SPANZURAREA

SPANZURAREA= asfixia mecanica prin compresia gatului de catre un LAT realizata prin greutatea propriului corp. LATUL= pct de sprijin fix Un nod- aspectul nodului poate da informatii asupra personalitatii subiectului Materialul din care este confectionat. ASPECTE LAT: 1. DUPA CONSISTENTA: a. DURE: sarma, lant b. SEMIDURE: franghie, sfoara, cablu electric, curea c. MOI: esarfa, fular, cravata d. CU PARTICULARITATI: impletituri, rugozitati ce se imprima la nivelul santului de spanzurare 2. DUPA LATIME: inguste, late 3. DUPA NR: unice, multiple, cu una sau mai multe ture circulare 4. DUPA MOD REALIZARE NOD: a. Lat cu nod fix- nu-si modifica diametrul prin tractiune b. Lat cu nod culant- isi micsoreaza diametrul CLASIFICARE: 1. POZITIE NOD LA NIVELUL GATULUI: a. TIPICA- nod in regiunea cervicala posterioara b. ATIPICA- alta pozitie a nodului 2. MODUL DE SUSPENDARE A CORPULUI IN LAT a. COMPLETA- corp complet suspendat in lat fara sprijin b. INCOMPLETA- corpul ia contact cu planul de sustinere cu picioarele, genunchii in pozitie sezanda, semiculcata. CLINIC: Apar tulburari de vedere Halucinatii auditive/vizuale Senzatie de greutate in picioare Senzatie dureroasa Excitatie sexuala cu accidente letale in cadrul perversiunilor sexuale ce o utilizeaza ca metoda de stimulare.

Se pierde constienta in 15 sec Urmeaza o perioada de liniste 20-30 sec Apar convulsii tonico-clonice Prolabarea limbii intre arcadele dentare Erectie Ejaculare Relaxare sfincteriana cu emisie urina si materii fecale Moartea se produce in 4-5 minute Nicolae minovici- experiente de autospanzurare.

MECANISME TANATOGENERATOARE: 1. Hipoxia hipoxica: lipsa de oxigen prin impingerea bazei lb inapoi si in sus cu obstructia faringelui prin patrunderea latului intre faringe si osul hiod. 2. Mecanism neuroreflex: comprimarea zonei sinocarotidienea nervului vag si a nervului laringeu superior cu inhibitia centrilor vitali si deces f rapid prin stop cardiorespirator. 3. Mecanism hemodinamic: comprimarea vaselor sangvine de la gat; a. Jugularele- se inchid la compresiuni de 2kg b. Carotidele- 3-3,5kg c. Arterele vertebrale- 16-17kg 4. Luxatia coloanei vertebrale: caderea victimei in lat de la o anumita inaltimeexecutii. Aspecte anatomopatologice: A. EXAMENUL EXTERN: SANTUL DE SPANZURARE= amprenta lasata de lat pe gatul victimei Zona denivelata, pergamentata, brun-galbuie,asemanatoare unui sant. In spanzurarea completa santul are pozitie superioara- 1/3sup. A gatului. In spanzurarea incompleta- special pozitie culcata- apare un sant in regiunea mijlocie si inferiaoara a gatului. Directia de obicei este oblica ascendentaspre nod- exceptie pozitia culcata Daca latul este cu nod culant- sant complet iar in zona nodului avem imprimarea acestuia Daca latul este cu nod fix- sant intrerupt sau mult superficializatin zona nodului. Adancime inegala: i. Mai profund in zona opusa nodului

ii. Mai superficial, intrerupt in zona nodului Profunzimea depinde tipul latului: i. Lat ingust, dur- sant profund ii. Lat lat, moale- sant superficial Intreruperea santului prin interpunerea de obiecte moi.

ALTE MODIFICARI: LIVIDITATI CADAVERICE in jumatatea inferioara a corpului- spanzurare pozitie verticala HEMORAGII SUBCONJUCTIVALE- INDICA STAZA CEFALICA INCONSTANT PROLABAREA LB INTRE ARCADELE DENTARE ECHIMOZE, EXORIATII PE PARTILE PROEMINENTE DATORITA LOVIRII DE CORPURI DURE IN TIMPUL CONVULSIILOR. MODIFICARI GENERALE DE ASFIXIE. B. EXAMENUL INTERN: RUPERI ALE CARTILAJELOR LARINGIENE- SPECIAL CARTILAJUL TIROID FRACTURI ALE COARNELOR OSULUI HIOID LUXATII COLOANA CERVICALA CAROTIDA LEZIUNI INTIMA- SEMNUL LUI AMMUSAT INFILTRATE SANGUINE IN ADVENTICE IN ZONA CORESP COMPRESIUNILOR LATERALE. C. OBIECTIVE EXPERTIZA MEDICO-LEGALA: STABILIREA MORTII PRIN ASFIXIE FORMA ASFIXIEI- EXISTENTA SANT TIP DE SPANZURARE CIRCUMSTANTE DE PRODUCERE- se ia in considerare: o Pozitie cadavru o Tip lat o Acces victima la pct de fixare lat o Semne de violenta o Aspect imbracaminte o Boli subiect o Eventuale mesaje scrise de vicitma O frecventa crescuta o are suicidul >barbati, Locul 2 accidente 3 omorul Disimularea strangularii- santul nu are caracter vital.