UNIVERSITATEA CRETINA DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE MANGEMENT TURISTIC I COMERCIAL

RESURSELE NATURALE INTRE VALORIFICARE I EPUIZARE

STUDENT :xxxxxxxxxxxxxxxxxx ANUL I SERIA x GRUPA xx BUCURESTI 2006

CUPRINS:

Introducere1 Termenul Orientul Mijlociu..2 Legenda focului din adncuri...3 Politica ieiului.4 nfluena Orientului Mijlociu asupra pieei mondiale de petrol ..5 Apogeul petrolului9 Concluziile aferente inevitabile..11 Bibliografie.11

INTRODUCERE n secolul XX ntreaga industrie si civilizaie s-au bazat pe energia furnizat de petrol. Secolul XX a fost secolul petrolului aa cum secolul XIX a fost cel al crbunelui. Petrolul este o resurs epuizabil , fiind o roc sedimentar caustobiol itic. El se prezint ca un amestec complex de hidrocarburi solide i gazoase, dizolvate n hidrocarburi lichide. Sub influena presiunilor mari petrolul ncepe s migreze din zonele de formare spre suprafa. Toat industria modern depinde de petrol i de produsele sale; structura material i modul de via n comunitile din suburbiile care nconjoar marile orae sunt rezultatul unei ample i necostisitoare ali mentri cu petrol. H idrocarburile, sub forma petrolului i a derivatelor sale, au devenit principala surs de energie pentru majoritatea popoarelor globului. Titeiul este important deoarece este mai curat i mai ieftin dect crbunele i mai uor de transportat dect gazele naturale. El are nenumrate utilizri. Uneori numit aurul negru, i asigur aproape jumtate din energia utilizata in lume. Fr acesta transporturile s-ar bloca i marile utilajele industriale sau centralele termice nu ar putea funciona. ieiul brut este utilizat pentru producerea combustibililor, printre care diferite tipuri de petrol, motorin sau cherosen. Petrolul este utilizat i pentru producerea unor lubrifiani uleiuri i a vaselinelor necesare funcionanrii utilajelor i mainilor. Petrolul este utilizat si la producerea asfaltului necesar oselelor i o mare varietate de produse din industria petrochimic. Din produse petrochimice se fabric cosmetice, medicamente, vopsele, explozibili, fertilizatori, fibre sintetice cum ar fi nailonul, cerneluri, insecticide, colorani, mase plastice i cauciucuri sintetice utilizate la anvelope. Rezervele de iei au dus ns si la conflicte internaionale, iar utilizarea lui a cauzat poluare i daune mediului nconjurtor. Creterea pretului resurselor energetice sugrum procesul de democratizare. Lupta pentru controlul resurselor energetice se contureaza tot mai pregnant drept principalul motor al relaiilor internaionale, iar o trecere n revist a celor mai arztoare conflicte scoate la iveala aproape in fiecare caz o legatura cu exploatarile de petrol si gaze. Teza interesului american pentru petrolul irakian dar si pentru intregul Orient Mijlociu a fost amplu comentata in presa internationala, interesul Chinei si Rusiei in a apara pozitia Teheranului in actuala criza nucleara este explicabil si prin afacerile din domeniul energetic pe care le au cu Iranul, iar sfidarea Statelor Unite de catre o serie de tari sud-americane, precum Venezuela sau Bolivia, este motivata de increderea pe care le-o dau acestor state resursele de petrol si gaze.

