Etica Relaiilor Publice

Cuprins I. II. III. IV. V. VI. Introducere ................................................................................................ 3 Definiii ale eticii ...................................................................................... 4 Etica n relaiile publice ............................................................................ 5 Limita dintre etic i neetic n relaiile publice. Coduri etice .................... 7 Repere n deciziile etice...........................................................................10 Concluzii ..................................................................................................13 Bibliografie ..............................................................................................14 Biblioweb.................................................................................................14 Anexa 1 ....................................................................................................15 Anexa 2 ....................................................................................................17 Anexa 3 ....................................................................................................20 Anexa 4 ....................................................................................................23

I.

Introducere

Etica reprezint un imperativ pentru relaiile publice i munca de relaionist. Este vital ca un specialist n relaiile publice s i bazeze activitatea pe un comportament etic. O persoan lipsit de moral nu poate reprezenta o companie i interesele acesteia n public, nu poate servi opinia public. Este ruinos s admitem c relaiile publice se confrunt cu o criz de imagine. Dar realitatea ne spune acest lucru. Dovad stau articolele i exemplele care ne sunt aduse n atenie, cum ar fi cazul Enron. n Romnia, acest domeniu nu este foarte dezvoltat. Este nc n faz incipient. Din acest motiv consider c acest studiu este justificat. Este mai bine s previi dect s tratezi. Putem preveni situaiile ncercnd s ne formm ca adevrai profesioniti, nvnd s facem diferena ntre ce este important i ce nu. n acest sens am ncercat s definesc etica pentru ca mai apoi s vedem ce chip ia aceasta n relaiile publice. Am tratat de asemenea problema major pe care relaiile publice o preiau de la etic: limita dintre etic i neetic. n ncercarea de a da o soluie acestei probleme am analizat succinct codurile deontologice i am trasat cteva repere de care ar trebui s inem cont atunci cnd ne confruntm cu o dilem etic.

II.

Definiii ale eticii

Moralitatea sau natura etic a unei aciuni caracterul ei bun sau ru - trebuie s fie judecate n funcie de msura n care ea include i integreaz scopurile i asigur dezvoltarea potenial a acestor scopuri pentru toi oamenii implicai n aciunea respectiv sau care ar putea fi afectai de ea. 1 Hadley Cantril Dicionarul explicativ online al limbii romne 2 definete etica drept tiin care se ocup cu studiul teoretic al valorilor i condiiei umane din perspectiva principiilor morale i cu rolul lor n viaa social; totalitatea normelor de conduit moral corespunztoare; moral. O viziune relative asemntoare ne este dat i de dicionarul Cambridge: un sistem de credine acceptate care controleaz comportamentul, n special un sistem care se bazeaz pe moral. ncercrile de definire a eticii sunt multiple, ns punctul lor comun l reprezint imperativul moralitii, al distingerii ntre bine i ru n stabilirea unor valori normative. Moralitatea poate fi privit n patru moduri pornind de la eticile tradiionale: ca o reacie nemijlocit determinat de natura nnscut a omului; ca o reacie nemijlocit determinat de deprinderile dobndite, ca o a doua natur; ca o reacie mijlocit determinat de anticiparea consecinelor aciunii i ca o reacie mijlocit determinat de proiectarea unor intenii. 3 Ideal ar fi ca relaiile publice s adopte cea de a treia viziune. Consecinele unei aciuni ar trebui s constituie cauza dilemelor etice ale unui relaionist.

Doug Newsom, Totul despre relaiile publice, Editura Polirom, Iai, 2003, p.300 http://dexonline.ro/search.php?cuv=etica 3 Paul Balahur, Personalitate i creaie n etica modern, Editura Universitii Alexandru Ioan Cuza, Iai, 2004, p.172
1 2

III.

Etica n relaiile publice

S ne asigurm c aciunile noastre se potrivesc cu cuvintele noastre i viceversa. 4 Arthur W. Page Din pcate relaiile publice se confrunt cu o problem de credibilitate. Imaginea de mijlocitoare ale adevrului, instrumente de pstrare a reputaiei cu orice pre, i ia tributul. Dovad stau articole de pres(Anexa 4) care afirm c PR-ul urmrete banii! 5. S-ar prea c esena PR-ului este corect neleas: PR-ul e despre imaginea unui brand. E despre importana acelei firme. E despre ct de responsabil e acea organizaie. Problema se afl n societatea contemporan i crezurile ei: Cu banii se nate i cu banii moare o afacere. Este axioma zilelor noastre. Totul pornete din interiorul companiei. Cei care gestioneaz bugetele privesc orice cheltuieli pentru aciuni de PR ca investiii i pretind rezultate financiare. Dar succesul unei campanii de relaii publice nu poate fi cuantificat deoarece se refer la schimbri de atitudine: atitudine pozitiv fa de companie i produsele sau serviciile acesteia. Nici relaiile publice la nivel internaional nu se bucur de o trataie diferit. Sunt asociate cu minciuna, manipularea i chiar spionajul. Criticii susin c profesia n sine presupune manipulare i propagand. A fost fcut chiar afirmaia c etica n PR este un oximoron . Organizaii precum Centrul pentru Integritate Public critic industria de relaii publice ca fiind lipsit de etic, considernd activitile de PR sau lobby drept cea mai mare ameninare pentru jurnalismul de calitate. Alte grupri, precum Corporate Watch sunt i mai critice, considernd c profesionitii din domeniul relaiilor publice au, n mod deliberat, un comportament lipsit de etic: "Exist suficiente motive s considerm c practicile moderne de relaii publice au un impact negativ asupra procesului democratic Prin deturnarea ateniei publicului de la probleme

