Caiet de practic

Diferente teoretice si practice intre Studiul de Fezabilitate (SF) si Documentatia de Avizare a Lucrarilor de Interventii (DALI)

Investete n tine! Particip la stagii de practic! Contract POSDRU/109/2.1/G/82652

Pagina 1

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investete n oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritar 2 Corelarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa muncii Domeniul major de intervenie 2.1 Tranziia de la scoal la viaa activ Titlul proiectului: Investete n tine! Particip la stagii de practic! Contract POSDRU/109/2.1/G/82652

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

CAIET DE PRACTIC

CONSILIER STUDENT POPESCU IONUT MARIAN

2013

Pagina 2

1. FISA DE IDENTIFICARE A STUDENTULUI Numele: POPESCU Prenumele: IONUT MARIAN Prenumele tatlui: CRISTI Institutia de nvtmnt superior: UTCB Facultatea: Cai Ferate,Drumuri si Poduri Ciclul de studii (licenta/master): LICENTA Anul de studiu: 3 Specializarea (la master): 2. DESCRIEREA DE ANSAMBLU A ACTIVITATII DE PRACTICA Total ore de practic: 72 ore Perioada de desfsurare: de la 08/07/2013 pana la 25/07/2013 Durata perioadei de practic: 3 sptmni (licenta) / 1 saptamana (master) Total zile: 15 zile lucrtoare (licenta) / 5 zile lucratoare (master) Program de lucru:09:00-13:00 Total ore/zi: 5 Partenerul in care s-a fcut practica de specialitate: S.C. EXPERT PROIECT 2002 S.R.L Adresa: Bd Theodor Pallady nr.47,Helios Business Center ,corp B,intrare A, sector 3,Bucuresti Domeniu de activitate:Proiectare poduri Departamentul in care s-a desfasurat stagiu de practica: Departamentul de poduri ( de exemplu: contablitate, resurse umane, audit etc) ndrumtor (la companie) Petre Mihaia Tel: 0728 909 095, e-mail:petre.mihaita@expertproiect.ro Consilier (la universitate)Chiotan Corina, Tel: 0723 408 991 , e-mail:chiotanc@yahoo.com

Pagina 3

Cuprins
Introcere 1. Instruciuni proprii de protectia muncii si P.S.I....................................................pagina 6 2.Considerente generale privind studiul de fezabilitate............................................pagina 11 3.Continutul Cadru al Studiului de Fezabilitate........................................................pagina 13 4.Considerente generale privind DALI.....................................................................pagina 20 5.Continutul cadru al DALI.......................................................................................pagina 21 6.Asemanari si deosebiri intre SF si DALI................................................................pagina 26 7. Sectiuni Longitudinale prin placa si detalii de armare antretoaza de capat...........pagina 27 8.Plan cofraj pile........................................................................................................pagina 30 9. Caracteristici si variante propuse pentru reabilitarea podului de la Cosmesti....pagina 33 Concluzii

Pagina 4

Introducere
Evoluia din ce n ce mai accentuat a economiei contemporane, n ansamblul ei, a fost susinut att de progresul tiinei i tehnologiei, pe de o parte, ct i de apariia unor idei de afaceri noi sau prin dezvoltarea celor existente deja, prin apariia unor oportuniti de afaceri i a unor abordri investiionale inexistente pn n prezent. O analiz financiar i economic simplificat i actual poate descoperi o mulime de puncte slabe n propunerea de proiect. Probabil aceste puncte slabe ar deveni evidente ntr-o etap ulterioar, atunci cnd mult timp i efort au fost deja irosite pe o opiune care n cele din urm trebuie s fie abandonat sau complet restructurat. Reglementrile Politicii de coeziune a UE solicit o analiz cost-beneficiu pentru toate proiectele majore de investiii care aplic pentru asisten financiar. Pragul legal pentru definirea investiilor majore este n general de 50 milioane Euro, n timp ce pentru proiectele de mediu este de 25 milioane Euro, iar pentru proiectele care primesc asisten IPA de 10 milioane Euro. Dei ACB complet nu se impune prin reglementri ca baz pentru decizia CE n ceea ce privete un proiect sub pragul costurilor de investiie, n mod clar este o practic bun ca autoritatea de management s le analizeze pe acestea din urm ntr-un mod similar. De fapt, unele proiecte, care nu se ncadreaz n categoria de majore, vor forma o parte important a programelor operaionale.

