Sunteți pe pagina 1din 26

Universitatea Lucian Blaga Sibiu Facultatea de Stiinte Economice Specializarea Afaceri Internationale Anul II

PROIECT
La disciplina: Managementul afacerilor internationale

Coordonator: Prof. Univ. Dr. Ioan Bogdan 2008


1

Autor:

PROIECT
La disciplina: Managementul afacerilor internationale

Abordarea eticii in managementul afacerilor internationale

ncearc s nu fii un om de succes, ci un om de valoare! (Albert Einstein)

CUPRINS INTRODUCERE.PAG. 5 1. CONCEPTUL DE ETICA IN AFACERILE INTERNATIONALE.....PAG.7

2. IMPACTUL SI IMPORTANTA ETICII IN LUMEA


CONTEMPORANA..PAG.11 2.1. ETICA SI LUMEA CONTEMPORANA...PAG.11 2.2.IMPORTANTA ETICII PENTRU MANAGERI...PAG.12 2.3.CORUPTIA-PRICIPALA PROBLEMA IN ETICA LUMII CONTEMPORANE.PAG.13 3. ETICA-APLICAREA SI INCALCAREA EI IN MARILE FIRME INTERNATIONALE...PAG.15 3.1.APLICAREA NORMELOR ETICEPAG.15 3.2.COMPORTAMENTE NEETICE, INCALCAREA DREPTURILOR OMULUI, EXPLOATAREA EXCESIVA A RESURSELOR SI LISTA POATE CONTINUAPAG.16 4. CONCLUZII.PAG.18 BIBLIOGRAFIEPAG.20 GLOSAR DE TERMENI..PAG.21 LISTA FORMELOR GRAFICE.PAG.22 ANEXE...PAG.23

Introducere
Etica in afaceri este un subiect pe care multi oameni il i-au in raspar: pe unii ii amuza copios iar altora li se pare o gluma proasta. In lumea noastra, invatam din clasa intaia matematica, gramatica, istoria, geografia, etc., insa etica nu o studiem niciodata la scoala. Nu este o disciplina exacta, si dupa cum se crede nici destul de importanta pentru a sta langa celelalte materii umaniste. Asa se face ca fiecare isi incropeste o imagine personala, extrem de aproximativa, daca nu chiar eronata despre ceea ce inseamna etica.
(1)

Observatorii hipercritici ai mediului de afaceri comit mai multe erori care le ingusteaza perspectiva si le stramba judecata. Pe de o parte confunda comportamentul etic cu altruismul umanitar, pe de alta parte generalizeaza fara temei faptele scandaloase care se petrec realmente in lumea afacerilor trecand cu vederea normalitatea activitatii de afaceri, in care onestitatea si corectitudinea sunt regula si nu exceptia.(2) Etica in afaceri este un domeniu academic si un subiect de dezbatere publica destul de recent, atat de recent incat inca nu s-au pus intrebari de genul Cine este autorul care a propus si a impus termenul etica in afaceri ? sau Cui apartine cu adevarat primul articol, eseu sau tratat de etica in afaceri?. (2) Ca mai toate noutatile din ultimul secol, si business ethics este o inventie americana. Pentru unii originea transatlantica a noii discipline este o garantie de seriozitate, performanta si calitate; pentru altii dimpotriva, orice vine de peste ocean trebuie sa fie ceva teribil de rudimentar, superficial. Indiferent cum este privita, etica in afaceri a luat rapid amploare in spatiul nord-american, de unde s-a raspandit apoi mai ales in tarile in care se poate vorbi cu adevarat despre economie de piata si stat de drept. In Romania, acest eventual interes este abia pe cale sa se nasca.(2) Etica n afaceri e produsul unei piete mature, n care firmele i-au neles rolul n societate i au nvat s comunice i s fac din comunicare un instrument de profit. n activitatea unei firme, etica se regseste sub form de instrumente de decizie, instrumente pentru diagnosticarea i rezolvarea conflictelor etice, sisteme de valori ce definesc o cultur organizaional, coduri etice, principii ce stau la baza strategiilor de comunicare de marketing, instrumente n managementul resurselor umane. Toate acestea sunt concepute pornind de la ideea c managementul etic este, cel puin pe termen mediu i lung, un management profitabil. Motivul alegerii acestei teme este atat importanta acestui subiect, cat si incercarea explicarii acestui concept din mai multe puncte de vedere. Importanta eticii in lumea afacerilor internationale de astazi este influentata de mai multi factori dintre care mentionez: puterea si influenta firmelor private in crestere,

schimbarea naturii afacerilor, modificarile suferite de strategiile si structurile manageriale, procesul de globalizare, sustenabilitatea. Obiectivele propuse in acest proiect ar fi:

definirea conceptului de etica in afaceri impactul eticii in lumea contemporana importanta eticii in afacerile internationale legatura coruptie- etica exemplificarea incalcarii eticii dar si aplicarea acesteia in marile firme multinationale

Una dintre problemele majore cu care m-am confruntat in incercarea de a explica acest termen a fost lipsa unor surse credibile de documentare asupra eticii din economia romaneasca actuala. Publicatiile romanesti de specialitate in domeniul economic, desi in plin progres, nu au inceput inca sa fie interesate de etica in afaceri. Iar presa romaneasca, desi abunda in dezvaluiri incediare, nu poate fi luata in calcul din cel putin 2 motive. In primul rand o ancheta jurnalistica nu are caracter probatoriu, exprimand opiniile si parerile ziaristilor. Al doilea motiv, mult mai important: presa demasca si infiereaza ilegalitatile comise fie de catre functionari publici ori intreprinzatori privati. Or, etica in afaceri nu tine de hotie, frauda, delapidare, etc., Tot ceea ce este ilegal este totodata imoral, insa reciproca nu este valabila.