John A. Koten, Moving Toward Higher Standards for American Business, Public Relations Review, 12(3), toamna 1986, p. 3 5 http://basicmarketing.ro/relatii-publice/etica-in-pr

cheie precum cele sociale, politice sau de mediu, industria de relaii publice reduce capacitatea oamenilor de a reaciona n astfel de situaii." 6 Cei care fac aceste afirmaii sunt ns ndreptii s o fac. Un exemplu celebru care le susine poziia l reprezint prbuirea companiei de electricitate Enron 7. Enron se autointitula cea mai mare companie mondial, deoarece avea relaii cu cei mai cunoscui lideri mondiali i ajuta la redactarea documentelor guvernamentale, pn cnd s-a descoperit c managementul companiei aprobase i fusese implicat n nenumrate fraude la cel mai nalt nivel. La scurt timp dup aceste activiti au fost dezvluite, Enron s-a prbuit, distrugnd mii de oameni i aruncndu-i n vltoarea proceselor. Orict de groaznic s-a dovedit a fi colapsul de la Enron fr nici o exagerare, mesajul transmis americanilor i ntregii lumi a fost chiar mai ru. O organizaie mare i puternic nclcase att de multe reguli i principii n afaceri i nici unul dintre sutele de directori executivi nu s-a gndit mcar un moment la problema eticii. Mai mult dect att, respectata firm de contabilitate a lui Enron, Arthur Andersen, a fost acuzat c a falsificat rapoartele financiare ale companiei, ridicnd astfel semne de ntrebare privind integritatea rapoartelor ntocmite pentru celelalte companii pentru care lucra. Pentru tineri i pentru diverse persoane din lumea afacerilor, Enron i Arthur Andersen reprezentau etalonul deoarece erau companii puternice, de succes, cu un statut favorabil i o nemaipomenit bunstare. Situaia ar trebui s arate total diferit. Relaiile publice au fost numite contiina managementului datorit rolului acestora de a veghea asupra respectrii responsabilitilor de ctre o organizaie fa de toate publicurile sale. Contiina, prin definiie, ar trebui s implice valori precum onestitate, deschidere, loialitate, cinste, respect, integritate i comunicare deschis. n aceti termeni ar trebui s vorbim despre etica n relaiile publice.

http://www.praward.ro/resurse-pr/articole/etica-si-relatiile-publice-partea-i.html Bernard Dagenais, Profesia de relaionist, Editura Polirom, Iai, 2002, p. 240

IV.

Limita dintre etic i neetic n relaiile publice. Coduri etice

Moto: Prin munca mea servesc publicul. Sunt contient de faptul c nu trebuie s fac nimic ce ar putea conduce publicul spre concluzii sau comportamente greite. Problema eticii relaiilor publice, i a eticii n general, este grania dintre etic i neetic, bun i ru. Un relaionist trebuie s fie foarte bine informat, trebuie s tie totul despre cauza sau cazul pe care l reprezint. i, bineneles, trebuie s respecte i confidenialitatea informaiilor pe care le posed. n plus are datoria de a informa publicul, de a nu ascunde adevruri sau de a le spune pe jumtate, indiferent care ar fi consecinele dezvluirii. Ce trebuie s fac el n aceast situaie? Dificultatea etichetrii unei aciuni ca fiind etic sau nu, rezid n faptul c normele comportamentale variaz mult de la un individ la altul sau de la o cultur la alta. Situaia actual a practicii eticii n PR este strict legat de codurile etice elaborate de cele mai importante asociaii de profesioniti. Apartenena la astfel de grupuri nu este obligatorie pentru practicienii de relaii publice. Membrii asociaiei consimt s respecte un cod etic conceput pentru ntregul grup. Unele coduri presupun interzicerea anumitor aciuni, altele prezint o serie de principii etice care ar trebui respectate. Cele mai multe asociaii profesionale de PR au coduri etice, fie c sunt concepute n termeni negativi (restrictivi), sau pozitivi. Aceste coduri etice oferite ca exemplu nu difer att de mult n funcie de ar ci, mai degrab, n funcie de organizaia care le adopt: unele dintre acestea se axeaz pe anumite sfaturi de natur profesional pentru practicienii de PR (precum PRSA Anexa 1 ), n timp ce altele (IPRA Anexa 2, IABC Anexa 3 sau CERP) prefer s se supun unor principii etice generale, care pornesc de la valori precum demnitate, respect, sau drepturile omului. Dei codurile etice satisfac principii universale, totui ele nu au fost lipsite de critici care susin c acestea se ndeprteaz de idealurile pe care le presupun sau, mai mult, c ar suferi de contradicii interne. Deseori practicienii susin c aceste coduri sunt prea vagi ca s poat fi
7