Pagina 5

1.Instructiuni proprii de protectia muncii si P.S.I

DISPOZITII GENERALE
Prezentele instructiuni sunt elaboratein baza prevederilor Art.5, aliniat 4din NGPM . Sistemul de management al securitatii si sanatatii in munca in cadrul societatii noastre este parte componenta a sistemului general de management. Organizarea activitatii de protectia muncii, prevenirea si stingerea incendiilor in societate revine conducatorului unitatii. Examenul medical la angajarea in munca, controlul medical periodic si examenul medical la reluarea activitatii se vor executa in conformitate cu prevederile Regulamentului intern. Conducatorul unitatii va interzice orice fel de activitate persoanelor care nu au efectuat examenul medical sau care nu au fost instruiti pe linie de protectia muncii, prevenirea si stingerea incendiilor in conformitate cu prevederile legale. Prezentele instructiuni se aplica pentru activitatea uzuala, normala, de birou la sediul societatii, atit pe timpul deplasarii de la sediul firmei pe santier cit si pe durata cit se gasesc pe santier. Pentru toate activitatile la care conditiile de munca difera de cele de la locul normal de munca, asa cum sunt prevazute la articolul precedent, instruirea pe linie de protectia muncii se va realiza potrivit prevederilor legale, in baza normelor specifice de securitate a muncii emise de M.M.S.S.F. avind aplicabilitate nationala. Ca atare, personalul propriu va executa curent , numai acele lucrari ce fac obiectul postului (functiei) pentru care a fost angajat si instruit sau lucrari similare din punct de vedere al solicitarii fizice si riscului de accidentare , necesare serviciului. Orice lucrare ce presupune un risc de accidentare sau executarea unor operatiuni cu care angajatul nu este obisnuit se va efectua numai dupa instruirea pe linie de protectia muncii, pe baza de proces verbal, privind masurile specifice. Lucrarile ce presupun un risc de accidentare crescut precum : lucrul la inaltime ( de exemplu spalarea exterioara a geamurilor, interventia la nivelul acoperisului pentru dezapezire, etc. ), reparatii la aparatura electrica si electronica, remedierea instalatiilor de gaze si altele asemenea, se vor executa cu personal din afara unitatii, specializat, pe baza de contract ( comanda ). Pentru acele activitati, lucrari, operatii, efectuate de personal propriu ( angajati ) care nu se regasesc in prezentele instructiuni si nici in normele specifice de securitate a muncii cu aplicabilitate nationala, conducatorul unitatii va elabora, in baza legislatiei in vigoare, instructiuni proprii de protectia muncii. Conducatorul unitatii are obligatia de a asigura pentru intregul personal conditiile de mediu, existenta, intretinerea si repararea instalatiilor sanitare, de iluminat si microclimat, Pagina 6

aprovizionarea cu materiale igienico-sanitare, asa cum acestea prevazute in Normele generale de protectia muncii editia 2002, art. 444-669.

sunt

In cazurile cind la sediul firmei sau in imediata vecinatate se executa lucrari de constructii sau de reparatii, se vor lua masuri speciale de instruire a personalului pentru evitarea accidentarii precum si pentru prevenirea incendiilor in situatiile in care aceste lucrari conduc la riscuri deosebite ( sudura electrica sau autogena, lucrari cu lampa de benzina, lucrari de vopsitorie, spalari cu diluant, solventi, etc.). Cercetarea accidentelor de munca ce au produs incapacitate temporara de munca, in sensul prevazut de Legea nr. 90/ 1996 republicata (Legea protectiei muncii) se efectueaza in stricta conformitate cu prevederile legii si instructiunile Inspectoratului teritorial de munca. Pregatirea si instruirea in domeniul protectiei muncii a personalului angajat este parte componenta a pregatirii profesionale si are ca scop insusirea cunostiintelor si formarea deprinderilor de securitate in munca precum si a celor legate de prevenirea si stingerea incendiilor. Prezentele instructiuni vor fi aduse in totalitate la cunostiinta, pe baza de semnatura , tuturor angajatilor, indiferent de locul de munca, in cadrul instructajului la locul de 15515u208p munca, in cazul noilor angajati sau cu ocazia refacerii instructajului la locul de 15515u208p munca, pentru angajatii mai vechi. Cu ocazia schimbarii locului de munca se va face instructajul, cu privire la aspectele specifice ale noului loc de munca iar in fisa de instruire se vor consemna numai materialele prelucrate cu aceasta ocazie. Accesul persoanelor straine (care nu indeplinesc calitatea de angajat) la echipamente si masini proprietatea firmei, este interzis. Se va permite accesul numai reprezentantilor firmelor de service cu care exista contracte semnate, in vigoare, caz in care raspunderea pentru luarea masurilor de protectia muncii, revine angajatorului acestor persoane, potrivit prevederilor contractului. Conducatorul unitatii va acorda o atentie speciala consemnarii obligatiilor ce revin unitatilor de service pe linia respectarii masurilor de protectia muncii in contractele pe care le semneaza cu acestia

Pagina 7

INSTRUCTIUNI DE SECURITATE PENTRU ACTIVITATEA DE BIROU

La sediul societatii se vor pastra numai piese de mobilier (birouri, mese, scaune, cuiere, dulapuri, fisete, case de bani, etc.) in perfecta stare de functionare si astfel amplasate (pozitionate) incit sa nu provoace accidente. Orice obiect de birotica depistat ca defect, va fi reparat imediat; daca acest lucru nu este posibil, obiectul respectiv va fi retras la magazie (incuiat) astfel incit sa nu se mai permita folosirea sa in stare defecta si a se elimina posibilitatea producerii unui accident. Repararea biroticii se va executa numai cu personal calificat de la unitati de profil ( specializate) pe baza de comanda. Este interzisa repararea cu mijloace improvizate, cu personal neinstruit, in conditii care sa conduca la accidente. Orice fel de reparatii la instalatiile electrice (tablouri de siguranta, iluminat, prize, etc.), sanitare, de gaze, incalzire si altele asemenea se vor executa prin firme specializate, pe baza de comanda. Amplasarea birourilor de lucru, meselor, dulapurilor, scaunelor, se va face astfel incit sa se asigure o circulatie lejera, fara pericol de accidentare. Cablurile electrice de alimentare a aparatelor electrice (lampi de birou, calculatoare, radiatoare, etc.) precum si cablurile telefonice vor fi astfel amplasate incit sa elimine posibilitatea accidentarii (impiedicarea persoanelor). Periodic se va proceda la verificarea integritatii acestora si eliminarea oricarui pericol de electrocutare. Se interzice utilizarea oricaror echipamente electrice prezentind defectiuni precum: prize sparte sau avariate ca urmare a unor scurtcircuite, arcuri electrice, etc.;conductori neizolati sau avind izolatia deteriorata; radiatoare electrice improvizate si altele asemenea. Este interzisa depozitarea sau amplasarea provizorie la inaltime (pe dulapuri, cuiere, etc.) a unor piese care, prin cadere, sa poata provoca accidente. Pozitia de lucru la birou si amplasarea scaunului fata de masa de lucru se vor alege astfel incit sa asigure conditii de munca optime, cu siguranta deplina. Este interzis a se balansa scaunul de lucru sau de a se sta pe acesta in conditii prezentind risc de accidente ( inclinat, etc.).