(1) Dan Craciun Etica afacerilor- un spectacol prea adesesa ratat Revista Cultura nr. 3 (2) Etica in afaceri Prof.univ.dr. Dan Craciun, Bucuresti 2004

CAPITOLUL 1 CONCEPTUL DE ETICA IN AFACERILE INTERNATIONALE


1.1. Conceptul de etica in afaceri

Sociologul Raymond Baumhart intr-unul din studiile sale, a pus intrebarea Ce este etica?mai multor afaceristi americani si a primit urmatoarele raspunsuri tipice: Etica are de a face cu ceea ce sentimentele mele imi spun ca este bine sau rau Multi oameni sunt tentati sa asocieze etica si sentimentele, gandindu-se probabil la un soi de vibratie empirica fata de aproapele nostru. Dar etica nu este necesar legata de anumite stari afective. Acestea sunt schimbatoare, capricioase si nu pe deplin supuse ratiunii, astfel incat foarte frecvent tocmai sentimentele sunt acelea care ne indeamna sa ne abatem de la normele etice. - Etica este legat de credina mea religioas. Etica nu se afl ntr-o relaie necesar nici cu religia .Ce-i drept, majoritatea religiilor susin standarde etice nalte. Dar dac etica n-ar fi dect un apanaj al religiei, atunci ea nu ar fi valabil dect pentru persoanele religioase. Or, etica se adreseaz n egal msur ateilor i sfinilor, astfel nct nu poate fi n nici un caz confundat cu religia sau pe deplin subordonat ei. A fi etic inseamna sa respecti legea A te comporta etic nu e totuna cu a respecta legea. Nu rareori legea incorporeaza anumite convingeri morale pe care le impartasesc numerosi cetateni ai unui stat. Dar legea ca si sentimentele se pot abate fata de ceea ce este etic.

Etica reprezinta modele de comportament acceptate in societate A fi etic nu se confunda cu a te conforma pe deplin unor modele de conduita acceptate in societate. In multe cazuri, majoritatea oamenilor cultiva intr-adevar tipare comportamentale juste sub aspect etic, dar nu intotdeauna. Uneori aceste modele sociale de comportament se pot afla in conflict cu principiile etice. Se poate intampla ca intreaga societate sa fie moralmente corupta. Pe de alta parte daca a te comporta etic ar fi totuna cu a imita modelele sociale acceptate, atunci pentru a stii ce este corect din punct de vedere etic, individul ar trebui sa afle ce anume se considera acceptabil in societatea din care face parte. (3) R.T. De George, unul dintre autorii cei mai preominenti in acest domeniu defineste etica in afaceri drept perspectiva etica, fie implicita in comportament, fie enuntata explicit, a unei companii sau a unui individ ce face afaceri. Comportamentul si declaratiile pot fireste sa se contrazica, astfel incat despre o corporatie se poate spune uneori ca, desi afiseaza un credo etic pus, chipurile in serviciul comunitatii, daunele teribile provocate mediului inconjurator arata care ii sunt adevaratele convingeri.(2)

Andrew Crane si Dirk Matten intr-un foarte recent tratat intitulat Business Ethics. A European Perspective propun o definitie si mai scurta: Etica in afaceri este studiul situatiilor, activitatiilor si deciziilor de afaceri in care se ridica probleme in legatura cu ceea ce este moralmente bine si rau.(4) Lasand de-o parte opiniile oamenilor de afaceri americani si alte opinii in legatura cu termenul etica, ar trebui sa ne intrebam ce se intelege prin etica in Romania. La noi, termenul etica are cel putin 2 semnificatii diferite: - In primul rand etica se refera la asa numitele moravuri, cutume si obiceiuri traditionale specifice diferitelor culturi. In Occident, preturile afisate in magazine nu sunt, de regula, negociabile; in Orient tocmeala dintre vanzator si cumparator este aproape obligatorie. Lumea apuseana pune mare pret pe punctualitate in timp ce in America Latina sau in Africa, se considera ca un om este cu atat mai important si mai vrednic de stima cu cat isi permite sa intarzie mai mult. In Occident, comisioanele acordata pe sub masa unor oficiali carora li se solicita un contract sau anumite facilitati fiscale ori comerciale sunt considerate total imorale; nu acelasi lucru se poate spune despre tarile in curs de dezvoltare, unde mituirea functionarilor publici este o practica obisnuita.

In al doilea rand, prin etica se intelege ansamblul de valori si norme care definesc, intr-o anumita societate, omul de caracter si regulile de comportare justa, demna si vrednica de respect a caror incarcare este blamabila si vrednica de dispret. In aceasta acceptiune etica promoveaza anumite valori, precum cinstea dreptatea, curajul, sinceritatea, marinimia, altruismul, etc. In firescul limbii romane, ansamblul acestor reguli de buna purtare se numesc morala, iar conditia omului care aspira sa traiasca potrivit unor idealuri si principii cat mai inalte se numeste moralitate.

"Dicionarul explicativ al limbii romne", prin ediia sa din 1975 definete etica ca fiind: "tiina care se ocup cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istoric, cu coninutul lor de clas i cu rolul lor n viaa social; totalitatea normelor de conduit moral corespunztoare unei anumite clase sau societi" (5) O nelegere a eticii este critic pentru noi ca indivizi, pentru c o etic sntoas reprezint nsi esena unei societi civilizate. Etica este fundaia pe care sunt cldite toate relaiile noastre. Ea nseamn ansamblul nostru de a ne relaiona fa de patroni, fa de angajai, de colegi, de clieni, de subordonai, de furnizori, fa de comunitatea n care ne aflm i unii faa de alii. Etica nu se refer la legturile pe care le avem cu altii ci la calitatea acestor legturi. (6) Studierea eticii ca disciplin practic numit i "etica aplicat" ca ultim curent n , abordarea acestei tiine, a avut o contribuie foarte important att n domeniul dreptului ct i al medicinii n care etica legal i etica medical sunt subiecte bine stabilite. Aceast abordare a dreptului i medicinii au avut o important contribuie la dezvoltarea Business Administration ca disciplin de studiu, n special n SUA. De exemplu

