Sunteți pe pagina 1din 225

COLE(;TIUNE

DE

POESII VECHI
OUllteee vell al e l'oporuiui UOUlIl
Uit,

PsalmU lUI Dosithelii

lIJ il rOllollt 111 i\.

eu]gerel\ din Ilocsiile


Viirrescilor,

J. Bnrac,

K. KOllllkl ,

P,nis IOUlnlenu i neldllllnn.

B U CU:EJ,.ESCI
fll'OGltAF\4 LAU,iR.\'rOltILOR Il'Ib!ANI
lf1l 'Jirl'n.a.oo\. ACAlH:lUP.I, H).

1878-

13113UUTECA POPORTILUI ROMAN

PRECUViNTARE.
Daca acum dd aprope optvreclece sutimi de
an!, poporul rontan.ose 1,0 prt,strezh hnch flinta

sa nestrAmutata,, prmtre atht6 nemuri stritine


si inimice, ce '1 IncunjOrh, it ImpresOra 1 '1 stri-

vesch de tote prtrtile, nu mat remane indoiala

ca el acesth thrie o datorescemai cu semi,


Linzb ei sale.

Romani!, pe cari abia cu an semi dupii Cristos, Traian 'i'a strkmutatt pe vhile de la IAlele Carpatilor i pe esurile de-a-stinga Dunarii,
aceia, on cat de mult 'I au copleit sea 'T at a.

dimenit straini!, ef to au phstrat din graiul for


eel phrintese, atit incht nimenuf sa nu'i poth fi
iertat a spune, cu buna credinth, ca Romanic de

VI

astqi nu sunt drepti motenitorl al colonilor


adu0 aici de presto Alpi.
Dar at venit timpuri grele, cand ef s'ati v6clut
siliti sa, facrt, loc pe campiile lor, nevalirilor pustietore a tot felul de nemuri pagane si selbatice.
El atunci, s'at strins la o lalta i s'aiA pitulat in
vaile muntilor, iar cand vre unil dintr'iniI, mai
indrazneti i mai nesocotiti incercall fara de
spor si5 se repep, i sa respinga, pe cotropitori,
altii, mai miloi, mai intelepti i mai preveptori, le strigati pe a for limber,

ore cum schim-

bath, de ce fusese mai nainte, dar remasr tot latinesca in sunetele i in cuvintele el: < Torna!
Torna ! Fratre !

Mai apoi, strainii uniblara sa nimicesca pe


Romani, prin alte mijlece,, mai putin grosolane.
El se incercara sa le stingy Angelo for latinesc
i firea for nationals, citindu-le meret Ceslovul
slavonesc in biserica i dandu-le Urice si Zapise

slavonesci la mana pentru stapanirea on caret


sforicele de rnoia, on carui drept cetatenesc.
Astfel socoteati pote ca poporul Roman se va,
arnagi a crede ca; limber, a celor sante gi limba
de folds i de omenirt, nu 'Dote fi decat o limba
strainer ; bune-Ora cea slavonesca dincOce de
Carpati i cea, unguresca dincolo. Dar pe cand

VII

Vladica In biserica, iar Domnul i Boierif in divan, bolboroseati graiurf straine, poporul de rand
staruia a vorbi in caminul sea. tot romanesce, a
se inchina lui Dumnqeu tot romanesce, a canta
tot romanesce doina de jale i de vitejia a trecutului.
Aa incat, de cute on se internpla ca, dintre

6menii cu sciinta de carte straina de la nol, sa


se ivesa vre-unul cu minte mai deschisA cu ini-

ma mai gener6sh, el pe data,

folosindu-se

de sciinta sa, cerceta coliba, teranului, a celui


care, mune densul, pe atunei mai cuteza a se
numi Rumein, Si recunoscend din grain' lui, ca
densul e vita de Roman, qicea si el indata cu
mirare i cu mandrie, despre poporul acestel
teri :
CAA au adus inteinsa rumaasca limb,
De bun nal i ferita de calea strimba,
Se trage din sange rude. imp6ratesca.
Dumnecleu l'au sporitu'l nainte sd cresca!

lintr'adever ca sa sporescd acest popor de


bun, nein, care se trage de rudo bnp'erdtescd, i

ca sa crescd ferit de calea strimbd, 'i a trebuit


sal1 pastreze i
trebuie anc6, sa 'i cultive
romdnesca lui Umbel.

De vre o doue trei sute de ani in coce, not

VIII

putem urmari pas cu pas mersul treptat al na-

tiunel romane. Ea sta langeda gi truditrt, se


migca faro spor, atuncl cand anca nu cutezase a vorbi, in tote ramurile vietel el sociale,
limba sa propria, limba sa originara.
Dar din minutul cand pedicile limbelor stra-ine n 'o m af incurcara nici in biserica, nici in viata

publica, nici in productiunile literatures, din


minutul acela aventul el fu nemesurat. De atuner in coce ea sporesce intr'un an mai mull
de cat odiniora, in lece,iar in 4ece animal mult
decat intr'o suta din seculii trecuti.
i 'ntr'adever nu este nici un secol deplin de
cand tote Romanic s'ati decis a scrie numal limba for, in tota a for viata publica; gi in aceste
sate -va 4ecimi de ant, putem slice ea resunetele
limber romanesel, rostita Para sfiela, ati dcgteptat to-La natiunea din adormirea el, gi s'au audit

cu tarie de catre tote cele-l-alte popOre ale


Europer.

Limbei dtir, Umbel nostre, mar mult de cat


ori carui alt dar mogtenese al poporulur nostru,
suntem datori acesta minunata reinviere.
Deci, tot de la starnitorea cultivare a limbei nostre trebuie sa, agteptam gi inaintarea
gi intarirea nationalitatii nostre pe viitor.

IS

Cu limba nOstra vom invinge pent 'ntru sf'arit


tote limbile dupaane, din jurul nostru!
Dintr' o asemenea con vingere a nascut in sinul

unei Societati iubitore a progresulul Romania,


ideea de a gasi un mijloc pentru ca tots Romanil sa pOta p6trunde cu inlesnire in cunoscinta
cultures limbei romanesci. Acea Societate a decis dar a consacra mult putinul capital de care
ea dispune, spre a tipari o Bibliotheca a poporului
roman, prin care, en costul eel mai redus, sa pota,
capata tots Romania, in manele lor, scrierile

cele mai bune ale limbei romanesci, de cand ea


a inceput a fi scrisa i tiparita, One in 4iva de
astacli.

A inceput prin a tipari acest mic volum, in


care s'au adunatti cele mai frumose dintre Cantecele lAtratiesci ale poporului roman , dintre
acele compuneri poetice ale poporului, care s'au
pastrat pe la cantatorii din sate, far& de nume
de autos, dar pe care ilustrul nostru poet D-1 Vasile Alexandri a sciut ma de frumos a le aduna
Si a le reconstitui, dupe adeverata for fire popoTana.

Apoi iar, tot in cercul compunerilor poetice,


slat adunat aci scrieri de ale celor mai vechi

poeti romani, de ale acelor omens de merit earl,


pe cand. mai nimeni nu scria, romanesce, au avut patrioticapornire spry cultivarea limbei nationale, i, -- precum a putut fia-care,
ati

lndrugat, cu mai mult set mai putin talent ,


stihuri sh viersuri romanesci.
In fruntea for std, vestitul mitropolit al Moldovei, Dosotheiu, carele de la atilt 1668 pene la
1690, cant& In versuri romanescl lauda Orel, i

din care am transcris mai sus patru stihuri,


i lauda lui Dumnepti., in Psaltirea lui David,
tradusa tots, de densul In versurl romanesel.
Apol s'ag ales cate-va din cele mai placute
poesii ale acelor boieri din Tera Romanesca *i.
din Moldova, cars, intre anil 1770 i 1830, se
incumetara a dovecli dascalilor greci, ce domniad atunci In cercurile literaril din torile nostre, cum ca se 'Dote scrie, i dulce si frumos ,
chiar *i in despretuitul grain al Vlahilor.
Aces boieri sunt, pentru Vra Romanesca, familia Tileitreseilor, cu Banul litnAchitA in capul
el, avend elh dol feciori, amandoul poeti, adica
Clucerul Aleca i Logofaul Niculao, i in fine cu
vestitul poet Joan -Maresca, fift alg Clucerulni
Alecu.

Toy a cesti trel din urma au Indeplinit cu

XI

skntenik indatorirea ce le lksase, cu limb& de


morte, tatkl 1i mopl lor, Banul Iknkchitk, prin
testamentul set literar, unde el dice :
cUrmailor mei VIcIresci
(Las vo6 motenire
(Creseerea limbel romanesci

eva patriei cinstire

Au mai fost, pe acelea1 timpurl, i alti Homans cu iubire de Lora i de limbs lor; iar printre aceTtia vom num6ra mai cu landk pe Paris
Momuleann, carele a scris numerdse versurl in
Bucuresci, pink pe la anil 1828.
Din Moldova avem de asemeni a pune alkturi
cu boieril Vackresci eel din Ora Romanesca, , pe
Logontul Constantin Conaki i pe Yornicul Alen.
Beldimanu, can i unul i altul, pe la inceputul
secolului nostru, ill aveat de onore de a scriein
yersurl romanescr, cugetkrile Ion 1 fapte din is-

toria torif.
In fine, pentru ca din culegerea coprinsk in
acest mic volum sk nu remand, cu totul Instrainata, o bunk jumetate a Romknimei, i anume acela care trkiesce dincolo de Carp*, s'a pus tot
aci i istoria in versurl a lui Arghir, compusk scum yre o 50 de ani, de un betran poet poporan
al Ardelului, de loan Barac.

XII

S'ar fi putut face i mai multt! Dar, ca un


inceput, fik bine priimit de cktre publicul romknesct, acest mic volum de vechi poesii nationale i Societatea, care '*1-a pus in gind sa, urmkresck farce pregetu publicarea Bibliotecei po-

porului roman, va scdte treptat din intunericul


uititrit sea din ingradirile grele de rksbktut ale
scumpetef, tote acele scrieri romknesci in versuri

i in prosk care, dintr'o privintk ore care, pots


place la citire, i care, arktknd treptat propl*irea limbei nostre, vor inclenina negreit pe
multi a adaoge literatura nationalk cu alte opere, anca, i mai perfecte.

Adkpostiti sub modestul umbrar al anonimului, editoril acestor articele vor fi respratiti
cu prisos, cad vor vede ca tipkririle lox adue
poporului roman folosul ce ei mtdptk de la
densele.

BIBLIOTECA NATIONALA

POESIA

PART EA ANTEIA
CA.NTECE YECIII ALE POPORULUI ROMAN

I
ERCULEIN
(Ceintec din Mehadia, unde erau vechile bai inchinate
ocului Hercule).

Plecat-at in Oiori
Trei surori la foal,
Sora cea mai mare
S'a dus fn spre mare,
Sora cea media.
Pe mal, in gradina,
Sora cea mai mica
i mai selbatica
S'a dus, magi, dus
Pe Cerna in sus.
Ear in urma for
Multi voinici cu dor
S'au luat cantand
'ari venit plangbd.
Eata-un Capitan
Capitan Rim lean,
Ca mi se ivesce
Pe mal se opresce,
-Cu Cerna graesce:
cNera, limpeqie

Stai de'mi spune mie


Despre fret' surori

Plecate din cliorl.

Sora cea mai mare


S'a dus catra mare
Pe Dunarea 'n jos
La un plain frumos :
Sora cea meclina

S'a dus din grading.


Peste nod munti,
in codri carunti.
Sora cea mai-mica
i mai selbatica
Plange colo 'n stinca
La umbra adinca.
Ercul Erculean,
Capitan Rimlean,
hi rapede calul
De resuna malul,
eagiunge 'ntr'un sbor
La stinca cu dor.
(E0, fats, din peatra
ife to ved odata!

Cum g es din peatra

Ca sunt g011 tots


Si me tem de s6re...
Nu m'a s6rbe Ere ?
Se n'ai nici o fried,
Fata selbatica
Ca to -oiu lua 'n brata
Se mai prind la vleata,
Si te-o-iu coperi
Si mi to -oiu feri
De vint i de sore,
De-a for sarutare.
13,:dita , badita ,
Deli stint di-41114A;
Sotie do vrei

Lumel se arata
0 dalba de fart
Alba, g611 tag,
Vie i frumOsa,
Dulce, recorosa,

Cu per aurit,
Pe umeri leit.
Cat o i zaresce
S6rele s'opresce
Si fa9la-i s'aprinde
Si ra(ja-1 se 'ntinde,

Ca tin sarutat
Lung si infocat ;
Ear cel Erculean
Capitan Rinilean
MI o apnea 'n brata
De prinde la vleata,
Mi -o stringe la ppt,

De vrei se me id,
Me scOte din stinca,
Din umbra adincrt,

Sell es la luminA
Cu inima plina.
Ercul Erculean,
Capitan Rimlean
Calca, peste peatra
Si eata. ca 'n data

S'o 16gana 'ncet


Si -i face 'n rec6re
Departe de sore
Cuib de floricele

Ivite la stele.
II

MONASTIREA ARGEFLUT
(Cake de la Curtea de Arge0
I
Pe Arge in gios,
Pe un mai frumos,
Negru von, trece
Cu tovara1 tlece:

NoA meteri marl

Calfe i zidari
Si Manoli .ace
Care-i Si intrece.

Mergil cu tog pe cale


Se alega 'n vale
Loc de manastire

Si de pomenire.
Bath cum mergea
Ca 'n drum agiungea
Pe-un Viet ciobana
Din fluer doina,

Si cum it vellea
Domnul 11 Slices:

c Mindre ciobana
Din fluer doina!

Pe Arge in sus
Cu turma to -al dus,

Pe Irge in gios
Cu thrum ai fost.
Nu cnmva -i veSlut

Pe uncle-al trecut

Un zid pWsit
Si neisprilvit
La loc de grindi
La verde-aluni?
Ba, DOmne,-am veftt
Pe unde-am trecut
Un zid parasit
Si neispravit.

Cana cum it vedt


la el se rapedil
Si latraa pustiti
Si urla-a mortit.)

Aid aleg eit


Loc de manastire
Si de pomenire.
Deci voi, meterl marl,
Calfe i zidarl,

Curand ve siliti
Lucrul de'l porniti,
Ca se'mi redicati
Aici s'e'mi durati
Manastire petit

Cum n'a mai fost alts,


Ca v'oiu da averi,
V'oiu face boeri,

Ear de nu, apoi


V'oiu zidi pe vol
V'oiu zidi de vii
Chiar in temelii! )
II

Meterii grab%
Sferile 'ntindea,
Local mesura

Santuri largi sapa


Si mereli lucra,
Zidul rillica,

Dar on ce Jura

Cat il audia
Domnu 'nveselia
Si curand pleca,
Sore zid apuca

Adoa Oi ear,
Atreia cji ear,
Apatra Sli ear :

Cu flog. zidarl,

Lucra in zadar!

No meferi marl
Si Manoli (lece
Care-1 1 intrece.

cEatl zidul meg !

MO-ea se surpa!

Domnul se mira
S'apoi II musfra,
S'apoI se 'ncrunta
Si-i ameninta

pue de vii
Chian in temelii!
Mesterii cei marl,
Calfe de zidari,
Trenmra lucrand,
Lucra trenmrand
pi lunga de vara
Diva pan' in sera;
Ear Manoli sta,
Niel ce, mai lucra,
Ci mi se culca
Si un vis visa,
Apoi se scula
,Fast -fel cuvinta
(Nol rneteri marl,
Calfe i zidari!
titi ce am visat
De cand m'am culcat
0 ppte, de sus
Aevea mi -a spus,
SC1

a on ce-am lucra
N6ptea s'ar surpa
Pan' om hotari
In zid de-a zidi
Cea 'ntei sotiera
Cea 'ntei soriera
Care s'a ivi
Mani in giori de 41
Aducand bucate

La sot on la irate.
Deci daca vroiti
Ca se ispraviti
Sfinta manestire
Pentru pomenire.
Noi se ne-apucam
Cu toti se giuram

i se ne legam
Taina s'o pastram;
S'ori ce sotiora
Off ce sori6ra

Mani in giori de gi
Intel s'a ivi,
Pe ea s'o jertfim,
In zid s'o zidim!

III

Eata 'n giori de di


Manea se trezi,

S'apoi se sni
Pe gard de nuele
Si mai sus, pe schele
Si'n camp se uita,
Drumul cerceta.
Cand, vai! ce zaria
Cine ca mita P...
Sotiora lui,
Florea campului!
Ea s'apropiea
Si ii aducea
Prancl de mancature,
Vin de Ventura
Cat el o Aria
Inima-I Aria
In genuchi citdea.
Si plangend gicea:
<KM. Domne, pe him&

0 ploe cu spume.
Se fad. pirae,,
Se curga eroe,
.

Apele se cresca,
Mindra se-mi opresca,

S'o opr6scI 'n vale


S'o intOrca din tale!)
Domnul se 'ndura,
Ruga-I asculta,
Norif aduna,
Celtu 'ntuneca.
Si curgea de-odat5
P16e spumegatI
Ce face pirae

Pe drum ovMa
Si s'apropia
Si amar de ea,
Eats c'agfungea!

Si amfla ir6e.

Mult inveselia
Daca o vedea,
Ear Manea turba,
Mindra-I gruta,
In brate-o lua,
Pe schele-o urea,
Pe zid o punea
Si, glumind, qicea:
cStai, mindrutaernea,
Nu te spariea
CA vrem se glumim

Dar on cat &lea,


Mindra n'o opria,
Ci ea tot yenta,
Si s'apropia.
Manea ml-o vedea,
Inima-I plangea,
Si ear se 'nchina,
Si ear se rugs:
(StifIA, DOmne-un vint

Suf lq-1 pe pImint,


Bradii se-t desp6e,

Paltini se ind6e,
Muntii se restorne,
Mindra se-mt IntOrne,
Se mi-o 'ntorne 'n tale,
S'o duca de vale!)
Domnul se 'ndura,
Ruga-I asculta

Si sufla un via
Un vint pre parnInt
Paltini ca 'ndota,
Bradt ca, despoia
Muntii resturna
Ears pe Ana
Nici c'o Inturnal...
Ea mereh yenta,

IV

Meterit eel' mart


Calfe si zidari,

Si se te zidim!)
Ana se 'ncredea
Si vesel ridea ;
Ear Manea ofta
Si se apuca
Zidul de zidit,
Visul de 'mplinit.
Zidul se sub,
Si o cuprindea
Pan' la glezniore,
Pan' la pulpi,s6re.
Ear ea, vat de ea!
Nici ea mat ridea

Ci mereh dim:
Manoli, Manoli,
MeOere Manoli 1

Agiungl-ti de agg,
Ca nu-i bung, dragg.
Manoli, Manoli,

Zidul mil me stinge


Viata mi se stinge !

Metere Manoli !

IT

Zidul reil me strange


Trupuoru-nii fringe!
Ear Manea tgcea
Si mereli zidea.
Zidul se sub.
Si o coprindea
Pan' la glezniOre,
Pan' la pulpi6re
Pan' la costi6re
Pan' la titiore.
Dar ea, vai de ea
Tot meren plangea
Si meret. clicea:
4Manoli, Manoli
Metere Manoli!
Zidul reti me strange,
Titibra-mi plange
Copilau-mi fringe!
Manoli turba
Si mereli lucra.
Zidul se suia
Si o cuprindea
Pan' la costiOre
Pan' la titiore,
Pan' la buziore
Pan' la ochiori,
In cat, vai de ea !
Nu se mai videa,
Ci se audia
Din zid ca dicea :
4 Manoli, Manoli,
Metere Manoli !

Pe Arge In gios,
Pe un mal frumos
Negru Vodg vine
C4 se se %chine
La cm mguastire,
Falnicg zidire,
Mgngstire naltg
Cum n'a mai fost altg.
Domnul o privia
Si se 'nveselia
Si ast-fel grgla :
Voi, meteri zidari.
-12ece meteri marl!

Spuneti-mi cu drept
Cu mana la pept
De -avetl meterie

Ca se'ml faced mie


Altg, monastire

Pentru pomenire
Mult mai lumin6s1
Si mult mai frum6sI ?
Ear cel meteri marl
Calfe i. zidari

Cum sta pe grindi,


Sus pe coperi
Vesel se mmndria

S'apoi respundea:
cCa noi, meteri marl
Calfe i zidari
f

Altil Did el sunt

Pe acest pamint !

AEI ea not tim

and se incerca

r1 Cand se zidim
Alta manastire

De-a se arunca

Pentru pomenire
Mu lt mat luminesa
Si mult mai frumesa!)
Domu-T asculta
Si pe gandurT sta,
Apoi poruncia
Schelde se strice

Din zid ca ela


Un glas naduit,
Un glas mult Tuba,
Care gret gemea
Si mere] qicea:
(Manoli, Mano li,

Sall se le ridice,

Zidul reit me stringe


Titiora'mi plange,
Copilau'mi fringe
Viata mi se stinge !,
Cum o aulga
Manea se perdea
Ochi-1 se'nvelia;
Lumea se'utorcea,
Norii se'nvirtea,
Si de pe grindi,

Ear pe cei zidarT

pece meteri mart


-Se mi-T parasesca

Ca se putreqesca
Colo pe grindi
Sus pe coperi.
MeteriT gandea
Si el' 11 facea

Aripi sburatore
De indrili uere.
Apol le 'ntindea
Si 'n vesdub saria
Dar pe loc cadea,
Si unde pica
Trupu-T despica.

Ear bietul Manoli


Meterul Manoli

Eata c'aulia

Metere Mano li

De pe coperi,

Mort bietul (idea!


Ear unde cadea
Ce se niai facea ?

0 fontana lid.
Cu apa putina
Cu apa serata
Cu lacrimi udata !

10

III

CANTECELE In STEFAN VODA


(Cantec din _Bucovina).

Stefan, Stefan Domn eel maSeman pe lume nu are [re

Lumea 'ntrega, sta 'n mirare


Tera-I mica, tdra-1 tare
i duplanul sporin nu are!

De cat numal mindrul Ore!

ALTUL

Stefan, Stefan Domn eel ma'1 are, [re


Ca un Ofm voinic i tare.
Din Sucdva cand el sare
pi i nopte, tie calare,
Se bate 'n patru hotare.

Din Suceva cand el sare,


Pune peptul la hotare
Ca un zid de aparare!

In Sucdva cuibu

Bratul lui fara 'ncetare


Bate Orde le Ware,
Bate cetele Maghiare,
Bate Leg din fuga mare,
Bate Turd pe zmei Ware

Pe Mari fi casapesce,
Pe Unguri ii pfrjolesce,
i pe Turd ii rasipesce.
Ear pe Leg cu chica tare
Si avinta 'n spandurare,
aSiT ingiuga ca se are!

i'i scutesce de 'ngropare.


IV

MOVILA LUT BURCEL


(Ceintec din Vas luin)

Inter) di tie serbat6re,


Trite() di en mindrul sare
Care lumea 'nvesella
Si cu our o 'nvelia,
Eata maid se ivia,
Ca alt sore strelucia

Domnul Stefan eel vestit,


Domnul eel nebiruit!
El pe cal incaleca
Si cu multi voinici pleca
De la scara curtel lui
La biserica 'n Vas ltd.

11

Clopotele resuna,
Stegurile-i se 'nchina.
Armasarii spumega,
Friele i-le muca,
Ear poporul tot striga :

(Se traesci Maria ta!)


Cand aprOpe de intrare

Ce s'aude 'n departare?


Glas de om chiuind tare :
(Hai, ho, ta, ho, Bourean
Trage brazda pe taman.
Stefan Vocla se opria

i din gurii-aka gala :


(Audit-ati, audit
Glas de Roman necajit ?...

tntr'o clipa se'lgasiti,


Si cu el aid se fiti.x.
Cinci pantiri se alegea,
Pe Vasluiu in sus mergea
Pan' zaria intr'o movila

tin Roman arand in sill


i movila brazduind

i din gull chiuind :


(Hai, ho, ta, ho, Bourean,
Trage brazda pe tapan !a
Cel pantiri descaleca
Pe Roman 11 fereca,
La Vasil-au it aducea

la Domani mi'l ducea :


(Mai Romane, se n'ai Wing,
Spline noa cum to cheml ?
Tema n'am ca sunt Roman!
Tema n'arn ca-miqti stapan!
Si.

Tu eti Stefan Domn cel mare

Care 'n lume seman n'are,


Si en sint oiman Burcel

Puior de voinicel!
traesci dad, n'ai terra !
Da-ne nol bung, sema
Cum de to -ai pacatnit
Se te-apuci de plugarit,
Toccoa 'n di de serbatere
Tocma 'n timp de inchinare?

Se

Demne, pun mana la pept


Si me giur se-ti spun cu drept.

Pan' a nu-agiunge plugar


Avem falnic harmasar
Si o ghlega nestrugita
Cu pirene tintuita,
Care cand o invirtiam
Preril prin dqmani faciam.
Cate opt pe loc turtiam!
Alelell pe cand erani
Om intreg de me luptam
Multi pagani am mai stricat I
Multe capete-am farmat
De Mari si de Lifteni
i de falnici Ungureni!
Ear in foc la Reiboeni
Mi-a &Jut giOga din 'liana
De o sabie 'Agana :
Dar n'a ca(Jut numai ea,
A caclut i mana mea
Cu paganu-alatureal...
De-atunci: n'am ce se me fa
C'am agiuns un biet sarac.
Nici n'am case, nicin'am plug
Nici giuncani ca se-i ingiug!

Teta vara m'am rugat


De bogatil eel din sat
Se-mi dea plugul ca se ar...
1111-a fost ruga in zadar.

12

Atunci, D6mne, me'ntorselu,

T641 movila rezesie


Ca s'o a21 de plugarie,

La Marl' ca me duselu,
Un plug mare ca prinseiu

Dar in virfu'i se to -aezi


Ca stejar se priveghezi,

Si cu-un bou 11 ingiugaiu,


Si de lucru m'apucaiu,
Ca saracul n'are sore,
Nici qile de serbatore
Ci tot (Jile lucret6re !
Domnul Stefan Pasculta
Si din gura cuvinta :
(Mai Burcele, fetul mee !
Bate ce hotaresc ee :

Si Mara de -i videa
C'an intrat In tera mea,
Tu se strigl cat ce -i putea :
Sal Stefane, la hotard
Ca intrat sable 'taleret!
Atunci ee te-oiu audi,
Ca un zmeti m'oiu rape1i
Si nici urrna-a remamea
De Tatari in ten, mea!

1641 un plug cu so.ese boi

Si bogat mergi de la not


V.

STEF A.N IT A V OD A
(Cdntec din Para Oltului).

Frun g verde men cretesci


in ora in Bucuresci,
L'ale case marl domnesci
De se Yea in Stoenesci,
Mindra masa e luting
Si de marl boeri cuprinsa
Tot boeri de-a ostilor
Puterea domniilor
i gr6za dumanilor.
Ear in capet cine ede ?
Stefanita Domu se vede,
Dar nici bea, nici veselesce,
Ci cu ochii lung privesce
La copila Dihului,

SoriOra Mihulul
Mihultif voinicului

Din valea Cobiului.


Ca e nnandra ca o fl6re,
Si de ochi farmecilt6re
Si de suflet iubitOre,
Unde-o vede Domnul more !
geopilita, dragulita,
Cu sin alb de porumbita
imple cupa mea de vin
Tie, draga, s'o inchin,
S'apoI canta-rn1 viers de dor
Cu glas dulce, rapitor.
Ca uta -ti, draga, cantecul
Ca mi-e drag ca sufletul !*

13

Si pe cal incgleca
Si cu Domnul toff pleca,
Inspre munti, la venet6rP

Copilita se fueling
Ca o flOre de grading
Si-i intinde-o cupg. piing;
Apoi dice incetisor

Dupe ursi si caviare

Un viers dulce, plin de dor :


Frundg verde stejgrel,

Dupe paseri galbibre.


Si mergea, Irate, mergea

Am 11}1 Irate voinicel

Pan' in munti 0 agiungea,

Si me tern ama de el!


Fruny verde mer domuesc,

Ear cand sorele-apunea

Am un Domn care-1 lubesc


Si de dinsul me 'ngrijesc.
Vai de mine! cum se fac
Pe-amindol se mi -i impac,

C'un cioban cu flueras


Si cu port de Oltenas.
Domnu 'n tale -i se opria
Si din gura-asa grgIa:
Ciobgnas cu fiueras
Puisor de Oltenas
Cunosci calea codrului
De pin muntil Crisulul ?
Cunosci fagul Mihului
Din codrul Cobiului?

Se-mi fie traiul pe plat !)


Copilita nu sfirsia
Si Domnul ast-fel grgia :
CopiliO, mindrulitg,
Cu sin alb de pormnbitg,
Nu mal plange ca'n curind
implini-voiu al Oil gaud.
Vol boerl cc os1gtati
Stag i numai inchinati,
Cuvintul se-ml ascultati.
Mani in qiori se ve aflati
Toti calari si Inarmati,
Cu sggetl, cu buzdugane,
Si la brie cu arcane,
Ca se mergem despre s6re
Se facem o venetore
Dupe ursi gi capriore,
Dupe paseri galbiOre
Ce sunt bune de mancare
Si placute la cantare!)
II

Cand de Ti se lumina
Boerii se aduna

Eat ca se intilnia

Cunosc calea codrului


Pang 'n fundul fundului.
Scig si fagul Mihului
Din codrul Cobiului.

De scii locurile bine,


Nu me-I duce In pe mine?

Ba, to -oiu duce et pe tine


De-I lAsa to ostile
Se-mi raz6scg oile,
Ca de -oiu perde-o mielusea
Oiu slugi un an pe ea,
Si de-oiu perde un mielugel,

0in slugi doi ani pe


Domnul ostile lgsa
Cu ciobauul se lua,
Singur, singur, singurel
Pe o zare de muncel.
Ear clobanul se 'ndrepta

14

Care munti i mi'l purta


Pe carari i pe potici
Ce's calcate de voinici,
Pin hati, pin cgrpini
Uncle nu-1 loc de carni.

El mergea, frate, mergea


Pan' ce 'n codru agiungea
Drept la fagul Mihului,
Locaul voinicului.
Cand de fag s'apropiea
Clobanatil se opria

Si din gura-aa graia :


Eata. fagul Mihului,
Mihului voinicului !
Ear pe Mihul daca '1 vrei,
-Cata drept in ochii mei N.
III

Domnul drept la el cata


Ochil lui se incrunta.
Ear ciobanul se schimba,
Gluga lui ii arunca
Si-de-odata se-arata
Cu zelar, cu buzdugan
Cu haine de capitan.
Apoi drept la Domn cata
Si 'n glas mare cuvinta :
Adel ! Winne din Domnie !
Eri ai fost dat la betie;
Ast4i venii la trezie,
Dar n'ai pries la cumintie.
Ce pleats to -ate impins
Paloul de ti-ai incins?
Fostu-ti-at sill de mine.
Ori ca nu to -ai saturat
Pe-a mea sora c'ai furat
S'ai facut cu ea pleat

Fax-a to fi cununat ?
Dar gandit-ai ea pacatul
ii urna6za vinovatul
Si ca 'n lame on ce faptg
Are plata i resplata ?
Si cum sta i cum tlicea
O frump de fag smuncia

i 'ntre buze o puma


Si suna hoti din ea.
Frumja patru cl plesnia,
Codrul negru clocotia,
De-un lung chiot chiotia,
De-un grey tropot tropotia,
S'impregiuru-le de-odat/
Se ivia o mandra edta,
O e6ta de voinicei,
Lotri, puiori de mei,
Cu elciule stogoate,
Cu ghiebe roii pe spate,
Si musteti de varvaric,
Cum sta bine la voinic.
Langa el cat ii zaria
Mihul ast-fel be grala :
(Fratil mei, neferil mei,
Lotri, puiori de zmel!
Yl vedeti voi pe ist orn?
El e mare, cad e Domn,
Dar cat e de Domn i mare

Minte *La and n'are !


Hai, copil de mi'l luati
Prin sabii se'l fluturati
Dar nimic se nu'i stricati,
Cale bursa se-I lasati
Ca de-I Domnul priceput
E destul eate-aa veq.ut
Ca se afle, ca se scie;

Cu Mihul nu-I de glumie!)

15

Doom] pe grOnduri cridea


S'apoi ast-fel respundea :

Ca srj very o cununie,


Canuitic Donmulai
Cu sora
gmGK

lutjorule,
Fraie.. fratiorule!

S'o fac rine sotiOrO


S'o fac tie Donutis(VO !),
As el Donmul cuvinta,

EU In mOna ti-am pleat

In de Indite m'ai scripat.


Gaud la mitua mi-i pica
Ed de morte te-olu scapo.
Vinit mina tu la Denmie

Si din codra se 'lama,


Lard codrul resuna :
cSO traesei, Maria tie
q.

CONSTANTIN B1ZANCOVANEL

firancovanul Constantin,
Boer vechiu si Domn crestin,

Be averi ce at stringrea
ttattul sei ngrijlo
Side indite 'I. Ilotdria

Blue vorba nu sfirsio,


Tung 'n casrt Inrusia,
Pe tuspatru nil -I prindea
Si '1 ducea
inchidea,

La Stamina, in tumid mare

Gael viziru '1-4-tio.


Intr'o gioi de dim5 6tO,

Ce se 'nalta lAng,O. mare,


Undo roc:it fete Donmesci

pi scurtarei bl de vietO

tmnwSmJ scula,
rata blindd el a75,
Barba and' peptena,

Liide 'nellina,

Po firtistra-apoi cdta

am se spaininta!
<Wragil mei, coconi. ...W.
Lisati somnul, Ti; trezitt,
Armele vi grttiti,
Ca pe noi ne-a 'ncongiltrot
rasa eel neimpacat.
Ca-Eniceri, cu. tunuti marl,
Cc spargri ziduri cat de tari!

Si soli mmi imparrttesci.


Mu lt acolo nu zacea,
CO Sultana '1 oducea
Langa foisorul RI

Pe aloha Bostortani.
cBrancovene Constantin,
Boer veelriu, ghiour haat
Adev'er e c'ai chitit

POn' a nu ft mazilit
desparti, a to Domnie
De a nostril 'mperOtie?
CO do nmlt co esti' avut

Bani do cur al habit


Far' ati 11 de mine tjtna,

16

Far' a vre ca se-mi dai shoe!


De-am fostbun,ret la DomDumnec,let singur o scie ; [nie
De-am fost mare pre pemint,
Cata-arum de Ye4i ce sint !
Constantine Bra ncovene !
Nu-mi grei vorbe viclene.
De ti-e mile de copil
Si de vrei ca se ma! fii,
Lase legea erestinesce
Si to de 'n legea turcesca.

Face Dumne(tet ce-a vrea


Ear pe toll de ne-ti taia
Nu me las de legea mea !2.
Sultanul din foi:or
Dete semn hi! Inibrohor.
Doi gelati yen% curand
Sabiile fluturaud,
Si spre robi dace mergea,
Din coconl ki alegea
Pe cel mare i frumos,
Sit punea pe scaun gios,
i cat pala repf4ia,
Capul lute reteclia !
Brancovanul gret ofta

Si din gull cuvinta:


4D6mne ! fie 'n voea fa! r,
Cei gelati earki mergea
Si din doi i1 alegFa

Pe cel ginga mijlociu


Cu per neted si galbie
Si pc scaun it punea
Si capul ii repunea !
Brancovanul greil ofta
Si din suflet cuvmta
4D6mne! fie 'n voea to !

F'iltanul se n3inuna
Si cu mila se 'ngena
Bra ncovene Constantin,

Boer vechin si Domn cretin t

Trel coconi tu a! avut,


Din trei dol ti I-ai perdut;
Numal unul ti-a renias!

Cu pe de vrei se'l las,


Lase legea cretinesce

Si t' da 'n legca turcesce !

Mare'iDomnulDumneqeti .
Cretin bun m'a m nascut et,
Crestin bun a muri noel...
Taci, dregute, an mai plangeern pept inima-mi se fringe.
Taci i mori in legea to
Ca tu ceriu-i-capata
Imbrohorul se 'nerunta,
Gealati! se 'nainta
Si pe blindul copila
Dragul Wit fecioraq,
La pemint it arunca
Si qilele-1 redica.
Brancovanul greti ofta

Si cu lacrimi cuyinta
eD6mne! fie 'n voea tai>
Apoi el se 'ntuneca,
Inima-I se despica,
Pe copil se arunca
Ii bocia, II saruta,
Si turband apol stirga ;
gAlelei ! telhari pagan!!
Ale!! voi feciori de can!!
Tie! coconi ce am avut
Pe tustrei mil-at! perdut !
Dare-ar Domnul Dumneclett

17

Se fie pe &dui met :

i de-unii paltin o lega


Si ridend aa striga:
(Brancovene Constantin
Ghiaur vechiu, ghiaur hair !

Se ve stergey pre pitmInt


Cum se stergt noriI la vint,
Se n'avei loc de 'ngropat,
Niel copil de grutat is,
Turcii crunt se oteria
Si pe dinsul tabnia,
Thine mindre-i le rupea,
Trupu-I de pele jupea,
Pelea en pae-o Amplea,
Prin noroit o tgviilea,

Casch' ()chi a to vita


De' y cunoci to pelea ta?[rea!

Mill' turbay ! Turd, MI


Dell manca i carnea mea,
Se sciy c'ail murit crestin
Brancovanul Constantin !

z,

VI.

3.IIIIU COPILUL
(Cantee de la Bica).

La dealul Barbat,

Pe drumul Apt
Merge haulind
Merge chiuind
Mibu copila
Mandru pAtina,

Mina de frunte,
Copila de munte.
Merge el cantand,
Din cobuz sun'and
Codrii desmlerdand,
Din cobuz de os
Ce suns frumos.
Merge eel voinic

Pe-un murguor mic


Pin medul noptii,

Pin codrul Hap.


Mult e frunc,la deas4,

Noptea 'ntimechsa,
Si calea petr&I !

Dar dnd se urea


i murgul calca
Peatra scApAra,
NOptea lumina

N6ptea ca dioa.
Merge, mari, merge,
S'urma li se sterge
Printre frundi didute
Pe clrilrY pierdute.
Merge tot mereii
VoInicelul met
Din frunte pocnind,
Codiii vechi trezind
Si merett graind :
Hai, murgule, hai,
Pe costa pe plaI.
2

18

Ce 141 to drumul
S'apnci colnicul?
z6oa te-apasa,
Ori aila te'ndeasa,
Ori

00 friul en flutufi
00 scumpele rafturT,
Ori armele mele
Ce latest Pa stele,
greti
De duel

at

Trupurrul mea?
Zeoa nu me'ndeasl
Sato, nu m'apasa,
Friul nu me stringe
Chinga nu me fringe,
Dar ce nre apasA
Si'n drum nu me lasA,
CA s'atint pe-aici
Patru-cleei i cinci,
Cinci-cleci ftra cinci
De haiduci LAvinti

Dui de la paring
De cand eraii mici
La codru 'n potici.
S'acum se gAsescu
De benchetuescil
La valea adincl,
La muchie de stincl
La des pAltini,

/Grunt stun*

Gata se te prade
Taunt; Ungurean
Vechiul hotoman,

Cu barba sburlitg,
De rele 'nvechitk
Pang 'n briA lungita,
Cu briu 'nvelita.

El are, mei fratp,


SAW lungi i late
Durda ghintuitg,
Inima-otelita.

Si mai are and


Pe'mpregiur de stincl
Voinicei Levinti
Cu armele 'n dinti,
Feciori haul de maul,
CAW, tari de yang.

Flecai groi in cea


Voinici far' de WA!
Cu chivere nalte

Cu cope late
Mate pe spate.
El te-ar aucli
Si s'or rApeP
Si amar de tine
Si amar de mine!

Hai, murgule, hai,


Pe cOstA de plat
LasA colnicul

La masa de peatra,
In patru crApata,
Cu sirml legatI,

S'apucl drumul

Cu slove sApata,

CA te ieA pe sema

Cu slove de carte
Cu our suflate.
Ear la mass, ade

Istor brate gr6se,


G6se i ven6se,
Istul pept lat,

CA eti cu Mihul !

Lasa 'n urmA-ti teml

19

Lat 'infe.urat,
Istui paloel
Cu buza de-otel.

Unguru'i %los
Nu'i primejdios,
Gura lui e mare
Dar nu muca tare,
cati stint el? cincI-(jecI,
ese-decl, opt-cleci,

0 seta 'o mie?


