Acasa Comanda Oferte Forum Suport si Contact Licenta ta originala

Cauta document
Cauta Document

Contact Pentru orice detalii legate de materialele si documentele folosite ca suport pentru redactarea unei lucrari de licenta sau disertatie, contacteaza-ne pe adresa de e-mail: admin@lucrari-proiecte-licenta.ro Stop Plagiatului Verifica daca lucrarea ta de licenta este plagiat pentru doar ! ron " #a cli$ pe imaginea de mai %os si fa o comanda

Tags

comanda licenta disertatie lucrari de diploma Lucrari de licenta lucrari disertatie Lucrari licenta masterat
comanda licenta Licente

3568 Obezitatea
#O&'LOA# C(P)*'S L(C)A)+A CO',*'+ -. PA/*'* PLA'(L L(C)0)** PA),+A *. *./eneralit12i 3 defini2ie, clasificare, date epidemiologice **.+tiopatogenie 3 cauze, mecanisme, anatomie patologic1 ***.Criterii de sus2inere a diagnosticului: a4. e5amenul clinic 3 semne su6iecti7e 8i o6iecti7e 64. *n7estiga2ii paraclinice 3 e5. radiologic pro6e de la6orator *V. +7olu2ie 8i prognostic V. ,ratament:

. tratament profilactic -. tratament igieno-dietetic 9. tratament medicamentos :. tratament ortopedico-c;irurgical PA),+A a **-a: tratamentul <F,. . principiile 8i o6iecti7e tratamentului <F, -. tratamentul prin ;idro-termoterapie 9. tratamentul prin electroterapie :. tratamentul prin masa%:

+fectele fiziologice ale masa%ului #escrierea anatomic1 a regiunii ,e;nica masa%ului =o6ilizarea articula2iilor >$inetoterapie4 /imnastic1 medical1

?. terapia ocupa2ional1 .. tratamentul 6alneologic >ape minerale, n1moluri4 <*<L*O/)AF*+ Metode de recuperare MEDIC !" <.F., @n o6ezitate P #TE I$

I$ %E&E# !IT"'I ( de)ini*ie+ clasi)icare+ date epidemiologice$

+ste o afec2iune nutri2ional meta6olic1, cu larg1 r1spAndire @n epoca actual1, caracterizat1 printr-un e5ces ponderal, ce dep18e8te cu peste -!B greutatea ideal1. =area ma%oritate a nutri2ioni8tilor sunt de acord c1 61r6a2ii care au mai mult de -?B

greutate corporal1 8i femeile care au mai mult de 9!B greutate corporal1 sunt persoane o6eze. O6ezitatea este produs1 printr-un aport alimentar crescut, la su6iec2ii cu o anumit1 predispozi2ie genetic1 8i genereaz1 numeroase complica2ii cardio-7asculare, meta6olice, locomotorii 8i de alt1 natur1. Frec7en2a o6ezit12ii este @n cre8tere, odat1 cu 7Arsta, fiind mai mare la se5ul feminin. Cn 2ara noastr1 se apreciaz1 c1 pre7alen2a dep18e8te -!-9!B din popula2ie. Prin complica2iile pe care le produce, o6ezitatea scurteaz1 durata de 7ia21 cu circa D- ! ani. Suferin2a emo2ional1 este, poate, cea mai dureroas1 parte a o6ezit12ii. Societatea asociaz1 adesea atracti7itatea cu silueta, mai ales la femei. Asemenea mesa%e fac persoanele supraponderale s1 se simt1 neatracti7e. +mo2iile 8i stresul pot modifica apetitul 8i senza2ia de sa2ietate. Persoanele o6eze sufer1 adesea de pre%udicii sau discrimin1ri la scoal1, @n situa2ii sociale sau pe pia2a locurilor de munc1. Sentimentele de ru8ine, depresie sau respingere sunt foarte des @ntAlnite. Cn cursul unor maladii psi;iatrice, cum ar fi mania, e5ist1 o important1 cre8tere @n greutate. =ul2i oameni m1nAnc1, ca rezultat al unei st1ri emo2ionale negati7e cum sunt: triste2ea, frica, plictiseala.

II$ ETIOP TO%E&IE ( cauze+ mecanisme+ anatomie patologic,$

-actorii indi.iduali/ 0$ -actorii genetici1factorul genetic este prezent @n o6ezitate >cel pu2in @n anumite tipuri4 8i c1 este de natur1 poligenic1. Clinicienii pot lua @n considerare componen2a genetic1 @n situa2ii de genul urm1tor: E P1rin2i o6ezi de la 7Arsta su6 9! aniF E (n p1rinte, doi 6unici 8i cel pu2in un frate o6ez, de la 7Arsta su6 9! aniF E /reutatea la na8tere peste :!!!g >mai ales cAnd mama nu este @nalt1 8i nici dia6etic14F

E O6ezitate din copil1rie, ini2iat1 su6 7Arsta de - ani 8i men2inut1 cel pu2in ? ani sau dup1 pu6ertateF E ,ip somatic endomorfF E A6sen2a ori influen2a redus1 a factorilor de mediu. 2$ #eglarea ingestiei alimentare se face printr- un sistem larg supus influen2ei factorilor psi;ologici, integrAnd elemente ner7oase, digesti7e 8i meta6olice, primind numeroase semnale 8i r1spunzAnd dup1 alternati7a Ga mAncaH sau Ga nu mAncaH.

3$ -actorii mtabolici1sunt, de asemenea, importan2i. #intre ace8tia o contri6u2ie determinat1 apar2ine propriet12ilor adipocitelor 8i 2esutului adipos 6run. Iesutul 6run %oac1 un rol important @n termogeneza 8i @n reglarea meta6olismului energetic, ca r1spuns la e5punerea la frig 8i la ingestia de alimente. Poate apare @n ;ipotiroidie, depresia 8i anumite pro6leme neurologice, administrarea de anumite medicamente cum sunt steroizii, antidepresi7ele, insuficien2a ;ormonului de cre8tere, castrare 8i menopauza. -actori de mediu$ 0$ portul 3i disponibilitatea de 4ran,/ anumite deprinderi, legate de tipul 8i cantitatea alimentelor >care pot a7ea o influen21 pe termen lung4. #isponi6ilitatea generoas1 de alimente 8i stimularea constant1 a consumului, @n particular a alimentelor cu con2inut glucidic crescut, reprezint1 caracteristici ale societ12ilor 6ogate.

2$ -actorii )amiliali+ sociali 3i culturali$ +5ist1 de o6ice @n familie anumite GtipareH alimentare, care pot ac2iona pe termen lung. La acestea se pot ad1uga influen2e sociale 8i culturale >centrate pe preferin2e alimentare, modularea formei corpului 8.a.4. Astfel de factori sunt curent implica2i @n dez7oltarea 8i men2inerea o6ezit12ii. =ecanismele de producere a o6ezit12ii sunt multiple:

0$ Cre3terea aportului alimentar1se @ntAlne8te @n ma%oritatea situa2iilor. Sistemul de control al ingestiei alimentare include un centru al sa2iet12ii, situat @n ;ipotalamusul centromedial 8i un centru al foamei, situat @n ;ipotalamusul lateral. O e5citare a centrului sa2iet12ii determin1 in;i6i2ia centrului foamei 8i @ntreruperea inger1rii de

alimente. +5citarea centrului foamei induce cre8terea aportului alimentar. +5ist1 desigur o integrare superioar1, cortical1 a acti7it12ii centrilor respecti7i. 2$ #educerea consumului energic- este realizat prin sc1derea c;eltuierilor datorate eforturilor fizice 8i o sc1dere a energiei necesare procesului de termoreglare. 3$ Perturbarea metabolismului adipocitar1 include: sporirea lipogenezei, reducerea lipolizei, sporirea con2inutului de colesterol. Acti7itatea lipo-proteino-lipaza este crescut1 @n o6ezitate, fenomen despre care nu se 8tie @ns1 dac1 este primar sau secundar.

natomie patologic,$ =asa 2esutului adipos depinde, @n ultim1 instan21, de num1rul 8i 7olumul adipocitelor. Se apreciaz1 c1, @n mod normal, num1rul acestora s-ar situa @n %urul 7alorii de 9J ! !. Iesutul adipos este o 7arietate de 2esut con%uncti7, specializat pentru func2ia de depozit al gr1similor. +l formeaz1 a8a-numitul panicul adipos. Iesutul adipos are o dispozi2ie diferit1 la cele dou1 se5e, dez7oltAndu-se 8i predominAnd @n anumite regiuni, su6 influen2a ;ormonilor. #epozitarea gr1similor se realizeaz1 su6 influen2a insulinei, iar eli6erarea de acizi gra8i li6eri, su6 influen2a adrenalinei 8i nonadrenalinei >catecolamine4. #e asemenea, AC,K, ;ormonii corticosuprarenali 8i tirotropina influen2eaz1 depozitarea 8i mo6ilizarea gr1similor.