Universitatea Harvard, la lansarea Facultii de Business a adoptat modelele pedagogice dezvoltate de facultile sale de drept i medicin, n care abordarea etic a disciplinei are un rol important. Aceasta s-a datorat i faptului c unii profesori i oameni de afaceri au considerat necesar impunerea n practica afacerilor a valorilor acceptate de ctre comunitatea mai larga. (7) Potrivit specialitilor n conceptul de etic aplicat intr etica profesional, etica afacerilor i etica mediului ambiant. Etica profesioala impune stabilirea unor reguli interne n fiecare profesie, care pot lua forma ,, bunelor practici a ,, codurilor etice, sau a ,, codurilor deontologice, prin care se definesc modalitile practice de rezolvare a problemelor cu care se confrunt membrii unei profesiuni i rolul social al profesiunii respective. Etica afacerilor este o form particular a eticii, care se refer la comportamentul agenilor economici, a angajailor, patronilor i managerilor. O mai numesc i ,,etica economiei, care determin scopurile i normele crora le sunt supuse finalitile activitilor economice private i publice. Etica afacerilor se refer la stabilirea unui echilibru ntre performanele economice i cele sociale ale firmei. Etica managementului, este o component a eticii n afaceri avnd ca obiect determinarea a cea ce este bun , corect sau just, n deciziile i aciunile care afecteaz alte persoane. Specialistii prezint urmtoare abordri ale eticii n management: - abordarea utilitarist, potrivit creia conduita unei persoane se poate determina numai prin efectele comportamentului acesteia - abordarea deontologic, potrivit creia valoarea moral a unei aciuni trebuie interpretat n funcie de intenia persoanei care a luat decizia, care, n management, presupune respectarea i protejarea drepturilor individuale. - abordarea n termenii dreptii sociale, care protejeaz pe cei slab reprezentai, dar care poate stimula comoditatea, abordare care are nuanri multiple de care trebuie s se in seama n management.(8) n cadrul anexei 1, prezint un scurt inventar al problemelor care in de moral, din cadrul unei organizaii, pornind de la funciunile firmei. In lumea afacerilor parerile cu privire la etica sunt impartite. 1. PRO - cei care sunt de acord cu etica afacerilor, o sustin prin argumente cum ar fi: cresterea potentialului angajatilor, un mediu ambiant mai protejat, imbunatatirea opiniei publice cu privire la intreprinderea respectiva, sustierea actiunilor caritabile, obtinerea de profit pe termen lung. 2. CONTRA - acestia sunt neoficial impartiti in 2 categorii 2.1. Spectatorii Privesc lumea afacerilor din afara ei, au o notiune confuza asupra eticii, sunt vinovati de neglijenta si comit de cele mai multe ori o eroare decisiva: acestia nu realizeaza faptul ca etica in afaceri nu se ocupa cu furturi, delapidari, fraude, etc., Toate aceste tin de resortul justitiei, iar daca aceasta nu isi indeplineste functiile sale sociale, raul este cautat in alta parte.

2.2. Actorii Privesc mediul de afaceri pe dinauntru, nici acestia nu sunt bine informati si mereu confunda etica cu sfintenia. De cele mai multe ori isi justifica actiunile astfel: Noi nu suntem sfinti ca sa traim facand bine aproapelui; noi suntem oameni de afaceri, iar meseria noastra este aceea de a face bani.Pentru unii manageri, etica in afaceri este o absurditate, e ca si masurarea timpului in kilograme si a distantelor in litri. Si in ceea ce priveste responsabilitatea sociala parerile sunt impartite. Responsabilitatea sociala este obligaia ferm a unei firme, dincolo de obligaiile legale sau cele impuse de restriciile economice, de a urmrii obiective pe termen lung care sunt n folosul societii.
ARGUMENTE PRO Presiunea opiniei publice Asigurarea profitului pe termen lung Respectarea obligatiilor morale Imbunatatirea imaginii publice Imbunatatirea conditiilor de mediu Promovarea pe termen lung a intereselor actionarilor Evitarea unor reglementari din partea guvernului Asumarea unor responsabilitati sociale, pe masura puterii care o au in societate Existenta resurselor pentru sprijinul actiunilor caritabile Ratiunea: superioritatea profilaxiei asupra tratamentului ARGUMENTE CONTRA Violarea legilor pietei Determiarea finalitatii firmei prin actiuni extraeconomice Costuri ridicate Cresterea, peste limite, a puterii in societate prin implicarea si in domenii extraeconomice Lipsa de specialisti in probleme sociale Dificultatea de a urmari utilizarea resurselor Inexistenta unui larg sprijin social

Tabelul 1. Argumente pro/contra responsabilitatii sociale (8)

(2) Etica in afaceri Prof.univ.dr. Dan Craciun, Bucuresti 2004 (3) Issues in Ethics publicat in toamna anului 1987 (4) Business Ethics: A European Perspective: Managing Corporate Citizenship and Sustainability in the Age of Globalization , Andrew Crane & Dirk Matten Oxford University Press, USA (December 9, 2003)

10

(5) Dictionarul explicativ al limbii romne, Academia Romna, Institutul de Lingvistica "Iorgu Iordan", Editura Academiei Romne, 1975 (6) Prof. Linda K. Trevino, Katerine A. Nelson Managing Business. Ethics (manual), Editura Jhon Willey & Sons Inc., New York, SUA,1995 (7) Laurie J Mullins Management and Organizational Behavior, Editura Pitman Publishing, London, UK, 1996 (8) MANAGEMENTUL AFACERILOR INTERNATIONALE , Ioan BOGDAN, Editura Universitatii Lucian Blaga din Sibiu

CAPITOLUL 2 IMPACTUL SI IMPORTANTA ETICII IN LUMEA CONTEMPORANA


2.1. Etica si lumea contemporana Influenta firmelor private asupra societatii este mai mare decat a fost pana in prezent, iar politicile imorale, frecvent intalnite in mediul de afaceri pot sa provoace imense daune si prejudicii indivizilor, comunitatilor si mediului. Cresterea interesului fata de etica in afaceri este influentat si de schimbarea naturii insesi a afacerilor in contextul ultimelor decenii, in care a luat o amploare evidenta procesul de globalizare. Firmele comerciale devin tot mai transfrontaliere, mai complexe si mai dinamice decat au fost pana acum. In consecinta apar probleme noi, iar certitudinile valoric-normative ale mediilor de afaceri locale sunt inlocuite de relativitatea unui context multinational si multicultural,in care criteriile corectitudinii morale difera si se modifica rapid. Cresterea importantei acordate eticii in afaceri se explica si prin modificarile suferite de strategiile si structurile corporatilor. Curente recente in teoria si practica manageriala, precum total quality management, ca si procesele de restructurare si redimensionare a firmelor de top, au condus la abordarea multor practici traditionale de conducere a proceselor economice. Ierarhiile manageriale stufoase si rigide s-au aplatizat considerabil. In consecinta autoritatea si raspunderea decizionala s-au dispersat din ce in ce mai mult in cadrul firmei: decizii importante sunt luate la niveluri ierarhice tot mai joase si de catre tot mai multi angajati. Iata de ce se impune ca fiecare salariat, nu numai top managementul sa inteleaga cat mai bine complexitatea problemelor de natura etica. Lista schimbarilor majore care influenteaza cresterea importantei eticii in afaceri este incompleta; multe alte aspecte pot intra in discutie. Cert este faptul ca Europa tot mai mult neaga faptul ca etica in afaceri este doar un trend trecator, afirmatie instalata de imperialismul cultural nord-american. Astfel se configureaza un consens tot mai deplin asupra importantei acestui subiect, fie ca e vorba de studenti, profesori, functionari guvernamentali sau consumatori, dar mai ales de firmele comerciale. In mai toate universitatile din Europa s-au introdus in ultimii ani cursuri de etica in afaceri; numarul articolelor publicate in presa pe teme de business ethics a crescut enorm; pe internet se pot gasi in acest moment peste 20.000. de webpages si circa 1.200. de carti dedicate exclusiv eticii in afaceri. Se poate chiar vorbi despre o noua industrie in domeniu: in corporatiile moderne exista deja directori pe probleme de etica (corporate ethics officers); a crescut numarul consultantilor independenti in materie de etica a