aplicabile n cariera lor sau c nu depesc un nivel rudimentar. Alii susin c aceste coduri sunt citite cel mult o dat, urmnd s se fac abstracie total de ele. Cele mai multe coduri nu presupun metode de monitorizare sau de penalizare a nclcrii lor, n afar de simpla excludere a unui membru din asociaie, devenind astfel nefuncionale. Aceste probleme pe care codurile etice le ridic nu sunt nici noi, nici limitate strict la domeniul relaiilor publice. Unii teoreticieni susin c dac practicienii de relaii publice se comport etic, atunci nu este nevoie de msuri restrictive. Alii merg chiar mai departe, afirmnd c este suficient formularea unor principii etice, bunele intenii fiind un ghid de comportament mai eficient dect codurile. Aceast dezbatere ne trimite la argumentul lui Platon, aa cum l citeaz Parsons: Oamenii buni nu au nevoie de legi pentru a aciona responsabil, n timp ce oamenii ri vor gsi ntotdeauna o modalitate de a le ocoli. 8 Preedintele Consiliului German de Relaii Publice, dr. Horst Avenarius, susine c soluia problemelor etice din domeniul comunicrii germane de afaceri este autoreglementarea. Procesul de autoreglementare este susinut de trei instituii, Consiliul Presei, Consiliul Publicitii i Consiliul German de Relaii Publice, fondate din necesitatea pstrrii reputaiei mass-media, publicitii i relaiilor publice. Consiliul German de Relaii publice se pronun public n cazurile discutabile din punct de vedere moral. Sunt appreciate critic att activitile membrilor asociaiilor afiliate ct i cele ale nemembrilor. Consiliul de PR abordeaz toate persoanele i organizaiile care au o influen public. Sunt monitorizate aciunile companiilor, sindicatelor, fundaiilor, ONG-urilor, partidelor politice, ale guvernului i ageniilor sale, ale presei nsei, n msura n care acestea desfoar activiti de PR i indiferent de gradul de profesionalism al organizaiilor. Conform principiului 3 al statutului Consiliului de PR, se au n vedere i acele activiti de PR criticabile, dar determinate ori iniiate de neprofesioniti sau de nemembri ai organizaiilor affiliate. Faptul c nu este necesar s faci parte dintr-una dintre organizaiile afiliate la Consiliul de PR pentru a fi criticat de ctre acesta n cazul unor practici imorale este contestat de cei n cauza. Acest principiu se sprijin pe sistemul de valori al societii n care
8

http://www.praward.ro/resurse-pr/articole/etica-si-relatiile-publice-partea-i.html

trim: oricine se exprima public - sau oricine are obligaia moral de a se exprima public, dei nu face acest lucru - trebuie s se supun unor reguli morale general acceptate. Aplicarea acestora este o activitate de autoreglementare ce revine organizaiilor profesionale din domeniul comunicrii publice. Aceast obligae a acestor consilii trebuie acceptat ca o responsabilitate social. 9 Consiliul German este transparent i imparial. Se acioneaz transparent, permindu-se accesul public la procedurile de lucru i la rezultatele analizelor, fiind date publicittii nu doar verdictele, ci i investigaiile fcute. Totodat, sunt prezentate detaliat argumentele aduse de reprezentanii companiei acuzate. Esena autoreglementarii, ns, este de a-l judeca imparial pe propriul tu coleg de breasl. Sanciunile consiliului strnesc observaii sceptice referitoare la capacitatea de impunere, ele limitndu-se la sanciuni morale de forma mustrrilor verbale. ntr-adevr, nu au acelai efect pe care l au amenzile, retragerea unor drepturi sau privarea de libertate, unii mustrai ignornd deciziile Consiliului. Impactul cel mai mare l au ns acolo unde este nevoie. Dau un plus de credibilitate relaiilor publice i profesiei n sine. Pstreaz reputaia ceea ce reprezint scopul n sine al activitilor pe care Consiliul le ntreprinde. n relaiile publice nu se poate vorbi despre soluii. Se poate vorbi despre decizii care nu pot fi corecte sau greite. Sunt doar decizii curajoase. Trebuie s i asumi orice risc. Este neetic pentru PR s i fie team s ratezi. Important este ca n deciziile pe care le lum s inem cont de codul etic pe care l-am adoptat, dac am adoptat vreunul, i s nu nclcm principiile noastre. S nu ajungem la compromisuri.

http://www.revista22.ro/rezolvarea-problemelor-etice-din-domeniul-relatiilor-publice-experient-3221.html

V.