La copiii supraalimenta2i 8i cu predispozi2ie pentru o6ezitate e5ist1 o cre8tere a num1rului de adipocite > ;iperplazie 4. Cn o6ezit12ile constituite la 7Arsta adult1 se poate @ntAlni doar o cre8tere de 7olum a celulelor adipoase >;ipotrofie4 f1r1 modific1ri numerice. Cel mai frec7ent pare s1 fie, de fapt tipul mi5t.

***. C)*,+)** #+ S(SI*'+)+ A #*A/'OS,*C(L(*

a5$ Examenul clinic semne subiective i obiective

Tabloul clinic$ La @nceput este prezent doar e5cesul ponderal ca atare, e7iden2iat prin aspectul somatic, m1surarea pliului cutanat 8i prin cAnt1rire. ,reptat, din cauza @nc1rc1rii ;emodinamice 8i respiratorii, apar palpita2ii, dispnee de efort, edeme maleolareF de asemenea apar dureri articulare, @n special @n zonele suprasolicitate: glezne, genunc;i, lom6e. (lterior trec pe primul plan simptomele legate de complica2ii. -orme clinice$ O6ezitatea poate @m6r1ca un aspect generalizat, sau un aspect segmentar: E Tipul android+ @n care 2esutul adipos predomin1 la ni7elul trunc;iului 8i cefei, E Tipul ginoid, cu o predominan21 a 2esutului adipos @n %um1tatea inferioar1 a corpului. (nele forme particulare de o6ezitate se @ntAlnesc @n cadrul sindroamelor genetice. #e asemenea, o6ezitatea e5ist1 ca o manifestare secundar1 @n cadrul mai multor 6oli 8i sindroame endocrine >sindrom Cus;ing, mi5edem etc.4. b5$ Investigaii paraclinice ex. radiologic, probe de laborator.

Date paraclinice$ Pentru e7aluarea riguroas1 a masei 2esutului adipos se pot folosi metode la6orioase, cum ar fi dilu2ia izotopic1. Cn practic1 sunt utilizate unele forme de calcul, ca de e5emplu formula Asigur1rilor =etropolitane din 'eL Mor$: 6 ( 27 %I 8 57 9 7+:5 ;< ( 0575 9 === @n care: >

%I N greutatea ideal1 >@n Og4F I N @n1l2imea >@n cm4F 6 N 7Arsta >@n ani4. )ezultatul o62inut este 7ala6il pentru 61r6a2i. Cn cazul femeilor, acest rezultat tre6uie @nmul2it cu !,D. o6ezitatea este definit1 prin dep18irea greut12ii ideale cu -!B.

Diagnostic$ +ste relati7 simplu, dac1 se iau @n considerare aspectul somatic, e7aluarea greut12ii corporale 8i a mesei totale a 2esutului adipos 8i datele ce rezult1 din aplicarea formulelor. #iagnosticul formelor clinico-patogenice de o6ezitate 8i cel al complica2iilor 8i al asocia2iilor mor6ide sunt deasemenea o6ligatori.

I6$ E6O!?'IE @I P#O%&OSTIC$

EVO !"IE. Cn e7olu2ia o6ezit12ii e5ist1 mai @ntAi o faz1 Gdinamic1H, caracterizat1 prin ;iperfagie 8i lipogenez1 accentuat1. (rmeaz1 o faz1 Gstatic1H, @n care se realizeaz1 o sta6ilizare ponderal1F de fapt, @n aceast1 faz1 se instaleaz1 treptat numeroasele complica2ii ale 6olii. Complicaii cardiovasculare- sunt frec7ente 8i importante. Kipertensiunea arterial1 @nso2e8te aproape in7aria6il o6ezitatea. Se apreciaz1 c1 frec7en2a K,A @n rAndul o6ezilor este de ?!-D!B. Cn o6ezitate se realizeaz1 o ;ipertensiune arterial1 prin de6it cardiac crescut. Frec7en2a K,A este de apro5imati7 trei ori mai mare la supraponderali decAt la normoponderali. )educerea greut12ii la o persoan1 o6ez1 conduce la sc1derea 7alorilor tensionale. Ateroscleroza. O6ezitatea pare s1 fa7orizeze dez7oltarea aterosclerozei cu apro5imati7 ! ani mai de7reme, datorit1 unui cumul al factorilor de risc 7ascular: un sindrom dislipidemic >cu ;iperlipemie, ;ipercolesterolemie, cre8terea raportului 6eta Palfa lipoproteine, cre8terea acizilor gra8i li6eri 4F ;ipertensiunea arterial1F sedentarismulF dia6etul za;aratF o acti7itate fi6rinolitic1 mai sc1zut1F reducerea efortului fizic etc. Insuficiena cardiac. +ste fa7orizat1 de efortul suplimentar impus inimii, modific1ri-le ;emodinamice induse @n circula2ia pulmonar1 8i @n circula2ia sistemic1, ca 8i prin alter1ri miocardice, infiltra2ia cu gr1sime @n pericard 8i miocard, alte complica2ii mecanice: m1rirea a6domenului, diminuarea mi8c1rilor diafragmatice, respira2ie superficial1 etc. Ventricolul stAng este cel care sufer1 @n mod deose6it. Varicele membrelor inferioare sunt, deasemenea, frec7ente la o6eziF sunt fa7orizate de ;ipotonia 7enoas1: @n eficacitatea ac2iunii de pompa% a musculaturii cre8terea presiunii a6dominale, constipa2ia, ele se complic1 cu trom6ofle6ite 7aricoase 8i cu tul6ur1ri trofice. O6ezitatea reprezint1, deasemenea, un factor de risc pentru trom6ozele 7enoase profunde >@n asocia2ie 8i cu al2i factori de risc4. Complicaii metabolice. #ia6etul za;arat de tip - >insulino-independent4 apare adeseori pe fond de o6ezitate, intre cele - afec2iuni fiind o strAns1 leg1tur1.

Kiperlipoproteinemiile 8i ;iperuricemiile se asociaz1, de asemenea cu o6ezitatea. Complicaiile respiratorii. Cn o6ezit12ile importante se produce o disfunc2ie 7entilatorie de tip mi5t > predominent restricti71 4. Cu timpul se dez7olt1 un ta6lou de insufi-cien21 respiratorie 8i e7entual ;ipertensiune pulmonar1. Alte complica2ii se realizeaz1 la ni7elul: Aparatului osteo-articular: ele predomin1 la mem6rele inferioare 8i la coloana 7erte6ral1F pe m1sur1 ce se7eritatea o6ezit12ii cre8te, modific1rile degenerati7e osteo-articulare se accentueaz1. Aparatului digestiv: litiaza 6iliar1 este 8i ea mai frec7ent1 la o6ezi decAt la normoponderaliF calculii sunt predominent de colesterol. Aparatului genital: anumite forme de cancer sunt mai des @ntAlnite la o6ezi. #e e5emplu: cancerul uterin, de sAn 8i al 7eziculei 6iliare la femeiF cancerul de colon, rect 8i prostat1 la 61r6a2i. Sistemului neuropsihic o6ezitatea se asociaz1 frec7ent cu pro6lemele psi;ologice comple5e, unele dintre ele a7And importante consecin2e socio-familiale.