11

afacerilor; sunt tot mai viguroase si prezente pe pietele de capital trusturile de ethical investment; de mare autoritate si influenta se bucura activitatile de audit, monitorizare si evaluare etica, de curand initiate si dezvoltate de firme prestigioase precum McKinsey, PriceWaterhouseCoopers si altele. In pofida scurtei istorii de pana acum, acest domeniu a cunoscut in ultimele doua decenii evolutii tematice si conceptuale sesizabile, mai ales sub influenta efectelor de globalizare si a noului concept de sustenabilitate. 2.2. Importanta eticii pentru manageri Exista 7 valori esentiale pe care o companie ar trebui sa le aiba in vedere, prin managerii si angajatii sai, pentru o desfasurare cat mai etica a activitatii sale, si anume: consideratie -fata de semenii sai veghere -in pastrarea standardelor etice creativitate -in economisirea resurselor si in protectia mediului servirea -clientilor cat mai bine corectitudine -fata de furnizori, beneficiari, personalul angajat, asociati, comunitate transparenta - eliminarea minciunii in comunicarea cu partenerii, clientii, furnizorii, personalul angajat, organele statului interdependenta -fata de comunitatea in care traiesc si isi desfasoara activitatea De asemenea exista 12 provocari morale in viata de afaceri: - aprecierea demnitatii muncii; - bunele relatii in afaceri; - deservirea impecabila a clientilor; - moralitate in achizitionare, moralitate in desfasurarea competitiei; - tratarea personalului cu demnitate si respect;

remunerarea corecta a personalului; respectarea legilor; protejarea mediului inconjurator; incheierea de afaceri fara mituire; mentinerea onestitatii in afaceri; supravietuire in caz de schimbari majore.(9)

Chiar daca un muncitor este cinstit sau este onest si are o inalta moralitate, exemplu dat de sefii sai si de top-managerii il pot determina sa treaca cu vederea practicile neetice ale altora sau poate chiar sa le adopte. Top-managerii au puterea de a dicta politica unei organizatii si de a da tonul din punct de vedere moral. Ei au si o mare responsabilitate de a folosi judicios aceasta putere, ei pot si trebuie sa serveasca drept modele de comportament etic pentru intreaga organizatie. Nu numai prin comportamentul lor de zi cu zi care trebuie sa fie intruchiparea principiilor inalte de etica dar si prin comunicarea in intreaga organizatie a asteptarilor similare de la angajati, si prin incurajarea rezultatelor pozitive.

12

Din pacate de la conducerea de la varf se sugereaza uneori subtil ca, cei din conducere nu vor sa stie de practicile ilegale sau neetice ale angajatilor. si daca practica personalului, aflat in conducerea de varf a organizatiei, este cunoscuta pentru folosirea resurselor organizatiei pentru placeri personale, angajatii de la nivelurile mai joase sunt susceptibili de a proceda la fel. Fiecare manager este intr-o pozitie de influenta asupra subordonatilor. Toti managerii trebuie sa actioneze ca modele etice bune si sa dea tonul moralitatii in aria lor de responsabilitate. Trebuie avut grija ca aceasta sa se faca de o maniera pozitiva si informala. Stabilirea de obiective si comunicarea asteptarilor de importanta majora este foarte importanta in aceasta privinta. Un surprinzator 64% din 238 de directori executivi dintrun studiu au raportat ca se simt sub presiunea de a-si compromite standardele personale pentru a atinge obiectivele companiei. Un studiu al revistei "Fortune", din SUA, a aratat ca 34% din subiecti considera ca presedintele de companie poate crea un climat etic prin stabilirea de obiective rezonabile "astfel incat subordonatii sa nu simta presiuni in directia luarii unor decizii neetice". Evident ca un sef poate incuraja fara sa vrea practici neetice exercitand prea multa presiune pentru atingerea unor obiective prea dificile.(10) 2.3.Coruptia- principala problema in etica lumii contemporane O cercetare facuta de Banca Mondiala arata faptul ca 51 % dintre firmele romanesti ofera mita pentru a-si inlesni afacerile, acesta fiind un procent foarte ridicat in comparatie cu firmele din celelalte state central si est-europene unde acest procent se situeaza la nivelul de 20 %, in aceste conditii aproape 4% din venitul anual al firmelor reprezinta bani destinati oferirii de mita. Transparency International, o organizatie internationala a carui obiectiv il reprezinta lupta impotriva coruptiei, efectueaza anual un amplu studiu de evidentiere a acestui fenomen in 180 de tari. Iata cateva dintre rezultatele obtinute pentru anul 2006:
LOCUL 1 12 16 25 40 56 64 66 70 TARA Finlanda Luxemburg Germania Spania Ungaria Grecia Bulgaria Turcia Romania NOTA 9.4 8.4 7.8 6.7 5.3 4.6 4.1 4.1 3.7

Tabelul 2. Topul tarilor din punct de vedere al coruptiei (12) (10-coruptie la nivel mic;1-coruptie intensa) ***Intregul studiu pentru anul 2006 este prezentat in anexa 2.*** In anul 2007 situatia pentru Romania nu s-a schimbat, insa alte tari au avut schimbari semnificative.

