Sunteți pe pagina 1din 37

Universitatea de Stat Alecu Russo din Bli

Facultatea de tiine ale Educaiei, Psihologie i Arte


Catedra de psihologie

Program de evitare a stresului ca cauz


de ardere profesionale
(Program la cursul de studiu: Arderea profesional)

Titular de curs: dr., conf., univ. Prican Valentina

A elaborat: Jacot Cristina st. Gr.CP21M

Bali, 2013

Lecturi preparatorii
1.

Iamandescu, I. Stresul psihic din perspectiv psihologic i somatic. Bucureti,


Ed.Infomedia, 2002, 252 p;
2. Briceag, Silvia. Stresul n mediul didactic: remedii de profilaxie, gestionare i
control,Chiinu, Univers Pedagogic, 2007, 72 p.;

Scopul programului de a nva cum s eliberm de stresul acumulat pentru a evita


apariia sindromului de ardere profesional. Programul urmrete s asigure nvarea
noilor metode de eliberare de stres.
Finaliti:
La sfritul training-ului participanii:
Vor putea schimba atitudinile din trecute fa de propria persoan;
Vor avea o aprecierea adecvat, i vor forma o atitudine pozitiv fa de sine
care se va rsfrnge asupra comportamentului, pentru a putea face fa
sindromului de ardere profesional;
Vor putea dezvolta o imagini de sine pozitiv, a autoacceptrii i a sentimentelor
de preuire personal, pentru a rezista sindromului burnout;
Vor cunoate noi tehnici i metode de eliberare de stres pentru diminuarea
sindromului de ardere profesional.
Grupul int: aduli, vrsta 25-40 ani.
Descrierea succint a activitii:
Programul este alctuit din cinci 2 sesiuni cu durata a 240 minute fiecare. Grupul este
format din 8-12 persoane.
Important este nu ceea ce i se ntmpl ci felul n care reacionezi. Hans Selye exist
momente cnd ne scap de sub control i nu tim de ce. Simim c nu ne nelegem cu
cei din jur, ne copleesc problemele, cauza-stresul. Cum s evadm din aceast
capcan, cum s facem fa ei? La aceste ntrebri i multe altele vom gsi rspuns n
programul de fa.
Sugestii pentru formatori:
Vorbirea clar, limbajul adecvat pentru toi participanii;
Metodele folosite s fie captivante i diverse;
S stimuleze participarea fiecriu participant;
S creeze o atmosfer binevoitoare i relaxant.

Resurse:
- Sal de lucru cu mobil ajustat la grupul de lucru;
- Spaiu liber pentru efectuarea activitilor n grupuri mari;
- Resurse tehnice - proiector, computer, ecran de proiecie, boxe, suport flipchart;
- Resurse educaionale materiale multiplicate distribuite pentru fiecare
participant, foi de evaluare;
- Suplimentar foi color, foi A4, stikere, foarfeci, stapler, clei, carioce, markere,
guae, acuarele, creioane colorate;
- Suportul informaiona, fiele de lucru.

Activitatea

Titlul activitii

Timp

Sesiunea 1
Activitatea 1

Stabilirea regulilor

10 minute

Activitatea 2

Cunoaterea

15 minute

Activitatea 3

Motivele personale

25 minute

Activitatea 4

Stresul ocupaional

60 minute

Activitatea 5

Puculia faptelor bune

20 minute

Activitatea 6

Despre curajul de a risca o ncercare

20 minute

Activitatea 7

Autoportretul

35 minute

Activitatea 8

Banca personal de conturi

20 minute

Activitatea 9

Viaa e o lupt

15 minute

Activitatea 10

Ce am nvat n grup

20 minute

Timp total, sesiunea 1

240 minute

Sesiunea 2
Activitatea 1

Balonae de spun

20 minute

Activitatea 2

Pai ctre succes

25 minute

Activitatea 3

Prevenirea i evitarea strsului ca surs de ardere 45 minute


profesional

Activitatea 4

Bulgri de zpad

20 minute

Activitatea 5

Povestea fluturelui

20 minute

Activitatea 6

Schimbarea strii de spirit

25 minute

Activitatea 7

Barca goal

15 minute

Activitatea 8

Ce este dragostea?

