa 8 zile de tratament (vas8) si la sfârsitul tratamentului în ambulatoriul de specialitate (vas10).50 ani 51 . Astfel. Table 7 evolutia scorului vas pe durata tratamentuli nume MD CG CV EI CC varsta 52 40 64 46 57 M F sex M M M hc hc diagnostic hc hc spond 7 10 vas1 8 8 3 6 6 vas4 5 7 3 4 4 vas8 3 4 3 3 2 vas10 1 1 3 .40 ani 41 .43 cu limite intre 0 (absenta durerii) si 3.60 ani peste 60 ani nr. iar la externare media a fost 1. pacienti 3 1 5 3 2 Figure 2 distributia pacientilor pe grupe de vârsta Distributia patologiei în lotul de studiu este prezentata în tabelul. media scorului vas la internare a fost 7.

spond 7 7 7 7 7 8 6 8 10 7.00 1.93 2 3 2 3 4 3 3 2 4 3.40 4. La acest grup se înregistreaza si cel mai mare scor vas la finalul tratamentului.57 M M M F F M F F F sa hc cer.00 7.00 2.40 ani 41 .50 ani 51 . Pacientii din grupa de vârsta 31 .33 6.50 vas10 1.00 5.00 8.60 ani la care pe durata curei am înregistrat scaderea scorului de la 8.67 4.33 8.50. Table 8 evolutia scorului vas pe grupe de vârsta gr varsta sub 30 ani 31 .14 0 2 0 1 3 1 0 1 2 1.33 la 1.43 Analiza evolutiei scorului vas am realizat-o în functie de vârsta pacientilor.33.40 de ani au avut o evolutie la fel de buna a scorului vas de la 8 la începerea tratamentului la 1 la finalul lui.60 ani peste 60 ani vas1 7.50 vas4 4. Intensitatea cea mai mica a scorului vas la internare a fost notata la grupa de vârsta peste 70 de ani: 6.60 1. ceea ce procentual reprezinta o scadere cu 87.50 vas8 2.33 4.5%. respectiv o variatie cu 7.00 1.36 3 6 2 4 6 6 5 4 6 4.00 3.50) Cea mai buna evolutie au avut-o pacientii din grupa de vârsta 51 .33) si cel ai mic la pacientii peste 70 de ani (6.40 3. de sex.50. hc spond hc spond cer. respectiv o scadere cu 87.50 Figure 5 dinamica scorului vas în functie de grupa de vârsta Din analiza datelor se observa ca cea ai mare valoare a mediei scorului vas la inceperea tratamentului se înregistreaza la grupa de vârsta 51 60 de ani (8.00 7. . respectiv 2.99% a intensitatii durerii.00 3.CD RV VP CM CL GS LM BG PA media 58 21 25 49 47 47 49 22 75 46. tipul patologiei si tipul aplicatiei terapeutice.

17 vas8 3.33 la 1.38 1. La aceasta grupa de vârsta scaderea intensitatii durerii a fost de 69.60 ani la care pe durata curei am înregistrat scaderea scorului de la 8.33) si cel ai mic la pacientii peste 70 de ani (6.83 vas1 6.23%. Evolutia durerii pe durata tratamentului fizioterapic analizata prin scorul vas prezinta unele variatii în functie de sexul pacientilor sintetizate in tabelul.33 vas10 1. Având în vedere polipatologia si vârsta pacientilor evolutia mai modesta a scorului este justificata.88). .50..88)..00 vas4 4. respectiv 2.50 Figure 5 dinamica scorului vas în functie de grupa de vârsta Din analiza datelor se observa ca cea ai mare valoare a mediei scorului vas la inceperea tratamentului se înregistreaza la grupa de vârsta 51 60 de ani (8..5%.00 3..13 49. La acest grup se înregistreaza si cel mai mare scor vas la finalul tratamentului. Diferenta se micsoreaza la sfârsitul curei.75 5. respectiv o variatie cu 7.si figura Analizând datele din tabel se observa un scor vas mai mare la subgrupul femeilor (8) comparativ cu sublotul barbatilor (6. Table 9media scorului vas în functie de sexul pacientilor media de varsta barbati femei 44.88 8.si figura Analizând datele din tabel se observa un scor vas mai mare la subgrupul femeilor (8) comparativ cu sublotul barbatilor (6.. Evolutia durerii pe durata tratamentului fizioterapic analizata prin scorul vas prezinta unele variatii în functie de sexul pacientilor sintetizate in tabelul. Pacientii din grupa de vârsta 31 .40 de ani au avut o evolutie la fel de buna a scorului vas de la 8 la începerea tratamentului la 1 la finalul lui.La aceasta grupa de vârsta scaderea intensitatii durerii a fost de 69. Intensitatea cea mai mica a scorului vas la internare a fost notata la grupa de vârsta peste 70 de ani: 6.99% a intensitatii durerii. Diferenta se micsoreaza la sfârsitul curei..23%.50) Cea mai buna evolutie au avut-o pacientii din grupa de vârsta 51 .33. respectiv o scadere cu 87.50. Având în vedere polipatologia si vârsta pacientilor evolutia mai modesta a scorului este justificata. ceea ce procentual reprezinta o scadere cu 87.

Table 9media scorului vas în functie de sexul pacientilor media de varsta barbati femei 44.17 vas8 3. rezultatele au fost mai bune la sublotul femeilor. Privitor la distributia scorului vas în functie de frecventa fixa se constata ca alegerea frecventei este corelata cu valoarea scorului vas la inceputul tratamentului.25%.25 3. Pentru modul de lucru spectru. Figure 8 variatia mediei scorului vas pe durata tratamentului în functie de frecventa fixa aplicata Datele referitoare la modul de lucru spectru sunt sintetizate în tabelul 12 si figura 9.13 49.33) îi este asociata frecventa cea mai analgetica: 80 Hz. deci.8 0.94% iar la femei cu 81. În functie de frecventele folosite se constata variatiile sintetizate în tabelele 11 si 12 si în figurile 8.33 vas4 4. 9 si 10.50 vas8 2. iar frecventei de 35 de Hz care are actiune vasculoactiva în principal si doar secundar analgetica prin stimularea circulatiei îi este asociata o medie a scorului vas de 6.00 vas4 4.87%. .38 1.5 1.33 vas10 1. pentru frecventa de 35 Hz scorul vas a înregistrat o scadere cu 71. iar pentru frecventa de 80 Hz scaderea a fost de 79.83 vas1 6. scorul vas are o distributie asemanatoare cu modul de lucru cu frecventa fixa: la valori mai mari ale frecventei efectul antialgic este mai evident.00 3.96%. pentru frecventa fixa de 50 Hz scaderea a fost de 76. respectiv celei mai mari valori a mediei scorului vas (8.75 5.8 3.25 5.88 8. Table 11variatia edei scorului vas în functie de frecventa fixa Frecventa fixa vas1 35Hz 50Hz 80Hz 6.95%. Astfel.25 8.50 Figure 6 dinamica scorului vas în functie de sexul pacientilor Procentual scaderea intensitatii durerii la barbati a fost cu 79.67 Analiza scaderii intensitatii durerii în functie de frecventa fixa prescrisa (tabelul 11) evidentiaza calitatea analgetica mai crescuta a frecventelor mai mari.4 7.50 vas10 1.4 5.4.

96%. reactii adverse neplacute la aplicatia terapeutica deci nu a fost exclus din lotul studiat. tipul interferentei. tipul patologiei.60 ani la care pe durata curei am înregistrat scaderea cu 87. La pacientii cu durere cervicala de cauza discala scaderea durerii a fost cu 80%. Pacientii din grupa de vârsta 31 .25% comparativ cu barbatii unde scaderea a fost de 79.99% a intensitatii durerii. pentru frecventa fixa de 50 Hz scaderea a fost de 76. vas1 7.5 vas4 4. . modul de lucru cu frecventele de interferenta. Aceeasi situatie se înregistraza si pentru modul de lucru spectru: frecventele mai mari sunt mai analgetice.5 1.95%. .23%.5 5. La grupa de vârsta peste 70 de ani scaderea intensitatii durerii a fost de 69. iar la pacientii cu cervicoartroza de 93%. iar pentru frecventa fixa de 35 Hz scorul vas a înregistrat o scadere cu 71.75 3. Cea mai buna evolutie au avut-o pacientii din grupa de vârsta 51 .100Hz CONCLUZII Pe durata desfasurarii studiului nici un pacient nu a prezentat agravarea simptomatologiei. respectiv o scadere cu 87.87%.5%.100 Hz sunt cele mai analgetice: pentru frecventa fixa de 80 Hz scaderea a fost de 79. .94%. am putut sa conturez urmatoarele concluzii : .25 7. Analiza scaderii intensitatii durerii în functie de frecventa fixa prescrisa este în concordanta cu datele din literatura de specialitate: frecventele de 80 Hz. le-am sintetizat si analizat în functie de:      varsta pacientilor. Rezultatele au fost mai bune la sublotul femei unde scaderea intensitatii durerii a fost de 81. sexul pacientilor.Table 12 variatia scorului vas în functie de modul de lucru spectru spectru 50-100Hz 80 . . .5 vas10 1.5 vas8 2.40 de ani au avut o evolutie la fel de buna a scorului vas. la cei cu dureri de cauza spondilozica a fost de 69%. Am cules datele.5 Si astfel. respectiv spectru 80 .