13

Austria, Bahrain, Belize, Bhutan, Jordan, Laos, Macao, Malta, Mauritius, Oman, Papua Noua Guinea, si Thailanda au inregistrat scaderi, in timp ce Costa Rica, Croatia, Cuba, Republica Ceha, Dominica, Italia, Macedonia, Namibia, SeychellesAfrica de Sud si Suriname au inregistrat cresteri. In ceea ce priveste cei mai corupti presedinti, lista este condusa de catre Mohamed Suharto- Indonezia(19671998), Ferdinand Marcos- Filipine (19721986), ultimul din cei 10 fiind Joseph Estrada- Filipine (19982001). Intr-un alt studiu realizat de Banca Mondiala asupra managerilor, acestia au declarat ca principalul obstacol in realizarea afacerilor il constituie coruptia, evidentiata de catre subiecti in procent de 18%, in tarile dezvoltate, in tarile in curs de dezvoltare in proportie de 54% -din care face parte si Romania-, iar in tarile din cadrul CSI in proportie de 84%. Din aceasta cauza multe companii straine, importante surse de finantare, si-au retras activitatea. "Romania este in afara zonei de interes al investitorilor", este titlul unui articol publicat in cotidianul Curierul National, dar care reflecta practic o realitate, cauzata de un climat instabil din punct de vedere juridic si financiar, dar si ca efect al prezentei pe scara larga a birocratiei si coruptiei in tara noastra. Cauza principala a coruptiei o reprezinta lipsa unui sistem de valori bine determinat si indoctrinarea societatii romanesti, timp de aproape 50 de ani, in mod barbar, cu ateismului materialist. Odata cu prabusirea sistemului social comunist, neexistand o limitare morala si etica, alta decat cea comunista, nu a mai existat nimic care sa impiedice oamenii aflati in posesia parghiilor politice, economice, juridice si sociale sa le foloseasca in interesul personal sau al cercului de prieteni apropiati. Acest lucru fiind posibil si datorita faptului ca morala nu poate fi impusa prin lege, pentru ca un om care nu accepta morala si etica nu va accepta nici legile care ar impune-o, si le-ar eluda oricum . Coruptia este influentata in mare masura de nivelul saraciei. Romania a inregistrat progrese semnificative in ceea ce priveste reducerea saraciei insa beneficiile cresterii economice nu au reusit sa ajunga la toate segmentele populatiei.
ANUL 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 RATA NATIONALA RATA SARACIEI IN RATA SARACIEI IN A SARACIEI(%) RURAL(%) URBAN(%) 35.9 47.8 25.9 30.6 44.7 18.8 28.9 42.4 17.6 25.1 38 13.8 18.8 27.3 11.6 15.1 23.5 8.1 13.8 22.3 6.8

Tabelul 3. Nivelul saraciei in Romania (rural/urban) intre 2000 si 2006 (11)

14

(9) David Murray, "Cele 7 valori esentiale. IMM-urile si beneficiarii lor" (10) Jhon R. Shermerhorn Management and Organizational Behavior. Essentials, Editura John Wiley & Sons Inc., New York, SUA, 1996 (11) www.worldbank.org (12) http://www.infoplease.com/ipa/A0781359.html

CAPITOLUL 3 ETICA INCALCAREA SI APLICAREA EI IN MARILE FIRME (CERCETARE STIINTIFICA DOCUMENTARA)


3.1. Aplicarea normelor etice n ultimii ani se observ c n mediul de afaceri romnesc implicarea firmelor n rezolvarea problemelor comunitii a devenit o constant. Un studiu realizat la nivel european de ctre MORI (Market Opinion Research International) relev faptul c 70% din consumatorii europeni prefer produsele sau serviciile unei firme care este implicat n rezolvarea unor probleme sociale sau de mediu. Acelai studiu arat c aproape jumtate din aceti consumatori ar fi dispui s plteasc mai mult pentru produsele/serviciile unei firme responsabile pe plan social, si corecte din punct de vedere etic. Avon Cosmetics Romnia a lansat n septembrie 2003 campania mpotriva cancerului la sn, prin care i-a propus s informeze femeile de riscurile pe care le presupune aceast boal i, n acelai timp, s strng fonduri pentru mbuntirea serviciilor medicale din domeniu. Componenta campaniei axat pe strngerea de fonduri a constat n lansarea unor produse destinate adunrii de fonduri pentru aceast cauz (produse specifice domeniului: rujuri, produse promoionale: pixuri, tricouri, insigne etc.). Componenta campaniei de informare i contientizare a cuprins un singur produs de promovare, ursuleul de plu, care a fost susinut printr-o campanie TV i prin campanii de advertising n reviste pentru femei. Suma strns de Avon Cosmetics Romnia pe parcursul anului 2003 a fost de 154 000 de dolari i s-au colectat de asemenea fondurile necesare pentru achiziionarea unui detector ganglionar cu raze gamma n valoare de 50 000 de euro. Kraft Foods Romania a dezvoltat un program de marketing comunitar mpreun pentru copii, n anul 2002. Acest proiect a pornit de la un studiu asupra nevoilor prioritare din Romnia i n urma unor consultri cu angajaii, a constat n renovarea i dotarea cu mobilier a unor spitale de pediatrie cu o parte din venitul obinut din vnzrile produselor companiei. La finalul proiectului, n colaborare cu Ministerul Sntii, au fost alese ase spitale de pediatrie din Piteti, Botoani, Sibiu, Brlad, Cluj-Napoca i Iai. Au fost destinai mbuntirii condiiilor de tratament i spitalizare a copiilor din Romnia peste 200 000 USD, provenii din cumprturile de produse purtnd sigla Kraft Foods

15

efectuate de consumatorii romni. Fiecare spital a primit prin acest proiect cte un miliard de lei, sum pe care a folosit-o pentru renovarea i dotarea seciilor de pediatrie. Exista si firme mai mici cum ar fi Data Group International, Level 7 Software, Idea Design&Print i Stu Art Ambient Design care incurajeaza responsabilitatea sociala a companiilor cat si comportamentul etic al acestora. Insa nu exista o firma interationala care sa fie in totalitate corecta din punct de vedere etic, deoarece este pur si simplu imposibil sa controlezi concerne internationale cu mii de fabrici furnizoare, atat de bine incat sa le poti achita.