Pagina 8

La sediul societatii se va asigura un grad de curatenie, pe jos, in incaperile de lucru si pe culoare, holuri, grupuri sanitare , astfel incit sa nu existe pericol de alunecare. Vor fi indepartate imediat eventualele coji sau resturi ce pot conduce la cadere prin alunecare. Pardoselile din incaperi trebuie sa fie intretinute, iar urmele de ulei, apa, alte lichide, trebuie inlaturate pentru a se evita alunecarile. Trebuie semnalate si remediate urgent orice defectiuni in pardoseli (sparturi sau rupturi de linoleum, covoare, etc.) In situatii de inghet, polei (iarna), zona de circulatie aferenta sediului firmei va fi curatata de zapada sau gheata dupa caz, si se vor arunca pe jos materiale care sa elimine riscul de accidentare prin alunecare (nisip, sare si altele asemenea). Fiecare angajat trebuie sa cunoasca si sa aplice normele de protectia muncii si paza contra incendiilor in birou sau in incaperea in care isi desfasoara activitatea, precum si in alte zone in care are acces pentru rezolvarea sarcinilor de serviciu sau pe timpul pauzelor de masa. Orice deplasare dintr-o incapere in alta se va efectua atent, cu fata inainte. Deschiderea usii se va executa lent pentru a nu accidenta vreo persoana aflata in incaperea alaturata, in imediata apropiere a ei. Circulatia pe scari se va efectua respectindu-se urmatoarele norme: a) deplasarea se face numai pe partea dreapta; b) se va merge incet, unul dupa altul, in sir simplu; c) se va sprijini de mina curenta (balustrada), nu se va citi in timp ce se urca sau coboara pe scari, nu se va aprinde tigara, nu se vor numara bani sau citi ziare sau documente, nu se va merge distrat, sarind cite doua sau trei trepte deodata, etc.; d) vor fi indepartate de pe trepte toate obiectele care ar putea provoca alunecarea ( creioane, cotoare sau coji de fructe, etc.). Cind trebuie luat un obiect aflat la inaltime, obligatoriu se va folosi o scara sigura. Este interzis sa se improvizeze podete formate din scaune, cutii, sertare, asezate unele peste altele, deoarece, nefiind stabile, se pot rasturna. La folosirea ascensoarelor, vor fi respectate urmatoarele norme: a) este interzisa intrarea sau iesirea din cabina in fuga; b) este interzisa impiedicarea functionarii normale a usii ascensorului; c) totdeauna se intra cu fata inainte in cabina; d) nu se va depasi sarcina maxima de transport a ascensorului, iar incarcaturab va trebui repartizata uniform pe platforma cabinei; e) se va semnala spre depanare orice defectiune constatata la ascensor. Pagina 9

Usile cu geamuri si ferestre trebuie manevrate atent. Este interzis a se sprijini sau a se impinge de partea de sticla a usilor sau ferestrelor. La iesirea din cladire, orice persoana se va asigura in toate directiile pentru a nu fi surprinsa de vreun mijloc de transport sau de masini care ies din garaj. In timpul programului, trebuie folosita o incaltaminte corespunzatoare pentru a se evita orice sursa de accident. Pentru protectia personalului care face curatenie, cioburile de sticla trebuie depuse astfel incit sa poata fi usor identificate de acest personal, de preferat fiind sa se lase la vedere, pe birou. Pentru ridicarea obiectelor, efortul trebuie facut cu muschii picioarelor si nu cu muschii spatelui. Trebuie evitate intinderile rapide ale bratelor si intoarcerile bruste. Atunci cind se foloseste un cutit de mina, foarfece, briceag, cutter, lama, etc. pentru taierea unei coli de hirtie, carton, sau sfori (si altele asemenea), operatiunea respectiva se va efectua cu atentie pentru evitarea pericolului de taiere (autoaccidentare sau accidentarea unei alte persoane aflate in zona). Operatiunea respectiva se va efectua intr-un loc si in imprejurari lipsite de risc. Sertarele birourilor se vor tine in mod normal in pozitia inchis. Deschiderea lor se va face numai in conditii care sa nu provoace accidentarea persoanelor aflate in trecere prin zona. Se interzice introducerea la locurile de munca a periculoase, toxice, nocive (solventi, benzina, acizi, etc.). unor substante

Transportarea si montarea accesoriilor pentru pregatirea personalului (flip-chart, tabla magnetica, smart-board, ecrane, retroproiectoare) se va face cu deosebita atentie, pentru evitarea pericolelor de lovire- zdrobire a degetelor sau ce pot apare prin caderea acestora de la inaltime. Este interzisa desfasurarea oricaror activitati care nu au legatura cu serviciul si care pot conduce la accidentarea altor persoane (utilizarea ustensilelor din trusa de machiaj, etc.). Salariatii care, pe linga activitatea de birou sunt trimisi in delegatie, pe teren, cu sau fara delegatie scrisa, vor fi instruiti asupra instructiunilor de securitatea muncii pe timpul deplasarii, pe jos sau cu autovehiculele societatii. Pagina 10

Toti angajatii sunt obligati sa cunoasca si sa respecte instructiunile pentru utilizarea instalatiilor electrice din biroul in care lucreaza ca si din alte zone la care au acces pentru rezolvarea sarcinilor de serviciu.

