Exercitii propuse pentru anul I sem.

II

Grupa 4 (total 40 exercitii) 18 stagiari EC

II. Audit statutar al situatiilor financiare (13 intrebari) 40. Durata de transformare a resurselor n folosine este un indicator care exprim funcia de intermediere a unei bnci i se determin ca raport ntre: a) activele i pasivele bncii; b) durata medie a folosinelor i durata medie a resurselor; c) activele bilaniere i cele n afara bilanului. Raspuns: b) durata medie a folosinelor i durata medie a resurselor;
Functiile fundamentale ale bancilor comerciale sunt: - functia de intermediere; - functia de lichiditate; - functia rationala, in care se inscrie ansamblul serviciilor prestate clientilor. Functia de intermediere genereaza valoarea adaugata prin transformarea depozitelor in credite sau, altfel spus a resurselor in folosinte. Exercitarea functiei de intermediere, respectiv de transformare se desfasoara in cadrul a doua coordonate: durata si scadenta. Scadenta isi gaseste semnificatia in data de rambursare a ultimei rate a creditului iar durata exprima perioada medie de imobilizare a capitalului in cadrul unui credit. Durata ia in considerare structura temporala a variatiilor fluxurilor de trezorerie, conditiile de reasezare a dobanzilor si de modificare a duratelor termenelor de amortizare. Optimizarea gestiunii resurselor si folosintelor, activelor si pasivelor patrimoniale ale bancii are ca obiectiv: a) constituirea de lichiditati care sa asigure restituirea sau transferul la cerere a depozitelor; b) folosirea eficienta a resurselor si monitorizarea riscurilor eventuale; c) asigurarea, la nevoie, a suportului financiar din partea intermediarilor si a pietelor financiare, pentru acoperirea solicitarilor de restituire a depozitelor, de acordare a creditelor justificate, cerute de clienti si a platii arieratelor la imprumuturile proprii. Cu ocazia analizei bilantului se gaseste relevanta aceastei optimizari. In prima faza apare riscul de transformare temporala in bilant, cand media duratelor posturilor de activ, adica a folosintelor, difera de cea a pasivelor patrimoniale, adica a resuselor.. In aceasta situatie banca finanteaza o mare parte a creditelor pe termen mediu sau lung din resursele pe termen scurt. Din

punct de vedere matematic aceasta situatie poate fi calculata ca raport procentual al duratei de transformare exprimate in zile astfel: Durata medie a folosintelor Durata medie a resuselor X 100,

in cadrul unei perioade determinate, de regula 1 an. Cresterea duratei de transformare implica riscul potential al unui deficit de trezorerie in cazul unei retrageri sau trasferuri masive de depozite, sau al necesitatii de acoperire a unor cerinte urgente si neprevazute de credite, de catre clienti. O durata medie a folosintelor (activelor) de doua ori mai indelungata decat cea a resurselor (pasivelor) poate exprima o transformare cu risc scazut, cu conditia ca majoritatea activelor sa fie alcatuita din lichiditati, sau din active cu valori relativ stabile si usor negociabile.

41. Marja net a dobnzii la o banc se calculeaz ca un raport ntre: a) dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i active totale minus active nevalorificate; b) dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i venituri bancare; c) dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i totalul activelor bancare (bilaniere i nebilaniere). Raspuns: a) dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i active totale minus active nevalorificate;
Marja net din dobnzi (rata veniturilor din dobnzi Rvd sau Rrd) este un indicator de performanta si se calculeaza ca raport intre venitul net din dobnzi (diferena dintre dobnzi ncasate i dobnzi pltite) i activele valorificate, respectiv, activul bilantier minus suma urmatoarelor elemente de activ: numerar; valoarea mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar; soldul conturilor de debitori si al celor de decontare; alte active. Rvd=( Di- Dp)/AVx100 Av = At - An n care: Rvd - rata veniturilor din dobnzi; sau Rrd D - dobnzi ncasate; Dp - dobnzi pltite; Av - active valorificate At = active total

An = active nevalorificate Activele valorificate, ca noiune, reprezint diferena dintre totalul activului bilanier i suma urmtoarelor elemente de activ: casa, mijloace fixe, obiecte de inventar, decontri i debitori, alte active, care nsumate formeaz activele nevalorificate. Conceptele active valorificate i active nevalorificate se refer la implicarea activului bncii n activitatea de acordare a creditelor. O valoare mare a acestui indicator, deci un venit net din dobnzi ct mai mare la acelai nivel al activelor exprim o activitate profitabil (colectare i redistribuire de capital), deci un bun management al activelor i pasivelor. De asemenea, o marj net din dobnzi ridicat poate fi obinut pe seama angajrii n activiti riscante. Un nivel redus al marjei poate reflecta cheltuieli mari cu dobnzile (dependen de pasive volatile, pe termen scurt), dar i o atitudine mai prudent a bncii, care conduce la venituri din dobnzi mai mici. Marja din dobnzi ridicat este caracteristic bncilor de detaliu (retail), care au o larg reea de sucursale, filiale, agenii n teritoriu, ce i procur resursele la un pre sczut, n timp ce bncile cu ridicata (banca central) au o marj mai sczut datorit unui cost al procurrii fondurilor mai ridicate.

42. Ce rol are raportul de audit asupra situaiilor financiare ale unei bnci: a) instrument de comunicare, instrument de identificare a responsabilitilor i instrument de confirmare a ncrederii n situaiile financiare prezentate; b) instrument de garantare a fidelitii situaiilor financiare n faa publicului; c) instrument de raportare prevzut prin contractul de prestri de servicii. Raspuns: a) instrument de comunicare, instrument de identificare a responsabilitilor i instrument de confirmare a ncrederii n situaiile financiare prezentate;
Prin continutul sau, raportul de audit financiar, iar dupa caz, completat si cu informatiile indicate de CNVM pentru societatile de bursa poate dobandi un atribut aparte, acela de document de fundamentare financiara pentru admiterea la cotare. Scopul raportuluide audit asupra situatiilor financiare, conform Standardului de audit nr. 700 ( I.S.A. 700 The auditors Report on Financial Statements ) este de a prezenta clar, concis si sintetic concluziile auditorului cu privire la situatiile financiare, respectarea principiilor si normelor de reflectare contabila a tuturor operatiunilor patrimoniale si extrapatrimoniale prezentate in bilant si in afara bilantului, in contul de profit si pierdere, in anexa la bilant. Auditorul are obligatia de a exprima in mod clar si concis urmatoarele: daca bilantul si contul de profit si pierdere au fost elaborate in conformitate cu Legea contabilitatii nr. 82/1991, Ordinul ministrului finantelor si guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei nr. 1418/344/1977 privind aprobarea Planului de conturi pentru societatile bancare si normele metodologice de aplicare a acestuia

corespunzator pct. 16 lit. A) din Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii aprobat prin HG nr. 704/14.12.1993; daca bilantul exprima, dupa opinia sa, imaginea fidela a patrimoniului bancii la sfarsitul exercitiului financiar, in contul de profit si pierdere prezinta imaginea fidela a profitului sau a pierderilor bancii pentru exercitiul expirat; auditorul trebuie sa verifice daca evidenta contabila a fost in conformitate cu prevederile legale, iar bilantul si contul de profit si pierdere corespund cu sumele si dobanzile inscrise in conturile contabile; auditorul are drept de acces la toate informatiile financiare ale entitatii si este indreptatit sa obtina astfel de informatii precum si explicatii din partea managementului bancii atunci cand considera necesar; in cazul in care nu a putut obtine sau nu a avut acces la informatiile necesare derularii misiunii de audit, el trebuie sa precizeze aceasta in raport. De asemenea , auditorul trebuie sa mentioneze in raport daca au fost respectate prevederile standardelor internationale/nationale de audit cu precizarea motivelor care au determinat eventualele abateri de la acestea. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 700 stabilete procedurile i principiile fundamentale i modalitile lor de aplicare cu privire la forma i coninutul raportului auditorului independent emis pe baza concluziilor rezultate din auditarea situaiilor financiare ale unei entiti (misiunea de baz). Cele mai multe din prevederile acestui standard pot fi adaptate la rapoartele emise i n cazul unor misiuni de audit diferite de misiunea de baz. Raportul de audit are un triplu rol: instrument de comiunicare cu utilizatorii situaiilor financiare emise de entitatea auditat, respectiv cu publicul, precum i cu acionarii pentru decizii economice; instrument de confirmare a ncrederii publicului i acionarilor n situaiilor financiare prezentate de o entitate; instrument de identificare a responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea entitii auditate. Rspunderea conducerii entitii auditate se refer la ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare. Responsabilitile auditorului sunt de trei naturi: responsabilitatea de baz; pentru opinia sa n legtur cu situaiile financiare auditate; responsabiliti secundare care au urmtoarele caracteristici: rezult din texte de legi, reglementri diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesit tehnici i proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de baz; nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicit ca, de exemplu, rspunsul la obligaia legal de verificare dac registrele contabile au fost inute corect i la zi); responsabiliti adiionale care au urmtoarele caracteristicii: rezult din texte de legi i alte reglementri, pot fi abordate tehnici i proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de baz; presupun exprimarea n mod explicit a unei opinii sau concluzii; raportarea se poate face separat sau poate fi integrat n raportul de audit (n cuprins sau
4

n anexe la acesta). De exemplu, conformitatea cu unele reglementri specifice (piaa de capital, bnci, asigurri etc.) sau raportul asupra controlului intern.

43. inerea corect i la zi a registrelor contabile ale bncii; aceasta reprezint pentru auditor: a) o responsabilitate de baz; b) o responsabilitate secundar; c) o responsabilitate adiional. Raspuns: b) o responsabilitate secundar;
Raspundera pentru organizarea si tinerea contabilitatii... revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii patrimoniului Regulamentul pentru aplicarea Legii contabilitatii nr. 82/1992 Rspunderea conducerii entitii auditate se refer la ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare. Responsabilitile auditorului sunt de trei naturi: responsabilitatea de baz; pentru opinia sa n legtur cu situaiile financiare auditate; responsabiliti secundare care au urmtoarele caracteristici: rezult din texte de legi, reglementri diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesit tehnici i proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de baz; nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicit ca, de exemplu, rspunsul la obligaia legal de verificare dac registrele contabile au fost inute corect i la zi); responsabiliti adiionale care au urmtoarele caracteristicii: rezult din texte de legi i alte reglementri, pot fi abordate tehnici i proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de baz; presupun exprimarea n mod explicit a unei opinii sau concluzii; raportarea se poate face separat sau poate fi integrat n raportul de audit (n cuprins sau n anexe la acesta). De exemplu, conformitatea cu unele reglementri specifice (piaa de capital, bnci, asigurri etc.) sau raportul asupra controlului intern.

44. n cazul unei opinii fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii, acesta se situeaz: a) naintea paragrafului de opinie; b) dup paragraful de opinie; c) ntr-o not anex la raportul de audit.
5

Raspuns: b) dup paragraful de opinie;

n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii al crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manier detaliat n anex. Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz de preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv. n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii al crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manier detaliat n anex. Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz de preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv. Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului; paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie. Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea: Fr s exprimm o rezerv asupra situaiil;or financiare, noi atragem atenia asupra notei X din anex. Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infraciune n utilizarea brevetelor i n care i se pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese; societatea a angajat o contra-aciune i audierile preliminare, ct i procedurile juridico-administrative ale celor dou aciuni sunt n curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, n prezent, s fie determinati, n consecin, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte.

45. n cazul unei opinii, alta dect cea fr rezerve, motivele se situeaz: a) naintea paragrafului de opinie; b) dup paragraful de opinie; c) numai n notele anexe la raportul de audit.
Raspuns

a) naintea paragrafului de opinie;

De fiecare dat cnd auditorul emite un raport, altul dect un raport fr rezerv, el trebuie s includ n raportul su o descriere clar a tuturor motivelor care justific decizia sa si, de fiecare dat cnd poate, s cifreze (s estimeze) incidenta posibil asupra situatiilor financiare. Aceste informatii trebuie s fie date, de preferint ntr-un paragraf distinct care s precead pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie si pot, de asemenea, s fac trimitere la o not anex mai aprofundat.

Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se formuleaz astfel: Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor: Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, cci noi am fost desemnai auditori ulterior acestei date. innd seama de natura documentelor contabile ale societii, noi am putut controla cantitile prin alte proceduri. Dup prerea noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legale i statutare. Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate: Astfel, cum este explicat n nota X anexat, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i al unei cote de . pentru cldiri i . pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de . pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 . n consecin, amortismentele cumulate trebuie s se ridice la . mil. lei, iar pierderile exerciiului i pierderile cumulate la . mil. lei. Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor menionate n paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i sunt conforme cu prevederile legale i statutare.

46. Cte opinii se pot nscrie n raportul de audit asupra situaiilor financiare ale unei bnci: a) patru; b) una; c) depinde de numrul elementelor probante. Raspuns: b) una;
Potrivit Standardului de audit 700, auditorul dispune de trei posibilitati pentru a-si exprima opinia cu privire la calitatea conturilor anuale, a modului in care in acestea se prezinta patrimoniul, situatia financiara si rezultatele exercitiului, respectiv: opinie fara rezerve sau necalificata; opinie cu rezerve (calificata); imposibilitatea exprimarii opiniei;
opinie contrara..

Raportul de audit trebuie s prezinte clar opinia auditorului asupra faptului de a sti dac situatiile financiare dau o imagine lidel pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute (sau

prelinl n mod sincer n toate aspectele lor semnificative) n acord cu referintele contabile si, dac e cazul, dac ele sunt conforme prevederilor legale. Termenii utilizati pentru exprimarea opiniei auditorului sunt , dau () imagine fidel" sau "prezint n mod sincern toate aspectele lor semnificative". Aceste dou formulri semnific, ntre altele, c auditorul nu ia n considerare dect elementele semnificative privind situatiile financiare.

47. Prezentai cel puin apte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual. Raspuns
Auditul statutar este activitatea realizata de cenzori potrivit dispozitiilor legale, pe baza mandatului acceptat si confirmat de AGA, are la baza Legea Societatilor Comerciale nr. 31/1990 si are ca scop: - sa supravegheze gestiunea societatilor comerciale - sa realizeze verificari si interventii cand situatia o impune - sa verifice casa - sa contribuie la desfasurarea inventarierii - sa verifice bilantul contabil Auditul contractual reprezinta relatia contractuala privind executarea lucrarilor specifice de audit cu privire la atestarea informatiei contabile cuprinse in situatii financiare. Caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de cel contractual: 1.-numirea auditorului statutar se face de catre adunarea generala a actionarilor sau asociatiilor; 2.-orice auditor statutar e mandatat, de regula pentru o durata de 5-7 ani; 3.-auditorul statutar emite in toate cazurile un raport de audit care are un continut strict normat; 4.-auditorului statutar i este specifica o anumita conduita deontologica precis stabilita prin codul etic; 5.-misiunea de audit statutar are un caracter permanent; 6.-auditul statutar se efectueaza numai prin sondaj; 7.-auditorul statutar nu poate avea imixtiuni n gestiunea societatii-client.