3.2. Comportamente neetice, incalcarea drepturilor omului, exploatarea excesiva a resurselor, si lista poate continua Exemplele prezentate in continuare ilustreaza foarte bine la ceea ce trebuie sa se astepte din partea investitiilor firmelor internationale, tarile din lumea a treia. Marile firme isi obtin produsele in mare parte in tari in care mana de lucru este ieftina. Daca privim acest lucru pozitiv, el ar insemna ca aceste firme asigura acolo milioane de locuri de munca si pun astfel bazele pentru dezvoltare si bunastare. Realitatea este insa alta: plata muncitorilor din fabrici, plantatii este orientata dupa cele mai mici salarii din zona, iar uneori este chiar sub acestea. Firmele vestice nu numai ca exploateaza milioane de muncitori, dar au si control total asupra resurselor naturale. Lumea e pe dos: Angola, Brazilia, Indonezia, Nigeria, Congo, si majoritatea tarilor in curs de dezvoltare dispun de resurse naturale substatiale(petrol, aur, diamante, cupru, lemn de esenta, cafea, cacao, banane).In calitate de proprietare ale acestor resurse, ele sunt privite obiectiv ca fiind mult mai bogate decat tarile industrializate. Cu toate acestea, o mare parte din populatia acestor tari este infometata, nu are acces la medicamente sau educatie. In fiecare zi mor 100.000. de oameni din cauza foamei si nu pentru ca traiesc in zone aride, ci pentru ca resursele le-au fost rapite inca din intunecatii ani ai perioadei coloniale. Cele mai multe tari in curs de dezvoltare nu au posibilitatea de obtinere si scoatere pe piata a resurselor. Din acest motiv ar fi necesar si plin de sens ca astea firme sa investeasca in acele tari. Privind mai indeaproape, in putine cazuri se poate vorbi de investitii reale. Coca-Cola are motto-ul Peste tot unde avem afaceri, ne consideram drept un partener al societatii. Firma se situeaza pe primul loc in topul celor mai valoroase 60 marci din lume (intregul top este prezentat in anexa 3). Dupa O.K., Coca-Cola este cel mai inteles cuvant din lume. La 20 iulie 2001, sindicatul columbian Sinaltrainal, impreuna cu United Steel Workers of America si International Labour Rights Fund, a depus la Florida, o plangere importiva concernului Coca-Cola si a partenerilor sai din Columbia. In plangere se mentioneaza ca escadroanele paramilitare ale mortii care comisesera crime,rapiri, torturi asupra membrilor sindicatelor, le-au savarsit in calitate de agenti ai firmei. (13) 8 sindicalisti au fost ucisi, iar alti 65 au fost amenintati cu moartea. In total, in Columbia, au fost omorati in ultimul deceniu mai mult de 1.800. de membrii de sindicat. La 31 martie, sidicatul a obtinut o victorie partiala: judecatorul federal a acceptat plagerea impotriva firmelor care imbuteliau bauturile pentru Coca-Cola, insa nu direct impotriva concernului.
16

La 8 august 2001, Coca-Cola a fost condamnata in SUA la plata a 192.5 mil.$ pentru discriminarea muncitorilor afro-americani. (14) Dupa relatarile postului britanic BBC, Coca-Cola a poluat suprafete mari de teren agricol din sud-vestul Indiei, cu substante extrem de toxice. In plus a consumat o cantitate imensa de apa, care a dus la o seceta catastrofala pentru fermierii locali. (15) McDonalds este cel mai mare achizitor de carne de vita din lume. In America de Sud suprafete imense de padure sunt distruse pentru a oferi pasunile necesare cirezilor de vite. Pentru acestea se importa furaje din tari in care majoritatea populatiei sufera de foame. Pentru cultivarea furajelor sunt sustrase suprafetele agricole de la productia locala de alimente. McDonalds comercializeaza si asa numitele Happy-Meals. In aceste meniuri, copii primesc figurine Disney. In vara anului 2000 un grup de consumatori din Hong-Kong, a dat publicitatii un raport cu privire la munca prestata de copii, falsificarea actelor de identitate pentru ascunderea varstei, in 5 fabrici care produceau figurinele. Pentru o munca de 8 ore muncitorii primeau circa 1.49 euro/zi. Insa o zi normala de munca era mult mai lunga, ajungand la chiar 15 ore pe zi. Abia cand s-a dovedit ca 100 de copii cu varste intre 12 si 13 ani lucrau chiar si 12 ore pe zi, a fost trimisa o echipa de control in fabrici. Organizatia de protectie a animalelor PETA (People for the Ethical Treatment of Animals) a recurs la metode drastice pentru a demonstra practicile de crestere a animalelor din fermele furnizoare. Grupuri de activisti au impartit in fata restaurantelor McDonalds pachete asemanatoare celor Happy-Meals, doar ca in interiorul lor se aflau imagini si jucarii care imitau animalele sacrificate cu cruzime. Rezultatele nu s-au lasat mult asteptate, si firma a anuntat in august 2000 ca pe viitor vor respecta conditiile de crestere si sacrificare a animalelor. Motto-ul firmei Angajament international in favoarea copiilor a fost iarasi rasturnat in momentul in care postul de televiziune BBC a prezentat un reportaj despre copii cu varste intre 15 si 16 ani, care munceau la filialele McDonalds chiar pana la ora 2 dimineata.(16) Procter&Gamble anunta la 21 februarie 2001, producerea si comercializarea in comun cu Coca-Cola a marcilor Pringles, Cappy, Punica, etc. Mai ales productia de sucuri din fructe trebuie privita critic datorita provenientei sale. Concentratul de fructe in mare parte provine din Brazilia unde muncitorii sunt platiti cu mai putin de 12 euro pe zi. Din acest motiv, copii trebuie sa lucreze pentru a-si ajuta familia, astfel imbolnavindu-se si suferind intreaga viata.(17) De asemenea ii este reprosata prezenta in Myanmar. Dictatura militara de acolo, isi sprijina puterea pe utilizarea sistematica a muncii silnice si a torturii. Concernul producator de articole textile Levi Strauss, care a parasit tara din acest motiv, decalara: nu este posibil sa faci afaceri in Myanmar fara sa sprijini in mod direct regimul militar si fara incalcarile grave ale drepturilor omului savarsite de acesta. (18) In Irlanda, i s-a reprosat in 1996, ca din cauza unei sparturi intr-o instalatie de productie a articolelor cosmetice, a poluat pentru o lunga perioada de timp apa potabila, locuitorii fiind nevoiti sa apeleze la apa adusa de cisterne. In iunie 1999, gruparea americana de protectie a animalelor PETA a acuzat concernul de utilizarea de produse pentru care s-au facut testari pe animale, fara ca acest lucru sa fie legal. (19)

17

(13) http://www.local.attac.org/berne/docs/menschenrechtsverletzungen.pdf (14) "Coca-Cola faces another discrimination suit", Reuters, 21.08.2001 (15) BBC finds carcinogens in Coca-Cola plant waste, BBC, 25.07.2003 (16) BBC NEWS 24.04.2002 (17) "BITTERE ORANGE" - PORTOCALE AMARE, Brodura editata de Agentia Sudwind, Viena, 1997 (18) "Social report spin attacked", The Guardian, 09.11.2000. (19) Ethical Consumer Research Supplement 66, 8/2000