Termenul Orientul Mijlociu

Orientul Mijlociu este o zon geografic situat n sudul i estul Mrii Mediterane, care se ntinde din estul Mediteranei pn n Golful Persic. Orientul Mijlociu este o subregiune a Asiei, ns unii geografi susin c este o parte a Africii. Cele patru culturi principale din Orientul Mijlociu sunt cea evreiasc, cea persan, cea arab i cea turc. Aceste sfere culturale au origini lingvistice i etnice diferite. Termenul Orientul Mijlociu definete o zon general, deci nu exist granie precise. Majoritatea geografilor consider c acesta include Arabia Saudit, Bahrainul, Egiptul, Emiratele Arabe Unite, Iranul, Turcia, Irakul, Israelul, Iordania, Kuweitul, Libanul, Omanul, Qatar, Siria, Yemen i teritoriile palestiniene (Cisiordania i fia Gaza). rile din Magreb (Algeria, Libia, Maroc i Tunisia) au legturi strnse cu Orientul Mijlociu, datorit asocierii lor culturale i istorice puternice. rile africane Mauritania i Somalia au de asemenea legturi cu regiunea. Turcia i Cipru, dei din punct de vedere geografic, fac parte din Orientul Mijlociu, se consider pri ale Europei (dei Universitatea Tehnic a Orientului Mijlociu este situat n Ankara, Turcia). Afganistanul, situat n estul Orientului Mijlociu, este i el uneori considerat a face parte din acesta. ncepnd cu mijlocul secolului XX, Orientul Mijlociu este un centru de afaceri mondial, i probabil cea mai sensibil zon a lumii din punct de vedere strategic, politic, economic i cultural. n zon se afl importante resurse de iei. Orientul Mijlociu are in momentul de fata o influenta covarsitoare asupra politicii intregii planete. Ajunge numai sa deschidem televizorul la unul dintre jurnalele de stiri din Romania sau strainatate ca sa ne dam seama de asta. Mai mult decat atat, cei mai multi analisti considera ca trebuie sa regandim in functie de valorile si actiunile oamenilor din aceasta parte a lumii modul in care ne privim propria noastra viata. Iar daca ocidentalii nu au fost foarte atenti la evolutia evenimentelor din Orientul Mijlociu, evenimente tragice, precum actele teroriste si razboaiele din ultimul secol, i-au obligat sa o faca.

Legenda focului din adncuri

O lume a pdurilor luxuriante, mlatinilor intesate cu organisme de tot felul, ntr-un microclimat mondial uniform. Aceasta pare a fi definiia plastic a Carboniferului, una dintre primele ere geologice ale planetei Pmant. Nimic nu se pierde, totul se transforma, chiar

prin moartea lumii vii, a celei vegetale si a celei animale sau ceea ce numim generic paleoflora si paleo-fauna. Ferite de contactul cu aerul, sub straturi de sedimente nisipoase, materiile organice se acumuleaza, se incing si se descompun. n continuare, la presiuni mari, sub aciunea microbilor anaerobi ele se transform ncet n mase vscoase sau gazoase de hidrocarburi. Ce sunt aceste substane nrudite cu apele rurilor si lacurilor, cu pietrele de pe cmpii si din muni si totui att de diferite ? E parca o lume moartdin adancuri adusa la suprafata. Cu siguran c asemenea intrebari firesti macinau cugetele popoarelor Anticului Orient. Iata de ce un loc aparte in cultul fortelor naturii i-a revenit focului din adancuri, care in anumite regiuni se aprindea din cauze naturale, necunoscute, iar arderea sa era perena. Aceste fenomene inexplicabile omului Orientului Mijlociu i-au facilitat in schimb imaginatia religioasa. S-au nascut legende, temple si culte ale focului Daca un zeu al focului se regaseste la Akkad in zorile civilizatiei, persanii il vor transforma in obiect suprem al cultului. Focul izgoneste demonii si devine chezasie a indeplinirii legamintelor. Aria de raspandire a focului sacru este situata intre Marea Caspica, Caucaz, Eufrat, Podisul Iranului si Golful Persic, regiuni fierbinti ale globului care ascund in subteran un El Dorado al aurului negru : petrolul. Focul sacru s-a aprins dupa Potop si nu se va stinge decat la sfarsitul lumii, spun legendele. In Peninsula Asperon, ca si de-a curmezisul Persiei, secolele trec, fara ca focurile din adancuri sa se stinga. La Susa, o inscriptie a regelui Darius ne informeaza despre zelul sau pios : Eu, pers si fiu de pers, mostenitorul lui Cirus, ahemenid ca si el, am recladit stravechile sanctuare ale focului. Alexandru cel Mare, ajungand la Qum, acolo unde Podisul Teheran se invecineaza cu desertul, zareste din departare flacara eterna a templului de la Kuris. Cuceritorul se fereste sa se atinga de ea si sa o stinga, citeaza cronicarii vremii. Nu s-a nascut Mithra insusi in spatele unei stanci invaluite in flacari ? Persia intreaga se minuneaza. Ne mutam atentia spre indepartatul Vest al Orientului Mijlociu Strabon, geograful lumii vechi, ne informeaza, cu referire la o alta zona bogata in zacaminte de hidrocarburi: Asfaltul se gaseste in lac in cantitati foarte mari. Din cand in cand, la intervale neregulate, vezi aceasta substanta tasnind din adancurile lacului cu atata forta incat suprafata apei clocoteste. Asfaltul este o substanta pamantoasa care, lichefiata de caldura, tasneste si se dilata, dar isi schimba imediat starea, pentru ca, in contact cu apa rece, se solidifica, formand o masa duraAsfaltul pluteste pe apele lacului , iar oamenii din partea locului, urcati pe plutele lor, se indreapta catre locul unde s-a produs eruptia, taie asfaltul si iau cate bucati pot duce. Datorita proprietatilor descrise mai sus, grecii si romanii vor numi Marea Moarta, Lacul Asfaltit. La rasaritul acesteia, se inalta un munte numit de catre arabi Tur el Homar sau Stanca de Asfalt Semitii, adoratori ai zeului Baal, sunt sensibili la prezenta focului. Locuitorii orasului Tyr, fenicienii sau filistinii, amintiti in Vechiul Testament, au asezat in fruntea panteonului lor, ca divinitate, pe zeul Melkart sau Moloch. Acestuia i se aduceau ofrande sangeroase, cu precadere copii nou nascutiDaca Biblia ignora total petrolul, petrolul nu o ignora pe ea. Paradisul terestru, astfel dupa cum am remarcat intr-un episod precedent, era situat catre Mosul, iar unii teologi au afirmat ca fertilitatea solului edenic s-ar datora uleiului de piatra care a umectat si a hranit solul.