48. Prin ce se deosebete o misiune de audit bazat pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar?

Raspuns:
Standardul International de Misiuni Conexe (ISRS) nI. 4400 stabileste procedurile si principiile fundamentale precum si modalittile lor de aplicare cu privire la responsabilittile auditorului n cadrul unei misiuni de examinare a informatiilor financiare pe baz de proceduri cuvenite. Standardul nr. 920 defineste obiectivele, principiile de derulare, defineste termenii si procedurile serviciilor de tipul angajamentului de efectuare a procedurilor agreate privind informatiile financiare. a. Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprima nici o asigurare.El ntocmeste n mod simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii din lucrarile auditorului. b. Intr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de comun acord cu clientul si cu toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari. c. Acest raport se adreseaza exclusiv partilor care au convenit procedurile de pus n lucru. Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce la certificarea situaiilor financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar. Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: - auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii; - auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n situaiile financiare; - auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei sociale; - auditul financiar asupra situaiei fiscale; - auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc. Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit financiar. O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai cuprinztoare dect cea de audit statutar. Reglementarea european (Directiva a VIII-a) i reglementrile naionale se refer numai la auditul statutar, adic auditul asupra situaiilor financiare ale entitii. Din acest punct de vedere, considerm c folosirea sintagmei audit financiar n legislaia romneasc n vigoare n locul celei de audit statutar folosit n legislaia european este de natur a crea confuzii. Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii

motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai). Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt: profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau persoan juridic; obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil; scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat; criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile.

Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i ateptri. Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la: - acurateea declaraiilor financiare; - continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei; - existena unor fraude; - respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale; - comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale. Auditul financiar este acela de a da posibilitatea auditorului de a-si exprima opinia, daca situatiile financiare sunt intocmite, sub toate aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru general identificat de raportare financiara. Pentru exprimarea acestei opinii, auditorul va folosi

10

formula ofera o imagine fidela sau prezinta in mod corect sub toate aspectele semnificative, aceste expresii fiind echivalente. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor obtinute de aceasta.

49. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare? Raspuns:

Caracteristicile unei misiuni de compilare sunt: - integritatea - obiectivitatea - competenta profesionala si atentia cuvenita - confidentialitatea - conduita profesionala - standardele tehnice Standardul International de Misiuni Conexe (ISRS) llf. 4410 stabileste procedurile si principiile fundamentale precum si modalittile lor de aplicare n ce priveste responsabilitatea contabilului n cadrul unei misiuni de compilare a situatiilor financiare Standardul 120 Servicii conexe la punctul 3 a), b) si c), paragraful 4 prevede pentru auditor a doua categorie de activitati , cea de servicii conexe. Structura serviciilor conexe pe care auditorul le poate oferi utilizatorilor situatiilor financiare se desfasoara pe o paleta larga.. (ISA 120 IAPC).

Serviciile conexe cuprind:

examinarea limitata a documentelor sub forma de Revizuire;
folosirea unor proceduri de analiza convenite- corespunzator unui Angajament de

folosire a unor proceduri agreate; misiuni de compilare.

11

Angajamentul de compilare a informatiilor financiare consta in sintetizarea informatiilor financiare detaliate, cu scopul de a fi examinate pe baza unor proceduri diferite si prezentate sub o forma rezumativa, usor de inteles de utilizatori. Principiile generale de derulare a acestor misiuni, obiectivele si termenii de derulare, procedurile folosite si modul de raportare sunt cuprinse in Standardul nr. 130. Elementele specifice ale raportului unei misiuni de compilare se refera la : desfasurarea misiunii in conformitate cu Standardul nr. 930; identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca observatiile si constatarile rezulta din datele furnizate de conducere; o mentiune cu privire la responsabilitatea conducerii privind informatiile care au fost prelucrate si compilate de autor; precizarea potrivit careia misiunea realizata nu reprezinta audit sau examen limitat si ca, in consecinta, nu se da nici o asigurare cu privire la informatiile financiare; mentiuni care au ca obiect sesizarea diferentelor semnificative in raport cu referentialul contabil uzitat. Obiectivul unei misiuni de compilare este pentru auditor acela de a-si folosi competentele contabile si nu cele de audit, in scopul de a aduna, selecta, clasifica si sintetiza informatiile financiare. ISA 930 Misiuni de compilare a informatiilor financiare Intr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare n raport, cu toate ca utilizatorii informatiilor beneficiaza de servicii contabile. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra situatiilor financiare. Raportul privind angajamentul de compilare trebuie sa contina urmatoarele: a) Titlu; b) Destinatar; c) O declaratie ca angajamentul s-a efectuat in concordanta cu standardul international de contabilitate aplicabil angajamentelor de compilare;

12

d) Atunci cand este relevanta, o declaratie conform careia contabilul nu este independent de entitate; e) Identificarea informatiilor financiare cu notificarea ca acestea se bazeaza pe informatiile furnizate de conducere; f) O declaratie conform careia conducerea este responsabila de informatiile financiare compilate de contabil; g) O declaratie ca nu a fost efectuat un audit si nici o revizuire, si ca, in consecinta, nu este exprimata nici o asigurare asupra informatiilor financiare; h) Atunci cand este necesar, un paragraf care sa atraga atentia asupra prezentarii abaterilor semnificative de la cadrul general de raportare financiara identificat; i) Data raportului j) Adresa contabilului k) Semnatura contabilului

50. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale? Raspuns:

Standardul International de Audit (ISA) nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale precum si modalittile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale. Misiunile de audit speciale se pot referi la: - situatii financiare, stabilite dup un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiar si de normele nationale; -conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare (care n continuare va fi denumite "rubric din situatiile financiare"); -respectarea clauzelor contractuale; -situatii financiare condensate (rezumate); Cu exceptia raportului asupra situatiilor financiare condensate, raportul auditorului trebuie s contin elementele de baz ale raportului misiunii de audit, de baz, si anume: - titlul; -destinatarul;

13

-paragraful de prezentare si introducere din care nu va lipsi: identificarea informatiilor financiare auditate; amintirea responsabilittilor conducerii si ale auditorului. -paragraful referitor la ntinderea lucrrilor (descriind natura auditului) din care nu vor lipsi: referirea la Standardul International de Audit privind misiunile de audit speciale, sau la normele nationale aplicabile; descrierea procedurilor puse n lucru de ctre auditor; -paragraful opiniei auditorului asupra informatiilor finanCIare; -data raportului; -adresa auditorului; - semntura auditorului. Toate angajamentele (misiunile) care pot fi realizate de un auditor se mpart n: - misiuni (angajamente) de audit si asigurare asupra situatiilor financiare ale unei entitti considerate misiuni de audit, de baz, care sunt reglementate de Standardele Internationale de Audit (ISA); - misiuni (angajamente) de examen limitat (revizuire) asupra situatiilor financiare ale unei entitti, reglementate prin Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE); - msuri (angajamente) privind alte angajamente de asigurare reglementate prin Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE); - misiuni conexe de audit, reglementate prin Standardele Internationale de Misiuni Conexe (ISRS). Toate activittile si lucrrile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baz asupra situatiilor financiare ale unei entitti pot fi gmpate n trei faze si 10 etape care, n succesiunea lor logic si practic, asa cum se pot identifica n Standardele Internationale de Audit.

51. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra respectrii clauzelor contractuale? Raspuns:

14

Misiunea se refera exclusiv la examinarea respectarii clauzelor care vizeaza aspecte contabile si financiare. Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclusa n raportul de audit, de baza. Raportul asupra conformitatii cu acordurile contractuale trebuie sa specifice daca, in opinia auditorului, entitatea s-a conformat cu prevederile particulare ale acordului, cum ar fi: - plata dobanzilor - mentinerea indicatorilor financiari la nivel prestabilit - restrictionarea platii dividendelor

52. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate? Raspuns:
O ntreprindere poate avea nevoie s stabileasc situatii financiare care rezum situatiile sale financiare auditate, pentru a informa anumite grupuri de utilizatori, interesate de cunoasterea doar a cifrelor cheie privind situatia financiar si rezultatele acesteia. Auditorul nu trebuie sa emita vreun raport asupra situatiilor financiare condensate decat n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situatiilor financiare n ansamblul lor. Situatiile financiare condensate (sintetizate) contin mai putine detalii decat situatiile financiare anuale auditate. Astfel de situatii trebuie sa indice natura sintetica a informatiilor sis a previna cititorul ca, pentru a intelege mai bine pozitia financiara a unei entitati si rezultatele operatiunilor sale, citirea se va face concomitant cu cele mai recente situatii financiare auditate ale entitatii. Raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate trebuie sa include urmatoarele elemente de baza: a) Titlu b) Destinatar c) Identificarea situatiilor financiare auditate din care deriva situatiile financiare sintetizate d) O referire la data raportului de audit asupra situatiilor financiare prezentate pe larg si asupra tipului de opinie exprimata in acel raport e) O opinie in legatura cu concordanta informatiilor din situatiile financiare sintetizate cu informatiile din situatiile financiare auditate din care acestea deriva f) O declaratie sau o referire la nota care recomanda citirea situatiilor condensate impreuna cu situatiile financiare prezentate pe larg si cu raportul de audit asupra lor g) Data raportului h) Adresa auditorului i) Semnatura auditorului

15

III. Expertize contabile (5 intrebari) 16. Care este finalitatea expertizelor contabile?
RSPUNS: Finalitatea expertizelor contabile este determinarea adevarului in spiritul legii.

Caracteristica esenial a expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare este c acestea au un scop definit n momentul solicitrii i acceptrii lor de ctre experi. Acest scop definit se concretizeaz n obiectivele, respectiv ntrebrile la care trebuie s rspund expertul contabil. Scopul expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare mai este i utilizarea acestora dar numai n contextul n care au fost solicitate. ntruct expertul contabil i exprim fundamentat rspunsul la fiecare obiectiv (ntrebare) stabilit(), naintea efecturii expertizei contabile, aceste rspunsuri nu pot fi extrapolate (generalizate) nici n timp i nici n spaiu. Ele sunt specifice expertizei respective. O consecin a faptului c rspunsurile formulate de expertul contabil n expertizele judiciare i extrajudiciare nu constituie opinii ci doar lmuriri, consultane de specialitate, expertizele contabile nu au ca finalitate (scop) publicitatea lor. Ele sunt cel mult transparente n folosul celor care justific un interes material i/sau moral n consultarea i utilizarea lor.
SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B, 2003, pg. 20-21.

17. Care sunt principiile deontologice dup care se ghideaz expertul contabil n efectuarea expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare?
RSPUNS:

Principiile deontologice fundamentale, crora trebuie s li se supun profesionistul contabil, inclusiv expertul contabil, sunt explicit definite n Codul etic national al

16

profesionalistilor contabili (aprobat prin Hotrrea nr. 50/2002 a Conferinei Naionale a Experilor Contabili i Contabililor Autorizai- editia 2005).Ele sunt:
a. Integritate,- presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie drept si onest in

toate relatiile profesionale si de afaceri;

b. Obiectivitate profesionistul contabil trebuie sa fie impartial sin u trebuie sa

permita prejudecatilor, confuziilor, conflictelor de interese sauinfluentelor nedorite sa intervina in rationamentele profesionale sau de afaceri;
c. Competen profesional si prudenta: - formare profesionala continua

- actioneaza cu prudenta in conformitate cu standardele aplicabile.

d. Confidentialitate

tehnice

si

profesionale

- respecta confidentialitatea informatiilor obtinute in urma raporturilor profesionale; - nu utilizeaza in interes personal aceste informatii.

e. Comportament professional respecta legile si normele relevante:

- evita orice actione care ar putea discredita profesia.

f. Respectul fata de normele tehnice i profesionale

indeplinirea

sarcinilor

profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante si cele emise de IFAC, IASB, CECCAR, CAFR. Norma profesional CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, reine i comenteaz explicit urmtoarele principii deontologice, dup care expertul contabil trebuie s se ghideze n efectuarea expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare: 3511 3512 3513 3514 3515 3516 independena expertului contabil, competena expertului contabil, calitatea expertizelor contabile secretul profesional i confidenialitatea expertizelor contabile acceptarea expertizelor contabile responsabilitatea efecturii expertizelor contabile.

SURSA: Codul etic national al profesionalistilor contabili editia 2005- pag. 17-18

17

Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B, 2003, pg. 2122.

18. Care sunt calitile eseniale ce confer autoritate tiinifico-profesional lucrrilor expertului contabil i cum le dezvolt?
RSPUNS:

Expertizele contabile judiciare i extrajudiciare sunt lucrri cu caracter tiinific. Prin urmare, calitatea lor este prezumat. Totui, argumentarea tiinific are calitatea ei. Aprecierea argumentrii tiinifice a expertizelor contabile se realizeaz pe dou paliere:
1. Palierul individual, concret al fiecrei expertize contabile n parte. Pe acest palier,

aprecierea calitii expertizelor se face de ctre solicitant care, de regul, judec calitatea expertizelor contabile n funcie de utilitatea acestora n atingerea scopurilor pentru care au fost solicitate.
2. Palierul de ansamblu al lucrrilor efectuate de profesionistul contabil. Pe acest palier

se organizeaz i se deruleaz controlul de calitate n cadrul profesiei contabile axat pe aprecierea modului de aplicare a normelor profesionale.
SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B, 2003, pg. 32.

19. Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile?

RSPUNS:

Modul de comunicare a coninutului i a concluziilor expertizelor contabile intr n zona confidenialitii:

a. n cazul expertizelor contabile judiciare, att experii contabili, numii din oficiu, ct i la

recomandarea prilor sunt obligai s depun raportul de expertiz contabil la organul judiciar care a dispus expertiza contabil, unde toi cei interesai, inclusiv prile implicate n proces, pot s-l consulte. Expertul este dator s-i depun lucrarea cu cel puin 5 zile nainte de termenul stabilit pentru judecat. Pe cale implicit rezult c expertiza contabil trebuie depus la instana de judecat care a dispus-o, respectiv la dosarul cauzei. Prin aceast procedur se evit comunicarea (informarea) preferenial a

18

coninutului i concluziilor expertizelor contabile judiciare ctre unii utilizatori ai acestora. b. n cazul expertizelor contabile extrajudicare locul i data depunerii lucrrii trebuie s rezulte din contractul ncheiat ntre solicitant i expert. Dac locul depunerii expeetizei extrajudiciare nu rezult cu claritate din contract, acesta trebuie s fie registratura general de la sediul solicitantului. Nerespectarea procedurilor de comunicare a coninutului i a concluziilor expertizelor contabile constituie o nclcare a obligaiilor expertului contabil privind secretul i confidenialitatea n expertiza contabil i poate atrage rspunderea disciplinar, civil i/sau penal a expeetului contabil, dup caz. In cazul expertizelor judiciare opinia expertului,concretizata in raportul de expertiza se comunica tuturor partilor implicate, fiecare parte avand la dispozitie un exemplar: reclamantul, paratul, expertul, tribunalul.
SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B, 2003, pg. 44.

20. Cum se numesc experii contabili n dosarele civile?

RSPUNS: Instantele de drept civil, atunci cand considera necesar sa cunoasca parerea unor experti contabili, pot numi, la cererea partilor sau din oficiu, unul sau trei experti contabili prin Incheiere de sedinta Norma 3521.2

Art. 202 din Codul de procedur civil prevede c: Experii se vor numi de ctre instan, dac prile nu se nvoiesc asupra numirii lor. ncheierea de numire va statornici i plata experilor. De regul, prile nu se nvoiesc cu privire la numirea experilor contabili. Atunci instanele civile procedeaz la numirea experilor contabili recomandai. Indiferent dac prile din procesele civile cad sau nu la nvoial asupra numelui expertului, numirea acestuia se face prin ncheiere de edin care trebuie s cuprind cel puin 4 paragrafe: 1. un paragraf din care s rezulte numele expertului numit din oficiu i/sau la cererea prilor;

19

2. un paragraf cu obiectivele (ntrebrile) la care expertul trebuie s rspund; 3. un paragraf din care s rezulte termenul (data) la care trebuie depus raportul de expertiz contabil; 4. onorariul (plata) statornicit() expertului, dup ce, de regul, instana a consultat prile asupra acestui aspect. Dac unul din paragrafele 2-4 lipsete din ncheierea de edin, expertul contabil este ndreptit, iar profesionalismul su l oblig, s cear instanei introducerea, n ncheierea de edin, a paragrafelor lips.
SURSA: Codul de procedura civila art 201-214 Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B, 2003, pg. 5556.