CAPITOLUL 4 CONCLUZII
In aceasta lucrare am dorit urmarirea unor obiective clare, care consider ca sunt bine explicate pentru a defini complet termenul de etica in afaceri internationale Deci, etica in afaceri, in ciuda faptului ca multi o considera o prostie, nu inseamna doar intreprindere, ci inseamna si mediu, consumatori, furnizori, etc. Definitiile eticii au fost de mai multe tipuri, pentru a evidentia diferentele de opinii si pentru a evidentia impactul culturii asupra perceptiei oamenilor. Pentru a face clar faptul ca etica nu are legatura cu religia, legi, etc. am prezentat pe scurt studiul unui sociolog renumit si rezultatele acestuia. In capitolul 2, am prezentat importanta eticii si impactul acesteia. Desi in Romania, efectele sunt slab resimtite, in alte tari, etica nu doar ca s-a intins, ci chiar a avut o crestere imensa in mintea managerilor si a angajatilor. Clietii sunt tot mai interesati de modul de obtinere al produselor pe care le consuma. Coruptia are un efect foarte negativ in respectarea eticii. Aceasta incurajeaza comportamente neetice fata de angajati, clienti, furnizori,functionari publici, etc. De aceea, soluia ieirii din criza economic i politic a societii romneti o reprezint: ntoarcerea la valorile morale sntoase i promovarea lor n toate mediile sociale i prin toate mijloacele disponibile. n Romnia prima reform ce trebuia s fi fost fcut este, nu reforma politic i economic, ci reforma moral prin promovarea unui sistem de valori sntos cu un standard moral i etic nalt. Iar, n prezent, strategia promovat de forele politice pentru depirea crizei economice ar trebui s in seama de aceast interdependen ntre morala i mediul economic. Capitolul 3, din punctul meu de vedere este cel mai concludent, deoarece realitatea nu poate fi ascunsa. Am dat exemple clare in care firme de renume finanteaza proiecte pentru a-si imbunatati imaginea, pentru a ajuta comunitatea. Insa in partea a doua am dat exemple negative, care puteau continua la nesfarsit daca nu exista o limita de redactare a lucrarii. Singurii care pot face ceva pentru ca firmele de renume sa inceteze comportamentele inumane si totodata neetice, sunt consumatorii. Este indiferent daca cineva cumpara

18

pantofi sport de la Nike sau Fila sau de la o firma necunoscuta, deoarece pantofii sport comercializati in mod cinstit nu exista. De asemenea nu se stie cu exactitate daca intr-un telefon mobil de la Nokia sau Motorola se gasesc materii prime cu care sunt finantate razboaie in Africa. Actiunile de boicot cu tel precis, cum ar fi campania Stopp-Esso sau boicotul organizat de opozitia din Myanmar impotriva tuturor firmelor care coopereaza cu regimul militar din aceasta tara au sens, deoarece amenintarea unui boicot cel putin aduce problema in atentia opiniei publice. In ceea ce priveste alimentele, clientii ar trebui sa gandeasca astfel: cu cat locul de producere si prelucrare este mai aproape, cu cat cultivarea a fost mai ecologica si cu cat exista mai putin ambalaj, cu atat mai bine. Solutia clara, pe care vreau sa o prezint in finalul lucrarii, pentru a fi ideea de baza este: schimbarea mentalitatii oamenilor.

19

BIBLIOGRAFIE

1. Dan Craciun - Etica in afaceri Bucuresti, 2004 2. Ioan Bogdan Managemetul afacerilor internationale Editura
Universitatii Lucian Blaga, Sibiu

3. Klauss Werner/ Hans Weiss Noua carte neagra a firmelor de marca


Editura Aquila, 2004

4. Dictionarul explicativ al limbii romne, Academia Romna, Institutul


de Lingvistica "Iorgu Iordan", Editura Academiei Romne, 1975

5. Jhon R. Shermerhorn Management and Organizational Behavior.


Essentials, Editura John Wiley & Sons Inc., New York-SUA, 1996

20

Glosar de termeni
Globalizarea: Este termenul ntrebuinat pentru a descrie un proces multicauzal care are drept rezultat faptul c evenimente care au loc ntr-o parte a globului au repercusiuni din ce n ce mai ample asupra societilor i problemelor din alte pri ale globului. Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbrilor n societi i n economia mondial care rezult din comerul internaional extrem de crescut i din schimburi culturale. Descrie creterea comerului i a investiiilor datorit cderii barierelor i interdependenei dintre state. n context economic, este des ntlnit referirea aproape exclusiv la efectele comerului i n particular la liberalizarea comerului sau la liberul schimb. Sustenabilitatea: Proprietatea unor efecte ale unei interventii (program sau proiect) de a se mentine intr-o perioada medie sau lunga de timp Responsabilitate sociala: Obligaia ferm a unei firme, dincolo de obligaiile legale sau cele impuse de restriciile economice, de a urmrii obiective pe termen lung care sunt n folosul societii. Total quality management: Managementul calitatii totale este o strategie organizationala fundamentata pe ideea ca performanta in atingerea unei calitati superioare este realizata doar prin implicarea cu perseverenta a intregii organizatii in procese de imbunatatire permanenta. Obiectivul este cresterea eficientei si eficacitatii in satisfacerea clientilor. Concern: Rezult prin unirea a mai multor firme ntr-un ansamblu economic sub o

21

conducere unic. Un concern const din centru i poate avea o serie de filiale, companii.

Lista formelor grafice Tabelul 1 - Argumente pro/contra responsabilitatii sociale Tabelul 2 - Topul tarilor din punct de vedere al coruptiei Tabelul 3 - Tabelul 3. Nivelul saraciei in Romania (rural/urban)
intre 2000 si 2006 - pag.13 - pag.9 - pag.12

22

ANEXE ANEXA 1
INVENTAR AL PROBLEMELOR DE MORALA DIN CADRUL ORGANIZATIEI PORNIND DE LA FUNCTIUNILE FIRMEI A. Cercetare-dezvoltare: - respectarea libertii de a ncerca idei i produse noi; - ncurajarea creativitii n activitatea de cercetare-dezvoltare; - realizarea de investiii care s vizeze creterea competitivitii i a calitii produselor; - asigurarea celor mai bune condiii tehnico-materiale i de resurse umane pentru eficientizarea activitilor de concepie tehnic etc. B. Producie - utilizarea la nivel ct mai ridicat a capacitii de producie; - folosirea raional a resurselor firmei; - reducerea consumurilor specifice; - realizarea unor produse/servicii de calitate; - garantarea siguranei utilizrii produselor; - efectuarea periodic a controalelor i luarea celor mai bune msuri de corecie a abaterilor; - corectitudine la ambalare i etichetare; - creterea preocuprilor pentru respectarea disciplinei tehnologice etc. C. Comercial marketing: - informarea corect a clienilor n legtur cu caracteristicile produsului; - realizarea de contracte cu furnizori responsabili, autorizai, competitivi, demni de ncredere; - practici corecte pentru toate elementele mixului de marketing: pre, produs, promovare, distribuie; - alegerea cu atenie a agenilor comerciali; - respectarea strict a contractelor de vnzare; - fundamentarea pe criterii de performan a deciziilor de aprovizionare; - evitarea practicilor de concuren neloial etc. D. Financiar-contabil: - gestionarea corect, realizarea de documente i registre exacte i complete;