complicatii ortopedice (cifoscolioza. in adductie. incrucisate. ceea ce va determina efectuarea alimenatiei cu ajutorul sondei. piciorul este in flexie plantara. ceea ce impiedica copilul de a duce mana sau alte obiecte la gura. durerea putând fi ameliorata considerabil în absenta medicatiei antialgice. Simptomatologia asociata consta in strabism. cat si la cele inferioare. mana este inchisa in pumn. are bratele blocate sub torace. Apar tulburari de masticatie si nutritie. Tetrapareza spastica Tetrapareza este o boala care afecteaza toate cele patru membre. iar deplasarea se poate face dar patologic. dizabilitatea este mai mare la membrele superioare. Spasticitatea este prezenta mai mult la nivelul muschilor flexori ai membrelor superioare si extensorilor membrelor inferioare. intrarotate. raspunsul la elongatia rapida este alterat. forfecate.Deci. Cand se aseaza copilul in pozitie sezand copilul cade pe spate sau anterior deoarece are reflexele tonice cervicale asimetrice. copilul bolnav nu ridica si nu roteste capul (nici macar pentru a respira). ceea ce poate duce la luxatia de sold. Semne si simptome La examinare. adductorii contractati. Forma spastica este cel mai des intalnita cu tonusul exagerat al musculaturii si are o frecventa foarte mare la nou-nascutii cu encefalopatie hipoxicischemica. pozitia policelui este strans in pumn si degetele flectate. crize epileptice. In ceea ce priveste spasticitatea. luxatie de sold) . ce trebuiesc evitate pe cat posibil. Daca hipertonia persista. membrele inferioare sunt in extensie. Cand se aseaza cu fata in jos. La examinarea neurologica se observa existenta unui sindrom piramidal atat la membrele superioare. în ambulatoriul de specialitate poate fi tratata cu succes patologia cronica degenerativa a coloanei vertebrale cervicale . malformatii cerebrale grave. atrofie optica. In general. cand copilul este asezat cu fata in sus. se observa hiperextensia capului cu retractia umerilor. In forma usoara de tetrapareza spastica retardul este mediu. retard grav. se pot instala retractii musculo-tendinoase. si are diverse manifestari clinice. membrele inferioare fiind adesea in flexie. paralizie cerebrala. . Aplicatia terapeutica judicios recomandata si corect efectuata este o optiune terapeutica valoroasa pentru aceia dintre pacienti pentru care terapia medicamentoasa prezinta contraindicatii.

B. Metoda se poate aplica numai copiilor mai mari care pot colabora la executarea acestor exercitii cu rezistenta maximala. abductie si rotatie externa. Se folosesc mai multe metode: Metoda Bobath ajuta la inhibitia spasticitatii pornind de la punctele cheie – central. Metoda Kabat. kinetoterapie. metoda Bobath a dezvoltat in continuare reactiile de redresare si echilibru. C. mijloace fizice (rece. inhiband spasticitatea antagonistilor. tratament ortopedic. al stabilitatii – centura pelvina. -leganarea copilului cu capul in jos. reprezentat de pozitionarea capului.Tratament Pentru decontracturare se folosesc urmatoarele metode: A. pentru diminuarea mecanismelor reflexe. apucat la nivelul gleznelor este relaxanta ca si . Pe fondul facilitarii posturilor. faciliteaza contractia unor muschi. oferind informatiile proprioceptive necesare unei miscari corecte. prin intindere lenta si mentinuta a muschiului spastic. -percutarea maleolei peroniere produce contractia peronierilor. poate fi folosita pentru diminuarea spasmului muscular prin tehnicile de alternare a antagonistilor cu stabilizare ritmica. -percutarea maleolei tibiale activeaza supinatorii si adductorii piciorului. mijloace chimice (infiltratii cu alcool. Aceasta are ca urmare facilitarea functiei si o contractie mai puternica decat cea obtinuta prin efort voluntar. al mobilitatii – centura scapulara. relaxand antagonistii. cu membrele inferioare in extensie. percutari. Decontracturarea prin miscare se bazeaza pe specularea unor mecanisme fiziologice de inhibare a neuronilor motori. Se provoaca decontracturarea unor grupe musculare prin manevre care permit corectarea posturilor anormale. Principiul metodei se bazeaza pe folosirea unor stimuli proprioceptivi care se adauga eforturilor voluntare ale pacientului. prin pozitionare sau prin autoinhibitie. toxina botulinica) D. Kinetoterapia reprezinta metoda de baza in tratamentul spasticitatii. tratament chirurgical. Decontracturarea automata Metayer. Exemple de pozitii reflex inhibitorii: -leganarea copilului in pozitie fetala -folosirea reflexului Moro -pozitionarea in decubit ventral pe mingea Bobath. F. stimulari cu ghiata). tratament medicamentos E. caldura. Aceasta metoda foloseste principiile legii Sherington de inervatie reciproca si inductie succesiva – cu cat e mai puternica contractia agonistului. ceea ce va relaxa tibialul posterior spastic. -indoirea rapida a unui membru duce la inhibarea flexorilor. Metoda Margaret Rood prin modelele sale de postura globala si unele stimulari (pensulari. respectand stadiile de dezvoltare normala neuromotorie. respectiv peronierii. picioarele in extensie. cu atat mai mare va fi relaxarea antagonistului. electroterapie). De exemplu: -mangaierea usoara a cefei in zona C2-C5 produce relaxare paravertebrala.

repaos dupa fiecare intindere. Stretching-ul pasiv poate dura 10 sec. intinzand muschiul foarte incet. decontracturarea este extrem de importanta. pentru evitarea rupturilor fibrilare. Paraparezele spastice pot fi intalnite in leconevraxite. Se incepe cu articulatiile distal se intinde initial o articulatie.leganarea in pozitie fetala. Masajul clasic nu este recomandat in hipertonia piramidala. rani ale rahisului la batrani. La copil se executa de obicei stretching pasiv. usoara. Cel mult se poate practica un efleuraj pe musculatura antagonista celei spastice.1 min. Parapareza Reprezinta pierderea partiala a functiei motorii la nivelul membrelor inferioare si poate fi flasca sau spastica. Copilul va fi pregatit pentru stretching printr-o eventuala aplicare de caldura. care se accentueaza prin excitatiile cutanate si musculare. aceste articulatii prezentand o semiflexie fiziologica la aceasta varsta. Tractiunea va fi lenta. Stretching-ul realizeaza: -cresterea supletei tesuturilor -cresterea abilitatii de a invata diverse miscari -determinarea relaxarii fizice si psihice -scaderea tensiunii musculare -incalzirea tesuturilor. La sugarul mic sub 6-7 luni nu se va extinde complet genunchiul si cotul. ci doar masajul terapeutic efectuat de catre kinetoterapeut pentru aceasta afectiune. Se foloseste si caldura radiatiilor infrarosii pentru decontracturare. spasticitatea generand: -o functie anormala segmentului respectiv -intretinerea unui cerc vicios de fenomene ce impiedica ameliorarea motilitatii pacientului -instalarea diformitatilor -ingreunarea procesului normal de reeducare Asadar. in ax. cu repetitii in seturi de 2-5. sceroza laterala amiotrofica. fara sa provoace durere. In concluzie. Electroterapia urmareste reducerea spasticitatii aplicandu-se electrostimulari pe grupele musculare antagoniste muschilor spastici. este recomandata inceperea cat mai precoce a tratamentului de recuperare pentru a evita instalarea definitiva a spasticitatii. mentinand-ul astfel un anumit timp.. apoi se trece la 2-3 articulatii. Relaxarea prin alungire musculara (stretching) urmareste cresterea mobilitatii articulare. compresiuni medulare. avand 30 sec. in traumatisme. Aceasta afectiune rezulta cel mai frecvent dintr-o leziune intraspinala la nivelul sau sub nivelul .

Membrele inferioare sunt in extensie si adductie. 4. Mersul este uneori dificil iar fenomenele si deficitul motor sunt bilaterale.prevenirea contracturilor si retracturilor – genunchi si sold. Parapareza este parte a sindromului de coada de cal care poate rezulta din traumatismele coloanei inferioare.coloanei toracice superioare. pasii fiind mici si tarati. tromboza sinusului sagital superior. si pleaca de la o evaluare foarte corecta (inaugural dar trebuie repetata saptamanal). a unei hernii de disc de linie mijlocie sau a metastazelor intraspinale lombare. Bolile ce determina parapareza sunt: ischemia arterei cerebrale anterioare. Ea este rar cauzata de polineuropatia acuta demielinizanta sau rar de o miopatie.intretinerea amplitudunii normale de miscare in toate articulatiile.Are caracterul unui mers “cosit” bilateral. Tratament Recuperarea neuromotorie propriu-zisa in parapareza urmareste urmatoarele obiective: 1. asigura maxim de autonomie (independenta). uneori efectuandu-se pe varful picioarelor (mers galinaceu). 3.reeducarea cat mai precoce a ortostatismului si a activitatilor de transfer 6.recuperarea mersului – acesta se poate atinge in grade variabile sau deloc in functie de nivelul traumatismului 7. Etapele reeducarii In prima etapa reeducarea se face la pat – programul se bazeaza pe mobilizari pasive ale segmentelor paralizate pe posturari – urmaresc evitarea pozitiei vicioase ce pot aparea si daca . Clasificare in functie de origine: -traumatica -prin compresiune medulara -inflamatorii-dismetabolice -de origine vasculara -degenerative -prin tumori centrale Deficitul de neuron motor central este de obicei asociat cu: -incontinenta urinara si fecala -amorteala membrului inferior -tonusul e tipic flasc -reflexele tendinoase absente. flexia soldului este frecvent resimtita ca o senzatie pe fata anterolaterala a coapselor.activitatile gestuale Recuperarea urmareste: -reeducarea sensibilitatii -reeducarea motorie – elementul central. tromboza venoasa corticala sau hidrocefalia acuta.prevenirea escarelor 2. desi sfincterele sunt afectate. 5.tonusul muscular sa fie cat mai echilibrat.