Repere n deciziile etice

Din nou i iari din nou, problema imposibil este rezolvat atunci cnd ne dm seama c "problema" e doar o decizie dur care trebuie luat neaprat. 10 Robert H. Schuller Etica este un reper doar n msura n care fiecare relaionist decide asta i, bineneles, n msura n care top managementul companiei este axat pe astfel de valori. Comunicarea dintre relaionist i conducere trebuie s fie foarte bun. Eventualele probleme de ordin etic ar trebui comunicate imediat managerilor de ctre consilierii de relaii publice. De asemenea, este vital s ne cunoatem att publicurile interne, ct i pe cele externe, pentru a putea gsi soluii dilemelor etice. n orice punct al carierei ne-am afla, Shannon Bowen ne recomand o serie de repere care s ne orienteze n deciziile noastre: 1. Pentru a putea vorbi despre etic un relaionist trebuie s tie ce nseamn aceasta i ce presupune. n momentul declanrii unei crize este prea trziu s se vorbeasc despre etic i neetic dac aceste lucruri nu au fost stabilite, n funcie de valorile companiei, i asumate dinainte. 2. Analiza propriilor valori poate ajuta la soluionarea dilemelor etice. De asemenea, observarea calitilor unui idol i ncercarea de a le identifica n noi poate conduce la rezolvarea problemei. Este foarte important s mbinm valorile noastre cu cele ale companiei pentru care lucrm pentru a ntemeia o relaie stabil. 3. Specialitii n comunicare trebuie s fie foarte ateni la problemele ce se ivesc. Anticiparea problemelor etice i discutarea lor pot preveni criza. Se recomand studiul permanent a ceea ce se numete issues management(ncercarea de a identifica i rezolva problemele nainte ca acestea s se transforme n criz).
4. Cultura organizaional a unei companii trebuie s fie un reper n luarea deciziilor etice.

Din acest motiv relaionitii ar trebui s promoveze valorile organizaiei declarate prin misiune sau codul de etic. Pentru a atinge excelena n etic, comunicarea intern ar trebui s sprijine angajaii n soluionarea unor dileme etice, s recompenseze
10

http://www.citatepedia.ro/index.php?p=2&q=decizie&r=+

10

comportamentul etic, s ncurajeze definirea problemelor n termeni etici i s ncurajeze desfurarea dezbaterilor de etic. Managementul trebuie confruntat cu dovezile care atest rolul eticii n cultura organizaional, pentru a preveni dezastre precum cele prin care a trecut compania Enron.
5. Responsabilii n comunicare trebuie s aduc n atenia conducerii rolul pe care ei l au n

consilierea etic. Ei trebuie s ajute managerii s contientizeze impactul pe care relaiile publice l pot avea n succesul companiei. Craig Miyamoto ne sugereaz cinci domni de care ar trebui s inem cont n deciziile noastre: noi nine, clientul, angajatorul, colegii i societatea. Prima ntrebare pe care trebuie s ne-o adresm este Sunt gata s-mi sacrific principiile pentru client, angajator, profesie sau societate?. Valorile noastre sunt cele care ne ghideaz, cele care ne ajut s distingem ntre bine i ru. Apoi trebuie s ne ntrebm tiind ceea ce tiu pot s reprezint clientul, s fac ceea ce trebuie fcut i s dorm linitit noaptea?. Este aceiai dilem: pstrm confidenialitatea informaiei sau ne respectm promisiunea fa de public? Ce ne dicteaz contiina? Gndinu-ne la angajator ar trebui s putem rspunde la ntrebarea Va avea consecine asupra publicului ceea ce eu trebuie s fac?. Nu ne putem lsa condui n decizii doar de faptul c angajatorul ne semneaz fluturaul de salariu la sfrit de lun. Dac alegem s facem ru contient publicului ne vom ndeprta de ceea ce munca de relaionist nseamn. i colegii de breasl sunt importani. Aceasta e decizia pe care trebuie s o iau din punct de vedere profesional? Asta ar face i idolul meu?.Deciziile tale pot afecta reputaia profesiei i n acelai timp pot crea un precedent de care s profite cei ce vor fi neetici pentru a se justifica. Nu n ultimul rnd, trebuie s ne gndim la societate: Aciunile mele vor aduce vreun beneficiu societii, chiar dac va avea consecine negative asupra mea, a clientului, a angajatorului sau a profesiei?. Societatea este cheia deciziilor etice n relaiile publice. Noi trebuie s servim interesul public. S-ar prea c societatea are prioritate peste toate, inclusive peste noi.
11

Sistemul nostru de valori, dar i experiena, ne vor ajuta s rspundem acestor ntrebri. La captul drumului va fi decizia. Nu poate fi corect sau greit, ci doar curajoas. Nu putem s mpcm toi aceti domni. Rareori acest lucru e posibil. Atunci nu ar mai fi vorba de granie. Grania ia natere tocmai pentru c trebuie s respectm mai multe pri care au interese diferite.