Ease 'n cale'mi, vie
Dacg vreti sA scie
Cine e Mihul
Mihul Copilul !x

Murgul ca gandul
LasA colnicul

S'apucg drumul.
Hal murgule, hal,
Pe costa, de plai

La poem grasg,
Dumbrava trumesg
Cu &be, 'nve4tA,
Cu flori infloritg a
II

Eatti 'n codru, eats,


CA Ianu de-o-datg
Cum benchetuesce
sSi se veselesce,
Stg, increminesce,

Pe ganduri pornesce

a din cand in cand


Aude sung,nd

Codrii resbatend
Un mindru cantle,
Cantle de voinic

S'un glas de cobuz


Dulce la auz,
De cobuz de os
Ce sung dulos.
i eats, i eats
CA Ianu de-o-datg
Tresare i sare
ySi dice 'n glas mare.
(Vol vitejilor
Haraminilor !

Ean stay s'ascultati


S'armele-apucati,
CA ell cam auz
Un glas de cobuz
Pintre frump.' sun'and
Codril desmierdand.
Deal voI ve grabiti,
Curand ve poring

Se-I Op in tale
Pe deal i pe vale,
La pod, la hirtope,
La lunca de plopil,
La potica strimtg,
La cararea frintg,
La fontana ling.
Cu apg puting.

De-a fi vr'uu viteaz


Cu flori pe obraz
Se nu mi'l stricatl
Ci se mi'l legati.
Ear vre-un fIrmecal,
De mueri stricat,
0 palmg se-I dati,
Drumul se-i lAsatl!)
Unguril pornesce
i calea-I opresce.

20

Ear cat IT zaresee


Mihu be graesce :
(Vol, Voinicilor,
Haraminilor,
Cine v'ail manat

Capul v'aa mancat.)


Si ilia ca sfIrgesce,
La harta pornesce
Si se invirtesce,
Top if rasipesce.
Apol ear purcede
Pin eel codru verde.
Murgul se urea,
Si cand el calca,
Peatra scapara.
NOptea lumina
NOptea ca clioa.

Ianug cum fl vede


Din be se repede :
(VoI, Vitejilor,
Haraminilor !
Day cu lancele,
Dap' cu flintele.

Lasati flintele
May lancele

incepe pe loc
A dice cu foc,
incepe Nor
A. dice cu dor

Un cantic dubs
Atit de frumos,
Muntib a resunti,
SoirniT se aduna
Codrib se trezesca,

Frundile goptesca,
Stele le clipesca

Si 'n tale s'opresca!


Ear Ungurii mult
Cu drag 11 ascult,
Si Ianug Indata
Ca nealta data
Glasu'gi imblinqesce,
Mihului graesce,
La masa '1 poftesce.
a Vin' tu, Mihule,
Vin' voInicule,
Se benchetuim
Si se veselim,
S'apoi amindoI
Ne-om lupta nob doi.)

Vol, Vobnicilor,
Haraminilor !
CA ea Mihu sunt,

Ei cu toy s'aduna

Si vrea se ve cant
Un mandru cantic

Si se veselescti
Ploscele clocnesca
Vesel chiaescii.
Dar cand au 8firit
De benchetuit,
Masa de-ospatat,

Cantic de voinic

Cum n'atl audit


Cat veac ati trait.)
III

Eata, mari, eata


CA Mihu de-o-data

La masa se punti
Si benchetuesca

Vinul de gustat,
Ianug Ungurean,

21

Mihul Moldovean

Cat este de grea

De-o parte se duce,


La lupta s'apucti.
Crunta-e lupta for

Si zealele mele
CAt imi sunt de grele,
Acela se vie
Cu mine 'n frAtie
Ca se vitejeasca,

CA e pe omor.

Cine c'a pica

Nu s'a mai scula 1


Ear Unguril tots
Lui Ianu nepoti
Stall de mi-I privescti
Cum nil se 'nvirtescti,
Cum mi se suncesce
Cum mi se trintesce
Ca dol zmei, ca lei,
Ca lei paralei.
Eata, mAri, eats
CA Mihu de-o-datA
In loc se opresce,

Pe Ianu sucesce,
Sus II opintesce
Gios ancAl isbesce
Si in genunchl it pune
i capu -i repune.

Ear Unguril tots


Lui Ianu nepoti,
Stall incremeniti
De mOrte 'ngroziti.
Mihu mi-I trezesce
S'ast-fel Ie grlesce :
Vol, copiilor,
Haraminilor !
Care s'a afla
De va redica
Buzduganul meu
Cat este de greti,
Durdulita mea

Numele se-I cresca.)


Ungurii se 'ntrecti
La pAmint se piece
Si 'n zadar se 'ncerc !
Nici unul nu p6te
Se redice 'n spate
Armele culcate
Cu-aur imbricate
Cu fer ferecate.
Voi, mieilor,
Haraminilor !

Codrul mi'l 'Lay,


Giugul apacati
CA nu sunteti voi,
Nu sunteti ca nos,
Omeni de niindrie
Buni de vitejie,
Ci 6meni de g16t1
Buni de sapa lata. )
Si cum lice 'ndata
Mihul cel voinic
Cu degitul mic

Armele 'i redid,


Pled pe potica
Cu murgul voios
Prin codrul frunclos.
Si 'n urmg-i vuesce
Codrul clocotesce
De-un mindru cantic
Cantic de voinic,

22

De-un glas de cobuz


Duke la auz,

De cobuz de os
Ce suns frumos!
VII

TOMA ALIMOS
(Ceintec din BugiacuZ Basarabiey

Departe, frate, dcparte,


Departe i nici pre forte
Sus, pe esul Nistrului
Pe pImintul Turcului ;
Colo'n zarea celor culmi,
La grOpa cu cinci uhni
Ce resare dinteo tulpinli,
Ca cinci frati de in o mums,
Sedea Toma Alimo,
Boer din Ora de jos ;
Sedea Toma cel vestit
Lang, murgu-i priponit,

Cu tempi de argint
Mut in negru pamint,
Si pe drbl cum edea
Mindra mash' 'i intindea
Si tot bea i veselia
Si din gurl-aa clicea :
cincbinare-a i rf am cul l
incbinare-a murgului
Dar mi-e murgul cam nebun
Si de fuga numaI bun,
inchinare-a armelor
Dar 1 ele's lemne seci
Lemne seci, otele reel!
Inchina-volu ulmilor
U rieiI culmilor

CS sunt gata se'ml rebpung


Cu fremet VOlOS de frun4e,

Si 'n vezduh s'or clAtina


Si mie s'or inchina? a

EatS, mail, cum gala


'

Ca'n dcparte auclia


Un nechez ce nechelia
Si se tot apropiea
Toma 'ncet mi se scula,
Peste climpuri se vita
Si zarea un hotonian
Pe-un cal negru Dobrogen,.
Tin cal sprinter voinicesc...
PlAtia Cat un cal Domnesc.
Hotomanul nalt, pletos

Cum e un tejear frunys


Era Mane cel spiltog
Cu cojoc mare mitos,
Cu cojoc intors pe dos,

Si cu Oita nestrujita,
Numal din topor cIoplitii..
El la Toms, 'ncet venia
Si din gurl-aea-1 grAla:.

Mel! Toma Alimo


Boer din tera de jos,
Ce ne calci motiele
Si ne stria fenetile?%.

23

Boer Toma Alimo

it da plosca cu vin ro:


traesci, Mane fartate!
Day mania dupe spate,
Ca se bem in giumatate.)
Ma.nea cu stinga lua,
Cu drepta se inarma,
Pa loul din sin scotea
S'a9, bine '1invirtea
S'asa bine mi'l chitia
La pe Toma mi'l taia
Pe la furca peptului,
La incinsul briului
Deasupra buricului
Unde'i gret voinicului.
Tama crud se oteria...
Manea 'n scari se intepenia
Dos la fuga i punea.

Se

4Ale lei ! fecior de lele!


Caci rapi1 qilele mele!
De to -as prinde 'n mana mea,

Se 'ti arat la batrinete


Ce-am platit la tinerete
Toma Tate 'ncaleca,

Dupe Manea se lua


Si rnereii, merea striga :
Alelei ! murgulet mic,
Alei ! murgul meu voinic,
Aternete drumului
Ca i drba campului
La suflarea vintului.
Murgul mic se asternia,
Manea 'n laturi se Aria,
Toma turba si racnia:
cTaiatu-m'ai talharesce,
Fugitu-mi-ai mielece.
De to -a prinde 'n mana mea
pile tu n'ai mai avea.
Staff pe loc se ne 'ntilnim
Doll vorbe se graim,
Doe vorbe otelite
Cu paloile graite!

Si cum sta de cuvinta

Mane 'n Muff tot fugia


Ear/ Toma '1 agiungea

Mate le Si le-adnna,

S'aa bine mi'l chitia,

in couri 1 le baga,
Pe deasupra se 'ncingea

a din fuga mi-I taia

bile tu n'ai mai avea!,

i la murgu -i se ducea

Si cu murgii-aa gala :
cAlelei ! murgulet mic,
Alei ! dragul meg voinic
De-ai putea la batrinete

Cum puteai la tinerete !


Murgul ochi 'i aprindea,
Nechezia i respundea:

Bata coma sal pe mine,


Si de-acum to tine bine

Giamatate-a trupului
Cu trei c6ste a negrului !
Mane 'n don, jos cadea,
Toma murgului ducea:
cAlelei ! murgulet mic,
Alei ! dragul mea voinic!
Ochi'mi se painginesca,
Norii sus se Invirtesce.
Te grabesce-al6rga, fugi
Si ca gandul se me duel
Colo'n zarea celor culmi

24

La gropana on cinci ulmi,

Langa ulmi se-mifacI o gr6pa


$i cu dintii se me-apuci,

a el murgule-oiu mini
Pe tine n'oiu mai sari!
Ear cand sufletul mi-olu da,
Chd nu to -oin mai desmierDin copita F6-ti faci sard[da

In tainita se m'arunci.
Ulmii e s'or clatina,

Fru* ea s'a scutura,


Trupul el mi-a astupa!

viii
MOGO VORNICUL
(Ciiiitec din Mogodia)

In ora, la Bucurescl
Tot se staff i se" privesci

Pe cei Opte voinicei,


Mindri puiori de zmei,
epte frati ca epte brag
Toti de-a 10 Mogo cumnati,
El in capul podului
In fruntea norodului
Atepta pe sora for
Si pe mindru-1 sotior,
Mogo vornicul bogat
Co glumesce ne'neetat.
El la umbra se culca,
Bea voios i ospata,
Cu ploscuta inchina
De cinci vedre 'o ota
Vadra Tarigradului,
Mesura 'mperatului.
Ear fratele eel mai mare,
(Ca-i mai mare minte n'are)
Pe drum ochi'i alerga
Si cn glas dogit striga :
Zariti voi Ce zarese ea?

Eata vine ea un zmetir.


Vine Mogo vornicul,

Mare pe galbinui.
limp toff mi se scula,
Peste campuri se Oa,
i videa. marl, videa
Cum yen% Mogo venia:
Bud, 4ioa epte frati,
epte frati ea Atte bracTi!

Bun sosit, frate cumnate,


Ai venit pe ne-asteptate.
Dar uncle ti-e sotiora?

Ce ne-al Mut soriara?


Ori p6te c'aI i uitat
Catre not el to -al legat
Cana pe Stanca ne-al ltmt
S'a aduci la fratiori
Pe earna de noa on
Ca's mai multe serbltori ;
Pe vara de patru ori,
Ca's mai multe lucratori?
Ba, mei frati n'am uitat
Catre voi ca m'am legat,

25

Si an Sketica am plecat
S'o aduc la desfetat,

Dar in drum]. Orbit


lnit,
Turd, Mari ne-au
rapit.
rgpit
i tu, Mogo, al fugit ?
Cu cei furl' nu to -al luptat,
i pe Stauca

Pe StIncuta ne-al

Dupe el' nu to -al luat,


Nog anT se-I tot alungi

i cu mortea se-I agiungi?


Mori dar, cane blestemat

a tie nu ti-al fort dat !


Ca se fiT vrednic cumuat
Cu-a Stencutei septa frati,
epte frati ca epte brat !D
i cu totii crunt turba
Palosile redica.
Ear fratele cal mai mare
(C1-1 mai mare minte n'are)
Palosul mi'l iuvirtea,
In Mogo it asvirlia
Day nici ca mi'l nimeria.

Palosul 'n vint vijiia,


De-un zid mare se lovia,
'nderept se intorcea,
i

Langa Mogo de didea,


Si'n pgmint se ingropa
i pang in menunchi intra.
'Ear fratele cal mai mic
(Cg-I mai mic, e mai voinic)
Palosul mi'l InvirtPa,
Moge it asvIrlea

i prin inima '1 giunghla?


Gaud de-odate ce videa,
Ce videa si nu credea?
Otelegg zugravitl,

Pe din untru. poleitl


Cu doi-spre-ce telegari
Telegari cu clime marl,
'n telega sora lor,
Inflorind ca un bajor?

aung 1ioa, fratil mei,


epte puiori de zmei !
Dar uncle ve'T cnmnatul ?
Ce mi-ati facut barbatul ?

L'am trimis in Tad da-aCu dpte paloe 'n pept, [drept

CI nu-I vrednic se traiasca


Si cu nol se se ruddscg,
Cine 'n 6rda Igandsce

Nu scie se vitejesce
i

nevasta se-i pezdsca ?

VaT de mine ! ce-ati %cut ?


VaT de vol! n'ati priceput
Cum ca Mogo a glumit
Cand de mine v'a greit !.
Bine vorba nu sfirsia,
Lacrimi din ochi ii eia,
Langa Mogo ea cedea
Cu bratele '1 cop rindea
Yl bocea, it desmierda
Apoi sufletul i'l da

In capetul podulul
In ochil norodulul!

26

Ix

CANTICUL LITT MIHATU VITZITL


(Cantec pastrat de Stoian Jo idea arincifelul)

Audit ati de-un Olten,


De-un Oltdn de-un Craloven
Ce nu'i pass, de Sultan ?

Cate lupte ati privit,


Cate otI ail mistuit

Audit -ay de-un vitez


Care vecinic dde trdz
Cat e Ora la necaz

Multi ca frun,dele de brad.


Ca nisipul de pe vad,
Ca gemetele din lad !

Audit -ati de-un Michal


Ce sare pe epte cal

De striga Stambulul vai?

Spue codrii muntilor


Si fiarele codrilor
Care-a fost nutretul for ?

El e Doranul eel vestit


Care 'n lume a venit
Pe luptat i biruit.

Fost -ati lepri tataresci,


Si Turcesci i Unguresci
Date-n sabil romanesel!

Spue riul eel Olten,


Spue valid Dunaren
codrul Calugardn.
Si

AleleI! Michai, MichaT !

Cate Ose-au inalbit

Cad de not mita nu al'


Se ne scapi de-amar tii vai I
X.

SALGA
(Cdntec din pcilite Dundrel)

. Sus pe malul Dunard


La perddoa cu canI rei
A SalgiI a vadaDel
Este-o turma de carlani

Pascuta, de opt ciobanI,

Turma Salghii cea fruni6,4


Ca oimul de inimOsa.

La perdea in miequl noptel

27

Nemerit-au haiducei,
Nernerit-au, navalit-au,
Pa losele zinghenit-at,
Pe .ciobani legatu-mi-afi,
Dulai 'mpucatu-iEar pe baciul eel mai mare
Yl fereca i mai tare
Cu c6tele la spinare
De striga ca rein fl doaro :
Ca'pitan Caracatuci

Vat4e1 peste fraud!


Peste chid sute i cinci
Tot haiduci de eel voinici.
De-ai fi gent vr'o data bine,
Pi -1,1 o mila ki eu mine
Si' nil deslega, bratele,

Ree me dor sermanele!


Capitanul se 'mblinclia,
Bratele -i le sloboq1a.

Eara bacilli cum scapa,


111'6.na 'n sine - i o baga
Buclum de our eata,
Si de trei on bucluma,
Valle se resuna,

Fruqele se clatina,
Salga 'n somnu-i Pampa,
Din somn Salga se treclia,
La socrarsa se ducea
Sin din guru na-T clicea :
.%Malca, maiculita mea !

N'aurli0 to buciumand
Si raile resunand?
Nu sciu, maid, ciobanii
Retileit-ae carlanii,
Orl drumul au retacit,
Ori haiduci i -au navalit I))

Baba s6cra respundea :


Mergi to mica fata mea,
De ciobani nu to 'ngrijia
C'aa buciume ei en dor
Cand le '1 dor de casa lor.)
&era bine nu sfiria,
Salga ear ca aurlia

Glas de bucium remand,


Pan' fn suflet resbatend.
Heil copii, copii argati!
Somnul duke voi
S'un cal iute'mi inguati,
Puneti arta barbatesee,
Se

incalec voinicesce.v

Ea pe cal se arunca
Si spre Dtmare-alerga
Haulind i chiuind,
Buzduganul invertind.
Cat haiducil o zaria
Loc de fur,76 nu gasia,

Earl Sa1ga-1 urmaria


Si din guru -aa racnia :
(Earl ast6pe ast6pe ast4pta
Se luptam la lupta drepta,
Capitan Caracatuci,
Vatael peste haiduci
Peste cinci sute i cinci
Tot haiduci de eel voinici!
Stai pe loc se ne'ntilnirn
Dol vorbe se graim
Si'n acme se ne lovim,
Ca me Our pe Dunmerolefi!
Se to 'nvat efi, fetul met,
Cum se 16ga, eiobanii,

Cum se prada carlanii.)


Capitan Caracatuci

28

Ceta more de haiduci


Se ducea, ducea, ducea,
Nici capul null intorcea.
Salga-1 ici, Salga-i colea,
Capul din fug6-1 tela!
Capu 'n urma remanea,
Trupu 'nainte fugia,
Sangele pirat curgea,
Drumul ro ca se facea!

Ci-ca, mad, de pe-atunci,


Cand vine cete de haiduci,
Drumul for nici ca greesce,..
Nici ca 4ee mai nimerescil,
La perdeoa cu caul rel
A alghil" a vadanel,
De pe malul DunIrel.

gI

RA.DU CALOMFIRES CU
(Ccintec din .Romanail)
I

In ora la Bucuresci,
In curti nalte Si Domnesci
Mindra mash e intins6
Si de marl' boon coprinsa.
Dar in mijloc tine 6de ?
Mircea Voda 'n mijloc Ode,
Si la drepta NI se vede
Doi Caplesci i trei Buzesci
Zmeii terii Rornanesci,
PurtItorii otilor
Si fruntea boerilor.
El toti bea se veselia
Si pe Domn fl fericea,
Dar card fu despre betie,
Desire dalba veselie,
Eata. nene, ca sosia
Si la Domn Ingenuchia
Radul din Calomfiresci,

Zmeul terii Romanesci,


Cu sluga lui, cu Nedea
Ce de mic IT tot dedea
Agiutor bun de putere
Si cuvint de rningaere.
Domnule Maria ta!
Fie cum oiu cuvinta :

Iti aduc tie 'nchinare


Ca unui frate mai mare,
Si 1.1 doresc meree se fil
Cu isbIncji i veselii.
Dar soil, DOnme, on nu soil
Ca Tatarii m'a lovit

Si Mail' mi-a robit


Copilaii

Dragalalii
Maiculita
Dragulita.
Ree me d6re inimi6ra
De copii, de sotiOra

29

Dar Me dre it tnal tare


De maicuta ,ce me are
Ca-i cresting, i batrina
S'a se agivnga-a fi ceding,
De risul idpcanilor
Pin casa paginilor.
Rogu-te, Mgria-ta,
De croesci a m'agiuta,
Da-mi agiutor pe Buzesci
Si pe eel tustrel Cap len):

Purtatorii ostilor
Si fruntea boerilor !2
Mihnea Voda, '1 asculta
Si din gura cuvinta :
Mei! Radule misel!
Mai astepta tu nitel,
Paul ce vom ospata
Paul ce ne vom culca,
Paul ce ne vom scula
Se ved ce vis om visa,
'apol agiutor ti-om da!,
Radu buzele '11 musca
Si la facia se schimba.
Se traesci, Maria to
Ear dad, to -oin astepta
Pang ce ii ospata,
Si pang ce te-i culca
Si pang ce te-I scula
S. vecli ce vis ii visa,

Tataril s'or &parte,


Pagubas el m'or lasa!2.
II

Radul lute 'negleca,


Dupe dusmanl se lua
Cu sluga lair cu, Nedea.

Ce de mic ii tot dedea


Agiutor bun de putere
Si cuvint de mingaerr,
Gonia el, merea gonia,
Gonia, nu mai sterile,
Nebeut i nemancat,
De dor mare framantat.,

and a fost a treia ti,


Pe Marl el ii zari,
Atunci Nedea ce grai :
Eel! stapine Radule,
Ascultg-mi povetile
C'acum e pe vitejie
Pe vinceall sari robie.
Tae tu marginele,
Eti se tali mij16cele;
Care-a scapa de la mine
Se nu scape de la tine !2.

in 'Mari el se isbia,
Virtej de mOrte facia
Si tgia, nene, taia

Pe Mari ii risipia
Si pe eel robiti scotea
Si pe-a casa-i trimitea.
Dar pe rnaka-sa baring,

N'o gaga 'n ceta paging.


Radu 'n scarf se redica
Ca vulturul se uita
Peste campii Lapusnii,
Peste carnpi merei pustii,
Si cum sta si cum die,
Eatg, nene, to zaria
Un cort mare Si rotat,
Cat un tort de imperat;
Si '13 cort zaria pe-un Mirzae
Un mirzac de la Bugeac

30

Care 'n bratele-i stringea


0 crestina ce plangea.
Fulger Radu se facea
Ca un fulger se ducea,
Si la tort se rape pa,
Pe Mirzac '1 retezia,
Si in lance 0'1 lua,
Mort in camp Sl arunca.
Apoi vesel purcedea
Cu masa Si en Nedea,
Ce de mic ii tot dedea
Agiutor bun de putere
Si cuvint de mingaere !
in

Eata la mijloe de cale,


La fontana dintr'o vale,
Eata bung 'mpreunare
Cu cinci voinicei ealare,
Cu Buzesci
cu Caplesci
Zrneil terii Romanesci!
eNoroc bun, i cale buna!
Ce vint d ilce ve aduna
Si cu mine ye 'mpreuna?
No! in calo ti -am eit
C'avem dor de haratit.
Si la harta vitejesca
Si la gloca resboiasca.P
ET la harp se Ina,

Pe giurtmint s'apuca
Stapinii se haratesea
i slugile se-1 privesca!
incepea dar de calare

Harta cea din fuga mare


Paloile zinghinind,
Sulitele invirtind,

Buzduganele ciocnind

Si din gull, chiuind.


Cand de-odata cei Buzesci
Si cu eel tustrei Caplesci
Peste Radu navalia,
Cu cinci land it strepungea;
Apoi capul ii ttea,
Pe-o tipsie 11 punea
Si la Domnul i1 ducea

Si ea tog aka grab,


[ce !
Mei! DOmne, D6mne MirAle!! DOmne mult voinice !

Radul dear fi mai trait


Scaunul ti-ar fi rapit !
Eat/ capu-I, clail la corbi,
Si copiii lui fa-1 robi!s,
Bine vorba nu sfirla,
Eata, nene, ca venia;
Sluga vechie, mo Nedea
Cu maicuta Radulul
La scaunul Domnului,
S'amendol ingenunchia,
plangend, maica licea :
(Ala Winne, DOmne Mirce
Alel! DOmne mult voinice !

Ft-mi dreptate, frig dreptate


Radu 0 ti-a fost bun frate,
CA et, Domne, din pacate,

M'am iubit cu taica tea


De-am Mut pe Radul mail,
Domnul Mircea greil ofta
Pe batrina o scula
Mana dr6pta.-1 sarata
Si pe ke dreptAe-1 da,
El boeril aduna
Si de mOrte -i giudeca.

31

Gadele ii apuca,
Sus, la scars. -i aducea,
Un covor le asternea
In genunchi II tot punea,
Si manica 's1 sufleca

Si pala i-o redica


i capetele sbu1.a,

Sbura pe sail de-a dura


CAnd BuzPsci peste Caplesci
Cand Caplesci peste Buze3ci.
XII

KIRA
(Canto din judqu- Braila)

La Braila 'n vale


Septe bolozale
Si epte sandale
Descarca la zambOle

Si 'ncarct la stambOle,
Descardi bacalii
Si 'ncarcti dimerlii
Tot de grill marunt
Si de arnaut.
Dar cine desearca
Si cine incarca?
Un arap bogat
Negru i buzat
Cu solzi marl pe cap,
Cu solzii de crap;
Si cu buze late
Rqii si umflate
Si cu ochi holbati
Si en ding smaltati.
Dar pan' descarca
Si pan' incarca,
El ce mai facea ?

Sub verde frumjar


De crengi de stejar.
Eata-o copilita,
Cu alba cofita;
Kiro, Kiro ling,
Fiore din gradina!

Ghele to cu mine
Ca to -oiu purta bine;
Bine to -oiti purta
Si ti-olu cumpara
Rochita en zale
Lasata pe sale,
Rochita in bolduri
La.satg pe olduri.
Si r aftale marl
De margaritari,
Si paftale midi
Tot de irmilici.

Kira tot ridea


Si il respundea :

Tot pe mal tl,edea

qAlei ! arapila,
Alei ! mei Buzill I'
Uncle s'ail aflat

Si manta i bea

Ca s'a 'mpreunat

32

Corbi cu turturele,
Serpi cu floricele.
URI Cu chpri6re
Si nourii cu s6re ?
Ear/ eel arap
Cu solzi marl. pe cap
cat o audia
Se i rIpeOia,

In brate-o Ina
In caic intra
Si se depIrta
Ogre Sulina.
Ear fratii Kirei
Hop BrAilei,
Serpii Dunarei,
La mal alerga,
Pe Kira striga
i '11 not mi se da,
i se cufunda,
i cand sP ivia
In ( aic &lila,

$i pe eel arap,
Il da peste cap.
Apoi se 'ntorcea
Si Kirei clicea :
cSora tical6s5.!
Sorg. pacilt6s1

Spune la tustrei
Care mOrte vrei P

Mite luminatl
On intunecata P

FrAtiorii mei!
Ye giur la tustrei,
filar pe Dumnecleh
Pe sufletul mai !
Cl's nevinovata

Ca apa curatI
Ah! dragutii mei.
Nu'mi flti dumiinei,
Nu ye 'ntunecati,
Nu Ye incruntati,
CWs o blata fatA,

peill nevinovata !
Ear fratil Kirei,
Ilotii Brgilei,
Serpii Dunlrei,
A casg-o ducea.
Apoi ce facea ?

0 lega de-un par


De-un par de stejar

Si pe MO ea
Vrescuri aducea.

Si ce mai &ea?
Trupu-i catrInia
Dui)/ ce '1 golia,
Apoi foc ii da
S'ast-fel o mustra :
<Soil tical6s5.!

Sorg. *Rosa !
Unde s'a aflat
De s'a smpreuwat,
Corbi cu turturele,
Serpi cu floricele,

Uri cu chpri6re,
Si noun cu s6re ?
Ar0 in foc nestins,
De not trei aprins.
Si to ca taclune
Si to O. chrbune
Ch-arapi de vroesci
Ca se to lube,sci I
Focul eqprinclea

33

Vrdscurile-ardea,

Si amar striga;

Para se suia,
Kira vai de ea !

Apol lin ofta,


Capul ig pleca
Sufletul i1 da!
Ear trupu-I ardea,
Trupu-I se rol'a
Trupu-1 se 'negria,
Carnea sfiriia,
Osele trasnia
Para pilplia,
Fumul se 'nvirtia,
Ear cand trupul ars

Gemea i pllngea
Trupul ii fringea,
Ei amar dicea :
FrAtiorii mei,
Me rog la tustrei,
Faceti-ve mill
De-o biatri copill.
Ah ! me d6re f6rte !
Ab ! me tem de m6rte,
Fie luminat6,

Cenu1.-a remas,

Fie 'ntunecatI!
Val 'amar de mine
Eata m6rtea vine,

Fratil elle trei


erpii Dunlrei,
Osele stringea,
Cenu0-alegea

Vine, se rapede
i nimeni nu 'mi credo I
MAIculita mea,

i 'n vint o svirlea


Si ast-fel grIla :
6se padt6se,

Ce pedepd grea!
Focul me cuprinde,
Carnea mi-o aprinde;
Maid undo etI

Pulbere de 6se !

Ranca-v'ar pImintul
i v'ar duce vintul

De me parlsetY 9

Peste nol, mile'',

Maid mom, ah ! mor


i la tine sbor !I.

Peste nol teri


in pustiTh golit
i nemlrginit !p

Kira tremura,
In foc se lupta,
XIII

VIDRA
(Canto de la Mircesci)
I

Frundl verde pelinita,


Pe eel deal pe cea colnitL

Primbll-mi-se-o cltInit5,
Cu doi bani in pungulita.
aSi en dol in buzunari,
3

34

Cu dol-spre-ce lautari,

Si cu doi, trei calupi


incarcati de galbinei.
Ear cu dinsa se afla,
Tot pe lima se primbla
Stodn ySoimnl, popa vechi,

Cu poteapul pe urechi,
Ce s'ati lasat de popie
Si de sfinta leturghie

De s'at dat in haiducie.


El de mijloc o tinea,

Lana peptu-i o stringea


Si meret o desmierda
Si meret o saruta,
Si lautarii canta,
Caropil de se resuna.
Cand fu catre dimindta,
Popa se spala pe facia,
Barba negra peptina,
La baltagu-1 se 'nchina
Si ne Vidra mi-o trezia
Si din gura-aa-I graia :
SO tu Vidro ce-ain gandit,
Stir tu ce m'am socotit ?
&fled manice largI
Si 'mpletesce la colaci.
Fa colaci marl de doi saci
Pentru cumnatei burlaci,
S'un covrig de un mertic
Pentru cumnatel mai mic.
Apoi haideti amindoi
Cu cotiga cu doi boi
Peste codri peste munti,
La cei socri cam carting.),
Amindoi la drum pleca,
Sus, la munte, se urea

Si meret boi 'ndemna :


Hai Plevan, hai Bourean,
Giuncanqi de-a lui Stoean.,
Opintia i sufla gret,
Si cotiga seal-Via

Si calea se'ngreuia.
Ear pe cand sarele-i sus,
Pe cand oimul sta. ascuns,
Pe cand umbra e scaduta
Si se face neveOuta,
Stoen popa se oprIa
Si de prang el poposia
In rnijlocul codrului
Unde-1 larg voinicului,
In poena inflorita
Cu frunq.ari acoperita
Unde drba se 'mpletesce
Si 'n virf se gaitiinesce.
Vidra masa ea 'ntindea,
Si la masa ca edea
Cu Stogn alaturea.
El praneyfa i vesella

De nime grije n'avea,


Dar pacatul mi-i pascea,
Pe Stodn i1 zadaria
Si Stoen aa graia
Oliolio ! m indruta mea !

De child eti mi te-am luat


Nici un cantic n'ai cantat.
Cants, -ti, mindro, cantecul,
Ca mi-e drag ca sufletul.

.Alei! Irate, dragul met t


Nu mai pofti sa cant et
Sarti cant cantic haiducesc
Cu viers dulce femeesc,

Et dad, ti l'oiu canta,


Apele s'or tulbura,

35

Braqii mi s'or scutura,


Muntii mi s'or clatina,
Valle or resuna
i pe not ne-a 'ntimpina
Patinasul codrilor,
Voinicul voinicilor,

Iubitul nevestelor,
Drag .laul fetelor.

Las' se vie ca nu'mi pasa,


Et ca l'oiu pofti la masa
Si de-a mai vrd al to hrana
I-oiu datrei baltagi pomana)

Da-mi giuncanii tei drept vaSi iti cata-apol de sema. [ma

Ba, giuncanii nu-ti dat eu


Ca mi i -au dat Dumneq. et
Se me seep, de la gret.
Da-mi pe Vidra to de van:a
Si iti cata-apoi de sema.
Ba, pe Vidra nu 'ti-oiu da
Pan' ce capul sus mi-a sta,
Ca mi -au dat'o sacra mea
Ca se tin casa cu ea.
[ma

Darni baltagul teu de vai iti cata-apol de sema.

III

Puse Vidra a canta,


Codril a se detepta,
Ape le-a se tulbura,
Bra(jii a se scutura,
Muntii a se clatina
Valle-a se resuna,
i de-o data s'arata
Plunaul codrilor,
Voinicul voinicilor :
Hei! Stoene, barbarie
Ce to -ai lasat de popie
de sfinta leturghie
De to -ai dat in haiducie !
Ce ne calci poenele ?
Si ne pasci finetele ?
Ce poene, mei Panne ?
Ce fluate, mei nebune ?
i

Doar pamintul nu'i al tet,


Niel aL tet nu -Y, nici al met,

.Ci-i tot a lui Dumne(jet.


Stoene, barbaric,
Vorba multa saracie!

Et sell* dat baltagul,

u?

Vin' de'l id tu, fetul met,


De ti-e sullen 'ndrasnet
Cat ti-e glasul de sumet !)
Iv

ET de brie s'apucara
i la lupta sP luara

pi de vara pan' in sera.


Cand in loc mi se 'nvirtia,
and la vale s'aducea,
Nici unul nu dov. dia!
Dar Stoen meret slabia,
Briul lui se descingea.
eVidro, puiculita meal.
Vin' de-mi stringe briul med
Aparate -ar Dumneclet,
Ca-mi slabesc puterile,

Mi se duc averilo!)
Earl Vidra mi-i privfa
Oehisori-i strelucia,
Inimiera-i se batea
i gurita-I respundea :
(Ba, nu, nu badita, frate,

36

Cl ve'i lupta pe dreptate,


Si ori care-a birui
Eu cu dinsul m'oiu lubi.
Stan popa s'aprindea
Si facea el ce facea
Pe Pam ca'l aducea,
Si 'n primint ca mi'l isbia,
cat pamintul despica,

Pan' in brit ca mi'l baga.


Baltagil-apoi redica
Capul lui Paun sbura;
Trupul pe branci se pleca
Lui Stoen se inchina.
Ear Steen se intorcea,
La Vidra 'neet se ducea,
Se ducea posomorit,
De ganduri negre muncit,
Ca un erpe otravit.
Vidra nici ca, se clintia,
Ochii 'n ochil lui tintia,
Ochil cata barbatesce
Si patrundea femeesce.
Steen popa mi-i clicea :
Vidro fa, nevasta rea!
cand de morte me luptam
Si pe tine te rugam
Se vii *lute Tanga mine [ne,
Ca se'mi stringi briul mai bi-

De barbat nu ti-a fost milk


De pleat nu ti-a fost sila
Si cu glas duke fratesc
cuvint dumanesc :
Ct

ori care a birui

Tu cu dinsul te-Z lubi.


Ada este Vidro fa?
Stoene, aa!

Am qis'o Incl-o mai clic


Ga mi-e drag tine -1 voinic

De se lupta far' a cere


Agiutor de 1a muiere. [dit ?
Scil tu, Vidro, ce-am ganSoil tu ce m'am socotit ?
Asta vara, am cosit
Vr' o clad dal de le-am dada,.

Patru mi le-am virfnit,


Ear unei virf a lipsit.
Si mi-am pus in &dill mei:
Se 'I fac virf cn capul ten.
--Ea ta capul de mi'l tae
Ca se'l pul to yirf in eke
Si te 'nvata de la mine,
Ca se mori cum se curiae !),-

Grunt Stoen se repepa


Si capul ii retezia.
Si titele-i le Clio.
Si pe camp le 'mpratiea :
Apoi singur purcedm,
La socrii lui se ducea.
cHei Stoene, popg, veal
Cu potcapul pe urechl,
Unde-i Vidra era framosa
Fula 'Astra c(a voiOsa ?

Ett pe Vidra mi-am lasat


Intr'un codru departat
Rotarind moiele
S'aecland momiele
Cu capul i titele.)

Bine vorba nu sfirla,


Pe be ceriul s'aprindea
Si tree fulgeri repe4ia,
Pe Steen popa '1 lovia,
In cenua '1 prefarea I

37

XIV

ROMAN GRIM GROZOVANUL


(Ceintec din Basarabia)

I
Sus, pe campul Nistrului
Sub p6lele ceriului,
La c6da Talpeului
Uncle fat zme6icele
Si s'adun zernOicele

Si s'adapu le6icele.
Mu lte's frate, 1 mai multe
Corturi marl, corturi marunEar in chiar mijlocul for [te?
Nalt5.-se-un cort de covor
Uu cort mare i rotat
Poleit i narlmzat,

Cu terq d'argint legat,


Par'ca I cort de imperat !
Dar inuntru tine ede ?
Dar in el tine se vede ?
Ghirai Hanul cel batrin,
Cu hamger bogat la sin.

Multi 'Mari stab imprejiur


Cu ochi mid ca ochi de ciur,
Si stab top ingenuchieti
Pe covor en peril (Teti.
Ear la ua cortului
Sub stejarul mortului
Este-un biet Roman legat
Legat strius i ferecat
Ca un mare vinovat.
Roman Grue Grozovanul

Roman Grue Moldovanul

Care-a sarlcit pe Hanul.


Doi Tatari teara-i gAtescb,
Doi amar mi'l chinuescti,
Dar el canto, 'n nepasare
Par'ca-ar fi la masa mare,
Si O. sewn de veselie
Par'ca-ar fi la cununie !...
Eat Mirzlcitele
Si cu TatLitele
Ca la hanul n6valegcti
Si cu tote -aka -i grgescti :

(cAlei! D6mne han batrin


Cu hamger bogat la sin !
Fa cu Grue ce vei face
Sufletult se ni se 'mpace,
CI de dud s'aii redicat
i 'u bugeac Grue-ab intrat
Multi Tgari el ti- ail stricat
Si Tatarce-at veduvit,
Fete marl au bgtrinit,
Bugeacul Pa pustiit
Bugeacul pe giumAtate
Si Crimul a trtia parte.
Ghirai Hanul cel MUM
Trage pala de la sin
Si cu glas crunt de pagan
vice lui Grue Roman :
cAlei ! Grue viteaz mare!

38

Dela mine n'ai ertare,


Spune 'n calte-adeverat
Multi 'Mari to mi-al stricat?

Alei! DOmne Han !Akin


Lag eel hamger la sin
a en sunt puin de Roman
Si nu'mi pass, de-un pagan
De-I ertare sail de nu-i
Tot on dreptul vrea se' ti spui,

Ca de cand m'am redicat


Si 'n Bugeac en am intrat
Multi Tatari, clea ti-am striSi Tatarce-am veduvit, [cat
Fete marl am b ttrinit
Si Bugeac am pustiit
De bahmeti l'am saracit
Bugeacul l e giumatate
Si Crimul a treia parte,
Ear Nistral cand l'am trecut
Pod pe densu am facut
Ca se due se car la not
Averile de la voi.
Se due care inocanesci
Cu copile Mirzacesci
Si cu robe Tataresci.
Alei ! Domne Han batrin,

Lag cel hamger la sin


Srmi (la morte de Roman,
Nn' mi da morte de pagan.
Las' se me marturisese
Si de suflet se'mi grijesc
La un popa creitinesc
Care (lice din psaltire
In cea sfinta monastire,
Ca m tit sunt eil vinovat,
De pacate incarcat;

C'am curvit cu sora ta


S'am rapit pe flea ta,
S'am ucis p() frate ten,
Vit6z mare cat un lea,
Care-a fost dumanul meta
Ghirai Hanu1 eel batrin
Ulta hamgerul la Sill,
Si cu glasul oterit
Pe loc au i poruncit
La Mirzaci de cel mai marl
Si la cinci -leci de Tatari
Pe Grue sal dud 'ndata
La cea Monastire nalta!
II

Tatarimea purcedea
Si pe Grue mi'l ducea
La eel popa cretinesc,
Sfint cu chipul omenesc,

Care dice din psaltire


In cea sfinta monastire;
Dug videa i videa
Grue vreme nu perdea,
Dol cruel numai lama,
cD6mne agiuta!p el Iicea
Buda, 'n mad. apnea

Si'n Mari se arunca


Oa un vint inviforat

Intr'un Ian de grit uscat.


Awn! el cu toti racnia
Si din fata-1 toti peria!
Dad, videa i videa
El in graba se ducea
Chiar la grajdiul Hanului
Hanului Tatarului.

39

Cand la grajdiu el ce zgria?


Un bahmet ce to saria,
Un calut cam paitrarel,
Ejia 'n vary cincarel.
Grue mi'l apropiea,
Alba 'n coma ca-i punea
Si 'n podele '1 asvirlia
Aja cal nu-b trebuia!
Dar colo, cat colo in fund
Eata-un negru cam rotund
Care Ore n'ag vequt,
De cand masa rag Mut.
La el Grue se ducea,
.Nlana 'n coma c1-1 punea
Din loc nici ca mi'l clintia!

Aja cal ii trebuia.