2. marele dintat si tricepsul brahial). -exercitii de promovare a activitatilor musculare a membrelor inferioare -adaptarea pacientului la scaunul rulant (in sensul antrenarii transferului). pt promovarea fesierului mare si tibialul posterior – diagonala II extensie iar muschiul cvadriceps beneficiaza de ambele scheme). marele rotund. METODE DE CERCETARE 3.1. 3. Este foarte importanta promovarea si cresterea activitatii voluntare a membrului inferior( pentru promovarea activitatii muschiului psoas si tibial anterior se foloseste diagonala II –flexie Kabat. folosind aceste carje sa ridice bazinul si sa impinga corpul inainte. abordărilor teoretice: . Reeducarea in pozitia asezat se face in 2 parti: -pregatire si invatare a trecerii de la pozitia culcat la asezat. In acesta faza el poate utiliza carjele de mers. In etapa II se incepe mersul din pozitia sezand alungit folosind carje scurte. conceptelor şi concepţiilor. exercitii respiratorii ce urmeaza antrenarea diafragmului si evacuarea bronsica. ulterior se pot face exercitii de tarare. trecerea se face cu membrul inferior intins „pozitia sezand alungit” -pozitia asezat cu membrul inferior atarnand – „pozitia sezand scurtat”. Se lucreaza foarte mult mobilizari active pentrut mai multe elemente: -cresterea fortei musculare pt membrul superior (coboratorilor umerilor. tonifierea si ameliorarea mobilitatii controlate a trunchiului inferior. -mentinerea pozitiei drepte a trunchiului pe bazin (extensiei pe bazin) din pozitia asezat alungit. Etapa a doua este etapa de pregatire pentru ortostatism si mers – incepe din patrupedie – din aceasta pozitie e posibila imbunatatirea controlului asupra balansului trunchiului. adica subiectul e antrenat ca. adductia umerilor – marele dorsal. ele trebuie compensate. Pacientul cu parapareza spastica sau flasca trebuie sa inceapa cu ridicarea in picioare. marela pectoral.acestea ameninta sa se instaleze. Metode teoretice: cercetarea teoretică a surselor. modificarea voluntara a pozitiei in pat. Cel mai important element este reprezentat de mobilizari active ce urmaresc mentinerea si tonifierea musculara la nivelul membrului superior si trunchiului superior. Reeducarea in ortostatism si mers Momentul in care pacientul este pregatit pentru inceperea programului de recuperare pentru ortostatism si mers este atunci cand isi mentine echilibrul in asezat cu ochii inchisi si cu bratele intinse inainte. -deplasarea bazinului si a membrului inferior din sezand alungit.2.

. .2.status social – în familie/ în plasament în familie la asistentul maternal/instituţionalizat în momentul studiului.şcolarizarea copilului – şcoli normale/şcoli speciale/neşcolarizaţi.şcolarizarea mamei – studii gimnaziale/liceale/superioare. mai mare de 35 ani). . . 3. . . · factorii de risc prenatali .2.vârsta gestaţională şi greutatea la naştere. demografice.Factorii de risc în funcţie de momentul naşterii (prenatali. neclasificabili). demonstrate imagistic RMN.3. Colectarea şi prelucrarea datelor epidemiologice. · date socio-economice . 7 .anomalii şi malformaţii cerebrale congenitale. .apartenenţa etnică.consultaţiile medicale prenatale.2. vârsta foarte mică sau foarte mare a mamei (până în 20 ani. Parametrii etiopatogenici.1. Parametrii epidemiologici standard: · date demografice: .sexul copilului.2. . .domiciliul urban/rural.2.2. 3. perinatali. . .rangul copilului diagnosticat cu PCI. socioeconomice şi evaluarea factorilor de risc s-a realizat transversal pentru fiecare caz în parte.vârsta mamei la naşterea copilului.vârsta copilului la intrarea în studiu. postnatali.bolile acute sau cronice în antecedente.2. .date privind evoluţia sarcinii şi momentul naşterii.condiţiile materiale. .

alte afecţiuni perinatale · factori de risc postnatali (meningoencefalite.sarcina multiplă. gemelară sau cu tripleţi. Herpesul simplex).factori teratogeni . bacteriene sau micoplasmatice în timpul sarcinii..infecţiile congenitale ale complexului TORCH (TOxoplasmoza.psihotraumele mamei. . anomalii vasculare cu accident cerebral vascular. aspiraţia de meconiu. mental. .incompatibilitatea Rh mamă-copil . travaliul prelungit. .prezenţa în istoricul mamei a unui nou născut cu greutate mai mică de 2000 grame sau cu deficit motor.afecţiuni endocrine ale mamei în timpul sarcinii · factori de risc peri/neonatali (hipoxia/asfixia la naştere prin circulară de cordon sau travaliu prelungit. Citomegalovirusul.scorul APGAR.coagulopatii . . coagulopatiile). . . naştere dificilă. placentă praevia. prezentaţiile anormale ale fetusului. .locul naşterii (în spital sau la domiciliu).asfixia la naştere a copilului prin circulară de cordon. .alte infecţii virale acute. retard.complicaţiile placentare . senzorial. .greutatea la naştere.prematuritatea: . . . . incompatibilitatea Rh cu icter prelungit).hipoxia .pierderi de sarcini în antecedentele mamei. Rubeola. . traumatismul.traumatisme craniocerebrale la naştere.

. hipertoniaspasticitatea.complicaţii după vaccinări.convulsiile postnatale. 3. . · Evaluarea distoniei . flexorii plantari (triceps sural). Parametrii funcţionali .2.Evaluarea-cuantificarea spasticităţii muşchilor afectaţi cu ajutorul Scalei Ashworth modificată (Ashworth Modified Scale). Etiologia de cauză prenatală. flexorii genunchiului (ischiogambieri).Scala de distonie Barry-Albright 3. s-a realizat la nivelul muşchilor spastici – adductorii coapsei.. perinatală/neonatală.intoxicaţii cu substanţe diferite. *73+.traumatisme cranio-cerebrale.3. postnatală sau neclasificabilă pentru PCI a fost stabilită în concordanţă cu criteriile lui Hagberg et al. .infecţiile postnatale . ataxia · Topografia paraliziei cerebrale spastice · Evaluarea reflectivităţii .2. Evaluarea clinică a urmărit culegerea următoarelor date: Þ la anamneză: · date privind dezvoltarea neuromotorie a copilului · date privind bolile intercurente şi tratamentele efectuate · date privind vaccinările Þ la examenul clinic general: · date antropometrice . · anomalii şi malformaţii asociate Þ evaluarea neurologică:8 · evaluarea anomaliei de mişcare şi a tonusului muscular: hipotonia. pentru copilul cu paralizie cerebrală.1. greutatea corporală (G).înălţimea copilului (I). diskinezia.Evaluarea funcţională .scala reflexelor osteotendinoase Evaluarea spasticităţii .2.3.

Factorii ce au contribuit la alegerea tipului de terapie au fost: .2.2. Statusul nutriţional Þ Tulburările cognitive – retardul mental Þ Tulburările de vedere Þ Tulburările de auz Þ Tulburările de limbaj 3.· Evaluarea amplitudinii de mişcare. Explorări paraclinice · Radiografia osteoarticulară · Rezonanţa magnetică nucleară (RMN) · Electroencefalograma (EEG) 3. METODOLOGIA DE RECUPERARE Obiectivele majore ale recuperării copilului cu paralizie cerebrală infantilă au fost autonomia de deplasare şi capacitatea de autoservire. scolioze. Þ Tulburările de alimentaţie.3. Identificarea şi evaluarea afecţiunilor/deficitelor asociate Þ Epilepsia Þ Complicaţii musculoscheletale ortopedice ale coloanei: cifoze.4. creştere şi nutriţie.3. · Evaluarea funcţională complexă a echilibrului cu ajutorul Scalei funcţionale a echilibrului Berg-BBS (Berg Balance Scale) · Evaluarea motorie grosieră folosind Scala de Evaluare Motorie Grosieră (Gross Motor Function Measure GMFM-88 şi GMFM-66 scoring) · Evaluarea/încadrarea funcţională a copilului diagnosticat cu PCI prin Sistemul de Clasificare a Funcţiei Motorii Grosiere Extinsă şi Revizuită (Gross Motor Function Classification System – Expanded and Revised GMFCS – E & R) 3. Tulburările oromotorii.3.

s-au recomandat opţiunile (metodele) terapeutice: Fizioterapie şi kinetoterapie Terapie ocupaţională Logopedie Ortezare Chirurgie ortopedică 9 Medicaţie orală.Tipul anomaliei motorii (spsticitate/distonie) Nivelul spasticităţii şi cauzele sale Starea fizică generală şi nivelul de dezvoltare al copilului Alte dezordini motorii ce afectează mobilitatea Forţa şi controlul muscular Echilibrul şi balansul Abilităţile funcţionale Vârsta copilului. După stabilirea obiectivelor terapeutice. Obiectivele fizio-kinetoterapiei au inclus: Prevenirea deformărilor osoase Ameliorarea mobilităţii Menţinerea supleţei musculare şi a amplitudinii de mişcare Reducerea durerii Reducerea spasticităţii Prevenirea hipotoniei (slăbirii) şi deteriorării musculare datorate neutilizării Creşterea amplitudinii de mişcare Reeducarea propriocepţiei şi stimularea senzorială .