Dumnezeu ii poruncete lui Noe : F-i o corabie de lemn de salcam. n corabie sa faci desprituri i smolete-o cu smoal pe dinuntru si pe dinafar. (Fac.Cap. VI, vers. 14). Autorul textului sus citat se referea in mod evident la bitumul de Iudeea, un produs solid care se confunda adesea cu asfaltul. In opozitie, bitumul lichid poate evolua spre petrol. Povestea se muta apoi in Mesopotamia, locul de care ne ocupam si unde oamenii inalta turnul Babel. Iata relatarea : Haide sa facem caramizi si sa le ardem cu foc ! Si au folosit caramida in loc de piatra, iar smoala in loc de var. (Fac. XI, vers. 3). Acestea sunt numai cateva exemple de folosire pe scara larga a produselor petroliere inca din Antichitate, fara ca oamenii din vechime sa banuiasca adevaratele proprietati ale aurului negru, ce foloase si ce sacrificii umane va aduce in viitor exploatarea sa.

Politica ieiului

Producia de titei a nceput curnd s afecteze relaiile internaionale. n 1967, rile bogate n titei din Orientul Mijlociu au acordat un ajutor masiv aliailor arabi din Egipt, lordania si Siria, tari afectate de rzboiul israeliano-arab. Trile n curs de dezvoltare exportatoare de titei au nceput sa o presiune politica prin Organizaia Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC). OPEC a fiina In 1960 i avea ca membre Iranul, Kuweitul, Arabia Saudita i Venezuela. tot in curs de dezvoltare Algeria, Gabon, Indonezia, Libia, Nigeria, Quatar si Emiratele Arabe Unite au aderat mai exercite luat Irakul, Alte tari, Ecuador, trziu.

n 1973, anul rzboiului Yom Kippur, pornit de Egipt i Siria mpotriva Israelului, OPEC a marit preul petrolului. Mai multe tari au acceptat sa controleze exporturile de petrol pentru a mari presiunea asupra unor tari ca SUA, care sprijineau Israelul. La mijlocul anilor 1970, cele mai multe state din Orientul Mijlociu fie deineau, fie controlau propria industrie a petrolului si cutau ca prin intermediul OPEC sa realizeze o Noua ordine economica internaional, oferind astfel tarilor in curs de dezvoltare mult mai multa influenta in problemele internaionale. Politicile OPEC au creat tensiuni n economia multor tari importatoare de titei. Ele au dus la o cretere a inflaiei. Dup 1980, multe tari dezvoltate si-au mrit producia interna si au introdus masuri de conservare a rezervelor. Asemenea politici, combinate cu o recesiune mondiala au micorat cererea de titei ducnd la o cdere a preului. De puterea