20 minute

Activitatea 9

Niciodat s nu pierzi sperana

20 minute

Activitatea 10

Paharul cu ap sau marea

10 minute

Activitatea 11

Discuie de ncheiere

20 minute

Timp total, sesiunea 2

240 minute

Timp total

8 ore

I sesiune

240 minute

Activitatea I Stabilirea regulilor grupului

10 minute

Conductorul: Fiecare grup dorind s coopereze ntotdeauna stabilete un ir


de reguli:
1.s fim punctual
2.s fim sinceri
3.s ne exprimam prerea proprie
4.s fim confideniali
5.fiecare participant s se include n activitile date
6. s ne ascultm reciproc, fr a ntrerupe.
Conductorul propune ntrebarile: Care reguli le putei accepta ndat?,
Dorii s adugai reguli noi?

Activitatea II Cunoaterea
15 minute

Rezultate ateptate:
Favorizarea cunoaterii reciproce a participanilor;
Consolidarea grupului.
Metode / tehnici utilizate:
Explicaia;

lucru individual;

discuii.

Resurse:

pix, creioane, bileele, vas/coule.


Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.
Instruciuni / procedura:
Participanii i scriu numele i dou caliti pozitive pe foie mici astfel nct s nu
fie vzut de ceilali i le pun ntr-un vas. Modetorul extrage cte o foi i citete
calitile i numele, toi cei prezeni ncearc s ghiceasc cine poart numele dat.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se dau voie pn la dou ncercri, dup care persoana care poart numele dat se
prezint singur.
Debriefing / reflexie:
- Cum v-ai simit n timpul activitii?
- Ct de greu a fost s gsii posesorul numelui?

Activitatea III Motivele personale

25 minute

Rezultate ateptate:
stimularea comunicrii iniiale n grup, favorizarea cunotinele.
Metode / tehnici utilizate:
desenul;
lucru n grup.
Resurse:
hrtie n ptrele pentru fiecare participant ( 21* 29 cm), creioane, vopsele,
radiere, ascuitori, echere i rigle.
Aranjamente practice:
msue cu scunele aezate n semicerc.
Instruciuni / procedura:

Fiecare deseneaz conturul palmei sale stngi sau drepte, atribuind fiecrui
deget o ntrebare. Apoi, completeaz interiorul cu rspunsul la aceasta.
Exemple de ntrebri:
- motivul aflrii tale aici;
- realizrile ce ai vrea s le faci ntr-o perioad de timp mpreun cu tot grupul;
- aspecte ale personalitii ce le apreciezi cel mai mult;
- problema de care eti acum cel mai preocupat,
- contribuiile pe care eti gata s le faci.
Odat foile completate, se realizeaz o interogare comun. Pentru final, se
realizeaz un perete al minilor.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Animatorul poate schimba ntrebrile, n funcie de dinamica grupului.
Debriefing / reflexie:
- Ce impresii v-a lsat activitatea?
- Ce dificulti ai ntlnit?
- Ce concluzii ai fcut?

Activitatea IV Stresul ocupaional

60 minute

Rezultate ateptate:
nelegerea noiunilor de stres ocupaional, sindromul burnout;
Analizarea cauzelor ce duc la ardere profesional;
Identificarea factorilor ce dezvolt arderea profesional.
Metode / tehnici utilizate:
Explicaia;

Lucru n grup;

Braistorming .