prin terapie. Hemiplegia – elemente de kinetoterapie Hemiplegia este frecvent cauzata de accidente vasculare cerebrale pe fondul hipertensiunii arteriale sau aterosclerozei. semnul Babinski prezent. în măsura posibilităţilor. Trebuie depuse toate eforturile în programul de recuperare. problema de bază rămâne elaborarea şi implementarea unor modele de recuperare orientate pe dezvoltare (sau a unor modele alternative. membrele ridicate pasiv si lasate sa cada. hipersalivatie si disfazie. Cateodata declansarea este brusca. Semnul Babinski este prezent. Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin: semne de paralizie faciala.Reducerea pattern-urilor de mişcare anormală Combaterea posturilor anormale Promovarea pattern-urilor normale de mişcare Întârzierea sau prevenirea. santul naso-labial sters. Hemiplegia este frecvent cauzata de accidente vasculare cerebrale pe fondul hipertensiunii arteriale sau aterosclerozei. disfunctia motorie sau senzoriala este prezenta la membrele de pe o singura parte si este adesea insotita de deviatii ale ochilor si gurii. hipersalivatie si disfazie. cad inert si mai brusc pe partea hemiplegica. Apar modificari de tonus muscular si reflexe osteo-tendinoare. iar la nivelul membrelor inferior si superior afectate forta musculara este abolita. Evident. alteori este progresiva. aparand semne de paralizie: comisura bucala de partea paralizata coborata. reflexul cornean abolit de partea hemiplegiei. a intervenţiilor chirurgicale Amelioarea funcţională globală Ameliorarea abilităţilor de autoîngrijire a pacientului total dependent. în strânsă corelaţie cu mediul său familial şi social. Principalele aspecte clinice sunt urmatoarele: Hemiplegia cu coma: bolnavul este inconstient. Cateodata declansarea este brusca. de reabilitare globală a copilului. începând cu cel comunitar şi terminând cu cel mai performant. precum şi a unor modele care ar cuprinde toate nivelurile de asistenţă medico-socială. aceasta poate avea loc doar în cazul alocării resurselor financiare corespunzătoare şi a pregătirii unui număr suficient de specialişti în domeniu. cum ar fi abordarea sistemică). consultativ. disfunctia motorie sau senzoriala este prezenta la membrele de pe o singura parte si este adesea insotita de deviatii ale ochilor si gurii. alteori este progresiva. Frecvent exista o deviatie conjugata a capului si ochilor. În ceea ce priveşte dezvoltarea metodologiei de recuperare. Hemifata paralizata este atona. . reflexe osteo-tendinoase abolite. Paralizia poate fi flasca (in faza timpurie) sau spastica.

hemiplegiile mai pot fi insotite de: afazie. O inlaturare precoce a formatiunii tumorale poate face tratamentul de recuperare mult mai simplu si mai eficace. prin mimica) * Aprecierea sensibilitatii exteroceptive si proprioceptive a perceperii corpului. ergoterapeuti. diminuata mult. cand mergem cu masina este bine sa folosim centura de siguranta care. ameteli etc. care este formata din medici de diverse specialitati. care sunt produse de ruperea unui vas de sange pe fondul hipertensiunii arteriale sau de ruperea unui anevrism congenital. Se caracterizeaza prin forta musculara. hemiplegii datorate traumatismelor cranio – cerebrale Cauzele acestor traumatisme pot fi numeroase: accidente rutiere. greturi. scrisa. boala reumatica a inimii) Simptomele se dezvolta rapid si pot fi diferite in functie de localizarea ocluziei vasculare. cand mergem cu bicicleta. caderi. Prevenire: . tonus muscular. ma mult sau mai putin complet Obiective generale: . plagi produse de urme de foc etc. .combaterea aterosclerozei si prevenirea accidentelor trombembolice. in afara de pierderea capacitatii de miscare si a tulburarilor de sensibilitate. Etiologie: Cauzele producerii hemiplegiei la adult sunt numeroase: 1. . in concordanta cu tipul formatiunii tumorale. este bine sa purtam o casca de protectie. control si echilibru a corpului. ocupationale a pacientului.ameliorarea functiei de coordonare. 3.refacerea fortei musculare si cresterea rezistentei musculare. semnul Babinski prezent.controlul tensiunii arteriale. Hemoragia centrala debuteaza brusc.decelarea precoce a compresiunilor cerebrale – investigatia cu tomograful sau RMN imediat ce apar semne ale bolii (dureri de cap.mediu(de specialitate) si avansat (de refacere) considerandu-le in scurgerea timpului de la momentul accidentului cerebral spre momentul refacerii. accidente domestice.). contractura si reflexe exagerate. abilitatea miscarii trunchiului si a partii afectate). ne fereste de a fi proiectati prin parbriz. * Aprecierea activitatii mintale si a capacitatii de comunicare (verbala. in caz de accident rutier. cu dureri de cap. * accidente vasculare ischemice. . Evolutia pacientului va fi. hemiplegii datorate compresiunii cerebrale Acestea sunt datorate formatiunilor tumorale iar evolutia este in general lenta. Astfel. masticatia. mobilitate controlata. Tumorile pot fi benigne sau maligne (canceroase). accidente de sport. voma. Odata hemiplegia instalata. sociale. stabilitate. asistente medicale si infirmiere. agresiuni. Aceasta obstructie poate fi produsa de placile aterosclerotice sau de alte boli (arterita. apar sinkinezii. accidentele vasculare centrale Acestea pot fi: * accidente vasculare hemoragice. kinetoterapeuti. * Aprecierea controlului motorin diverse situatii posturale(mobilitate. logopezi. . de obicei. delir.prevenirea traumatismelor cerebrale – hemiplegiile provocate de traumatisme cerebrale pot fi evitate daca vom lua unele masuri de protectie. * Aprecirea abilitatii motorii (reflexe si reactii reflexe. Ischemia cerebrala este produsa de intreruperea circulatiei sanguine in arterele intra sau extra craniene. abilitate) * Aprecierea activitatilor zilnice (ADL=Activities of Daily Living) * Aprecierea amplitudinii miscarilor articulare * Aprecierea integrarii familiale. in cele mai multe dintre cazuri. . deglutitia. pierderea cunostintei si instalarea deficitului motor. . tulburari de echilibru. Evaluare functionala: * Aprecierea functiilor vitale: respiratie. pacientul va intra in sfera de activitate a echipei de recuperare. coordonare pe partea neafectata.Hemiplegia spasmodica: apare dupa perioada de hemiplegie flasca. tulburari psihice. Pe baza evaluarii functionale pacientii pot fi incadrati in trei stadii: initial. Cand mergem la vanatoare este bine sa nu stam pe directia de tragere a partenerilor de placeri cinegetice.cresterea si adaptarea capacitatii de efort. controlul defecatiei si al vezicii urinare. 2.

miscarile sint schimbate. Kinetoterapia – se indeplineste sub forma de gimnastica curativa. Inhibitia de protectie este o masura fiziologica uneori capata caracter patologic. Restabilirea – este vorba de restabilirea functionala a zonelor de inhibitie de protectie. Psihoterapia Restabilirea functiilor corticale superioare 3. Compensatia – functia structurii lezate este preluata de alta structura indemna. Reabilitarea pasiva ce include kinetoterapia. III nivel. Kinetoterapia 2.cresterea mobilitatii articulare. cu leziune neuronala masiva lipseste posibilitatea compensarii din cauza afectarii difuze a cortexului. La pacient gradul handicapului va fi evident si persistent. Readapterea.corectarea posturii si aliniamentului corpului. Mecanismul ce permite sa atingem nivelul compensatiei il prezinta reorganizarea compensatorie – dar la acest nivel nu se atinge o restabilire completa a functiilor. Tratamentul medicamentos 5. adaptarea catre defect In prezenta unui defect evident. gimnastica respiratorie 4. Masurile de recuperare se incep cit mai precoce. carje canadiene sau orteze. pentru a dezinhiba elementele nervoase si stimularea lor si aceasta se poate obtine prin aplicarea gimnasticii curative. gimnastica pasiva. masajul. elementele careia sint: 1. In aceasta perioada se intreprind masuri pentru a salva viata pacientului si a stabiliza functiile vitale. . atingerea carora au loc prin diferite mecanisme: I nivel. Terapia prin munca 4. fizioprocedurilor. . pasive. respiratorie se incepe din primele zile.. exercitii de reluare a pozitiei sezand si a ortostatismului si mersului.formarea capacitatii de relaxare. bastoane tri sau tetrapod.Electroterapie . Reabilitarea activa este strict individuala si depinde de caracterul accidentului vascular cerebral.reeducarea respiratorie. Daca prima parte a tratamentului se va desfasura in institutii specializate. durind timp indelungat si facind imposibile restabilirea functiilor. in timpul recuperarii pot fi folosite diferite materiale de asistenta: fotoliul rulant. a durerilor si a escarelor. . Scopul acestui nivel va fi de a invata bolnavul catre auto deservire. II nivel. De asemenea o atentie deosebita trebuie acordata membrului superior. Masurile de baza a reabilitarii sint: 1. Se cunosc trei nivele ale reabilitarii. autopasive . Acest nivel se obtine in primele 6 luni dupa accidentul vasculr cerebral. masajului.Mobilizari active. miscarile pasive 3. I. leziunea neuronala fiind minimala. dar dupa stabilizarea bolnavului. In ictus iscemic 1 -4 sapt. masajul Trebuia de tinut cont de cresterea treptata a activitatilor si preintimpinarea oboselii.Tratarea prin pozitie Tratarea prin pozitii de gimnastica pasiva se incepe in: .Masaj Tratamentul: Recuperarea va incepe cu o posturare a pacientului in pat pentru evitarea aparitiei pozitiilor vicioase. Masurile medicale trebuie intreprinse anume la acest nivel. partea a doua si mai lunga se va desfasura acasa. Fizioterapia Durata perioadei acute este determinata regresul procesului de dislocare si edem cerebral. privirea fixata si motilitatea oculara 5.reeducarea sensibilitatii. Mijloace: . cu defect. in aceasta perioada sprijinul familiei este de o importanta capitala.5 – 6 sapt. Deaceea uneori o hemiplegie poate dura mult timp. In ictus hemoragic durata 1. familia trebuie sa il ajute pe pacient sa se reintegreze in societate si profesional. . Se vor face apoi mobilizari pasive. pozitiile anumite (posturile) 2. Astfel.