El afara mi'l scotea,
Frumuse] mi'l injata
Si pe ochi it sgruta
i pe dinsul s'arunca.
Trei desbinuri ca mi-i da,
Scatel verdi din ochi ii da,
de-o data s'argta
Chiar la uja cortului
Sub stejarul mortului.
Ghirai Han cat it videa
Ofta greg i mi -i clicea :
4 Alei! Grue, viteaz mare!
De la mine al ertare,
De vrei numai se to prin4i
Negrul meg se nu mi'l vinO,
Se nu'l vied' la Ungurean,
Nici la Turc Tarigradean.
Se nu'l vindb nici la Litean
CI Liteanu -i om viclean.
Ci se'l vindi la un Roman
i

Ca-i om drept Si bun stapan,


Si de mama ma' dgnos
Si de suflet mai dubs.
El pe negrul de-a avea
Tot de nunti mi l'a tinea.
Eli la dinsul l'oiu videa
On la nunti orb la resboiti
Cand ne-om lupta nob cu vol.

El el mi l'a darui
Sag el i l'oiu cumpgni
De trei orb cu venetici.

Venetici de cate chid.)


Roman Grue cam ridea
Si din gura respundea:
c Ali ! marl Han Batrin !
Orb nu scii ea sunt Roman?
De's Roman, sunt frate bun
0'011 ce cal viteaz nebun!

Ear de al bahinql fugari


Si de al voinici Mari,
Bahmeti 'fug se me gonesca
Tatar' crunti se indrasn6sca.
Da-le voe, da-le scire
Dupe mine se se ittire
Si s'alerge se m'agiunga
Pe campia asta lunga. a
111

Ghirai Hanul semn dedea,


Tatarimea purcedea
Pe cel camp nemarginit
Cu negarg invelit
Si on troscot coperit.
TItarimea se 'njira
Si fugend se resfira

40

Cate until, unul, until


Dui)/ negrusor nebunul,
Negrisor fugia, fugia,
Cum se fuge nu fugia,
Ci saris, tot epuresce
'alerga tot ogIresce
'Nechezend tot voinicesce.

Alei! vol Marl tigani,


1

Vi s'aq stinA dioa de maul!

EatI Grue dI 'mpg


i s'arunc/ pintre vol
Ca tin vint inviforatil

Apdi Grue se pornesce


i'n Moldova se ivesce
Ca un/ s6re ce 'nclIdesce
IncIldesce si rodesce,
Ca multil bine 'n lume face
Sufletul se i'l impace.
CrestineazI
i boteaza
DI de fin
Cate-un tretin
i de find

0 tretinl.

Inteun lan de griii uscat;

Si cununl fete marl'

cu negrusor nebunul
Ve 16 until cite unul
din fugI ve cosesce
i Ye tale chip snopesee
ySi de -averi ye curItesce
de WI ve scutescP

Flrl grip, de 'Mari,

Si

i ye las/ 'n urma lui

Si redid, monastiri
Pentru timp de nIvIliff,
Ear pe negrul sprintenel
Il face frate cu el,
C6 Romanu-I frate bun
Cori ce cal viteaz nebun !

Ca momii de-a campultif !


XV

J I ANUL
(Od Wee de peste Olt)

N'ati audit de-un Jian


De-un Jian, de un Olt&
De un hot de cIpitan
Care ambll pin plduff
Cu dol-spre-dece panduri,
Cu ghiebe si cu poturi?
End miei de la ciobani,
ArmIsarl de la mocani,

Fire platl, fare bani!

i pandesce la stramtorI
De desp6e negustori,
Si tot prinde la boeri
De-i cur/t1 de averI !
Toff de densul cg, fugia,

Top de el se Pluia
La Domnul, la Caragea.
Domnul potira-aduna,
Dup/ hot el o mama

41

Tar Jianu 'ntelegend


Cele ce-i treceat pin gand
Se'ndrumia sore Olt fugend.
Cand la Olt, Oltu-i umfiat,
CA la munte l'a ploflat :
din Romane, me! poclar;
Trage podica de car
Se me tree! la cela mal
Cu vitezul ist de cal.
Trage podul mai d'a drept
Plenu'ti pun un glonte' n pept,
Nu' m! flu dumait ci'ml fi frate
De nu vrei un glonte 'n spate. 3.

Dar podarul se gandia


Si cu lene se 'ntindea.
Dad, videa gi videa
Jian rostul nu'i perdea.
El se arunca in not
Cu suflet, cu cal, cu tot.
Calu 'n apa se lup`a
Ear Jianul cuvinta :
aDe cat se me rag de prost
Ca se dee podu 'n rost
Mai bine cu murgu 'n not

a i el e pulu de Olt.
De cat se me cAciulesc
Mai bine se haiducpsc,
Hai voinice murgulet
Nu mai face perul cret,

Hai la Slatina 'n judet,


Uncle gazda ne-om afla
S'amindoi ne-om resuflab>
Cand la gazda, el sosla,
Ce videa i ce auclia ?

Potira gazda lega


De Jian o intreba.
(Hai ear, murgule, ha!,
Hai la munte sus, pe plal,
Se scapam de chiA de vai !

Fugea murgul cat fugea


Dar potira '1 agiungea
Pe Jianu mi'l prindea
Si'l ducea in Caragea.
Vai ! sermanul voinicel !
SArAcut, amar de el!
Cad pe loc mi'l judecarA
Cu lanturl mi'l incArcarg

Si 'n ocna mi'l arm-ware.


x VI

TUNSUL
(Cdntec haiducesc)

Vestea 'n tern a agluns


De un hot cu nume Tuns,

Ospeti ageri de paduri,

a pe 'n codri a eit

Cati it ved, de el se plang.

De sese 'ntovarAlit,
Tot! voinici ales! pandurl,

a nici uncle nu gandesci


Cu dinsul to intilnesci

Ce se port din crOng in el.-6'1g,

42

auqi clicend cu bine :

Se nu remAi pAguba,

(De unde vii, mei cretine ?

Din ce sat, din ce crag


Iuat-al la drum reva
Se nu pAtimesel ceva?

Te giur cu pistolu 'n pept,


Spune mie tot cu drept
De al bani mai muffled'
Da-mi giumiltate din el,
CA-ti dal la mad. reva

Si cu vreme de-oiu trai


Pan' intr'unul ti -oia plati,
Dar cumva de-oiu muri di
Ti -i va plati Dumne(jet !,
Vai! sermanul voinicel !
SArAcut, amar de el !

Cad pacatul l'a gonit


Cu mOrte l'a pedepsit !

XVII

CODREANUL
(Ccintec din Bolintin)

Frunftlita de dudeA!
S'ad aflat la Movilen
De Codreanul cela feu,
Ca se plimba pin pon6re,
Pin potice fara sore,
Cu sarica bocsanesca
Si caciula turcandsca,
Nime se nu mil crin6sca.
Mult e mindru sprintenel
Cel voinic, cel voinicel!
Si tot cat( -un caluel

Roibulet, en Orin cret


De-a lui Codrean dragulet.
Molt alerg5 s'ostenesce,
Cal pe ganduri nu gasesce;

Cati fugari i s'arata,


El de coma '1 apnea,
Peste tufe '1 arunca.
.Data videa i videa
1

Ca norocul nu'l slujia,


in baltag se rezema,
Cole'n vale se lasa,
Cole'n vale, la strimtore
Uncle tree mocani cu sare.
Ear in drum cat se punea,
C'un mocan se intilnea,
Si din grara-aa-1 grab.:
(Cale buna, mei Muntene!
Multumim, frate Codrene,
Mei, Mocane fratiore,
Nu-ti e roibul de schimbare ?

Se-t1 dal gheba din spinare


S'un car mare phn de sare,
Un car mare cu opt bol
Se mergi bogat de la nol? [re,
N u' m1 e roibul de schimba-

Nici 'mi e roibul de venqare,


CA cu mama roIbului

43

PlAtesc valea Oltu lui,

II

i de-as vinde pe roibul


AS plati Movileul,
Ale lei ! Mocana..s dragg,

Fru* verde de altu A ;

De mine dorul se leg/.


FA i to pe dorul meg

Se urea in deal la stana,


Se urea i chiuia...
Toti ciobanii ca fugia
Numal unul remanea,
Langa foc se intindea,

CA bun e eel Dumnetleg!

Da-mi pe roibul dragulet,


Ca se cerc del goimulet.
De-i mi-a placea anibletul
Eil ti-oiu da gi sufletul.)
Mocanaul se Peca,
Codrena inclleca....
Trei rugini el ii tragea,
Ast-fel roibul meg fugia..,
Wile se limpeclia!
Se ducea hotul riljend,
Fugea roibul nechezind
Ear Mocanul sta plangend
i din gurg tot licend :
eAlelei ! mei Codrenele !
Te vecif de pe sprincenele

a eti facetor de rele.


Vin' Codrene inapoi
DA-mi incalte eel opt boi,
Cati-va bani de cheltuela
i gheba do priminelg.

Bali fA truce, mei mocan,


pi c'ai cinstit pe Codrean
CA de-oiu veni inapoi

In be de car cu opt boi


Ti-oiu da niscepumni sgireiti

De ti-or Area bani gasiti.,


i s'ag dus, s'ag dus, s'ag dus
Pan' ce sorele-au apus.

Codrenas cu voe bung

BolnIvIor ca, se facea :


Codrena it pricepea
i din gurti-aa-I clicea :

Mancate-ar lupil &ban!


La ce to mai faci viclean,

a ti-oi trage-un eartagan


De-I sari ca un goldan !
Scoa'l de'mi alege-un carlan,
Carlanag dela Ispas
Tinerel, rotund i gras.)
El carlanul si-1 lua,
La ciochine i-1 lega
cu roibul ear pleca
i cu roibul se lasa
Colo'n vale la Santa,
La anta, la crimAr6sA,
Cu ochi marl de puica-alesa.
Bea Codrean, se veselesce,
Cu Santa se dragostesce;
i de plata nici gandesce.
Bea Codrean i poruncesce,
Ear crimariu 'ngAlbinesce
i porunca -i implinesce.
Mei, badita, mei crimar!'
Ada -o plosca de Cotnar
una de Odobesci
Data vrei se mai traescill>

44

Ploscele Codrean lua,


La oblinc le anina,
,Crimarita saruta,
Si cu roibul ear pleca
Si cu roibul se lasa
Dea-supra Copoulni,
Cold 'n rediul Br6zului
Locaul yitezului.
El la umbra se punea,
Car lanu 'ntreg i-1 frigea,
Masa mindra 'i intindea
Si manta, bea, veselia,
De potira nici gall& !

Dar potira'l urmaria,


Potira arnautesca,
Cu erba venatoresel,
Uude -a da se nu gre6sea!
Codrena cat o videa
Plosca la gura-aducea,
Ear potira-i tot qicea :
(Date, Codrene, legat
S6 nu to ducem stricat. a
Codrena le respudea :
eMielu'igras, ploseuta'i grea
De sunteti niscaiva fray,
Eata masa i mancati! a
Arnautil se isbea,
Armele de foc scotea
Si 'n Codrean le sloboclia...

Peptul lui Codrean sada!


Ear el ranile ,1 stringea,
Plurnbii din came 'i scotea,
Cu el durda 'T inearea
Si din gura-aa striga :

cAlelel!talhari pagani!
Cum o se Ye dal la cani,

Ca de-atita sunteti buni !


Apol durda 'i intindea
Si 'n plin durda lui pocnia.
Potiraii gios cadea,
in sange se yireolia.
Ear Leonti-Arnautul,

inghiti-l'ar pamintul!
Nasturi de-argint ca scotea
De'neara o uanea
Si 'a Codrean o slobozia,
Pe Codrena mi'l mania!
Voinicelul meit turba,
in durda se rezema,
Baltagul i'l redica,
Yn Leonti '1 rape 0a
Si capul Ii mtezia,.
Capul de-a dura saria,
Sangele bolborosia,
Trupul inetanil fa.cea.
Dar Codreanul tot slabia,
Pe genuchi bietul cadea,
In palme se sprijinia,
prindea,
Si potira
Lega-s'ar mOrtea de ea!
III

Fru* verde de macie,


Pe Codreanu '1 duct la EI,
La Domnul la ilie.
Si mi'l duct intr'un divan
Uncle Domnul cu caftan
Si pe cap cu gugiuman
Sta culcat pe-un buzdugan
Lang'un grec tarigradean.
(Mai Codrene, voinicele,
Spune to Domniel male,

45

Multi cregtini ai omorit

cat in tera ai hotit ?

Domnule, Maria ta!


Giur pe maica precista,
Eu cregtini dam omorit
Cat in tell-am voinicit,
Vre-un cregtin de'l intiltham
Averile -i impartiam.
Cu doi cal de'l apucam
Unu-i dam, nnu -i luam.
Mana 'n punga de-i bagam,
GiumNtate-o degertam.
Uncle vedeam saracul,

Imi ascundeam baltagul,


Si-I dam bani de cheltuiall
Si ha1ne de priminela.
Ear uncle zariam grecul
Mult imi ardea sufletul
Pan' ce-i retezam capul!
In cap mana ca-i puneam
La paanint it aduceam,
Capatina i-o talam
Si la corbi o gIuruIaniN
Cel grec mindru, corolat,
Ce gedea cu Domnu 'n sfat,
Pe Codrean cat '1 auzia,
La fats se 'ngalbinia,
Pe covor ingenuchla
Si din gura-aga graia :

Domnul ca se spariea,
Semn calaului facea.
Ear Codreanu priceputul,
Priceputul gi patitul,
Semnul Domnului zaria
Si din gura-aga graia :
Domnule, Maria ta!
Tu pe greci nu asculta,
Ca ei vieta ti-or scurta
Grecu -i tiara dugman6sa
Grecu -i limba veninosa,
Grecu -i b61a lipici6s5

Ce patrunde pan' la 6sa!


Ear de vrei to se mor et,
Mai lungesce a eacul meil
Se me 'mpac cu Dumneclet

Las' se me marturisesc,
De morte se me gatesc,
Si s'ascult slujba cea mare
Din gura popil Macare
Domnul pe gauduri &idea,
Semn Armagului facea,
Portile se deschidea,
Ear Codreanu 'n gandul set

picea : bun e Dumnekl!


IV

Frunp verde de bujor;


La biserica 'n pridvor

Iml scote grecil din tell) LA,


Domnule, Maria ta!
Pe Codreanul nu'l erta
Ca el capul ti-a manta
Si foc tirgulul ti-a da

Sta Codreanul fratior


Cu butucul de picior.
Popa slujbele-i cetia,
De merte mi-1 pregatia.
Codrenag se umilia
Si popil, gemend, Oicea :

Si pe Dolma ti-a furs.,

aPlrinte, sfintia ta!

((De-a mai fi Codrean vr'o va-

16

Mal deslegA-ml pe drepta


Se'mi fac cruce cu dinsa,
Semi fac cruce, se me 'nchin
Ca se mor ca un cretin.z,
Popa drepta-I deslega,

El in sin man-0 bAga


Da lb de palo cA scotea

De butuc ca '1 i trintia,


Si butucul deschidea ;
(Aida! tAlhari pAgani
Cum o se ye daA la ail
CA de-atita sunteti buni!z.
Cum clicea aa facea,
Potira mAcelarea

Si la curte se 'ntorcea

Si 'n glas mare na diem:


(Domnule, MAria to I
Ean deschidetl ferdstra,
Se ne videm fetele
Se ne auclim vorbele.
Se self, Winne, se scil bine
Ca nu-i vrednic pentru tine

Se'mi mai scapi tu 4ilele


rate roibu '1 auOia,
'ate roibul nechezia,
De la esle se smuncia,
La glas de stapin venia,
Venia vesel ne'natat
Ne'ngOat i ne'nfrinat,
Sbura vesel pe pamint
Narea 'n vint i coma 'n vint;
Codrena se 'nveselia,

Pe el lute se-asvirlea
Pintre glonOrl viu trecea,
Zid de peatrA nalt gria
Si, grind, aa clicea
(Remal, D6rnne, pe Domnie,
EA me duc in haiducie !
Remai, Domne, sAnAtos
Ce tu vrednic nu mT -al fost.
Rie, remai cu bine
Ce nici tu nu eti de mine

Si nici a nu sunt de tine !z.


.

Se omori voinici ca mine !z.

ScApatu-mi-au voinicul !

Domnul facia 1-aprindea


Green 'n beciuri s'ascundea,

Eti me 'nchinti cu canticul,


Ca codrul cu freametul
Ca roibul cu ambletul,
Roibul sare zid in loc

Curtenil cu toti gria,


POrta curtel inchidea.
Codrena dug videa
Paloul i'l zinghenia
Si de-odatA chiuia

(Meld! cal roibulet,


De-a Jul Codrean dragulet !
Uncle eti, voinicule,

ScOte voinicul din foc.


Codrul frumila'i indcsesce

Pe voinic it mistuesce.
RemAneti in veselie,
Ca Codreanu 'n haiducie
Si 'ml faceti parte i mie.

xVIII.
MERE DINTE NUL
(Ccintec din Mehedinti).

Frung verde Maghiran,

Se mai stringa din 'Marl

Voinicel Mehedinten,

Cete inindre de panduri

Sunt Basalt pe frin4ide fag


Ca se fit la lume drag.
Fs scaldat de mic in Olt,

Ca s'alunge de la not
Si pe Greci i pe ciocoi.
Fruncla verde paducel
Cine-a merge dupe el?
Un soiman Mehedintel
Care scie se chitesca,
Rindurica s'o lovesca,
Si mai scie de clime
Se se lupte 'n fuga mare,
Si mai scie se indte
Vislind Dunerea din c6te.
Aoleo! me arde focul
Ca seimi cerc i ea norocul,
&oleo! de mil, de bine
Tipa sufletul in mine !

Se me fac vitez de tot,


Fs frecat cu busuioc

Se am Pe cu noroc.
Dupe ce am mai crescut
Din ()chi maica m'a perdut,
C'am fugit de la parinti
Tot in munti, la Mehedinti,
Apoi m'am lasat in vale
Cu trei rinduri de pist6le
S'am agiuns un voinicel
Cu inima de otel.
Aoleo! ce foc de dor !
Veni-va badea Tudor

XIX

OLTENUL
Asta va/ra am varat
Colo 'n muntele eel nalt,
Cu luna, en sdrele
Si cu capriareld,
ea din nascere 's munten
Ear din botez sunt oltdn.
CapriOre soriOre

Sculati in do'. picidre,

Meg p6la codrului


Se ved matca Oltului.
Oltule ! pe malul tea
Cresca-ar drbl i dude,.
Ca se pasca murgul met.
Oltule! cane spurcat,

48

Ce vii mare tulburat


Si cu singe-amestecat ?
Mud pldghil Si butucl
Si capestre de cal murgi
Si char trupuri de halducI!
Oltule! rid blestemat !

Se'ti remae petrele,


St le calce fetele,
Ct to n'asi tinut cu no'
Si to -a' vindut la clocol !
Pe-unde-a trecut luntrea,
inaltd-se pulberea,
C'a' fost red de OltenaI
S'aI fost bun de poterwil
OltenaI ai inghitit,

N'avu1 grip, de pdcat

Se'nghitI trupuri de voinici


Care-ail haIducit pe-aicl?
Secati-ar isv6rele
Si t6te piraele

Potera!,4 aI rPeorit !

Xx
YISUL LTA TUDOR VLADIMIRESCU
(Cdntec de peste Olt)

Tudor, Tudor, Tudorel,


Dragul mamii voinicel 1

De cant mama ti -a' ldsat


Si Olteni ti -a' adunat
Pe &col' se -' primp in ghiara
Si s'alungi grecil din tend,
Mult la NA to -a' schimbat
yi mi te-al intunecat !
Spune, maid, ce te (lore
CA in'au face viijit6re
De alen se te iiscant
Se Wei vesel pe pdmint.

Ale' maid! ale' dragd.!


wand visul mi'l deslega
Ct scii, maid? am visat
Buzduganu-mi arimat!
Sabia-mi cea bunt, nod'
Am visat-o ruptt 'n cloud;

Pupa mea cea ghintuit:'


Am visat-o ruginitd !
Maid ! pistolele mele
Le-am visat fur' de otele,

Apo' ancd-am ma' veld


Set-1)e galbin prefdcut

Ce purta c6rne de tap


Si er6std: roie 'n cap,
El avea ()chin vincletor,
Avea grain linguitor

Si me tot ruga 'Dared


Se me due la cuibul ser.
Ba, ferescA Dumneclei
Se nu te duel, fetul nicil,
C'acel erpe veniuosti

E vr'un duman ticdlos


Vre un hot volintira
Si la inimd, vriljma.

49

Ma Ica, malculita mea,

Dar se ssii to de la mine


Ca-un Roman voinic ca tine
Pan' ce cade, pan' ce more,

Cum sa scap de cursa rea ?


Cad un glas prevestitor
Imi tot spune c'am se mor.

D'aisemori,dragutul inea,

Well gerpri in pieiOre,


Cad de-un gerpe 'nveninat

Faca ce a vrea Dumne0ea!

I se Orta un pleat!
xXI

HORA

I CLOACA

(Cdntec Ardelenese)

Hora, Clogca 's la un loc


'ai'i aprins un mare foc

Ca se me resbun gi ett!

Tragy hora ca se gioc

i data yobs in gibe :

La lumina celui foc.

cPe cel camp pustiti gi'ntins


Arde-un foc de not aprins.
Las' se arda gi se cresca
Ca-I tera Unguresca!

Cum rgcnesc jivinele!


Cum s'a prindii slaninele!

Cum arda tote satele


Deli curate pgcatele!
Trageti hora ca se gioc
La lumina celui foc.

Tragei hora ca se gioc


La lumina celui foc!

M'am suit la munte 'n Foil


?am prins fulgerul din non

Unguren, mustqa, lunga!


pis-am mortei se te-agiunga,
pis-am paral se te arcla,
pis-am crucei se te per 1a
Trageti hora ca se gioc
La lumina celui foc.

i de sus din inaltime


L'am isbit in Uugurime!
Trageti hora ca se gioc
La lumina celui foe !)

Unguren cane turbat!


Hora, Clogca la un loc
Malta 'n lume VI-am rabdat, 1 Parasiti de-a for noroc
Ard cantand voios in foe!
Dar venit-a timpul met
1

50

XXII

STEJARUL F CORNn
(Ccintec din Moldova)

c Frate, frate de stejar !


Lag-me se tam un par,

Willi fac osie la car.

Se'mT fact prAjing la boi P


FrAtiore Romlna,

Crdnga lungg dati-o-a,


Ca s'o fad' arc de resbol
S'alungi LeiT de la nol.
Lag boil frAtiore,
Si te du la venAt6re,

FrAti6re RomAna

VoTos parul dati-l'a


Dac'aT face to din el
Busdugan de voinicel,

Ghidgl mare nestrugitl,


Cu pir6ne tintuita
Si cu densa de-al lupta
Se aperi moia ta.
Cornule, ce nu te'ndoi,
De-o crdnga g te despoi

a nu-I timp de plugArie,


Ci e timp de vitejie.
Codri, codri, me Our et
SA ucid cu brain' met
De tot cornul un duman,

De stejar un *Ran.)

=IT
INELTJL g NAFRAMA.
(Cantec din Ardel)
I

Fosteat, fost un CrAior


Tinerel, mb,ndru fecior
Cum e bradul codrilor
Sus, pe virful muntilor.

De sotie 1-at luat


0 copill din eel sat,
Copilita RomIncull,
TotT vecinilor drAgutl;

Cu chip dulce luminos,


Cu trup ginga mlAdios,
Cam e 116rea cA,mpuluT

in lumina s6relul.
Iata, luT cl 'I at sosit
Carte mare de pornit
La tabara de eit.
El In millet s'a mIhnit
Si din gura a grAit :
cDraga mea, sufletul met,

51

tine to inelul meth


Pune'l in degitul tat.
Cand inele-n rugini
Se scii drags c'olt muri !
De me lag,i plangend acasa,
Na'ti naframa de matasa,
Pe margini cu our trasa.

Tatal tell ca s'a sculat,


Tera 'ntrega ne-a calcat
Pan' ce mindra ti-a aflat,
Si pe dins'a aruncat
tntr'un tau adinc i lat !

A urul candid s'a topi

De-a 'ntreba uncle sunt ea,


Tu sari spui ca ell m'am dns
Pe malul apei, in sus
Si ca 'n apa m'am svarlit,
La copila ce-am iubit.)

qe scii, frate, c'olu muri !


II

El pe cal a 'ncalecat
Si pe drum at apucat,

Mers'at el pan' la un be
S'atz aprins un mare foc.
fn mijlocul codrului,
La fontana corbului,
Mana 'n sin el gi-o baga
La naframa se ulita...
Inima-i se despica!
cDragii mei, ostagil mei,
Puigori, viteji de smei !
Stay pe loc de ospatati
Si la urral ye culcati.

Ell sunt gata de plecat,


A. casa ca mi-am uitat
Palogul eel rotilat,
Pe-o masa verde-aruncat.,
Inderept el a pornit,
C'un voinic s'at intelnit,
C'un voinic cu calul mic :

Noroc bun, tiller voinic !


Ce veste, de uncle vii

Data vrei, Demne, s'o scii,


De altulu p6te-ar fi bine,
Dar e reu 'amar de tine !

Na, voinice, calul met


Se mi'l duci la tatal met.

III

Tatal sell ter' a sculat,


Tau 'ntreg de l'ati secat
Si copiii i -aii aflat
Amindoi imbratigati,
Amindoi senini la facia,

De para. ca sunt in vleata ;


Atunci Craiul s'a cait,
In matasa i-a 'nvelit,
Si 'n biserica i-at dus
Si 'n dog racle i-at pus,
Raele mindre 'mparatesci
Purtand semne latinesci.

Si pe dinsul l'a zidit


In altar, la resarit.
Pe ea 'n tinda l'asfintit !
Ear din el, frate-a egit
Un brad verde, eativat,
Pe biserica plecat.
Si din ea o viigera
Inflorita, mladiera,
Ce din flog i pans 'n sera.
Pe biserica s'a 'ntins

52

Si en bradul s'afi coprins !

Tuna 'n tine despartesce


Dulcea dragoste 'nfocata
De-un fecior Si de o fats.

Tuna, D6mne i trasnesce

XXIv

DOLCA
(Ceintec de la Celthili)

Pe campul Tinekiei,
Pe zarele campiei
Resarit-ail tiorile
Odata cu tlIorile.
N'ati re'Arit fiorile
S'au dus Costea oile

Sa fad' cum ti -oIti lice eu :


Mergi la stina mea en bine
Se-ti lei un dar de in mine,
Tref miore de frigart?
S'Inca una de caldare

De-aU as,eclat stinelo

Fulga eel en barba negra


Dar cu mintea neintrega,
Sus la sting se &ma,
'oile cat le vedea,
Carduri, carduri, le rupea,
Cu botaul le mama
In codru la Pandina.
Ear Costea cftnd se'ntorcea
Mare pagnba 'i vedea
Ca lui, marl, nu-i venea,
Nici laptele la mulsore,
Nici owl la inchiegatOre,
Nici urda la 'nvelitOre
Costea mult nu se 'ngaima,
El dulail tots chiema,
IIn ca dulce desvilia,
Opt-cleci de Mil Ufa,

Pe tote movilele.

Ali e luni Si maul e marti,


Pldea Costea la Galati.
Se 10 sare

La mike,
Si bolovani
La cftrlani,
Si OHO
La oite,

Si glugi marl
La eel zarari,
Si opinci
La eel voinici.

Eara Costea cum mergea


Cu Fulga se intelnea,

Fulga eel en barba ntra


Si cu mintea neintr0ga,
Necajit i obosit,
De trel Mile flaminlit.
(Mei ! Fulgo, dragul

ea se-ti fie de prO.ndare.v

Patru,pci la pul de dini,


Patru-cleci la cans batrani.

Toti in grabs le manta


Dar sama nici ca l.o da.

53

Cand la 'Irma tuturor


Ean cg, venia 'ncetisor,
&Mop Mild, schelglgind,
Laturile cam tiind,
Do lca, haIta cea baring
Ce sciea rindul la sting.
Ea venia, nu prea venia,
cDolca fa, Costea 'I (lima,
Untie -mi e averea mea?,
Dolca 'ncet schelalgIa ,

La $mint se intindea,
(Dolca fa, tu esti blaring
Tu seil rindul de la sting.
En pe time te-am grijit,
Tot cu lapte to -am hrgnit.
Bold, fa, cum de-al lgsat,
Furil stina de-01 prgdat?)
Gemea Dolca, se culca,
Laba ruptg 's1 argta :
4 Dolca mea, Dolcutg fa!

Furii laba tiau runit


and la dinsil al skit?
Dacl-mi 01 tu priceputg,
Si nu to -argy prefgcutg,
tnainte sg, apuci

Si la furl drept se me duel,


Pe urmele oilor
Prin pajistea florilons
Dolca vesel se scula
Cdmpul de-alung apuca,
Botul prin erbg virind,
Urmele tot mirosind.
Urma-1 id, urma -i colea,
Dolca nice c'o prApIdea,
)t3ioa 'ntregg ea mergea

Si 'ndeserg agiungea
fu codru la Pandiva
Ce de foc se lum;na.
and in codru se'ndesia
Maul Costea ce zgrIa ?
Fulga mast ca -si gala,
Miel de pele ca -i jupia.
Care prin friggrI frigea.
Care prin cgldgrI ferbea!
cMasg bung veselie !

Striga Costea en rank.


Si Dolca se rapeilia
La Fulga meren bAtea,

Ear Fwga cum o zgrl i


Crunt de spainil tresaria.
(A.lei Fulgo, barn negra.
Dar en mintea nelntregg,
Cand la arum te-am intelnit
En, mgri, ti -am dtruit
Tref miore di frigare

S'ancg nna de Mare,


Ca se-ti fie de pr in
Si tu 'n lee (le multumitg,
Ca o feel flgminilitg,
Teta stina mi.-al ranit
Si pe Dolca mi -al runit!
Staff mgI Fulgo,barbg negrg,
Se to fac cn mintea 'ntregg.)
Si cum sta si'l giudeca
Inima i-o despica,
Si Doleal o armies.,
East, Dolca nil o mat N:

Inima de vingtor
E venin otrgvitor!

54

XXV

BOGATUL ISARACUL
(Cantec din Ardel)

Frump lite de audeil,


La umbra, la fagadee,
Bee saracul i bogatul,
Bee stapinul i argatul.
Ear bogatul se mind&
Si'n glas mare poruncia :
M521 crimar,

iii fagadar!
Ada-mi mie yin de-ut ban
Ca se bee cu ist serman.7)
Ear saracul ca ridea
i din gull poi-m.16'a :

(Mai crimar,
fagadar!
Ada-mi mie yin de-un zlot

Se'l be cu bogatul tot!


sarace, saracila,
De ce vrei se'mi fad in sila ?
Null' pane punga cu mine
Ca, n'ai eamag pe tine,
Nici nu ai turme de oi,
Niel' &Or cu pa.puol,
Niel. car mare'n patru bol,
Ca sa poti cinsti on noT.

Mai bogate, bogatele !


Dad ai averi de-acele,
N1131131 seete ochii en de.

Ca averile de frunte
Sunt ca un isvor de munte,

Asti curge i Mead,


lSi

maul scade 'apoi sead!

De ai turme marl de of
AT i turme de nevoi,

Ca pe uncle's turme blindi


Sunt i lupT meree flgrain;11_

Mai sarace, saracill!


Face-mi-ai de tine mila,
De n'ai fi tu om pisma
la inima vrajmas.
bogate, bogatele!
Nu fil duman gurii mele

ji

Mai

a nu-ti vree aid ret, nici biN'am ce imparti cu tine. [ne,

Tu ai care en opt boi,


Al corer cu pepuoi,
Ell lin cal bun de nevoil
Tu ai bani de vinturat,
Galbini multi de semanat,
Et am numai un topor
Care'mi-e-un bun fratior,

Dar ce-aduni tu intro veil,


Eu adun numa 'ntr'o sera
Ca toporul mil vrajit,
Cu taiuul otelit,

i dud el se 'nteree 'n vint


Cad bogatii la pamint.
MdT crimar,
Mai fegadar!
Ada -o vadra de Cotnar
i de plata n'ai habar ,
saracul caid cinstosce,
Varsa sange i platesre

55

XXVI

MIORIT A
(Grantee din Vrancea).

Pe-un picior de plait,


Pe-o guru de rain,

Eat vine in cale,


Se coborg la vale
Trei turme de miei
Cu trei ciobaneL
Unu-i Moldovan
Unu-i Ungurean
Si unu-i Vrancean.
Ear cel Ungurean
Si cu eel Vrancean,
Mari, se vorbira,
El se sfatuira
Pe l'apus de s6re
Ca se mi'l om6re
Pe cel Moldovan
Ca-I mai ortoman,

On erba mill place,


On eti bolnavi6ra
Draguta Mi6ra?
Dragutule bate !
Day oile 'ncoace
La negru Zevoi,
Ca-i &ha, de not
Si umbra de voi.
St/pane, stapane,

Iti &lama 'un cane


Cel mai barbatesc
i eel mai fratesc,
Ca l'apus de s6re
Vreg sa mi to -om6re
Baciul Ungurean
i cu eel Vrancean!
Oita b1rsana,

Fare of mai multe,

De WI nasdravaa

Mindre i cornute,
i ca,i Invatati

$i de-a fi se mor
In camp de mohor,
Se spui lui Vrancean
Si lul Ungurean
Ca se me IngrOpe

i cani mai barbati!...


Dar cea Miorita
Cu land plavita
De trei Oile 'ncoace
Gura nu-i mai tace,
Erba nu -I mai place,

g Miorita lae.
Lae, bucalae,
De trei 4ile 'ncoace

Gura null mai tace!

Aice pe- aprOpe

In strunga de ol,
Se fig tot cu voi;
In dosul stInil
Se'mi and canii.
Aste sa le spui,
Ear la cap se'ml pul

66

Fluerav de fag,
Malt clice cu drag!
Fluera de os,
Mult dice dulos !
Fluerq de soc,
Mult vice cu foc !
VIntul cam] a bate
Prin ele-a resbate
Voile s'or stringe
Pe mine m'or plftnge
Cu lacrimi de sange!
Iar to de omor
SA nu le spuI lor.
Se, le spul curat
CA m'am Insurat
Cti-o mindra CrAesl,
A lumei mir6sA;
CA la nunta mea

Ail ciclut o stea;


S6rele si luna
MI-a tinut cununa.
Bra0 i pAltina$
/-am avut nunta1,
Preoti, muntil marl,
Paseri, lAutaff,
PAserele mil,
i stele fAclill

Pe campi alergand,
Pe to intreband
i la toy Oicand :
Cine-afi cunoscut
Cine 'ni-ari veclut
Mindru ciobanel
Tras printr'un fuel?
FetiOra lui

Spuma laptelui;
'1Iusteci6ra hi
Spicul grftuluI;
Periorul lui
Pena corbului;
Ochisoril lui
Mura cftmpului !....
Tu, Mi6ra mea,
Se to 'nduri de ea
i.-i spune carat
CA m'am Insurat
Cif -o fate, de Craig

Pe-o gurA de rain.

Ear la cea mlIcutl


SA nu aye, drIgutAr
CA la nunta mea
A ceclut o stea,
C'am avut nuntaii
Bra4.1 qi pAltinaI,

Iar dace, -1 zAri

Preoti, muntii marI,

Dace, -i intalni

Paseri lAutarI,
Paserele mil
i stele %chi!

MftIcuta baring,
Cu briul de lank
Din ochi lAcrimftnd,

57

XXVII

PLUGUL
(Colindci)

Aho, aho, copii argati,


'Stay putin Si nu manati,

Lana, boi v'alaturati


i cuventul mi-ascultati :
S'a sculat mai an

Mica Troian
'a incalecat
Pe-un cal invatat,
Cn nume de Graur
Cu aoa de aur,
Ca freft de matasft
Cat vita de grasa.

It 'n saki el s'a redicat,

Peste cftmpuri s'a uitat


Ca s'alega-un be curat
De arat i semftnat.
iii cura,nd s'a apucat
Campul noted de arat
In lungi
i 'n curmezi,
S'a apucat inteo gaol
Can plug cu doisprece boi
Bol bouerei.
In c&1 cudalbel
In frunte tintatei;
Mftnati, copii, hei, hey !

pica WI a luerat,
Brazda negra-a resturnat,
Si pin brazde-a semanat

Grill marunt i grit" de vary.


Dee Domnul se resara!
Manati, mai, hai, hfti !

i cat lucrul a sfirit


Eata, mftri, s'a stirnit
Un vint mare pre pftment
i ploi mite dupa, vint,
Pamentul de-a recorit
i seminta-a Incoltit.
Manati, copii, hai, hE!
La luny., la septemana,

hi amplea cu apa mina,


Fi se duse ca se vada
Del -a dat Dumne4eri Oda.

i de-I griul resarit.


Si de -1 spicul aurit.

Era 'n spic cd vrabia,

Era 'n pain ca trestia!


Manati, mai, hal, hay !
Troian Yute s'a tutors
Si din grajd pe loc a scos
Un alt cal mai nftsdravan
Cum ii place lul Troian.
Negru ea corbul
lute ca focul
De nu'l prinde locul.
Ca potcove do argint,

58

Ce sunt spornici la fugit,


Manati, copii, hal, hai !

Ce la sore se usca.
Manati, mai, hal, ha,i r

El voios a inellecat,
La Teghina-a apucat,
Si otel a cumperat,
Ca se faca, saceri marl,
Pentru saceratori tad,
Si se fad, saceri mici
Pentru copilag voinici.
S'altele mai maruntele
Cu marunchi de floricele
Pentru fete tinerele

Apol carele 'ncarca,


Si pe t6te lo cara
Si djirecli nalta dura,
n capul pam'entului

Si neveste ochisele.

Manati, mai, MI, hal !

S'a strins fine


Si vecine

Si toti fluff
Si vecinil
Si vr'o trei babe batrine,
Care tit rindul la pane,
Si pa camp, i-a dus,

Si pe toti I a pus,
La lucrul pamentului,
In ree6rea vintului.
Manati, copii, hai, ha,i!

Ei cu stinga apnea
Si cu drepta sacera.
Si pin lan inainta,
De parea ca inota.

Altii 'n urma for lega,


Snopuri nalte aduna,
Si dal' mindre redica

In sterita sintulul.
Apol aria 'i facea
Si din grajditi mai aducea
pece epe
Tot sirepe.
Si de par ca, le lega,
Si pe t6te be mana
impregiurul parului
De-asupra fatiarului,

Manati, mai, hal, MI!


Epele mereti fugea,

Funia se tot stringea


De par lute aglungea!
Si griul se triera,

Si &di ii vintura,
Dimerha scutura,
Harabale incarea
Si la m6ra le pleca,
Manati, copii, hai, hal!
Ears h6ta cea de mora
Cand vecju atite car
Incarcate eu povor',
Puse coda pe spinare

Si pled in fuga mare


La cea lung de scapare
Lunca mare,
Frunda. n'are;

Lunca mica

Frunla-i pica.
Ear morariul, meter
Zaria mora pin catun,
i 'i lua cojoc mitos
i mill imbrlca, pe dos.
i 'i lua docanu 'n bria,
i mai lua gi un fria.
Apoi lute alerga
M6ra cu frfii-o lega
S'o apuca de calcala
De-o punea pe capateiu
,$li 'I da cu ciocanu 'n gele

De-o age 1a pe rnasele.

Manati, mai, hai, bra!

Eafa mindra glupaneig,


Dochlana cea frum6s6
Va,upa tocmai din casa
Chiotul fiecailor
Scirtiitul carelor;
i 'n camarl ca, mergea
i din cui igi alegea
Sitl mare gi cam d6sa
Tot cu pinza de matasa.
Sufleca ea manici albe,
'arata bratele dalbe,
i cernia, marl, cernia.
Nins6rea se asternia.
Pe sus tobele batea
Negurile gios cldea,

Manati, mai, hal, hal!


El o lua de laptoc
S's da ear in vad, la loc.
i turna deasupra 'n cog
Gifu maruntel de cel rog.
Griul s'ageja pe vatra,
i din cog &lea sub 'Ara.
De sub Ora in covatl
Curgea faina curata,
Manati, copii, hai, hal!

Apoi mama plamadif


'o lasa pang, dospia;
Apoi colaci Invirtia,
Pe lopata mil culca
'n coptor IT arunca!
Apoi earl cu lopata
Rumeni iT scotea gi gata.
Atunci ea 'mpartia vr'o cinci
La &WI cei voinici.

Troian mult se bucura


Peciuiall morii da,
Pe moraria it daruia,
Apoi clime suia
i voios se Inturna
Cu &tail ce mana.
Ear boil se opintia
Si rotile scirtila,
Manati, mai, hai, MT!

La copiii mititei,

i 'mpartIa trel coiled


Earl mindrului barbat
IT dedea un slrutat !
Manati, mai, hal, hal!
Cum a dat Dumnecieti, an,
Holde niindre lui Troian,
Ast-fel se dea gi la voi,
Ca s'avem parte gi noT.