12

VI.

Concluzii

Etica trebuie s reprezinte fundamentul relaiilor publice. Primul pas n acest sens a fost fcut prin nfiinarea unor instituii i realizarea unor coduri etice care s vegheze i s reglementeze deciziile practicienilor n relaii publice. Un comporatment etic este demn de ncredere, este un model. Pentru ca rolul relaiilor publice s fie recunoscut ele trebuie mai nti s i reabiliteze imaginea, s ctige ncrederea publicului. Nu se poate vorbi despre un rol de consiliere n probleme etice pn cnd relaiile publice nu vor proba prezena eticii n aciunile ntreprinse. Viitorul relaiilor publice st n capacitatea acestora de a se transforma n contiina organizaiei sau de a-i lua n serios acest rol. Este datoria noastr, a relaionitilor n formare, s tim care ne sunt prioritile.

13

Bibliografie
1. Balahur, Paul, Personalitate i creaie n etica modern, Editura Universitii Alexandru Ioan Cuza, Iai, 2004 2. Coman, Cristina, Relaiile publice: principii i strategii, Editura Polirom, Iai, 2006 3. Dagenais, Bernard, Profesia de relaionist, Editura Polirom, Iai, 2002 4. Koten, John A., Moving Toward Higher Standards for American Business, Public Relations Review, 12(3), toamna 1986 5. Marconi, Joe, Ghid practic de relaii publice, Editura Polirom, Iai, 2007 6. Newsom, Doug, Totul despre relaiile publice, Editura Polirom, Iai, 2003

Biblioweb
1. http://www.praward.ro/resurse-pr/articole/etica-si-relatiile-publice-partea-i.html (Shannon A. Bowen - Etica i Relaiile Publice) 2. http://www.geocities.com/wallstreet/8925/ethics.htm (Craig Miyamoto Strategic Public Relations) 3. http://www.markmedia.ro/article_show.php?g_id=572 4. http://www.revista22.ro/rezolvarea-problemelor-etice-din-domeniul-relatiilor-publiceexperient-3221.html (Dr Horst Avenarius) 5. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap8 6. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap7 7. http://www.praward.ro/resurse-pr/articole/etica-si-relatiile-publice-partea-i.html 8. http://dexonline.ro/search.php?cuv=etica

14

Anexa 1

Codul de la Atena
CODE OF ATHENS CODUL INTERNATIONAL DE ETICA PENTRU RELATII PUBLICE

La inscrierea lor, toti membrii Asociatiei Internationale de Relatii Publice se angajeaza sa respecte un cod international de etica ce se bazeaza partial pe Carta Natiunilor Unite: 1. Sa contribuie la realizarea climatului moral si cultural care sa permita fiintelor umane sa se realizeze pe deplin si sa se bucure de drepturile imprescriptibile la care sunt indreptatiti conform "Declaratiei Universale a Drepturilor Omului". 2. Sa stabileasca modele de comunicare si canale care, prin dezvoltarea liberei circulatii a informatiilor esentiale, vor face ca fiecare membru al grupului sa simta ca este informat si sa-i dea totodata sentimentul implicarii si responsabilitatii sale personale, precum si pe cel al solidaritatii cu ceilalti membri; 3. Sa se poarte intotdeauna si in toate imprejurarile in asa fel incat sa merite si sa asigure confidentialitatea celor cu care vine in contact; 4. Sa tina minte ca, datorita relatiei dintre profesia sa si public, comportamentul sau - chiar si in particular va avea un impact asupra modului in care profesiunea sa in ansamblu este apreciata.

Membrii Asociatiei Internationale de Relatii Publice vor actiona:

15

5. Pentru a respecta in cadrul realizarii activitatilor profesionale principiile morale si regulile cuprinse in "Declaratia Universala a Drepturilor Omului"; 6. Pentru a respecta si a mentine demnitatea umana, precum si pentru a recunoaste dreptul fiecarui individ de a face propriile judecati; 7. Pentru a asigura conditii morale, psihologice si intelectuale pentru dialog intr-un sens real, precum si pentru a recunoaste dreptul partilor implicate de a-si prezenta cazul si a-si exprima punctele de vedere; 8. Pentru a actiona, in toate cazurile, in asa fel incat sa ia in calcul interesele partilor implicate: atat interesele organizatiei pe care o servesc, cat si interesele publicului tinta; 9. Pentru a realiza actiunile si angajamentele folosind cuvintele astfel incat sa se evite orice neintelegere si sa se manifeste loialitate si integritate in toate cazurile, astfel incat sa se pastreze increderea clientilor sau angajatilor, actuali sau din trecut, precum si a tuturor audientelor tinta care sunt afectate de actiunile sale.