Coapsa piciorului paretic se aranjeaza in extensie. II. cu ajutorul metodistului care mentine segmentele membrelor mai jos sau mai sus fata de articulatia in miscare. Exercitiile cu caractre dinamic se efectueaza in primul rand pentru muschii ai caror tonus deobicei nu se mareste: m. abductori ai coapsei. Amelioreaza circulatia in membrele paretice.Miscarile active In lipsa contraindicatiilor se incep: . cu alta mai jos. trunchiul putin intors si se mentine din spate si picioare cu perne. Coapsa paretica este in extensie si pusa pe perna. treptat trecind la cele mici. si fortei de frecare ce complica efectuarea exercitiilor. Aceste exercitii. O importanta mare se acorda miscarilor izolate in articulatii. indreptata in articulatia cotului si mainii.ictus ischemic-la 7-10 zi de boala. extensorii bratului. constau in mentinerea segmentelor membrelor in pozitia data (de kinetoterapeut). Mana sanatoasa se aranjeaza pe perna sau pe corp. Pentru acasta metodistul cu o mana apuca extremitatea mai sus de articulatie. Miscarile pasive se asociaza cu gimnastica respiratorie si invatarea bolnavului in relaxarea activa a muschilor. Trebuie urmarita respiratia (nu se permite retinerea respiratiei). Mina paretica se aranjeaza pe perna. umerii se sustin cu perna. hipertonici la inspiratie. mainii. degetelor. Miscarile pasive se fac atit pe partea bolnava cat si pe cea sanatoasa cu un tempo lent (tempo-ul rapid mareste tonusul muscular). gamba si planta sint plasate pe perna. Aceste conditii constau in inlaturarea fortei de greutate. iar apoi sa le efectueze. neteda. In pareze profunde se incepe cu exercitii ideomotorii (bolnavul la inceput trebuie sa-si imagineze singur exercitiile date. Exista diferite scheme de aranjare a membrilor paretice pentru prevenirea aparitiei contracturilor. precum si stimuleaza aparitia miscarilor active datorita influentei impulsurilor aferente ce apare in muschii si articulatiile membrelor paralizate. Pozitia pe spate Capul pe perna. II. flexorii gambei si plantei. Cerinta de baza – dozarea stricta a sarcinii si cresterea ei treptata.ictus hemoragic -la 15-20 zi . flectata in articulatie umarului sub un unghi de 90grd si intinsa. abductori ai umarului. gitul flectat.* ictus ischemic – la 2-4 zi * ictus hemoragic – la 6-8 zi in conditii de hemodinamica stabila. contribue la scaderea tonusului muscular. Pentru aceasta. extinderea m. supinatori. Pentru a diminua hipertonusul muscular si preintimpinarea aparitiei schineziilor musculare mobilizarile pasive se incep din articulatiile mari ale membrelor. III Pozitie pe partea sanatoasa Capul ocupa o pozitie pe o linie cu trunchiul. Piciorul sanatos se aranjeaza in extensia articulatiei genunchiului si articulatia coxofemurala. Mina paretica se aranjeaza pe perna la distanta de la corp. m. trunchiul usor flectat anterior. in care are loc contractia tonica a muschilor si exercitii cu caracter dinamic (efectuarea miscarilor). Alternarea periodica a pozitiei membrelor in pozitia bolnavului pe spate si pe o parte. Pozitia pe partea paretica Capul se stabilizeaza in pozitia comoda. In pareze severe gimnastica activa se incepe cu exercitii cu caracter static ca fiind mai usoare. La tratarea prin pozitie se va tine cont ca mana si articulatia umarului membrului paretic sa se afle la acelasi nivel pentru a evita extensia capsulei articulare – ce apare destul de frecvent si este insotita de aparitia durerilor. Se disting exercitii cu caracter static. Piciorul sanatos – pozitie pe perna usor flectat in articulatia genunchiului si coxofemorala. La baza formarii .Miscarile pasive. miscarile se fac pe o suprafata orizontala. Mana sanatoasa ocupa o pozitia comoda. III. Alternarea pozitiilor pe spate. Petru aceasta se foloseste procedeul de opunere miscarii active. partea sanatoasa si partea bolnava. articulatia genunchiului in flexie usoara. ce permite metodistului de a regla sarcina in diferite grupe de muschi. degetele intinse. Piciorul paretic usor flectat in articulatia coxofemurala si articulatia genunchiului. I. Mana paretica sa intinde pe perna. In fiecare articulatie se fac 5-10 miscari. facand apoi miscari in aceasta articulatie. Se efectuiaza toate miscarile posibile petru aceasta articulatie cu un tempo lent. comentandu-le verbal) si exercitii in conditii necomplicate.

incepind cu durata de 10 min. pectoral mare cu tonus marit (se face netezire lenta). Kinetoterapia vizeaza recuperarea preponderenta a membrului inferior sau superior drept. apoi se invata asezarea cu picioarele coborite (mina paretica se fixeaza pentru a preintimpina extinderea capsulei articulare a umarului. Durata masurilor de reabilitare in stationar nu dureaza mai mult de 1. Peste 6 zile unghiul de ridicare se mareste pina la 90 garde. iar durata – pina la 15 min. La inceput bolnavului de 1-4 ori pe zi pe durata de 3-5 min. Accelerarea pulsului la schimbarea pozitiei nu trebuie sa depaseasca 20 b. Spre sfirsitul perioadei acute a bolii se complica si caracterul miscarilor active. hidrokinetoterapie. masajul trebuie sa fie tot selectiv. IV MASAJUL Masajul. iar pe masura imbunatatirii mersului – cu ajutorul cirjelor. talocrurala.) Incepind cu a 8-10 zi in ictus ischemic si de la 3-4 sapt. dar totodata nu se limiteaza doar la abordarea membrului afectat ci si a membrului sanatos. dealtfel si in oricare monopareza sau alt deficit motor. Masajul se incepe de la segmentele proximale si continue spre cele distale a membrelor.si exteroreceptorilor). Tratamentul de kinetoterapie. La efectuarea masajului pentru muschii hipertonici se face netezirea. in lipsa contraindicatiilor. frecventa repetarii lor. se incep exercitii si pentru trunchi (intoarceri si inclinari laterale. flexie.in ictus hemoragic – la 6-8 zi de boala.in ictus ischemic – la 2-4 zi de boala . in functie de tipul monoparezei: crurale sau brahiale. Deoarece in hemiplegie este o hipertonie selectiva. La masarea muschilor antagonisti se foloseste netezirea. In timpul asezarii piciorului sanatos periodic se aranjeaza pe cel bolnav pentru a repartiza masa corpului pe partea paretica. ergoterapie . pe cresterea fortei musculare. Tratamentul recuperator in monopareza dreapta. Se trece la pozitia in picioare linga pat pe ambele picioare si alternand un picior cu altul (fixind articulatia genunchiului pe partea paretica cu ajutorul langetei). frictiunea circulara si vibratia neintrerupta. In decurs de citeva zile sub controlul pulsului se mareste unghiul si durata.. se incepe: . mana paretica trebuie sa fie fixata.deprinderilor motorii sta formarea unor legaturi intre diferitii analizatori corticali. care consta in flexia concomitenta a piciorului in articulatia flexo-femurala .5-2 luni. apoi pe mersul prin salon. Ultima etapa este mersul pe scari . cuprinde kinetoterapie. pentru a crea engrame corecte. i se da o pozitie semisezanda sub un unghi de 30grd.la aparitia unei tahicardii evidente se micsoreaza unghiul de asezare si durata procesului. deltoid – cu tonus scazut (se face masaj stimulant). fizioterapie./min. in ictus hemoragic daca permite starea generala a bolnavului si hemodinamica. extensie. si treptat se mareste durata pina la 20 min. ortezare (daca este necesara). se axeaza pe imbunatatirea mobilitatii articulare. bolnavul se invata a sedea. Masajul muschilor poate influenta starea tonusului muscular: in pareze spastice stimularea energica a tesuturilor duce la cresterea spasticitatii. Masajul se face timp indelungat – 30-40 de proceduri. frictiunea si vibratia intrerupta. si m. genunchiului . Este important de a elabora un steriotip corect al mersului. pe imbunatatirea coordonarii miscarilor si a echilibrului daca este afectat membrul inferior drept. sau pe prevenirea . Marirea spasticitatii poate fi cauzate si de tempo-ul miscarilor ( semnul lent scade tonusul muscular). zilnic. in mod special electroterapie.mersul pe loc.terapie ocupationala si masaj medical. Masajul se face in pozitia bolnavului culcat pe spate si partea sanatoasa. Ulterior bolnavul se transfera la centre de reabilitare ambulatorii. daca aceasta exista. Atentie la masarea m. coridor cu ajutorul metodistului. si atunci la gimnastica curativa se folosesc diferite forme de aferentatii (stimulatia proprio. pe diminuarea spasticitatii.