20

IV. Evaluarea intreprinderii (5 intrebari) 27. Obiectivul diagnosticului functiei organizrii, conducerii si gestionrii personalului are drept scop: a) ncadrarea ntreprinderii (mic, mijlocie, mare); b) analiza structurii umane si a capacittii sale de a contribui la realizarea obiectivelor si functiilor ntreprinderii; c) stabilirea calittii conducerii si a salariatilor ntreprinderii. Raspuns: b) analiza structurii umane si a capacittii sale de a contribui la realizarea obiectivelor si functiilor ntreprinderii;
In evaluarea unei intreprinderi resursele atribuite diagnosticului de evaluare sunt de aproximativ 80% , de aici rezulta importanta primordiala a diagnosticului in cadrul evaluarii, acesta permitand identificarea factorilor de risc si stabilirea ipotezelor de evaluare, anticiparea viitorului intreprinderii. Potrivit Prof. Univ. Dr. Marin Toma: Diagnosticul trebuie sa cuprinda toate laturile si sectoarele activitatii si toate functiile intreprinderii scotand in evidenta oportunitatile, atuurile si factorii de succes ai intreprinderii, pe de o parte, si amenintarile, slabiciunile intreprinderii, pe de alta parte Obiectivul diagnosticului de organizare, management si resurse umane este analiza structurii resurselor umane si capacitatea acestora de a contribui la realizarea obiectivelor intreprinderii. Acesta se realizeaza prin aplicarea chestionarului de diagnostic si o descriere a structurii personalului din intreprindere.

35. Goodwill-ul unei ntreprinderi se gseste nregistrat n bilantul ntreprinderii la nchiderea exercitiului: a) da; b) nu; c) da, ca fond comercial Raspuns:
b) nu;

21

GOODWILL este definit ca buna reputatie a unei companii, care poate fi calculata ca parte a activului unei companii, in mod separat de valoarea activelor tangibile, si integrata in valoarea de piata a acelei companii. Goodwilul poate fi vazut ca atitudine favorabila a pietii fata de intreprindere, ca o supravaloare fiind reprezentat in contabilitate de diferenta dintre pretul platit de catre un cumparator al unei intreprinderi si activul net contabil al acelei intreprinderi. Goodwilul nu este inregistrat in bilantul intreprinderii deoarece acesta reprezinta o valoare suplimentara, de natura incorporala, sursa acestuia fiind elementele intangibile ale intreprinderii cum ar fi: buna reputatie, brand-ul, superioritatea produselor, vadul comercial, potofoliul de clienti, bonitatea si solvabilitatea in relatiile cu tertii, competenta tehnica,comerciala, manageriala. Din punct de vedere patrimonial aceste elementele intangibile sunt considerate nonvalori nefiind inregistrate in patrimoniu.

44. Care din urmtoarele ajustri aduse profitului din bilant, n vederea determinrii capacittii beneficiare a ntreprinderii, este inexact: a) corectii legate de politica de amortizare a ntreprinderii; b) corectii legate de politica de salarizare a ntreprinderii; c) corectii legate de politica de comercializare a ntreprinderii. Raspuns:
c) corectii legate de politica de comercializare a ntreprinderii. Capacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor care finaneaz ntreprinderea. Se porneste de la profitul din bilant caruia i se aduc corectii: 1. corectii pe orizontala intre exercitii care scot in evidenta modificarile din legislatie. Deci trebuie sa facem comparabile bilanturile si sa le aducem la nivelul ultimului an. 2. Corectii pe verticala adica pentru fiecare exetcitiu in parte de la CA pana la profitul net sunt ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatarilor din diagnosticul de evaluare.: -marja bruta; -valoarea adaugata
22

-excedent brut/net din exploatare; -profit net A. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar; B. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente se nltura orice exces de amortizare si se aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de experii tehnici; C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca si protecia sociala; D. a patra categorie se refera la stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil; E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale se rein numai acele profituri care provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor F. corecii legate de sinergii G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea ntreprinderii. Este recomandat ca studiul rezultatelor trecute sa se efectueze pe o perioada de cel putin 3 ani anteriori, avand ca obiectiv determinarea profitului intreprinderii care sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie real, stabil, cert si sa poate fi considerat reproductibil in viitor.

65. Soldul clientilor la 31 decembrie este de 15.375 mii lei, iar rulajul creditor anual al acestora este de 186.150 mii lei. Care a fost durata n zile a ncasrii clientilor? a) 15 zile; b) 45 de zile; c) 30 de zile.
Raspuns:

23

c) 30 de zile. Durata de ncasare a clienilor se calculeaz ca raport ntre clienii nencasai (ca medie) i cifra de afaceri i se nmulete cu 365, i se exprim n zile. Adic, n ct timp i ncaseaz firma clienii. Durata de incasare clienti = 15375/186150*365 = 30,14 zile

75. Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 8.000 lei, capacitatea beneficiar este de 1.000 lei, rata neutr (i) este de 11%, iar rata de actualizare a superprofitului este 25%. Valoarea global a ntreprinderii va fi de: a) 8.600 lei; b) 8.800 lei; c) 8.480 lei.
Raspuns : c) 8480 Vg = ANC + GW GW =( CB-ANC x i)/t =(1.000-8.000 x 11%) / 25 % = 480 Vg = 8.000 + 480 = 8.480 Pragul de rentabilitate al intreprinderii = ANC X i = 880 lei Renta de goodwill se determina astfel: CB-ANCxi = 120 lei Actualizarea rentei de goodwill cu rata de actualizare: | (c) = 25%| 120 x 25%= 480 Valoarea globala a intreprinderii (Vg)= 8480 lei CB= capacitatea beneficiara a intreprinderii exprimata prin profitul net; i = rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara; ANC x i = pragul de rentabilitate al intreprinderii CB ANC x i = superprofitul, superbeneficiul renta de goodwill

24

VII. Studii de fezabilitate (6 intrebari) 5. Ce reprezint durata de via a unui proiect investiional? Raspuns:
Din perspectiva financiara, orice actiune de alocare, plasare a capitalului cu scopul obtinerii unor castiguri reprezinta o investitie sau altfel spus: schimbarea unei sume prezente si certe pe speranta obtinerii in viitor a unor venituri superioare dar probabile. Din perspectiva contabila, investitia reprezinta o imobilizare, fiind asimilata cheltuielilor efectuate in scopul obtinerii unor bunuri cu valoare mare si de folosinta indelungata. Investitia reprezinta efortul depus in scopul obtinerii de efecte. Obiectivul acesteia este de a obtine efecte cat mai mari cu efort cat mai mic, adica sa fie fezabila. Durata de viata a unui proiect investitional este compusa din doua etape: durata de implementare a proiectului investitional si ce a de exploatare a investitiei realizate. Perioada implementarii proiectului investitional este caracterizata de efortul sustinut de intreprindere, deci reprezinta valoarea totala a proiectului. Perioada de exploatare cuprinde toate efectele generate de proiectul investitional, efecte caracterizare prin fluxuri de incasari si plati. Diferenta dintre aceste fluxuri de incasari si plati are ca rezultat un flux net al investitiei , adica cash-flow net. Un proiect investitional este fezabil atunci cand efectele perioadei de exploatare sunt mai mari decat eforturile perioadei de implementare. Durata de exploatare a unei investitii poate fi stabilita prin doua metode: Metoda contabila: pe baza catalogului cu duratele normate de exploatare a imobilizarilor = amortizare contabila Metoda utilizata in practica are la baza planul de afaceri, adica incasarile si platile. Perioada de exploatare a unui proiect investitional este de regula 3-5 ani, maxim 10, datorita faptului ca incasarile si platile trebuie estimate cat mai riguros.

8. Ce reprezint cash-flow-ului net? Raspuns:

Cash-flow-ul reprezinta diferenta intre incasarile curente si platile curente ale unei companii. Cash-flow brut este constituit din profit net, amortizare si provizioane neexigibile.

25

Cash-flow net cuprinde profitul net dupa scaderea impozitelor si a provizioanelor neexigibile. Aceasta exprima limita maxima de autofinantare. Raportul dintre cash-flow si cifra de afaceri este un indicator al rentabilitatii pe termen scurt a unei companii. Acesta exprima limita maxima de autofinantare. Raportul dintre cash-flow si cifra de afaceri este un indicator al rentabilitatii pe termen scurt a unei companii. Cash-flow-ul net sau fluxul de numerar net al investitiei reprezinta diferenta dintre fluxurile de incasari si fluxurile de plati efectuate pe perioada de exploatare a unui proiectinvestitional. Se poate determina cash-flow net anual atunci cand sunt luate in calcul fluxurile de incasari si fluxurile de plati anuale dar se poate calcula si cash-flow net pe perioade mai mici: luna, trimestru, semestru.

12. Ct reprezint suma actual de 2.500 lei peste 5 ani, tiind c rata de actualizare este de 10%? Raspuns:
Rata de actualizare este un coeficient care tine seama, in principal, de rata inflatiei si a dobanzii prezente si viitoare, la care nu se mai adauga si alte influente. Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior. Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al indicatorilor financiari. Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp. Economia de piata are 3 piete diferite: 1. piata de bunuri si servicii; 2. piata financiara; 3. piata muncii. In piaa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu att aduce pagube. In piaa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta piaa banii sunt neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualizare. Actualizarea se realizeaz si se exprima prin 2 tehnici speciale , dup cum este luat in considerare factorul timp, astfel: 1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut prezent - viitor , se aplica regula capitalizrii sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare; - suma cheltuita azi X are ca echivalent in viitor, peste n ani, o suma y daca suma X o amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n .

26

2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor prezent - trecut se aplica tehnica de actualizare numita si regula de actualizare - suma y prevazuta a fi chetuita in viitor peste n ani are in prezent valoarea x daca suma y o aplificam cu factorul de actualizare 1/(1+i)n - suma Y prevzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare ra = 0,10 x = 2500 lei n 5 y = (1 + ra) * x = ( 1 + 0,10) * 2500 = 4026,28 lei

16. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor investiionale este rata intern de rentabilitate. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului, innd cont de faptul c cash-flow-rile actualizate includ i valoarea rezidual? Raspuns:
Este rata de actualizare a fluxurilor viitoare de trezorerie pentru care VAN este egala cu zero.Altfel spus, rata interna de rentabilitate este acea rata de actualizare pentru care valoarea actualizata a costurilor (iesirile de trezorerie) este egala cu valoarea actualizata a veniturilor (intrari de trezorerie), iar profiturile viitoare actualizate sunt zero.Rata interna de rentabilitate trebuie sa fie mai mare sau egala cu rata medie a dobanzii pe piata sau cu costul mediu ponderat al capitalului, pentru a justifica investitia facuta. Numai in aceste conditii rata interna a rentabilitatii permite compensarea costului finantarii.SUM [ CFt / ( 1 + a ) ] - I = 0. RATA INTERNA DE RENTABILITATE : indicator utilizat in analizele efectuate asupra eficientei proiectelor de investitii prin utilizarea tehnicii actualizarii. Exprima acel nivel al ratei dobanzii care egalizeaza veniturile actualizate cu cheltuielile actualizate si care face ca valoarea venituluinet actualizat sa fie egala cu zero. Acest indicator se utilizeaza in analiza eficientei proiectelor de investitii. Rata interna de rentabilitate este pragul minim de rentabilitate a unui proiect, sub nivelul caruia acesta nu este eficient. Formula de calcul a ratei interne de rentabilitate este : RIR= rmin+(rmin - rmax)* VANrmin______ VANrmin + VANrmax

27

unde : RIR=rata interna de rentabilitate ; rmin= rata minima de actualizare corespunzatoare venitului net actualizat care are valoare pozitiva ; rmax= rata minima de actualizare corespunzatoare venitului net actualizat care are valoare negativa ; VNA(+)=valoarea pozitiva a venitului net actualizat care corespunde ratei minime de actualizare; VNA(-)= valoarea negativa a venitului net actualizat care corespunde ratei maxime de actualizare ; |VNA(-) |= valoarea negativa a venitului net actualizat care corespunde ratei maxime de actualizare luata in modul.. Se recomanda ca diferenta dintre rmin si rmax sa nu fie mai mare de 5. Criteriul de alegere a proiectului il reprezinta valoarea acestuia care trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu rata medie a dobanzii pe piata. Cu cat rata interna de rentabilitate este mai mare cu atat investitia este mai rentabila.

20. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i o rat de actualizare de 19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An Cost investi ie 15,000 6,420 6,620 7,500 6,500 8,500 11,445 35,540 Costuri de exploata re Total cost Total ncasr i

0 1 2 3 4 5 Tot al

15,00 0 6,420 6,620 7,500 6,500 8,500 50,54 0 9,440 9,640 10,700 11,700 22,700 64,180

Calculai cash-flow-ul net actualizat anual aferent proiectului.

Raspuns:
Calculai cash-flow-ul net actualizat anual aferent proiectului. CF net an 1 = 9440-6420 = 3020 CF net an 2 = 9640-6620 = 3020 CF net an 3 = 10700 7500 = 3200

28

CF net an 4 = 11700 6500 = 5200 CF net an 5 = 22700 8500 = 14200 CF net an 1 actualizat = CF net an 2 actualizat = CF net an 3 actualizat = CF net an 4 actualizat = CF net an 5 actualizat = CF net actualizat = 15113 = 2537,81 = 2132,61 = 1898,99 = 2593,12 = 5950,63

24. Potrivit legislaiei autohtone, care sunt principalele pri ale unui studiu de fezabilitate, piese scrise? Raspuns:
HOTRRE Nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea coninutului-cadru al documentaiei tehnico-economice aferente investiiilor publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiii i lucrri de intervenii PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 48 din 22 ianuarie 2008 CONINUTUL-CADRU al studiului de fezabilitate A. Piese scrise Date generale: Informaii generale privind proiectul Costurile estimative ale investiiei Analiza cost-beneficiu: Sursele de finanare a investiiei Sursele de finanare a investiiilor se constituie n conformitate cu legislaia n vigoare i

29

constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile i alte surse legal constituite. Estimri privind fora de munc ocupat prin realizarea investiiei Principalii indicatori tehnico-economici ai investiiei Avize i acorduri de principiu

Bibliografie 1. Cristea Horia si colab., Gestiunea financiar a societilor comerciale, Vol.II, Ed. Mirton, Timioara, 2001 2. Cristea Horia si colab., Caiete de studii i evaluare. Gestiunea financiar a societilor comerciale, Vol.II, Ed. Mirton, Timioara, 2001 3. Cristea Horia, Talpo Ioan, Cosma Dorin, Gestiunea financiar a ntreprinderii, Ed. Mirton, Timioara, 1998 3. Bileteanu Gheorghe, Diagnostic i eficien n afaceri, Ed. Mirton, Timioara, 1997 4. Bileteanu Gheorghe, Studiu de fezabilitate a unei investiii, Ed. Mirton, Timioara, 1992

5. Bia Cristian, Elaborarea studiilor de fezabilitate si a planurilor de afaceri, Ed. BMT, Bucureti, 2005

6. Negril Adrian, Proiectele investiionale. Fezabilitate i eficien, Ed. Mirton, Timioara, 2003 7. Porojan Dumitru, Bia Cristian, Planul de afaceri, Ed. Irecson, Bucureti, 2007