OPEC a fost efemera, politica ei a conferit multor ri din Orientul Mijlociu o ncredere de sine pe care nu o avuseser pn atunci. Petrolul a fost un factor important n multe alte conflicte, inclusiv n preteniile Irakului asupra Kuweitului. In 1990 Irakul a susinut ca ara vecina, Kuweitul, extrgea iei care, de drept, ar fi aparinut Irakului, i ca prin vnzarea unei cantiti mai mare de petrol dect cea stipulata n acordul OPEC a dus la micorarea preului petrolului. n august 1990, Irakul a invadat Kuweitul, dar a fost infruntat de Fontele Aliate astfel fiind nevoit s se retrag, n 1991. n timpul rzboiului Irakul a deversat iei n apele Golfului provocnd imense pete de petrol. Ei au incendiat puuri petroliere ale Kuweitului. Luni de zile, pn la stingerea incendiilor;cerul a fost acoperit de nori negri.

nfluena Orientului Mijlociu asupra pieei mondiale de petrol

Aa cum am mai spus, petrolul a putut fi cunoscut i utilizat n Orientul Mijlociu, acum 5000 6000 ani .e.n., sub form de bitum natural. Din rezervele sigure de petrol sigure ale Terrei n anul 2002,66,46 % erau cantonate n Orientul Mijlociu, 25,44 % revenind Arabiei Saudite. OPEC (Organiza ia rilor Exportatoare de Petrol) deinea n acelai an 74,6 % din rezervele mondiale. Creterea considerabil a produciei de petrol, ca rezultat al sporirii deosebite a consumului mondial, a impus dezvoltarea operaiunilor de prospectare i explorare cu repercursiuni directe asupra mrimii rezervelor sigure de petrol. Cererea mondial pentru energie i pentru produse petroliere a fost continuu cresct oare pe o perioad extins. Cererea pentru energie, care s alimenteze dezvoltarea economic i cererea de iei,ca principal combustibil energetic, determin nivelul regional al produciei de iei. Ca rspuns, Orientul Mijlociu s-a a daptat mereu la creterea consumului. Cu toate acestea, chiar n condiiile n care au existat ntotdeauna capaciti supli mentare de producie, o serie de ri n dezvoltare din aceasta regiune au pus n funciune noi capacit i de rafinare. Politica de preuri promovata de O.P.E.C. a ncurajat marile firme petroliere s se dezvolte i s contribuie la creterea ofertei mondiale de petrol i produse petroliere. n ultimii ani oferta Orientului Mijlociu de iei a suferit o serie de schimbri semnificative, ca urmare a unor evenimente majore cu caracter mai degrab politic. Razboiul din Golf a determinat scoaterea unor capaciti substaniale de producie din Kuwait i Irak, stimulnd n acelai timp apariia unora noi n alte ri din O.P.E.C., care s le nlocuiasac, dar i pentru a nu impieta creterea economic. Arabia Saudit este ara, care dispune de capacitatea de control i influena asupra pieei mondiale a petrolului. Un exemplu n acest sens l constituie interveneia acestei ri n anul 1992. n acel an, Arabia Saudit a decis s-i creasc producia pentru a pune n echilibru cererea cu oferta, n vederea contracarii evenimentelor care puteau marca negativ piaa mondial a petrolului i produselor petroliere.