#$O%&O'TI(. #epinde de gradul 8i 7ec;imea o6ezit12ii, la @nceput, atAt prognosticul 7ital, cAt 8i cel func2ional 8i al capacit12ii de munc1 pot fi relati7 fa7ora6ileF cu timpul 3 pe m1sura apari2iei complica2iilor 3 prognosticul depinde de se7eritate acestora 8i mai pu2in de o6ezitate. O6ezitatea se asociaz1 cu o mortalitate crescut1. +fectul o6ezit12ii cardio7asculare generale se realizeaz1 prin leg1tura cu al2i factori de risc, cum ar fi: K,A, dia6etul 8i ;iperlipoproteinemia. ,otu8i o6ezitatea are 8i o contri6u2ie independent1 la cre8terea mortalit12ii, demonstrat1 de numeroase studii epidemiologice.

6$

T# T ME&T$

#e8i pare simplu la prima 7edere, tratamentul eficient al o6ezit12ii reprezint1 @n practic1 un deziderat greu de o62inut.

). Tratamentul pro*ilactic.

Pre7enirea supraAnc1rc1rii ponderale 8i a consecin2elor sale reprezint1 unul din o6iecti7ele ma%ore ale modului de 7ia21 ra2ional, propus omului modern. Pentru atingerea lui nu sunt suficiente doar efeorturile re2etei medicale, ci este ne7oie de anga%area tuturor factorilor de care depinde starea de s1n1tate a popula2iei. Faza primar1 a profila5iei include depistarea, ameliorarea sau suprimarea factorilor de risc ai o6ezit12i. Profila5ia secundar1 cuprinde depistarea acti71 8i precoce 8i tratamentul fiec1rui caz, iar profila5ia ter2iar1 se adreseaz1 complica2iilor.

+. Tratamentul igieno,dietetic

Are rol de 6az1. Cn esen21, el const1 din negati7area 6ilan2ului energetic, prin administrarea unei ra2ii calorice reduse, dar care 3 pe cAt posi6il 3 s1 nu pro7oace un dezec;ili6ru nutriti7. )egimul 7a fi deci ;ipocaloric, ;ipo-glucidic, ;ipolipidic, normoproteic, ;iposodat. Cn dieta o6ezului 7a cre8te considera6il propor2ia legumelor 8i fructelor > cu un con2inut glucidic mic 4F acestea realizeaz1 mai u8or senza2ia de sa2ietate, sunt 6ogate @n 7itamine 8i minerale. +ste o6ligatoriu frac2iona-rea meselor: :-? pe zi. )ecomand1ri generale: E 'u tre6uie consumate alimente @ntre mesele prescriseF E ,re6uie e7itat a6uzul de sareF E Cn zilele @n care carnea se @nlocuie8te cu ?!g parizer, 8unc1 sau cren7u8ti, nu se adaug1 untdelemn peste salate, ci ulei de parafin1 8i l1mAie sau o2etF E Cior6ele, supele 8i soteurile nu se prepar1 din morco7, 2elin1, sfecl1, maz1re 7erdeF E Supele nu se @ngroa8e cu f1inoaseF E Supele 8i cior6ele se asezoneaz1 cu 7erde2uri aromate de tip p1trun%el, m1rar, leu8tean, tar;onF

E Sosurile se prepar1 din sup1 de carne degresat1 8i se dreg cu o lingur1 de iaurt, l1mAie, 7erde2uri, cim6ru sau dafinF E C1rnii i se d1 gust cu cim6ru 8i pu2in usturoi, iar salatelor cu l1mAie o2et 8i c;imenF E Se pot consuma lic;ide @n cantitatea dorit1, e5cluzAndu-se 61uturile @ndulcite 8i cele alcooliceF E Se interzice: za;1rul, dulciurile concentrate, f1inoasele, fructele uscate, fructele oleaginoase, strugurii, prunele, perele G<ergamotteH 8i celelalte fructe foarte dulciF E =eniurile tre6uie s1 fie cAt mai 7ariate, pentru ca regimul s1 poat1 fi men2inut timp @ndelungat. =odel de regim ;ipocaloric s1pt1mAnal ;cu un total de > 577 ( > A77 caloriiB Cn medie cca 657 ( :77 calorii pe zi5

Luni

=ar2i

=iercuri

Qoi

Vineri

SAm61t1

#uminic1

.!! calorii

!!! calorii numai legume 8i fructe

!!! calorii numai legume 8i fructe

.!! calorii

!!! calorii

Pentru zilele cu .!! calorii se pot folosi: cca ,?l lapte sau - pac;ete de 6rAnz1 de 7aci sla61 sau - 6uc12i de carne sla61 > ?!g4 sau com6ina2ii. !ipidele ( nu tre6uie s1 dep18easc1 :! g pe zi, fiind de preferat cele de natur1 7egetal1 >ulei de porum6, de soia, de floarea soarelui4, 2inAnd seama c1 7aloarea caloric1 a lipidelor este mai mult decAt du6l1 @n compara2ie cu glucidele. Pentru acela8i indi7id ele nu tre6uie s1 dep18easc1 9? g pe zi, adic1 !,?! $ilocorp de greutatea ideal1, aceast1 cantitate g1sindu-se @n gr1simea necesar1 prepar1rii mAnc1rurilor. %lucidele ( 7or fi reduse la ! 3 9! g Pzi, adic1 ,? 3 - $ilocorp din greutatea ideal1. Aceast1 cantitate rezult1 din consumul de pAine, care nu tre6uie s1 dep18easc1 !! 3 -! g zilnic 8i din legumele 8i fructele prescrise. Se 7or alege legumele a c1ror concentra2ie @n za;1r nu dep18e8te 9-?B >spanac, 8te7ie, salat1, m1rar, p1trun%el, andi7e, usturoi, ceap1, 7arz1 conopid14, iar fructele de preferate sunt citricele >portocale, mandarine, l1mAi 4,

sau zmeura, merele, c1p8unile, fragiF glucidele datorit1 tendin2ei lor de a se transforma @n lipide sunt socotite inamicul principal al o6ezilor. Cura de sl16ire este contraindicat1 @n caz de tu6erculoz1 pulmonar1, insuficien21 renal1, psi;oze acute depresi7e, 7Arst1 @naintat1, tumori maligne.

-. Tratamentul medicamentos

Are un rol a%ut1tor. Se folosesc mai multe tipuri de medicamente: medica2ie cata6olizant1 > preparate tiroidiene 4, diuretice, medicamente ce reduc a6sor2ia intestinal1 a glucidelor sau a lipidelor. Exerciiul *i.ic, *i.ioterapia, psi/oterapia. Pot fi un a%utor important @n terapeutica o6ezit12ii, cu condi2ia s1 fie folosite corect. Se 8tie c1 efortul fizic reprezint1 cel de al doilea consumator de energie al organismului, dup1 meta6olismul 6azal. #e aceea, cele mai eficiente metode de sl16ire sunt realizate prin com6ina2ia dintre restric2ia caloric1 8i e5erci2iile fizice. ,o2i pacien2ii cu o6ezitate pot 6eneficia de pe urma mi8c1rii, dac1 aceasta este folosit1 pe 6aza unui program ra2ional. Cn practica medical1, procedurile $ineto-terapice pentru o6ezi includ: mersul pe %os, cura de teren, alergarea, e5cursiile, %ocurile sporti7e, gimnastica medical1. *ndiferent de tipul acti7it12ii fizice, aceasta tre6uie efectuat1 ritmic 8i cu o intensitate medie. Sunt contraindicate eforturile fizice mari, sporadice, 6ru8te, care genereaz1 fe6ra muscular1, astenie, sete 8i foame e5cesi7e. 0. Tratamentul c/irurgical

Poate include inter7en2ii cu rol estetic, dar 8i inter7en2ii de scurtcircuitare a unor segmente digesti7e. ,ratamentul c;irurgical nu are un rol ma%or @n tratamentul o6ezit12ii 8i este urmat adesea de pro6leme comple5e de patologie digesti71.