2.Considerente Fezabilitate

generale

privind

Studiul

de

Conform art.3 al HG nr. 28/2008, studiul de fezabilitate (S.F.) reprezint documentaia tehnico-economic prin care se stabilesc principalii indicatori tehnico-economici afereni obiectivului de investiii pe baza necesitii i oportunitii realizrii acestuia i care cuprinde soluiile funcionale, tehnologice, constructive i economice ce urmeaz a fi supuse aprobrii n concluzie, studiul de fezabilitate este realizat n timpul etapei de deliberare asupra unui proiect, nainte de o investiie propriu-zis n termeni de bani, timp i efort pentru a vedea dac proiectul este sau nu viabil. Acesta este un instrument analitic care include diferite scenarii pentru ca ntreprinztorul s poat decide dac va continua sau nu proiectul Scopul principal al studiului de fezabilitate este de a oferi informaiile necesare proprietarului proiectului, precum si eventualilor teri finanatori ai acestuia, in vederea lurii unei decizii privind finanarea proiectului (decizie pozitiv sau negativ, dimensionarea i ealonarea finanrii) Studiul de fezabilitate ndeplinete urmtoarele funcii: a) arat dac ideea de afacere este viabil sau nu; b) arat care sunt informaiile i cifrele necesare n procesul decizional; c) permite analiza diferitelor alternative i soluii pentru transformarea ideii n realitate. n esen studiul de fezabilitate este un plan mai simplu care include: - ideea de afacere (n rezumat); - obiective; - analiza sumar a pieei; - analize preliminare ale costurilor, preurilor i altor cheltuieli probabile Pagina 11

nainte de a angaja costuri semnificative n direcia elaborrii de studii tehnice sau n executarea de lucrri, trebuie s se rspund la urmtoarele ntrebri: Este proiectul realmente necesar? Care sunt obiectivele proiectului? Proiectul este de aa natur nct s duc la ndeplinirea obiectivelor? Proiectul este fezabil (tehnologie, legislaie i alte reglementri aplicabile, orizont de timp, proiecte concurente sau complementare, resurse materiale i umane)? Proiectul este viabil (durabil in viitor, din perspectiv operaional i financiar, pe ntreaga durat a funcionrii sale)? Raspunsurile fundamentate ale ntrebrilor anterioare reprezint studiul de fezabilitate n Romnia, structura i metodologia de realizare a studiului de fezabilitate este prezentat prin intermediul Hotrrii Nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea coninutului cadru al documentaiei tehnico-economice aferente investiiilor publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiii i lucrri de investiii.

Pagina 12

3.Continutul Cadru al studiului de fezabilitate

2.1 Piese scrise
2.1.1 Date generale 2.1.1.1 Denumirea obiectivului de investiii n acest subpunct, se va preciza denumirea obiectivului de investiii, respectiv: reabilitare, modernizare, extindere, constructie. 2.1.1.2. Amplasamentul Pentru stabilirea amplasamentului, respectiv a locaiei obiectivului de investiii, se va avea n vedere: - ara - Regiunea - Judeul - Localitatea. 1.1.3. Titularul investiiei Cel care ntreprinde investiia. Titularul poate fi atat o instituie public, cat i una privat. 2.1.1.4. Beneficiarul investiiei Cel care beneficiaza de investiie. n urma materialelor practice puse la dispoziie de ctre SC EXPERT PROIECT 2002 SRL, am observat c, n marea majoritate a cazurilor, titularul i beneficiarul investiiei sunt unul i acelai. 2.1.1.5. Elaboratorul studiului n cadrul acestui subpunct, se va preciza firma care s-a ocupat de elaborarea studiului de fezabilitate. 2.1.2. Informaii generale privind proiectul: 2.1.2.1.Situaia actual i informaii despre entitatea responsabil cu implementarea proiectului; Pagina 13

2.1.2.2. Descrierea investiiei: a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiii pe termen lung (n cazul n care au fost elaborate n prealabil) privind situaia actual, necesitatea i oportunitatea promovrii investiiei, precum i scenariul tehnico-economic selectat; b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiii pot fi atinse (n cazul n care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investiii pe termen lung): - scenarii propuse (minimum dou, respectiv varianta maximala si minimala); - scenariul recomandat de ctre elaborator; - avantajele scenariului recomandat. c) descrierea constructiv, funcional i tehnologic, dup caz. 2.1.2.3. Date tehnice ale investiiei: a) zona i amplasamentul, respectiv unde este situat obiectivul de investitii si vecinatatile acestuia; b) statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat (se vor analiza datele relevante identificarii statutului in baza contractului de vanzare-cumparare); c) situaia ocuprilor definitive de teren: suprafaa total, reprezentnd terenuri din intravilan/extravilan; d) studii de teren: - studii topografice cuprinznd planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere n sistem de referin naional; - studiu geotehnic cuprinznd planuri cu amplasamentul forajelor, fielor complexe cu rezultatele determinrilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandrile pentru fundare i consolidri; - alte studii de specialitate necesare, dup caz; e) caracteristicile principale ale construciilor din cadrul obiectivului de investiii, specifice domeniului de activitate, i variantele constructive de realizare a investiiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare. Aceste caracteristici se refer la: - cunoaterea datelor principale privind construcia (funciunile, capacitatea, durata de Pagina 14