Cea mai mare parte a Peninsulei Arabice este nepotrivit pentru agricultur, proiectele de irigaie i de fertilizare a solului fiind astefl eseniale. Cmpia de coast, ngust, i oazele izolate, nsumnd sub 1% din suprafa, sunt cultivate cu cereale, cafea i fructe exotice. Creterea caprelor, oilor i cmilelor este foarte rspndit n regiune. Solurile fertile din Zemen au ncurajat folosirea aproape a ntregii suprafee de pmnt, de la nivelul mrii pn n muni, la 3000 de metri. n zonele mai nalte au fost construite terase, pentru a uura cultivarea recoltelor. Extracia i rafinarea petrolului i gazelor naturale reprezint principalele activiti industriale din Peninsula Arabic. Regiunea are de asemenea un sector al construciilor deosebit de activ, numeroase orae reflectnd dezvoltarea generat de industria petrolier. Sectorul serviciilor este dominat de instituiile financiale i tehnice, care, asemena sectorului construciilor, deservesc industria petrolier. Urmare conflictului din Golf, situaia pieei mondiale de iei s-a schimbat semnificativ. Faptul c nu s-au gsit surse sigure, care s alimenteze imediat i continuu piaa cu iei, n ultima parte a anului 1990 i n 1991 preurile au crescut puternic. n urma invaziei Irakului asupra Kuwaitului, preurile au crescut brusc pn la cele mai ridicate nivele, atinse doar n prima jumatate a anilor 80. Preurile medii la produsele petroliere erau n 1990 cu peste 25% mai mari dect cele nregistrate n anul precedent, fapt datorat n principal conflictului din Golf. Imediat ns dup terminarea conflictului piaa s-a stabilizat, ca urmare a scoaterii din funciune a unor capaciti importante de producie de iei i produse petroliere. Situaia este ns ntr-o continu schimbare. Irakului i se permite exportul de iei n vederea creri i de fonduri cu scop umanitar. Cantitile permise la export sunt n cretere, existnd sentimentul c odata cu ridicarea embargoului impus acestei ri piaa mondial a ieiului ar putea fi inta unor perturbri generate de scderea preurilor. Pentru a limita aceste evenimente, este imperativ s se asigure un control al produciei O.P.E.C., care s permit corelarea produciei la fluctuaiile cererii, pentru a menine piaa mondial a petrolului n echilibru. n ceea ce privete producia de iei i produse petroliere a rilor din afara grupului O.P.E.C., se ateapt ca aceasta s scad semnificativ, ca pondere. Astfel, se estimeaz c n viitor producia realizata de O.P.E.C. s fie factorul determinant al nivelului preurilor la iei i produse petroliere, pe de o parte, i a nivelului investiiilor n industria petrolier, pe de alt parte. Leciile primite de O.P.E.C. la mijlocul anilor 80, cnd excesul de producie a generat colapsul preurilor, au determinat rile membre al acestui grup s coopereze n vederea optimizrii veniturilor obinute din comerul cu iei i produse petroliere, n ciuda presiunilor economice i politice interne. Avnd n vedere rezervele majore de care dispun unele ri membre O.P.E.C. din Orientul Mijlociu, este chiar n interesul lor s pstreze un nivel al produciei relativ redus pentru a contracara scderea veniturilor lor, ca urmare a scder ii preurilor i pentru a menine o pia n echilibru. Sigur c exist i un revers al medaliei preurile mari la iei i produse petroliere stimuleaz investiiile n rile din afara O.P.E.C., pe de o parte, i cutarea unor resurse alternative de energie, pe de alt parte. nc din anii 50 producia de iei a Orientului Mijlociu a nregistrat o tendin ascendent ca urmare a unei cereri n continu cretere. Aceast tendin de cretere a produciei de iei a fost ntrerupt n perioad celor dou ocuri petroliere. Astfel, creterea brusc a preurilor n anii 1973 1974 a generat o ncetinire a ritmului de