8. Sndulescu Ion Marin, Planul de afaceri. Ghid practic, Editia a III-a, Ed. C.H. Back, Bucureti, 2007

30

VIII. Analiza-diagnostic a intreprinderii (6 intrebari) 5. Analizai poziia financiar a unei ntreprinderi din sectorul desfacerii cu amnuntul de produse alimentare:
Indicator Imobilizri Stocuri Creante Disponibiliti Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt 31.12.n 40000 2000 500 1000 30000 5000 8500 0

Raspuns:
Echilibrul financiar este premisa pentru derularea unei afaceri profitabile. n termeni simpli i pentru afaceri mici realizarea echilibrului financiar nseamn Venituri=Cheltuieli. n termini compleci i pentru afaceri mari i foarte mari realizarea echilibrului financiar nseamn Nevoi=Resurse. Aprecierea echilibrului financiar se poate realize cu ajutorul urmtorilor indicatori: - fondul de rulment apreciaz echilibrul financiar pe termen mediu i lung; - necesarul de fond de rulment apreciaz echilibrul financiar pe termen scurt; - trezoreria net apreciaz echilibrul financiar global. Existena i meninerea echilibrului financiar creeaz condiii pentru derularea unei activiti profitabile i pentru creterea valorii ntreprinderii prin reinvestirea profitului. Evoluia valorii patrimoniale a ntreprinderii se poate aprecia cu un al patrulea indicator numit Situaia patrimonial net. Activul net contabil = Activ total Datorii totale Active imobilizate = Imobilizari corporale+ Imobilizari necorporale=40.000 Active curente = stocuri + creante + disponibilitati = 2.000+500+1.000=3.500

31

Total Active= 40.000+3.500=43.500 Datorii pe termen scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt= 8.500+0=8.500 Datorii pe termen lung = 5.000 Capitaluri proprii (Activul net contabil)= 43.500-(8.500+5.000)=43.500-13.500=30.000 Total capitaluri proprii i datorii = 30.000 + 13.500 = 43.500 Se observ o situaie net pozitiv, ca urmare a acoperirii datoriilor totale de activele totale, ceea ce reflect o cretere permanent a activelor ca urmare a majorrii resurselor proprii. O parte a datoriilor pe termen scurt au fost utilizate pentru procurarea de imobilizri fixe. Pentru a se menine echilibrul financiar al firmei ar fi trebuit ca procurarea activelor imobilizate sa se fac din capitalul permanent. Dac aceasta diminuare a fondului de rulment se datoreaz creterii activelor imobilizate atunci situaia financiar a ntreprinderii pe termen lung se poate mbunti datorit rezultatelor exploatrii degajate de investiii PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI 1. Indicatori de lichiditate: Lichiditatea exprim dou principale aspecte economice i anume: viteza cu care diferite elemente de activ pot fi trensformate n lichiditi; msura n care ntreprinderea reuete s achite la timp obligaiile sale curente prin transformarea activelor curente n lichiditi. a) Indicatorul lichiditatii curente:
Activecure nte 3500 =0,41 = Datoriicur ente 8500

Valoarea acestui indicator este nesatisfctoare, optimul fiind intre 1.2 -2, artnd o capacitate sczut a ntreprinderii de a-i plti obligaiile pe termen scurt din activele curente. El variaz in funcie de politica de finanare adoptat de companie i n funcie de tipul de activitate desfurat. Uneori, o rat de lichiditate mai mare dect media poate indica o activitate mai slab a companiei respective.

32

b) Indicatorul lichiditatii imediate (testul acid):

ActiveCure nte Stocuri 3500 2000 = 0,18 = DatoriiCur ente 8500

Acest indicator arata modul n care compania va fi capabil s-i continue activitatea, fr a beneficia de fluxuri monetare n viitor. Motivul pentru care stocurile au fost excluse din calcul este acela de a focaliza atenia doar asupra elementelor cu statut cert, care se afl deja sub form de bani sau sunt n curs de a atinge acest stagiu. Nivelul considerat satisfctor pentru acest indicator este 0.6 1; in cazul nostru, nivelul indicatorului este nesatisfctor. Prin indicatorul de lichiditate, atat cel current cat si cel imediat, arata de cate ori se acopera datoriile curente din activele unei societati. Mai exact transformarea urgenta a activelor in numerar. 2.Rata de solvabilitate = Capitaluri proprii *100 = 30000 *100 = 68.97% Total Activ 43500

3. Indicatori de risc: Indicatorul gradului de indatorare:

Capital Im prumutat Cap . proprii x100 = DatoriiTL 5000 x100 = x100 = 16 ,67 % Cap Pr oprii 30000

Nivelul optim al acestui indicator trebuie sa fie sub 1, deci in cazul nostru avem o situatie foarte favorabila.
Cap Im prumutat CapAngajat DatoriiTer menLung 5000 x100 = = 0,14 Cap Im prum + CAp . Pr oprii 5000 +30000

x100 =

ndatorarea reprezint msura n care fondurile folosite de o societate comercial sunt asigurate de creditori i nu de proprietari.

33

21. S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de societatea X despre care se cunosc informaiile financiare din tabelul de mai jos i s se analizeze repartiia valorii adugate pe destinaii.
Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Producia vndut Producia stocat Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit u.m. 2000 30000 1000 10000 1200 7000 3000 1500 1400 1000

Raspuns:
Marja comerciala = veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 - sunt evaluate la pret de vanzare, exclusiv reducerile comerciale acordate ulterior facturarii) - si costul de achizitie aferent marfurilor vandute (cont 607 - exclusiv reducerile comerciale primite ulterior facturarii). Marja comerciala = 2000 1200 = 800 lei Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiului provenind de la terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62) Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica de consum intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lor functionala (interna): - cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile); - cheltuieli cu combustibili, energie si apa; - cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii, redevente, locatii de gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cu colaboratorii, reclama, publicitatea etc.); - alte cheltuieli materiale Consumatia exercitiului provenind de la terti = cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu chirii + cheltuieli cu dobanzi = 10000 + 1500 +7000 = 18500 lei

34

Productia exercitiului = Productia vanduta (cont 70 - cont 707) +/- Productia stocata (cont 711) + Venituri din productia de imobilizari (cont 72) = 30000 + 1000 =31000 lei Valoarea adaugata = 800 + 31000 -18500 = 13300 lei Valoarea adaugata reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea potentialului uman si contributia sa la realizarea valorii adaugate. Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de crestere al valorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si sa fie intr-o crestere continua Valoarea adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Acest indicator reprezinta o valoare adaugata bruta deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt consumatii din exterior si, deci, deprecierea capitalului economic (imobilizarilor) nu este luata in considerare, rezultand o valoare adaugata bruta, care include si amortizarea. Diminuarea valorii adaugate brute cu amortizarea imobilizarilor aferente exploatarii permite obtinerea valorii adaugate nete. Valoarea adaugat este indicatorul care msoara aportul specific al societii la realizarea produciei. Rata privind creterea valorii adugate permite evaluarea creterii reale a societii. Cu cat raportul valoarea adugat /producie arat cu ct societatea este mai mare cu att firma este integrat, adic i asigur un numar mare de faze de fabricaie. Valoarea adaugat mai reflect gradul de utilizare a factorilor de producie. Cu ajutorul VA putem analiza randamentul muncii, care va fi mai mare cu cat gradul de nzestrare este mai mare, permite de asemenea n condiii de funcionare identice realizarea anumitor clasificaii sectoriale. Indicatorul trebuie interpretat prudent i corelat cu ceilali indicatori, deoarece creterea valorii adugate poate fi rezultatul creterii stocurilor de produse finite fabricate pe care piaa nu le va putea absorbi datorit preurilor mari. Principalii destinatari ai valorii adugate sunt :
-

salariaii; impozitele i taxele; asociaii; investitorii.

37. pentru o ntreprindere se cunosc urmtoarele informaii financiare:

Indicator Imobilizri Stocuri Creane Disponibiliti N 1 500 500 100 50 N 550 470 200 60 35

TOTAL ACTIV Capitaluri proprii Datorii financiare Furnizori Datorii salariale i fiscale Credite de trezorerie

1150 400 300 200 240 10

1280 420 330 250 250 30

Indicator Cifra de afaceri Cheltuieli materiale Cheltuieli salariale Cheltuieli fiscale i sociale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu dobnda Impozit pe profit

u.m. 2000 600 1000 150 100 50 25

S se calculeze fluxul de numerar de gestiune i disponibil i s se explice destinaile acestuia din urm.

Raspuns:
Profitul brut = CA-Cheltuieli = 2000-600-1000-150-100-50=100 Determinarea Fluxului Net de Trezorerie din activitatea de exploatare prin metoda indirecta: Rezultatul inainte de impozit + Cheltuieli cu amortizarea +Cheltuieli cu dobanzile -Variatia stocurilor -Variatia creantelor din exploatare +Variatia datoriilor din exploatare +Variatia datoriilor salariale - Impozit pe profit +100 +100 + 50 +30 - 100 + 50 +10 -25

= Flux Net de trezorerie din Exploatare = 215 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finantare: +Incasari din credite primite de la banci + 20+30 = 50 Flux Net de trezorerie din Activitatea de finantare = 50 Flux de Numerar Total = 215+50=265

36

Informatiile cuprinse in fluxul de trezorerie al activitatii de finantare prezinta importanta in special pentru actionarii si creditorii entitatii. Cunoscand marimea fluxurilor, acestia pot face previziuni in ceea ce priveste rentabilitatea investitiei lor in entitate.

45. Din contul de profit i pierderi al societii din exerciiul precedent se cunosc urmtoarele informaii:
Indicator Cheltuieli de exploatare platibile Amortizare Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit u.m. 1200 200 160 14

S se calculeze i s se interpreteze ratele de solvabilitate i cele de rentabilitate pentru ntreprindere.

Ratele de solvabilitate realizeaza o raportare a activelor realizabile la obligatiilor exigibile in vederea evaluarii riscului de faliment. Ratele frecvent utilizate sunt: a. Rata solvabilitatii generale (RSG ), care compara ansamblul lichiditatilor potentiale asociate activelor circulante cu ansamblul obligatiilor scadente sub un an. Se calculeaza astfel: RSG = (Activ circulant) / (Obligatii pe termen scurt) RSG permite aprecierea gradului de acoperire a obligatiilor pe termen scurt de catre activul circulant. O rata unitara arata o corespondenta deplina intre activele circulante si sursele corespunzatoare. O valoare supraunitara a acestei rate indica existenta unor active mai mari decat obligatiile pe termen scurt si, prin urmare, utilizarea unei parti din capitalul permanent pentru finantarea exploatarii. Rata solvabilitatii generale este echivalenta cu asa-zisa rata a fondului de rulment( RFR) calculata ca raport intre capitalul permanent si activul imobilizat: RFR = (Capitalul permanent) / (Activ imobilizat) Aceasta rata este supraunitara cand la acoperirea activelor circulante a concurat, pe langa obligatiile pe termen scurt, si capitalul permanent. Rata solvabilitatii generale nu permite o judecata definitiva asupra solvabilitatii pe termen scurt. Semnificatia sa are o marja sporita de aproximare, datorita numarului mare de variabile ale solvabilitatii: natura sectorului de activitate, structura activelor circulante, rata de rotatie a activelor si a stocurilor, intensitatea sezonalitatii activitatii.

37

b. Rata solvabilitatii partiale (RSP), care exclude stocurile din activele circulante, acestea constituind elementul cel mai incert din punct de vedere al valorii si lichiditatii sale: RSP = (Activ circulant Stocuri) / (Obligatii pe termen scurt) sau: RSP = (Creante + Plasamente + Disponibilitati) / (Obligatii pe termen scurt) RSP exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din creante si disponibilitati. Aceasta rata, de regula subunitara, trebuie analizata si interpretata cu prudenta prin luarea in calcul a unor aspecte de detaliu privind structura creantelor ( numarul de clienti, ponderea lor in totalul creantelor). In teoria economica sunt pareri potrivit carora o rata cuprinsa intre 0,8 si 1 ar reprezenta o situatie optima in ce priveste solvabilitatea. c. Rata solvabilitatii imediate (RSI), care pune in corespondenta elementele cele mai lichide ale activului cu obligatiile pe termen scurt: RSI = (Plasamente + Disponibilitati) / (Obligatii pe termen scurt) In teoria economica se apreciaza ca: RSI > 0,3. Interpretarea ratei trebuie sa mai implice si alte informatii privind conditiile de desfasurare a activitatii. Desi, teoretic, o rata ridicata indica o lichiditate, respectiv o solvabilitate ridicata, ea poate avea si alte semnificatii, ca de exemplu, o folosire mai putin performanta a resurselor disponibile. De asemenea, o valoare ridicata a acestei rate, nu este o garantie a solvabilitatii daca celelalte active au un grad redus de lichiditate. O valoare scazuta a ratei de solvabilitate imediata poate fi perfect compatibila cu mentinerea echilibrului financiar daca intreprinderea minimizeaza valoarea incasarilor sale, detinand in schimb valori de plasament, creante, stocuri usor mobilizabile in concordanta cu exigibilitatea obligatiilor la termen. Majoritatea organismelor financiare din tarile cu economie de piata recurg si la alte rate in vederea evaluarii riscului financiar. Una dintre acestea este rata autonomiei financiare (RAF). RAF = (Obligatii pe termen mediu si lung) / (Capital propriu) Creditorii impun ca aceasta rata sa fie subunitara. De asemenea, aprecierea solvabilitatii se recomanda compararea activului net contabil cu totalul pasivului. Anumite organisme financiare pretind ca activul net contabil sa fie mai mare decat o treime din pasiv. Activul net contabil > Pasiv. Aprecierea solvabilitatii prin metoda ratelor este adesea putin semnificativa datorita aprecierii generale a lichiditatii, respectiv solvabilitatii, fara luarea in analiza a gradului (duratei) de realizare a activelor, respectiv pasivelor.

38

Rata rentabilitatii economice, (Rre) reprezinta remunerarea bruta a capitalurilor investite. Capitalul investit este alcatuit din capitalul propriu si imprumuturile pe termen scurt, mediu si lung ale societatii. Rentabilitatea economica trebuie sa fie la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobanzii) si al riscului pe care si l-au asumat furnizorii de capital. Daca rentabilitatea economica este mai mare decat rata dobanzii la imprumuturi, atunci intreprinderea poate beneficia de efectul de levier. Rre =( Rezultatul brut al exercitiului / Capitaluri investite) * 100 Rentabilitatea economica trebuie sa indeplineasca doua conditii: Sa fie la nivelul ratei medii a dobanzii si al riscului economic si financiar asumat de catre furnizorii de capital (actionari, creditori) Sa fie mai mare decat rata inflatiei pentru a putea pastra valoarea economica a unitatii. Rentabilitatea economica bruta Rreb reprezinta remunerarea bruta a capitalurilor investite. Ea arata cat excedent brut de exploatare revine unei unitati de capital investit. Rreb = (Excedentul brut de exploatare / capitaluri investite) * 100 Rentabilitatea economica neta Ren reprezinta remunerarea prin profitul brut al exploatarii a capitalurilor investite. Ea arata cat profit brut revine unei unitati de capital investit. Ren = (Rezultatul exploatarii / Capitaluri investite) *100

55. Analizai poziia financiar a unei ntreprinderi din sectorul desfacerii cu amnuntul de produse alimentare:
Indicator Imobilizri Stocuri Creante Disponibiliti Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt 31.12.n 80000 20000 5000 1000 50000 40000 14000 2000

Raspuns:

39

Active curente = stocuri + creante + disponibilitati = 20.000+5.000+1.000=26.000 Datorii pe termen lung = 40.000 Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt= 14.000+2.000=16.000 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI 1. Indicatori de lichiditate: a) Indicatorul lichiditatii curente:
Activecure nte 26000 =1,62 = Datoriicur ente 16000

b) Indicatorul lichiditatii imediate (testul acid):

ActiveCure nte Stocuri 26000 20000 = 0,38 = DatoriiCur ente 16000

Indicatorul lichiditii curente (indicatorul capitalului circulant), respectiv indicatorul lichiditii imediate (indicatorul test acid) exprim de cte ori se cuprind datoriile curente n activele curente, respectiv n active curente mai puin stocuri. Un rezultat favorabil al Lc este cuprins ntre valorile (2 -2,5), iar lichiditatea imediat are o valoare mai mica dect 1, ceea ce indic un dezechilibru. 2. Indicatori de risc: Indicatorul gradului de indatorare:
Capital Im prumutat Cap . proprii Cap Im prumutat CapAngajat x100 = x100 = DatoriiTL 40000 x100 = x100 = 80 % Cap Pr oprii 50000

DatoriiTer menLung 40000 x100 = = 0,44 Cap Im prum + CAp . Pr oprii 40000 +50000

ndatorarea reprezint msura n care fondurile folosite de o societate comercial sunt asigurate de creditori i nu de proprietari. Gradul de ndatorare al capitalului propriu exprim de cte ori se cuprinde capitalul mprumutat n capitalul propriu i reflect structura de finanare a societii la nchiderea exerciiului financiar.