exploatare, amplasament, soluii constructive, lucrri necesare etc); - evaluri privind implicaiile condiiilor de teren i de mediu n realizarea i exploatarea construciei. f) situaia existent a utilitilor i analiza de consum: - necesarul de utiliti pentru varianta propus promovrii; - soluii tehnice de asigurare cu utiliti. g) concluziile evalurii impactului asupra mediului. A.2.4. Durata de realizare i etapele principale a lucrarilor de constructii si graficul de realizare a investiiei. A.3. Costurile estimative ale investiiei: A.3.1. Valoarea total cu detalierea pe structura devizului general; n conformitate cu metodologia din 01.09.2008 publicat n Monitorul Oficial, metodologie privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiii i lucrri de intervenii, devizul general reprezint documentaia economic prin care se stabilete valoarea total estimativ a cheltuielilor necesare realizrii obiectivelor de investiii sau a cheltuielilor asimilate investiiilor, necesare realizrii lucrrilor de intervenii la construcii i instalaii, n faza de proiectare - studiu de fezabilitate/documentaie de avizare a lucrrilor de intervenii i se structureaz pe capitole i subcapitole de cheltuieli , dup cum urmeaz: a) Cheltuieli pentru obinerea i amenajarea terenului: Obinerea terenului; Amenajarea terenului; Amenajri pentru protecia mediului i aducerea la starea iniial.

b) Cheltuieli pentru asigurarea utilitilor necesare funcionrii obiectivului (alimentarea cu ap, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energie electric, telecomunicaii, drumuri de acces, precum i cheltuieli aferente racordrii la reelele de utiliti ). c) Cheltuieli pentru proiectare i asisten tehnic: Pagina 15

Studii de teren; Obinerea de avize, acorduri, autorizaii; Proiectare i inginerie; Organizarea procedurilor de achiziie; Consultan; Asisten tehnic.

d) Cheltuieli pentru investiia de baz: Construcii i instalaii; Montajul utilajelor tehnologice; Utilaje, echipamente tehnologice i funcionale cu montaj; Utilaje fr montaj i echipamente de transport; Dotri; Active necorporale.

e) Alte cheltuieli: Organizare de antier; Comisioane, cote, taxe, costul creditului; Cheltuieli diverse i neprevzute.

f) Cheltuieli pentru probe tehnologice i teste i predarea la beneficiar: Pregtirea personalului de exploatare; Probe tehnologice i teste.

A.3.2. Ealonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiiei. Se va prezenta valoarea anual a investiiei n lei i ponderea acesteia n totalul investiiei. A.4. Analiza cost-beneficiu:

Pagina 16

A.4.1. Identificarea investiiei i definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referin; A.4.2. Analiza opiunilor, respectiv: a) varianta zero (scenariul fara investitie); b) varianta medie (scenariul cu investitie medie); c) varianta maxim (scenariul cu investitie maxima). n urma analizei celor 3 optiuni, prezentand avantaje i dezavantaje, se va alege varianta optim pentru obiectivul de investiii. A.4.3. Analiza financiar, inclusiv calcularea indicatorilor de performan financiar: fluxul cumulat, valoarea actual net, rata intern de rentabilitate i raportul cost-beneficiu; A.4.4. Analiza economic, inclusiv calcularea indicatorilor de performan economic: valoarea actual net, rata intern de rentabilitate i raportul cost-beneficiu; A.4.5. Analiza de senzitivitate este o tehnica de evaluare cantitativa a impactului modificrii unor variabile de intrare asupra rentabilitii proiectului investiional i are n vedere factorii de risc care pot influena costurile de investiie i factorii de risc care pot influena elementele cash-flow-ului previzionat. A.4.6. Analiza de risc care presupune parcurgerea a 6 etape principale, i anume: a) Conceperea unui plan de management al riscurilor. b) Identificarea riscurilor. c) Analiza calitativ a riscurilor. d) Analiza cantitativ a riscurilor. e) Elaborarea unui plan de rspuns la riscuri. f) Monitorizarea riscurilor cunoscute i cercetarea posibilitii de apariie a unor noi riscuri. A.5. Sursele de finanare a investiiei Sursele de finanare a investiiilor se constituie n conformitate cu legislaia n vigoare i constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite Pagina 17

externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile i alte surse legal constituite. A.6. Estimri privind fora de munc ocupat prin realizarea investiiei A.6.1. Numrul de locuri de munc create n faza de execuie; A.6.2. Numrul de locuri de munc create n faza de operare. A.7. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiiei A.7.1. Valoarea total(INV), inclusiv TVA (mii lei) (n preuri - luna, anul, 1 euro = ..... lei), din care: - construcii-montaj (C+M); A.7.2. Ealonarea investiiei (INV/C+M): - anul I; - anul II .................; A.7.3. Durata de realizare (luni); A.7.4. Capaciti (n uniti fizice i valorice); A.7.5. Ali indicatori specifici domeniului de activitate n care este realizat investiia, dup caz. A.8. Avize i acorduri de principiu A.8.1. Avizul beneficiarului de investiie privind necesitatea i oportunitatea investiiei; Pagina 18

A.8.2. Certificatul de urbanism; A.8.3. Avize de principiu privind asigurarea utilitilor (energie termic i electric, gaz metan, ap-canal, telecomunicaii etc.); A.8.4. Acordul de mediu; A.8.5. Alte avize i acorduri de principiu specifice.

B. Piese desenate:
B.1. plan de amplasare n zon(1:25000 - 1:5000); B. 2. plan general (1: 2000 - 1:500); B. 3. planuri i seciuni generale de arhitectur, rezisten, instalaii, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitilor ce concurla realizarea proiectului; B.4. planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, dup caz.