interferentiali. . hiperemiante. care pot p tetraplegii (si cu afectarea membrelor superioare cat si a celor inferioare). in mod special. iar mai d paraplegii. pe cresterea fortei musculare. sau dimpotriva excitatorii. Masajul se utilizeaza dupa metodologia clasica. Traumatismele. miorelaxante. cu tulburari vaso-motorii si trofice. poate fi cauzat de o compresiune m cervico-brahialgie. pe cresterea mobilitatii articulare. pot produce la nivelul coloanei vertebrale o en luxatii in cel mai fericit caz. apare un defic accentueaza cu atrofie musculara a antebratului si mainii. etc. vasculo-trofice. De mare utilitate sunt tehnicile neuroproprioceptive de facilitare. sau fracturi cu interesarea maduvei spinarii. se dovedeste a fi foarte importanta in tratarea monoparezelor crurale si mai ales a celor brahiale. cu compresiune radiculara poate aparea un sub forma de pareza. Dintre acestea.. sindrom dureros mana. Tratament deficit motor Diagnosticul de deficit motor reda un termen . d membrului superior. se ajunge la hemi si terapareza sau chiar la hemi si tetrapl Un deficit motor la nivelul membrului superior. pe tot membrul superior. pe diminuarea spasticitatii. In sindromul umar-mana al lui Steinbrocker. prin importantele sale efecte ce se obtin datorita utilizarii acestor curenti: efecte decontracturante. sau pe relaxarea musculaturii.ce acopera" o varietate de simptom neurologica. Gravitatea unui deficit motor este data atat de topogra extinderea leziunii. prin formele sale de curenti. ceea ce pune probleme de reeducare functionala. folosind procedeele principale si se axeaza pe stimularea musculaturii slabite. Fractura apofizei transversale C7 poate da o paralizie de plex brahial. de joasa. In situatia unei hernii de disc cervicale.aparitiei acesteia. Fizioterapia. ce a fost construita pe principiul gesticii umane uzuale. galvanici. prezent la nivelul umarului si bratului insotit de atrofie la ma compresiune medulara. de medie frecventa vine in sprijinul kinetoterapiei. tehnica Kabat. diadinamici. stimulatorii.

imbracat. folosind procedeele principale. care mo reactivitatea organismului. Se exercitii de coordonare. a contractilitatii si a elasticitatii fibrelor musculare. active si a miscarilor cu rezistenta. Masajul se utilizeaza dupa metodologia clasica.Mana are capacitatea de a executa cele mai complexe acte motorii ale omului. prin activarea circulatiei sanguine la nivelul musculaturii m superioare. Electrostimularea este o terapie substitutiva a com care a fost afectata partial sau total . Astfel. Masajul are ca obiective stimularea tonus imbunatatirea excitabilitatii. restabilind unele functii deficitare si combatand durere gradul denervarii. pasivo-active. Tratamentul prin agenti fizici cuprinde un grup larg de agenti terapeutici. . Privind membrul superior. programul de recuperare va fi axat pe electrostimulare selectiva exponentiali. un deficit motor la poate afecta foarte mult desfasurarea activitatilor zilnice (spalat. Se un ritm mai intens cu efect de stimulare. Scopul kinetoterapiei mai este si cel de a redobandi mob articulara in membrul superior si tonicitatea musculara. im conditiilor de nutritie. ceea ce se va putea obtine intermediul miscarilor pasive. ce permite evitarea hipotrofiei unitatilor moto declanseaza contractia in unitatile motorii denervate mentinand astfel proprietatil fibrelor musculare aferente. mancat general afecteaza calitatea vietii acestui pacient. urmareste stabilirea bilantului functional al acestui segment s reeducarea prehensiunii. tratamentul prin kinetoterapie a deficitului motor al m la nivelul degetelor. cu panta variabila. nu n manipulare perfectionata ci si de sensibilitate deosebita. ergoterapie si terapie ocupationala.

pierderea sensibilitatii periferice. realizat de catre un terapeut cu experienta.in a mainii. Recuperarea unor leziuni neuromusculare presupune realizarea si urmarea cu stri plan terapeutic bine structurat. Mu sunt bicepsul brahial. determina scaderea s prin mentinerea pumnului strans. cu afectarea radacinilor nervoase. a nervulu nervului radial. re diminuate. Leziunea nevului radial (nervul care deschide palma). terapia prin miscare are rol in tonifierea musculaturii afectate. Cele mai eficiente proceduri t kinetoterapia. cuprinzand laserterapia si electroterapia si masajul ter Tratamentul kinetic constituie un mijloc deosebit de recuperare a leziunilor neuro Kinetoterapia. muschii implicati fiind abductor polic atrofia muschilor palmei. pareze de neuron motor periferic.Tratament leziuni neuromusculare La nivelul membrelor superioare se intalneste leziunea nervului median. determina incapacitatea de-a realiza fle articulatia interfalangiana a indexului. determina abductia degetului mic cu deformarea lui .pac rezistenta la extensia pumnului. la nivelul ligamentului articulatiei pum determinand furnicaturi si durere in palma. Tratam recuperator trebuie instituit cat mai precoce posibil. reed . poate cuprinde partea dorsala a radacinii police O leziune la nivelul membrului superior poate fi data de sindromul de tunel carpia reprezinta compresiunea nervului median. de sensibilitatea de partea radiala a palmei. de a flecta falanga terminala a policelui. si anume: durere in brate si degete. si a afecta la nivelul pumnului muschiul a Leziunea nervului cubital. poate fi data de spon cervicala. asociat cu lezarea nervului cubital (flexor carpi ulnaris) . Leziunea nervului median. O alta leziune neuromusculara la nivelul membrului superior. cu pierderea sensibilitatii deasupra degetului mic si pe arie variabila la ni inelar.. fizioterapia.

etc. Tratament recuperare posttraumatica Cele mai frecvente traumatisme la nivelul membrelor superioare sunt fracturile. Aceasta terapie foloseste tehnici particular plin de facilitarea periferica si centrala a activitatii neuromusculare. diapulse. ergoterapia. trofic. efect stimulant. si desigur calmarea durerilor. etc. atunci cand a apucat sa . O asociere efi tratamentului kinetic in recuperarea leziunilor neuromusculare o reprezinta asocie ocupationala. efect trofic.prehensiunii. efect relaxant tratamentului complex. fracturile capului colului radial. cresterea coordonarii miscarilor. electroterapia: curenti diadinam interferentiali. t crioterapia etc. fracturile p humerale. in fracturile extremitatii proximale humerale. Are efect analgezic. se foloseste laserterapia. Masajul este deasemenea recomandat avand numeroase efecte benefice in tratame neuromusculare. stimulant. curentii de joasa frecventa. Problema principala a tratamentului posttraumatic a membrului superior o consti instalarii redorii articulare si corectarea ei cat mai precoce. La nivelul an des intalnita fractura cubitusului (considerata fractura de aparare). K intervine si in reeducarea sensibilitatii. Fizioterapia poate fi utilizata cu bune rezultate in tratamentul leziunilor neuromu efectelor sale beneficice: efect analgezic. curentii de medie frecventa. fracturile olecranului. Alte traumatisme ale membre care necesita tratament recuperator sunt luxatiile si entorsele mai rar. O fractura agre probleme in recuperare este fractura metacarpiana. etc. fracturile diafizei humerale.

ultrasonoforeza cu hid preferat este forma cu impulsuri pentru a elimina efectul caloric). reducerea pana la di acestora este o preocupare constanta a kinetoterapiei. fizioterapiei si masajului me Tratamentul kinetic in recuperarea posttraumatica a membrului superior reprezin rational mod de abordare terapeutica. Pe perioada de imobilizare. (mai ales in cazul articulatiei umarului). al este combaterea durerii si a inflamatiei locale. Spre exemplu.deja. Stabilitatea articulara si forta musculara sunt obiective imediat urmatoare. Umarul se mobilizeaza atat din ar humerala cat si din articulatia scapulo-toracica. C inflamatia locala sunt elemente prezente constant in toate fazele de evolutie a trau membrului superior. in situatia unui tr nivelul articulatiei cotului. laser. curentii in medie frecventa. Treptat se introduc exercitii rezistive concentrice. astfel favorizand intoarcere si profilaxia edemului de imobilizare. se incepe tratamentul fizioterapic. din pozitie antidecliva a mainii. aceste exercitii fiind efectuate din diferite pozitii in diferite mobilitate. Concomitent cu programul de kinetoterapie. redoarea pumnului si a degetelor se previne prin mobil mai multe sedinte in cursul zilei. curentii antalgici de joasa frecventa (diadinamici. Mijloacele cele mai des utilizate sun locala (masaj cu gheata repetat de cateva ori in cursul zilei). foarte atent gradate. care este mai frecvent neglijata.si/ sau subiacente. curent Traeber Esential pentru efectul antalgic este ca intensitatea curentului sa fie limitata sau ch durata aplicatiei cat mai lunga. D imobilizarii se practica un program de kinetoterapie globala a membrului superior deschis. in rezistenta foarte mica. Masajul terapeutic completeaza eficient programul de recuperare prin procedeele . obiectivul terapeutic al kinetoterapiei este de a prezerv normala a articulatiilor supra. deoarece dispune de mijloacele specifice cel si cu cele mai reduse contraindicatii sau efecte secundare.