40

Pe lng aceti indicatori care se regsesc n notele explicative ale Bilanului, analistul financia folosete i ali indicatori pentru a stabilii poziia financiar a ntreprinderii. Situaia net (SN) = total active datorii totale venituri n avans = capitaluri proprii = 50.000 Situaia net pozitiv reflect o gestiune economic sntoas. O situaie net pozitiv evideniaz dac ntreprinderea are independen financiar, adic dac din bunurile disponibile are posibilitatea s-i onoreze obligaiile fa de teri.

74. S se calculeze rezultatele intermediare n manier anglosaxon pentru ntreprinderea care e caracterizat prin urmtoarele venituri i cheltuieli:
Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Subvenii de exploatare Producia vndut Producia stocat Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu chirii Venituri din dobnzi Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit u.m. 3000 1000 25000 2000 13000 2200 15000 2000 500 100 1400 1500

Raspuns:
Soldul 1: Rezultat inainte de plata dobanzii, a impozitului pe profit si amortizarii (marja asupra cheltuielilor variabile) EBITDA (Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization)-marj
asupra cheltuielilor variabile

EBITDA=Cifra de afaceri Chelt.variabile de exploatare Cifra de afaceri = venit.din vanz.marfurilor+productia vanduta = 3.000+25.000=28.000 Chelt.var.de exploatare=chelt.cu mat.prime+costul marfurilor vandute+chelt.salariale= =13.000+2.200+15.000=30.200 EBITDA = 28.000-30.200 = -2.200 Soldul 2: rezultat inaintea de plata dobanzii si a impozitului pe profit (EBIT) EBIT (Earnings Before Interest and Taxes)

41

EBIT = EBITDA Chelt.cu amortizarea = -2.200-2.000=-4.200 Soldul 3: Rezultatul brut: inainte de plata impozitului pe profit (EBT): EBT (Earnings Before taxes) EBT = EBIT Chelt.cu dobanzile= - 4200 1.400 = - 5.600

42

X. Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii (5 intrebari) 14. Receptia presupune: a) Asigurarea ca se primesc numai materiale comandate; b) Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in ordinele de achizitii; c) Asigurarea ca toate materialele receptionate si transmise la alte departamente sunt correct inregistrate; d) Protejarea materialelor primate; e) Asigurarea ca informatiile privitoare la facturile de cumparare, stoc si dispozitiile de achizitie sunt consecvente; f) Returnarea prompte a materialelor necorespunzatoare; g) Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre deposit si de la deposit; h) Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp; i) Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a materialelor periculoase. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. Raspuns:
Riscurile Evenimentele care pot afecta realizarea obiectivelor constituie riscuri care trebuie identificate. Managementul are obligaia de a identifica riscurile i de a intreprinde acele aciuni care plaseaz si menin riscurile n limite acceptabile. Trebuie meninut un echilibru ntre nivelul acceptabil al riscurilor i costurile pe care le implic aceste aciuni. Procedurile Pentru realizarea obiectivelor trebuie sa se asigure un echilibru ntre sarcini, competen (autoritate decizional conferit prin delegare) i responsabiliti (obligaia de a realiza obiectivele) i s se defineasc proceduri.

43

Procedurile reprezint paii ce trebuie urmai (algoritmul) n realizarea sarcinilor,exercitarea competenelor i angajarea responsabilitilor. In acest context, se afirm, despre controlul intern, c: - este integrat n sistemul de management al fiecrei componente structurale a entitii publice; - intr n grija personalului de la toate nivelurile; - ofer o asigurare rezonabil a atingerii obiectivelor, ncepand cu cele individuale i terminnd cu cele generale. Activitile prin care se realizeaz obiectivele (individuale, derivate i generale) sunt transpuse n sarcini (componenta elementar), atribuiuni i funciuni (componente agregate) i sunt atribuite, spre efectuare, componentelor structurale ale entitii publice (posturi i compartimente). Aceast conduce la definirea unei structuri organizatorice adecvate ndeplinirii obiectivelor. Controlul managerial nu poate opera n afara unui plan i a unei structuri organizatorice adecvate. Unul dintre cele mai importante standarde ce compun Codul controlului intern, aprobat prin Ordinul ministrului finanelor publice nr. 946/2005, este standardul referitor la managementul riscurilor. Conform standardului menionat mai sus, fiecare entitate public are obligaia de a analiza sistematic, cel puin o dat pe an, riscurile legate de desfurarea activitilor sale, s elaboreze planuri corespunztoare n direcia limitrii posibilelor consecine ale acestor riscuri i s numeasc responsabili pentru aplicarea planurilor respective. Orice organizaie se constituie pentru a realiza anumite scopuri n raport cu care se orienteaz activitile desfurate n cadrul acesteia. n afara unor scopuri, nu exist organizaie, deoarece acestea constituie nsi raiunea ei de a fi. Scopurile sunt cunoscute sub denumirea generica de obiective. n sectorul privat, obiectivul principal al organizaiei l constituie fructificarea capitalului investit, pe cnd, n sectorul public, accentul cade pe interesul general, adic producerea unui serviciu public sau oferirea unui beneficiu pentru publicul larg. Riscurile trebuie identificate la orice nivel unde se sesizeaza c exist consecine asupra atingerii obiectivelor i pot fi luate msuri specifice de soluionare a problemelor, ridicate de respectivele riscuri. Riscurile nu pot fi identificate i definite dect n raport cu obiectivele a caror realizare este afectata de materializarea lor. Din aceast cauz existena unui sistem de obiective clar definite n organizaie constituie premisa esentiala pentru identificarea i definirea riscurilor. Gestionarea riscurilor nseamn identificarea i evaluarea riscurilor, precum i stabilirea modului de a reaciona n faa riscurilor, adic de a pune n oper mijloace de control intern care s le atenueze posibilitatea de apariie sau consecinele pe care le-ar produce n cazul n care s-ar materializa. Procedurile sunt acele instrumente/dispozitive de control intern prin care se controleaz riscurile generate de necunoaterea proceselor i regulilor ce trebuie respectate n desfurarea activitilor. A munci fr a formaliza modul n care fiecare trebuie s procedeze, nseamn a nu exista un control intern eficace, menit s in sub control riscurile i s se obin astfel o asigurare rezonabil c obiectivele vor fi atinse. Pentru ca procedurile s devin instrumente/dispozitive de control intern eficace acestea trebuie: s se refere la toate procesele i activitile importante; s fie scrise; s fie actualizate n permanen; s fie aduse la cunotina executanilor; s fie simple i pe nelesul tuturor.

44

OBIECTIVE

RISCURI

PROCEDURI

a) Asigurarea ca se primesc numai materialele comandate

1.Transmiterea ordinelor de achizitie,departamentului de receptie,pentru a se putea compara din punct de vedere cantitativ si valoric materialele primite cu cele comandate. 2.Reconcilierea facturilor primite cu ordinele de achizitii. b) Asigurarea ca se primesc A.Specificatiile cuprinse in 1.Inspectarea materialelor primite numai materiale de calitatea ordinele de achizitie nu pentru a se constata ca indeplinesc specificata in ordinele de sunt clare. cerintele de calitate. achizitii 2.Monitorizarea permanenta a eventualelor probleme de productie aparute ca urmare a prelucrarii unor materiale a caror calitate este sub standard. 1.Existenta unor proceduri de testare B.Riscul netestarii a materialelor primite. materialelor primite cu specificatiile ce se gasesc in ordinele de achizitii c) Asigurarea ca toate A. Risc de neintocmire a Proceduri de implementare a acestor materialele receptionate si acestor documente. documente la cele 2 nivele. transmise la alte departamente sunt corect Proceduri de prenumerotare a cestor inregistrate. B.Risc de pierdere a documente. acestor documente Proceduri de reconciliere periodica a C. Risc de a exista celor 2 documente cu ordinele de diferente intre evidentele achizitie si facturile primite. receptionerului si cele ale gestionarului. Existenta unor persoane autorizate D.Risc de supraincarcare pentru aceste nivele: receptioner, cu responsabilitati a unui gestionar, etc. singur angajat. Risc de subevaluare, supraevaluare a stocului d) Protejarea materialelor A.Protejarea fizica 1.Asigurarea protectiei materialelor primite inadecvata a bunurilor primite. primite. 2.Luarea la cunostinta a conditiilor de stocare pentru fiecare categorie de materiale. e) Asigurarea ca A.Risc de inregistrare 1.Reconcilierea periodica a facturii

A. Informatiile legate de ordinele de cumparare nu sunt disponibile departamentului de receptie

45

informatiile privitoare la facturile de cumparare,stoc si dispozitiile de achizitie sunt consecvente. f) Returnarea prompta a materialelor necorespunzatoare g) Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre depozit si de la depozit.

distorsionata a informatiilor. A.Verificarea inadecvata sau neefectuata la timp a materialelor primite A.Risc de neinregistrare sau inregistrare incorecta sau incompleta.

de cumparare cu ordinele de achizitie si stocul. 1.Mentinerea si controlul periodic asupra procedurilor de testare a materialelor primite. 1.Existenta documentatiilor de transfer; toate materialele ce se transfera sa fie insotite de o asemenea documentatie; 2.Verificarea la primirea in depozit a documentatiei cu materialele primite. 1.Prenumerotarea acestor documente. 2.Investigarea numerelor lipsa. 3.Numararea periodica a materialelor si compararea acestora cu necesarul normal ce ar trebui sa existe in depozit la un anumit moment dat. 1.Transferul materialelor in productie doar pe baza unor cereri de transfer aprobate.

B.Risc de pierdere a documentatiei de transfer.

h) Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp

A.Inexistenta sau folosirea inadecvata a procedurilor de transfer in productie a materialelor. B.Risc de pierderi a acestor cerei de transfer. C.Existenta de materiale transferate fara o astfel de cerere.

1.Prenumerotarea acestor documente. 1.Verificarea in cadrul departamentului de productie ca toate materialele receptionate sa fie in conformitate cu cereile de transfer. 1.Crearea si respectarea unor proceduri de protectie a muncii in conformitate cu legislatia in vigoare. 2.Existenta unor proceduri precise legate de pastrarea materialelor periculoase.

i)Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a materialelor periculoase.

A.Nerespectarea unor astfel de conditii. (accidente de munca, boli profesionale)

18. Principala sursa de informare pentru management este contabilitatea. Transformarea contabilitatii intr-o contabilitate orientata spre conducere trebuie sa
46

aduca in prim plan sustinerea deciziilor conducerii si nu documentatia activitatii trecute. Identificati informatiile furnizate de contabilitate pentru echipa manageriala. Studiu de caz: Societate de prestari servicii.
Utilizatorii informatiei contabile sunt impartiti in doua categorii: utilizatori interni si utilizatori externi. Fiecare din acestia au interese diferite asupra entitatii si a rezultatelor financiare. Managerii considera contabilitatea ca pe un mijloc de comunicare si informare, ca un instrument de gestiune si control. Daca nu sunt actionari importanti, doresc ca situatiile de sinteza sa reflecte realitatea, dar, in acelasi timp, cauta sa prezinte un rezultat financiar confortabil pentru aprecierea activitatii lor, urmarind totodata sa pastreze sursele de autofinantare pentru impiedicarea distribuirii de dividende mari. Actionarii si asociatii vor sa cunoasca situatia patrimoniului, marimea profitului si modul lui de repartizare. O societate comerciala care nu distribuie suficiente dividende pierde treptat increderea actionarilor in eficienta plasamentului facut si, ca urmare, acestia isi manifesta nemultumirea fata de Consiliul de Administratie sau incearca sa se dezangajeze fata de societatea respectiva. In acelasi timp, distribuirea de dividende determina o diminuare a surselor de finantare necesare dezvoltarii. Organele fiscale sunt preocupate sa cunoasca marimea impozitului pe profit si a celorlalte impozite si taxe datorate de catre contribuabili. Societatile comerciale aplica solutii contabile in conformitate cu constrangerile fiscale fara a renunta la ajustarea rezultatelor finale. In ciuda reglementarilor aparent riguroase, exista posibilitatea deformarii unor rezultate. Bancherii incearca sa evalueze rentabilitatea intreprinderilor si sa aprecieze riscurile pe care le ridica creditarea acestora. Furnizorii vor sa stie daca solvabilitatea pe termen scurt a beneficiarilor le permite continuarea livrarilor cu un risc minim. Producatorii de informatii contabile care doresc sa contracteze credite bancare sau sa se aprovizioneze pe credit comercial sunt tentati sa prezinte o situatie financiara sanatoasa, o lichiditate ridicata si rezultate din exploatare performante. Organizatiile sindicale pentru sustinerea revendicarilor resimt nevoia unei mari autonomii si independente in ceea ce priveste analiza informatiilor contabile. Conducatorii de unitati, pentru contracararea actiunilor revendicative ale salariatilor si pentru justificarea masurilor de reducere a personalului, incearca sa le prezinte o situatie cat mai nefavorabila. Economistii din domeniul contabilitatii si expertii contabili nu trebuie sa se lase antrenati in acest joc de interese, ei sunt chemati sa asigure o informare corecta, pe baza de documente legal intocmite, a tuturor partenerilor vietii economice. Menirea lor este de a asigura prezentarea, prin conturile anuale, a imaginii fidele, clare si complete.