60

Se ve fie casa, casa


Se ve fie masa, masa!
Tot cu mesele intinse
Si cu fetele aprinse,
Tot cu cosele grijite,
Cu bunt 6speti locuite.

i la anul se traiti,
Se ve gasim Snfloriti
Ca merii
Ca peril'

In mijlocul veril.
Manati, mai, hai, MI!

De urat, am mai ura


Dar ne '1 ca TOM insera,

Pe la curtea dumnevOstra
Departe de casa n6stra,
Dumnevostra aveti parte
De curti mite, luminate,

Varuite, indrilite,
cu feresti stccluite.
Noi avem bordee mici
Bane de plugari voinici,
Veltucite i lipite
Si cu stuh acoperite.
i

Dar ate pae 's in not


Atiti bani fie la voi
De urat am mai ura
Dar ne 'I ca vom lusera
Si avem a trece 'n cale
0 dumbrava rea din vale,
Unde sunta fete nebune
Ce asvirla cu alune
Si se lega de Wort
Ca albinele de flori,
Si le 'ncurca cararile
Tot cu dismierdarile I ...

XXVIII

CANTECE D'ALE PANDURILOR


A. dat bunul Dumnedea
Se umble t plugul met!
Se trag brasda Dracului
La usa bogatului :
Ua brasduta d'ale sfinte,
Se tie ciocoiul minte;

'Mi am vendut Si camkiera


Ca se-mi cumper sabi6ra.
Pluguletul met nebun,
Cum to prefacue In tun !
VeIT aa mai poti arra,
Se me scapi de augara!

RI a -uric un semanat
Cu sange negru udat,
Semanat de Poterail
Se resaie Roroanatii.

Nu mai plange, Mariuta,


Vep de Ton i de casuta,
i de bietele cppile,
O'am ajuns In buns

Mile.

61

Se nu plangeti mortea mea,


Cli-I Ia, Oa piacili rea.

Ulte, mergein se argin,


Telina se despiciim;
NoI avem se semIntim,

Vol aveti se ne urmati,


Insutit se secerati.
Nu plangeti, nu ye 'ntristatI,
Domnul Tudor e Cu nol,
Dunmeclee fie en vol.
Day, pandurilor voinlel,

Nu fits la suflete mid;


Daft cu ilintele, 'mpucati,
Din robie ve scltpatil
Day cu puscile 'n clocoi,
C6, ei y'aA mancat pe vol;

Si v'4 adus inteo stare,


De sunteti lumil de jale.

Frung verde de Molotru,


CAM sosi Tudor la Motru,
Ciocoil trecur6 Oltu,
Si se ineear6 Cu totu.

DOSITEIU
Mitropolitul Moldavia', (1668-1674 i: de la 1676-1690)
DIN PSALTIRIA IN VIERSURI (TIPiRITA. LA 1673.)

Psalmul 96.

Limbele se salte,
Cu cIntece nalte,
Se strige'n tarie
Glas de bucurie,

Maud pre Domnul


Se elate tot omul ,
Domnul este tare,
Este 'mperat mare
Preste tot pIm'entul,
i-1 tine cuventul.
Supusma.ne-ati glete,

i limbele tete,
De ni-e sub piciere
Limbi de pre sub sore

sell arate,
Cea de bunItate
Mila

Spre noT ticalosjI,

Pre cum ne spun mosil.


Pre virfuri de munte.
S'aud glasurI multe
De bucine mare
Cu nalta shigare :
Ca s'ail suit Domnul,
Se'l van, tot oroul.
CAntati in laute,
In zicAturi multe,
Cantati pre 'mOratul,
CI nu-I ca d'ansu, altul,
Se domneasca 'n lume
Cu shntul s611 nume.

lilesu -$T au sie

Cantatl se 'ntele.g1

Parte de mosie,
Tara cea doritl
Carea-i giuruitI
Lai Iacob Iubitul,
Ce-I tine cuventul

Preste lumea largl,


Ca Dumneq.ell pdte

Pre limbi preste tete,


De le inblftnzeste,

i le 'mperateste.

63

Scaunul de paza
Unde va sa 6ze
Domnul de'n dir6pta,
Se 'mpert6scI plata,

Pre boiari, pre glote


Pre limbele t6te.
Si tine se 'nalte,
Din fire sernetg,
I-a vedea tot omul,
Cum l-a certa Domnul.
Psa Imul 52.

Domne ! me spasete

Cu santul tee nume,


Fe-ml judete pe lume,
Si 'ntreg me ferete,
Cu a to putere.
Grijg cand am multa,
Tu dOmnemI asculte.
Ruga de'n tecere,

a se ridicare
Asupra-mi peganil
Si cu totI strginiI,
De me 'mpresurarl.
Si null scie de frice,
Cand santul tee nume,
Ce-I vestit in lume.
'L iati intr'o nemicg.
Ce mie mi-I vantg
Domnul, sufletete
De sunt 1 trupete
Intreg fern sminta.
Cine mi-s cu scarbe

Neste preste lume


DOmne iti vol face,
Cu Artfe de pace
Santului tee nume;
Ca mi-I cu ferice,
Cand to me vel state
De'n scarbele t6te,
Sg n'aiba se'ral strice.
Pisma0I se-ml cate,

Si 'ntr'a for Mere,


Stand Rill scIdere,
SO-I rep de departe.
realmul 48.
Ascultati acestea t6te
Norede, neamuri, i glote
Se -mi intel6ge curentul
Omul de pre tot pgmentul :
Bogetail de'mpreung
Cu mieil cand s'adune.;
SO nu spuie de 'ntelepciune
Cu 'nteles de 'nvaturi bune.

Si aqui se re tindeti,
Pildele se le deprindeti,
S'ascultati fern de price,
SO 'ntelegetI, ce voi dice:
Se to tem' de cumplitl,
SO nu'ti dea de celclie smantl;

Cella ce ai bogetie,
SO nu staff in sumetie,
Niel s'aibl ntidejde 'n frate,
Sail in om la greutate.
Si cu ce schimb va da omnl,

Le va veni 1.6111,

SO se schimbe de la Domnul.

De'n tot de-adevArul


Si le-a ced6'n garba.

Cu prep de rescumperare
Sufletului de pierzare ?

64

Fi-va truda ne'neetatA,

Earl to oame miele,

Cl la Tad nu va fi platl,

Se nu dai de &dud rele,

Acolo n'a vedea morte.


Se genddscI, ca-1 va sc6te.
Cl mlestrul Inca m6re,
Ca tot omul de sub sore;
Si nebunul cu buiacul
Vor peri de pre tot veacul
Si-averea de deni rImine,

Mid vezi pre pagan cA crete

De o ial rude straine.


Cat se vor scate de'n casa,
Numele li s'a uita-se ;
Li s'a uita i ruormentul.
Cat i-a'mpresura plmentul...
Ceia ce nu-si fac pre lume
De bunritati s'aibl. nume
Ce folos este de ciuste
Omului fArl de minte
Ce-mi dl firea omenesel
Pre fire dobitocescA ?

De merge Mr/ sfieall


Pre calea cea de smintell?
Nu cun6sce, ca -1 va duce,
Desmerdlciunea cea dulce

De va da ca oaoa 'n raps,


Si mortea-1 va sorbi 'n pripl?

Earl direptii, and pazA,


Vor privi, cum due se perza
Pre pAcltos i buiacul,
Se-I petrdca 'n lad tot vdcul.

De la slavl se se raze
Si cinstea toil sell' pearzl.
Ce me rog Dumnezet sante
Se-mi TaT sufletul aminte,
-.Si se me cuprinzi cu mill,

Se nu-mi facl reul sill ;

Si casa lul se lltete ;


Cl ddca m6re, el piere,
Cu slava lul cu avere ;
Cu dans' nemicl nu duce
De'ntr'averea hi cea dulce.
CI 'ntr' acdsta lame 'n vidtl
I-I sufletul in dulceatl,
Si tine i se'mbuneazI,
I-I drag pre-acella se-1 vaza
Ciue-i spline 'n direptate,
De-acela fuge departe.
CA-I deprins pre cab largl

Mkt perire de-aleargl.


Si se trage pre movie
La 'ntunerec de vecie,
Ce folos este de cinsto
Omulul flrl de minte,
Ce-iji da firea omenaescl
Pe fire dobitoceasca?
Psalmul 136.

La apa Vavilonului
Blind de tera Domnulul;
Acolo Alum i plansem,
La vordvii, ce ne strinsem,

Si en inima amarI
Prin Sion i pentru tarn
Aduclndu-ne aminte,
PlIngem en lacrlmi ferbinte,
Si bucine ferecate
LIslin pre'n salci aninate ;
CI acolo ne intrebarl
Aceia ce ne prIdara,

65

Se le zicem viers de carte


Intr' acea strainAtate
Cain sant muntele Sionul,
Cantari,cecantAm la Do mnul

Ce nu ni se da 'ndenalnA

A dub, 'n tere strAina.


De to -a0 uita terA santA,
Atuncea se-mi vil smantl,
Si direapta mea se uite
A schimba viers in Mute,
Si se mi se prima limba
De gingini,j1lindu-mi scirba,

De to -mit mai putd uita-te


Ierusalime, cetate!
INainte de nu to -mid pune

In pomene 'n zile bune,


Se nu uiti tu Domne sante
De Edom, ce-at clis cuvinte
Sante-I cetAti Impotrid,
Cu red de'n gura sglobivA:
Beisdpip zidurY inalte
Degertali de buntitate !
Tu fata VavilondscA,

Reul va se to plAndscl,
Va fi i- acella ferice,

va veni, se to strice;
CA ti-se va 'nterce darul,
Cum ne 'nchini tu cu paharul,
cand coconii tel do ziduri,
Vor sdrobi ca nite harburi.

Psalm' 54.
Asculta-mi ruga, Dumnezed sante,
Si nu me trece, ce-mi is aminte!
CA -mi feel rea voe pentru grea urd
De sunt cu spaimA. 'n cugetAturA.
i me is grijA pentru strigare,
Ce -mi fac pismasii cu suparare.
Cu pecato0, ce se 'nvitarA,

Pentru se-mi fag vestea rea 'n tarA,


Si cu urgie de me'ntAritA,

Cat mi-i de densi. inima 'n smanta,


De me aduce cAtre grea 6re.

Spre frica mortii, de me 'mpresorl,


Gr6z1 entremur de me 'ntuneedzA,
Firea-mi nu pete se stea, se vazA.

pis'am in mine de-ar fi putintl,


De-mid avea aripi de porumbitA,
C'mid sbura lesne, m'aid depArta-ml,
La paduri dese, uncle nu-i tdml.
5

66

Dumnzet sante to -aia atepta-te,

La be de grija ca se-mi tani parte.


Neca-le Demne, i le 'mparti limba ,
Se se scurteze de'n oraa scirba,
Se nu mai imble se leiuesca,
Pe subt zabrele se cepuesce ;
Intingend laturi in drum cu Dade,
Fara ce 'nsdld 1 scornesc sada.
Ca de pismaul nu mi-ar fi jele,
Ce -ar ocara -ne cu odd grele,
Ca m'ai ascunde de la trasura,
A om nNprasnic, ce mi -i cu ure
Ce mi-i mai jale i mai grea trade,
Cand imi pismesce om, ce mi-i rude,
Carele-mi scie voea i gandul,
La masa lade cu mine 'n rindul,
i 'n serbetere merge 'mpreuna
La casa sante 'n sotie bun&
Unii c'acestia de -ar veni martea,
Se-1 concenesca cu tote sartea,
De vii cu total iadul se-1 sarbe,
Se nu mai fie cu lumea 'n harba.

i a for case pustii se OA


Ce -au fapt in lame, reul se-i va(.1e.

Eli care Domnul strig, cant am teme.,


Domnul m'asculta dud sunt pre s6the,
Sera i-amecle-di i deminete

Graesc la Domnul fare de grete ;


Ca me aude, i me va sate,
i void fi 'n pace de toy, de glete.
Ca ei cu multii yin, cu grea gene,
Si ce 'nviteze se me is 'n tone.
Aucle-i Domnul, i se-i smerescil ;
Cela ce -i vecinic, se le pletesce!
i ei se n'aiba cu ce se scate,
Se se platesce de catra made.

67

Cace n'avura spre Domnul tome :


Le-a da certare fare sem/.

Domnul i-a'ntinde mina se-I p&p,


Cece nu vrure cuventul se-I crecle;
Ce se spurcare cu juramentul, '
i null Omni Intreg cuventul.
Se despertire de dens' cu grete,
Ca se nu-i cate in santa fate.

Inima 'ntr'unii nu se potele,


Greesc de'n gore cuvinte g6le,
De-ti par ca untul de unsurese ;
Ele-s ca lancea de samcelose.
Earn tu 6me nu i fi cu lipse,
De-1 fi spre Domnul cu mintea time.
Ca -ti va da brana i to -a griji-te,
i de galceva 'n veci to -a feri-te.
Ears pismaii vor da 'n genune,
Urniti de Domnul in putrejune.
Omenii eel crunti null vor petrece

pilele vietii, ce 'n serg s'or trece.


Earl et Donane to am nedejde,
i stance, tare fern primejde.

Psalmul 8.

Demne, Domnul nostru, cum ti-al fecut name,


De se minuneze 'n tete perti de lame,
Ca pre'n tote ceriuri tu dal cuviinte,
Sugaril de'n brate -ti cants cu credinte,
Cand vii se cerci iadul, se legi pre vremapl,
Se-I culegi dobanda, se-I restorni salmiul.
V601.1, ca-1 facut ceriul de manele tale,
Cu tote pod6ba, i -i pornit cu cale.
Al tocmit i luna se cresol se scaza,
Se-I is de la sore lucere cu raze.
Stele luminate, ce lucesc pre nopte,
De del cuviinta, tu le-ai uNit tote.

68

Ce p6te fi omul de -1 aduci aminte,


De cerci pentru denstil folosul nainte.

Seil fiiul seu darn, ce ti-i cu credintI.


Putin nu-de-a tocma cu angeri 'n slava.,
1-a 'ntrece cn cinstea fall de gbava.
Mare cuviinta, i-al dat si cunuul,

Se dea 'ftveVturl cu toemell buil.


L'ai pusu-1 mai mare : tote se -1 asculte,
Cate sunt pe Mine, cuvint se nu-I mute.
Si i-ai supus tote sub a fill' piciore
Oile i boil i tot de subt sore :
Dobitoc salbatec de camo fji de lunel

Jiganil sirepe, ce strict i-apuca ;


PaserilP tote, ce stint sburatore,
De vent kli de aid. ce-s Inotatore ;

Pre chitii eel prea marl, pe tot fel de pete


Si tot ce-i in mare, el oblriduete.
Winne. Domnul noitru, cum grai flint flume,.
De se minuneza 'n tote parti de lume !
Psalmul 5S.

De'ntr'a to mare 'ndurare, me rog Winne sante !


Se -ml fil mie cu priinta, se me iai aminte !
Si se nu lail tOta clitia om, ce mi-i cu scarbA,
Se me lupte, se stropesca, se se puia 'n garbs.
Sunt cu mulyi strani asupra-rni se me dea de rapt,
Si se bat, de la naltime se me surpe 'n pripg,
Ce tu D6mne-mi eti nIdejde i clitta n'ain thil :
De Dumnefileq mi-I vor6va, 1 m'oit lauda-me.

Pre Dumnqien mi-i nedejdea, i nu me is hid,


De MI ce mi-ar face omul, nu gandesc nemid.
Mi-se strambl tots cliva, i stab de nie'ngana,
Ca li-I gandul, rel 81 fad i veste strains.
Se pun leiti, 12i-i fntind arma, i stab de vaneza,

Abia-mi rabda bietul suflet, fncureat ca se mi-1 mar


Ci tu DOnme 'ntr'o nemica-1 vei lasa s'alerge,

69

Cu urgie improca-l-vel' pre eel' far' de lege,


tra et Dumnezet sante I viata mea-ti vol
Ca mi-ai ters lacrami de'n fate, i mi-al. dat veti bone..
Si de-a to fagaduinta mie -nil pare bine,
e se 'ntorca toy. pismaii, se fuga de mine,
i 'n ce to voitt chema -te, voit pricepe 'ndata,
Ca to eti, Dumnezrt sante, cu mile, bogata.

Cu Dumnezet m'oit fali-me in grait, ce voit dice,


Cu Domnul oit lauda-me 'n cuvint de ferice.
Pre Dumnezeil mi-I nadejdea, si nu me is frica,
De s'ar porni t6te lumea se-mi strice nimica.
Pe'nteaceea, Winne sante, et ti-am de fagada,
Ce volt da laudei tale fara de tagada.
Ce mi-ai scos mielul suflet de mOrte cu jale,
Si mi-ai ters ochil de lacrauff ertandu-mi greale.
Si de lunecuit
datu-nf se merg fere gr6ta,.
Slujinduil precum se cade 'n luc6re de viata.

BANUL IENACHITA VACA.RESOU


1740

1799

0IMUL

FLOAREA

Intr'un copacig zarifior,


Un oim, pins in lgntior,
Strigg amar, ciripind,
Norocul sell blestemand :
(Multe paseri am venat,
(Si'mi gieeag loim minunat!

Intr'o grading
Lang'o tulping
Zaril o fore, ca o lumiug.
S'o tail'', se stricg ;
S'o las; mi-e fricl,
CI vine altul i mi-o ridicg.

cIar aid lat find intins,


.Cum am dat, pe loc m'am
e De inimg.. nu de cap, [grins,

TURTURICA

eN'am nIdejde se mai scap!;.


CANARIIL

Tu etI puior canar !

Nu to hranesci cu zahar,
Nici mgcar cu canepiorg,

Ci hrlperi o inimiarl,
Ce al flcut-o jertfl. tie.
Ce-al cu ea de gelid, nu scie.

Amgrita turturea
Mad remIne singurea,
Oki sotia i-a repus,
Jalea ei nu e de spus !
cat trgesce, tot jelesce,
Si nu se mai insotesce
Trece prin flori, prin livede,
Nu se WM, nici nu vede,

71

Si cand ade cate-o data


Tot pe ramura uscata.

INTRISTAREA

Umb la prin dumbrava, adanca,

Nici nu bea, nici nu mananca.


Unde vede apa, rece,

Ea o tulbura i trece ;
Unde e apa mai rea,
0 mai tulbura, Si bea.
Trece prin padurea verde
Si se duce de se pierde,
SbOra pad, de tot cade,
Dar pe lemn verde nu ade.
Unde vede venatorul
Acolo o duce dorul,
Ca s'o vac% s'o lovesca
Se nu se mai pedeps6sca.
Cand o bieta pasarica,

Atat inima iii strica,


In cat doresce se moil
Pentru a sa sotiora,
Dar et, om de naltafire,
De cat ea mai cu simtire.
Cum pote se'ml fie bine ?...

Oh ! amar i vai de mine!

La o intristare,
Amara forte,
In cat cel ce o are,
56-0 r6ge mOrte,
N'ai ce se fad !
Nu'i mangaere,
Nici e putinta,
A.cel ce pere
SS'ti dea credinta;

Trebul se tad!
BO ALA. INIMIOARE1

Spune, inimiOra, spune


Ce durere te repune ?

Arata ce te munce0e,
Ce b61a te chinuete ?
Fa-o cunoscuta mie
Ca sell cant doctorie,
Te rog fa-me a pricepe
B6la din ce ti se Incepe.
Arata, spune, n'ascunde
Da-miuncuventi-mirespun
Spune, inirni6ra, spune [de;
Ce durere te repune ? !

STILIURI DESPRE YIIP RATII OTOMANI


Moamet state 'n lume, om forte minunat ,
Uzi s'areta din sluga, prooroc i imperat,
ii datatoria d'o lege, ce dupe ce-o 'ntocmi,
n trei parti ale lumii, de multi se primi.

72

Dreptatea lui Ortugluli 'i-aduse stgpanire,


aci Aladin se 'ndatori se's fad multgraire,
D'aceea i '1 face vechil pe ale sale tote,
cu deadins ne areta, dreptatea ce mult pote.

D'a se numi EYOrl in lume cineva,


Osman trebue sg, fig, dar nu dor alt-ceva.

Facu 'nteig stgpanirea, apol s'a aretat,


FAA resboiii i 'n grabg chalif i Imperat,
Ti-adlogg devletul Cu ter1, i se Pam
'Ncepere i pgrinte 'mperatilor d'aca.

Coprinsul stIngniril acesti otomanesci,


E 'mpartit de lege ca faptel'omenescl,
Pravila se intrebg, apoi se del porunci,
i ab, resboiti, sari pace, tote se fac atunci.

and nu slobode legea nimic nu e urrnat,


Fetfh, cg,nd nu se scrie, tot lucru '1 nelucrat.

'N Evropa gnteiae data


'Mpgrat, Orhan s'aratg,
Din eel othomgnesel.
Tracii in Romania
i in Macedonia
Primesc aceste vests.

*
Murat peri la pace,
Iar nu cand se bltea,

73

Ci dar Minerva tace,


Iar Marte cat putea
Strigh la totI sl credd
Ca i -acu e sldvit.
Si

cum peri, top vag


Cd-1 de vrdjmaiii lovit.
*

Slavd. i dobandire, la iniperatI e fire


Si stint Indatorati

Pururea se le cerd, pad mdcar se pi6ra,


i atunci sunt ldudati.
i fulgerul se trece, uescine ce se cerce
Nu -i lucru necreclut,
i Baiazid de piece, cinstea hII asa cere,
De fatd, e vequt.

*
Uni fmperdtia Mehmed cea desghinata,
Pentru nu ca a RomeI, se patid ret veodatd;
Valachia se 'nchina, la elt, de bund voie,
Ca nu cu vreme 'n urma se -i vie vr'o nevoie.
Dreptatea, 'ntelepciunea, si de cuvent tinerea,
Unite 'n bundtate, '1 fu tOta averea.

*
Marto ni se fdlesce,
i dice cl'l cinstesce
Murat cat el voiesce ;

Iar nu el po Murat.
Minerva '1 dojenesce
i.-.1 spune ca-1 slIvesce
Pe ea, cacl o iubesce,
D'aceea-i laudat.

74

Marte ve4end p'acest Mehmed, in extasis remase,


Acesta-1 Marte ne 4icea, agik se'nfricogase.
Si cu Saturn resboie
D'o face '1 desp6ie,
Striga ne 'nruginat.
Unde a remas plmentul
A nu-I face cuventul
Si a sta nevetemat,
agia clicend WA de tot, gi ne las/ a crede
Ca cel mal mare intro sultani el fu, precum se vede.

In3preung cu Minerva gi maim to pornesce,


Un sfItuit de densa, asia ne sfatuesce ;
Dar Baiazid acesta, pe semne n'o aflase,
Deci dete 'mper/tia, cAcT Marte nu rebdase.

*
Imperetia gi de-I fu scurf,/ din vietuire
Dar forte lung/ s'aretl din multa dobendire,
Arabia gi Persia gi ode din Asia,
i Egipetul din Africa 'I tremurft vitejia,
Iar fires IntristAndu-se de frat1 gi de parinte,
'I desfaimft faptele la toti, cu jalnice cuvinte.

i Suleiman impodobi numele 'mperItiei

i armelor tarie and, Inca gi vitejiet


Africa gi Persia
Evropa gi Asia
Cu slav/-1 primesc ;

75

Si 'n ele cat'odata,


Ca 'n tote tot-d'odata,
Pururea-1 gazduesc.
Efratul, Tigrul, Dunarra cu Nihil V fac certare,
Din ele care mai ades sa-i fad adapare.
*

'N palaturi de 'ndrasnise


Odihna, qi venise,

Nu este aria ciudat,


Ca'ci Chipru i Livia
Arata vrednicia
Si-acestui imperat.
*

Maur ca Venera avu cinste intr'acea vreme,


Dar him) $i Per Si Nemti, Murat far' d'a se tome.
*

Toti pentru Egre-1 lauds, dar firea '1 desfaima,


Caci cu omor d'atatia frati, i el 1-aduse spaima.
*

Toti Dumnepil elinesci cu ale for neveste


Vrura gemia a vede, dad. luara veste,
Veclend tacura, netlicend nici vorba, nici poveste.
*

'N cea dupe urma Venera cu Bachus impreuna,


Si pe 'mperati 'I fac lipsici, pang, i de cununa.
Fiera cu stapanirea Osman i vietuirea,
Far' de a nu gancli.

76

Pete ca n'avn tine, se '1 sfatuesca bine,


Ci dar se os'andi.
*

Si patimile 'nq'tnuri, dud nu potse se facl,


Verl -cine p6te tot aa, ei titer -can tag.
La eel ce prisosesce virtutea nu se terra
Ca i yip do are, nu-I pre bagat in sema.
Azachul i Hanea, pe lang'acestea tote,
'I araM imperatia, ea ce voesce pote
*

Cara-ti fuse Si numele, Cara-ti fuse si trdba,


Cad prApgdii atatea tea intru'imadar i geba:
Eratostrate to inveta, se -ti lmI o pmnenire
Si-o ye! aye cat i-a lul, MIA de nemurire.

*
Mare 'mpe'rat sultan Mehmed, si mic tot inteo vreme,
MI nude tots '1 tremura, ajunse d'a se teme
Innorocit, ne'nnorocit, i acestea tot-odatA,
C'aia pat eel ce trebile singuri nu'i le cats,
St1 ,i la slue adeve'rat. o cinste stIpanese6,

Ins/ 'ntre slue sunt osebiri, stapanii dar grigesek


C5,-s Chipru 111,

i Panaioti, i Cara Mustafa le,

Si-acei d'antaiti aduc folos, eel du0, ur

jale.

Si Suleiman silintl, flea dupa putinta


D'a fi biruitor,
Dar nu fu en putintl, s fad. vr'o silin is
D'a fi nemuritor.

77

tin lucru necuviincios card se va da odata,


Lirm 6za 'n urnia multe mii, inteleptil to' ne-aratg.
'N cea dupe iirmg de 'lltristgri, cand nu avem scgpare,
Scapam de viet1 cu 'ntristari, cu bucurie mare.

liesboiele prietenesci, pururea stint mai rele,


De cat acele vrgjrngesti, ce fug toti de ele,
Cu pagube de multe tier', cu ai se' vilmag se'mpaca
Supu0i si prietenii, ce alt au sal mai fad.
Cu mijlocul et.1 aretat, pierdn i-o 'mpergtie,
Si vi6ta 'n urmg, Mustafa, pentru melancolie.
Achmed cu intelepciunea, ce forte mult iubi,
Si cu luari de locuri, devletu 'mpodobi.
Griji mai mult de tote, a fi inlinescit,
Dar, 0 el la acesta, remase amggit.

*
Mahmut apoi la t6te, remase laudat,
Cgc'toti'1 socotirg, de vrednic imperat.
Aduse i isbande, flcu i dobandiri.
veseli supuii cu multe fericiri.
Si a0a traind cu slavg. devletifkii desfetg,
Icoperatind cu pace, pang se strImutg.
*
Pucina vietuire, nu dete pgsuire
Acestui imperat,
S'arate vr'o mgrire, ca en deosebire
Sa fie laudat.

78

0 picciturA de noroc, nu un borcan de minte,

Un om cad, voesc se aib, i nu mill cu ce minte


Pe semne el proorocea, ce va se fie'n vreme.
Dar inteleptul Mustafa (,,licea i 'n asta, vreme,

De minte o stropitura voiti, de cat de norocire


0 adancime a dobandi, fiii cu nenorocire.

TESTAMENTUL.

Urmailor mei Vadresci


Las voile motenire :
Crescerea limbei Romfinesci

i-a patriei cinstire I

CLUCERUL ALECU VA.CARESCU,


fiul Banului Teneichitei.

POESII COMPOSE IMRE 1795 sr 1798.

I
OGLINDA

ar arata
Intreget frunzuselea fa,
Atunci i tu cu mine
Te -al fnchina 1a tine.
Oglinda cand

N'ar fi mijloc 0 te privescl


Assemene dupe cum esti
i idololatrie

Se nu ly aduci tu tie !
Ochil in ea cand 'ti '1 arunci
De tot se 'ntunece atunci,
i de te pi aratii,
Iar nu adeverata.

D'aceia nu da crepment
Oglin4e1, ce cu scAclement

face litielAciune

i tot mincluni fy spun.


CI care esti 0 sell, de veT,
DI crePment ochilor mei,
Fiini-c6 nu teinall,
Nici fac vre-o grevall.

In el te cats, se te vezi
Intocma pa cat lurninecli,
i intr'a for vedere
Vecli eatA ai putere.

Crede'i, sgracii,cAnd ty spun


CA mime tie se supun,
ca be eti din fire
A for Dumnecleire.
i

80

II

N'AI PROTIVNICA. SUB SORE


Cht e cliva de frumOsa
Ling'o n6pte 'ntunecOse,

Ce eti mai deoseEta


Si cu tote 'mpodobite.
Frumusete, 'ntelepciune,
Vorbe, duh i isteciune,
Le y'41 tote adunate
Si la tine 'mpreunate.
Ah ! dar cat eti de frumose,
De al fi i credinci6se,
Ee i sufletul din mine,
L'a da jertfe pentru tine !

Atht eti to intro tote,


Hoterht i fore p6te.
Singure eti nurnal una,
Care al luat cununa
Darurilor de la fire,
Mai pe sus de omenire !
Na 'f potrivnica sub sore!
i me jar i pail prins6re
III

INTELNIREA

Ochilor! ajung' atat !


Nu mai plangeti amarft ;
Vremea este se uscati
Piraele ce versati.

i to /imba Ice tacuil


Ca o mute pen'acui,
Desloge -te ca se spui,
Focul unde to supui.

Peptule! ce One adi


Nu sciu1 decat se all,
Maud acum uncle mergi,
Bate-te cesuri fntregi.
(*) Pre3are.

Mcinilor ! nu ye 'nlemniti,
Ci yedeti se pipliti
Si se stringeti binior
Acel minunat trupor.

PidOrclor ! alergati,
Sariti nu mai tremurati !
Duceti-me se 'ntilnesc
Stephna care-o slevesc !

Iar voi buze, ce 'mi tined


Sufletul, acnm yedeti
Fare, satin seruthnd,
Se'l faced teslim(*) r4end.

A face teslim se slice fn loe de : a da in priimire.

81

Iv
MOSTENITOREA AFRODITEI

Afrodita intristatl,
Cad uu s'afla pe pAment
Fritmusete indestulatA
Si de duh iii de cuvent,
Te zari d'abia pe tine
Si te hotArt de om
CAruia i se cuvine
Ca se'l fie chlironom ;
Si zimbiud iti lAs5, tie,
Dupe cum s'a cuvenit,
Skiptrul sea de 'mperAtie
Si puternicul magnit ;
DAruinduT i putere
Ca se poi se stApenescl

Si se true la a to vrere
Inimi le omenesci.

Dar cand te-a fAcut stapen1


Pe tot nemul omenesc
Ti-a i 1is se fii blajina
CAtre eel ce te slIvesc ;
Iar se nu te-arati tiranA
Si judecAtor nedrept,
CAtre unul ce-are rail
Si atita foc in pept.
Dar se vede amagitg

L'acel dupe urma end


Si stApena AfroditA,

Cad tu, dud me veg plAngend,


Nu ca numai milostivA
Nu' mi eti nici de cum atunci,
Ci te-arly 1 impotrivl
L'ale ei sfinte porunci!

82

FLUTURELE

In fiacara care me ail,

Acesta parte 'ml am ales,


Din flacarall se nu mai es !
Nu voiti se am scapare,
De foc ce raiu imi pare !

In Joe de chinuri i necaz,


Gaiesc tot mangaere,
Dulceta i placere !

Ca pervaneao a* am ajuns,
(Nu e vr'un lucru de ascuns)
Singer alerg de voe
In foc, cara uevoe !

sernor arclend/
'al tea obra(.1 numai veclend,

Se 'mi para focal vieta!


i mortea o duleeta !
Aga in'am hotarit se fie
Cat voiti trai, cat voiti fi sit,
In pept purtanduli focul,

Candnute v.eq, it,ghet de frig,


Yoh" se to veil i se me frig!

A ochilor tei rada


Im place se me arqa ;

Se'mi fericesc norocul !

In focuri cand n.e prigoresc


Atunci imi pare di traesc !
Atunci me tin cu vieta !
Altminteri sent de ghiata.

Iar cand pe urma volt' muri,


Nici intremorti me voiti feri,
D'a spline la ori-cine,
C'aa ti se cuvine !
VI

RESPLATIREA
Cum nu socotesci vr'o data
Cum el e i judecata,

Sell vii singura'n simtire

Care 'ntreba pe on tine


D'a flout sell re'a sea bine ;

i se Iasi atate rele


Care faci inimei mele.

* Fluturele. picere turceseg.

i g,andind la resplatire,

83

De gandesci cg n'or sell' vie


Cute mi le fact to mie,
Vei ved6 vr'o dini6r1
Cat de mult o se to darg

Ci o se dai respuns la tOte,


Cate una, cand 1
sap,
Arnaud din c4 pricing
M'ai casnit, ne avend viag.

Ale mele t6te qise


De le numeri tot drept vise
Si drept basne asa numa,
Al greele ; lassg gluma.

De aceia, de 'ti P temp


De dreptate, bail sgmci,
Nu versa 'n zadar tin singe,
Ce atuncl se p6te plange !

Si'ntelege. to dilt4pta,

Ci itl vino in simtire


Si cumisce ca din fire
Nu poti face strambrttate,
Unde Ney numal dreptate.

Judecata ca te-ast6pta
Unde n'or se fie jocuri
Cate %III dal* dureri di focuri;
VI

OCTITSORI FRUMOSI

Ochipri frum41,
Dulci gi mangaloT!
Co sunteti manioi ?

Ca se ye 'mblandPse
Ca me tot sfiesc
Se nu ye necajesc.

Vol ve bucurati
Cand me'ntimpinati,
Tar nu ve turburati.

Vinovat nu stint !
Ve fac jurament.
Apol en ce cuvent,

VC sciam pornig

Se me miluiti,
Nu se me. chinuiti ;
Dar acum pricep
CI stint la gazep, *
nu seal cum seincep,
* Pecleysci. picere Turcescit

Se ye necajiti
Si se nrgisiti

Fun rob ce stapeniti?


De stint vinovat
Spuneti'mi curat
Se sciti adeverat

84

Ce fel se urmez
Se ve 'ncredintez,
Si cum se me 'ndreptez.

Ochiori cu haz !

Nu 'ml faceti necaz,


Ajunge'mi cat me arcl!
VIII

INSELACIUNEI
n

Cu laturile ce'ntindi

Apol d'aci le desprindi


Pentru mai mare necaz.

Din ochii tel eel frumo1


Sciii bine ca pui nu prindi,
Ci inimi de ticaloi.

Inca te fad ca 'ti desprindi


Si mrejile, i ca 11 uitl
Cum ca, insai aprindi
Ca ochii 'ncotro te uiti.

Si 'ncai dupe ce le prindi


De ce nu le i omorl ?
Ci numal vel se le aprindi
Pe cesuri de mil' de ori.

Dar aste, de ni le vindi

Le ardi pins le deprindi

D rept marghiolii, te-amagesci


Ca, mintile sunt oglindi,

Cu flacara de o fac haz,

Si ved curat ce gandesci.


IX

TIT ESTI AMORITL MEtT

Cine are pept se porte


Focuri i durerl de mOrte
Si se fie odihnit,
Suferind cu multumita
Aga patima cumplita
Far'd'a s'arata mihnit ?

Numerand drept datorie


A muri cu bucurie
Pentru ceea ce iubesc !

Numal et me ved in stare


Se me and Ora 'ntristare

Ve'dend ast-fel de rabdare,


Far' d'ave asemanare,

Multi gandesc ca despartire


N'am din eel fail simtire;
Petra ' mi dic ca sunt ifer !

Si ridend se me topesc,

Si se mill cult nu per !

85

S'al met suflet te iubesce,


Si de voe se trudesce
Si se bucura ardend.

Si reacar ca au dreptate,
De urmari aa ciudate
Toti de obte-a se mira,
Se am mOrte drept placer
Si s'e' sufer cu Were,
Far' d'a nu me supara.

Dar me rog, i to 'ntelege


Ca la peptul meri e lege

Pentra tine a obta,


S'a rabda dared i chinuri,
Patimi, focuri i suspinuri
Si a nu se vaeta !

Dar greesc, cad' n'art sciinta,


Ca cu pohta Si vointa

A. rabda este dator


Cine-o ti se te 'ntelega,
Si o mucenie intrega,
Nu ca un nesirntitor.

Si ramai incredintata
CI Si de-oiti muri vr'o data,
Tot acela fiind en;
Si in iad i fie unde
Voiti striga far'a ascu nde,

De acea cu. 'ntregime


De simtiri, nu cu prostime,
Cats eti intelegend,

C6 tit ct/ amorul meu !


X

MILA
De nu me credi pe mine
intreba pe on -tine

Ern ces nu ved odihna, !

Si vedi cat patimesce


Tin suflet ce iubesce !

Nu dorm veodata 'n tibna,!


Durerile 'ml sunt brans
Si mangaeri la 'Ana!

intreba 'ncai pe lame,


Se vedi ca nu sunt glume
Necauzrile mele,
Care petrec cu ele !

Me aril peste mesura!


Slabesc fara caldura
Sunt bolnav in picere,
Si mor facend Were !

De lacrami Niers parae


Cu greznice vapae,

Mud nu te veil am chinuri,


Si dud te ved, leinuri ;
Tin ees nu 'ml prisosesce

Si sufletul imi ese


De obtatuff adese!
I

l',

,s6
t1,11`

Nit

'il spuit ce n*tria4a :

86

i to 'n be de repaos,
Mai mult 'ml fad' adais

Nu cre41 cum cg. firesce


Se desnAajdnesce

De chinuri, cu vointA,
Ne vrend se 'ml dal crediniX

0 inimi 'mpetritti,
Child nu e miluitri!
XI

LAO GE \ ILEA. *

Cum se'ntorce dupe sore


Pururea ac6s0i flore :
Aa inima din mine
In veci umblit dupe tine.
XII

TRANDAFIRUL. **
Traudafira inflorit,
Care to -ai invrednicit
Se impodobesel acel sin
T_Tnde pururea me'nchin !

R60-te i pentru mine,


Se me OA la mai bine !
Gasesce vre-un mijloc
Se m'ae4e 'ntr'al tea roe,

Acdstd opigrafg s'ag cubut la o gerrea, (lice Kota lur Nicolas Vdcdrescu.
tievreaoa, precuin se scia; este un vii1 bull re : se vede ca bores. mould pedensa era FlOrea Soselui
" lar aceste versurt cu tote cd. su t Mite pa bcurt ti nu en mull intoles ti inca pi scalute din tot mettetugul poeticesc, dar priciva le este ciudatd, ad la
Maid la anul 1791, intamplandu-se tit:atonal poet numal cu scamps pricing a
plitcerilor sale. ti te4end amendoul plirtile, poste dong cesurl cafundatT intro
tIcere forte adancd, ti sorbin lu-se unul cu alto! ca cdutiiturile, mat Is urrod ail
obit scent trandafirat dinteacel sin coresc i adicit cam cu nob [gore de remit
s'aii pus pe perul ca cam ar 9 font lopddat, In care intinliendus,e ticAlosul, ei
luanda'1, tromurindu'T ti sufletul i mann, anteid ad fost dojenit de ce sa '1
lea apoT, iertandu-i-se gretola, ail test intrebat cut se pot face verburl asupra

traudallrulul ti el cu multg armrests respuniend ca focal acestul trandafir ar


pates iusalleti ti petrilo a face versurT, cu maltg blandete. Ina piing de marime qi de putere, ad font poruncit sd Leg. Dect el, no portend vreme nicT an mi-

nut, Villa trandatiratul in mina, nu ochil plinT de lacrdmi, ad incoput a to Bice


din gurd ti de nu so intdmpla asnpra acestel fericirl o pfirdalnied de venire ....
vui fdgiiduesc cg ar 11 tin on milion de versurT fart condnit. Dar aces venire iI
ail that pnterea ti atat numaT HA apucat do all aalit cut forte fruit-lose eflnt, ti
all se aerie, undo le all ti scris indatd ti le all inchinat fgr'd'a aye copie, ion
acum dobandindu-le s'ad Hats aid% lar ace! trandafirat norocit ti asap se afli
Is scumpl pdstrare, ti se YZ afla pita Is sfartitul vietil pootulul.
!fold de Nicolas Wicdreecu.

87

Si'i spine cu am durere

Nu dragoste cu *ere;
Poti sal gi fAgaduesci
Ce tu, de te vestejesci,
Ed firea nu 'mi o prefac,

D'oiU aye noroc sal plat.


Aratl'i cu umilinta [dintl ;
C'n loc de ghimpi, am creFl-me s'ajung la devlet

Si iea'mi i vista rugfet.*

xliz
RABDA. INIMA CAT POTI.