P #TE a ( II ( a$ Tratamentul D-T$ 0$ P#I&CIPII!E @I ODIECTI6E!E D-T$

,ermoterapia local1 se folose8te ca procedur1 de rela5are muscular1, cre8terea meta6olismului tisular local prin 7asodilata2ia cutanat1 8i muscular1. =i%loacele se aleg @n func2ie de posi6ilit12i 8i pot fi e5trem de simple sau sofisticate. *mportant este ca indica2ia de termoterapie s1 fie corect1 8i metodologia de aplicare s1 fie respectat1. ,ermoterapia cuprinde proceduri ce dez7olt1 o mare cantitate de c1ldur1. +fectele de 6az1 ale termoterapiei sunt: E Kipertermia local1 8i sistemic1, E Cre8terea tonusului muscular, E Cre8terea elasticit12ii 2esutului con%uncti7. E Cre8terea ;iperemiei cutanate prin fenomenul de 7asoconstric2ieF E +fect decontraturant 8i de rela5are a musculaturiF E Sc1derea 7asozit12i lic;idului articular u8urAnd astfel realizarea mi8c1rilor printr-o cre8tere a mo6ilit12iF E +fect antialgicF E Cre8terea flu5ului sanc7in la ni7elul mu8c;ilor. a caldura intens pe lAng1 o 7asodilata2ie puternic1 se produce transpira2ia @nainte de a se urca temperatura corpului. Aceste efecte cumulate sunt fa7ora6ile pentru preg1tirea programelor de $inetoterapie 8i masa%.

2$ T# T ME&T?! P#I& EID#O1TE#MOTE# PIE

1idroterapia-este aplicarea @n scop profilactic si curati7 al unui num1r 7ariat de proceduri care au la 6az1 ap1 la diferite temperaturi 8i su6 di7erse st1ri de agregare ca 8i unele te;nici strAns legate de acestea.

Daia cu spum,$ #ecoct din r1d1cina plantei s1punului cu a%utorul generatorului de spum1 se formeaz1 o spum1 deas1 care men2ine c1ldura apei. +ste o procedur1 piretoterapic1 care @nc1lze8te corpul 8i duce la transpira2ia lui. D,ile reci complete Cn cad,+ piscin, sau bazin$ ,emperatura apei este de ?!. Cnainte de aplicare, pacientul @8i spal1 fa2a 8i 6ra2ele cu ap1 rece pentru a e7ita congestia cere6ral1. Procedura dureaz1 !-9! secunde, ma5im termic1 >saun14. min. 8i se aplic1 @n general dup1 o procedur1

Se recomand1 pacientului, s1 e5ecute mi8c1rii repezi sau fric2iuni puternice @n timpul 61i iar la sfAr8it s1 se 8tearg1 rapid cu un cearceaf uscat 8i s1 se fric2ioneze 7iguros. !odul de aciune-factorul termic puternic e5citat. Daia Fineto1terapeutic,. +ste o 6aie cald1 la care se asociaz1 mi8c1ri @n toate articula2iile 6olna7ului. =i8carea @n ap1 reprezint1 un important mi%loc de recuperare care se 6azeaz1 pe principiul legi lui Ar;imede R Asupra unui corp scufundat @ntr-un lic;id ac2ioneaz1 o for21 de %os @n sus egale cu greutatea 7olumului deslocuit R. "ehnica de aplicare-6aia $ineto se efectueaz1 @ntr-o cad1 mai mare care se umple 9P: cu ap1 la temperatura de 9.-9S-9T! C. <olna7ul este in7itat s1 se a8eze @n cad1 8i timp de ? min. este l1sat lini8tit s1 se o6i8nuiasc1 cu am6ian2a. #up1 aceea te;nicianul e5ecut1 su6 ap1 la toate articula2iile pacientului @n mod pasi7 8i acti7 toate mi8c1rile posi6ile @n timp de ? min. dup1 aceea pacientul este l1sat pu2in @n repaus dup1 care este in7itat s1 repete singur mi8c1rile ar1tate de te;nician. #urata 61i este de -!-9! min. dup1 care 6olna7ul este 8ters 8i l1sat s1 se odi;neasc1. !odul de actiune-factorul termic 8i mecanic. =o6ilizarea @n ap1 este cu mult mai u8oar1 de efectuat 8i mai pu2in dureroas1 din cauza rela51rii musculare care se produce su6 influen2a apei calde 8i pierderi greut12ii corpului conform legi lui Ar;imede. *mportan2a mi8c1rii pasi7e este esen2ial1 @n recuperarea mai ales @n stres psi;ic pentru c1 pacientul @n2elege c1 articula2ia este func2ional1 8i recuperarea este posi6il1.

Sauna$ Aceast1 procedur1 termic1, de mult cunoscut1, se efectueaz1 @ntr-un spa2iu @nc;is. Aplica2ia clasic1 8i originar1 utilizeaz1 o ca6an1 din lemn de pin, @n care sursa de c1ldur1 este reprezentat1 de pietre @ncinse peste care se toarn1 ap1. =ai pot fi utilizate 8i @n @nc1peri o6i8nuite, din pere2i zidi2i, @n care sursa de @nc1lzire este electric1, dar unde se caut1 a fi respectate caracteristicile sale fizice.

Astfel, @n incinta ei se realizeaz1 o temperatur1 de !!! C, cu o umiditate foarte mic1 > ?B4 care @i confer1 caracter de aer cald, uscat, cu un gradient de temperatur1 spre organism foarte mare, de .!! C >de la !!! C, temperatura aerului, la :!! C, temperatura tegumentului @nc1lzit4. Cn aceste condi2ii, flu5ul termic nu este prea mare >?- !calPminPm-4, temperatura $nucleului% crescAnd doar !C @n inter7al de !- - min. Fiind o procedur1 cu transfer moderat de c1ldur1, atAt cantitati7, cAt 8i @n timp >lent4, nu este solicitat1, fiind teoretic suportat1 8i de indi7izi cardiaci compensa2i. Aplica2ia se mai complecteaz1 prin turnarea de ap1 >cAte !,? l4 peste pietrele @ncinse, producAndu-se astfel a6urii care se e7apor1 instantaneu. #up1 @nceierea ei se practic1 o imersiune @n 6azin mic, de circa -m adAncime, cu ap1 rece > T! C 3 -!! C 8i c;iar su6 T! C4. Principalele scopuri 8i indica2ii ale saunei sunt: c1lirea organismului, corectarea termoregl1rii deficitareF preAnc1lzirea @nainte de aplicarea procedurilor de $inetoterapie recuperatorie.

D,ile ascendente complete sau b,i piretoterapice$ ,e;nica de aplicare-antipiretic @mpotri7a c1lduri. Se umple cada cu ap1 la temperatura de 9?! C 6olna7ul se a8eaz1 @n 6aie @n a8a fel @ncAt apa s1 @i acopere umeri. #up1 - min. temperatura 61i se cre8te prin ad1ugare de ap1 fier6inte din minut @n minut se cre8te temeratura cu ! C. Se poate a%unge astfel ca temperatura corpului 6olna7ului s1 fie de 9D!-:!! C, iar temperatura apei s1 a%ung1 la : !-:9! C. #urata 61i poate fi de pAn1 la ;. =odul de ac2iune-6aia ;iperterm1 pro7oac1 o 7asodilata2ie tegumentar1 important1 care duce la supraAnc1lzirea organismului cu transpira2ia care are loc numai la ni7elul suprafe2elor neacoperite de ap1 >fa2a, capul4 e7entual partea superioar1 a pieptului. SupraAnc1lzirea duce la cre8terea meta6olismului.