din punct de vedere tehnic. etc. Masajul este foarte e tratamentul recuperarii posttraumatice. tratamentul kinetoterapic urmareste precoce. dupa o leziune traumatica. etc. antidecliva. rezistenta. inflamatiei postoperatorii. precum si situatiile care presupun eliberarea unor nervi afectati de compresiu abordarea interventiei chirurgicale. oricat de eficient ar fi tratamentul chirurgical in redarea unei functii normale a m superior. survenit prin cadere. si implic Favorizarea cicatrizarii partilor moi incepe imediat dupa faza acuta (considerata in medie d exercitii active ale grupelor musculare din zonele invecinate locului unde a fost efectuata o Un program de kinetoterapie pasiva sustinuta pentru mentinerea unei bune mobilitati articu dovedeste a fi necesar si foarte eficient prin urmare. sunt destul de greu de realizat. an trofice. Pentru ca. Recuperarea fortei musculare incepe d 45 de zile de la operatie prin exercitii active izodinamice cu incarcare progresiva. asigura reducerea semnificativa a edemului. aplicarea unor proceduri d antiinflamatorie si antalgica. obtinand importante efecte analgetice. De prefe exercitiile rezistive concentrice efectuate din diferite pozitii si in diferite sectoare de mobil In primele stadii postoperator. forta). tehnicile de microchirurgie trebuie completate in mod programe de recuperare prin mijloace terapeutice precum: kinetoterapia. asigurat de o o inalta. Controlul inflamatiei postoperatorii se realizeaza prin repaus articular total. in special cu ajutorul .avand ca principal scop reducerea durerilor si a inflamatiilor. mobilizarea activa in flexie-extenie. recuperarea functiei articulare (mobilitatea. Tratament recuperare postoperatorie Unele traumatisme (fracturile. In acest sens. fizioterapia si ma In tratamentul de recuperare postoperatorie. entorsele). a segmentelor ce nu au fost supuse chirurgicale. a reactiilor inflamatorii. desi se dovedesc a fi foarte utile. circulatorii. controlul si favorizarea procesului de cicatrizare a partilor moi. luxatiile. dupa orice interventie chirurgicala este n instituirea unui program recuperator. Sti a muschilor din regiunea in care s-a efectuat interventia chirurgicala. la nivelul membrului superior.

si laserul cu con parametrilor adecvati stadiului inflamator local.joasa frecventa si a celor de medie frecventa sub forma interferentiala. 5 dintre ele sunt fundamentale si anume: netezirea. Aceasta procedura este indispensabila si aduce un beneficiu imens recu special a amplitudinii articulare. pentru membrele inferioare si superioare. frictiunea. in legaturile cu miscarile executate sau efectele lor asupra structurilor masate. cu degetele (pe suprafete mai mici). baterea si vibratia. Manevre de masaj Manevrele folosite au diferite denumiri.cu doua maini. Netezirea se poate efectua cu o mana. obtinand importante efecte analgetice. presiuni si sensuri diferite. cu pumnul inchis. antiinflamatorii. Din multitudinea de manevre folosite. in functie de indicatii. Se pot folosi foarte bine. cu marginea cubitala a mainii. circulatorii. care inseamna atingere usoara. trofice. O mentiune aparte merita sa fie facuta pe hidrokinetoterapie. Manevra mai este si cunoscuta sub denumirea deefleuraj termen preluat din limba franceza. Masajul este foarte eficient in tratamen postoperatorie. poate grabi procesu partilor moi. cu mainile in forma de cleste. Masajul terapeutic completeaza eficient programul de recuperare prin procedeele principal principal scop reducerea durerilor si a inflamatiilor. Multa vreme au fost folositi termeni francezi care aveau sa fie inlocuiti cu termeni romanesti. alunecare pe suprafata pielii. framantatul. Manevra este centripeta (pentru efecte excitante). in sensul . Aceste manevre pot fi executate cu viteze. sugestii. cu palma. ultrasonoterapia. NETEZIREA Aceasta manevra consta din alunecarea usoara a mainilor pe suprafeta corpului. cu dosul mainii. asemanatoare unei mangaieri. crioterapia locala.

Netezirea prelungita. Netezirea se mai foloseste in timpul masajulul. Netezirea este o manevra pregatitoare pentru orice fel de masaj. Pe suprafete mici. imbunatateste circulatia venoasa si limfatica.netezirea energica are efecte tonificante si stimulante. iar pe cele foarte mici numai cu varful a trei degete (aratatorul. Apasarea nu trebuie sa fie exagerata pentru a nu produce leziuni. fiind de asemenea primul contact al masorului cu pacientul. mijlociul si inelarul). Frictiunea se executa pe piele sanatoasa. iar pentru cele foarte mari ambele pame cu degetele . Netezirea glisanta. FRICTIUNEA Aceasta manevra consta din apasarea pielii si tesuturilor moi subcutanate pe tesuturile profunde sau pe os. cu presiune profunda. in timpul netezirii mainile trebuie sa fie suple si lipite de piele. ea fiind si manevra de incheiere care produce relaxarea binevenita. ulei). Deoarece netezirea cu o durata mai mare incalzeste pielea se foloseste talc sau un alt produs (pomada. marginile mainii sau pumnii inchisi. Presiunea netezirii va fi in functie de indicatii: redusa pentru influenta vaselor si formatiunilor nervoase din piele. mai ales in faza lor incipenta. medie pentru activitatea circulatiei si tesuturilor subcutanate si energica pentru influenta tesuturilor pofunde (muschi). cu o presiune usoara. frictiunea se executa cu fata palmara a degetelor sau cu varful lor. Pe suprafete mari de piele se foloseste palma intreaga.circulatiei venoase (de la extremitatile membrelor catre inima). de aceea aceasta este indicata pentru resorbtia edemelor. ca trecere de la o manevra la alta. are efecte analgezice si calmante.

medie sau forte. si accelereaza absorbtia unor produse aplicate pe piele. FRAMANTATUL Aceasta manevra seamana cu framantatul painii.pieptului sau prin miscari de rotunjire la nivelul umarului. Executata inainte sau dupa proba sportiva are efecte stimulante sau sedative. Frictiunea se executa rapid. a muschilor superficiali dintr-o regiune a corpului. nervi si ganglioni limfatici. cum sunt intinderile sau ruturile musculare. in timp ce manevrele scurte si energice sunt stimulante. Manevra nu se executa in regiunile in care se gasesc vene si artere superficiale. Apucarea se face cu o mana sau cu doua pe suprafete mari. in special cele formate dupa arsuri. circular la nivelul spatelui. Manevrele se . sau numai cu degetele pe suprafete mai mici. Frictiunea favorizeaza patrunderea in piele a unor substante medicamentoase indicate de medic.executata bland si timp mai indelungata frictiunea reduce contractiile musculare. intensitatea putand fi slaba. in sens longitudinal (la nivelul membrelor).intinse. combate formarea aderentelor si cicatricelor. Consta in apucari. deplasari intr-o parte si alta a pielii si tesuturilor subiacente. Frictiunea imbunatateste circulatia locala. Nu de putine ori dupa o frictionare energica pielea se inroseste. In sport frictiunea se executa pebtru tratamentul sechelelor posttraumatice. ridicari. Presiunea va fi perpendiculara pe piele. Frictiunea brutala produce microleziuni la nivelul tesutului subcutanat subiacent. apasari. in functie de indicatii. Frictiunea se executa cu mare grija la ersoanele in varsta pentru ca vasele lor de sange sunt mai fragile.

in sensul circulatiei venoase de intoarcere (de la extremitati catre inima). cu degetele ( drepte sau in forma de ciocan). pentru stimularea muschilor. Manevrele profunde si blande contribuie la indeartarea lichidelor in exces din zona respectiva. Framantarile lente au efecte sedative si decontracturante.executa atat cat permite elasticitatea si mobilitatea structurilor respective. devenind spre sfarsitul tratamentului blanda. iar cele rapide sunt stimulante si tonifiante. BATEREA Se face cu ajutorul palmelor. Framantatul muschilor se indica dupa imobilizari prelungite sau in unele boli neurologice. de jos insus. La nivelul membrelor framantarile pot fi executate cu o mana sau cu ambele. Intensitatea framantarilor va fi scazuta progresiv. ale caror intensitate si ritm variaza in functie de . Manevra respectiva este foarte mult folosita in masajul sportivilor. mai ales a celor obostiti in urma unui efort mare. iar cele foarte energice zdrobesc tesuturile subiacente si peretii vaselor fragile. gambe etc. la asuplizarea aderentelor formate intre tesutul sanatos si cel cicatricial. fiind urmate de echimoze si hematoame. prin lovituri succesive. Ele nu trebuie sa fie dureroase. brate.framantarile prelungite obosece pacientul. Framantatul sau petrisajul este o manevra tot atat de folosita ca si netezirea si frictiunea. sau atrofiati. in ambele cazuri muschii sunt mai mult sau mai putin atoni. Framantatu corect aplicat contribuie la indepartarea cheagurilor de sange si a unor noduli. care se deplaseaza usor. fese. cu pumnii. cu marginea cubitala a mainilor. Se practica mai ales pe regiunile cele mai musculoase: ceafa. dispuse ca un cleste in jurul lor.