Rabd1 inimA cat potl,

Nu 'ti da taina pe la tog ;


Patimile viand se 'ti spui,
Nu te 'ncrede fie cul ;
Caci

anevoe gUseti

0 inima precum eti


Se aibI prietegug
Curat farl viclegug ;

Si asWi veil forte rar


Titre 6meni acest dar,
Cat pocit se c,Iic c'aa firi
Mai nu gUsesc nicIiri.

Nu le cgta a 'ti zimbesc


Ci iti rid dud iti vorbesc,
'acelea sunt fdtgrii
Si te mucA cand nu scii ;

S'aratl bine de lot,


Dar inteascuns igi bat jot,
Si cautl vreme dud
se to strice mai curend.
D'aceea a vre se veil
Se nu to pre 'ncredintecli,
Se faci ast-fel de migdiri,
FUr'd'a face cercetUri.

Ci valid se to pluesci
Si se spill ce pltimesci,
Cerd 'nteib pe cine-va
Si vecji de pots i 'va,

dea vre un ajutor,


S'atunci spune'ti al tea dor ;
Iar alt-fel f6rte te rog
SO

SO fii al obtei zglog.

* Devlet insemnezii
marire, tuaestate. Ruffetul era darn' mid
ploconta en care eel mid i1 aritatl reennoscinta mare col mart. Aceete don6
qicerT, Cu VAX origina for turenisa, Cu tot caractern1 for strain, fat aci rima.nd
an ofect pllent ti gratios ; ele par a fi o &ea punt de spirit a poetnlut.

88

XIV

LA AMOR. *

Orl tine ei,,t1, stapenul tell TON ! i rob to scrie ;


Ca on II a fost, on 11 este aclI, sal mane o se ti fie !
* T raducere dupe inseriptiunea push de Voltaire pe o statue a
amorului in gildinile de la Maisons:
Qui quo to sois, voici ton maitre ;

11 l'est, to fist, on le d it etre.

LOGOFETUL NICOLAE VACARESCU


Al doilea Ail al Banului, Ieneichitci

17,..-1828.

In rait fart, tine, e mOrte, e ghiata !


i 'n Tad langt tine, e bine, e vieta !
i 'n 16rna cu tine sunt t6te inflorite !
'n vert, fart tine sunt tote perite !
Tu eti sufletire de duhuri istete !
fi mangtere d'ai fi en blandete !
La inimT trufav, in trezt plaeere,
Cu ori ce micare ai dar cu Were.
II

In noian de Tutristare, child s'o afla cine-va,


Cum se 'i mai afle scapare, cand chiar dragostea nu va.
Dragoste, fiT milostivt la amart starea mea,
Last, 'ti tart 'mpotrivirea, i 'ti iea Tar blandetea ta.
III

Amtritul al met trait !


Iad imi pare, iar nu rain,

90

IV

Ca un pom ce dg de plaie
Si pe IMO el se'nmaie
Uscgciunea ce'l strica,

Tocm'ap fgrg 'ndoialg


Cu firescg eanduialg
Acura i inima mea,

Din a cerului rostire


'Si a mai venit lar in fire
A 'nceput a se'ndrepta.
V

Un pic de ngdejde d'a sci c'o se 'mi vie


Si traiul mai dulce ca p6te se 'mi fie;
Atunca i vieta 'ml ar fi der mai scumpg
Si slaba el atg, n'a urea se se rmnpg.
Dar cand de nadejde de loc nu se simte
Si nici cum se 'mi vie, nu 'mi trece prin minte ;

De trait .... nu e vorba! precum nici de vietg!


S'ail save,rit tate !... ah ! rumpe-te atg !
Si pate atunce, d'o fi nesinatire,
SO fit in odihng, se am fericire
VI

A trai, faVa iubi :


MO mir ce trait o mai fi !
A iubi, far'a simti :
Me mir ce dragoste-o fi !

....

91

A sirnti, f5r'a don :


NM mir ce simire -o fi

A clod, flea jertfi :


Me mir ce dor o mai fi

VORNICUL IOAN VACA.USCU


lulu Cluceruldi Alecu 1786-1863
OCUPATIUNEA LA TARA.'

Din poenia intitulatei: .0 cli qi o nopte de prinuivarii*.

N'am se scap, In piept port dorul,


Peste ape, peste munti ;
Vecl el peste mgrI amorul,
Cand o urea Ti face puny.
La Carpatl mi-am adus jalea,
Lor am vrut s'o hargzesc ;
Resunetul, frunqa, valea,
Apele 'mi o imultesc !
Ma de pedici, mil de curse
Peste firea tot' a 'ntins ;
Lacrami in zadar sunt curse :
Unde-eig merge eg sunt prins.
Se intinde o campie
De sub pole de carpatI :
Camp deschis de vitejie
La Romanii laudati.

93

Surpatufl sunt de o parte,


De-un rag', ce a domnit ;
0 girlitg 'n coaci desparte
Un cring f6rte 'nveselit.
Acolo am ee casciara
Pe un yid de delior,
Curge 'n vale-i o ap6ra,
MurmurAnd incetior.

tmpotriva smaltuite
Dealuri altele se ved,
Si 'n valcele inflorite
past, alerg i ed.

Lasand ale lumil mare


Cinsti, nadejdI i fuma.:I seci,
Ama girl cu 'ncredintare,
VravnaI calcli, prietenI red,

Acolo cu siinatatea
Cu odihna insotit,

T6t' a fietil bunatate


Dobindeam eu immultit;

CAnd la vie, la grading,


Cand la camp de multe orl,
Cu o munca prea patine.

Pilda dam la lucratort


Camd cu mreji amagit6re
Vii prindeam paseri d' in sbor;

and prin tevi fulgeratOre


Cu plumb le- asvirliam omor.

and cu cainii prin padure


Vulpe, epure fricos,

94

Lupul nArtivit se lure,


Ii rAniam mai en prisos.
Tr Agern multi din locuintg,

Ce-ati adinc l'al apei fund;


cap &Ind la 'nselAri credintA,

tnditi, lesne ii patrund.


Munea, lupta, cAlArie,

Jocuri, imblete pc jos,


Me 'lariat"! cu veselie
Si -mi da 'nvederat foths.
CurAtia Qi mesura
Masa mea impodobia,
Mu ltrimia stomac, ochi, gura,

Dar me sAtura d'abia.


Muse le, ce -nil stint dragi forte,

Aver' mind hotArit,


CAM cu eel carii n'ail m6rte,
MC 'ntalniaC numai deal.
Cu nPspusa for dulcdtrt
Mintile mi be 'nmultiah ;
ManA, duh, ()chi, limbs, vista,
Tote mi le 'nstifletiati.

Atunci en incredintare
Deslusiam tin vdc mai bun;
Cu a crtrui a.,:teptare
Beni, Otnenii supun.

De-arnArunt privind natura,


Planeti, rAsArit, apus,
Stain gAndind : aia Mptura
tine -ar fi 'nt'irtind de sus ?

95

Catl slava se cuvine


La unul ca el, 1-o dam !
S'insti-mi multamit at mine
Me duceam de me culcam.
BASARITUL SOARELIA.
aurora se cobara,
Din bratele lui Titon,
Vesela i rumebra,
Fara tdma de vertu. soon.

Placute sbierati de turn


Aerul it implu tot :
Tauri grei Vale for nrme,
ipasate mugiri scot.

P'a ei tale semanata


De trandafiri vii la fete,
Vine porti deschide 'ndata

Caltieaoa d'altri, parte


Lor raspunde nanchecland ;
Eco prelungind in parte

ZimbitOrel diminete.

Al ei glas tot In Iltand.

Focurile-I respandesce
Noptea for se supuind,
Nora toti Iii auresce,
Vieta firii Innoind.

Ochin lui s'arat gratnada,

Beicutele de roux,
Ce pe erba strallicesc,

Ducend apa, cant fetite,


Mai incole lingo ol,
Spun, i ele, ciebanite,
CI stint binP, call suit doni.

Campului del smalturi none,


Florile le 'nveselesc.

Turnuri, case, vii, gradini,


Munti verg munti de o raLucitbre hind plinl. [pada.

Ici 1 colo se jucand.

Eco prey en ingrijire


Al for canter rescantand,
Drag it duce la simtire,
Si desmerda on ce gand.

Aratorul se silesce
Boil sel. eel greI la pas,
Cantand, spune, ce doresce,
Tare rasuna-al lul glas.

Rindurdoa 'n sbor se 'ntrece,


Cu-o aripl racluesce.
Unda ce-1 is pe trop rem,
Recorita se 'ntilresce.

De 'Arose inmultite
Balsam viii din ele dand,
Zefiri dulci suflari trimite,

96

Face fluter: mii se sb6re,


Cum va zefirai uor ;
Albini fac, din flare in flare,
Furtiag nestricator.

Se inalta Cu mindrie

S6rele pre Agra:


Tate lui cu bucurie
Pe loc inchinari trimit.

SFATUIRE BSI RUGACIUNE


(Facute in anzail 1821)

Fray uniti, nu ca talhari,

Lui laude se 'naltAm,

Ci ca Romani, amen: marl,


Veniti se ne sfatuim,
Ce ar trebui, cum se firn!
Nascuti din fire Romani,

Si fierbinte se '1 main

Fil de ai hunii stapani,


Pe strain: ca not ereclend
Zavistia 'n no: creseend,
Trufia ne amagind,
Ruinarea nesimtind,
Neinarmati, ne'nvecati,
Chiar de lege departay,
inelay, prea rataciti,
Am ajuns sa fim robiy !
Patimi, jiganii tiranl,
Ne supun de-atatia an:;
Ne 'njunghia, ne tund pe noi,

Fiii leilor sunt ol!


Dar lata ne-a deteptat
Dumne,dett desminiat ;

Prin el suntem impacay


Cati ne scim Romani i fray;
Mana lui pe no: vedern !
Veniti toy se 'ngenuchiem,

Fie, fie departat,


Tot dub. ret i necurat !
Tu, ce pretutindeni eti,
Ce zidirea'ti carmuesel,
Care 'nalti imparatii
i cilfunc,11 cand to mini:,

Din top santii cel ma: sant,


Te cob6ra pe pament !
Lumineza-ne pre no: !
Spune-ne-ale tale voi,
Ce, juram toy: a peri,
In teas ce nu le-om pazi ;
N6mul nostru '1 harazim,
Tie singur is santirn !
Tu ce-al ales din pescari
PP al legi sfetnici marl,
Si -a: inaltat din ciobanl
Pe-al notri strabrmi Romani,
D Omne ! Tu poy, to scii,

S'arati c'ai for suntem fii I


La tine no: nazuim,
Voind Se ne desrobim!

97

CANTEC ROMANESC
(Din 1821)

Aidi Romane! aidi voinice !


Lag ripe, val, colnice!
Aidi mosnen de vitejie!
Lenea nu e clat/ tie.
Pe uscat, ca i pe mare,
i pe jos to esti calare.
Cir de v6curi tie-ti spune
a nascut esti a supune,
0 cu fapte tot marete
Lumi 'ntregi a da povete.

Aidi &mane! cad e vreme,


De cand tara ta tot geme,
Suferind rusini i groze
Sub cumplirea multor life.
Aidi voinice ! to arata
Ca tot esti ce-ai fost data!
Cu unite Si cu minte,
Cu de arme drepturi sfinte,
Cerul slava ta voesce :
Aidi voinice, biruesce !

ADUCERT AMINTE
(Sonet)

Puternici, prea scumpe aduceri aminte,


Prin vol al mei millet fiinta-si voesce;
Trecuti fericiti-mi ani ved inainte,
Prin vol mie pomul nadejdi 'nvenjesce.
Ear pricini de jale se-mi fiti de-am cuvinte,
Cand voiiz, linga mine sl'n ceruri traesce,
Prietenul, ruda, maritul parinte.
Prea dulci voile lacrimi simtirea-mi jfrtf esce.
Spre cea din piimejdii fenice-mi scapare
Gandind, o nespusa gasesc multamire;
Dar vrednic am numal de pus la uitare,
CA om, ticalosa-1 acea pDsmuire,

Ce fuge, cand faptali in ochi ii resare,


Poftind : on -ce apa, s'aib' a Letei fire.
7

98

PACEA
(Bonet)

Cresci in sin pe Plutu, pace mult bogatil,


Ramurti mrtslinu-ti dil veselitere,
erpe la piciOre ai nevinovatd,
De-ori ce mdestrie sberd, iubitere !

Cornu 'mbelpgariI ade-ni-1 indatd I


De-armdturi, de paver.11, vino arcletere,

Grasul, roditorul, albul piept ne-aratrt,


Puid Caduceu-ti, er' negotu 'n flere.
Scump insdrcinatd de flori, spice, 011ie,
Ddruesce noul taceri mil. de bine!
Isgonesce role, bele, china, fettle!

Prea intemeiatP, f t s'avem cu tine


&bible de nemuri pravill econerne!
Fericirea nostra nesmintitd tine !
CUNUNA LUI CA1ILOVA
De uncle aduci zefire
Suspinuri, mangai6ie ?
De-a lui Apolon lire
Par sunete-argintese !...

Nu sent pilreri deerte...


Nescine-1 mo,tenesce

Febul a nostrrt parte,


Pe cand o pardsesce,

Cu numele, ce -ti spune,

Elios al ted tatd ?


Plecand el se se culce,
Spume -nf mai ai veun frate,
Crtrui pe arpa-ti duke,
S'atingd-I dil dreptate

Tu! Eliade-ml spune,

Stapan de-a vestii gurd!


Tu fad de aflu matte...
Ce simtu preste mdsurd.

Ce flu eti? cum to -aratd

Carloave, fit s'asculte.

99

Fg-i deslusire vie ;


Cum on ce nem incepe
Anteiu prin poesii,
Fiinta
pricepe.

cat spre saversire


S'apropria poetii,
Cum yin cu gramadire
Mijlacele vietii.
i

Pier presto viclesuguri,


Se 'nalta 'nvatatura,

&flute, mestesuguri,
Nascend Literatura.
Da-i asta inverqitg
De laure cununa,
De mine impletita

Cu obstea d'impreuna!
ii 4i-I spre nemurire
Cu cat pasesce trepte,
De lauri inflorire

Ca are se asupte.

SORTA IN VIATA

Suflet altul n'are


Chin astfelii de mare,
Foc astfel de grew :
Traesc melte vie
Fara se me scie

Altul de cat O.
piva nu am pace,
NOptea n'am ce-ml face,

Rea mi-i inteascuns :


Uncle cer dreptate,

&Ira reutate,
Nu-mi da nici respuns !

Me 'ntind in putere.
Cu glas, Cu vedere,

in sus si in jos :
Nu e nici o fire
Se albs pornire
A-mi fi spre toles.

Ce e sus, s'ascuude,
Gine scie uncle

Sub acea perdea,


Care n'o ridica
picend ca ni-I &leg,
Nu-1 putem vedea.

Ale lui slugi sante


Mii de seci cuvinte
Tot fagaduesc,
La cati nu-i cunesce
De vulpi, serpi, sari brosce
Ce 'ndesert traesc.

Vii la omenire,
Mal rea nesimtire :
De viatrg sunt toti ;
Alai de-aprOpe rude,
Mai fell nu to aude,
De-i striga cat poti.

100

Nu gasesci fiinta,
Se alba credinta,
Nici intr'acel ces,
Cand paharul mortii
Sta in pragul portii:
Alt n'a mai remas.

Cad nu am putere,
Se tree printre sfere!
Dar va fi an loc,

Uncle rime face


Altu-I, ce nu-i place;
N'am stapin noroc

Un loc prea departe


De vecinica morte,
Ce-acum patimesc :
Numal pentr'un name
Cg, me aflu 'n lume,
i-adeca treesc.

GLASUL LUI MICHAItT-VITEZUL


lionianco, fitT mitrite voi in bitrbatir vostri
Vol, bine cuventate, in Hll votri AT I

Din virful stancei fliul lui Romul,


Michait, nepotul lui Martin, ye el-Jima,
Ce fel virtuteali reprise omul
Femei romance, va se-i day soma!

Te dice ! 'n robul, ce it cun6sceti,


May saminta cat o scantee !
Gasiti-o 'n pruncul, care it nesceti!
Pastrati-o strinsa cu dragi curmee!
Bobul virtutil curend se prinde,
Raciacini saga prea uriae;
Ramuri incorda prea nalt le 'ntinde,

Nu le dobora puteri trufge.


Ear' to Catinco! ca Egeria,
Chiamg Romanii ! da-le de scire

(Uniti ca 'ndata aC ei taria ;


CA 'n tot fel d'arme :gata otire !

101

Suflete cere, inimi asceptl ;


Bunii vitejii nu piary, vreme !
Se treca stanca to ii desceptl,
Se'ncep5, fapta, i-a nu se teme !>>

TIPOGRAFII*
Anteit; Chine Iif, e vreme mita,
De-cand fiintg slabs mi -au dat ;
Gutenberg, Sefer! laude-ascultd,
CM de isprava m'at fiintat.

Cand omenirea isvodit6re


Increde mie scrise ngscend,

Cu immultirea for pkiitore,


Impartslumine mintii curend.

La cate nemurI sunt priimita :


Sense perdute le inviezti;
invetatura del inmultitg. :
IIn veac la altul apropiezii.
Si Romania eA cunoscutg
De la o vreme inc6ce-am fost,
Si mintii n'am fost putin plAcuta,
Niel omenirei de &los prost.
Acum isv6re de isvodire,
Romanil none as dobendit,
Prin iubitorii de omenire
Patrioti multe s'aa intocmit.
* Ca din partea ei, esand s'a aqedat in anul 1818 Aprilie 19, la.
Isvoral tamalduireY, in Cilinneua 1u1 Mavrogheni, in 4ioa acestel ser-

bawl a bisericei de acolo.

102

invet6tura se 'nsufletesce,
Pravili, spitaluri s'ati temeiat.
40111 spre bine se inmultesee,

in cat e luau prea minunat!


Si eti acuma de trebuintil
Nu aim bine anca se fiti ;
Cand ptirintesea a for silinta,
Eta 'ngrijesce in grab se viii.
Local temeinie inai clan aprope
De minunatul acel isvor,
Mal en 'nlesnire vren I st s'adape,

Duhuri, lumina de care vor;

L'asta serbare, adi a mea mutt&


Si to 'neeputul inca-ti serbezi,
Temeiti vietei dupe poruncti
Pravila 'ncepe sit
"'
to viitorea de-acuma _vreme
Lupta prea demna not vom area,
Cand bueurose sub tease vor gctre

Litere niandre, latide se dea.


Celor ce obstea este dat6re
Ca pe parinti-si a'l lauda
Natinnea, Intregtt cunoseet6re
Stalptiri nerqtecli le va 'ntilta.

La densii asta-di fara sfiala,


In haine pr6ste me infatisez,
Podebe bane en ferbintela
Se cer acuma, m'apropiez.
* Lucrarea s'a 'nceput cu tipgrirca pravilei te'rii.

103

Vol! dar' spre lailda vostra mai mare


Dap ajut6re patriotesd,
Prin datoria, ce scOla are
Pod6be 'ngraba s'am romilnescI.
Atuncia vestea eu guff frum6se,
Ce e u6re forte la sbor.
Prin mine 'n lumea tot' o se lase
Numele vostru nemuritor !

PIEDA REA
De pieze bone, de pieze rele,
Multe-au(lisein povet3tI, momele.
Le credem i eh, care spun Bull,
Zimbiam in gandu-mI, ;lic6m nebunil ;
Cum e putinta no am sa cr6qA,
CA ce se 'ntampla, vine din piaza,
Ca basna, piap, despretuisem,
De -ori ce 'ntemplare cuvent gasisem.

nand o data calatorie


Chemat la cina la o mosie.
MAnaItt-mi, nu Kill pe drum ce vede!
Ved ca opresce, perit se crede!

To bate pleptul! fruntca ici bate!


In grab trasura din tale- abate,
Meret, crestinul facendu-0 truce,
Ca fulger lute pe-alt lot me duce.
Spune ce este? ce e AL-trine?
Ce e Cucone! nu este bine !
Ne intalniram c'o vrajitOre,
Ferrneca lima, ferineca sore :

La morment urIA, cu sarpirI plAnge,

104

De morti cand seul, PIK 6se stringe,


Aci Melia neadormitd,
Dospesce,-aprinde, cade dImitd;
Apoi se scold, fuge nebuna,

In vas de none fray sange-aduna.


De betrdn dine culcuOu Ia 'n ghlard
fl resfrImantd 'n turtd de cell.
De stinger bete, de-alun nude
Frige i fierbe pe trei ulcele;
Tara gstimpuri Wed din gurd,
Descantec, hrand si beutura.
De lup la mini gut aratase,
Cucoel negru 'n sinu-I bdgase;
Se despoiase, se despletise,
De trei on easa ii ocolise;
De trei -den potii in departare
Pornindu-1 fuga, pe bet glare.
In trei minute s'ajungd-'1 face,
Cu nepricuta-I se se impace.
Ucig'o t6ca! bat'o pustia!
De-ale el termed mi -i rea sotia.)

cJupan Marine! cate TA-al spune


De vrajitOrea-y, le crer.1 de bune.

Dar' sell! c'am treld? Ian, to det6ptd !


Catd s'ajungem ! caci me ateptd.x.

Meter inanasju, gandu-I la piag


In ratacire it depart6g.
Mult ne abatem PAr'a pricepe,
.GlodurI, fdgOurl, un eying incepe,
Intrdm in desul unel pgdure,
Blestemd omu 'ncepe se 'njure !
Nu avem mijloc de ndintare ;
Urea g 'ntOrca, i loc nu are.
Adie vintul, urld, mugesce,

105

Vijia, suers, tune, recnesce.


Vecl o scintde, o flecarue,
Cat se latesce ea, si se sue.
in clip' o mare de-aur s'arate,
Me padurea e 'u vapaiatei.
Uncle de flacari imple tot locul,
Alb, verde, galben, rosin e focul.
Glasuri multime s'aud departe,
Padurari, sate sar de-ori ce parte;
Muncesc mic, mare, cu berbatie,
Ca elementul in fail 0-1 tie.
Epure eta, ne sta in cale!
Ne ese-un pope. mai de la vale!
Marin in senu-si scuipa cat pete,
Mena nainte, (la peste tote !
eStal! mei nebune! staff ! stai!oprescei
Desham' Arapul! friu-I getesce !
Drept sea incingl-I perna de piele !
Lase. -le naibei piezele rele,

Ce-o vre se, face., lase pe sorta!


Cum scii, trasura cu trei cal perte!
Strigati pe 6meni, tu, si fedora',
Cu !mai rugati-I, cu binisIorul!
La drum intorce, ca om de trebe !

Eit sbor, ca &Ida', cad mi-I degraba.zNiel' tlece urme nu trepadasem,


De-unde trasura in foc lesasena ;
Cand resvratire de neori cu ventul
Neguri revarsa pe tot panaentul.
Urleri detune, rostogolesce
Sgomot de grog, reil sforaesce.
Schinteea'sI uflgerul des intinde,
Vesduhul repede se aprinde.
Se torn' sirde, riuri de pl6e,

106

Rasbesc, din crescet in WO me m6e.


Se 'ngr65. valul i de 'userare;
Las freu 'n traphd, in fuga mare.
Urnfarez drumul cu ingrijire,
Fara nadejde de-adapostire.
De-o data calul se incordeza!
S'arunca 'n laturi, se spalmenteza!
Se svircolesce! De fric'a multh
Niel bold, Ind glasul nu-mi mai asculth.
Ager descalec, vecl jos turtith,
Albind o trimba invaluita!
Vintul state e, pldea 'ncetase,
O ray a lm:ei se aratase.
Cea cat o mince stircita, mica
O blesna mare 'n sus se ridica :
P'obraz lasate chrunte plete,
Ca erpi atirna incovoete;
Ndgra la fata, din ochi sclipesce,
Nu se aude ce morma'esce.
O 'ntreb : zAprOpe de-aici al' cash?
Satin departe P jupanesa ?
Ear' mai nainte de astea tote,

Ia! spune-mi, drumul nude me seas?


Sell fie mild! sd'y fad pot-nal:1h !
Cu o seraca cu o sermana,
(Aril nadejdea i tot avutul,
O ajutorul, ce-i da cerutul.
Strut o streing prea oropsita,
Unde-ajong, m'aflu crud isgonith ;
CacI adeverul cunosc din stele :
Spuiti ce-o se vie, bane sed rele.
Nu pocid descrie, ce 'ntiparire
Face asupra-ini asta 'ntalnire!
Ii intind u3ana cu darnicie;
Spre sarutare vrea se mi-o tie.
O 'nfiorare, un tremor rece,
Ca o sagea to me respetrece

107

Inn* retrag maw, cum pot mai bine :


Aseund cu grijd ce sirnt in mine.
Me rog, reApuncle-mi la intrebare !
VoW so scit drumul, am grabd mare.

Unde-y e g5ndnl, e mult departe t


De ce dorintd aveai, n'ai parte.

Iwt

acesta Iledobindire
De rea te scapd nenorocire.
piva de astil-di ti-a fost fatald,
Ce-ti taco sOrta, n'ai btnnialt
E;ti insu-ti omul care-1 cdisesi.
D'acea vedere sand te uTmiscif.
E pe mosie-ti arsa pdaure !
Dar ca norocul se ti-se 'ndure,
Sterge din minte-ti on ce 'ntristare,

In lapta viptei al en. rd.,due.


Rdbdarea este marea sciintd,
Ce da 'nteleptuluf biruintil.
Onaul, ce sufere rani si tace,
Silesce striscea as i se 'mpace.
De vrei &a-ti fie bun viitorul,
Nu ldsa Muse, niei Amorul !
Tine-te liber, nu te supune,
L'ale mdririi luciri nebune!
Inchipuirea-ti, ce-ai de-astii tard,
Ineae-o 'n tine, fd-o sr-3 piard!

L'adsta ghnduil n'o se m'asculte,


Valuri 1 patimi vei avea multe!
Acorn aprOpe-ti este locasul,
Si en trdsurail vine. minasinl.
Mergi astir nOpte, te odihnesee!
Maine cu diva edletoresce !
SO fit de vreme in capital4 !
La miedul noptil de bal in said.
Incepe-omega iubiri-ti, care,
putere are!)
Mare ca

108

Forte ciudat a piezei minune


E, cg : Sibila minciuni nu spune.

PIAZA BUNA

Cum Sibila imi propse,


Cate imi erati prescrise,
Reu 'n drum se despreung,
i remane plaza bung.
Ast-fel se intampla mie,
In altg cgletorie.
Un lup imi ese in cale,
Der semenii dumisale
Yeti unde pot se se yap;
Eiz nu-i am de bung piacia.
Vas pe drum sec nu gasirgm,
Cu buti Aline ne 'ntalnirgm,
Mocan ne treat' nainte,
Opri calul, om en minte,
Stan, luandu-si mesurg,
Cam s'abgtu de trgsurg;
i pare c'avea vr'o ving
Umil ping jos se 'nching.
eCale bung ! mei voinice!

Multi ani se trgesci!) imi


i bietul mocan, sermanul,
Are piazg, ca, tiganul.
intalnindu-I omul, crep,
Bung, amendol c'ail piazg.
Catig bun on fericire,
Cu noroc s'aibi Intalnire !)
i eu ti -ureci astea tote,
i mai mull decg se p6te,
Na! se aibi de cheltuialg !
Ia, ce-ti der, n'avea sfialg!D
4Multi ani Dumnecleti to tie!

dice.

109

Ce doresci, din cer Ali vie !)


Rapede 'neurinduli calul,
Cob 6ra i suie dealul,

i din via' Inca o data,


Multumirea '1--o arata.
Tali drcura 'n sange-o via,
0 sglobiva veselia.
tAidi b) strig, avend presimtire
De ferice dobandire.

(Aidi! inealeeati! aidi! Ghita!


Tu eti surugia de vita ;
Na ! bacit ! it bat pe spete,
Jute! se to ve(J Mete !
Manati s'ajungem ca vintul !
Nici sa atingey pamentul !)
Lulelele seuturara,
In clips inealecara,
Ca lei amanduoi raenira,
Bicele 'ntreit plesnira.
Sburaram in fuga mare,

Ca prin de aburi mipare.


Cand ajungdm, sere not vine

Un olac; in drum ne tine.


De praf negru ca arapul,
Sare, da se-i sparga capul
Costache, c'un sewn mi-arata,
C'are taina insemnata,
Se apropia-mi vorbesce,
Din buze abia optesee.

(Amnia mergeti drept la vie?


NAT se dati pe la moie?
Fiind ca posta-i vecina,

Acolea v'am gatit cina :


Am se v'arat o minune.'

.116

Ce este minunea? spune !


Ve rob n'o luati drept glurnd!
Trei aricei fArrt niumA,

Lam inchis cu ingrijire,


Se n'aibA loc de eire ;
Numai prin. 11-.1 se p6te,

El de-acolo a se scate.
LacAtul nu se deschuie
Niel cn cheiA, nici cu cuie.
Arie6sa maniatA
A. fi6relor iarbtl catA;

in tot chipul se muncesce,


Dina 'ff urnill, o gAsesce.

Buruiana e mics6r5,
Ca rubinul ro;i6rA.
Deschide, cum o aduce,
hi is puff gi se duce.
LangA, utA vrend se iasa,
Din hot erbulita lasA,
Carea no ne remain.
Apoi, bine scii, stapane,
Cum j6cA la vie focal,
Cunosci al cornoril local.
Nu mai creel si astA datl
S'o lAsAm nedesgropatA.

Necrutfind nici nit silintA,


Cred, ca ne-a fi cu putintA

Tu al voe, fOrte bine,


Mergi, desgrop'o Mil mine !
Plec'acum, pled degrabl!
EA la posta drept am trebA.)
Cain remfine vesced pomul;
Asia trist remase omul.
Strig! bAieti ! mai dati o gods!
Cum venirgru inc'o t6na!
Ca Erete, many Ghita,

111

In gOng de porunibita'.
SOrele voios apune,

Raft le-i pre nuori supune,


Focarl reversand mgrete,
Serei dg de Ali albete.

Purees, chipu-i se resfata


Pe a lunei ling fa tg.
Tot vezdubl s'alinezg. :
E Oug, i 'nser6zg.
In bolta de cer sening
Cu mil globuri de lumi piing,
Privesc tainica miscare,
Ca cum n'ar fi 'n di.partare.
TINERUL

Old Santa aria

Thiel. nu p6te
Se biruescl
Relele tate,
Ce se 'ntalnescti

Tarea rabdare,
Carea desarnag

Reis cat de mare,


Nici betranetei
Deplin s'a dat.

Are 'ntr'al vIetel


Drum stramtorat.
SORTA REA
Alunc6scg-se cat va vrea,

Cel ngscut sub sten rea,


In desert se va sili
Ce-a clod a dobandi
Clci al lui noroc cumplit
L'are ast-fel osandit.
De ce-a fi apropiat
Se fie mai depgrtat,

i tocmal UV, folos


Se fig mai ticglog.

Numai el se simtg mull


Si nime din cati l'ascult
Se n'asculte al lui dor,
Cand cu foe cere-ajutor.
Nu pote sorea-tzi schimba,
Nici pOte murind scapa.

112

CELE PATRU VIRTUTI


tnfranarea calea vietei stralucit impodobesee.
Pe credinta intelepciunea, ca o pavaza pazesce.
Singura dreptatea tese adeverul fericiril,
Vitejia 'n grab produce dulce rodul isbandirii :
Omul aste virtuti harnic cultivandu-le in sine,
Lui Si patriei 0 lnmii stump e facetor de bine.

LA PAHAR
Te bine-cuvint pahar,
Se dobandesci acest dar;
Cu tine ceoiii inchina,
T6te a le 'ntimpina.
Saver0rea voifi deplin,
De acum la cate 'nchin :
Toti s'avem pre Mini multi ani !
Yin, amor, prieteni, bani.

Ear to tot se to 'ntaresci,


Si darul se-ti immultesci,
In veci implut de nectar,
Slant, nemuritor pahar.
SO faci fericiti se poti,

Pe not i pe stranepoti,
Lang/ tine adunati
Toti se ne cun6scem frati !
Si cand n'om fi sinceri toti,
Tu din tire glas se scoti !
SO strigi : deplin fericiti
Cti sunt numai cei uniti p !

113

FLOAREA LA TNCHISORE

La rea 'nchis6re
S'afla o flore,
Ce pismuita
E de-ori ce sOrta;
CM call se 'nchina
L'a for lumina,
Pe lang'a floril
O ved putina.

Dati ajut6re,

i -eri ce-a urea pote


O nedreptate,
Ce e 'n veci gala
La reutate !
Viia cu mine
Acum ori-cine,
De e vre unul
Ce simte bine ?!

A.h! him mare

Vedeti ce flOre !
Ce patimesce I
i in ce stare!

La fapta buna
Putini s'ad.una,
Mult pot putini
Buni impreuna!
E-a ei scapare!
Fapturit scumpa
Da inaltare.
Face pe fire
Tot se se mire,
Vrend drepta florii
Se dea marire.

CANTEC ROMANESC
Annl 1821

Aidi Romane ! aidi voinice !


Lasa, rape, Ili, colnice !
Aidi ! monean de vitejie !
Lenea nu e data tie.
Pe uscat, ca i pe mare,

i pe jos, to eti Ware.


lir de veacuri tie'ti spune
0 nascut eti a supune,
aSi cu fapte tot marete
Lumii 'ntregi a da povete.
8

114

kith Romane! caci e vreme,


De tend tara ta tot geme,
Suferind ru,int i gr6ze
Supt cumplirea multor laze.
Aid voinice! to arata,
Ca tot eti, ce-at fost o data,
Cu unire i cu minte,
Cu de arme drepturf sfinte,
Cerul slava ta voesce
MAT ! voinice biruesce!

CEASORNICUL INDREPTAT.

'Tu! care vremea ne spui ca trece,


Ne aduci aminte des, mortea rece,
Vino acuma, is 'nvetatura,
Schimba nedrepta a ta mama!
Scii ticalosul om ce putine
P6te s6 alba c6suri de bine.

Cand dar asupal reul se sada,


Cand stapanesce resboit, sett bola,
Ve4I saracie, necaz, durere,
Cand veg primejdia in putere ;
Atunci fa anul d'un sfert se fie,
sfert s6 tread, s'e' nu mat vie!

Iar cand to vrajba vep lepadata,


De sot sotia apropiata,
Parintl, fit, fratiI 'i arat iubire,
Cum for povata da s fanta fire,

and a on caruia cuget spune


MultumirI scumpe de fapte bune,
Cand chiar vrajmaplui meg fac bine
cat 4ioa, sfertul atunced tine !

115

Yeg a mAndriei la om peke,


Nemilostiva neomenire
Nelegiuire, ca. uneltesce,

Prieteug ca se racesce,
Veql patriotil cu neunire,
Siliti, iubitii, spre despartire,
Vecli tu un cuget fail de lege,
Ca sfinte noduri va se deslege,
De simtiri inimA cand vecli seta :
FA ca minutul, anu se treca!
Cand vecli dreptatea el biruesce,
Cand despartitri finger unesce,
CAnd toti RomAnii au cinste mare,
A simpatiei dud vetli lucrare,
Cand obtea nastra e fericita,
Cind vetli in bratem p'a mea iubita,
Veqi ca sunt mintile mele duse
p'ale iubirei placeri nespuse;
Atunci secunda fa s'intArzie,
D'un bun an visect, fa-o O. fie ! ! !
Aa, placu
tu d'anduimi pace,
Si ea prieten al tea m'oia face ;
Iar cum bag ceasuri de vei mac bate,
Neamull darapAn, dupe dreptate !
Cad far/ nici o milostivire

Superi aqui 'ori ce simtire,


Cand farl vreme; spul ca e vreme:
De reu, de morte, tot a ne teme.

lle

IELELE
Umbre se plimba,
Venturi se schimba,
Neguri s'aduna,
Maluri resuna,
Chiote

Una e chiOra,
C'un ochia de ci6r5;

Alta spetita
Mult obosita;
Alta guata

Tipete !

Tot arta cata;

Chicote !

Alta barfesce
Prea neghiobesce;
Una gangava
SO, pe galceva;
Alta bogata,
Schi6pa 'nganfata;
Alta calica,
Gheb6s6 mica ;
Cea mal snov6s5
E ofticOsa ;
Si cea mai bung

Urlete !

Hurur bruin ! brumb (bis)


Trec sgomot6se
Scarniri dint6se,
Fluera
Relele,
Dantera
Ielele !

Hurur brumb! brumb (bis)

E cea nebula;
Cu mac pe frunte,

Parse spre munte


In pelea gala ;
Inghit din 616
Prea nodor6se
Galusci vartOse ;
Deert pahare
Acre, amare.
Capul 41
Cleatana,
Trupul 41
L6gana.

Hurur brumb !

T6te pismae
De om vrajniae,
Neruinate,
Inverunate ;

Cat shut reare


Dail din piciOre ;

Toti dracii striga


Ca se le friga :
for placere
Fac cum le-o cere,
Cu draci voi6se
Sbor peste case ;
Iei

Infricoate

117

Tree peste sate,


Mu lt mai trufage
Merg la orate.
Hirie,
Mirie,
Dudue,
Sgudue.
Hurur brumb! hurur brumb !

And gi usuca
01.1 ce apuca.
Chiote !
Tipete !
Chicote !
Urlete !

Fluera
Relele,
Dantera
Ielele.

Tot miorlaire !
Tot chiuire !

Tot de turbare
Ris vaetare !

Capul iii
Cleatana,
Trupul isi

Hurur brumb !
Carduri i glOte
Se car pe rote
Hurur brumb ! brumb (bis)

LeagAna.

Harie,

Iar cand franc" card ;


Osand' amare!
Foe! i peire I
Pe omenire !

Marie,
Dudue,
Sgudue,

Hurur brumb ! brumb !

Hurur brumb I (trjs).

Tar miorlaire !
Iar chiuire !

De om on care
Iau madulare,
Lipsa slit dreaga!
Cu singe o 'nchiaga

Iar de turbare
Ris, vaetare I
Hurur brumb !
II

Baba Mega, mog Craciun


Aga povestesc gi spun :
Act= cu e, ca s'ail lasat

Nu mai yin Ielele 'n sat,

118

De cand un unchia batran


A Inv6tat pe roman,
Se" nu pue for prinos
Cate-o rota de prison,
Precum iei obicinueatt
Pe stresina de puneall :
Acum earn '1 pun introg
De lemn ce 'ntr'adins aleg.
De atunci nu bantuese
De cat locasul popesc,
Casa de proprietar,
Unde n'ati pe stresini car ;
S'acasa pe la zapciti,
Des s'aude vai! si chid !
Tele prin erase fac
Naravul for dupe plac.
Maini piciore nu rapesc
Nici alt madular trupesc :
Aeum pe unde se due
Numai creerii usuc.
Cand isi frang carol i'l dreg
De minti de Omeni s'aleg.
Alesi preoti, dregatori,
PrEsidenti, judecatori,
Cocon41 mai insemnati
Pe drum roman fermecati.
i matrone vor, nu vor
Se fac ast-fel jertfa lor,

La as imprejurari
N'audi de cat vaetari!
Norodul se plauge mult.
Stapanii vrajiti n'ascult,
Stall tepeni, grel ca de plumb,
Prea rar respond : humur brumb.

119

III

Ast'a betranilor povestire


De pricini multe 'ml da talmazire.
Cunosc acuma a ail e viva,
De ce! zanatica.'ini e vecina,
Ce rochi tot cumpera, si rochi n'are ;
Viea, mosia 's1 da spre ven4re.
De ce ! nemul is naravire
Recunoscinta ail fi peire.
De ce! la Doctori nu gasim vine
Cand ne om6ra, cu Iod, sail china,
De ce! mos popa citind pe carte
Allele spune, basnirl desarte.
De ce, la poste cal nu aflaram :
Ci cu birjarii pe drum plecaram.

De ce, gasiram in carmuire


Loc de ispravnic, om in uimire,
Avend intocmai asemanare
Cu sfrejit epure 'n lesinare !

Crquiti d'o data anebunise,


CACI boer mare '1 coconise :

Cocoa numindu'l, mintea 'I sburase


Ielele 'Areal gola lasase.
Pe din afara iele o parlira,
De per cu totul it jefuira.

Dar nu e 'n stare nimini se'nsire


A. inIeliril lui insusire.
Cul nu e mild, vrend se se'ncrecla,
Cand jocA bietul, vie se '1 vkla!
Aut) jalea ! isi spline doru :
De copii boala '1-a dat amore.
Vedend, nu vede; urechi de are,
Tot le lungesce spre inganfare.

120

Nu mai reii, Domne, mill se 'ti fie


De'nviforat, asa Samesie I
Ielele, Ielele stint de villa

C'a remas mintea asa putina !