23

- evidene i analize financiare reale; - protejarea tuturor activitilor financiare i informaionale; - evitarea suprancrcrii nejustificate a costurilor; - evitarea neraportrii unor venituri sau a practicilor de evaziune fiscal; - determinarea i gestionarea corect a costurilor de producie; - adoptarea celor mai bune decizii financiare etc. E. Managementul resurselor umane: - salarizarea i distribuirea echitabil a veniturilor; - previzionarea atent a necesarului de resurse umane; - practici corecte la angajare, evaluare, promovare, retrogradare, concediere etc.; - asigurarea siguranei locului de munc; - respectarea vieii personale; - evitarea discriminrilor de orice fel; - ncurajarea dezvoltrii profesionale; - soluionarea eficient a problemelor sindicalitilor etc

ANEXA 2
TRANSPARENCY INDEX
LOCUL 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 TARA Finland Denmark New Zealand Sweden Singapore Iceland Switzerland Netherlands Canada Norway Australia Luxembourg United Kingdom Hong Kong Austria Germany Japan Ireland France USA Belgium Chile Barbados St. Lucia Spain Uruguay Slovenia Portugal Estonia PCT. 9.4 9.4 9.4 9.3 9.3 9.2 9 9 8.7 8.7 8.6 8.4 8.4 8.3 8.1 7.8 7.5 7.5 7.3 7.2 7.1 7 6.9 6.8 6.7 6.7 6.6 6.5 6.5 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 Israel St. Vincent and the Grenadines Qatar Malta Macao Taiwan United Arab Emirates Dominica Botswana Cyprus Hungary Czech Republic Italy South Korea Malaysia South Africa Bahrain Bhutan Costa Rica Cape Verde Slovakia Latvia Lithuania Jordan Mauritius Mauritius Greece Namibia Samoa 6.1 6.1 6 5.8 5.7 5.7 5.7 5.6 5.4 5.3 5.3 5.2 5.2 5.1 5.1 5.1 5 5 5 4.9 4.9 4.8 4.8 4.7 4.7 4.7 4.6 4.5 4.5

24

59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109

Seychelles Kuwait Cuba Poland Tunisia Bulgaria Croatia Turkey El Salvador Colombia Ghana Romania Senegal Brazil China India Mexico Peru Morocco Suriname Georgia Grenada Saudi Arabia Serbia Trinidad and Tobago Bosnia and Herzgegovina Gabon Jamaica Lesotho Kiribati FYR Macedonia Maldives Montenegro Swaziland Thailand Madagascar Panama Sri Lanka Tanzania Vanuatu Algeria Armenia Belize Dominican Republic Lebanon Mongolia Bolivia Albania Iran Argentina Libya Burkina Faso Djibouti

4.5 4.3 4.2 4.2 4.2 4.1 4.1 4.1 4 3.8 3.7 3.7 3.6 3.5 3.5 3.5 3.5 3.5 3.5 3.5 3.4 3.4 3.4 3.4 3.4 3.3 3.3 3.3 3.3 3.3 3.3 3.3 3.3 3.3 3.3 3.2 3.2 3.2 3.2 3.1 3 3 3 3 3 3 2.9 2.9 2.9 2.9 2.9

110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158

Egypt Eritrea Guatemala Moldova Mozambique Rwanda Solomon Islands Uganda Benin Malawi Mali Zambia Sao Tome and Principe Ukraine Comoros Guyana Mauritania Nicaragua Niger Timor-Leste Viet Nam Zambia Burundi Honduras Iran Libya Nepal Phillipines Yemen Cameroon Ethiophia Pakistan Paraguay Syria Gambia Indonesia Russia Togo Nigeria Angola Guinea-Bissau Nigeria Azerbaijan Belarus Congo, Republic Cte dIvoire Ecuador Kazakhstan Uzbekistan Kenya Bangladesh Kyrgyzstan Liberia

2.9 2.8 2.8 2.8 2.8 2.8 2.8 2.8 2.7 2.7 2.7 2.7 2.7 2.6 2.6 2.6 2.6 2.6 2.6 2.6 2.6 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5 2.4 2.4 2.4 2.4 2.4 2.3 2.3 2.3 2.3 2.2 2.2 2.2 2.1 2.1 2.1 2.1 2.1 2.1 2.1 2.1 2.1

25

159 160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180

Sierra Leone Tajikistan Zimbabwe Iraq Bangladesh Cambodia Central African Republic Papua New Guinea Turkmenistan Venezuela Congo, Democratic Republic of Equatorial Guinea Guinea Laos Afghanistan Chad Sudan Tonga Uzbekistan Haiti Iraq Myanmar Somalia

2.1 2.1 2.1 2 2 2 2 2 2 1.9 1.9 1.9 1.9 1.8 1.8 1.8 1.7 1.7 1.6 1.5 2 2

ANEXA 3
60 DINTRE CELE MAI VALOROASE MARCI DIN LUME
MARCA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Coca-Cola Microsoft IBM Intel Nokia General Electric Ford Disney McDonald's AT&T Marlboro Mercedes Hewlett-Packard Cisco Systems Toyota Citibank Gilette Sony VALOARE 2000 (MIL$) 72.5 70.2 53.2 39 38.5 38.1 36.4 33.6 27.9 25.5 22.1 21.1 20.6 18.9 18.9 17.4 17.4 16.4

19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60

American Expres Honda Compaq Nescafe BMW Kodak Heinz Budweiser Xerox Dell Gap Nike Volkswagen Ericsson Kellog's Louis Vuitton Pepsi Cola Apple MTV Yahoo! SAP Ikea Duracell Philips Samsung Gucci Kleenex Reuters AOL Amazon.com Motorola Colgate Wrigley's Chanel Adidas Panasonic Rolex Hertz Bacardi BP Moet & Chandon Shell

16.1 15.2 14.6 13.7 13 11.9 11.8 10.7 9.7 9.5 9.3 8 7.8 7.8 7.4 6.9 6.6 6.6 6.4 6.3 6.1 6 5.9 5.5 5.2 5.2 5.1 4.9 4.5 4.5 4.4 4.4 4.3 4.1 3.8 3.7 3.6 3.4 3.2 3.1 2.8 2.8

26