cretere economic, fapt care a atras atenia asupra necesitii efecturii de investiii n domeniul conservrii energiei. Efectul produs de cea de-a doua cretere a preurilor la iei n anii 1979 1981 a avut o amploare i mai mare asupra dezvoltrii, mpingnd economia mondial ntr-o puternic recesiune economic. Ca urmare, stoparea creterii produc iei i consumului de iei a dus la scderea cererii pentru iei i produse petroliere. O alt ara cu o influen covritoare asupra produciei mondiade de petrol este Iranul. n 1979 Iranul a tiat exportul de petrol -1 milion de barili pe zi- i chiar dac nu pare mult, mai puin de 2% din producia mondial de atunci, a fost de ajuns ca s provoace o criz economic mondial de proporii. Din fericire atunci au existat productori care au preluat capacitatea lips - Venezuela. n luna septembrie 2001, oferta de petrol pe plan mondial a fost afectat ca urmare a atacurilor teroriste ce au avut loc la New York i Washington. Producia Irakului a rmas, de asemenea, neschimbat, la2,77 mil.barili/zi. Nu s-au nregistrat ntreruperi ale exporturilor din Orientul Mijlociu nici dup nceperea aciunii militare aliate din Afganistan, din 7 octombrie. Pe 22 mai 2003 Consiliul de Securitate al Naiunilor Unite a votat cu 14 la 0 n favoarea rezoluiei prezentate pentru acordarea puterii de guvernare a Irakului i utilizarea resurselor de petrol coaliiei care particip la recontrucia rii, n special SUA i Marea Britanie. Rezoluia 1483 a terminat aproape 13 ani de sanciuni economice, impuse iniial dup invazia irakian a Kuweitului n 1990. Rezoluia aprob trimiterea de ctre secretarul general al ONU, Kofi Annan, a unui reprezentant special care s lucreze cu administratorii americani i britanic n reconstrucie, ajutor umanitar i crearea noului guvern. Rezoluia a creat un nou program de fonduri pentru dezvoltarea Irakului prin care se administreaz resursele obinute prin exploatarea petrolului. Fondurile vor fi folosite de SUA i Marea Britanie pentru a reconstrui ara, activitate care va fi supravegheat de un nou consiliul consultativ compus de reprezentani ai SUA i instituii financiare intarnaionale. Acest consiliu i va ncepe activitatea cu un depozit de un miliard de dolari, fonduri transferate din contul "petrol pentru hran" al SUA. Programul "petrol pentru hran" va fi eliminat succesiv pe durata a ase luni. Rezoluia prevede o revizie anual, lucru cerut de Germania i Frana. Siria, singura ar arab reprezentat n consiliu, a lipsit de la reuniune.Dup invazia Irakului de catre trupele Coalitiei Piata combustibililor incepe sa sufere grave pierderi. Desi subsolul regiunii este plin de petrol, locuitorii orasului Basra stau la cozi interminabile pentru benzina. In ultima vreme, relateaza AFP, irakienii sunt nevoiti sa stea la coada cel putin o zi intreaga, pentru un plin de benzina. Preturile au crescut din cauza pietei negre. Proprietarii de la statiile de benzina prefera sa vanda combustibilul contrabandistilor, la preturi de cinci ori mai mari decat cele de la pompa. Pe piata 20 le litri de benzina costa in prezent opt dolari, fata de pretul normal, de 0,1 dolari. Pe langa penuria de benzina, locuitorii Basrei se confrunta si cu intreruperi dese ale curentului electric, ceea ce ii lasa pe oameni fara frigidere si ventilatoare, in conditiile in care temperaturile ajung la 50 de grade la umbra. O parte din strategia de rezisten consist n sabotarea echipamentelor trupelor ocupante. Statele Unite au avut intenia de a reconstrui repede infrastuctura petrolier irakian pentru ca producia, acum n minile contractanilor americani, s revin la nivelele dinaintea rzboiului (obiectiv ascuns evident al invaziei), dar distrugerea sondelor a dat o lovitur mare acestei iniiative. Conducta petrolifer din nord, care se continu pn n Turcia, a fost obiect al sabotajului, fiind distrus imediat dup ce SUA i-au anunat intenia de a transporta petrolul n afara rii pe aceast rut, iar de asemenea pe 23 iunie 2003 a fost distrus o