D'asta Rornariu remase mole ;
Ca eel ce zace de mii de bole
Se zmreduira de cusurase
Si orasalele ca si orase,
Si asta bola iea drum firesce,
Precum iea drumu bola in pesce,
Far' a fi unu macar se p6ta
Se '3i iea caciula, se dea in glOta,
De loc nadejde nu mai remase,
Cael cad ca muste, betrani, betrane;
S'intrec pe tineri la nebunie.
Tot me mir doctor, cube o se fie ?
VI

LITERATIT.

Vol ! carii sunteti imbolditi


Spre a artelor cultura,
Si asudati, si ve truditi
Iluncind literatura !
Tot spini saditi, tot stand sApati;
Rod voa, nu se c6ee !
Ore de tine v'insufiati,
D'un sfert de vac in coce ?
Acele care dantu 'ntind,
Pe langa voi, cuc6ne,
Sunt cuconitele din Pind :
Dar s'ail nuntat, s'ati tone.
Iele d'Apolon 'd bat joc :
Carpatii si Caucazil
Le dati de locuinta loc.

121

i dafini le sunt Bra p.


Bucegiul rail de Elicon :
De cand se pripaOrri,

De racnet glasul for iea ton,


Urite imbetranira.
Mosnegi cum mi-au impartait
Ascuusa for sciinta,

Din numer al am Unlit


A. Ielelor fiinta.
Buna nebuna'mi cunoscut,

optindu'mi la ureche :
c.Musele aa ne-am prefacut
ctu ameni bagam streche !

cclii6pa le arata mincinos


Isvor de bogatie :

Multi limbi, 'n loc al da f)los,


Dail ,cliI61-4 Romanie.v

IOAN BAR AO
ISTORIA PREA FRUMOSULUI ARGHIR
PREA FRUMOSEI ELENA

IA

INAINTE CIIVENTABE.

Multi citesc istoria lui Arghir, cea in limba unguresci seri*


fArA de a socoti alt-ceva lucru inteinsa, de cat o proastit poveste;
tu' alt' mai adencii intelegere se tilcuesce, supt aceastl poveste. In
vremea de demult, stg.pinea Ardealul un neam puternic, annme Neff.
Acetia aveaii in veacul al doilea, un Craiu anume Decebal, care biruind pe Dometian Chesarul
l'aii silit, ca Rimlenii cel puternici, 0 plAtescA Pacilor dajde pre tot anul. tug &ad schimbat norocul in Oilele lui Traian, Chesarul Rimului, care in doug rinduri yenid asupra Ardealului, in urma
luat, qi l'aii supus puterii Rimlenilor. Acesta este intelesulii lucrului. Inca mai adaogA i acesta,
cum ca viatalui Traian, cu acestii prilej, era in mare primejdie, pen-

trn c5 la marginea tdrii Mesiei (acum Bulgaria qi Serbia) il cAuta


nisce asasini (adeell uciglitori intrrascnns) ca Bel piarcIA pre el, pre
omorit.
carii afiandu'i
InteacestA poveste se intelege subt Arghir : Traian; iar supt fecioara maeastra cea cu pgrul de aur, se intelege Ardealul pentru
baffle lui cele de aur, care de mult au fostii vestite. Numai intru al
doilea rind pOte Arghir, ca .i Traian, Ardealul
dobendescrt pre
Elena, care cu morte pedepsesce pre sluga sa, care '1 a impiedicat,
ca i Traian pre impiedecAtoriT sei.

loan Barae.

123

PARTEA ANTEIU

Te visaiii micand din buza,

0 prea dragalaa Muza!


Ver;,i glas angeresc din gura,
Care inirnele fora,
Fill a i le amagesce
Daph c, le indulcesce,
Te rog, Muza mingiiosa!
Care cad* cautari frumosa,

Pied m putintica miere


Din maiastra to putere,
Sh pot canta cu simtire
A. lui Arghir pribegire.
Arghir a fort Craiorul
Cel mai pedepsit cu dorul.
Fiul eel mai mic se scie,
(In chronica firil scrie)
A lui Acleton anume,
Craiul cel bogat din lume.
Ca Inca n'am dat in cale
De numele chili sale.
Se dice dintru aflate
A. fi avut o cetate
Tare i meteugita

Si cu anturi intarita,
intru o tard tiastra
Din lumea cea mai maiastra.
Maica sa, blinda Craiasa,
Medena, cea prea aleA.
Trei fray cu el se nascura
Din parint4sca caldurd;
insa nici unul nu are
Cu densulh asemenare
intru vestea i marirea,
Cat s'ah pedepsit cu firea.

124

In cetatea pArint6scA

Se afla o prea fir4sei


GrAdinl impodobitd,
PArea ca e 'nsufletitA.
Era plink, de frumsete
De ale florilorti fete,
Aici rill, coley vilcic 1,

Curge langi florieic5;


DincOce subt pomi verdet5
Se 1e destAtezi de fatA.

Intr'o di aicea, Crain'


Desfatandu-se en ti aiul,
La tin porn cindat sosesce,
Si'l vede cum inverdete,
Alb la flOre ca argintul
Mirosind in tot pAmentul,
Pre care mcunoseendul
Se indupledi en gandul,
Ascepta rode se'i crescii,
Ca felul se"1 nemer6seA :

Cu lute di 'muguresce
Si de trei on infloresce,
Si pre grAdinaral chiama
Ca se dea de denstd seine,
Ce maul a sAdit ponrul?
CA mutt se miry tot omul,
Cum el dioa infloresce,
.N6ptea c6ce i rodesce;
Ins dioa nu le- apucit
Ping pier ca o nAluca.
Tar Craiul se intrist6zA.
Crici nu pote se le vela.
Vedend cum ininuguresee,
CA claim: vedend infloresce,

AU pus preste nOpte

paza

Trei pAzitori ea se yap,

125

Care pilzea cu privire


A merelor rumenire.
Craiul dimineta vine
Cu ghnd s6 le v4i1 bine;
irat (ce nici nu ggndesce)
Pre toti dormind if ggsesce

intrebat; ce vequrg?

qi ce dorm preste mesual?


El reffninde de o-datA :
Minune inspitimentatg!
Cg sutlaml o-datA }Area
A citdut jos OM il6rea;
(Tata nisce meriOre,

datil si mai milri*e.


Dar sufland o b6re lino
Ca de soma dulc6tg piing,
Numal decat ne apnea
Cu neve'cluta ngludt,
De se pgrea pre dreptate
Cit suntem morti jumiltate.)
Craiul trist in casg plecg,
Si

nu putea se'i mai trkg.

Ci numai decat poftesce


Un proroc 1i'i poruncesce
Se"I spue i prorocesdi :
Cine putu stil sild6sca
Lui acel pom in gilding,
Se'l facg vre-o pricing ?

i'l Oggdui indatg


Del va spune, bung platii.
Proroc Filaret anume,
Mare vrtijitor pe lume
Trot (Me se socotesce,
Si apol ii prorocesce :

viand : Craiule 1 pre omul.


Ce ti-ail sgdit tie pomul

126

L'am aflat, Insa putintl


cNu este de cunoscint/ :
(CA e lucru preste fire
Si rnnestrie suptire,
(Si mains cea slclitore
(Este i stapanitore,
(Singura le sOpanesce,
(Le culege, i rIpesce,
(Si prin altul nu se p6te
(La lumina a se scOte,
(Far' de fiul tert cel dulce
(Care subt porn se se culce;
(C5, pentru el suet sadite
(Acele t6te rapite,

(Ca se'l yap, cal iubesce,


.5i de fata lui doresce,
(Dintre care va se iasd
<Mare scarba la crAiasA :

(Ca el va se pribegescA
ctn lame se retitc6scI.)
Pentru acea prorocie
L'ari cinstit cu bogitie.
Deci Craiul iar at6pta
De la pow acee4 fapt5.,
Cand ii vede inilorirea
Prea albind cu strillucirea
Ail aternut pre verdet5.

Subt a pomului dulc6tI


Cov6re cu fir cusute.

Pretuite multe sute :


Puindse is sema tare
Pre fiul seu eel mai mare,
Care phitor se face.
Si pre qternut cand dace,
Vede mugurul cum cresce
Si mai apoi cum plesnesce,

127

Incep fruncle inverOite,


Acui, acui, flori albite.
Florea cade i rodesce,
Si r6da se rumenesce.
Dar venea o bore lin5,
Cu de somnil dulc45. plink,
Si'l ad6rme farg veste,

Nu mai vede ce mai este.


Craiul dimineta iat5
La gilding se arat5.,
Si pre fiul si'l gasesce
Ca dOrme i gret ramesee.
Se intorce zi atepta,
Se mai cerce cu o faptA.
Si pre viit6rea sera
Pre al doilea firs iar5.
L'aii pus iar se streju6sca,
Si mai bine se pazesc5,
Dupe cum a spas prorocul,
Ca se mai cerce norocul :

rasa a adormit era


Ca si acel de aser5i.

lark Craiul cu manic

Striga : (Prorocul s. vie!)


Care venind inainte,

I-a aratat lui ca minte,


Nici mai mult ca tiu'l intreba,
CPI taie capul degraba.
Apoi catre palat plec5.
De tot cu inima sea.;
Iar Medina cea al6sa,
Prea euvi6sa Crliasl
A intrat cu vorba bung
Cu fiul seu impreuna,
Ca se mangfte pre Craiul
Aa ridicandu'i graiul :

128

(0 Craiule inaltate!
(Iubitul meti sot i frate,

(Null mai face superare


Penteunti porn, ce mic se pare;
Iar Arghir find de 1'45,
Pre care firea '1 restatil,
Cu faptura voinic6sc6
Preste firea omenesca,
impodobit cu frumsete

Care plat la tinerete;


Ajungend a verstel fibre
E cel mai ales subt s6re;
Fiind invetat Area bine
Avea bun narav la sine.
Catre tatM sel graesce
Si ala se jeluesce :
0 Taica, prea inaltate!
Am o jalea cu dreptate.
in mine s'a aprins focul
Child al omorat Prorocul.
Un vis mi-a aratat mie
A. lui drepta Prorocie,
Ci me rog ingaduesce
Se cerc i ea vitejesce,
De voiti adormi ce strica?
Mir ea nu'ni va fi nimic1.3,
Craiul nimica ascunde;
Ci mai vertos ii respunde
picend : Fiule iubite!

(Nu'mi face &dud cumplite,


Nu'rni pricinui mai multrt
Sup'erare, ci ascultil,
eS6 nu mi se implin6sca
Prorocirea cea fir6sca.,

Nu to bucura de calea
Care se'mi aduca jalea,

129

Am eti mere aurite,


Scumpe si nepretuite,
Si de acel porn cu veste
Niei de lips1 nu ne este,
Mai bine in foc se ard5

Si de aid se se piarp,
De cat to cu al tea flume
Se fil pribegit in lume.)
Iare Arghir vitejesce
Respundend asa grAesce :
MC rog, Taica, de null' place :
De acolo n'am ce face
Cif pre mine me silesce
Firea, si imi poruncesce,

Ca se intru in gradinli
no, de Ind o pricing, :
Ca aceeasi prorocire
S'a inteles numai mie
A. se implini norocul,
Care a grMt ProrocuLD
Asa plecA sa pornesc6,
Presto voea Orintesea,
Si a intrat in grgdinA,
De dor en inima plinA.

in pom sabia 's1 agatA,


Si se culd pre verdetA,
0 minune en mirare!
Ce trupior voinicesc are.
Umb15, si calca domnesce,

Si se unit vitejesce
La trap de mijloc suptire
Si malt In a sa lire,
Oches, negru pe in gene,
impodobit la sprincene,
Stat de erin, Ala faptura,
RivnitA duttiturA,
9

130

Fatal' vane rumen*,


La trAsuri in tot bland*.
Fl Orea virstei scum cresce
Si frumos Inmuguresce.
Pre aternut se as,eze,
Ateptend vremea se vacle._
In sus cetre porn privesce,
Si vede cum tnfloresce,

Subt ramuri Inmugurite,


Acum tote inelbite,
Si nisi nu prinde de veste,
Ca nisi o flore mai este;
Mere le 6.t o aluna,
AcusT cat o nuce bune;
A cu0 marl Ci impietrite,
Acui n6ptea inroite.
Atunci auclea ca suna

Ca dud sufl' o bore bunk


es' Omni ve(ju ce sbora
Si pre i6rba se pog6re,
Al eptelea, o minim !

Lange capul set so pune


Speimentat mana'i intinde,
Si de un picior it prinde,
Se smecesce, ca se sbOre,
Si remane in prins6re;
Iar eel ese toti sburare,
Si pre el prins it lesare,
Minune nemuritore!
Paserea cea sburetore
Cu grait omenesc grAesce,
Si pre Arghir imblerujesce :0 CocOne, mult iubite!
cCu mule creiesc numite,

Nu grabi semi lei viata,


c CA ne vom pierde dulceta :-

131

(Ca nu vil WO fac stricare,


cCi de o dragoste mare,'
i s'a scuturat o-data,
Cat s'a mutat lute fats.
Atunci Argbir inlemnesee
Iar ea aa'l Imblinclesee :

(Fil-craesc nu'ri fie frica!


4 Nu te teme de nimica!
(Dragostea mea cea iubita

antra tine e sadita,


c TR eti a mea mangaiere,
(VietiI mele putere.

qi eti rasadit'am pomul,


4 Ca se mgnance tot omul.
c Cine draga cu manie
(ImI sta impotriva mie ?
cSloboda sent et a face
(Cu a mea munca ce'mi place.

(Ebi ram sada numai tie,


cDragosteI o marturie,
qi e slobod numai nog,
cA culege roade non,

qi poti socoti prea bine


cCe va se fie cu mine.
aCa maiastra to craiasa
ePrecum vqi vine d'acasa,
cDe voet1, ea te inbesce.

qi tie se daruesce.,
0 frumsetea neurmata
FeciOrel aceia data :
Ca nici limba omenesca
Nu p6te se o graiasea,

Niel nu se pito scrie,


Cum 'II edea a fi vie.
-Juno, Venus i cu Luna,
Ca acesta, nu'i nici una.

122

Nici Dido a Ened,


Si nici fata Aledeel;
Ba Mei a Nimfelor ceata
Ce prin bgreurI se aratg,
Niel dinfaretelo Muze,
Ce scot eantece din bum,
Nu stint asa dragilstOse.
Ca Elena cea fruingsg,
Per de our striilucesee
Pre pgment se tiriesce,
Precum Luna cea ivita
E noun si neclinitg,

Asa'i fnintea cea sun'


Cu sprincene cercuitil.
0611 privesc cu jindire,
Ca a stelelor selipire.
Trandafirul infloresce,
Si doi trandatirI rosesee
In fata cea albenqg
0 ce ciudatil roseta!
Pre buzele el cum salty
Gratiile la, olaldi.
Se rumenese la pelitil
Si stall ca dolt foitg.
A. albastrulul ei fata
Se cede in sin la bratg,
Uncle dog, Merisgre

Stall ascunse rotunjore,


La piept aid cu libov mare,
Idolestile oltare.
Ca ednul, eel Area suptire,
Si inalt is a sa fire,
Asel oabla ei fgpturg,

Si mandrel eautatua.
Vestmintele aid ca focal
Can 'mpodobesc mijlocul;

132

A lei Cupidon sIgetA


Se vetli cum sta agItatli
Cam pe lying suptiOrrt,
De uncle in Arghir slAra.

Se infige aurita
in inimA nimerile.
Atunci drepta isi intinde
Si pre dupe cap o prinde
Cu drag o imbratiera
Ca fiactira se'l mai scarf
Nici ea nu se feresce,
CI Area tare it iubesce,
Ci se leagLinI pre bratI,
Din buze culeg dulceatil.

De v'ati ivi 11011i1 maze !

Se priviti aceste buze.


Dupe cuvintele mole
Vag mica i voi de ele.
CI se face clioa into,
Si tot nu se mai arata,
A'i face indestulare
D'a lorti dragoste prea mare,
Care arde cunoscutil

Cu flacili neveptil
Care tot mai mare cresce,

Cat Arghir as grIesce :


0 Porumbitl aleasa!
KIncoronatI CrAiasI

Oh ! ce feat de vrednicie !
Ce bine mi-al fIcut mie?
DacI ai venit la mine
Cum to voiii lIsa pre tine?

(Se nu me 1a.si cu *ate


trite grea singurItate.
Ci se'mi fit mie sotie
TrAind cu dragoste vie.,

134

far ea respundea ferbinte,


Cu dulci i blande cuvinte :
0 Cr Iior cu blandete!'
Prea iubit de tinercte.
Trandafir fate, placuta,
Care buzele'mi strutL
0 trupor plin de dulceata!
Care me stringe in brats,
(0 cuvinte mingaiose!
(Care me fac dragAstoase.
Cum a face et din fire
Dragostel. impotrivire?
Pentru ca et, val de mine!
Nu pocit trM fare, tine,
4A to sunt, dart man dreptg,

Fie i cuvent i fapta.,


Precum magnetul la sine
Trage pre fierul, i'l tine
Aa'i lipesc trupurile
Arttandu'I dragostile.
Iar Venus aflandn'i local
Ada bobotesce focul,

Cat oltariul mai s'aprinde,


Pine. caul de veste prinde,
i dupe multa vorbire
Tat coprius o adormire,
Cat at dormit cu dulceta
Tocma pine, dimineta.

Craiul cat se lmnineg


Abia a;tepta, se v6cJI,
Pry ferdstra tot privesce,
Tot la fiul set ganilesce,
Presto ziduff coperite
Vedea mere aurite,
De care cu veselie
Salta scarbita Craie,

135

De abia a0epta veste


De Fiul seU ce fel este.
Crtiiasa ce socotesce,

Un dar bun flg5duesce


Cui ar duce veste bung.
Cu un me'r de impreunl
Dintru cele nevecl.ute
Si Ind necunoscute.
Atunei veni eu degrabA

0 prea mult sf5t6sa babk


Si hand cheia al6rg5.
La grAdina ca se merga;

Deschide ua privesce
Ce vede ce se sfiesce
Vede Fedora eulcata,'
De Arghir imbratiatA

peitI a fi gandesce,
A'i scula nu indrgsnesce,
Si pentru se nu se scale,
Cad, mai incet i mole
Tot in verful degetrlor
Care robil dragostelor
Se apropie, papsee,
Si cand tanga ei sosesce
Sc6te cutitul din t6c1,
Ca credinta sa se'i fug,
Au tnat cite -va fire
Din perul ei cel suptire,
Si f/cendu'O' calea largl
Cu el in palat alergg,

0stenit, spglmentatk
Cu vorbg ruptal arat
picend : Val! ce Coconita
(peti -7 dOrd e o ma.
aC'5, om nu Vote se fie
Cu iia fapturg vie,

136

Mai vertos cg pe spinare

Un per lung de our are.,


Cu mirare 1 minune,

Precum at vedut tot spune.


Medena ce va se fa.ca?
Numai decal se imbraca,
La grading se ggtesce
Care Area de mult doresce.
Iutr'aceia se det6ptg
Elena, inimg drepta,
Se uitg, ce i se pare
Asa au strigat de tare,
Cat Arghir dormind cum este
Se sphimantg f r veste,
Si cu a sa deteptare
Oblu in pici6re sare
Iar Elena lAcrgni6zg,
Dupe perul set oft6zg.
Cu mare amar jelesce,
De necaz aa grgesce :
40 Area White A.rghire !
De'ml ar fi venit in fire
Ca se afll hog sere jale,
La palaturile tale
De mult me ducem mai bine,
De cat se patesc ruine.

Me duc a sunt inelata,


Nu mai remai ruinata :
4Pentru ca perul met are
Lipsg i pagubg mare.,
Atuncea Arghir roesce
Si clznit aa grgesce :

0 suriarg iubitg!
Ail pre mine eti scgrbitg ?
Dar at et sunt de ving ?
An eli sunt acea pricing?

137

(Dad tote le sal bine


CA numai eu fui cu tine

qi vedi el nici nu am uncle'


Pend tea a trl ascunde

Marturie'mi este merul,


Cum ti-as reteza eu perul,
(Cand cu totul voil pre tine
A te tinea MAO mine?
Acum darn de n'am villa,
qi ail fost mans, streinl,
Iarta pentru mine tote :
CA la lumina void sc6te
Cine a fost si prin tine
S'a facut ac(a. rusine,
Pre care dacii'l voiti prinde,
Ped6psa ii voie 1ntinde,
ci'tY voia Malta MArirea
Mai presus de cat airea.
Tar ea dice : 0 iubite !
Mariri cat de pretuite
(De ni-af inAlta, nu'mi p6te
(Inima se erte tote;
ctnsa cugetand la mine
Tot te iubesc ea pre tine
Atunci Arghir se framinta,
Cu necaz se infierbinta,
Cu inima se topesce,
i plangend asa graesce :
Te rog dar spune'mi salasul,
qi undeli este orasul?
Sail dragostea nu te lass,
(Sail te cant si acasa,
Sail a treia (vai de mine !)
Mor amlrat pentru tine.
Pre ea o inghimpa, spinul,
Neputend tinea suspinul

138

vice : c Iubite si bune!


cCe folos deli void si spun
c CA om nu p6te se fie,

(Care acolo se vie;

(LA de Negra-cetate
(Ce spre miazA-nopte bate
(Zadarnica Intrebare
cPoti face de IA se pare :
cLa local cel ce se schimbA
(In necontenitA limbs;
cinsA sciA aceia bine
(Ca nu poti veni la mine.,
inteacelea feciorita
Aude miseand portita,

Nu putea se mai grliasek


Niel plansul se contengscl,
Ci in sus in vAzduh sb6rA
Ca o pasere userA.
Se duce nu se mai vede,

Ce amar tine nu crede?


Robul arnorului eade,
De lesin inima'i scade :

Jar Acleton, miles Wel,


Cu a lui iubita MaicA,
Cand all intrat in grAding
Ved a fiul for suspinA,
i fedora nicAirea,
Se indupleel eu firea.

Vepnd asa o urmare


Care de la porn resare.
Oh, ce plansuri necurmate !
Oh, cote lacrAmi versate !
De la pgment it scularl
i cu glas mare strigarl :
c0 cuvinte prorocite!
(0 prorocil inainte,

139

Spunea Filaret Prorocul,


CI aa'i va fi norocul:
Cat merele se vor c6ce
(Scftrba va veni inc6ce.*
Si sta toff cu mangaiere
In jurul celui ce piere,
picend : Fiule nu genie,
(Ci sc616 i nu te teme.
Oh ! sc615, Fiule, sc615,
Sc615, se vedem ce b616,

Ce b61g. te impres6ra,

De i pre noi, ne oniora.}


Mai tartl,iii in fire'i vine.
De maim Maicii se tine,

picend : Dati'mi mie pace,


CA voi nu aveti ce'mi face,
CA dintru acestea t6t,
Nimenea nu me mai mote,
cli imive aveti viva

Ikea Wend pricing..


(cg, ati trimis hoti la mine.
De ui au despoiat de bine,
Si v'ati fost aa de graba
Cu nadejdea intr'o BabOi.

(Mi-a furat t6t5 dulceta


MI-a stricat t6t5. viata,
Oh! amar, amar i jale!
qi pre obraz curge vale,
<Si voit se'rni iab itia bung.
De la SOre, de la Luna,
Aid* Dior, srtpay morrnentul,

Se me Inghitg, pamentul,
(Subt umbra cea recor6sA
A merilor dragast6s5..,
Tar Craiul ca un Parinte
Mangaindu'l cu cuvinte

140

Abia l'a plecat in casa


Unde l'a pus Tanga masa,
Cand de Elena graesce,
Si frumusetea povestesee
Ochil in lacrami
scalda
Neavend inima calda.
Cum ail petrecut nu p6te,
Se le mai iqire tote,
Ci ca un turbat racnesce
i cu graba poruncesce
StrigOia a o aduce.
A. o ristigni pe truce.
Patrintilor striga tare
Cu de mans, sartitare :
Dati'ml parte din avere
cCa nu am alibi putere.
lar parintil cu blanclete
Din dragoste fara fete,
picea : cFiu le iubite !
Nu ne da ganduri cumplite,
Si ca se ne dam pre mOrte,
cO intempinata sOrte !
imprejurul lui tot chinuri,
Multe plansuri pi suspinuri,
Si nimic nu folosesce,
Ca ca un turbat racnesce :

cO! inima nu me lag


cSe mai e l cu voi acasa;
cCa acasa n'am ce face,
cN'am odihna, i nick pace,
cke se'mi fac mai mare nume,
c Art me prapadesc in lume,
Me duc, nu mai ecl acasa,
cge'mi cant a mea miresa.)
Maica-sa Inca graesce,
cSi aa it imblanipsce:

141

cO fiule cu duleeqg !
cCat to -am purtat eri in brate,
T1 -am fost maid grijit6re,
Mi-ai supt tita hrgnitore :
cSinul meg a to duleeatg;
aL6grin ale mele bratg.
eTe apgram de tot vintul,
Te invetam cu euventul.
(0 vat ! o vai! nu to duce !

0 fiul meg eel prea duke)


Dac' acestia veclurg
C'a'l int6ree nu puturg,
Aur din indestulare

'I-at dat, bi s'a pus cglare.


0 vaete ki suspinuffl
in casg vat cite chinuri !
Dail, el nici nu ascultg
Acea lgeramare multi,
Ci inealed Si pled,
0 maid rarnii dyad!
Iarg Craiul pound taie
i'1 arund in vgpaie,
Care arde cu luming,
tog l'angg el susping
Mai adueendu41 aminte
D'a lui Filaret cuvinte :
aland Filaret cum ghicesce
Tote die prorocesce
(Di l'am ucis fgrg vitt,

(Amin vet a mea pricing.,


Totglumea lgerameaza,
Tag inima ofteng.
Yl petrece en plins6re
T6t1 rata muritore,
Ca noptile dupg Sore.

142

A DOUA PARTE

Tinerul dad. pornesce


Departe caletoresce,
Singur numai cu o slugs,

Merge and Domnului rugs.


0 Arghire ! hmga, cale
Lungi necazurile tale
Ia de-a lungul dealurile
i numara, sgheaburile.
Tot prin locuri necalcate
Si prin paduri neumblate.
Tot prin vai necunoscute,
Prin locuri nepricepnte,
No detlat cu cale lungs
Cate vor se '1 mai ajunga t
Cate birturi, rate sate,
Tot intrdba de cetate,
La top le Area rninune
Necum ca WI scie spune.
Cal& cate locuri tote
Ping, nici cum nu mai pete.
Deci in partea pustnicesca
Cand era sa nemeresca

Dintru o peter Mare


Vede fum cd iasa tare,
i intr'acolo grabesce,
In care data privesce
Vede un om mare f6rte
Cat 3'01 spaimentat de mode.

A se 'ntarce nu cutka
Gandind fricos se nu'l crud.
Ci si-a %cut indrasnire

Gandind : sat train, sat perire,..

143

i in pestera intrara
Dandu'i anteiti buns sera.
Iara omul eel prea mare
Da o greznica strigare :
'fine este? cine vine ?
Cine ce cauta la mine?
.Si cand sloboclea cuventul,

Se cutremura pamentul,
Numai cu un ochia in frunte
Si parea cA'i cat un munte
.Arghir tremura de frica,
Si nu ascundea nimica,
Ci se ruga de ertare,
Numarandu'l tot ce are,
i'1 intreba de Cetate,
Nu scie incotro bate?
I-ail raspuns omul indata
Cu vorba ma! aeclata :

(Nu am audit de veste,


(Necum sa sciii unde este,
Dar .;,4e4i pins dimineta
(Ca yin tot! satiril fats,
4Sciu ca trebue se fie
Vre unul care se scie,
4Si care va sci mai bine
11 void trimite cu tine.,
Atunci Arghir multamesce
Si frica 'i mai potolesce

Acest uriaA indata


Cu o cina se arata,
In frigare vrend sa traga
0 capribra intrega,
Face cina boeresca
Ca pre Arghir se cinstesca,
Masa linga foe o pune
La lumina de taciune,

144

Si 'e'cl toy pe linga -vatrit

Pre cate un zghiab de piatra,


Arghir pins se imbuce
0 plosca de yin aduce
Dintr'ale sale merinde,
Care forte bine prinde,
Uriaul (led '1 gusts
Cu stomac ca de lacusta
I-ar fi placut ca se traga
Pre gilt o bute intrega :
Dar tot se indestulOza
(Nefiind mai malt, sa crOcla)

Ma pins, fed la masa

In salbateca sa ma,

Pre Arghir it mai MAI :


Ce umbla? i cu ce trOba
Cauta, acea Cetate

4 Prin teri aa. departate?)


Spre care Arghir respunde,
Tot spune, nimic ascunde.
Se duc apoi se se culce,

(Cat e lui Arghir de dulce! )


Din:data se sculara
Satirii se adunara.
Se intrecea care? care
Aduce cinste mai mare ?
Omul incepe se fad,
Ca toti satirii se tad,
picend : Scie cum mi se pare,
Ca wag multa umblare :
4 Nu scitI de Negra-cetate
tUnde, incotro abate ?
Nu ye intreb spre stricare,
Niel spre vre o superare.,
Nu scia cum se respunp,
Macar cat iarba si fruncla,

145

Iar un scbiop satir sosesce


i numai de cat graesce :
Sciti ea de Ndgra-cetate,)
Dar ei :
Pre uncle abate !

M'a purtat pre mine dorul,


Uncle mi-am frint eti piciornl.)
Atunci omul poruncesee:
(Numal de cat to gi1tesce,
Craisorul de la mine
Se'l povatuesei prea bine.,
Iar schiopul se jeluesee,
Si 4icend aa graesce :
Ea nu cutez a me duce,
RCa acolo se me apace.
Ca ea, me rog, me aseulta,
Am Mout paguba multa,
Eram fiara stricetOre,
Piele de hip mancritOre,

qi au gaud sa me belesca,
Cine se me izbavesca?)
Atuncea omul eel mare
Incepe a striga tare':
Mere! auiti tend die o data,
N'astepta vorba rugata.)
Omul ajuta, de mils,
Iar schiopul Odd de sill.
Arghir mai en bucurie
Seurta din caletorie,
Barcuri, campuri, val i Mari;
Preste ape multe valuri;
pile multe, cale lunge,
Nu putea se mai ajunga.
Dar o data mai pe urma
Si drumul li se mai eurma,
Intr'un virf de deal sosira
i putintel odihnira,
10

146

De unde li se arata
Cetatea de mult oftata.
Acura schiopul nu mai merge,
Numai inapoi se terge,
Carui Arghir multumesce.
Apoi iarai mai pornesce,

and in cetate intrara


De sala bun intrebara.
La o veduva sosira
Uncle i salasluira;
Veduva bogata f6rte
Nu scia cum se se p6rte,
Avend o flea frum6s1
Le-an dat Alas bucurOsa,
Intreba : De unde vine?
De la ce locuri streiue ?
Si de ce fel de neam mare ?
(Si ce cautare are ?
Arghir spre t6te respunde
Si nimica nu ascunde;
rnse ghinnpul care '1 are,

De ce ii era mai tare.


Unde'l locul, ce se schimba
in necunoscuta limba ?,
Intr'acest fel o intreba
picend a avea o treba.
A. respuns veduva bine
Nu tine nimic la sine,
picend : Nu este departe
Numai un camp ne desparte,
E o gradina vestita
Si f6rte impodobita,
In care o cuconita
0 maiastra, feciorita
Petrecendu'i se arata
In tota c,iva o data,

147

Si se preumbla intr'insa
Cu dse robe cu dinsa,
Este maiastra Crliasg.
4n lume cea mai aleasl.)
Atunci el nu are alta
Iniml precum ii salts,.
Veduva una nu uita,
Ci tot la dinsul se ilia,
Si se mill forte tare
Ce trupor voinicesc are!
Tot intrebd, ispitesce
Itre el se linggesce :
Cum a rkbit se ajunga
Cale atftta de lungg,?0
El (ca aa'i. intimplarea)
Yi spunea tOtA umblarea :

Am venit pentru Elena


De la maica mea Medena.
Tar veduva ochi fi face,

Si la inimA II zace
0 nAdejde rotog611,

Tragendu'i jarul la all,


Cum ar putea ca se faca
Ca pre fie-sa se plad
Acest Craior nPmernic,
Bogat i forte cucernic,
Gandind a.ja intru sine :

Se mi se lovesca bine -

pRi nu mi-ar pkea de gluna


Se me vecl ca sunt o mums,
Sari o ski% norocitl
Unui Craitt invrednicitti!D
Cu acest cugPt se pune
Ca se faca stricriciune
Unui Craior cu minte
Dandu'i piedici inainte.

198

Peel la cilia se aleza,


Beat, manful, ospeteza,
Precum este obiceiul,
Mai daii in povqt1 cu Craiul;
Se scOla de la miucare,
Fay ateruut de culcare;

Pled Arghir se se culce,


Ostenit. II parea duke.
reduva se socotesce
cu sluga lui graesce,
Apucandu'l inainte
Cu tainuite cuvinte,
1Jrzesc cu jurament tare
Lui Arghir impiedecare.
Cu fatarnice cuvinte
Asa inala, i minte
i

Pre sluga, care se tine


De fagaduell streine,
Cat at vendut ca i paginul
Pre Domuul set, i stapinul.
picend : cAsculta-me, frate !
(Sell dau acesta cetate
(Cu flea mea impreune,
aSe traesci viata bung;
age nu mai slujeti atita,
cCi se umbli cu carita,
(Se fit dome intr'o cetate
(Se aibi neamuri inaltate.
aSe albi aka o sotie
Cum iti don flea mea tie.
cIa saruta-o o data!
aSe vecji viata curata
1sculte,-me dulce frate,
(Se to lac cu bognate;
cIa acest folcut in maul
ci intrand voi in grading

149

4Se'l sufli asupral f6rte,


Se adarina ca de mOrte;
.1Ca se nu se intilneasd
Cu Elena, se graiasea,
Deca va ei afara
Apoi 11 detept6 iara,

Tine acest Ir la tine,


Unge'l pre la gene bine,
F 1 sc611 de mana drepta,
Ca el de Me se dest6pta.
Ascultg-mg, duke frate !
(Ca to fac cu bogatate.,
Se ineala cu prostiea
Necunoseend fatariea;
Ca ginere nu'l priimesce,
Ci pre Arghir socotesce.
Deci se se611 dimineata
Arghir i iii spa% fata,
Se imbraca se gatesce
la gradina pornesce,
In carea intrand i1 face
Cugetului semn de pace,
Inchipuindu'i in minte
Ce va fi mai inainte
Aga ciudate frumsete,
Care plat la tinerete,
Cat a calcat cu piciorul
N'a mai veclut Craiorul,
Cate flori impodobite,
Cate riuri limpeclite
Oh ! cati trandafiri mir6se
Cu foi rumene frum6se.
Rosmarinii au verddta
i

garOfele roeta,

Aid crinul se albesce,


Colea nardul frumos cresce,

150

Cedrul ramurile'i tinde,


Care mutt yhduli coprinde,
Ciprul frunze inyerclesce,
Si ylzduhul le cldtesce,
Isvoarele curg recite,
Ca cristalul limpepe.
Scaune yercli doe cute
Tot din pajite fAcute,
Cu lastre acoperite
Tote crAesei gAtite.

Arghir se culca pre ele


Se'si trecg, de ostenele.

A.,,tept'and a sa iubitl
Cu inima ostenird.

Iar sluga cea blestemall


De veduva inelatl
Cu lecurile Odle
Si de veduva veajite.
L'an adormit tare Ede
Cu o *ere de ni 6rte.
Apoi i Crnasa iatg.
Vine frumos Imbracata
bite vreme ctildures6
Cu ese robe frumose.
Precum se obicinuesce
Catre local seri grilliesce..
Cand incetisor se duce

Peru'l writ striiluce,


Si pre spate
neteazii
Din sore fticendu'O raid,
Care la calde bate
Netezit in jos pre spate..
Clatea haine frumuele,
Si trAgea bore cu ele.
In trup Ob la i suptir-,
Draggla.,;.e la jiciiire.

151

Pre cap dianianti straluce,


Cu sOrele fi aduce;
Cu tote'i stralucitOre
De la cap pan' la piciore.
Din papuci piciore g6le
Albe se vedet prin pole,
Pajitea verde cam uda
Deasupra de rod, crude,,
Mergend i le cam stropesce
Cand cgtre Arghir grabesce
Velend, ca cineva zace

in local ei, nu'i prea place,


Dare, ce nici nu gandesce

Pre Arghirul ei privesce


LIDO dinsul se adcla
(Cine va fi se nu creacla) ?

Ca avend sudori pre fata


Cu dinsele se rasfatt,
Ffind margele stropite
Pre fata lui risipite,
Le tergea facendu'i b6re
Cu a sa aparattre.
Cu mahrama se rasfata
Acoperindu'l pre fata;

insa nu putea al lase,


Edina cea din Craiasa
Ca mai mult se odihn6sca,
ea la el se privesca.
Ci'i descoperea obrazul
Deteptandu'l cu necazul.
Lua'ndu'i capul in pole,,
vice : (Oh iubite ! Rola!
(Se'mi povestesci pribegirea,

Se'ti scit i et ratacirea:,


hisa el nici grije n'are
De poftita deteptare;

152

Ca vrajita adormire
L'a ingreoiat la fire;
i Elena nu pricepe,

Ci numai asa iwpe :


Sc615, dulce, si iubite!

Nu'mi vq1i bratele ggtite ?


4Sculati ostenite brate!
Se ye mingiin rit dulc6th.
Oh rost! graiul null ascunde
Ci to sc6l5. si 'ml respunde
Oh ochi! deschideti vederea,
May somnul eel ca mierea,
Ridicati cgtre sprincene
Cele mai desupra gene.
Oh deschideli luminele
De imi priviti lacrimele.
Oh, iubite prietine !
Lasa somnul pentru mine,
Daca al ajuns limanul

Precum 'ti-al Mut si planul,


Fara preget de departe
Vii la o streina parte.
Oh! putin mai ostenesce,
Cand limanul se ivesce.
Oh scolg! Iubite, scald,
Sag, cg me bagi in b6Iii.)
F6rte mult lingl el plinge
Cat mai cu totul se stinge.
Cand atatea lacrImi st6rce
Cgtre sluga se intarce,
picend : (Oare ce minune ?
Aid nu sunt Mend bune.
Efi pricep c6 nu e bine,
11 termed 6re tine,

qi eil cant a me duce


Ping sOrele straluce.

153

cAcest somn puternic are


cCu m6rtea asemAnare.
cStAT aicea, i '1 phesce;
cPina uncle odibnesce,
<Si sculandu-se ii spune :

cCA sent cu amgraciune


de done on se scie
cCA mai vin, i se mai vie.

<S1

(Dar mai mult nu e putinte,


:Care ye spuit cu credinta.,
i aa s'a dus acasa
Pre Arghir dormind it lasA.
Iar sluga cea stricat6re
Sc6te vrajita uns6re,
ungendu'l pre la gene
L'a deteptat Iftra lone.
Tar Arghir cat se detepta,
vice : Oh ce fel de fapta!
cAm dormit de prisosinta
(Fara nisi o trebninta,
cSi pre sluga 11 intrehl,
sSi

cSel spue cat mai ingrabl :


4Venitu-i-aA in gradina

cPrea iubita lul luminti?,


Respunde sluga, i (Pee :
c Cu cab va se te strice.
(Cat a plins ea Rugg tine
cDe dor cu bratele pline,
cpicendu'tT cuvinte drepte
cNu putea se te detepte.
cA. clis apoi : cd mai vine

:Pin' de doe on la tine;


:Dar mai mult nu e putinta,
4Se cumiscem in credinta;
cC1 legea el poruncesce,
(Mai mult nu IngAduesce.

154

Atunci de vei.dormi erg,


< Ping a ei afara,

(Mai mult Ind nu 'ti mai vine,


(Val' de ea, i val de tine!,
A doa di venea iara
Si in grading intrara.
Si tot aceiai umblare
Ca cea de eff suparare.
Deci cu inima atuara
Tar catra Ala plecara.
Vaduva vedend, carf face
Sluga fOrte cum ii place,
Ii da daruri i'l cinstesce,
Caci atata ii slujesce :
Apoi 'a treia di pleca
Arghir cu inima seta.
De somnul eel greg se teme,
Si se roga mai de vreme,
Qicend : Damne indurate!
(Cerescule imparate !
Cela ce eti din vecie,
Audi-me, me rog tie,
(Zadarnica se nu 'ml fie
(Ac6sta caletorie.
(Cu de paring parasire
(Am cautat pribegire;
(Rogu-me dirmi mingiiere
(Ca se o ved cu pla'cere,
C. de nu, me scarbesc forte,
(Si cad in grosnica niorted>
Temendu-se de somn dulce,
Nu voia se se mai mice :
Se preumbla prin grading
Cu inima de dor piing;
Dar sluga se nellijesce
Cu inima se topesce;

155

.Caci nu p6te say( plin6scg


Voia, ca se'l ametescg;

ins/ face el ce face,


Maur Arghir ca nu zace,
Ca.'1 atinge din piciOre

Dintr'a folcutului We,


Cand n'a pait nici ase,

Si cant/ se se lase
Pre un pat plin de vercl6ta
Adormitand cu dulc6tg
Elena frumsete piing
A fost intrat in grading
Care mai de veste prinde,
Ca Arghirul ei se vinde,
Si catre dinsul grgbesce,
Cat adormit it privesce,

0 vai! nu se p6te spline


Ce plins, Si amgracitine.