prin insectia .Ea este urmata de contactii usoare ale muschilor subiacenti si descitarea usoara a organelor profunde. Baterile usoare sunt excitante. Baterea cu degetele ambelor maini este asemanatoare unui "tocat". Baterea nu trebuie sa fie niciodata dureroasa. de o parte si alta a coloanei vertebrele.Percutiile intervertebrale si paravertebrale sunt folosoite si in reflexoterapia vertebrala.regiunea anatomica indicata si scopul urmarit. unui "ciocanit".imediat dupa nastere.Baterile pot fi executate si prin imbracaminte. Aceasta ultima manevra se foloseste pe torace si spate. Caracteristica vibratiilor este ritmul lor rapid si nu apasarea.cresc tonusul muscular. VIBRATIA Este o miscare oscilatorie periodica produsa cu varful degeteor. Baterile cu palmele deschise produc un fel de plescait. iar cea cu varful degetelor indoite in forma de ciocan. mai ales in sportuirile de iarna.Este de dorit ca manevra sa fie executata cu presiuni constante. Ca si framanatatul baterea poate fi folosita cu succes si in automasaj. Manevra respectiva actioneaza in mod reflex asupra aparatului respirator. un zgomot surd. interscapular.maresc contractiile etc.Vibratiile practicate pe un singur punct cu ajutorul degetelor se aplica pe traiecutul trunchiului nervos. pe o anumita regiune a pielii.Baterile cu durata crescuta activeaza circulatia locala a sangelui. stimuleaza schimburile nutritive. mai mica sau mai mare. iar cu palmele in forma de caus sau ventuza.pentru provocarea primelor respiratii. cu palma.Ea este folosita si la noul nascut.O astfel de manevra se foloseste in perioada de incalzire a sportivilor.

congestive.dar suple si cu elasticitate mare. activeaza circulatia locala.tensiuni pshice etc.previn oboseala.stari musculare. atat cat este posibil. O astfel de manevra produce decontracturarea si relaxarea muschilor superficiali.influenteaza activitatea unor organe.etc.vibratiile mecanice erau foarte mult folositein afectiuni pulmonare cronice pentru usurarea eliminarii produselor patologice. INDICATII:dureri. cu doua degete(mare si aratator)si ridicarea pliului format.Urmeaza rularea pliului cu doua degete sau mai multe. ALTE MANEVRE Trepidatia Este o varianta a vibratiei.Consta din vibratii continue executate pe verticala. Ciupirea Manevra consta in apucarea pielii si tesuturilor sunt iacente si chiar a unor muschi superficiali.la nivelul peretelui abdominal si in locurile mai sensibile.Pentru a actoina asupra structuriilor profunde.contracturi . cu frecventa foarte mare. ciupirea tb sa fie cat mai ampla. Vibratoarel mecanice sunt prevazute cu dispozitive speciale pentru reglarea ritmului si intensitatii vibratiilor in functi de scopul lor marit. se pot practica ciupirile usoare. Vibratiile bine executate produc relaxare.Manevra este foarte obositoare pentru un masor.Pana la descoperirea vibratoarelor mecanice.unui tendon in jurul unei articulatii de-a lungul unei vene sau muschi.

in sensul circulatiei de intoarcere a sangelui venos. cu degetele mici.Cu aceasta manevra se activeaza circulatia locala si se tonifica structurile respective.Cand apasarea se face pe tendoane manevra se executa in acelasi timp si in santurile dintre ele pe toata lungimea lor. coapselor etc.In ambele situatii segmentul respectiv este prins ca intr-un cleste. Apasarea Se poate executa cu palmele. Pentru tratamentul nevragiilor se recomanda apasari usoare. presiunea se face cu o mana sau cu ambele.Ciupirile nu trebuie sa fie deloc dureroase. pe care va influenta. situatie intalnita la nivelul muschilor abdominali ai bolnavilor foarte slabiti si emaciati. Apasarile mai pot fi efectuate cu pulpa unui deget. nervi intercostali). apasarile se fac cu gatul mainii prin miscari rotative(rasuciri). Manevra se executa de la varful extremitatilor pana la radsacina lor. de-a lubgul trunchiului nervos(nervul sciatic. pentru muschii gambei. in functie de indicatie. Malaxarea Este o manevra de framantare. cu pulpa degetului mare. cu toate degetele. rotunde (muschiul deltoit).La nivelul membrelor. cum se procedeaza in presopunctura. in functie de indicatie. medie si puternica. reflexoterapie etc.Pe regiunile musculoase.forta apasarilor poate avea diferite intensitati:usoara.Malaxarea se mai poate executa cu doua maini. Cernut . pe anumite puncte.Ea se aplica pe tesuturile laxe si atone. pliul format fiind apoi framantat si stors energic.Consta in prinderea pielii si tesutului subcutanat intre degetul mare si restul degetelor. pe tendoane si pe regiunile mai putin musculoase.Apasarile executate pe un muschi lung vor fi facute de-a lungul fibrelor sale.

Acesta manevra consta in prinderea cu ambele maini a maselor musculare si rularea lor intre palme de mai multe ori. si muschi avand efecte relaxante.Tractiunile sau tragerile se fac in sens longitudinal. a regiunii respective. mai ales in pauze.Rulatul actioneaza asupra tuturor structurilor anatomice:piele.executate cu mainile pe intregul corp sau partial(torace. precum framantatul si baterile.membre).Consta in miscari oscilatorii ritmice.la nivelul membrelor. mai ales dupa manevrele mai energice. pentru efectele lor relaxante. sau dupa neteziri si frictiuni executate pentru relaxare. apoi ridicari rapide. prin miscari usoare. Cernutul si rulatul nu trebuie sa fie dureroase sau sa provoace contracturi musculare. de jos in sus.Rulatul se face in toate directiile. pentru membre. in cadrul automasajului sportivul foloseste ambele manevre. tractiunile se executa cu mainile. tesutul celular subcutanat.Rulatul si cernutul sunt nelipsite din arsenalele masorilor sportivi. nedureroase.Manevra respectiva actioneaza asupra articulatiei si . lax sau grasos.Cernutul se foloseste in masajul sportiv. in lipsa acestora. MANEVRE INSOTITOARE Tractiuni La sfarsitul masajului se executa tractiuni usoare asupra articulatiilor memrelor si vertebrelor cervicale. in pauzele competitiilor. palmele apasand regiunea respectiva. prinderea fiind executata cu degetele intinse. una fiind plasata deasupra articulatiei iar alta sub articulatie.la inceput mai lent apoi rapid. Este o manevra relaxanta folosita in masajul sportiv. Rulat Manevra este asemanatoare cernutului.

Perioada initiala de ezistenta este urmata de o perioada de liniste si ajustare”. Pentru mai autentica intelegere. inainte si dupa tractiuni se recomanda netezirea blanda a articulatiei respective. capsula articulara si muschi. lasindu-l sa-si controleze singur noua pozitie.Mobilizari trebuie sa fie blande si nedureroase.Inhibitia sau suprimarea activitatii tonice reflexe. posturii si miscarii. este cea care da rezultatul dorit. de forma spasticitatii lui si de virsta.Dupa ce ii prinde capul cu palmele. La fiecare pacient va trebui cautata calea adecvaa de inhibitie.. urmata de un progres in activitatile elementare. Kinetoterapeutul poate sa reduca in acest moment asistenta sa pasiva. Este esential ca in tmpul tratamentului sa dam pacientului cit mai multe senzatii posibile asupra tonusului.Tractiunile la nivelul coloanei cervitale se fac pe masa de masaj pacientul fiind culcat cu fata in sus. cu rezultatul reduceri si reglarii tonusului muscular.Facilitarea integrarii reactiilor superioare de ridicare si echilibru in secventa dezvoltarii lor adecvate. oferim un citat de Bobath: .Dupa un astfel de tratament subectul trebuie sa fie relaxat si odihnit. La inceput pacientul rezista si sasticitatea poate fi mai mare decit inainte. Odata cu descresterea spasticitatii prin mentinerea pozitiei reflex-inhibitorii. pozitia cea mai avantajoasa pentru libertatea miscarilor. Pozitiile reflex-inhibitorii sun variabile in functie de pacient. rezistenta cedeaza. Pozitiile reflex-inhibitori sunt total sau partial opuse posturii initiale anormale a pacientului.masorul executa cateva tractiuni usoare. . Ajustarea pacientului la noua sa pozitie. in acest mod pacientul isi cistiga treptat controlul asupra posturii sale spastice si invata sa iasa din aceasta postura. Asezarea pacientului intr-o pozitie reflex-inhibitorie nu reduce spasticitatea. avind in vedere ca pacientul va trebui sa le adopte singur. Trebuie sa-l ajutam cu miinile noastre sa experimenteze senzatia mai multor posturi si miscari normale diferite.Pentru unele din ele pacientul poate sta culcat pe masa de masaj iar pentru altele asezat pe un scaun. se bazeaza pe doua principii: .Cele bruste si intempestive pot produce accidente grave. Mobilizarea articulatiilor Miscarile la nivelul articulatiilor se executa in functie de indicatie:pasive sau active cu sau fara rezistenta.Secretul tratamentului consta in alegerea cu grija si gradarea pozitiilor reflex-inhibitorii. La sfirsit va fi posibil sa ia miinile de pe pacient. . ca de exemplu la nivelul coloanei cervicale. in sens longitudinal. fara dificultate.tesuturilor moi din jur:ligamente. plasate pe fetele laterale ale craniului(tample si frunte).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->