Membrii Asociatiei Internationale de Relatii Publice NU vor:

10. Subordona adevarul altor cerinte; 11. Transmite informatii care nu sunt bazate pe fapte stabilite si verificabile; 12. Lua parte in orice intreprindere sau actiune care nu este etica sau onesta sau care poate aduce atingere demnitatii si integritatii umane; 13. Folosi orice metode sau tehnici "de manipulare" concepute pentru a crea motivatii subconstiente pe care individul nu le poate controla prin propria sa libera vointa, astfel incat nu poate fi facut raspunzator de actiunile intreprinse pe baza lor.

Acest Cod a fost adoptat de Asociatia Internationala de Relatii Publice (IPRA) la Adunarea Generala din mai 1965.
16

Anexa 2 Codul Standardelor Profesionale n Practicarea Relaiilor Publice adoptat de Public Society of America(PRSA)
Codul de standarde profesionale pentru practicarea Relatiilor Publice a fost adoptat n cadrul Conferintei Societatii Americane a Relatiilor Publice (Public Relations Society of America - PRSA) din 1988. Acest Cod nlocuieste Codul Eticelor care a intrat n vigoare n anul 1950 si care a fost revizuit n 1954, 1959, 1963, 1977 si 1983. Declaratie de principii Membrii Societatii Americane a Relatiilor Publice au ca baza a principiilor lor profesionale valoarea fundamentala si demnitatea individului, sustinnd ca a face apel la drepturile omului, n special libertatea cuvntului, libertatea de reunire si libertatea presei, este esential n practicarea relatiilor publice. In servirea intereselor clientilor si a angajatorilor, ne dedicam scopului nostru pentru o mai buna comunicare, ntelegere si cooperarare ntre diversi indivizi, grupuri si institutii ale societatii, precum si pentru posibilitati egale de angajare n profesia relatiilor publice. Pledam pentru o conduita profesionala n care sa domine adevarul, acuratetea, faima si responsabilitatea fata de public; A mbunatati competenta individuala si pentru a dezvolta cunostintele si ndemnarea necesare n aceasta profesie prin cercetari continue si educatie; Si sa ne alaturam articolelor din Codul de standarde profesionale pentru practicarea Relatiilor Publice asa cum a fost adoptat de Adunarea guvernatoare a Societatii. Aceste articole au fost adoptate de Societatea Americana a Relatiilor Publice pentru a promova si a mentine standarde inalte pentru serviciile publice si conducere etica n rndul membrilor ei. 1. Un membru trebuie sa duca viata profesionala n acord cu interesul public.

17

2. Un membru trebuie sa dea un exemplu prin standarde nalte de onestitate si integritate n timp ce duce la bun sfrsit doua obligatii fata de un client sau angajator, precum si fata de procesul democratic. 3. Un membru trebuie sa fie absolut sincer cu publicul, cu clienti prezenti sau din trecut si cu colegii sai practicanti, dovedind ca respecta idealul de intervievare si opinia celorlalti. 4. Un membru trebuie sa se alature celor mai nalte standarde n ceea ce priveste acuratetea si adevarul, ferindu-se de cererile extravagante sau comparatiile nedrepte si sa anunte atunci cnd foloseste idei si cuvinte mprumutate de la alte persoane. 5. Un membru nu trebuie sa difuzeze in mod intentionat informatii false sau care conduc pe o drum gresit ci va trebui sa actioneze prompt pentru a corecta comunicarea eronata pentru care membrul este responsabil. 6. Un membru nu trebuie sa se angajeze in nici o actiune care are ca scop coruperea integritatii canalelor de comunicare sau procesului de guvernare. 7. Un membru trebuie sa fie pregatit pentru a identifica public numele clientului pe care l reprezinta n acea comunicare publica. 8. Un membru nu trebuie sa se foloseasca nici un individ sau organizatie pentru a servi sau reprezenta o cauza ascunsa sau sa se numeasca independent si obiectiv, dar sa serveasca n realitate unui alt interes sau a unuia ascuns. Un membru nu trebuie sa garanteze atingerea unor rezultate specifice fara acordul direct al angajatorului sau. 9. Un membru nu trebuie sa reprezinte conflicte sau interese opuse fara acordul direct al celor implicati, acord dat dupa ce faptele au fost facute cunoscute acestora n cele mai mici amanunte. 10. Un membru nu trebuie sa adopte o atitudine n care interesul personal al membrului este sau poate fi n conflict cu o obligatie fata de un angajator sau client (sau alte persoane) fara studierea amanuntita a intereselor tuturor celor implicati.