Pagina 19

4.Considerente generale privind DALI

Pentru proiectarea lucrrilor de construcii pentru intervenii la construcii existente, inclusiv instalaiile aferente, se elaboreaz documentaia de avizare pentru lucrri de intervenii. Conform HG nr. 28/2008, alineatul 3, documentaia de avizare pentru lucrri de intervenii (D.A.L.I.) reprezint documentaia tehnico-economic similar studiului de fezabilitate, elaborat pe baza concluziilor raportului de expertiz tehnic i, dup caz, ale raportului de audit energetic, pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici afereni lucrrilor de intervenii la construcii existente. Aceasta se elaboreaz n urmtoarele faze: a) expertiz tehnic si, dup caz, audit energetic; b) documentaie de avizare a lucrrilor de intervenii; c) proiect tehnic; d) detalii de execuie.

Pagina 20

5.Continutul Cadru al documentatiei de avizare a lucrarilor de interventii

A. Piese scrise
A.1. Date generale A.1.1. Denumirea obiectivului de investiii n acest subpunct, se va preciza denumirea obiectivului de investiii, respectiv: reabilitare, modernizare, extindere, constructie. A.1.2. Amplasamentul Pentru stabilirea amplasamentului, respectiv a locaiei obiectivului de investiii, se va avea n vedere: - ara - Regiunea - Judeul - Localitatea. A.1.3. Titularul investiiei Cel care ntreprinde investiia. Titularul poate fi atat o instituie public, cat i una privat. A.1.4. Beneficiarul investiiei Cel care beneficiaza de investiie. n urma materialelor practice puse la dispoziie de ctre SC EXPERT PROIECT 2002 SRL, am observat c, n marea majoritate a cazurilor, titularul i beneficiarul investiiei sunt unul i acelai. A.1.5. Elaboratorul documnetatiei n cadrul acestui subpunct, se va preciza firma care s-a ocupat de elaborarea studiului de fezabilitate.

Pagina 21

A.2 Descrierea investiiei: A.2.1 Situatia existent a obiectivului de investitii. a) starea tehnica din punct de vedere ak asigurarii cerintelor esentiale de calitate in constructii,potrivit legii; Pentru stabilirea starii tehnice se face o expertiza tehnica complex ace a evidentiat efecteke si degradarile existente la pod in conformitate cu prevederile Instructiunile pentru stabilirea starii tehnice a unui pod indicative A.N.D. 522-2002. b) valoarea de inventar a constructiei Se refera la inventarul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului la data inceperii proiectului. c) actul doveditor al fortei majore, dup caz. A.2.2 Concluziile raportului de expertiza tehnica/audit energetic: Potrivit Instructiunilor pentru stabilirea starii tehnice a unui pod se stabileste starea tehnica tinand cont de cerintele de rezistenta,stabilitatea la actiuni statice si actiuni dinamice ,durabilitate,siguranta in exploatare si protectia mediului. a) prezentarea a cel putin doua optiuni Aceste optiuni se analizeaza pe traseul aprobat de beneficiar. b) recomandarea expertului/auditului energetic asupra solutiei optime din punct de vedere tehnic si economic,de dezvoltare in cadrul documentatiei de avizare a lucrarilor de interventii. A.3. Date tehnice ale investiiei; A.3.1 descrierea lucrarilor de baza a celor rezultate ca necesare de efectuat in urma realizarii lucrarilor de baza; A.3.2 descrierea,dupa caz,a lucrarilor de modernizare efectuate in spatiile consolidate/reabilitate/reparate;

Pagina 22

Se refera la solutiile de reabilitare a structurilor existente de pod in concordant cu prevederile tehnice. A.3.3 Consumul de utilitati a) necesarul de utilitati rezultate,dupa caz in situatiaexecutarii unor lucrari de modernizare; b) estimari privind depasirea consumurilor initiale de utilitati; A.4. Durata de realizare i etapele principale a lucrarilor de constructii si graficul de realizare a investiiei. a)graficul de realizare a investitiei; A.5. Costurile estimative ale investiiei: A.5.1. Valoarea total cu detalierea pe structura devizului general; n conformitate cu metodologia din 01.09.2008 publicat n Monitorul Oficial, metodologie privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiii i lucrri de intervenii, devizul general reprezint documentaia economic prin care se stabilete valoarea total estimativ a cheltuielilor necesare realizrii obiectivelor de investiii sau a cheltuielilor asimilate investiiilor, necesare realizrii lucrrilor de intervenii la construcii i instalaii, n faza de proiectare

A.5.2. Ealonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiiei. Se va prezenta valoarea anual a investiiei n lei i ponderea acesteia n totalul investiiei. A.6. Indicatori de apreciere a eficientei economice; a)analiza comparativa a costului realizarii lucrarilor de interventii fata de valoarea de inventar a constructiei. A.7 Sursele de finantare a investitiei. A.7.1 Sursele de finantarea a investitiei constituie in conformitate cu legislatia in vigoare si constau in fonduri proprii,credite bancare ,fonduri de la bugetul de stat/bugetul locar ,credite Pagina 23

esterne garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile si alte surse legal constituite A.8 Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei: A.8.1 numarul de locuri de munca create in faza de executie; Se refera la numarul de locuri de munca pe toata perioada de executie a proiectului. A.8.2 numarul de locuri de munca create in faza de operare; Administratorul va trebui sa angajeze sau sa delege sarcinile de urmarire in timp pentru poduri a cel putin doua personae, calificate pentru softul de urmarire a lucrarii in timp. A.9. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiiei A.9.1. Valoarea total(INV), inclusiv TVA (mii lei) (n preuri - luna, anul, 1 euro = ..... lei), din care: - construcii-montaj (C+M); A.9.2. Ealonarea investiiei (INV/C+M): - anul I; - anul II .................; A.9.3. Durata de realizare (luni); A.9.4. Capaciti (n uniti fizice i valorice); A.9.5. Ali indicatori specifici domeniului de activitate n care este realizat investiia, dup caz. A.10. Avize i acorduri de principiu Pagina 24