conduct important care aproviziona Siria i Libanul. Prin aceste atacuri s-a micorat capacitatea de transport de petrol a Statelor Unite, n nordul irakian. n sund, un atac din 22 iunie a distrus cea mai important conduct de petrol pentru transportul petrolului la rafinriile din Bagdad. n plus, jaful generalizat a suspendat reactivarea produciei n giganticul depozit de petrol de la Rumaila. O alt explozie a incendiat centrul de pompare al petrolului de la Baiji, la nord de Bagdad, oprind funcionarea conductei petroliere care leaga Irakul de Turcia. Singura conduct de petrol aflat in funciune a fost afectat de o explozie care a avut loc n noaptea de sambat spre duminic,14 aug.2003. Exporturile de petrol irakian au fost astfel intrerupte la doar trei zile de la reluarea lor. Explozia a provocat un incendiu extrem de puternic de-a lungul conductei ngropate la un metru sub nivelul solului. Oficialitile irakiene consider ca este vorba de un sabotaj, Thamer Ghadbhan, cel mai nalt oficial irakian din Ministerul Petrolului de la Bagdad a afirmat ca exist informaii care indica faptul ca s-a folosit explozibil. Lucrrile de reparatii la conducta de petrol care asigura legatura ntre nordul Irakului si terminalul turc de la Ceyhan au durat circa o luna.Incendiul provocat de explozia nu fusese nca dect abia dup 2 zile. Oficialii irakieni au adaugat ca suspendarea exportului a circa 250.000 de barili de petrol au avut drept rezultat pierderi de peste 6 milioane de dolari pe zi, suma necesar pentru lucrarile de reconstrucie a Irakului. Producia Orientului Mijlociu ,care a beneficiat de nceperea unui nou proiect in Oman,a crescut cu apte procente fa de 2003 pn la o medie de 100,000 BOE n 2004,astefel contribuind cu 18% la totalul de producie mondial. n anul 2005 Orientul Mijlociu a nceput programul de extindere a produciei de petrol prin construirea unei conducte de petrol ce leag Quatarul de Emiratele Arabe.Acest proiect in valuare de patru miliarde de dolari este finanat prin proictul Dolphine .Finalizarea proiectului este atepatat la sfaritul anului 2006.Proiectul Dolphine este un contract pe termen limitat pe 15 ani,timp in care vor fi transferate 275 de milioane de metri cubi de petrol, din care ntre 20,000-66,000 de barili sunt transferai zilnic.

Apogeul petrolului
Geologiti petroliti tiu de 50 de ani (mai precis 1956) c producia mondial de petrol va ncepe s decad n primul deceniu al secolului 21. Mai mult, nici o alt surs de energie, regenerabil sau nu, nu se apropie de potenialul de a genera energia pe care ne-o dau combustibilii fosili. Economitii au o vorb: Cererea creeaz piaa. n cazul de fa e vorba de energii alternative. Aici ns economitii au greit. Nu exist substitut pentru petrol i gaze naturale. Pur i simplu. Peste 500.000 de produse din petrol. Fr petrol i gaze naturale nu exist fertilizatori i ngrminte pentru agricultur modern. Practic nu exist agricultur modern. Ci oameni ar putea s supravieuiasc fr agricultur modern? Ce capacitate are fiecare ar?

Petrolul a nceput s fie extras comercial n 1859. La accea vreme populaia lumii avea mai puin de 1.5 miliarde de suflete. 150 de ani mai trziu populaia mondial a explodat la 6,5 miliarde. n acest rstimp am reuit s consumm jumtate din petrolul mondial. Din ce a mai rmas, cea mai mare parte va fi prea scump, dac nu imposibil de extras. Cel mai influent autor n domeniu este dr. Colin Campbell, geofizician englez care a lucrat n domeniu 35 de ani pentru BP, Texaco, Fina si Amoco i a fost consultant pentru Shell si Esso. n 1998 s-a retras i a scris mpreun cu Jean Laherrere "Sfritul petrolului ieftin". Apoi, n acelai an, a convins Agenia Internaional pentru Energie c volumul petrolului convenional extras anual va atinge un plafon n mai puin de 10 ani. Este membru fondator al Centrului pentru declinul Petrolului i al Asociaiei pentru studiul apogeului petrolului (Association for the Study of Peak Oil - ASPO) n 1999 a prezentat un Raport n Camera Comun a parlamentului englez. Extracia petrolului va atinge apogeul n perioada 2003-2008. Estimarea presupune momentul cel mai probabil al nceperii declinului anul 2007-2008. Apogeul- momentul de vrf nu este vizibil dect dup 2-3 ani. Foarte probabil suntem deja la apogeu dar ne vom da seama abia peste civa ani. Rata extraciei actuale depete cam de 5 ori rata descoperiri de noi rezerve Din 1960 petrolitii au nceput s gseasc mai puin petrol dect se exploata. Azi pentru fiecare baril nou descoperit se extrag 5. Acest ritm nu poate fi susinut pentru mult timp. n mai puin de 4 ani (din 2004) extracia petrolului nu va mai putea satisface cererea mondial. Dovezile sunt chiar din interiorul industriei extractive. Preul petrolului va urca imediat dup trecerea de vrful de maxim i va rmne pentru totdeauna acolo. Nu va exista nici o alt ieftinire a petrolului dup apogeu, aa cum s-a ntmplat n 1981. Rezerva de petrol a lumii va rmne n minile ctorva state arabe. Momentul cel mai probabil 2008. Restul l-au terminat sau sunt pe terminate. O scadere chiar i foarte mic a produciei are efecte devastatoare. In 1973 o scdere cu doar 5% a produciei a fcut preurile s se mreasc de 4 ori. Iar economia mondial s-a oprit temporar. La fel n 1979. Din fericire aceste ocuri au fost temporare iar motivele erau politice. Acum motivele sunt fizice.