Du3ul sco*ian1 se practic1 cu a%utorul a dou1 tu6uri de cauciuc mo6ile 8i orizontale pre71zute cu capete metalice de @ngustare a coloanei de ap1. ,emperatura apei este de T--!! C 8i 9T-:!! C. <olna7ul este a8ezat @n fa2a du8ului la distan21 de --:m @n raport cu presiunea coloanei de ap1 care este de ,?-- atmosfere. Se aplic1 pe regiunea prescris1, la @nceput coloana de ap1 cald1 !- ? secunde apoi coloana de ap1 rece ?- ! secunde, alternati7 de --: ori. #u8ul sco2ian are o ac2iune e5citant1 asupra sistemului ner7os, tonific1 sistemul neuromuscular 8i acti7eaz1 foarte intens circula2ia. Se insist1 mai mult pe depunerile gr1soase.

Du3 masaG1 reprezint1 aplicarea mai multor du8uri rozet1 cu ap1 la temperatura de 9T-:!! C asociat cu masa%. #urata masa%ului este de T- ? min. #u8ul masa% produce o ;iperemie important1 cu un @nsemnat efect resor6ti7 8i de tonifiere prin ac2iunea com6inat1 a masa%ului 8i a factorului termic. Du3ul subac.al$ Const1 @n aplicarea su6 ap1 a unui du8 sul de mare presiune 9-. atmosfere cu temperaturi diferite a apei de 6aie. +l se poate efectua @ntr-o cad1 cu ap1 la 9?-9T! C cu a%utorul unui du8 sul mo6il cu presiune mare. #u8ul cu temperatur1 de --! C mai mare decAt apa din cad1 se introduce @n ap1 pe segment su6 controlul uneia dintre mAinile asistentului pAn1 la ?- !cm de regiunea de aplicat. #urata proceduri este de ?- !min. Ac2iunea intens1 a du8ului su6ac7al se datoreaz1 temperaturi diferite, 6aie plus du8 precum 8i masa%ului puternic al coloanei de ap1 care comprim1 puternic 2esuturile. +fectul este asem1n1tor du8ului masa% dar este suportat mai 6ine datorit1 61i calde.

<mpac4etarea uscat,$ Se efectueaz1 numai cu p1trur1 care se aplic1 f1r1 cear8af direct pe corp. #urata acestor @mpac;et1rii este de D! min. Sunt proceduri e5citante 8i de suda2ie. Aceste @mpac;et1rii se pot aplica general sau par2ial, prin ac2iunea mecanic1 a p1turii aspre aplicat1 direct pe corp, prin durata lung1 cAt 8i prin suprafa2a mare cuprins1. <mpac4etarea cu n,mol$ Se preg1te8te n1molul prin amestecarea lui cu ap1 fier6inte pAn1 ce se realizeaz1 o mas1 7Ascoas1.

La temperaturi de 9!-:!! C se aplica n1molul pe cear8af @ntr-un strat gros de --9 cm. Se aplic1 n1molul pe p1r2ile laterale 8i anterioare ale corpului e7itAnd regiunea precordial1. Pentru e7itarea congestiei cere6rale se pune o compres1 rece pe frunte. #urata este de -!:! min. #up1 terminare se practic1 o procedur1 de cur12ire. Aciunea nmolului: !ecanic1 producAnd e5cita2ia pieli datorit1 micilor particule componente. &fect fizic- temperatura crescut1 a corpului cu --9! C. &fect chimic1 prin resor62ia unor su6stan2e pe care le con2ine n1molul. '1molul acti7eaz1 producerea de ;istamin1 @n piele, apare o transpira2ie a6udent1 cu eliminarea crescut1 de acid uric din meta6olismul proteic. Sunt mo6ilizate depozite sanc7ine producAndu-se intensificarea circula2iei @n anumite teritorii.

<mpac4etarile cu nisip. +ste o procedur1 termo-terapic1 intens1 care se @nso2e8te de transpira2ii a6undente. Se practic1 prin @n7elirea corpului cu nisip cald @n c1zi special amena%ate sau pe pla%1. Ac2ioneaz1 factorul termic 8i mecanic datorit1 temperaturi 8i greut12ii nisipului. +le sunt proceduri intens sudorifice, nisipul a6sor6ind transpira2ia produs1. #urata @mpac;et1rii -!-:! min. Cn timpul @mpac;et1rii se pune o compres1 rece pe cap apoi se face o 6aie rece de cur12enie sau du8.

D,ile de abur$ Se folose8te caldura umed1 su6 form1 de 7apori, ele aduc un aport mare de caldur1 ridicAnd @ntr-un timp relati7 scurt temperatura corpului. Pentru ca 61ile de a6ur s1 fie mai u8or suportate se pleac1 de la o temperatur1 ini2ial1 de 9T-:-! C. 8i se urc1 treptat la ?!-??! C. #urata lor 7ariaz1 @n raport cu 6oala 8i rezisten2a organismului de la ?-9! min. iar dac1 dorim s1 m1rim transpira2ia d1m 6olna7ului -?!-?!! ml ceai sau ap1. Cn timpul procedurii se pune o compres1 la cap, ceaf1, inima. <aia de a6ur se termin1 cu o procedur1 de r1cire, 6aie sau du8 rece. <1ile de a6ur fiind proceduri puternice nu se pot aplica la un pacient mai mult de --9 ori pe s1pt1mAn1. <aia de a6ur este intens ;ipertermic1 8i intens diaforetic1, dar transpira2ia nu se poate e7apora.

D,ile de aer cald$ Se fac @n acela8i mod ca 8i 61ile de a6ur cald dar ele folosesc c1ldura uscat1 cu temperaturi @ntre .!- -!! C, c1ldura uscat1 pro7ine de la radiatoare supraAnc1lzite @ntr-o atmosfer1 @nc;is1. <1ile de aer cald sunt mai u8or suportate ca cele de a6ur cald. ,ranspira2ia se instaleaz1 mai @ncet dar cantitati7 mai a6undent1 decAt la 61ile de a6ur. Daia de lumina cu becuri electrice$ (tilizeaz1 razele infraro8i @n spa2ii @nc;ise 8i sunt 8i proceduri de suda2ie 3 de traspira2ie. Celelalte 61i se utilizeaz1 mai ales @n cadrul acti7oterapice adic1 terapia de 6ronzare. <aia de lumin1 cu 6ecuri se efectueaz1: complete @n dulapuri de lemn cu 6ecuri, iar par2ial @n dispoziti7e adaptate. #urata este de ?--! min. iar dup1 terminarea lor se face o procedura de r1cire. Caldura radiant1 produs1 de 61ile de lumina este mai penetrant1 decAt cea produs1 prin 61ile de a6ur sau aer cald iar transpira2ia @ncepe mai de7reme. <1ile de lumin1 scad tensiunea arteriala prin 7azodilata2ia produs1 treptat.

<1ile cu sare. Cntre .- ! $g sare pentru o 6aie general1 cald1. !od de aciune: pro7oac1 7azodilata2ie tegumentar1, influen2eaz1 procesele meta6olice generale 8i eliminarea acidului uric. Au ac2iune antiinflamatorie 8i rezor6ti71. Aciunea important1 a mantalei de sare care r1mAne pe tegument dup1 procedur1 8i nu tre6uie @ndep1rtat1. *oni din cristalele de sare p1trund prin tegument @n urmatoarele ore dup1 procedur1. 3$ T# T ME&T?! P#I& M S H/ 7 E2E(TE E 2I3IO O%I(E 4 E 54'46! !I. =asa%ul este o prelucrare metodic1 a p1r2ilor moi ale corpului, prin ac2iuni manuale sau mecanice @n scop fiziologic sau curati7o-profilactic. Spunem c1 masa%ul este o GprelucrareH, deoarece se ac2ioneaz1 din afar1 asupra corpului, Ssu6iectul masat nu c;eltuie8te energie 8i nu i se cere o participare acti71 la efectuarea lui. E)ectele )iziologice ale masaGului sunt de - feluri: 0$ !ocale/ E Aciunea sedativ-asupra durerilor de tip ne7ralgic muscular articular >calmarea4.