18

11. Un membru nu trebuie sa accepte taxe, comisioane, daruri sau alte recompense dect de la clientii sau angajatorii carora le presteaza servicii fara acordul acestora, dat dupa o cercetare atenta a faptelor. 12. Un membru trebuie sa pastreze foarte atent confidentialitatea si dreptul la intimitate al clientilor sau fostilor angajatorilor, al actualilor clienti sau angajatori sau al posibililor clienti sau angajatori. 13. Un membru nu trebuie sa strice n mod intentionat reputatia profesionala sau modul de lucru al unui alt practitionar. 14. Daca un membru are dovezi care demonstreaza ca un alt membru se face vinovat de activitati care nu sunt etice, legale sau drepte, aici incluzandu-se ncalcarea acestui Cod, acel membru este obligat sa prezinte informatia n cel mai scurt timp respectivelor autoritati sau institutii ale societatii pentru sanctionarea sau desfasurarea procedurilor conform legilor. (Article XII of the Bylaws) 15. Un membru chemat ca martor la dezbaterea unui caz de ncalcare a acestui Cod este obligat sa se nfatiseze, cu exceptia cazului n care este scuzat de membrii organizatori ai dezbaterii, n urma unor motive foarte serioase. 16. Un membru trebuie sa ntrerupa contactul cu orice organizatie sau individ in cazul n care o colaborare cu acestia duce la ncalcarea articolelor acestui Cod.

19

Anexa 3 Codul Etic al Comunicatorilor Profesioniti adoptat de International Association of Business (IABC)
Preambul Datorit faptului c sutele de mii de comunicatori din domeniul afacerilor din ntreaga lume se angajeaz n activiti care afecteaz viaa a milioane de oameni, i deoarece aceast putere aduce cu sine o important responsabilitate social, Asociaia Internaional a Comunicatorilor din domeniul Afacerilor a dezvoltat acest Cod Etic al Comunicatorilor Profesioniti. Codul se bazeaz pe trei principii diferite, dar totui interdependente, ale comunicrii profesioniste, aplicabile oriunde n lume. Aceste principii presupun c societile democratice sunt guvernate de un profund respect pentru drepturile omului i domnia legii; c criticile pentru a determina ce este bine i ce este ru pot deveni subiectul acordului dintre membrii unei organizaii; c nelegerea chestiunilor care in de diferenele de gust cere o sensibilitate la normele cultural. Urmtoarele principii sunt eseniale: Comunicarea profesionist este legal. Comunicarea profesionist este etic. Comunicarea profesionist este de bun gust.

Recunoscnd aceste principia, membrii IABC: se vor angaja n comunicare cnd aceasta este nu numai legal, ci i etic i sensibil la valorile i credinele cultural; se vor angaja ntr-o comunicare adevrat, corect i cinstit, care va facilita respectful i nelegerea mutual;

20

vor adera la urmtoarele articole ale Codului Etic al Comunicatorilor Profesioniti al IABC.

Deoarece condiiile mondiale sunt n continu schimbare, membrii IABC vor aciona pentru a-i mbunti competena individualmi a spori cunoaterea n domeniu, prin intermediul cercetrii i educaiei. Codul Etic al Comunicatorilor Profesioniti Comunicatorii profesioniti vor susine credibilitatea i demnitatea profesiei lor prin practicarea unei comunicri oneste i prompte i prin favorizarea unui flux liber de informaie esenial, n conformitate cu interesul public. Comunicatorii profesioniti vor disemina informaii exacte, corectnd prompt orice comunicare eronat de care se fac responsabili. Comunicatorii profesioniti vor nelege i sprijini principiile libertii de exprimare, libertii de asociere i principiul accesului liber la o pia deschis a ideilor, acionnd n consecin. Comunicatorii profesioniti vor fi sensibili la valorile i credinele cultural i se vor angaja ntr-o comunicare echitabili echilibrat pentru a sprijini i ncuraja nelegerea mutual. Comunicatorii profesioniti se vor abine de la a lua parte la orice aciune pe care o consider neetic. Comunicatorii profesioniti vor respecta legile i politicile publice pe care le guverneaz activitile profesionale i vor fi sensibili la spiritul tuturor legilor i reglementrilor; astfel, dac o astfel de lege sau politic public este violat, din orice motiv, ei vor aciona prompt pentru a corecta situaia. Comunicatorii profesioniti vor identifica sursele expresiilor unice mprumutate de la alii i vor face publice sursele i scopurile tuturor informaiilor diseminate ctre public.

21

Comunicatorii profesioniti vor proteja informaiile confideniale i, n acelai timp, se vor supune tuturor cerinelor legale referitoare la dezvluirea informaiilor care afecteaz bunstarea celorlali. Comunicatorii profesioniti nu vor folosi informaiile confideniale pe care le dein ca urmare a activitilor profesionale n beneficiu personal i nu vor reprezenta interese conflictuale sau competitive fr consimmntul scris al celor implicai. Comunicatorii profesioniti nu vor accepta cadouri care nu sunt fcute publice sau pli pentru activitatea professional de la nimeni altcineva dect angajatorul sau clientul su. Comunicatorii profesioniti nu vor garanta rezultate care se afl dincolo de posibilitile lor profesionale. Comunicatorii profesioniti vor fi oneti nu numai cu ceilali, dar i, cel mai important, cu ei nii, ca indivizi, pentru c un comunicator profesionist caut adevrul i rostete mai nti acel adevr pentru sine.