Rezerve OPEC din ani 80 i pn n prezent (BP)

De aproape 15 ani nici un stat OPEC nu i-a micorat cifrele dei se extrag 28-30 miliarde de barili anual. E important de menionat c regulile OPEC spun c un stat membru are voie s extrag i s exporte o cantitate fix n funcie de rezerva statului respectiv. Aa c pentru a-i mri cota fiecare ara membr OPEC i-a dublat pur i simplu estimarile n perioada 1983-1989. Bineneles fr nici o baz real. Arabia Saudita a ajuns de la 170 GBarili la 260 GBarili, Irakul de la 47 Gbarili la 100 Gbarili.

i totui cnd se va termina petrolul? Rspunsul corect: Niciodat. Odat ce preul care trebuie pltit pentru al extrage trece de o anumit sum, nu are rost s mai fie extras. Energia coninut n barilul extras va fi fost depit de energia necesar extraciei.

Concluziile aferente inevitabile:

Carburantul pentru transport i pentru industrie va ncepe s se scumpeasc rapid. Petrolul are n jur de 500.000 de ntrebuinri. Mase plastice, fertilizatori, detergeni, izolatori, medicamente, asfalt, vopseluri, solveni, n general petrochimie. Dar cea mai important ntrebuinare e n transporturi. De transport depinde toat economia mondial. i mai ales globalizarea. Cu alte cuvinte viaa se va scumpi. Iniial. i nu e vorba de inflaie. Nu acesta e cuvntul. Ca s nelegem perfect s facem o analogie. Corpul uman conine n jur de 70% ap. Corpul unui om de 80 de kilograme conine aproximativ 56 litri de ap. Deoarece apa este esenial pentru funcionarea corpului uman, omul nu trebuie s piard toat apa din organism nainte de a colapsa din cauza deshidratrii. O pierdere de 4-5 litri e deajuns. Sursele de energie alternative nu vor mpiedica criza. Combustibilii alternativi au fost studiai n ultimii 30 de ani. Ca nlocuitori pentru petrol i gaz natural sunt inadecvai n cantitate i posibiliti de utilizare. Nu este suficient timp pentru a prevenii impactul enorm al declinului produciei de petrol i gaz natural. Chiar dac prin miracol astzi ar aprea o tehnologie revoluionar implementarea ar dura 15 ani n cel mai bun caz.

BIBLIOGRAFIE :
1. Annual Rapport of International Energy Agency, 2002, Site Internet: www.iea.org 2. Attiga A.A. The Arabs and the Oil Crisis 1973 1986, OAPEC Information Department, Safat, 1987 3.*** http://www.ecoi.net/roccord/Info_Irq_situatia_actuala_18aug03_rom.htm 4.***http://ro.altermedia.info/razboi-in-irak/mentalitatea-ocupantului-petrolul-conteaza-nucultura_120.html 5.***http://ro.wikipedia.org/wiki/Orientul_Mijloc