Striga cu graiuri dui6se


Din inima draggst6se :
0 dragoste necajitg!
(Si f6rte batjocoritg,

40 vai inima peritg !


Si dulcet/ amaritg.
40 dragoste! to vq. bine,
4Ca to iti bay joc de mine.
40 Arghire, prea iubite!
aSi in zadar ostenite,
4 Cu de pgrinti pgrasire,
e i cu a to pribegire
A.flai dragoste amarg
Ca me pierdi din maul iara.
a0 macar numai o data
aSe'ti auci vorbg curatg.
Val inima mea cea prinsa!
(In cursa dorului strinsa,

156

cCum esci de foc trist aprinsg,


cSi de tot jungbiul atinsa,
(Et de aid me voih duce,
cCine se 'mi dea vorbg dulce?
aCt pasgre de subt s6re
(Nu p6te aa, se shore
(Care la mine se vie,
Oh! nu p6te ca se fie :
(Ca eh am putere tare,
(Si veniig cu munca mare.
(Nu pot zabovi; lute
(Me due
o dureri simtite r.

(0 macar nuniai o data


(Cu o privire curatg,
(De a mai privi la mine,
cSe vecli ca plang ling), tine,
cSe au1.1 gas cu placere
(Sere a nostra mingiere.
cApoi mgcar, vai de mine !
Aici se mor ling) tine!)
Si cu sgrutgri in fag,
L'a ridicat sus pre brate,
Udandu'l din tot necazul
Cu lacramile obrazul,
Ping s6ra tot ofteza,
Lingg densul lacrameaza_
and aka se necgjesee
Catre sluga lni grgesce :

Prea iubitului meg, spun,


cCa sunt cu amaraciune,
(Neputend se me mingle,
(Oh! sangtos se ramie.)
Atuncea vrend se se duel
Nu facea ca o nalucg,
Ca ea de dragoste mare
Nu prea grgbia la plecare,

157

Ci se intorcea indata

Ca se'l mai yap odatl.


Si in brate 11 mai strInge,
Si cu grutare prange

c0 de necaz incgrcate !
ci tie 'V e greutate,

ca nu poti vorbi cu mine


(Se vetli ca stmt linga tine.
cZadarnicI ostenni,
Amara claivernis615,

cOh ! gindesteli vencletorul,

ci ii fii isbinditerul,
i slugii U era mild

Teclend ce amar i silt,

Si al destepta se teme

Neaflandu-si a sa vreme.
Elena la el privesce
Vede ca ingalbenesce,

Se prepune cu tot gindul


Cu ochii urit oruntindn -1,
trig. 6re ce
qic5.?
in fats fi este fricA,
Ca se nu tWiduiascti
i mai reit se'l pedeps4s(4.
Drept aceea cu ofrare
Yi striga si cu glas mare :
cPrea iubitului met spune,
cee plins i amarilciune,
(We va vrea se'i isbandescii;
cAcest fapt se implinesert :
cSabia cea agittath
(Din cuiul eel mic aflan
cSe o mute in eel mare,

ci asa isbanda are;


(Care de mai inainte
(Facea, ar fi avut minte :

158

'Era tote f6rte bine.


(Ca putea vorbi cu mine,
aNu am avea nici durere,
aSi

Ci not traiam cu plecere.


aa acasa piece,

De tot cu inima secs.


Sluga 'I scale cu uns6rea
Cum 'i -a fost spus vrejitorea.
Se sag Arghir, i lice :
cCu tale e se me strice,
c0 D6mne, putere mare !
c Cum am asudat de tared,

Iar sluga ; cBa nu'i sudere


cCi lacrgmi jeluitere
eDe la a ta prea iubitg,
Care te plingea scarbita.v
Argbir it certa de silo :
cPentru ce nu 11-a fost mile ?
cSe me fi sculat pre mine,
(At nu ai mile la tine ?
(Ce graesci ce, nu am mild ?
cCe destul 11-am fecut site,

ci tot cu a ta iubita
cEe amarit, ea scarbite,
c Ca se te scoff null dam pace
(Dace n'ai vrut n'am ce face.>>
Atunci Arghir de durere
Leing, plenge, mai piece;
De iubita sa doresce
Mortii a se da voesce
picend : cGrosnice sorte !
cCe, eu scant vreduic de morte.
.Un somn ingreoiat tare
'Face suparare mare.
e and era se fie bine

cram stricat singur pe mine.

159

Cat necaz, clta umblare!


Acum nozaz 0 -mai mare
Ell ei am Mut minie,
Dar ince ce necaz mie !D

Atuncea sluga : (Stapine!


A dig asa catre mine :
Ca de poftesci isbindire

Asa ti-a dat sfatuire :


Sabia cea acetate
Din culla cel mic aflata,
Se o muti in cel mai mare,
Ca ei asa i se pare :
De faceai mai inainte
Mai Inuit ai fi fost cu minte,
Ca nu ati avea durere.
Ci voi traiati cu placere.*
Sluga gandr,a c nn'i bine
Uncle sabia 41 tine,
Ear Arghir inteleptesce,
intealt chip se tilcuesce.
Ste putin se socotesca
Ca bine se nemeresca.

Sabia in mail tine


i gandesce intru sine,
Cuiul cel mare gandesce,
pre sine tilcuesce;
Eara eel mic, stricatorul
Sluga 'i -a fost vigetorul,
Pre acela i1 desc6s1
Strigand cu sabia scosa :
Amin pricep eu ce este
i

0h, acum prig et de veste


Precum cuvintele sung
Tu esti sluga mea cea buns,
Ea to -am adus se'mi prigi bine,
(Tu m'ai ingropat pre mine,

160

(0 ce sluga cu credinta!
(RI gandit'arn se me mints. ?
(Cand voiam a till bine,
cAtuncl m'al stricat tu chine!
(Kai despoiat de dulcetti,
(Ca se nu o am in brats
cal-ai Mout sfii.sit vietii,
cOh vrajmase al dreptatiT!

(Me junghia! mor melte marl!


(0 tu inking de flail!
cDar anteit to junghia pre tine,
(Ca tu m'aT viudut pre mine."
Tar sluga de fries mare
Se tot rOga de ertare,
Si plangend se jehiesce.
Si tot lucrnl povestesce :
fagaduit mie
(Ca

(Ma eT, st avutio:


De m'a inselat pre mine
(Numai se te wind pre tined)
Arghir striga cu manie :
(AA nu 'mi -a fost grije mie,
(Ca se te fac un om mare ?

(VA ludo inima tare !


(Vai! cum m'ai mancat dusmane!
(Val ! la mine cate nine !
cSe'ti dal focul tunetului
(Ping 'n casa sufletului.)
i cand asa ciivinteza.
Capul Mica
rotka.
Turburat si cu manic
Spre veditva cu urgie
Pe la dinsa se abate
Inima in el se bate.
Din dinti strange, si injury
Dandu'i tunete din gull;

161

nf-ai Mut ! tu strigOie;


4Tu inima de ursbie;
cTu cu farmecele tale
cDeca 'ini-a'i stricat din tale,
cAduli fata cea al6s5
Se o fac pe ea mirdsil.
4Se'l dau semn de legatura
cDoue palme peste gura.
Spune'l se vie IncOce,
cSe o iau peste mijlOce,
cSi ca se o logod6sca
cSabia mea cea crakisca
cDara. tu! sacra batrana !
A.du'y a to drdpta maul,
cSe o sarut tiranesce,
cCu sabia, cum doresce,
<1i se ti-o infig in gue,
Ce

cCa se crapi aci la use.


cAa se'ti mgriff tu fata

Cum ai facut judecata;


Se patesci i tu ca mine
cCand va fi se -ti fie bine.)
Si aa o napustesce
i catre campuri pornesce,
Ascultati acum ce chinuri
Raba. Arghir, si suspinuff !
Intre sghiaburi ratacesce,
Si prin pacing pribegesce.
Langa un isvor de apa
Chiar din gura mortil scapa!

11

162

A TREIA PARTE

A doua di cand se sail


Ametit, casnit de bola.
Alta ce va se mai faca?
Necajit in lume pl6ca,
i nadejde nu mai are
0 lacrimi gi suspinare!
Acum in cotro va merge?
gi de lacrimi se gterge.
Sta,
Oh! amar vietil sale,
Cl'i WO plina, de jale.
Prin munti grosnici pribegesce,
Pre deuri caletoresce
insugi gi-a aruncat s6rte,
Ca se [uble dupe morte.
Cand printr'un bare tidos trece,
Tata isvor bun gi rece.
Descaleca, odihnesce,
i setea igi potolesce;
Ins nisi a bea nu p6te,

a acum a pierdut tote :


Aga incepu a plange.
Plange en lacrami de sange :
De cat intristatif fata,
De cat amara viata,
Mai bine mg junghitt o data,
Se'mi veil viata scapata.
Nu mai v64 a mea dulceta!
0 amarata, viata!
0 morte ! vino ! grabesce !
De amar me mantuesce.
0 prea dulci parinti cu mila.!

Mora v'am fault silii,

163

V'am lasat amariti fOrte


aSi ell aid' se ve,d mode.
<0 teri! amurile mele.
Care v'am lasat cu jale,
Te-am lasat maicA ! pre tine !

taiga luai en mine :


Co dulci dol frati cu dreptate
Riimaneti cu sanatate

Di cu voi intr'o gradinl


MIA cercare streinA.
0 fie t6te ertate,
Illmaneti cu stinAtate !
Blestemat se fie locul
allude mi s'a aprins focul.
Focul dragostei in mine.
0 inima ! vai de tine!
(Oh ! Elena mea cea duke!
Ell din lume me voiii duce.

cli/mai de mine ertata


Cu inima 'n lant bagata.
Pentru o scurtA iubire
Acestg, selbAtNeire,

Acura, acum, me moil.,


Arma dragostei me shall.,
Oh, trup alb grijit de malca!
Si impodobit de Wick
In sga.0 calesc gmislite!
Cu slavI impodobite !
Oh! se mill i pAmentul.
Val unde 'ti este mormentul,

and te vel scAlda in sange,


0 val.! tine te va plange ?
in loe de ingropIciune
Pre priment imputiciune.
allorte ascunsa, amara.
GrOpd pantece de flail,

164

epioa mea cea de pe urma.


Cand viata mi se curma.
0 I ceasul cel de sfirire !
Numai voe va fi scire,
Lkiga isvor farit nume
Eil me junghiti i es din lume.)
(Oh, e groza a 0. spune
Virful sabiel 4I pane
Drept in inima la tita

De al vedea Elenita)
Manuchin 'n pament a0da

Numal cat in ea se cap.


inteacelea ce aude?
Cantece noa, Si crude.
i vede iata
Privesce

Vine o nimfa cura0.


Spaimantat la ea privesce,
peita o socotesce.
tntreba : Oh, coconita!
DOra esci o Prorocitit !

Nimfa PA suparare
Respunde la intrebare.
0 ruga WI prorocesca :
Ce va se mai patinAsca?
A respuns acea PeciOra :

a el se nu se mark
picend : Tinere Wepta,
Ca bine se indrepta.2,
Iar el gandea intru sine :
Oh, mOrte me is mai bine.
cCa dorul ce me eNsnesce
Mai tare se intaresce.,

inteacelea un glas mare


Se aude racnind tare,
Gandea : un leti un balaur.
Sail vre un salbatec tam

165

Se intilnesc, se lupta zbiaril


Ca nisce gresnice flare.
Atund aminte ii vine
Cine se junghie pe sine
in Raiii nu imperatesce;
i atunci asa gandesce :
Ca la deniI me voitt duce
Ca prin gull se me apuce,,,

i aa la densi pled
Cu gand din lume se tree!.
In cotro suns si sbiara
Vede petera de fiara
Unde trei fil ai lul Dimon
AT WI Del Saicti Simon,

Se tot sfadesc, i se Mal


Cu o invoiro sparta.
intreba Arghir i (*lice :

Pentru ce aveti voi price ?

At respuns totI trei indata :


Suntem trei de la tin Tata,
aNe sfadim pentru moie,

Pentru mica avutie :


Smite trel scule de 'mpartela,
Judeca Milt greela!
Ce ce vei (*lice vom face

De ne vei face o pace.


Placa i papuci de piele,
Cine se 'mbraca en ele,

i cu biciul se trasnesca
De trei oil*, i se graesel :

alliphop ! se flu fa'ra veste


Unde gandul mei lint este,
Pang nisi nu socotesce
Acolo se pomenesce.

Cum se nu ne sfadim der?


Pe avutie amara,

166

(Ca intr'un loc de nu sunt tote


(De fobs a fi nu 'Ate.
(Mr celui mijlocifi frate

(Tail mai dat o bunatate,


(Ca el p6te i pogora,
(Pre cela ce pre sus sborg;
(Care pre not ne cgsnesce

(Judea:0, se platesce.
Arghir socotesce bine.

vice: (Ascultati de mine :


In trei parti ye voi trimite
(Care va sosi nainte,
eAceluia fie t6te :
eCa intealt fel nu se p6t:,.3.
Aa trei d6luri aratg;
Ca se piece de o data.
Art plecat fie0e care
La dOlul sea fugendil tare.

Dar Arghir ce va se faa?


Ia placa i se imbracg,
Papuci lug in pici6re,
Si se veli cum va se sbore,
Ca nand cu biciul trgsnesce
i cand de trei on graesce,

el-liphop la a mea iubita


(SI flu la acea scarbita.,
Ca o sag6ta ce sborg,

De la pgment it luara

Cand yin draciistati cu firea,


Arghir nu e nicairea.
Osteniti sufia din gurg,
i pre Arghir 11 injura.
Incep intru sine jug
Alta sfadg mai amarg.
inale
Caci au lasat
Insusi cu mintile sale.

167

Tar eel mijlocia grgesce :


(Yelp asa ve trebuesce;

ca, voi ati gandit a'mi face


cNumai cum voe ve place;
(Vol' vreati ca se nu'mT day parte,
cAcurn dute mai departe.1,
Ce1-1-a1y incepura-a'i Bice :

cTuLesti multi eel de price,


cCa to ai un dar, ce Vote,
(S6 strice acestea tote,
(Si tot vel si de aicea
c
mai ingrasa cerbicea.
cTu esti aicea de ving.
cTu ai inceputil pricing :
Ca not amindoi prea bine
tNe invoiam intru sine,

Tu esti! sana !!) ia'l de chid, !


De'l trintesce si'l ridica;
linul de corn it apucti
Altul Oda ii imbucg;
Il ghemuesc in tering
Ping rag muiat la villa,
Striga se vaeta, dracul,
Si se ruga for saracul.
Se'l lase ca, le va scote
Si pre cele-l-alte tote
D' la Argbir, care sbOra,
Ca o sageta us6r6;
Ynsa acest Drac cu gandul
Numai de cat ajungandul
Din vazduh in jos il scade,
Cat peste un munte cade,
Ii is sculele cu gandul
Pre el la tin sghiab lasandul.
Si era un sghiab de allude
cat privindu'i sus la frunte,

168

Gandea ca la cer se sue,


Si nici o carare nu e.
Aa a fost niers de tare
Cu a NI iute sburare,
Cat nu a veclut subt sore
Nici pasitre sburatOre.
Putintel mai odihnesce;
In tOta partea, ptivesce
trig nu vede nimica,
Singur it ajunge frica,

Veclend acel niunte mare,

Gandul tot la mOrte are,


Ynsa numai in sus pl6cil,

Maud tot pre piatra seta,


Si nici paine nit mai are,
Cum flamanclesce de tare
Putintel fomea 'i alina
Cu cate o radacina
Care virf tare grabesce
Si a treia di sosesce.
Yn virf vede o cetate
Cu rodobe neurmate,
Ce ziduri ciudat facute,
Santuri cu pament umplute,
Ce palaturi inaltate
Cu turnuri infrumsetate,
F6rte frumos coperite,
Tot cu tigle poleite.
Ale Elenei palaturi
A. vedea nu to mai saturi!
Cand care ele grabesce
Cu o nimfa se 'ntalnesce,
Care fuge cu minune
inapoi Elenei spune :
data Arghirul tea vine
a L' am cunoscut forte bine.)

169

Iar Elena mani6s1,


picea : cCe minti minciu6s/ ?",
Si 'i -a dat o palmg, bung
picand el a spas minciung.
Deci esi alit feciera
Intrand strigg : cDoninisorg !
cIubitul tot Arghir vine.,
Iar o palmuesce bine.
Mai ese alta afarg
Care intrand strigg iar1 :
cO ! iatg Arghir sosesce.
Si pre is o pAlmuesce
picend fOrte mIni6sI :
cNu fiti asa mincin6sg.
Dort visati, as' mai crede,
(Alt chip minciung se vede;
a Ail d6r' ati inebunitt tote?

ca a crede nu se p6te,
cDe ar avea sburgtore
Aripi cu care se sbtre,
Tot nu ar pute se vie :
Ce gT5iti vol nebunie ?
Iarg fetele strigarg :

cl3a pa! jag stg afarg.,


Nici asa nu vrea se creacIA,

Ci a exit ea se vap;
Apoi atunci dacg'l vede
Yl cuntsce si le crede,

Si cu bratele &He
ofta : o al met iubite !
PlIngend se imbratised.
(Cine p6te se nu crezg ?)

CI intr'un ces de durere,


De durere si plgcere
Nu putea ca se grgiascg.
0 dragoste pustnicescg !

170

Elenii inima'i cresce


i cltre Arghir grgesce :
(0 Arghire prea iubite !

(0! cdletor ostenite!


(Pentru tine rabd i m6rte,
.zPentru ca to iubesc forte.
Precum e la tinerete
i aceste doue fete
Povestesc, inira multe,
T6te cine se le-asculte,
Lisa ffirg uriciune
Alai putintele voiil spune.

A PATRA PARTE

De many intrl in case,


Un mire cu o miresk
Arghir tote patimile
i tote necazurile
Inirk i povestesce
Si nimic le socotesce;
Ci incep la veselie
La jocuri, de bucurie,
i tot felul de muzicA
Sta tot gata ca se click

Tag cetatea resuna


FIcendu'i iniroI bunk
Unde tumuli poleite,
i palaturi stralucite
Vetreli de our frumose
Se invirtesc luminose.
Iar gradina cea crgiascA
In cetatea pustnic6scl

171

In care curg riurile,


Ce veselesc paji,tele
A lui Venus biserica
Oltarele 11 ridica.
Dar eke floricele
incungiurata cu ele.
Ale lui Venus feciore
Rupand flori mirositore
Lai Amon cants si salty
Cu bucurie inalta.
0 ingeresca albdta,
A facut no duldta,
i parea ca nisi o data
N'a fost a..5a incarcata,
Gradina cand ii primesce,
Tata pod6ba zimbesce;
Dupe obiceiti urmeza,
Ca mai bine se le OA

A. lul Arghir marl drepta


Stanga Elenii ascOpta,
0-apuca de suptiore,
i pleca care isvore.
Mai ed si jos pre verdeta,
Se unesc brate cu brata.
ed la umbra in gradina,
i tragea o bore lina
Care hainele clatPsce,
'i rniresma impa'rte:;ce
De flori frumos inflorite,
i de Pomona stropite.
Tar dulcOta cea amara
Cum se Indulcesce iara

Fa to 'ntalnita en fats
bleep o nod, viata, :
Acum este laudata
A lui Cupidon sagetg.

172

Deci dupg acestea iarg


Es din grading afarg,
Gftndind ca osplt se facl.
Ca i altora se placg.
F6rte multi 6speti aching
l'Acendu 1 mum bung.
Stralucesc mesele 'ntiuse
Tot cu flori cu sirmg prinse.
Sclipesc vase argintite

Si plhare aurite.
Poslujnici aduc bucate
Cu gust bun amestecate.
Se aOzg toti la mese
La nunta unii craese
Bah, pahare implinesce,
Care vinul indulcesce,
Beet, ingnancl, ospetezg,
Tag firea inviazil.
Sung Mute voioase,
Si flueri, cimpoi frumOse.
Cimbale resungtOre.

Trimbite ajutgtore.
Una dupe alta sung
Se'i facg top voe bung.
Mu lte rinduri de bucate,
Si benturi strecurate,
Poslujnici la done sute
Aduc toti pe intrecute :
Unil schimbg, talerele,
Altil plinesc paharele,

Altii slujesc pre afarg,


Altil duc altg povarg.
Oaspetil au voe bung,

Pam ciocnite sung,


incbingciuni inchinate.
Beuturi spre sgngtate,

173

Cand se scold de la masa,

Se mai due intealta casa,


Uncle toy in hore salts
Cu bucurie inalta.
Ospatulese luni tine
Toy cu inimile pline.
Iar in clioa de pre urma
Cand nunta mai li se curma.
Un mire cu o miresa
Un craiu, i cu o crliasa,
Dupe obicein urmeza

Iar la mese ii apaza,


Se ospata cu dulceata

Pentru o noun viatI;


Mire le, precum se cade,
Tot linga miresa ade:

intealt chip cum va se fie?


Povestesc cu veselie;
Insa Arghir ce gandesce,
Cugeta i socotesce

Cum edea to fruntea mesei


A. dat o palma miresei.
Miresa atunci roesce,
i nimica nu graesce,
Arghir cu fata plecata
Mai da cu palma o data.
Ea Si atunci numai tace,
!;ii numai cu capul face,
Si a treia ce gandesce,
Ca iara o palmuesce.
Atunci cum se ruineza.
0 data tare oftdza,
Plecand capul multumesce
Si cu un glas gret graesce:
cOh! Arghire prea iubite!
<<si de departe venite.

174

(Data al venit la mine


(Pentru ce'mi fAcui ruine?
C Cum de mi -al dat palme grele

cintre amicele mele?)


()chi fn lacrAmi invirtesce
Iar Arghir aka grAesce :

Cat am calcat pentru tine


ciklulte m'ae ajuns pre mine.
Rabdale multA suparare,
(Cum m'am dapartat de tare
ci cand eram maT la tine
Nu me vreai primi pre mine
c1116 veprA tree feciore,

Fete nearse la sere,


ti-a adus veste bung;
Tu ai (Jis ca e minciunA.

qi dud ig spunea de mine


(Atunci le -al pAlmuit bine,

Tu nu le-ai crept pre ele,


(Pin' veclui bratele mele,
cAa nici eu gAndesc dare,

Sell facT mine amarA,


cCA dragostea 1 pre tine
c Te cAsuesce ca pre mine.)
Atunci Elena grAesce,
i nimica reit gandesce :
Oh ! Arghire pre White
cu mine logodite,

ci

yea cg n'ai gaud reil la tine,


cNici manie e la mine :
'<Intre nol aa se cade,
Ca cinstea mea tot nu scade;
c Mai virtose se imultesce
Dragostea Fi cinstea cresce.
Oh ! cu ce dragoste mare
Traesc fare, suparare,

175

Dupe chin dulce viata,


i dupe amar dulceta,
Dupe multa intristare
Bucuria cea mai mare.
Ce fu uscate InveNesce,
Amarul se indulcesce!
Acum a lumea intrege
Cand le a viata drags.
,T are vesell vreme
Cand de nimenea se teme,
Ce cauta cu 'ntristare,
Acum in brate o are,
o vede cand poftesce
nu se mai chinuesce,
Iar firea cea intristata,
Acum este mingilate.
aSi

S'ail aqat junghiurile,


i s'at sfirit chinurile.
Dorul acum nu mai vine,
Oaspetii s'ail cinstite bine,
.i se sc611 de la masa
Ca se se duce acasa,
Nunta ca se se sfiresce,
i la multi ani se traiasce.

LOGOFRTUL K. KONAKI.

CE ESTE NURUL ?
Ah! nurule imperate al podObclor firescl!
Fiinta neeunoscuta priceperei omenesci,
Tu, ce til iniperatia intr'un cuprins de obraz
i stapanesci lumea tag numal prin plac Si prin haz,.
Cu duhul i cu shntirea pururea intr'aripat
Dal fihata la fiinta in care et1 reversat.
intocmai 1 mai molt Inca de cat fierul la magnit
Tragi pe inimi cu placere i le supui la iubit :
Frumusetea fail tine este un chip zugravit
Ce nu'nghimpa la siratire, nisi pornesce la'ndragit :.
Ea podobelor supusa, tu podObe cove'rsesci

Ea oglindel se inching, tu oglinda o sfintesci ;


Ochil ce to at pre tine, cu simtirile graind.
Par'ca farmed cu libov, par'ca fulgera clipind,
Gurita ce se deschide subt a tale zimbituri
Da graiului o dulcdta prin care tu inimi furl.
Ah ! Nurule imperate, tie numai me inchin . ..
Pentru tine slavesc lumea, pentru tine et suspin t..

177

DORITL
Amor ! la a mea durere
Nu fii ala de cumplit :
Adu'mi dulcea mangaiere
Ce din mang mi-al rgpit.
Vai rine ! cg din simtire
IIn ces nu'mi lipsesce ea!
Ah ! pate-se fericire
In lume flirg de ea ?
Precum flOrea, zgeetare

Ph' de roug pre pgment,


Se vestejesce sub sere,
lji se usucg de vent :

Asa intru despgrtire


Se plange inima mea!
Ah! in lume frericire
Pate-se fgrg de ea ?
Intre mii de pgsgrele,
Resung, cu vers plgcut,
Glasul bietei turturele
Ce socia 'i-aii perdut...
met dor de despgrtire
Cu bocet aa zicea :
Ah! pate-se fericire
In lume fail de ea ?

12

178

INTR'UN RADM DE DIMINETA.


Inteun ficliii, de dimindta,

Pan'a nu Agri zori,


Amorul schimbat la fate.,
Ca un copil, strangea fl off,
i clicea pe-ascuns in sine :
Val de cine a primi
Aceste flori de la mine,

a in suflet s'a rani!


Pe-acolo o feti6re,
Ce abea se ridica,
Iii cauta o me6r1
Perduta din turma sa.
Vede pe copil, se mill
Acesta ce p6te fi :
Copil in loc de me6ra,
Pe'n pustiiuri a'ntalni ?
Copila drags, il dice,
a
Aa dimineta 'n Mori
Cine te-a adus aloe,

i pentru ce aduni flori ?

Cine m'a adus lelica,


Nu to pot incredinta.
Tirana mi-i o floricica
Care'i 4ic : Nu me ufta.
Ia-me me rog i pe mine
Si me du la casa ta,
Ca mi-i fried de albino
C'or veni i m'or muca !)

179

Mila pe fat invata,


0 invata, prin suspin,
Se is pe copil in brat
i se'l lipesca de sin...
Val de densa! ca indata
Sufletul i s'a aprins
De-o durere infocatg
Ce nu -i supffig la stins !

Alerga pe deuri, plange,


Se vaeta, suspinand,

Dar focal el nu se stinge


Ci s'adaoge a rclend.

Merge la prin acasg


Se le spuie ce-a AA:
Parintil o blgstemase
Pentru el a zgbovit.
Necajitg blatg fata
Se intOree inapoi

Strigand : ah ! cand se se OM,


La a ale mele nevoi,
Mortea Mr/ prelungire
Se vie 0 sa, me iea....
Cacl alt chip de mantuire
Nu am la durerea mea !

AFRODITA. I AMORU1
AMORIJI,

Nu scit maid mie'mi pare,


Ori patimesdi de ceva ?
Cgcl o mahnicIune mare

S'a versat in faca ta!

180

A. lipsit inviloare

Din dulci ochipiii tel,


Si gurita, de 'ntristare,
A. perdut toti nuril set !
Nu fact arce din sprincene,
Dupe obiceiul CH,
Niel fulgeri acum din gene,
Nici clipesci pe placul met !
Unde'i din obraz rubinul
Ce dumnepi a robit,?
Si faca to cea ca crinul
Pentru ce s'aii vestejit ?
AFRODITA

(Ah ! fiule prea iubite,


Necazul met to nu'l soil
Ca se simti ca Afrodite
Mai II m6rta intre vii !...
Scii ca viata cu placere
Pentru mine 'I se robesc
Si cea plina. de durere
Este cand nu biruesc !
inchinandu-se la mine
Am privit pe dumneclei
Si lumea tota de sine
S'a plecat la ochii mei.
Ah I dar ce nenorocire !
0 lume se stapanesc,
Si a unui tenar fire
Se nu pot s'o biruesc ?...
lkanok, plin de mandrie,
Sburand cu firea pe sus,
Nici o data cu robie,
Dragostelor mil supus :
Cele mai marl frumsete

181

In multime de femei,
Pline de duh i istete,
N' as prins loc la chit sei!
i de-ar fi fara simtire,
Al dice 0 nu i-i dat
Se guste el fericirea
Unui amor infocat ,
Dar el simte Si iubeesce,
Fara se fie robit,
i adiaforisesce

In minutul ce-a iubit,


In cat clic cu hotarire
a acest teller cumplit,
Pentru a mea osandire,
Singur din Tad a eit !
Voiu da sterna 'rnperatesca
Ori i careia femei
Va putea ca se'l robesca
La mangaioi ochii sei.
AMORUL

rqine
(Afrodito
De cate mi-al aretat...
Caci la om se se inchine
Maicei mele nu -i ertat.
Ta lumei stapanit6re,
Ceea ce insufletesci
Tota fires, simtitbre,
'o supui precum voesci,

Tu, se to -arati suparata


Pentru un prost nesciut ?...
i de ce mai port sag6ta,
i de ce m'ai mai nascut ?
Arcul mea ascuns s'a-ntinde,
Si sageti pornind de foe,

182

Sub peptul lui vor aprinde


Vepae in on -ce loc.
Dar maica mai socotesce

Ca tot omul palm*


La cele ce el poftesce
De-apururea ii urmas?.
Nimeni n'ar fi, pre-a mea lege,

Care n'ar iubi carat,


Cand se scie c'a culege
Crcdinta ce-a semenat !
Ikanck sciu ca iubesce,
i ca se afla rohit
Chipuldi ce el slavesce...
Dar se teme de-amagit I
AFRODITA

Ce 'ml spui fiule iubite ?


Si ce pote-aka a fi,
land i cele mai slavite
Nu Tail putut birui ?
Te ineli, el nu iubesce,
Ca asi fi simtit de-atunci
Fara numaY ca voesce
Se pricinuiasca munci.
AMORUL

(Dar nu scii maid ca omul,


Ce traesce pre pament,
Cade une on ca pomul
Ce ii. rupe un mic vent ?
Nu scii gnstul ca supune
Ori-ce suflet impetrit ?...
aSi s6rele ca apune
'aprOpe de rasarit ?
Ah ! ii slab omul malcutl,

i supus pe cat it vrei:

183

Cad curg intregi pirauta.


De lacrimi din ochii sei !..
i dorit gustul ce'l are
Mai presus de on i ce,
In inima simtitOre,
P6te face on eel vre.
De mune on nu 'ndragesce
Lucru fnnadins facut,
Dar se p16ca i robesce

La un nusciiice placut...
0 clipela, o zimbire,
Un dar mic, nesocotit,
Savaresce o robire
Uncle Insui n'a ganditi!
Zedar maid milostiva
Ca vei priimi a i-o da...
AFRODITA

CI nu'T voi sta Improtiva


Me giur i pe viata to !
Dar spune'mi carel ursita ?
Ca mor pentru Dumnecleti ?...
AMORUL

cAroirami slavita
L'a supus cu statul seq.
AFRODITA

cApoi tine se mai crep


De-acu 'nainte pre am ?
i se n'aiba drept dovada
Ca viata lui este-un somn,
In carele el visdza,
De la ris i pan' la plans,

184

0 cale ce insemneza
Lucruri none pentru dens ?
Ah! gustule imperate,
Cand se-mi fil i tu supus...
Ali lice ca peste tete
Afrodita II mai sus.

TU NUMAI SUB CER ESTI UNA...

Tu lining sub cer eti una


Carea ai luat cununa
De duh, de grai, de blandete,
De nuri i de frumusete !
La mana ta sta. legatil
Mortea mea i viata tots :
Pentru c'a ta sta,panire
Covaqasce peste fire !
Nu pot (lice ca's cu viata,
Cand nu stint pe-a tale brata
Nici simt, nici ved... plans imi vine,
Cand nu esti tu Mugu mine.

OCHIT TOT' AVEND GALCEVA...

Ochii toy avend galceva


De protie i de slava,
intre clang de-atate orb,
Amorului dete voie
Se le-alega dupe voie,
Doi anteiti stapanitori.

El cu o cautatura,
De-acele ce inimi furs,
Dintre ei alese doi:

185

Dar cu-acestg hotgrire,


Ca se.aibg stgpanire
Asupra for amendoi.
.Aleg clis'at cu plgcere
i la haz i la durere,
Ochii acei negri-muri:
Cad for li s'ag dat putere
Se robeseg prin vedere,
Vii fiind i plini de null
Ei aprind cu cover ire
A sufletelor sirntire.
i le supun la Tuba!
EI dat viatg prin durere
Si necaz prin mangaiere
Inimelor ce -au rgOt !...
Lor li se cade se tie
Schiptrul de impergtie
Asupra celora-lant' :
Si le dal i stgpanirea
Preste tot, omenirea
Cu-a robid mele lant' !

Atuncea, cuprin1 de j6le,


Cu lacrgmate clip6le.

Ochii ceia-l-alti vepnd


C5, amoral, cu protia,
Au dat celor muri robia,

S'a 'nchinat lor, vrend ne vrend.


DE-AI PRIVI MARE/ VR'ODATA....
De-al privi marea veodatit
In vreme ce'i tulburatg
Cu cumplitg grozgvie,
vedg-o cum se bate

186

De malurile ei tete
Isbindu-se cu rnanie...
Si prin ea o luntri6ra
Ce de valuri se'mpresera
Ivindu -se cate-odata,

Si 'n midloc un om ce plange


Care mainile I i frange.
Cu un tipet plin de jale...
MOrte vede, 1 nu fuge...
lltaiui

intinde i n'ajunge...

Ci invie 'n amagele :


Fire-ar Ore cu putinta
Se nu gimp' vr'o umilinta,
La acea peire mare ?
Si 'ndoind salbatacie
Privire-al cu bucurie
A omului innecare ?
Nenorocit veslitorul,
Ce'l pedepsesce ainorul,
Rti sunt, inalta stapana,
Si marea care nu scade...
Este focul ce me aide,
De para ce nu s'alina!

EATACUL
Tntr'acest sfant loc
Am avut noroc
Se me odihnesc;
Dar nu 'mi -a fost stria
Ca se flu coprins
La skull fratesc.
Val' de tine, om !

187

Ca si trez si 'n soma,


Reu te chinuesci :
De nu dormi, oftezi;
Iar de dormi, visezi
Cate petimesci!

DARUL UMBRELUTEI
Umbrelute norocite,
Ia sema ce esti menite
Se umbresci un obrejel
Plin do null si frumugel.

Cate A mil pezesci tare


Si de Venturi si de sore;
i

child alti ochi i -or cata,

Se te pui drept fata sea :


Ca tu, umbrelute scii
Ca ilu tem gi de stihii.

SLANICUL
(Dupg 26 ani).

Apoi dar scris a fost ince


Se te mai ved 'nalta stance!
Se te mai ved, dar vai mie!
Nu cu draga mea Zulnie,
Ci singur ca vai de mine,
Alb gi rece ca gi tine!
Dar unde'i copaciul mare
Ce lipit de a to stare.
Cu aceste se cinstise
De amor cuvinte scrise

188

4 Caletorule, nu trece : sta, citesce Si cunesce,


<XI amorul cel mai strapic din prieteug se nasce. I:,

inteleg, in terns, tote


Le -au prefacut cruda m6rte!
Dar incai Verna iubita
De tine zace lipit6;
Iar a mea, a mea departe,
Pan' la cdsul eel de merte,
Cand in gropa 'ntunecesa
Lipindu-me de-a ei OA
Voiii striga : drags Zulnie!
A01 i mini si 'n vecinicie!

SARACELOR TINERETE...
(1846 Oct.)

Saracelor tinerete !
Ca16t6re i drumete
Pe minuta i pe ces :
Chiar ca nisce viorelo
i timpuril branduele,
Viata vi-i cat un popas !
Teri i asta-di inflorirati,
Mani i poimani vietuirati,

i mai Omani v'ati trecut...


Nelasand pe urma v6stra
De cat uitarea cea pros%
Un biet trup zidit de lut !
Tata starea Wetranotei
Si in calindariul vietel

Spuneti-mi ce -ati insemnat?


De cat pofte i dorintI
Aevea i 'n nefiinta,

189

Ce minteev'a tulburat !
i ele trecura.,

Chiar ca o nalucitura
Ce ti s'arata, dar nu-i...
Lasand numai pomenire,
intea omului simtire,
De necazurile luI!

PERU CApUT DE VENT


1838, Iulie 15.
(in gradina de la Tiggnesei din jiritea caselor DOrnnei DafineI
a lui Dabija Vv.).

Imperat gradinei mele, urie intre copaci,


Ferule cu verfu 'n norl! pe pament astacti ce zaci ?
0 suflare, un vent numai de care laid' vreai se self
Intre morti fail de veste te-aruncara dintre vii
Asta'i lumea! asta'i viata!
inaltat, to -ai marit
Mai presus de-al 01 tovarai, al dat umbra, al rodit
Dabijel Voda i mie, peste unul i pol vac
cenua ale sale se prefac !
Acyf in terna

PARIS MIJMULEANNUL
(POET ROMAN)

PLANGEREA SI TINGUIREA PATRIET


( Despre nedreptatea, ce i s'a facut de ceitre streiinii, pre carii 'i-a
priimit in sinus sea, ca pre fZii sei.)

0! maica sfinta dreptate!


Vin' din cer de unde esti!
Veiji-mi a mea strimbatate :
Celor rei se resplatesti!
Cerurilor ! din 'naltime

Eft fru% fatarnicie

Rogu-ve se ye deschideti!
Si-a reutatii multime,
Ce -I asupra-mi s'o vedeti!

La nemernicil barbari,
Maid, btma 'ngrijitore

Aratati milostivire,
La al met cumplit suspin,
Si, de este resplatire,
Spelati-mi al met venin.
Nu 'mi -a mai limas putere,
N'am unde se nazuesc,
M'a petruns a mea durere
Si cunosc, ca me topesc!

Nu din pisma cu minie


Barbari pe ei ii numesc,
Ci de-a for neomenie
Stint silita se vorbesc.

Pe streini 'i-am priimit,


Far' a sci ca's vrajmasie,
Ca pe-al mei fii 'i-am iubit,
Am vrut se flu hranitore

Far' a sci ca sunt tilhari.


.

tin neam vechiti Si cu sciinta,

Nu-i de cat un neam barbar;


Silita-s fang vointa
Ca sa-i blestem cu amar.

191

N'ai urea se le der ast nume,

Dar' al for reil m'a silit


De cat alti barbari din lame,
El mai reil m'aii prapadit.
La a for ticaloie
Pururea '1-am ajutat;
'acum fara omenie
El pe mine m'a pradat.

Et 'I-am primit parintesce,


Pe flamind, gel i 'nsetat;
Si el acum tilhaxesce

De tot m'at darapenat.


'I-am ajutat cu mijloce,
In tot chipul de-ajutor;
Socotindu-i fib de pace,

Ear nu hoti rasvratitori.

Toti in loc de multamita,


Prin thing au uneltit
Se me vacla prapadita,
Dupe ce '1.am fost cinsti'6
A. me rani pin' la morte
Asupra-mi au cugetat;
Nat slabit cu totul forte,
cat nadejdi n'am de scapat.

Ca nisce lupi pre o turma,


Pe -al mei fill-a impr4tiat,
Gonindu-i din urma 'n urma,
Din mine 'I ail departat.
Top navalnici cu urgie
Asupra-mi ail fost porniti;
Ai mei fib en vrajmaie
S'afla de ei rasipiti.

Isgoniti, fugiti de sila,

'Lail silit a se desparte

Dintr'al for loc strainati,


Au aflat la mine milk
Ca i-al mei cinstiti barbati;
Si mai mult de cat se 'Ate
'I -am imbratiat pe toti;
Le-am fost scapare la tote,
Nesciindu-i ca stint hoti.

Muma, tats, i fecior,


instreinat departe,

Le-am fost muma en dorire,


Cestor barbari blastemati,
Nu le-am dat deosebire,
De-ai mei M. adeverati.
N'am sciut ca vre o data,
Mi s'or face vincletori,
N'am sciut c'oig fi 'nelata,
vor fi omoritori.