E Aciunea hiperemiant- @m6un1t12ire a circula2iei locale care se manifest1 prin @nro8irea 8i @nc1lzirea tegumentului, asupra c1ruia se e5ecut1 masa%ul. E Aciunea 'nlturri lichidelor interstiiale de staz ( cu accelerarea proceselor de rezor62ie @n regiunea masat1. E Aciunile directe) mecanice-influen2eaz1 2esuturile su6cutanate con%uncti7e 8i gr1soase, fa7orizAnd sc;im6urile nutriti7e, prin sporirea aportului de sAnge. E Cm6un1t12e8te 8i propriet12ile func2ionale ale mu8c;ilor >e5cita6ilitatea, contracti6ilitatea4 8i ale ner7ilor motori, f1cAnd s1 creasc1 impulsul motor 8i capacitatea de contrac2ie a mu8c;ilor. 2$ %enerale/ E Stimularea funciilor aparatului circulator- @m6un1t12e8te circula2ia 7enoas1, cre8te cantitatea de ;emoglo6in1 din sAnge, sporirea num1rului de leucocite 8i ;ematii. E Stimularea funciilor aparatului respirator-u8ureaz1 sc;im6urile de gaze. E Cre*terea metabolismului bazal Alte efecte ale masa%ului sunt:. E &fecte favorabile asupra: st1ri generale a pacientului, @m6un1t12irea somnului, @ndep1rtarea o6oseli musculare. E !ecanismul refle+- @n piele e5ist1 numeroase termina2i ner7oase >numite e5teroceptori4 @n mu8c;i, ligamente 8i tendoane, proprioceptori la ni7elul c1rora iau na8tere stimuli de diferite intensit12i care pornesc spre sis-temul ner7os central. E &fectul mecanic-produs de mane7rele mai dure ca fr1mAntarea: contratimpul, m1ng1luirea, rulatul, ciupitul, tapotamentul care se face trans7ersal pe fi6rele musculare ceea ce duce la tonifierea musculaturii, @m6un1t12irea func2iei 8i for2ei musculare care particip1 la mi8carea @ntr-o articula2ie. Lic;idele intersti2iale @n e5ces din mu8c;i, se resor6 @n sAnge pentru a fi eliminate de organele e5cretoareF @m6un1t12e8te acti7itatea circula2iei sAngelui care duce la muta2ia elementelor anatomice din @ntreg organismul.

7 7E'($IE$E4 4&4TO5I(8 4 $E%I!&II.

#E%I?&E -ESIE#"$ )egiunea fesier1 este format1 din oasele co5ale care sunt @n num1r de . >9 perec;i4, ilon, isc;ion 8i pu6is. =u8c;ii regiunii fesiere formeaz1 @n partea posterioar1 a 6azinului, un relief muscular caracteristic omului. +i sunt a8eza2i pe mai multe planuri: Sunt iner7a2ii de: ner7ul fesier inferior, ner7ul fesier superior 8i ner7ul femural. +5ecut1 urm1toarele mi8c1ri: e5tensia, a6duc2ia, rota2ia lateral1, rota2ia medial1 a coapsei. 0$ Mu3c4ii )esieri super)iciali/ E !u*chiul fesier mare. 2$ Mu3c4ii )esieri pro)unzii/ E !u*chiul fesier mi,lociu) E !u*chiul fesier mic. 3$ Mu3c4ii pel.itro4anterieni/ E !u*chiul piriform) E !u*chiul obturator intern) E !u*chii gemeni superior *i inferior) E !u*chiul ptrat femural, E !u*chiul obturator e+tern. #E%I?&E CO PSEI$ Coapsa este format1 din: osul femur considerat cel mai lung os al organismului. =u8c;ii coapsei sunt @mp1r2i2i @n trei grupe:

0$ Mu3c4ii anteriori >e5tensori4: sunt iner7a2i de ner7ul femural 8i ner7ul fesier superior.

E !u*chiul cvadriceps femural ( Are ac2iune de e5tensie a gam6ei pe coaps1 8i are un rol important @n statica de mers. E !u*chiul croitor ( Face fle5ia coapsei pe 6azin, o roteaz1 lateral 8i contri6uie 8i la fle5ia gam6ei pe coaps1. E !u*chiul tensor al fasciei lata 3Contri6uie la a6duc2ia coapsei 8i la e5tensia genunc;iului. 2$ Mu3c4ii mediali >adductori4: sunt iner7a2i de: ner7ul o6turator 8i ner7ul femural. Contri6uie la realizarea: adduc2iei coapsei, fle5ia gam6ei pe coaps1, fle5ia coapsei pe 6azin. E !u*chiul gracilis) E !u*chiul pectineu) E !u*chiul adductor lung) E !u*chiul adductor scurt) E !u*chiul adductor mare. 3$ Mu3c4ii posteriori >fle5ori4: sunt iner7a2i de: ner7ul ti6ial 8i ner7ul fi6ular comun. +i efectueaz1: e5tensia coapsei pe 6azin, fle5ia gam6ei pe coaps1, rota2ia medial1 8i lateral1 a gam6ei. E !u*chiul bicepsul femural) E !u*chiul semitendinos) E !u*chiul semimembranos. *ner7a2ia coapsei este asigurat1 de ner7ul femural, ner7ul sciatic 8i ner7ul popliteu. DDOME&?!$ Ca7itatea a6dominal1 este desp1r2it1 de ca7itatea toracic1 prin mu8c;iul diafragm. =u8c;ii peretelui a6dominali se @mpart @n - grupe: 0$ Mu3c4ii antero1laterali/ to2i ace8ti mu8c;i sunt iner7a2i de ultimele V* perec;i de ner7i intercostali 8i de primele - ramuri ale ple5ului lom6ar >ner7ii ilioing;inal 8i ilio;ipogastric4.

E !u*chiul oblic e+tern) E !u*chiul oblic intern) E !u*chiul transvers al abdomenului) E !u*chiul drept abdominal) E !u*chiul piramidal. 2$ Mu3c4ii posteriori ai abdomenului/ E !u*chiul ptrat al lombelor ( este iner7at de a U** 3 a perec;e de ner7i intercostali 8i de ramuri din ple5ul lom6ar. Face fle5ia lateral1. c*iunea mu3c4ilor abdominali$ Prin ac2iunea lor, mu8c;ii a6dominali particip1 la statica *i mi*crile trunchiului) la mi*crile respiratorii >au5iliar4 8i la realizarea presiunii abdominale. Ac2ionAnd asupra articula2iilor coloanei 7erte6rale, cAnd @8i iau punct fi5 pe 6azin, ei contri6uie la meninerea echilibrului corpului 8i la producerea tuturor mi*crilor trunchiului) cu e5cep2ia e5tensiei. -le+ia trunchiului o produc @n special mu8c;ii drep2i a6dominali 8i o6lici, cAnd se contract1 6ilateral. a fle+ia lateral particip1 mu8c;iul p1tratul lom6elor 8i mu8c;ii o6lici, cAnd se contract1 unilateral 8i de aceia8i parte cu mi8carea.

a mi*carea de rotaie particip1 mu8c;ii o6lici, cAnd se contract1 de partea opus1 a mi8c1rii. Prin trac2iunea asupra coastelor 8i sternului, ei inter7in @n mi*carea de e+piraie) fiind antagoni8ti ai diafragmului. #atorit1 tonusului 8i contrac2iei mu8c;ilor a6domenului, se realizeaz1 presiunea abdominal.