22

Anexa 4

Etica in PR
Scris de Ovidiu Miron la 25 April 2008 160 vizualizari 5 Comentarii Nu cred in Etica. Nu in Etica acestei lumi, vreau sa spun. Si asta deoarece traim vremuri fara scrupule. Asa cum spune colonelul Frank Slade in Parfum de femeie:E timpul in care iti tradezi prietenii, in care te dai cu gel ca sa te simti mai barbat si in care iti suni mama de Ziua Mamei. Si in care mergi mai des la biserica in Saptamana Mare sau in care ii spui iubitei tale cat de mult inseamna pentru tine de 14 februarie, as adauga eu.

Expresia moralitatii indoielnice

Daca deschizi televizorul(ceea ce nu iti recomand!) vei vedea o gasca de indivizi care se bat cu pumnul in piep si racnesc de zici ca s-a rupt ceva in ei :Eu sunt un barbat de onoare. Nu m-as preta niciodata la astfel de lucruri.! Cum care lucruri? La minciuna, la ipocrizie, la tradare. Niciodata? Exista un asemenea cuvant? Eu cred ca nu.

Orice si oricine are un pret

Citeste bine aceste cuvinte! Da, exact. Banii ii cumpara pe 99% dintre oameni. Intr-o forma sau alta. E greu sa te poti baza pe cineva. Si mai ales, este dificil sa te poti baza pe cineva in toate situatiile. Astazi este Vinerea Mare pentru crestinii-ortodoxi. Daca nu crezi ceea ce ti-am scris mai sus, gandeste-te de ce anume se face slujba la biserica in aceasta seara.

Dar tu parca scriai articole despre PR?!

Avem un cod international de Etica in domeniul Relatiilor Publice. Se bazeaza pe respecarea Principiilor Cartei Natiunilor Unite(ONU) si cuprinde 13 articole, grupate pe 3 sectiuni.

Sa radem impreuna!
1)Fiecare membru al Asociatiei va depune eforturi pentru: a contribui la realizarea climatului moral si cultural care sa permita fiintelor umane sa se realizeze deplin si sa se bucure de drepturile lor imprescriptibile, conform Declaratiei Universale a Drepturilor Omului; a stabili modele si canale de comunicare care, prin libera circulatie a informatiilor esentiale, sa dea fiecarui membru al societatii sentimentul ca este informat si, de asemenea, constient de implicarea si responsabilitatea personala, ca si de solidaritatea cu ceilalti indivizi. Ai avut vreodata senzatia ca esti luat drept fraier? Oare aceste coduri, regulamente, tratate sau ce alte denumiri elevate mai au astfel de documente nu sunt facute tot pentru oameni? Nu sunt

23

facute pentru a fi aplicate? Pentru a schimba in bine o situatie ce impunea ajustari? Oare de ce este nevoie sa mergem brat la brat cu ambiguitatea, cu exprimarile vagi si cu plictiseala ? Celelalte 2 sectiuni sunt : Fiecare membru al Asociatiei isi asuma responsabilitatea pentru si Fiecare membru al Asociatiei nu va . Nu vreau sa te indispun si de aceea nu iti voi prezenta toate aliniatele importante ale acestor capitole.

PR-ul urmareste banii!

Prin tot ce face, o firma asta urmareste. Banii. Da, stiu. PR-ul e despre imaginea unui brand. E despre importanta acelei firme. E despre cat de responsabila e acea organizatie. Dar nu fi naiv! Cu banii se naste si cu banii moare o afacere. Zi de zi. Secunda de secunda. Este axioma zilelor noastre. Iar daca etica se incadreaza aici, foarte bine! Daca nu, ei bine, in acest caz va deveni doar o lege(scrisa sau nescrisa) ce va fi incalcata. De multe ori chiar cu acoperire juridica!

In spatele cortinei
Recomand tuturor firmelor cursul de Analiza Grafologica al lui Ionut! Acolo inveti cum stau de fapt lucrurile cu cel de langa tine! Inveti cat de dura poate fi viata.

Cadoul meu
Un lider nu se lasa inselat. Un lider nu inseala. Un lider ii respecta pe cei din jurul lui, stiind ca astfel se respecta pe sine. Astazi iti recomand cartea Totul despre lideri de John Maxwell. Ai ce invata de aici!

Duminica
Tragem concluzia asupra seriei de articole despre domeniul PR-ului. Aruncam o privire in trecut. Si pornim spre viitor. Cu viteza! P.S. Cuvintele intortocheate cu care unii tin mortis sa se afiseze se afla uneori la baza unor situatii comico-tragice(depinde din care parte a baricadei privim!). Prin 1997, Ilie Serbanescu a depus juramantul de investire in functia de Ministru al Finantelor Romaniei. A pasit in fata presei, si-a umflat pieptul si a pus mana pe Biblie. Apoi a rostit plin de importanta: Jur sa contribui la prabusirea..aaa.la propasirea Romaniei!!! PR autentic!

24