47

In literatura de specialitate contabilitatea de gestiune mai este denumita si contabilitate manageriala, contabilitate interna, analitica sau contabilitatea exploatarii. Informatiile oferite de contabilitatea de gestiune sunt destinate in exclusivitate celor ce asigura managementul firmei, facilitand luarea deciziilor referitoare la utilizarea corespunzatoare a resurselor, in vederea maximizarii profitului. In orice entitate economica eficienta manageriala depinde de modalitatea de transmitere a informatiilor interne cu privire la tranzactiile economice efectuate sau care urmeaza a se efectua. Indiferent de activitatea desfasurata de entitatea economica (productie, comert, prestari servicii) contabilitatea de gestiune este principala baza de informatii utilizata in cunoasterea la orice nivel a eforturilor in corelatie cu efectele obtinute din derularea proceselor economice. Toti managerii au nevoie de informatii exacte si oportune in activitatile lor de stabilire a preturilor, planificare, exploatare si pentru luarea altor tipuri de decizii. Nevoia de informare depinde si de marimea persoanei juridice la nivelul careia se obtin informatiile. Companiile mari (nationale sau multinationale) au nevoie de o cantitate mai mare de informatii precum si de sisteme contabile si de raportare mai complexe decat cele mici si mijlocii care pot utiliza numai anumite informatii financiare privind activitatea de exploatare. In primul rand managerii au nevoie de informatii interne pe baza carora sa efectueze un control permanent asupra gestionarii patrimoniului. Informatiile furnizate de contabilitatea de gestiune sunt utile si pentru realizarea activitatii altor domenii, cum ar fi: bugetarea, gestiunea disponibilitatilor banesti, analiza vanzarilor pe produse, analiza investitiilor, analiza cheltuielilor cu comercializarea produselor, luarea deciziilor privind activitatea de exploatare, referitoare la structura vanzarilor, plasarea personalului, etc. Managementul financiar are rolul de a face legatura intre management si contabilitate. Managementul general stabileste obiectivele si strategiile generale ale unei companii, avand in vedere toate componentele activitatii firmei, din punct de vedere comercial, managerial si financiar. Managementul financiar are in vedere asigurarea stabilitatii financiare a afacerii, monitorizarea eficientei utilizarii tuturor resurselor companiei si ajustarea "punctelor critice" care genereaza pierderi, optimizarea costurilor si cash-flow-ului la dinamica afacerii. Managerul, pe baza informatiilor financiar-contabile prelucrate corespunzator nevoilor proprii, poate sa evalueze si sa administreze eficient resursele de care dispune firma (resurse financiare, materiale si umane) in vederea realizarii obiectivelor si strategiilor stabilite pentru dezvoltarea si consolidarea activitatii firmei. Contabilitatea financiara este orientata catre persoanele din exteriorul firmei (actionari, banci, etc), iar informatiile sunt furnizate sub forma unor rapoarte standardizate, cum ar fi: Bilantul Contabil, Contul de Rezultate, Fluxul de Numerar. Contabilitatea manageriala este orientata catre persoanele din interiorul firmei (manageri, specialisti, etc.) iar rapoartele nu au o forma standardizata, ci sunt intocmite in functie de cerintele utilizatorilor. Principalele instrumente ale managementului financiar sunt : - situatiile financiare-contabile prelucrate conform cerintelor interne de raportare manageriala :

48

contul de rezultate, bilantul financiar, fluxul de numerar . - diagnosticul financiar pe baza de indicatori - analiza veniturilor, costurilor si profitului - determinarea pragului minim de rentabilitate - analiza incasarilor si platilor ; codificarea clientilor si furnizorilor - politicile interne ale firmei - sistemul de bugete ale firmei si controlul bugetar Managementul financiar ofera informatiile de baza pentru realizarea lucrarilor de analiza economico-financiara si pentru elaborarea planurilor financiare pe termen lung si scurt. Pentru cunoasterea starii de sanatate a firmei este necesar sa functioneze un sistem intern de raportari manageriale, care sa semnaleze punctele tari si punctele slabe din activitatea companiei. Managementul financiar este domeniul prin care se dezvolta un sistem de comunicare intre specialistii din domeniul economico-financiar (economisti, contabili, analisti financiar etc) si top-managerii nefinantisti. Informatii utilizate de management in luarea deciziilor, provenite din contabilitate: Situatia stocurilor; Situatia platilor catre furnizori; Situatia cash-flow-ului; Tabloul de bord; Situatia platilor; Situatia angajarilor; Situatia clientilor.

Managerii stabilesc obiective generale cum ar fi: cifra de afaceri, profitul net, nivelul minim al disponibilitatilor banesti. Analistii financiari asista conducerea sa stabileasca obiectivele, analizeaza rezultatele obtinute si anticipeaza performantele financiare pe termen lung si scurt Economistii din dep. Contabilitate inregistreaza toate documentele aferente veniturilor si cheltuielilor si cele aferente investitiilor ; Economistii din dep. Financiar inregistreaza toate documentele aferente incasarilor si platilor 1.Managerul a stabilit ca obiectiv pentru anul 2009 : Cifra de Afaceri = 800.000 lei si disponilibilitati banesti la sfarsitul perioadei in valoare de 100.000 lei. 2.Analistul financiar verifica realismul acestui obiectiv si coordoneaza fundamentarea bugetului cifrei de afaceri tinand cont de estimarea vanzarilor pe categorii de produse, pe zone de desfacere, pe categorii de clienti, pe retele de desfacere etc ; obiectivul este realist daca estimarile privind CA grupe de produse = CA pe zone = CA pe clienti = CA pe zone geografice = CA pe retele de desfacere = 100.000 euro ; deasemenea, va propune politicile de finantare comerciala sau bancara astfel incat sa se realizeze si obiectivul privind disponibilitatile stabilite. 3.Economistii din dep. contabilitate vor organiza evidenta financiar-contabila astfel incat sa poata oferi informatiile necesare pentru compararea rezultatelor obtinute cu estimarile elaborate pe elemente componente. Conturile contabile generale aferente cifrei de afaceri vor fi detaliate conform necesitatilor de analiza si raportare cerute de contabilitatea manageriala / zona geografica / grupa de produse

49

4. Economistii din dep. Financiar vor urmari sa mentina echilibrul intre fluxul de incasari si cel de plati astfel incat sa se atinga obiectivul stabilit. Managerii sunt preocupati atat de contabilitatea generala cat si de contabilitatea de gestiune. Economistii din dep. Financiar-contabil sunt interesati mai ales de contabilitatea generala, care presupune intocmirea situatiilor financiare conform normelor legale. Analistii financiari sunt preocupati mai ales de contabilitatea manageriala. . Managementul financiar presupune identificarea acelor metode si instrumente care se adapteaza cel mai bine conditiilor existente si obiectivelor stabililite pe termen lung si scurt.

22. Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz: societate de comert. Raspuns:

Contabilitatea de gestiune are drept scop cunoasterea costurilor, analiza si estimarea evolutiilor, oferindu-ne informatii utile pentru diagnostic. Ea serveste administratorilor din interiorul intreprinderii, care au misiunea de a decide transformarea resurselor care le-au fost incredintate din exterior pentru administrare si de a realiza surplusul care asigura cresterea, fara alte resurse din exterior. Pentru atingerea scopului, ei trebuie sa actioneze direct asupra proceselor de transformare a resurselor in rezultat. Pentru a urmari etapele pe care resursele le parcurg, contabilitatea de gestiune este cea care surprinde procesul de conversie a resurselor consumate in rezultate, fiind detaliat acest proces pe centre de responsabilitate si pe produse. Contabilitatea de gestiune sau interna, denumita si manageriala sau analitica cuprinde ansamblul elementelor de identificare, masurare, stocare, analiza, prelucrare, interpretare si comunicare a informatiilor utilizate de management pentru a previziona, planifica, evalua si controla, in interiorul unui organism si pentru a garanta utilizarea corespunzatoare si responsabila a resurselor sale. Contabilitatea de gestiune ofera acele informatii care privesc gestiunea interna a intreprinderii, criteriile dupa care aceasta isi calculeaza costurile si asigura masurarea performantelor interne, la nivel de sector de activitate, functie sau produs. Obiectivele contabilitatii de gestiune rezulta din insasi obiectul de cercetare si importanta pe care o are in sistemul modern de conducere al unei intreprinderi. Contabilitatea de gestiune are trei mari obiective : calcularea costurilor; stabilirea rezultatelor si a rentabilitatii produselor, lucrarilor si serviciilor executate; intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli pe feluri de activitati, urmarirea si controlul executarii acestora, in scopul cunoasterii rezultatelor si furnizarii datelor necesare fundamentarii deciziilor privind gestiunea unitatii patrimoniale. Realizarea acestor obiective presupune prelucrarea informatiilor privind cheltuielile si veniturile luate din contabilitatea financiara, urmarite dupa natura lor economica, in contabilitatea de gestiune, dupa criteriul destinatiei lor, respectiv pe functii ale intreprinderii, pe sectoare de activitate si pe obiecte de calculatie, adica pe produse obtinute, lucrari executate si servicii prestate. In orice entitate economica eficienta manageriala depinde de modalitatea de transmitere a informatiilor interne cu privire la tranzactiile economice efectuate sau care urmeaza a se efectua. Indiferent de activitatea desfasurata de entitatea economica (productie, comert, prestari servicii)

50

contabilitatea de gestiune este principala baza de informatii utilizata in cunoasterea la orice nivel a eforturilor in corelatie cu efectele obtinute din derularea proceselor economice. Potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr.82/1991, republicata, persoanele juridice prevazute la art.1 alin.(1) din lege au obligatia sa conduca si sa organizeze contabilitatea de gestiune adaptata la specificul activitatii. Folosirea conturilor din clasa a 9-a a Planului de conturi general cuprins in Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin OMFP 1752/2005, este optionala. In conformitate cu prevederile pct.1 din Precizarile privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1826/ 2003, contabilitatea de gestiune, in functie de specificul activitatii va asigura in principal, inregistrarea operatiilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii, respectiv pe activitati, sectii, faze de fabricatie, centre de costuri, centre de profit, dupa caz, precum si calculul costului de achizitie, de productie, de prelucrare al bunurilor intrate, obtinute, lucrarilor executate, serviciilor prestate, productiei in curs de executie, imobilizarilor in curs etc., din unitatile de productie, comerciale, prestatoare de servicii, financiare si alte domenii de activitate. Toti managerii au nevoie de informatii exacte si oportune in activitatile lor de stabilire a preturilor, planificare, exploatare si pentru luarea altor tipuri de decizii. Nevoia de informare depinde si de marimea persoanei juridice la nivelul careia se obtin informatiile. Companiile mari (nationale sau multinationale) au nevoie de o cantitate mai mare de informatii precum si de sisteme contabile si de raportare mai complexe decat cele mici si mijlocii care pot utiliza numai anumite informatii financiare privind activitatea de exploatare. La latitudinea fiecarei entitati economice este numai alegerea modului de organizare si conducere al contabilitatii de gestiune, adaptat la specificul activitatii desfasurate si la necesitatile proprii de informare nu si existenta acesteia, care este obligatorie. Potrivit prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune adaptata la specificul activitatii revine administratorului sau altei persoanei juridice, care are obligatia gestionarii unitatii respective. Cele mai utilizate si intalnite modele de organizare ale contabilitatii de gestiune sunt corespunzatoare activitatiilor productive, dar de fapt orice manager din orice domeniu de activitate, de la companie multinationala pana la o microintreprindere, se bazeaza zilnic pe informatii furnizate de contabilitatea de gestiune. Informatiile furnizate sunt in functie de natura obiectului de activitate desfasurat. Intr-un sens destul de larg activitatile desfasurate de catre persoanele juridice pot fi incadrate in trei categorii: productie, prestari servicii, comert. Principalele caracteristici ale acestor activitati sunt: 1. Activitatea de productie O unitate productiva obtine produse in urma desfasurarii proceselor de fabricatie. Specificul activitatii de productie este ca, produsele finite destinate vanzarii sunt obtinute in urma prelucrarii materiilor prime. Producatorul are nevoie in principal de informatii legate de costul produselor pentru luarea deciziilor legate de activitatea de exploatare. Aceste informatii permit managerilor sa identifice domeniile de productie cu probleme, sa exercite un control

51

asupra costurilor, sa fundamenteze deciziile de fixare a preturilor si sa stabileasca valoarea stocurilor. Totusi managerii societatilor producatoare au nevoie si de informatii in vederea realizarii eficiente a planificarii si programarii productiei, a managementului si dezvoltarii liniilor de productie, a gestionarii disponibilitatilor banesti, a activitatii de investitii, a controlului calitatii produselor, a satisfacerii clientilor, a distribuirii produselor, etc. Contabilitatea de gestiune poate oferi informatii pertinente si necesare in scopul raportarii externe dar si pentru stabilirea impozitelor aferente activitatii desfasurate. 2. Activitatea de prestari servicii In cazul activitatii de prestari de servicii, prestatorul poate judeca serviciul oferit clientelei ca un produs. Serviciul oferit de prestator trebuie sa fie de calitate, de altfel ca orice produs, pentru a satisface cerintele clientilor. Serviciile oferite sunt foarte diferite si pot imbraca diferite forme materiale sau nemateriale. Informatiile interne oferite au legatura cu natura serviciului oferit de prestator cum ar fi, un hotel, o banca, o firma de consultanta si servicii contabile, birouri profesionale etc., si au totodata rolul de a determina costurile serviciilor oferite si preturile cerute clientilor. Este nevoie de o baza de informatii interne si in aceasta activitate intrucat se doreste sa se cunoasca daca serviciile sunt utile si eficiente din punct de vedere al costurilor lor. 3. Activitatea de comert O unitate comerciala, cum ar fi un importator de produse (en gros), sau o unitate specializata care vinde en detail, utilizeaza informatiile contabilitatii de gestiune pentru a determina corespunzator costul bunurilor vandute, dar si pentru a dimensiona veniturile astfel incat sa obtina o rata a profitului maxima. Pentru un comerciat , marfa este produsul aferent activitatii sale. Activitatii de comercializare ii sunt caracteristice anumite procese, cum sunt: aprovizionarea, depozitarea, expunerea marfurilor, distribuirea/ vanzarea lor catre clienti. Pentru a avea o activitate comerciala reantabila managerii unitatilor comerciale au nevoie de un sistem informational actualizat care sa permita furnizarea de informatii legate de gestiuni de marfuri, comenzi, vanzari si alte informatii care sa permita efectuarea de analize, controale, studii de piata, calitatea produselor, planificarea afacerii, etc. In primul rand managerii au nevoie de informatii interne pe baza carora sa efectueze un control permanent asupra gestionarii marfurilor. Informatiile furnizate de contabilitatea de gestiune sunt utile si pentru realizarea activitatii altor domenii, cum ar fi: bugetarea, gestiunea disponibilitatilor banesti, analiza vanzarilor pe produse, analiza investitiilor, analiza cheltuielilor cu comercializarea produselor, luarea deciziilor privind activitatea de exploatare, referitoare la structura vanzarilor, plasarea personalului, etc. Pentru calculul costului bunurilor vandute si al costurilor perioadei, cheltuielile inregistrate in contabilitatea financiara dupa natura lor se grupeaza in contabilitatea de gestiune astfel: a) cheltuieli directe; b) cheltuieli indirecte; c) cheltuieli de desfacere;

52

d) cheltuieli generale de administratie. Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de calculatie (serviciu, lucrare, comanda, faza, activitate, functie, centru etc.) inca din momentul efectuarii lor si ca atare se includ direct in costul obiectelor respective. Cheltuielile directe cuprind: costul de achizitie al bunurilor vandute, costul de achizitie al materialelor directe consumate, energia consumata in scopuri tehnologice, manopera directa (salarii, asigurari si protectia sociala etc.), alte cheltuieli directe. Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica si atribui direct pe un anumit obiect de calculatie. Ele privesc intreaga productie a unei sectii sau a unei persoane juridice in ansamblul ei. Pentru determinarea costurilor de productie si pentru inregistrarea acestora in contabilitate la firma dumneavoastra, este necesara parcurgerea mai multor etape: stabilirea obiectelor de calculatie (tipuri de servicii, lucrari, proiecte etc) care ar trebui codificate intr-un anumit mod (pentru exemplificare S1 si S2) si cartografierea unitatii in centre de activitate cum ar fi: ateliere de executie servicii, laboratoare, departament comercial, departament administrativ etc; decontarea cheltuielilor in cursul lunii, care consta in inregistrarea cheltuielilor dupa natura, in contabilitatea financiara si colectarea acestora pe destinatii, in contabilitatea de gestiune; calculatia costurilor, care se realizeaza la sfarsitul perioadei si consta in: -repartizarea cheltuielilor indirecte asupra obiectelor de calculatie;

evaluarea si inregistrarea serviciilor in curs de executie; determinarea costului de productie efectiv al serviciilor prestate; reflectarea in costurile perioadei a cheltuielilor neincorporabile (neincluse in costul de productie) justificarea cheltuielilor (inchiderea tuturor conturilor)