7 TE1&I(4 54'46! !I.

Prin no2iunea de masa% se @n2elege o serie de manipula2ii manuale 7ariate aplicate sistematic pe suprafa2a organismului @n scop terapeutic sau profilactic >de pre7enire4. =asa%ul tre6uie s1 fie e5ecutat de personal calificat 8i la indica2ia medicului. =aseorul tre6uie s1 ai61 o comportare ci7ilizat1 s1 fie atent cu 6olna7ul s1-i 7or6easc1 cu 6lAnde2e 8i s1-l @ncura%eze. Pentru efectuarea masa%ului se folose8te: E Pudr1 de talc, E #iferite unguente >care con2in medicamente4, E (leiuri, E S1pun. Se controleaz1 starea tegumentului, e7entuale ec;imoze. Se e7it1 masarea aluni2elor. =asa%ul se e5ecut1 @n sensul de circula2ie 7enoase de @ntoarcere de la periferie spre centru. Cn o6ezitate masa%ul contri6uie la u8urarea elimin1rii produselor rezultate din arderea gr1similor. Cn o6ezitate tre6uie e5ecutat un masa% tonifiant, se insist1 cu mane7rele de fr1mAntat, tapotament 8i ciupit.

M S H?! #E%I?&I -ESIE#E$ )egiunea fesier1 este limitat1 @n sus de creasta iliac1, @n %os de plica fesier1. .oziia bolnavului- este @n decu6it-7entral. /eteziri-se e5ecut1 su6 form1 circular1 8i piept1ne pe toat1 suprafa2a. -rm0ntare-toate formele de fr1mAnt1ri, de la plica fesier1 @n sus. 1eluiri-pe toat1 suprafa2a regiuni cu degetele sau cu pumnul.

-riciuni-cu pumni sau cu articula2iile interfalangiene. Se e5ecut1 ciupitul 8i toate formele de tapotament *i vibraiile. M S H?! #E%I?&I CO PSEI$

=asa%ul se @ncepe pe partea posterioar1, pacientului fiind a8ezat @n decu6it-7entral. /etezirea-cu am6ele mAini 8i mAn1 dup1 mAn1 pornind de la spa2iul popliteu pAn1 la plica fesier1 8i piept1ne pe tensorul fasciei lata. -rm0ntarea-se e5ecut1 cu toate formele ei >cu o mAn1, cu dou1 mAini 8i contratimp4 pe toat1 suprafa2a. 1eluirea-se e5ecut1 pe toat1 suprafa2a muscular1 >@n special pe 8an2urile intermusculare4. -riciunea-se e5ecut1 pe direc2ia ner7ului sciatic >8i la spa2iul popliteu 8i plica fesier14. "apotamentul- cu toate formele lui: c1u8, cu partea cu6ital1 8i cu pumnul. Se e5ecut1 trans7ersal pe fi6rele musculare. Vibraia- se e5ecut1 cu palma @ntins1 pe toat1 suprafa2a muscular1 a coapsei. Se termin1 cu netezirea de @nc;eiere, cu descre8terea treptat1 a ritmului 8i intensit12i o62inAndu-se un efect calmant >sedati74 asupra pacientului.

Partea anterioar,-se a8eaz1 pacientul @n decu6it-dorsal. Se e5ecut1 acelea8i mane7re ca 8i la partea posterioar1 ad1ugAndu-se m1ng1luirea 8i cernutul >se flecteaz1 piciorul la :?!4. M S H?! PE#ETE!?I DDOMI& !$ Se e5ecut1 la un inter7al de -; dup1 mas1. Pacientul tre6uie s1 ai61 7ezica urinar1 goal1. =asa%ul se e5ecut1 @n sensul e7acu1ri intestinale >@n sensul acelor de ceasornic4. =asa%ul peretelui a6dominal poate fi: E Sedati7 sau calmant, E Stimulant sau tonifiant este e5ecutat @n cazul o6ezit12i.

Pacientul este a8ezat @n decu6it-dorsal cu mem6rele inferioare @n u8oar1 fle5ie 8i cu pern1 su6 cap. /etezirea-o palm1 deasupra 8i cealalt1 dedesuptul om6ilicului, se e5ecut1 mi8c1ri circulare @n sensul e7acu1ri intestinale. #eplasarea organelor interne de o parte 8i de alta cu am6ele mAini concomitent 8i contratimp.

-rm0ntrile-se e5ecut1 cu o mAn1 cu - mAini 8i contratimp 8i circular. Ciupitul- se e5ecut1 pe toat1 suprafa2a. "apotamentul-toate formele. Pentru o tonifiere mai puternic1 a musculaturi se e5ecut1 tapotamentul, pacientul a7And mem6rele inferioare ridicate la :?!. Vibraia-pe toat1 suprafa2a, circular. Cn o6ezitate se poate recomanda masa%ul general tonifiant.

7 %I5&4'TI(4 5E7I(4 8. +5erci2iile fizice, prin efectul lor de ameliorare, se pot utiliza atAt ca factor pre7enti7, cAt 8i curati7. #in cultura fizic1 medical1 sunt indicate @ndeose6i e5erci2iile fizice acti7e.

9n prima *a.: se face @nc1lzirea >preg1tirea organismului pentru efort4 !ers variat >pe por2iuni de -!-9!m4F normal, pe 7Arfuri, pe c1lcAie, pe la6a e5tern1 a piciorului, cu genunc;ii la piept, mers lateral cu pa8i ad1uga2i 8i pa8i @ncruci8a2i, mers @napoi.

#in mers: rotarea ampl1 a 6ra2elor @nainte 8i @napoi, aceia8i rotare cu coatele @ndoite >e5ecutate cu ritm din ce @n ce mai rapid4. #in mers: dou1 fle5ii cu arcuiri de 6ra2e lateral 8i dou1 @n fa2a pieptului >coatele flectate4. #in mers: culegerea unuei mingi imaginare cu mAna dreapt1 8i cu mAna stAng1 >din ? @n ? pa8i4. !ers ghemuit: pAn1 la apari2ia o6oseli. !ers lini*titor) cu rela5area mem6relor inferioare. 9n *a.: urm:toare a tratamentului se practic1 e5erci2ii repezi 8i scurte, ca alerg1rile @n ritm 7iu, s1rituri la coard1, %ocuri dinamice, e5erci2iile de respira2ie. Exerciii de s:rituri ; &+erciiul 2. S1rturi pe loc, cu dep1rtarea 8i apropierea picioarelor, sau cu forfecarea lor, unul @nainte, cel1lalt @napoi. &+erciiul 3. S1rituri cu coard1, pe am6ele picioare. &+erciiul 4. #in alergare u8oar1, s1rituri peste o6stacolele mici. &+erciiul 5. S1rituri laterale cu trecere peste lad1 sau 6anc1. &+erciiul 6. S1ritura din elan cu atingerea unui o6iect suspendat. &+erciiul 7. S1rituri com6inate cu mi8c1ri de 6ra2e.

9n *a.a urm:toare se practic1 e5erci2ii care se @ngreuneaz1 treptat, de7in mai lente 8i de durat1 mai lung1F se practic1 e5erci2ii de for21 cu ;altere mici, cu mingia medicinal1, e5erci2ii de a6domen 8i de trunc;i, de tArAre 8i de respira2ie. Exerciii de t<r<re; &+erciiul 2. ,ArAre pe a6domen, @naintAnd simultan cu 6ra2ul 8i piciorul opus. &+erciiul 3. ,ArAre pe coate, mutAnd simultan 6ra2ul 8i piciorul opus. &+erciiul 4. ,ArAre pe o latur1.