A.10.1. Avizul beneficiarului de investiie privind necesitatea i oportunitatea investiiei; A.10.2. Certificatul de urbanism; A.10.3. Avize de principiu privind asigurarea utilitilor (energie termic i electric, gaz metan, ap-canal, telecomunicaii etc.); A.10.4. Acordul de mediu; A.10.5. Alte avize i acorduri de principiu specifice.

B. Piese desenate:
B.1. plan de amplasare n zon(1:25000 - 1:5000); B. 2. plan general (1: 2000 - 1:500); B. 3. planuri i seciuni generale de arhitectur, rezisten, instalaii, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitilor ce concurla realizarea proiectului; B.4. planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, dup caz.

Pagina 25

6.Asemanari si deosebiri intre SF si DALI

Conform art.3 al HG nr. 28/2008 documentaia de avizare pentru lucrri de intervenii (D.A.L.I.) reprezint documentaia tehnico-economic similar studiului de fezabilitate, elaborat pe baza concluziilor raportului de expertiz tehnic i, dup caz, ale raportului de audit energetic, pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici afereni lucrrilor de intervenii la construcii existente. Studiul de fezabilitate(SF), la fel ca si D.A.L.I., cuprinde, de asemenea, o documentaiei tehnico-economic i analizeaz potenialul investiiei din punctul de vedere al utilizrii raionale i eficiente a resurselor financiare, umane i materiale i determin modul n care sunt satisfcute cerinele tehnice i economice impuse de sectorul de activitate al proiectului de investiii. n vederea unei mai bune nelegeri a ceea ce presupune fiecare dintre cele dou, vom prezenta succint, cateva asemnri i deosebiri:

a) Asemnri: Atat D.A.L.I., cat i SF-ul sunt, de fapt i de drept, nite documentaii tehnicoeconomice care analizeaz potenialul proiectului de investiii. Ambele cuprind la finalul elaborrii acestora, soluii cu privire la realizarea proiectului de investiii. b) Deosebiri: Studiul de fezabilitate se realizeaz pentru un obiectiv de investiii nou, n timp ce D.A.L.I. este realizat pentru o construcie deja existent, i poate fi: o modernizare, o reabilitare etc. Comparativ cu SF-ul, D.A.L.I. este elaborat pe baza concluziilor raportului de expertiz tehnic i, dup caz, ale raportului de audit energetic, deoarece trebuie avut n vedere stare tehnic a construciei deja existente.

Pagina 26

7. Sectiuni Longitudinale prin placa si detalii de armare andtretoaza de capat

Podul Dridu

Sectiune longitudinala continuitizare prin placa pila 1 si rost pila 2

Pagina 27

Sectiune longitudinala rost pila 2 ,pila 5 si continuizare pila 3 si pila 4.

Pagina 28

Sectiune longitudinala rost pila 5 si continuizare prin placa pila 6

Pagina 29

8. Plan de cofraj pile

P2,P3

Pagina 30

Pagina 31

Pagina 32

9. Caracteristici

si variante propuse pentru reabilitarea podului de la Cosmesti, peste Siret ,pe DN 24 km.7+620

Drumul naional DN24 ,Tiia-Iasi,traverseaza raul Siret pe un pod mixt de sosea si cale ferata cu lungimea totala de 541,06m podul este dat in folosinta din anul 1986. Podul metalic suprapus de cale ferata si sosea peste Siret la cosmesti are 6 deschideri:68.80m + 75,68m + 2x68,80m + 75,68m + 68,80m tabliere nituite. Lungimea totala a podului de sosea este de 436,36m,iar lungimea totala a podului de cale ferata este de 541,06m Schema statica este grinzi cu zabrele simplu rezemate . Podul are suprastructura alcatuita din grinzi metalice cu zabrele,calea fiind amplasata la nivelul talpii superioare si cu platelajul din beton armat pentru sosea amplasat la talpa inferioara. Suprastructura podului a fost dimensionata la un convoi feroviar alcatuit din 2 locomotive cu 5 osii de cate 200 de KN si un numar nelimitat de vagoane pe cate 2 osii de cate 150 KN pe fiecare osie iar la incarcarea rutiera s-a folosit un convoi alcatuit din autocamioane de cate 90 KN sau compresor de 200 KN.Podul corespunde convoiului feroviar T8.5 si clase E de incarcare (convoi de vehicule A30 +oameni si vehicul special V80).