1. Inregistrarea cheltuielilor activitatii de baza, respectiv a cheltuielilor directe, contul 921 "Cheltuielile activitatii de baza" poate fi dezvoltat in analitice corespunzatoare obiectelor de calculatie . 921 "Cheltuielile activitatii de baza" = 901 "Decontari interne privind cheltuielile"

reflectandu-se in contabilitattea financiara prin inregistrarea (601=301) 2. Inregistrarea cheltuielilor activitatii auxiliare, cand este cazul :( nu e cazul) 922 = 901

53

"Cheltuielile activitatii auxiliare"

"Decontari interne privind cheltuielile"

3. Inregistrarea cheltuielilor indirecte de productie, cat si a cheltuielilor de desfacere, daca este cazul : % = 901 "Decontari interne privind cheltuielile" 923 "Cheltuieli indirecte de productie" 924 "Cheltuieli generale de administratie" 925 "Cheltuieli de desfacere" reflectandu-se in contabilitatea financiara prin inregistrarea celorlalte cheltuieli aferente periodei. 4. Obtinerea produselor finite pe parcursul perioadei de gestiune, evaluate la costul prestabilit (standard) : 931 "Costul productiei obtinute" = 902 "Decontari interne privind productia obtinuta

reflectandu-se in contabilitatea financiara prin inregistrarea: (345=711) 5. Repartizarea si decontarea cheltuielilor indirecte si a cheltuielilor de desfacere : 921 "Cheltuielile activitatii de baza" = %

923 "Cheltuieli indirecte de productie" 924 "Cheltuieli generale de administratie" 925 "Cheltuieli de desfacere"
6. Decontarea consumurilor interne de semifabricate,daca au fost inregistrate anterior si a

productiei sau lucrarilor auxiliare (nu este cazul) 921 "Cheltuielile activitatii de baza" = 922 "Cheltuielile activitatii auxiliare"

7. Calcularea si decontarea costurilor efective aferente productiei in curs de executie existenta la finele perioadei de gestiune (nu este cazul)

54

933 "Costurile productiei in in curs de executie"

921 "Cheltuielile activitatii de baza"

8. Calcularea si decontarea costurilor efective aferente productiei finite obtinute : 902 "Decontari interne privind productia obtinuta" = 921 "Cheltuielile activitatii de baza"

902 = 923 "Decontari interne privind "Cheltuielile indirecte de productie" productia obtinuta"(utilitati spatii inchiriate) 902 = 924 "Decontari interne privind "Cheltuielile generale de administratie" productia obtinuta"(amortizari constructii inchiriate) 9. Stabilirea si inregistrarea diferentelor dintre costul prestabilit si costul efectiv : a) pentru diferente favorabile : 902 "Decontari interne privind productia obtinuta" b) pentru diferente nefavorabile : 903 "Decontari interne privind diferentele de pret" = 902 "Decontari interne privind productia obtinuta" = 903 "Decontari interne privind diferentele de pret"

10. La sfarsitul lunii inchiderea conturilor se face astfel :

a) contul 931 "Costul productiei obtinute" :

901 = "Decontari interne privind cheltuielile" 931 "Costul productiei obtinute"

b) contul 933 "Costul productiei in curs de executie" :( nu e cazul)

902 "Decontari interne privind productia obtinuta = 933 "Costul productiei in curs de executie"

c) contul 903 "Decontari interne privind diferentele de pret" : - diferente favorabile :

55

903 "Decontari interne privind diferentele de pret" - diferente nefavorabile : 901 "Decontari interne privind cheltuielile" d) conturile 901 si 902 : 901 "Decontari interne privind cheltuielile"

901 "Decontari interne privind cheltuielile"

= 903 "Decontari interne privind diferentele de pret"

902 "Decontari interne privind productia obtinuta"

26. Proceduri privind utilizarea documentelor financiar contabile reglementate de OMFP 3512/2008. Raspuns:
Societile comerciale, societile/companiile naionale, regiile autonome, institutele naionale de cercetare-dezvoltare, societile cooperatiste i celelalte persoane juridice, instituiile publice, asociaiile i celelalte persoane juridice cu i fr scop patrimonial, precum i persoanele fizice care desfoar activiti productoare de venituri, subunitile fr personalitate juridic, cu sediul n strintate sau n Romnia, prevzute n Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, consemneaz operaiunile economico-financiare, n momentul efecturii lor, n documente justificative, pe baza crora se fac nregistrri n contabilitate (jurnale, fie i alte documente contabile, dup caz). Documentele care stau la baza nregistrrilor n contabilitate dobndesc calitatea de document justificativ n condiiile n care furnizeaz toate informaiile prevzute de normele n vigoare, ianume: - denumirea documentului justificativ; - denumirea/numele i prenumele i, dup caz, sediul/adresa persoanei juridice/fizice care ntocmete documentul; - numrul documentului i data ntocmirii acestuia; - menionarea prilor care particip la efectuarea operaiunii economico-financiare (cnd este cazul); - coninutul operaiunii economico-financiare i, atunci cnd este necesar, temeiul legal al efecturii acesteia; - datele cantitative i valorice aferente operaiunii economico-financiare efectuate, dup caz; - numele i prenumele, precum i semnturile persoanelor care rspund de efectuarea operaiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atribuii de control financiar preventiv i ale

56

persoanelor n drept s aprobe operaiunile respective, dup caz; - alte elemente menite s asigure consemnarea complet a operaiunilor efectuate. De asemenea, n cuprinsul oricrui document emis de ctre o societate comercial trebuie s se menioneze i elementele prevzute de legislaia din domeniu, respectiv: - forma juridic, - codul unic de nregistrare - capitalul social. Documentele justificative provenite din tranzacii/operaiuni de cumprare a unor bunuri de la persoane fizice, pe baz de borderouri de achiziii, pot fi nregistrate n contabilitate numai n cazul n care se face dovada intrrii n gestiune a bunurilor respective. Documentele care se refer la cheltuieli pentru prestri de servicii efectuate de persoane fizice impuse pe baz de norme de venit, pentru a fi nregistrate n contabilitate, trebuie s aib la baz contracte sau convenii civile, ncheiate n acest scop i documentul prin care se face dovada plii, respectiv dispoziia de plat/ncasare. Documentele contabile: jurnale, fie etc., care servesc la prelucrarea, centralizarea i nregistrarea n contabilitate a operaiunilor consemnate n documentele justificative, ntocmite manual sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automat a datelor, trebuie s cuprind elemente cu privire la: felul, numrul i data documentului justificativ; sumele corespunztoare operaiunilor efectuate; conturile sintetice i analitice debitoare i creditoare; semnturile pentru ntocmire i verificare, dup caz. Documentelor n form electronic, ce conin date privind operaiunile economice de schimb sau vnzare de bunuri ori servicii ntre persoane care emit i primesc facturi, bonuri fiscale sau chitane n form electronic, li se aplic regimul juridic prevzut prin Legea nr. 260/2007 privind nregistrarea operaiunilor comerciale prin mijloace electronice. Facturile i chitanele n form electronic, emise fr ndeplinirea condiiilor prevzute de legea mai sus menionat, nu au calitatea de document justificativ, n nelesul prevederilor Legii nr. 82/1991, republicat. n cadru societii se efectueaz urmtoarele operaiuni: - preluarea documentelor justificative i nregistrarea lor n ordine cronologic i sistematic; * inventarierea patrimoniului; - ntocmirea registrului jurnal; - ntocmirea registrului de cas - ntocmirea fiei contului; - ntocmirea statului de plat i a cheltuielilor cu salariile; - ntocmirea declaraiei lunara - ntocmirea fielor de magazie; - ntocmirea fielor de eviden a formularelor tipizate; - ntocmirea fielor mijloacelor fixe;

57

*ntocmirea balanei de verificare * ntocmirea bilanului contabil, a contului de profit i pierdere i a raportului Consiliului de admilistraie. Exemple de documente si modul de intocmire si arhivare a acestora: NOT DE RECEPIE I CONSTATARE DE DIFERENE (Cod 14-3-1A i 14-3-1/aA) 1. a) Servete ca: - document pentru recepia bunurilor aprovizionate; - document justificativ pentru ncrcare n gestiune; - act de prob n litigiile cu cruii i furnizorii, pentru diferenele constatate la recepie; - document justificativ de nregistrare n contabilitate. b) Se folosete ca document distinct de recepie n cazul: - bunurilor materiale cuprinse ntr-o factur sau aviz de nsoire a mrfii, care fac parte din gestiuni diferite; - bunurilor materiale primite spre prelucrare, n custodie sau n pstrare; - bunurilor materiale procurate de la persoane fizice; - bunurilor materiale care sosesc nensoite de documente de livrare; - bunurilor materiale care prezint diferene la recepie; - mrfurilor intrate n gestiunile la care evidena se ine la pre de vnzare cu amnuntul sau en gros (cod 14-3-1/aA). n alte cazuri dect cele menionate la lit. b), recepia i ncrcarea n gestiune, dup caz, i nregistrarea n contabilitate se fac pe baza documentului de livrare care nsoete transportul (factura, avizul de nsoire a mrfii etc.). 2. Se ntocmete n dou exemplare, la locul de depozitare sau n unitatea cu amnuntul, dup caz, pe msura efecturii recepiei. n situaia n care la recepie se constat diferene, Nota de recepie i constatare de diferene se ntocmete n trei exemplare de ctre comisia de recepie legal constituit. n cazul n care bunurile materiale sosesc n trane, se ntocmete cte un formular pentru fiecare tran, care se anexeaz apoi la factur sau la avizul de nsoire a mrfii. Datele de pe verso formularului se completeaz numai atunci cnd se constat diferene la recepie. 3. Circul: - la gestiune, pentru ncrcarea n gestiune a bunurilor materiale recepionate (toate exemplarele);

58

- la compartimentul financiar-contabil, pentru ntocmirea formelor privind reglementarea diferenelor constatate (toate exemplarele), precum i pentru nregistrarea n contabilitatea sintetic i analitic, ataat la documentele de livrare (factura sau avizul de nsoire a mrfii); - la unitatea furnizoare (exemplarul 2) i la unitatea de transport (exemplarul 3), pentru comunicarea lipsurilor stabilite. 4. Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil. 5. Coninutul minimal obligatoriu de informaii al formularului este urmtorul: a) pentru formularul cod 14-3-1A - denumirea unitii; - denumirea, numrul i data (ziua, luna, anul) ntocmirii formularului; - numrul facturii/avizului de nsoire al mrfii; - numrul curent; denumirea bunurilor recepionate; U/M; cantitatea conform documentelor nsoitoare; cantitatea recepionat, preul unitar i valoarea; - numele, prenumele i semntura membrilor comisiei de recepie; data primirii n gestiune i semntura gestionarului; b) pentru formularul cod 14-3-1/aA, pe lng informaiile de la lit a) (mai puin preul unitar i valoarea), sunt obligatorii i informaiile urmtoare: - preul de achiziie al cantitii recepionate; adaosul comercial unitar i total; preul de achiziie unitar plus adaosul comercial; valoarea la pre de vnzare, inclusiv TVA. BON DE CONSUM (Cod 14-3-4A) BON DE CONSUM (colectiv - Cod 14-3-4/aA) 1. Servete ca: - document de eliberare din magazie pentru consumul materialelor; - document justificativ de scdere din gestiune; - document justificativ de nregistrare n evidena magaziei i n contabilitate. 2. Se ntocmete n dou exemplare, pe msura lansrii, respectiv eliberrii materialelor din magazie pentru consum, de compartimentul care efectueaz lansarea, pe baza programului de producie i a consumurilor normate, sau de alte compartimente ale unitii, care solicit materiale pentru a fi consumate. Bonul de consum se poate ntocmi ntr-un exemplar n condiiile utilizrii tehnicii de calcul. Bonul de consum (colectiv), n principiu, se ntocmete pe formulare separate pentru materialele din cadrul aceluiai cont de materiale, loc de depozitare i loc de consum. n situaia cnd materialul solicitat lipsete din depozit, se procedeaz n felul urmtor:

59

- n cazul bonului de consum se completeaz rubrica cu denumirea materialului nlocuitor, dup ce, n prealabil, pe verso formularului se obin semnturile persoanelor autorizate s aprobe folosirea altor materiale dect cele prevzute n consumurile normate; - n cazul bonului de consum (colectiv) se taie cu o linie denumirea materialului nlocuit i se semneaz de aprobare a nlocuirii, n dreptul rndului respectiv. Dup nscrierea denumirii materialului nlocuitor se ntocmete un bon de consum separat, aplicndu-se un semn distinctiv sau materialul nlocuitor se nscrie pe un rnd liber n cadrul aceluiai bon de consum. n bonul de consum, coloanele "Unitatea de msur" i "Cantitatea necesar" de pe rndul 2 se completeaz n cazul cnd se solicit i se elibereaz din magazie materiale cu dou uniti de msur. Dac operaiunile de predare-primire a materialelor nu pot fi suspendate n timpul inventarierii magaziei de materiale, comisia de inventariere trebuie s nscrie pe documentul respectiv meniunea "predat n timpul inventarierii". 3. Circul: - la persoanele autorizate s semneze pentru acordarea vizei de necesitate (ambele exemplare); - la persoanele autorizate s aprobe folosirea altor materiale, n cazul materialelor nlocuitoare; - la magazia de materiale, pentru eliberarea cantitilor prevzute, semnndu-se de predare de ctre gestionar i de primire de ctre delegatul care primete materialele (ambele exemplare); - la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea nregistrrilor n contabilitatea sintetic i analitic (ambele exemplare). 4. Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil. 5. Coninutul minimal obligatoriu de informaii al formularului este urmtorul: - denumirea unitii; - denumirea formularului; - produs/lucrare (comanda); norma; buci lansate; - numrul documentului; data eliberrii (ziua, luna, anul); numrul comenzii; - denumirea materialului (inclusiv sortimentul, marca, profilul, dimensiunea); cantitatea necesar; U/M; cantitatea eliberat; preul unitar; valoarea; - data i semntura gestionarului i a primitorului. FI DE MAGAZIE (cu dou uniti de msur - Cod 14-3-8/a) 1. Servete ca: - document de eviden la locul de depozitare a intrrilor, ieirilor i stocurilor bunurilor, cu una sau cu dou uniti de msur, dup caz; - document de contabilitate analitic n cadrul metodei operativ-contabile (pe solduri);

60

- surs de informaii pentru controlul operativ curent i contabil al stocurilor de valori materiale. 2. Se ntocmete ntr-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material i se completeaz de ctre: - compartimentul financiar-contabil la deschiderea fiei (datele din antet) i la verificarea nregistrrilor (data i semntura de control). n coloana "Data i semntura de control" semneaz i organul de control financiar cu ocazia verificrii gestiunii; - gestionar sau persoana desemnat, care completeaz coloanele privitoare la intrri, ieiri i stoc. Fiele de magazie se in la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale ordonate pe conturi, grupe, eventual subgrupe sau n ordine alfabetic. Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la teri sau n custodie se ntocmesc fie distincte care se in separat de cele ale valorilor materiale proprii. n scopul inerii corecte a evidenei la magazie, persoanele desemnate de la compartimentul financiar-contabil verific inopinat, cel puin o dat pe lun, modul cum se fac nregistrrile n fiele de magazie. nregistrrile n fiele de magazie se fac document cu document. Stocul se poate stabili dup fiecare operaiune nregistrat i obligatoriu zilnic. 3. Nu circul, fiind document de nregistrare. 4. Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil. 5. Coninutul minimal obligatoriu de informaii al formularului este urmtorul: - denumirea formularului; numrul paginii; - denumirea unitii; magazia; materialul (produsul), sortimentul, calitatea, marca, profilul, dimensiunea; - U/M; preul unitar; - data (ziua, luna, anul), numrul i felul documentului; intrri; ieiri; stoc; data i semntura de control. CHITAN PENTRU OPERAIUNI N VALUT (Cod 14-4-1/a) 1. Servete ca: - document justificativ pentru ncasrile i plile n valut efectuate n numerar; - document justificativ de nregistrare n registrul de cas n valut i n contabilitate. 2. Se ntocmete la unitile care efectueaz operaiuni n valut, n dou exemplare, pentru fiecare sum n valut, de ctre casierul unitii i se semneaz de acesta. 3. Circul la depuntor/pltitor, exemplarul 1, cu tampila unitii. Exemplarul 2 este folosit ca document de verificare a operaiunilor nregistrate n registrul de cas n valut.
61

4. Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil, dup utilizarea complet a carnetului (exemplarul 2). 5. Coninutul minimal obligatoriu de informaii al formularului este urmtorul: - denumirea unitii; codul de identificare fiscal; numrul de nregistrare la oficiul registrului comerului; sediul (localitatea, str., numr); judeul; - denumirea, numrul i data (ziua, luna, anul) ntocmirii formularului; - numele i prenumele persoanei care depune/ncaseaz sume n valut i ce reprezint acestea; - felul valutei; suma n valut (n cifre i n litere); cursul de schimb valutar; c/val n lei; - semntura casierului pentru plata/ncasarea sumei n valut. DISPOZIIE DE PLAT/NCASARE CTRE CASIERIE (colectiv Cod 14-4-4/a) 1. Servete ca: - dispoziie pentru casierie, n vederea achitrii n numerar a unor sume, potrivit dispoziiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum i a diferenei de ncasat de ctre titularul de avans n cazul justificrii unor sume mai mari dect avansul primit, pentru procurare de materiale etc.; - dispoziie pentru casierie, n vederea ncasrii n numerar a unor sume care nu reprezint venituri din activitatea de exploatare, potrivit dispoziiilor legale; - document justificativ de nregistrare n registrul de cas i n contabilitate, n cazul plilor n numerar efectuate fr alt document justificativ. 2. Se ntocmete ntr-un exemplar de compartimentul financiar contabil: - n cazul utilizrii ca dispoziie de plat, cnd nu exist alte documente prin care se dispune plata (exemplu: stat de salarii sau lista de avans chenzinal etc.); - n cazul utilizrii ca dispoziie de plat a avansurilor pentru cheltuielile de deplasare, procurare de materiale etc.; - n cazul utilizrii ca dispoziie de ncasare, cnd nu exist alte documente prin care se dispune ncasarea (avize de plat, somaii de plat etc.). Se semneaz de ntocmire la compartimentul financiar-contabil. 3. Circul: - la persoana autorizat s exercite controlul financiar preventiv, pentru viz n cazurile prevzute de lege; - la persoanele autorizate s aprobe ncasarea sau plata sumelor respective; - la casierie, pentru efectuarea operaiunii de ncasare sau plat, dup caz, i se semneaz de casier; n cazul plilor se semneaz i de persoana care a primit suma;

62

- la compartimentul financiar-contabil, anex la registrul de cas, pentru efectuarea nregistrrilor n contabilitate. 4. Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil, anex la registrul de cas. 5. Coninutul minimal obligatoriu de informaii al formularului este urmtorul: - denumirea unitii; - denumirea, numrul i data (ziua, luna, anul) ntocmirii formularului; - numele i prenumele, precum i funcia (calitatea) persoanei care ncaseaz/restituie suma; - suma ncasat/restituit (n cifre i n litere); scopul ncasrii/plii; - semnturi: conductorul unitii, viza de control financiar preventiv, compartimentul financiar-contabil; - date suplimentare privind beneficiarul sumei: actul de identitate, suma primit, data i semntura; - casier; suma pltit/ncasat; data i semntura.

30. Reguli de evaluare alternative a elementelor de bilant in conformitate cu Reglementarile contabile in vigoare. Studiu de caz. Raspuns:
Evaluarea elementelor patrimoniale prezint o importan deosebit pentru reflectarea real n bilan a patrimoniului i a rezultatului obinut. Evaluarea reprezint cuantificarea i msurarea n expresie valoric a mijloacelor materiale, creanelor, obligaiilor, costurilor, veniturilor, rezultatelor financiare i a fiecrei operaii economice folosind preuri i tarife. Regulile de evaluare alternative ce pot fi aplicate sunt cele referitoare la reevaluarea imobilizarilor corporale si cele referitoare la evaluarea la valoarea justa a instrumenteleor financiare. Potrivit OMFP 3055 pct. 121-(1): Entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar, astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in situatiile financiare intocmite pentru acel exercitiu. Aceasta reglementare nu se refera si la evaluarile efectuate cu ocazia reorganizarii unor entitati, exceptie facand cazul in care data situatiilor financiare anuale este aceeasi cu cea a situatiilor financiare care stau la baza reorganizarii.

63

Pentru imobilizarile corporale complet amortizate dar care mai pot fi utilizate, cu ocazia reevaluarii se va stabili o noua valoare si o noua durata de utilizare economica. Conform pct 121- (4) din OMFP 3055, notele explicative trebuie sa contina informatiile privitoare la reevaluarea imobilizarilor corporale, daca aceasta s-a efectuat, cum ar fi: elementele supuse reevaluarii; metoda utilizata in calculul valorii prezentate; elementul afectat in contul de profit si pierdere. Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului, determinata pe baza unor evaluari efectuate de specialisti in domeniu, evaluatori autorizati. In urma reevaluarii, amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale vizate se inregistreaza in contabilitate incepand cu exercitiul financiar urmator celui pentru care s-a efectuat reevaluarea. Aceasta poate fi tratata in contabilitate prin doua metode: metoda proportionala; metoda anularii amortizarii. Metoda proportionala presupune recalcularea amortizarii proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului ,valoarea contabila a activului, in urma reevaluarii fiind egala cu valoarea sa reevaluata Reflectarea in contabilitate a reevaluarii pe baza metodei proportionale: 212 = 105 105 = 281 Metoda anularii amortizarii presupune eliminarea amortizarii din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Metoda anularii amortizarii este utilizata deseori pentru reevaluarea cladirilor la valoarea lor de piata. Reflectarea in contabilitate a reevaluarii pe baza metodei anularii amortizarii: 281 = 212 212 = 105 % = 212 281

64

6583 105 = 1065 Si: 681 = 281 105 = 1065, cu partea provenita din reevaluare. In varianta I surplusul este castigat si trecut la rezerve in momentul scoaterii din patrimoniu. Varianta II: pe masura amortizarii- cu cota parte. Elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale se reevalueaza simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva. Daca un activ imobilizat este reevaluat, intreaga grupa de active din care face parte trebuie reevaluata. (exemplu: terenuri, cladiri, masini si echipamente). Exemplu: inregistrarea achizitiei utilajului: Valoarea de intrare a utilajului la data de 31 decembrie 2002 = 12.000 lei % = 404 14.280 2131 Furnizori imobilizari 12.000 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru) 4426 2.280 TVA deductibila inregistrarea amortizarii lunare: Durata de amortizare = 10 ani Amortizarea lunara = 12.000 / 10 / 12 = 100 lei 6811 = 2813 100 Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalatiilor, privind amortizarea mijloacelor animalelor si plantatiilor de transport, imobilizarilor eliminarea amortizarii cumulate pe perioada 01.01.2003 31.12.2009 din valoarea bruta a activului: Amortizarea cumulata: 100 lei x 7 ani x 12 luni = 8.400 lei 2813 = Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de animalelor transport, si plantatiilor 2131 8.400 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)

65

 inregistrarea reevaluarii efectuate in data de 31.12.2009: La data de 31 decembrie 2008 se efectueaza reevaluarea mijlocului fix, stabilindu-se o valoare justa de 7.200 lei. Valoarea contabila neta: 12.000 8.400 = 3.600 lei Rezerva din reevaluare: 7.200 3.600 = 3.600 lei 2131 = 105 3.600 Echipamente tehnologice Rezerve din reevaluare (masini, utilaje si instalatii de lucru) inregistrarea amortizarii in luna ianuarie 2010 potrivit noii valori rezultate din reevaluare: Valoarea de amortizat recalculata = 7.200 lei / 3 ani / 12 luni = 200 lei 6811 = 2813 200 "Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalatiilor, privind amortizarea animalelor si plantatiilor mijloacelor de transport, imobilizarilor capitalizarea surplusului din reevaluare in luna ianuarie 2010: Contabil, rezerva din reevaluare se inregistreaza pe masura folosirii utilajului in activitate (amortizare) sau prin capitalizare in momentul cand activul este scos din evidenta. Capitalizarea surplusului din reevaluare = valoarea amortizarii dupa reevaluare valoarea amortizarii inainte de reevaluare = 200 100 = 100 lei 105 Rezerve din reevaluare = 1065 100 "Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare

vanzarea utilajului in luna februarie 2010: Valoarea de vanzare a utilajului = 6.000 lei 461 Debitori diversi = % 7.140 7583 6.000 Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital 4427 1.140 TVA colectata

scoaterea din gestiune a utilajului: Valoarea ramasa neamortizata = 7.200 200 = 7.000 lei

66

% = 2131 7.200 2813 Echipamente tehnologice Amortizarea instalatiilor, (masini, utilaje si mijloacelor de transport, instalatii de lucru) animalelor si 200 plantatiilor 6583 7.000 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital capitalizarea surplusului din reevaluare in momentul in care activul este scos din evidenta: Capitalizarea surplusului din reevaluare = 3.600 100 = 3.500 lei 105 = Rezerve din reevaluare 1065 3.500 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare

Concluzii Contul 105 Rezerve din reevaluare se soldeaza deoarece utilajul a fost valorificat. Soldul contului 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare va fi de 3.600 lei, suma ce reprezinta de fapt surplusul din reevaluare. Venitul obtinut din vanzarea mijlocului fix, respectiv suma de 6.000 lei, reprezinta un venit impozabil la calculul profitului impozabil. Datorita faptului ca incepand cu 1 ianuarie 2007 a fost eliminata prevederea restrictiva referitoare la valorificarea mijloacelor fixe prin unitati specializate, cheltuielile cu valoarea ramasa neamortizata, respectiv suma de 7.000 lei, sunt deductibile la calculul profitului impozabil. Rezerva din reevaluare evidentiata in contul 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare, in speta suma de 3.600 lei, in cazul in care nu se utilizeaza pentru acoperirea pierderilor, distribuirea de dividende, mentinandu-se la nivelul unitatii, nu se impoziteaza. Ca si tratament contabil in ceea ce priveste reevaluarea imobilizarilor se pot distinge urmatoarele situatii : 1. Cresterea valorii imobilizarilor in conditiile in care anterior nu a existat o descrestere recunoscuta ca si cheltuiala pentru activele reevaluate: Monografia contabila care se efectueaza in acest caz este : % = 105 211 212

67

213 214 2. Cresterea valorii imobilizarilor in urma reevaluarii in conditiile in care insa anterior a existat o descrestere a valorii: Monografia contabila care se efectueaza in acest caz este : % = 7813 Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor 211 212 213 214 3. Descresterea valorii imobilizarilor in urma reevaluarii in conditiile in care anterior nu a existat o crestere: Monografia contabila care se efectueaza in acest caz este : 6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor = % 211 212 213 214 4. Descresterea valorii imobilizarilor in urma reevaluarii in conditiile in care anterior a existat o crestere: Monografia contabila care se efectueaza in acest caz este : 105 = % 211 212 213 214 In notele explicative care fac parte din anexele de la bilant trebuie prezentate reevaluarile efectuate, specificandu-se elementele care au fost supuse reevaluarii, metoda prin care s-au calculat valorile precum si elemental care este afectat din contul de profit si pierdere.
Evaluarea la valoarea just a instrumentelor financiare

127. - Prin derogare de la regulile generale de evaluare prevzute de prezentele reglementri i sub rezerva condiiilor prevzute la pct. 140 la 142, entitile pot evalua n situaiile financiare

68

anuale consolidate instrumentele financiare, inclusiv instrumentele financiare derivate, la valoarea just. .
Exemple de tipuri de instrumente derivate :
contractele ferme de schimb la termen (forward),

contractele swap de valute, contractele futures

instrumentele condiionale (opiunile cumprate sau vndute).

Un instrument derivat necesit o investiie net iniial a crei valoare este mai mic dect cea care ar fi necesar n cazul altor contracte de la care se ateapt s reacioneze identic la factorii pieei. n cazul contractelor cu instrumente derivate, angajamentele de cumprare sau vnzare aferente acestora se nregistreaz n conturi n afara bilanului (cont 8039 Alte valori n afara bilanului, analitic distinct), n momentul ncheierii contractelor. 136. - n general, valoarea just iniial a instrumentelor derivate este zero, cu excepia opiunilor pentru care valoarea just iniial este dat de valoarea primei47 pltite sau ncasate, caz n care contravaloarea acestora se evideniaz n conturile bilaniere corespunztoare de creane, respectiv datorii.

Operaiunile de schimb la vedere sunt operaiunile de cumprare i de vnzare a valutelor, cu decontarea n termenul stabilit n general prin reglementri sau convenii ale pieei respective, de regul maxim de dou zile lucrtoare de la data ncheierii tranzaciei, la cursul de schimb stabilit ntre pri (curs SPOT). Operaiunile de schimb la termen (FORWARD) sunt considerate operaiunile de cumprare i de vnzare a valutelor, cu decontare dup termenul stabilit n general prin reglementri sau convenii ale pieei respective, de regul mai mult de dou zile lucrtoare de la data ncheierii tranzaciei, la cursul de schimb stabilit ntre pri (curs FORWARD). Operaiunile SWAP sunt operaiuni de cumprare i vnzare simultan a unei sume n valut, cu decontarea la dou date, de valori diferite (de regul SPOT i FORWARD) la cursurile de schimb stabilite (SPOT i FORWARD) la data tranzaciei.

141. - Evaluarea la valoarea just se aplic numai datoriilor care sunt: a) deinute ca parte a unui portofoliu de tranzacionare; sau

69

b) instrumente financiare derivate. 142. - Evaluarea la valoarea just nu se aplic: a) instrumentelor financiare nederivate deinute pn la scaden; b) mprumuturilor i creanelor generate de entitate i nedeinute n scopul tranzacionrii; i c) intereselor n filiale, ntreprinderi asociate i asocieri n participaie, instrumentelor de capital emise de entitate, contractelor cu plata contingent ntr-o combinare de ntreprinderi, precum i altor instrumente financiare cu astfel de caracteristici speciale i care, n concordan cu ceea ce este general acceptat, se contabilizeaz diferit fa de alte instrumente financiare. 145. - (1) Rezerva de valoare just se ajusteaz atunci cnd sumele nregistrate n aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea evalurii la valoarea just. (2) Rezerva de valoare just va rmne evideniat n contabilitate att timp ct sunt evideniate n bilan instrumentele financiare crora le este aferent. Dac a fost aplicat evaluarea la valoarea just a instrumentelor financiare, notele explicative ale situatiilor financiare trebuie sa prezinte: a) ipotezele semnificative care stau la baza modelelor i tehnicilor de evaluare, dac valorile juste au fost determinate n conformitate cu pct. 143 alin. (1) lit. b); b) pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea just, modificrile de valoare incluse direct n contul de profit i pierdere, precum i modificrile incluse n rezerva de valoare just; c) pentru fiecare clas de instrumente financiare derivate, informaii privind aria i natura instrumentelor, inclusiv termenii i condiiile semnificative care pot afecta valoarea, momentul i certitudinea fluxurilor viitoare de numerar; i d) un tabel care s prezinte modificrile rezervei de valoare just n cursul exerciiului financiar.

70