&+erciiul 5. ,ArAre pe a6domen, mutAnd am6ele 6ra2e deodat1, f1r1 a%utorul picioarelor. &+erciiul 6. 8ezAnd cu 6ra2ele pe 8old sau @ntinse @nainte: tArAre pe 8ezut1, mutAnd piciorul 8i 6azinul de aceia8i parte @nainte, apoi partea cealalt1. &+erciiul 7. VezAnd: tArAre pe 8ezut1, folosind c1lcAiele pentru trac2iune, fle5And din genunc;i mem6rele inferioare. (::r:ri la scar: *ix:; &+erciiul 2. C121rarea cu 6ra2ul 8i piciorul opus, simultan, corpul apropiat de scar1. &+erciiul 3. C121rare folosind am6ele 6ra2e simultan 8i apoi s1ltarea pe un picior, cu sc;im6area lui pe cealalt1 treapt1. &+erciiul 4. C121rarea prin s1ltare , mutAnd am6ele mAini deodat1 8i apoi am6ele picioare deodat1. &+erciiul 5. C121rarea prin s1ltare, mutAnd munai picioarele din treapt1 @n treapt1 pAn1 la g;emuire, apoi @ntinderea lor 8i mutarea 6ra2elor din ce @n ce mai sus pe scar1, pAn1 la @ntinderea complet1 a trunc;iului. Exerciii de respiraie; mi8c1rile se 7or e5ecuta @n ritm lent, cu amplitudine mare, corpul a7And un ec;ili6ru sta6il. E )idicarea 6ra2elor la orizontal1 sau mai sus contri6uie la u8urarea inspira2iei, iar la co6orArea lor, a%ut1 e5pira2iaF E )1sucirea @nafar1 8i supina2ia 6ra2elor a%ut1 la inspira2ie, iar r1sucirea @n1untru 8i @nainte a lor a%ut1 la e5pira2ieF E +5tensiile corpului a%ut1 inspira2ia iar fle5iile, e5pira2iaF E )idicarea genunc;ilor, la piept fa7orizeaz1 inspira2ia, iar co6orArea 8i @ntinderea lor, e5pira2iaF E Cndoirea lateral1 a trunc;iului a%ut1 inspira2ia de partea opus1 8i e5pira2ia de aceia8i parteF E Pozi2iile decli7e 8i g;emuirile fa7orizeaz1 e5pira2ia. Exerciii pentru abdomen; &+erciiul 2. )idicarea mem6relor inferioare la D!! cu genunc;ii 6ine @ntin8i 8i co6orArea lor, dar f1r1 s1 fie spri%inite cu mAinile.

&+erciiul 3. #ecu6it 3dorsal foarfecarea pe 7ertical1 a mem6relor inferioareF se cre8te amplitudinea de forfecare. &+erciiul 4. <licicleta. &+erciiul 5. #ecu6it-dorsal, mem6rele inferioare r1sturnate peste cap, 7Arfurile degetelor picioarelor ating du8umeauaF mem6rele superioare se spri%in1 cu palmele pe du8umea, mem6rele superioare p1r1sesc du8umeaua, mem6rele superioare a%ung la 7ertical1.

9n *a.a de =ntreinere se pratic1 mersul pe %os pe distan2e lungi, gimnastica igienic1, e5erci2iile respiratori, @notul, canota%ul, ciclismul. Practica e5erci2iilor fizice tre6uie s1 se fac1 cu m1sur1 progresAnd @ncet 8i e7itAnd o6oseala, tratamentul 7a continua 8i sus2inut, nu se 7a urm1ri o62inerea unor rezultate spectaculoase. >$ Terapia ocupa*ional, ;Ergoterapia5$

+ste o metod1 de reeducare acti71 care completeaz1 gimnastica folosind di7erse acti7it12i adaptate la tipul de deficien2e motorii ale indi7idului cu scop recreati7 8i terapeutic. Principalele efecte pe care le urm1rim prin aplicarea terapiei ocupa2ionale sunt: E =o6ilizarea unor articula2ii 8i cre8terea amplitudinii lorF E #ez7oltarea for2ei musculareF E )esta6ilirea ec;ili6rului psi;ic. <olna7ul poate e5ecuta unele e5erci2ii cum ar fi: E (rcatul 8i co6orAtul sc1rilorF E S1ritul cu coardaF E =ersul pe plan @nclinatF E =ersul pe teren accidentat >deal- 7ale4 E Plim61ri pe %os, prin parcuri, p1duri, pe marginea unui rAu, etc.

*mportant este ca aceste plim61ri s1 se fac1 zilnic, timp de ; 3 -;, prefera6il seara @nainte de culcare. Aceste acti7it12i au un efect lini8titor asupra sistemului ner7os.

+5cursiile de sfAr8it de s1pt1mAn1 au acela8i efect, dar tre6uie s1 su6liniem c1 ele nu pot compensa @n @ntregime efectele sedentarismului. Se mai pot include 8i unele acti7it12i sporti7e- f1r1 compe2ii 3 8i sporturile indi7iduale >unele %ocuri cu mingea, patina%ul, ;oc;ei, turism, nata2ie, sc;i, @notul, canota%ul, atletismul, ciclismul, etc.4 toate au efecte 6inef1c1toare. )ezultatele depind de gradul de sta6ilizare a e7olu2iei 6olii 8i de @ncadrarea ra2ional1 a ergoterapiei @n comple5ele de recuperare 8i readaptare func2ional1.

5$ T# T ME&T?! D !&EO!O%IC ;ape minerale+ n,moluri5 Poate fi foarte util1 dac1: Cn alegerea sta2iunilor ne 7om orienta dup1 reacti7itatea 6olna7ului 8i 6olile asociate. Cn func2ie de su6stan2ele c;imice pe care le con2in apele minerale amintim urmatoarele sta2iuni: E 8ile -eli+-sunt 61i oligo-metalice sla6 mineralizate 8i radio-ioniceF E 8ile 9erculane) .ucioasa) Vulcana-sunt 61i termale si sulfuroaseF E 1ovora-sunt 61i sulfuroase, iodate 8i s1rateF >n1mol silicos 8i iodat4F E 8azna-sunt 61i iodate 8i s1rateF E Sovata) Amara) sunt 61i s1rate 8i cu n1moluri de lacuri s1rate. E itoralul :&forie si"echirghiol; 3 61i s1rate 8i cu n1mol sapropelic Cn sta2iunile de tratament se aplic1 o gam1 larg1 de proceduri 6alneofizioterapice. Pe lAng1 aceste proceduri cel mai important factor @l constituie climatoterapia ce are un deose6it rol asupra psi;icului 6olna7ului.

Obe.itatea de tip android DID!IO%# -IE$ Vasile =arcu 3 =asa% 8i Oinetoterapie, +d. Sport-,urism, DT9. )adu P1un 3 ,ratat de medicin1 intern1 Vol ** >6oli cardio7asculare 8i de nutri2ie4, +d. =edical1, DDS. #r. #r. /er;ard Venzmer 3 'oua carte a s1n1t12ii, +d. =edical1, <ucure8ti, DS!. Conf. #r. V. )anga, Prof. #r. *. ,eodorescu +5arcu 3 Anatomia 8i Fiziologia Omului, +d. =edical1, <ucure8ti, D.D. Prof. #r. /;eorg;e =ogo8 3 =ica enciclopedie de 6oli interne, +d. Vtiin2ific1 8i +nciclopedic1, <ucure8ti, DTT. #r. Clarence #ail 8i C;arles ,;omas 3 Kidrotermoterapie >tratamente simple pentru afec2iuni o6i8nuite4, Casa de +ditur1-Via21 8i S1n1tate, <ucure8ti, DDD. Vasile =arcu 3 =asa% 8i Oinetoterapie, +d. Sport-,urism, <ucure8ti DT9. #umitru #umitru 3 /;id de reeducare func2ional1, +d. Sport-,urism, <ucure8ti, DT . Adrian *onescu-#umitru =o2et 3 Corectarea deficien2elor la copii de 7Arsta 8colar1, +d. #idactic1 8i pedagogic1, <ucure8ti, D.:. #r. Adrian '. *onescu 3 /imnastica =edical1, +d. ALL, <ucure8ti, DD:. 'ote de curs. de tip ginoid

WW 9?.D POL*A),)*,A )+(=A,O*#A 9?.S 'e7roza astenica XX

CopYrig;t LLL.lucrari-proiecte-licenta.ro.All rig;ts reser7ed.

LLL.lucrari-proiecte-licenta.ro 7a recomanda: /rile Spiru Karet )eferate