Pagina 33

Infrastructura podului este alcatuita din 5 pile masive si 2 pile-culee(pile pentru podul feroviar si culee pentru cel rutier. Pilele prezinta elevaii masive ,elevatiile au profil hidrodinamic cu avanbeg si arierbegde forma semicirculara. Culeele prezinta elevaii masive ,avand latimi de 10,40m si incatimi cca 1,50m. Suprafata reazeme pe infrastructuri prin intermediul aparatelor de reazem metalice fixe,turnate si mobile cu rulouri Pentru pasajul inferior de CF infrastructurile sunt alcatuite de o parte si de alta a podului principal din 2 pile cu stalpi circulari si o culee. Podul nu mai respecta cerintele privind starea tehnica : Infrastructura era alcatuita cu moloane cazute si rosturi golite,la coronamentul pilelor,lucrarie de protectie a malurilor au suportat degradari,dispozitivele pentru rosturile de dilatatie de sosea erau deteriorate ,gabaritul rutier era insuficient din punct de vedere al latimii impuse de normele pentru poduri cu 2 benzi de circulatie,iar alcatuirea structurala nu permitea marirea acestuia. Privind reabilitarea podului de drum de peste Siret sau ales 3 variante: 1 Pod rutier nou grinda continua din beton cu o lungime a suprastructurii de 486,60 m.Grinda are sectiune casetata inchisa,pe reazeme sunt prevazute antretoaze din beton armat cu locuri de vizitare pentru inspectia la interior a grinzii.Deschiderea de calcul a grinzii continue este de 95,00 m 147,00 m 147,00 m 95,00 m. Infrasctructura podului va fi alcatuita din doua culee si trei pile,infrastructurile vor fi fundate indirect cu ajutorul unor piloti solidarizate cu un radier. 2 Pod rutier nou cu grinda continua din metal ,este o grinda metalica cu 4 deschideri,schema statica este grinda continua lungime totala intre suprafetele interioare este de 486,60 m. Grinda are sectiune casetata inchisa,pe reazeme sunt prevazute antretoaze din beton armat cu locuri de vizitare pentru inspectia la interior a grinzii.Deschiderea de calcul a grinzii continue este de 95,00 m 147,00 m 147,00 m 95,00 m. Infrasctructura podului va fi alcatuita din doua culee si trei pile,infrastructurile vor fi fundate indirect cu ajutorul unor piloti solidarizate cu un radier. 3 Pod rutier nou hobanat din punct de vedere static structura este o grinda continua,rezemata pe reazeme elastice in dreptul hobanelor,structura este static nedeterminata.Lungimea totala intre suprafetele interioare este 486,00 m.Infrastructura va fi alcatuita din doua culee si pilonul principal.infrastructurile sunt fundate indirect cu ajutorul unor piloti forati solidarizati printrun radier din beton armat. Privind reabilitarea pasajului de cale ferata de peste Siret sau ales 2 variante: 1.Pod nou peste CF grinda continua metalica aceasta varianta este un pasaj mixt ,grinda continua metalica realizata in conlucrare cu placa din beton precomprimat,pe 3 deschideri. Schema statica este de grinda continua ,simplu rezemata static determinat.lungimea totala a suprastructurii este de 170,00 m. Pagina 34

2 Pasaj nou peste CF grinda simplu rezemata din beton precomprimat si arc metalic.aceasta varianta este un pasaj mixt ,grinzi simplu rezemate din beton precomprimat si arc metalic ,pe 3 deschideri,schema statica este grinda cu zabrele simplu rezemata ,lungimea totala fiind de 130,73 m. Lucrari de drum A. Structura rutiera supla avand ca alcatuire : 4 cm strat de uzura din beton asfaltic 6 cm strat de legatura din beton asfaltic 12 cm strat de baza din mixtura asfaltica 25 cm strat superior de fundatie din piatra sparta 30 cm strat inferior de fundatie din balast 15 cm strat de forma din balast Geotextil cu rol anticontaminant si anticapilar B. Structura rutiera semirigida: 4 cm strat de uzura din beton asfaltic 6 cm strat de legatura din beton asfaltic 10 cm strat de baza din mixtura asfaltica 23 cm strat superior fundatie din agregate naurale stabilizate cu ciment 30 cm strat inferior de fundatie din balast 15 cm strat de forma din balast Geotextil cu rol anticontaminant si anticapilar C. Structura rutiera rigida 26 cm dala din beton 30 cm strat inferior de fundatie din balast 15 cm strat de forma din balast Geotextil cu rol anticontaminant si anticapilar.

Pagina 35

Concluzii
Cele doua documentatii tehnico-economice ,Studiul de fezabilitate si Documentatia de avizare a lucrarilor de investitii sunt elaborate in ordinea precizata mai sus avand in vedere ca SF-ul se elaboreaza pentru un obiect de investitii nou iar DALI pentru o constructie deja existenta. Documentatia se avizare a lucrarilor de interventii se face pentru modernizarea,renovarea, reabilitarea constructiei fara ai modifica amplasamentul,astfel nu mai sunt necesare studii geotehnice,studii topografice sau alte studii de specialitate care se realizeaza in cadrul Studiului de Fezabilitate.Conform materialelor practice studiate n cadrul SC EXPERT PROIECT 2002 SRL, un proiect de investiii poate s cuprind i D.A.L.I. i studiu de fezabilitate, atunci cand se reabiliteaz, respectiv, se modernizeaz o construcie existent, dar are loc, n acelai timp, i extinderea acesteia. Concluzii privind seciunile longitudinale.Conform schemei statice a podului continuizarea se face doar pe pila 1,pila 3,pila 4 si pila 6.Pe pila 2 si pe pila 5 se prevad rosturi de dilataie. La pilele 2,3,4,5 sunt dispuse camai de protecie.Planul de cofraj adaugat mai sus este acelai pentru pilele 2 si 3.Pilele au fundatie indirecta pe piloti cu diametrul de 1.80 m si o adncime de 25.00 m.Schema statica a podului, data mai sus dupa cum se poate vedea este formata din grinzi simplu rezemate.

Pagina 36

Data Semnatura, Pagina 37

Pagina 38