Art pradat biserici sfinte,


Si nimic s'ail spaimintat;
Ate necinstit in cuvinte
Pe cerescul imperat;
Lacaul c,elui prea mare,
Barbarii '1 -au desvalit,
Fara frica de intrebare
Aceti aa nelegiuit !

Si pe Irate de-a sa sor.


Au batjocorit fecioare,
Si femei intre barbati,
Afi necinstit orb-ce stare,
Lasandu-i gob desbracati.

192

BLESTEM PENTU NELEGIUIREt LOR


Dumneleule 'ndurate
Dreptule judecator !
Veji-mI a mea strimbatate
Si le fii resplatitor.
Drept a for nemultamire,
Da-le scarbe i amar;
Da-le drepta rasplatire
Ca m'atl pradat in zadar.

Mania ta se 'I urmeze


On i unde or umbla,
Osinda ta
vineze,
Verb pe ce locuri vor sta,
Friel da-le se se tdma

Si fru* cand s'o mipa,


Priveghiand se bage send
Chiar de vent cand va sufla.
Da-le for calea pustie
Ca se amble rataciti;

Arata-le-a ta mane
Pe unde-or fi pribegiy,
Drdpta ta le resplatesca
Cestor nemultamitori,
Urgia se 'I osinddsca
Ca pe nisce barfitori!
Bratul tell via sa'l arcla
Cu focuri electricescI,

Numai va0 chile bune


Nemultamitorii boy !

Gay vor pribegi in lume


Fib, de nemuri huliti;
Unde-or merge ca-allor nume
Se fia batjocoritil
Orb macar unde vor merge

Da-le for rea dupe rea;


Ocara for nu o sterge,
Ajunga'i blestemul tea!
Da-le spaima de '1 tamesce
Se umble din loc in loc;
Pururea '1 caletoresce,
In drum far/ de noroc!
Imble 'n pesceri far' de hrana,
Fara ape, 1 'nsetay,
Ougetul le fil hrana,
Ini-s1 chiar find mustray !
Pasul for li-1 poticnesce
Se n'aiba unde scapa;
Adunarea le-o sdrobesce
On unde se vor afla.

Se nu pal se gasdsca,
Loc se fie odihniy,
Pururea se ratacesca.
Si se fla necajiy!

Pomenirea for s'o piarp


Din gurile omenescI!
Curse 'n calea for le pune,
Se ca 1a 'n pier4are toy,

Nu-sj gasesc unde se ecla,

Mull de putintel loc,


Ceriul eft nici cand se-1 vacla

193

i se plc% pe el foe;
Pamentul de vii i inghitit

Ca pre Viron si Man;


Arcje, stinga-s'a for vita,
Fia-le tote duman !

Null gasesc' uncle se eqa,


La respintii i prin munti,
Dobore-1 a to manie,
Preste poduri i sub puntl !
Frica, spline se-i gonesca,
Ca se imble toti uimiti;
Mug grozave se 'I gasesca
Unde vor fi rataciti!
Trupurile for ramiie
Starvuri gole pre pament,
N'aiba parte de tamiie,
Nici de mode cu morment.
Da-le for s6rte cumplite,
Se null pots, gasi loc;

Fa-le vieta sfiritil,

Moan c'un minut soroc.


Via poste ei putere,
Gr6za de biruitori,
i peste a for avere
Alti fie stapinitori!
Casele for se be fie

Pururea in vec pustii,


SI n'aiba clironomie
Nici ai for prea iubiti fii !
Ale for muieri rernaie
Veduve far' ajutor,
N'aiba cin' se le mangaie,
La nevoi, necaz i dor.
DA a for episcopie,

Altor a o stapani;
Fie sub epitropie
Vecinic ping ce vor fi!

RUG/XI-UNE PENTRU A SA SCAPARE


Dumneqeule pre sfinte !
Cel ce tote be privesci,
Adu -ti de mine aminte,
Nu 'n veci se me pedepsesci.
Veql necazurile mele,

Nu me lasa 'ntru piercjare,


Ajutor la tine cer !
Ceuta din cer la mine,

Ca s'ail forte inmultit.


Multe scarbe, nevoi grele,
Cu totul m'ail covirit.

Ca mai cu totul 'Wain sties.

Ve(J1 a mea darapanare,


Cs-s aprope ca sa. pier :

i -mi vecli focul cel aprins :


Intorce-to -acum cu bine,

Eram libera gradina


Veil tine ar fi venit :
Cu tot felul de rod plink
Far' a fi nimic poprit.

194

Si-acum am ajuns in stare,


Mai de tot se me sfiriesc
Pling, suspin fart 'ncetare,
Din cli 'n cii mai reu shibesc.

Eu eram cea rskfltata

Pink cand a ta manic ?


Se petrec tot in oftat !
IntOrce-tl a ta urgie !

Si-acum pod6ba mea tOtk,


Mai s'a sting de pre pament ;
Nu gandesc ck vre -o data
Ce-am fost iar' se tic ca sunt,
Casele cele frumOse

Cu tot felul de-adunOrT,

Efi eram cea desmierdatk


In primblarl i desfatari.

Vecli cl m'am dkrApknat !


0 tilharOscil pornire.

A for mei pre iubiti fii,


gaud se le ved luminose,
De 'ntunerec sunt pustil!

De-odatk m'a prididit,


A mea t6t1 motenire

F6rte ret s'a ksipit !


Frick, spaimk de data
Presto mine at venit,
AI mei fii, popor, mult glOta
Pribegind, mail napustit,
Toti sail respandit departe,
Pr6 ticklou mei fil,
Sate O. orap sparte

At limas tote pustii!


Trimite-mi milostivire,
i -mi ridick acest nuor;
Ai mei fii, a ta zidire,

Eli me bucuram odatk,


De-al mei fii noptea imbland,
Si -acum sunt forte 'ntristata
I

N4tea de caul tot urland.


Ale mele ujti tote,
Sklta nopteu 'n veseliT.
Si -acum plunge precut p6te
Vegendu-se cu-s pustil,

Nu mai pociii av6 rabdare,


A-I vede instreinati,

Ulitile acum plunge,


s'at versat,
Nu mai pot inghiti sU,nge.
Fie cbiar i vinovat.
Tinei, be trani, pruncl, feci6re
Bang, suspin faro soroc;

Vecli necazurile for !

De :.,angiuri ce

Arai,/ a ta 'ndurare

Intorce a ta 'ndurare :

Ca sk-i ved Tar' adunati !

Nu -mi pocik potoli ast foc!

Pink cand se fit scarbitk,


i jalnick de-al mei fii ?
Pink cand voit fi mahnitk
Suferind tickloii?

Si pe voi, fii ye rog forte,


De-acum nainte se fiti
intr'un cuvent pun' la mOrte,
La lank i uniti!

195

Ve sfAtuiesc pgrintesce

Chipul care se'l urmati :


Tr Aiti toti moralicesce,

Nume bun ca se v6 dati !

De 'nvetati patina carte


Crescere de loc n'aveati;
De la voi era departe
Folosul, cgci ye trudeati.

Cea de-acum imprejur-stare


Singurl vol o judecati
i Phi nici o 'ndreptare,
Ve cun6sceti vinovati!
N'ati ingrijit pentru mine
Nici de cum se me cinstiti,
N'ati cunoscut al meg bine
Numele se mi'l mgriti !

SupuI toti la desmierdare


Numal poftele vinati :
De la mic ping la mare
In nelegiuiri imblati.

V'ati dat toti la lenevire,


La moll/lel i primblArI
Nu ati avut ingrijire
De-ale mele mgdulari!
Numa 'n parte fie-care
Pentru sine s'a silit,
De cel mic acel mai mare
Nici decum n'a ingrijit !

Toti eliati din datorig

Nu era intre voi tine


Esemplu bun ca se dea ,
Cel mai mare intru mine

Vedeti acum la ce stare


Nemernicil m'ati adus!
La ce rea derapgnare
Pentru voi el m'ag supus !
MA nici o judecatA,
Vol en ei v'ati insotit,
Vedeti acum cg de-odatl
Dial de tot m'ati pustiit.

Moralul it rgsvrAtia.
Se 'ngltase 'n vol mandria

Pin' la puntul eel de sus


Se lAtise lgcomia,

Cat nu e cuvent de spus !

Toti eking la desmierdare


Nu 'ngrijati d'al meg folos,
Nu simtIatl ca stint in stare
Pentru voi se port ponos.

Ve prih'Aniati fecioria.

nit cuget ne 'mputat,


Necinstiati cgsatoria
Lucrul cel mai lgudat 1
Ultaseti pre Dumnecleti

Eat'acum mi -au vent mie


Pentru vol acest foc greg.
Uitaseti peal vostru frate,
Cgruia erati datori,
i cinstiati cat nu se pote
Pe strain linguitori !!!

Nu me socotiti de mumg
Se-ml fiti fii, i voi toti fray !
Ve numiati fil drepti in glu mg,

Tar nu drepti a leverati!

196

Nici limba mea ce ve cresce


Voi nici cum n'o invetati,
Datoria ce firesce,
Vi s'ar cgdea s'o urmati !
Nu aveati in voi unire
Unul pe-altul se iubiti :
Erati plini de pismuire
Si de patimi stapaniti !
Pentru-a vOstra rea urmare
Cerc amare-astkli dureri,
Astndi sunt l'acestil stare
Slabg fart de puteri.
Darg cu acestea t6te
Et pe voi tot ve doresc.

.3fluing Ye sunt, nu se 'Ate,.


Trebuie se ve iubesc !

Si voi sfaturile mele,


Trebue se le urmati,
Nu ye pug, dojeni grele,
Ci ve rog se ve 'ndreptati

Cea deactn pildg ve fie


Oglinda ca se priviti,
Sciti a vostra. datorie
Cum pe-o mum/ s'o iubi i_
Vedeti alte maice 'n luine
Fiii lor cum le cinstesc,
Si voi ca acele mume
Siliti ca se ve mgresc ! !!

IPOCRITUL
Ce vulpe, ce calve mut,
Este omul prefacut !
Tot omul eel ipocrit
Umbla subt chip de smerit.
Umbla tot cu capu 'n jos,
S'aratg prea ruinos.
La om bine nu privesce
Se strang la pept dud vorbesce
Umbll cautand poncii,
Par' ca. 's caini ce muse furi1,
Sat vulpi ce 1 atjocoresc
P'alte flare cum voesc.

Cauta tot In lament,


Par' ca este cel mat dant.
Toti de grab cum it ved,
Indat' ii poftesc de ed.

197

Se fac e fug d'adunAri,


i

cg nu vor desfafti.

Se 'ncbing mult si postesc,


Chle-un ces doue citesc.
oni si tine la ci yin,
Spun slugile ra se 'nchin.
Cu Omenii cand vorbesc,
D'abia din buze soptesc.
Las sprancenile 'n jos,
St1 ca un lup jiindios.
Mueri frumese cand ved,
Strinse la vr'un loc de .ed,
Se plecl, se Orbovesc,
Pe sub gonl le privesc.
StA garbov i cocoat,
Crunt in fata lor be cat.
Scii ca lupii cand of fur,
Nu mai cant inprejur.
Firea '0 prefac s'o silesc,
Pre emeni de '1 aniggesc.
Cu nume ea suet smeriti,
Toti ii au de buni, cinstiti,
Subt prefacut chip al lor,
Amagese lumea cum vor.
Omenii ii socotesc
Cu virtute, si 'I cinstesc,
Gratii cu respect le fac
Nu'i cunosc a se prefac.
Uncle s'argt ruino0,
Socotesc tit's cuvio0.
Alit in fata tit's miel,

Iar in iniml sent lei.


Cu fAtexnicia lor,
Saversesc unde ce vor.

Crede tine ce le spun,


Socotind cg e om bun.

19K

Unde'l ved aa smeritY,

De cat altb mai diferiti,


Vorba for e testament,
Prinde loc de document.
Yob prefac firea nevrend,
Supt s'aratil ca e bland.
Unde-a mers i ce-a vorbit
Ce-a vrut, i s'a saverit.
Sarmani 6meni buni ce sunt
Ce lesne del crepment.
Cum vede un ipocrit.
IndatA luI s'aii jertfit.
Nu mill d'i lup incaltat,
i 'n piei de 6ie 'mbrAcat,
Orb cArbune 'n fatA stins,
i

'n launtru foc aprins.

MENDI1UL

Tinsel. betrani, copilaI,


Vedeti pe jupen trufaI,
P'un domesnic dobitoc,
Rapit de putin noroc.
Indata cum s'a 'ntemplat,

Cu vr'un rang de s'a 'naltat,


Orb vr'un prilej d'ati putut
PodObe de ' i -au facut,

Pe loc cum s'a 'mpodobit,


Ca Lucifer s'a trufit.
Yob es de tot din simtiri,
Se prefac ale for firl.
De unde umbla smerig,

Pileup la toy, suferiti,


Cum s'ail ve(Jut imbrAcati,
De o dal' ii veqi schimbatb.

199

UmblA 'n vdc bine gatitI

Para 's cadre zugraviti,


Cand merg se schimonosesc,
Picarile 'si tarsilesc.

Umbla pane 's ologiti,


Sat copii nedurneriy,
Din cap se tot sovAesc,
Ochii i'' mai miesoresc.

strang parce's de ciurez,


I6sma in ochi'ti pard vefiT.

Apol '0 pun ochelari,


S'arate ca's Omen'. marl.
El dacg, se 'nsufletesc
Ologesce si orbersc.

Es din bunele mesuri,


Umbla se face figuri.
Se tot taut 'mprejur,
Li se par ca n'ait cusur.
Cu tine -vas chid vorbesc,
D'abea din buze soptesc,
Li se pare el sunt el
in oraclu dumneqe.i.
Chiar cu al for cunoscuti,
Patrioy cu el crescuti,
Cand ii \Ted d'abea tusesc,
De site cevas vorbesc.
La alti se fac ca, nu'i acid,
Nu'l cunosc, minte nu'i tiii,
intrebti c'un cuvent,
De unde si tine stint.
On de le vorbesc ceva,
Tot en tu, nu dumneata.
Le pare cg pegubese,
Cftnd pe eel mid if cinstesc.

Nu Me el's mai castigati,


Gaud stint de toy leuday.

200

Cand ar fi politicog,
Cu onor termoniogi,

Toti le dart inchinaciuni.


Supuneri i plecaciuni.
Toti din suflet ii lubesc,
La on -ce for se jertfesc;
Iar eel mandri i trufa1,
I1 face pe tog vrajmag,
Val seracul ingamfat,
Cat de WI este 'nelat.
Cat prilejul ii hrripesc
Prin niandrie de'l orbesc,
Le da sminteli de se stric,
Si cu copilul eel mic,
Toti pe densul s'amarasc,
II cugeta, rea, i '1 urasc,
Ca el cand a 'naintat,
Pe nimeni n'a 'ndatorat.
N'a vrut a'i agonisi,

Prieteni ce'l ar iubi.


Nimului bine-a Mut,
Nici prieteug a vrut,
Lucrul eel stump 1 mel sfant
Nepretuit pe pament :
C'amicul adeverat,
E un schiptru de 'mperat.
Astea ei nu le gandesc,
Cand cevai insufletesc.

Nu ved globul WI rotund,


Lumea haos fara fund,
Si sent t6te 'ntr'un noroc,
Nail nimic stare 'ntr'un loc.
Astacli este fericit,
Si maine nimicnicit.
Astacii este inaltat,

Si maine eel necrutat.

201

DEFAIMATORUL
Ce lucru suparator
E omul defriTmator !

De nimeni nu e Titbit,

E la toy nesuferit.
Parc'ar 11 'ntr'adins nascuti,
Numal pentru ris facutl.
Unde merg ponosluesc,
itletalinT altora gasesc.
Parca sunt facup de mom,
Ca se rip d'orl ce om.
Tr6ba for este umbland,
Prin case vorbe purtand.
La o casa cand se due,
D'eI de nu's fate s'apuc,
YT Tatra '1 ponosluesc,

Rid de ei, si cliilniesc.


Apol cum fug d'acolo,
i se duce dincolo.
incep numai de birfit,
Rid de casa ce-a fugit.
L'al treilea Tar cand merg,

Pe ris gura 'n grab 'alerg.


Birfesc p'eT de i-a hIsat,
Din casa care-a plecat.
Unde merg nicl cum nu spun.
De vr'un om vr'un cuvent bun.
Ci la toy gasesc ceva,
,Si 'ncepe a clef:Ana.
pic cutare ca'T writ,
Cutare posomorit.
Cutare a maImutol,
Barbatilor papuoT.

202

Cutare e 'nelgtor,
Cutare asupritor.
Cutare e nat6rIti,
Cutare barbar i reil.
Cutare e necinstit,
Cutare este sgarcit.
i nimenea 'ntr'un cuvent,

nr/ metahne nu sunt.


La marl, mid, betrhni. fem el,
Si la pruncil mititei,
Mil de grepti le gasesc,
Pe d'intreg if clefetesc.
Numai eI sunt toil frumo1,
Cinstiti i politicoI.
Toti s'asemen cu Adon
Si la duh cu Solomon.
N'ati nici metahne trupesci,
Nici patime sufietescf.
Top g'ati spart oglinda lor,
Sail se se va,d6 nu vor.
Numai p'altil ved, privesc.
Latrl de el i birfesc,
pioa n6ptea ne'ncetat,
Ca cainfl la luna 'n sat.
El prin defalmare vor,
SeigI arate duhul lor,
S'el laude toil c5, scifi,
Cunosc p'altil del descriti,
Si ca elocventil ail,
Defining la toti del.

Amar lor data &dem,


tSi cu duh se socotesc;
Astg, genie a lor,
L'este reu vetAmator.
Fug de el toti ocolind,

and ii ved la denl viind;

203

Prieteni pe nimeni 3'50,


Nici bunk, dioa le dat,
Nici in adunari nu'i vor,
Tog fug de visita lor,
C toti ce p'altil oshndesc,
Singuri stint cum ii bilrfesc.
Tar celor cinstiti nu plac,

Se vap p'altil ce fac.

ALEXANDRU BELDIMAN

FRAGMENTE DIN POEMA

JALNICA TRAGODIE A MOLDOVEI


SAO ISTORIA ETERIEi DE LA 1821

IIn norod asuprit forte, dar falnic, ne-astamparat,


Ingamfat c'avea odata stgpanire i 'mperat,
MIIlt falnic ca in Grecia era ocarmuitor,
Si se ocrotea de sinei, legiuit stapanitor.
Dupe trecere de vreme de cati-va ani s'au turbat;
Ravna intre ei s'aprinde, de slava cu totul bat,
Se resvratese pe sub cumpet, intrigarisesc cat pot,
Vrend .96 aduca Turciei, acel de istov potop.
Alcatuesc Eterie, vrend s'apring.a a for foc,

i otrava for se serve i'n cel mai departat loc,


Smreduesc lumea mai WI, prin apostoli inadini,
vecla prini;
De rivna elefteriet vrend fIe toti
Scoposul se ispravesce, Grecii se radica tog,
Cu atata turbaciune, incat a crede nu pop.;
Planuri fac, dau hotarire, fara de veste-a lovi,
Parti le Turciei tote, de odata-a resvrati;
Tarigradul in surpare cer mai anteiii a'l vede,
Socotind ca cele-l-alte de la sine vor cad6,
Pun soroc, hotarasc qiva, intre ei s'alcatuese
Si o grabnica isprava cu totii nadejduesc.

al

205

De-a for planuri n'am sciintA, nici pot a dice ceva,


Dar lucrarea nici de frica, nu pate place cuiva.
Praste,Si temeia nici unul, mai la urnia se vedeti,
Micarile i urmarea Grecilor celor isteti
Din nenorocirea n6stra, hotarasc resboit a da,
S'o imperatia veche de istov a resturna;
echia intru tate tare, averi marl si ostql multi,
rednici intru o clipela, se restorne groznici munti,
Vrednici anteatate randuri, resboie aii sprijiuit;
La oti marl i regulate, sciti cat s'a impotrivit.,r
Din nisce ma.ni ca aceste, Elada se is voesc,
Din turbaciunea cea mare, nici cum nu se induoiesc;
Saracii, le plang de mild decd mana c?.a de sus
Nu va face vr'o minune, decat se da mai presus;
Pe principal Ypsilanti Archistratig it numesc,
Yt smulg din sinul Rossiei, i cu densul se unesc;
Se unesc cal scia ca este cu sciinta i istet
liana dr6pta '1 arata in catu'i de indrasnet.
Purcede cu rivna mare, de resplatire aprins,
Si vine pfin de vapae, aice la Prut intins;
Gatira puterea Vita, cat se pate i cat vrei;

Intru o aia lucrare, era numai doui la anal.


Caci puterea Eteriei, ce putea a se fall
Prin locuri deosebite, lasase a navali.
Pre Domnul Michaia Voda, al terei stapanitor,
S'at silit indat'al trage, se be fie ajutor.
Isprava intru acesta, precum ve,d, n'a zabovit,
Caci cu. mult mai inainte prin scrisori s'aa vorovit :
Indata pun in lucrare; incep a scrie osta1;
Mai antaia toti arnautif din slujba for se ved trai,
Nu numai eel din ogeacuri, dar i eel de la boiari,
Ca cand vede fericirea, i cele mai marl averi.
Acosta da o priCina de prepus intre boiari;
Merga, intreba, stapanirea, de dosnicele urmari.
Respuns iaa ca se trimita la Bucuresci ajutor,
Ca'n Craiova se vestise un Toader resvratitor,

206

Cad i 'n tdra romandsca, sandl necaq., cat vrei;


Dar aeesta ingrijire vor aye a scrie el.

..... .

'ap, la un cest de n6pte, dupe ce au inoptat


Feld-marsalul Eteriei cu convoia s'at aratat,
indata ce-a0 mersa la gascla, indata ce au sossit,
Val mie! ce cruda fapta, ce lucru ati saverit.
Arnautilor da, voe pe toti Turcii a prada,
De vortl sta cu 'mpotrivire. de m6rte a'l ataca.
Barbarii, nelegiuitil, lupi de sange insetati,
Cad c'o nemilostivire, peste-acesti nevinovati.
La hanuri, in mezul noptii, acei mai multi navalesc,
Altii a lovi Beilicul in cat pot se sirguesc,
Jacuiescti, prada, om6ra,, marfurile impartesc,
Si cu cat privesc folosul, cu atata se iutesc;
One se se 'mpotrivdsca, cad saracii ametiti

Ffind toti in gternuturi, Si intru somn adanciti,


Sta zalug intr'o uimire; Alum?, ! cu totii striga;
Dau averile for t6te, pi incep a se ruga
Armele li se luasse, lacrimi intrebuintesc.
Dar la nisce a. a feare, nimica, nu folosesc;
Pe eel indrazneti mark i pe cei mai slabi lega,

Fiind a for hotarire, la Belie a'i aduna :


Ca nisce oi de giunghiere, a doua Ali duc pe toy.
Cea de acolo cruclime a inchipui nu poti.
Ii golesc pe tog de haine, si atunce navalesc,

Se del cateva cutite s'apoi stat de il privesc.


Unuia ii sbora mana, pe altul in capt lovesc,
i pe altul uncle-apuea, mOrtea cat pot prelungese.
Dupe ce cruclimi nespuse, osenditii au lucrat,
Apoi dand loviri de mOrte, la un loc 'I ati adunat.
Privelite ce fac lumei, viteji vrend a s'arata,
i spre o mai mare fall, hainele for le purta,
Acki ce din ban scapase, orb afara s'ati aflat
Unii la boiari aldrga, iar altii la consultat,
Acolo aflu limanul, acolo s'adapostesc.

207

Scapl de osenda WA, si de ferul dusmAnesc.


Dar nelegiuitii afla ; cu top incep a striga
Cer ca se le dea toti turcii, sett casele vor calca;
AlergA toti ca turbatil, se fAlea, se lauda,
CA vor resturna tot targul, decd pe Turd nu vor da.
Mitropolitul, boiArii, 1i consulii se unesc,
La curte fac arAtare; si cu totii mijlocesc,
Princepelui Alexandru, ii clic, ii arata toti :
CA este nelegiuire a face atate morti ;
DP ce atata osendA la niste nevinovati,
Cand ei nu rA.dica arme, i cu totii sunt plecati ?
Dupe ce averea tata, i armele le-at luat,

A s'atinge si de viatl, ii crt4ime, Ii pacat !


De stint dusmani Eteriei, de sunt asa socotiti,
Ca prisioneri de oste, pot ca se N. opriti :
Apoi consulii la urma au vorbit descoperit,
Ca 'n consulat, nu se pate case intre Eterist,
Nici pot face vr'o cercare, sell cat de putin mina,
Intro atm intemplare, consulatul a calca :
Acesta 'i au smerit tare, 'i all fAcut a conteni,
Si boierilor dl vreme pe cei mai multi a porni.
La urml ceti-va dintr'insii, la Curte at adunat,
Si WA intarcliere, la Galata '1 all mutat,
Si de acolo cu paza, in carete el '1 au dus,
Ifnde au scapat din grija, din sena. i prepus.
.

Mai la urml, pun la cale voind a se i fAli,


C'ail putut pune la cale, pi pe un Andrei Pavli,
Negutetorit, om de cinste, cel mai bun capitalist.
Ce din scumpete, sell minte, n'aii vrut a fi eterist,
Ii apucA cu stransore, se dea un ajutor bun;
Dar nici cum nu se primesce, cad el nu era nebun ;
Intru acestasi Curtea, trage a s'amesteca,
CAci ei nu'l silea s'agiute, ce voia a'l desbraca.
Oranduesc spre acesta, pe un Duca exetoriii,
Tin birbant de cei de frunte, si de teri venturAtoriti;

208

Executie in casa ii pun, 11 branduesc,


Bolta, ale see t6te, indata pecetluesc.
Al Orga, merge la carte, pe la toy se jeluia.
Ca se'ntelega ca n'are, din suflet se nevoia,
Zapise de la datornici se primOsca le clicea,
Din asa necaz se scape, ori cate putea, facea;
Dar nu'i chip, cad toti stint una, se agiute 11 silesc,
Cu cat el credea se scape, nici cum nu se multumesc.
Il supera Eteristii, eat se dea i ingrozesc
i en ei intr'o odae, luandu'l it necajesc ;
Suteri red varse de mOrte, se spue nu avea cal,

Ca se'l dea vr'o ascultare, din toy until macar nu'i.


Hotarasce a da banil, cu eel mai mare necaz,
Cand Duca, si Eteristil, nici cos nu'i dart de regaz ;
Atunci cade la 'nvoiala, cad chip nu'i, ii nevoit,
Doug sute mil lei tocma, numerand s'ati mantuit.
Hargealik destul facuse, casa sirmia avea,
Caci de la cel Mr' de stare, pen' la galben priimea.
Se tulbura mult domnia, caci puterea '1 au scaqut.
nadajduft s'aucla, aceia ce au veclut.
Un respuns asa de dosnic, mult ne nedajduit,
Cu total restOrna planul ce '1 avea alcatuit;
Alta intemplare anca, luau nenadajduit,
Un plic in Mitropolie din Tarigrad sail primit,
Intru el carti de blestemuri, cat to ingroza'i s'asculti
Patriarchil iscalise, si din sinod eel mai multi.
Blastema pe Michai Voda, de un Mihale pominese,
Pe Ypsilant si toti Grecil, eat! Eteristi se numesc.
Blestemuri neamiite pe toti Eteristii Greci.
B ra,cea partasi GheeneI, Si muncel celel de veci,
Blastema pe toti aceia ce nu se vor radica
Sal gonesca, sal ucida, si 'n pici6re a.'l calca,
Argos pe Mitropolitul si pe Episcopi facea,
Dec. e asa pricina, vor cerca a o tacea.
Spune'mi ce putea se fug intru asa intemplari ?
Ar fi putut din potriva; se fac4 alte urraari?

269

Mean tiparil se pun copii, intocmai cum era scris,


Si in to coprinsul Orel, la marl i mid s'at
Se 'ngrijesce mult domnia, se gatesce de purees,
Cadi taina cea dintre denii, vedea ca s'at inteles.
Din scrisori ce priimise, descoperit se vedea,

Ca 'n Tarigrad pe toti Grecii, ii taia de 'I prapadea,


Acei ce au prins de veste, prin corabii au intrat,
my au apucat se fuga, de sable at scapat.
Copiile impartite prin ina,dini tramii,

Tulbura toti Eteritii din earl i din Iasi.


Ura, vrajba, gone mare, intre Moldoveni 1 Greet,
Nu puteai nesimtind ura, pe langa, denii se trod.
Eforii din Iai atunce, era otil comandiri.
Pen' at sosit .Penile -deca, cu capitanul Ispirt,
De principul Ipsilanti, amenduol au Post tramii,
Ca se ia, se aduca Grecii, cati at mai remas in Iai,
Acetia iat comanda, dar mult smereni i supui,

In pretentiI tta brand*, Eteritii Area ca nu's.


Din scrisorile priimite boiaril at priceput,
Ce urmare se pazdsca, i indat' at inceput;
CartI at scris pe la tinuturl, la ispravnici poruncesc,.
Eteritilor tainuri a li se mai da 'I opresc,
Dau porunci ca se'l gondsca de pe uncle's adunati
La Tergovite se merge, uncle sunt i
La Braila se se scrie, i la Tarigrad un arz,
Se ne scape de (Nana, se ne scape din necaz,
Se arate starea Orel, 'acele ce-at suferit,
Chelerul imperatiel se nu'l lase de perit.
Numai era ingrijire, ce vrea se fad, putea,
Caci descoperit Domnia, 0 purdda se gate,a.
Ce alta putea se face, de ce s'ar fi apucat,
Ca 0 scape din sancta, necaz i cumplit pecat ?
A. se uni cu el Ora, vre o data se putea?
Ce minte prOsta la denii, aa Mel socotea;
Supunerea for se uite, ce Porta eras datori,
Se se arate cu totii rei i nemultumitori?
14

210

i de ce acesta jert%? pentru ca ne-at desbracat,


Pentru crudimi, gi 'n batjocurl ce 'n Moldova at lucrat i
Sea pentru cregtinatate, cum cu totil se aka?
Dar cregtini cu aga fapte, tine a'i numi putea ?
Socotesc ca gi 'ntre dengii, intelepti cap s'or OA,
Cumca am OM dreptatea, insugi vor marturisi.
Domnia mult slabanta, din stapanire s'aii tras,
iduna pe tog boierii din eel marl cap at remas,
Adunt., le vorovesce cu lacramile in obraz :
Vederat era in fata al sufletulul necaz.
Le inoredinteza carma, gi le dice : Stepaniti,
Moldova, patria nOstra, precum vreti o carmuiti.
CUT stint silit a purcede, gi in Rusia 0 tree;
manT purceg cu tOta Curtea, drept in carantina merg.

Nu'l pass, n'are vr'o MA cad cu el avea pre multi;


Cine putea 0'1 opr4sca en atatea Arnauti.
lat diva buns boierii, die se mdrga sanetos.
Toil fntr'o posomorire. unul nu vedeaT voios.

0 politica acesta, nu ca mai erat mahniti,


Caci era satui cu top, a fi aga stapaniti,
C'acel din chivernisela, prea tare stump ii tinea,
Cad nu se da boierie, pine nu o cumpanea.
Postelnicul Iacovachi, aga bine le versa,
In cat celul cu mansupul, numal fall IT lasa.
Ba g'un an gi jumetate, iefri nime n'a vedut.
Spunemi, o aga dreptate de pate fi de credut ?
.

. ....... .

Zvonii mare peste n6pte, care de care fugea,


Cum egia din tfirg earl, drumul nu mai alegea.
Se sparie tot poporul, chiot, vaet gi amar,
Om peste om da de frica. ca se scape la hotar.
Aice se stea condeiul, caci ii prea neputincios,
Orl ce-agi dice, sunt prea slabe, tote vor remane jos..
Tanguiri, tipete, racnet, to las a inchipui,
Cad inscris nu'T cu putinta a putea alcatui.

211

Gemeat ulitile tote, te'ncrancenal dud alai,


N'auleal alta nimica, deal tipete i van
Un popor vedeal desmetic, ce se face nu scia,

(e lucru se lase in case, i care cu el se ia.


Lesa una, lua alta, seracul nu se'ridura;
Ar fi vrut se le ia tote, dar tresurt nu era,
Femel cu copii In brate, pa ceti din urine striga,
Caril tremurand de spaime, dupe ele alerga.
Grozevii vepud de-aceste, mai incape vr'un prepus ?
Poti se clici cum el nu este, groznice palma de sus ?
TOte-aceste Eteritil, priivind se bucura,
Uzi deoertandu-se targul, grija for se micura.
Pizma for i tote ura, pe boieri tote era,
Pe unii lase se merge, iar pe altii supera,
Grigorat i Dimitrachi, duo! Sturzesci, Logofeti marl.
YT intorc cu deflimare, cu oteni ca pe talhari,
In TreI- sfetitele 'nlintru, pe amenduol ii opresc,
cu cuvinte urite, cat pot ii batjocoresc;
Pe Grigora Logofetul, Domnita plangend cerea;
Respect n'are blestematii, ce n'o ved li se perea.
S'arate cu defeimare, nisi unul n'o asculta,
IT 1icea se nierg'a case, i de fume a'i ceta :
In urine grin mijlocire, le-at dat drumul, 1-an iertat,
Dupe ce armele tote de pe la slug! ail lust.
Fug cu totil car! cum 'Ate, inapoi nu mai ceta;
Din cgs in ces vedeai Iasul grOznic a se deerta,
to forte putine clile, tergul fu fiire puteri,
NumaI cu Mitropolitul, i cinci ese din boieri,
Strajile lipsite tote, la culuce nime nu'i,
Craii din Iai fil-care, era chiar de cheful lui,
Spargeri de dugheni 1 case, 1 betitcate voesci,
Ceci pe dinii cu Simenil, nu puteal se i pedepsesci;
Hatmanul scriind la plaiuri, au adus cati-va pleiaT,
Ca se'i intrebuinteze, pentru paza cea din Iasi.

Dar n'at isprevit nimice, ceci tilharii n'at ales,


Pusce, pist6le stricate, cate au gasit le-at cules.

212

Plxiasii le dais indath, nil a se impotrivi,


Cu nisce 6meni selbatici, ce nu puteati isprIvi.
Fug se'mpratie cu totil, care'n cotro apnea,
Deprinsi a till la munte, si sub bracli a se culca;
Nerntii se 'ngrijesc cu totii, rneeeri, dascAli, negustori,
Din rivna for cer se fix, Iau lui aperatori,
CO eel mai multi avea casa, dugheni, femel 1 copil,
B5rbXtia for nu'i ierta a vedea tote pustii,
Arata cantileriei, se imbXrbateza toti.
i batmanul pe la strajI, se afla 'n amle nopti,
Numerul for fiind mare, Eteristii se 'ngrijesc,
Chi era unul i unul, 6meni ce nu se sfiesc,
Barbatil indestulg, la arme f6rte deprinsi,
i de rivna resplAtirel, pe toy ii vedeai apring.
Incep a apera tergul, incep a se'mpotrivi,
Cu atata sirguintl, iticat nu not vorovi.

Domnia fiind in.scaun, tine ar fi inarasnit,

Un caved ram se (j.icl ca s'ar fi primejduit.


Toti gemea, intr'o Were, toil ofta intru ascuns,
Caci reul era atata incat nu se da mai sus.
Teta tera in calcare, in ce cumplit foc ardea,
Oki cu prilejul Elladei, talbarii o prapadea.

In ce fel de carantina, vai mie nu'i de crept,


Starearodibna for Ord, cu ochii mei am vept.
Pe un term lipsit de tote, mult uscat i neumbrit,
Unde mascuri, of 1 vite, i1 pXscuse neoprit,
Unde nu videai nirnica, decat nNsipis cat vrei,

Si cate uu pile de ierbl, uncle si tin& vedeal.


Pe acest5 usc6ciune, intr'acest lot mult urit,
Vedeai nemti, crestini i jidovi, popor mare MAL
Cad in del la carantinX, nu era de vorovit,
Popor mult, case putine, num& pre nepotrivit,

213

Cea de acolo odihna, ceia ce-ati snferit to',


Qi in gropa la eel morti,
Necaz la ee' de pe-afara, i 'n15,-intru rea cat vrei,
Cad fara a da parale, s'aduci ce-va nu puteai.
Din provisil a mandrel, parte do n'ai fi facut,
Acel ce era dejurna, dice ca nu'i de trecut;
Necaz, superari de m6rte 6meni neinduplecati
De nu'i dal rubiaoa, nu'' mai vedeai impacati,
Mani*. frunte sbircita. cat se da possomoriti;
6rnenii li se par musce, la el cn tau]. uriti.
Oficerii carantinei, in cele mai multe
Socotesc c'or povesti-o,

It' dig cu o mania, incat te luoa foil,


Un Triandafil dejurne, grec de curend muskicit.
Pentru ca 'ti au 41is un zdraste, te socoteai fericit,
Acesta pune la tale, acesta le facea rind;
Val de saracul acela ce n'ar fi amblat curend,
Un bet gros de corn in mana, tiind in loc de baston,
N'alegea de da in vi'd, seri de lovesce in om,
Tot' infocati i toti aprigi, si interesati cat vre',
Dupe ce le dal parale apoi facea' ce voiai.
.

Intru tag carantina, de era ceva ales.


Inspectorul om de treba, prea cinstit Si de'nteles,
Polcovnicul Safirivi, om dulce ki forte drept,
Neinduplecat 1a minte, fOrte bland si intelept.
Tate facea en ra,bdare, nu so tulbura nici pit,
Nu facea deosebire intre mare i'ntre mic.
Lauda imperatiel facea ceia ce slujea,
Cad neinteresat cu totul, pentru toti se ingrijea;
Nu avea nici o sciinta, de cele ce se lucra,
Cad 'Lod ofiterimea carantind tremura;
Cine avea gura s 4ica, ce va a se jalui,
Cad apoi in carantina, nu puteai a mai trai,
Subt un jug de tirania, eel din la-intru gemea;
Numai eel cu rubiele dandu-le haladuia,
Val Si amar de saracul. ce-apucase'a intra,
Nu scia cum 0, o dee de avea vre o para,

214

Gura for se'ndestuleze, set pre el a implca,


C'apoT lua pe spinare,'cat nu mai putea rtbda.
Acum le pArea carantina, la toy eel nenorociff,
Li se parea cum ca. scapa i's din temnita eiti.
Se pArtsim carantina in stare ce-am aretat
i la Iasi se ne intOrcem, se vedem ce-at mai lucrat.

cipetul, a for strigare, pen' la cerit s'at ridicat,


Se cun6scl forte bine, cum eel gonea uu pecat.
In tabie intra Tamil ca nisce lei infocati,
Trup peste trup &lea Grecii, ingiungheti i impucati.
In capra poduluT, unit necontenit impuca,

Sgomotul, tipet, strigarea, pen' la ceruri se urea :


Cum sar brOscele in apa, inteacest chip great toti,
Unii raniff, altii teferT, dar ceT mai multi era mortT,
Se impingea unu pe altu, nu scia ce mai facea,
Prea rar vedeai cite unul, peste Prat cum ca trecea,
Aid serdaresa Carji at dat cumplitul sfersit,.
Cu sort-sa si nepOta, la un loc s'ati s'e'varsit,
Prutului s'aii facut jertfa, intru el s'at prapadit,
T6te ae cgclut din caprt, dupe ce le-at gramtdit.
Tufekciul Atanasie, canele nelegiuit,
Om eit din omenire, cu alti Eteriti venit,
Le-at calcat la o mosie, prtdand tot le-at 1 robit,
Pizma ce avea pe Carp, a'i raspltti at grabit ;
Lacrimele i strigarea, tipetile ce faceat,
and le-at ridicat din cast, i legate be duceaii,
N'ati induplecat nimica pe noel nelegiuit,
Uniti toti rat rugat f6rte, vrend a le rescun3pAra
epte miT de lei privesce ca cum ar fi o para ;
Trece de la Carantint, se duce Prutul in sus
Si on dinsul din preuna, One la Sculeni le-at dus,
Spre pazt, sea spre nsandt, in tabie le-ad inchis,
Pene cand s'ati stricat Grecii, si in apt. le-at impins,
Pescilor le-aa gout hrant, i Prutul le-ati fost morment,

215

De prohod n'at avut parte, nici loc in pamnat.


Dumne4eule inalte, Cerescule Imperat !
Dreptatea to este mare, am veclut'o vederat,
CA tot pe apa PrutuluI Ormurl, i starvul for at remas
Sufletul lul cel mult scarnav, Gheenii va fi OAR ;
N'at intarcliat osanda, resplatirea fu pe loc
Cu toti al sti din preuna, cap la cel d'anteit foc.

Editiunes ti proprietstes L.. Heliopolis.