Resurse:
Informaia despre sindromul arderii profesionale.
Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.
Instruciuni / procedura:
Moderatorul prezint nformaia despre arderea profesional.
Profesia si locul de munca reprezinta un aspect important in viata fiecaruia
dintre noi. In afara de aspectul evident de a fi principala sursa de venituri locul de
munca conteaza si din multe alte puncte de vedere, ca imagine de sine, ca viata sociala,
etc. Din toate aceste motive un loc de munca constituie adeseori (si) o importanta sursa
de stres.
Chiar si locurile de munca cele mai bune au termene-limita, evaluari periodice si
responsabilitati. La acestea se va adauga si stresul corespunzator acestora...
In anumite limite stresul poate fi un factor motivator insa atunci cand depaseste
o anumita limita poate sa scape de sub control. Apare ceea ce numim "anxietatea de
performanta" si tindem sa punem jobul mai presus decat orice alte considerente,
familie, viata personala sau viata sociala.
Multe din aspectele vietii companiei, schimbarile la varf, restructurarile sau
simplele zvonuri se adauga la stresul obisnuit legat de locul de munca, amplificandu-l.
S-au facut studii care au aratat de exemplu ca accidentele de munca tind sa
creasca in organizatiile care isi diminueaza activitatea.
Stresul prelungit la locul de munca poate sa afecteze pe termen lung, in primul
rand, sanatatea, inducandu-se un stil de viata nepotrivit: obiceiuri alimentare vicioase ,
un mediu social perceput ca fiind ostil, multe ore efectuate peste program, etc.
Stresul poate fi combatut mai intotdeauna printr-o combinatie potrivita de
exercitii de relaxare, miscare, o alimentatie corecta, o mai buna gestionare a timpului
si imbunatatirea abilitatilor sociale.

Imbunatatirea abilitatilor sociale (iar aici am putea vorbi mult si despre


asertivitate) de asemenea poate face minuni in reducerea sentimentului de mediu ostil
si implicit a stresului.
In Uniunea Europeana, stresul in munca reprezinta a doua problema de sanatate
legata de activitatea profesionala, dupa afectiunile dorsale, printre cele mai des
intlnite problemele de sanatate de la locul de munca. Acesta afecteaza 28% dintre
angajatii UE. Stresul in munca poate fi cauzat de riscuri psihosociale cum ar fi
proiectarea activitatilor, organizarea muncii si management, de exemplu: solicitari
profesionale deosebite si posibilitati reduse de control asupra propriei activitati sau
probleme cum ar fi violenta si hartuirea la locul de munca. Unele riscuri fizice cum
sunt zgomotul si temperatura din mediul de munca pot, de asemenea, sa cauzeze
stresul in munca. Prevenirea stresului in munca constituie unul din obiectivele
formulate in Comunicatul Comisiei Europene privind noua strategie in domeniul
securitatii si sanatatii in munca.
Ce reprezinta stresul in munca ?
Stresul legat de activitatea profesionala apare atunci cnd solicitarile mediului
de munca depasesc capacitatea angajatilor de a le face fata sau de a le mentine sub
control.
Stresul nu este o boala in sine, dar daca este intens si de durata, poate sa conduca
la aparitia unor probleme de sanatate mentala si fizica. Starea de presiune, poate sa
imbunatateasca performantele si sa aduca o anumita satisfactie in munca, prin
atingerea obiectivelor urmarite. Dar atunci cnd solicitarile si presiunile depasesc
anumite limite, ele conduc la stres, iar aceasta situatie nu este favorabila nici pentru
angajati, nici pentru intreprindere.
Ct de serioasa este problema stresului in munca si cine poate fi afectat ?

Stresul in munca este cauza a peste un sfert din totalul concediilor medical a
caror durata reprezinta cel putin doua saptamni de absente de la locul de munca. Dupa
estimarile din anul 1999, costurile datorate stresului in munca in statele membre UE
reprezinta circa 20 miliarde de euro pe an. Stresul in munca poate genera stari ca:
depresie, anxietate, nervozitate, oboseala si afectiuni cardiace. In afara de acestea,
stresul antreneaza perturbari considerabile pe planul productivitatii, creativitatii si
competitivitatii. Fiecare dintre noi poate fi victima stresului legat de activitatea
profesionala, indiferent de domeniul de activitate sau de intreprinderea in care
lucram.
Cauzele stresului la locul de munc
Cu toate ca exista nenumarate cazuri in care locul de munca este unul placut, in
care mergi cu placere, exista totusi anumiti factori care intervin in activitatea de rutina
si provoaca, ceea ce specialistii numesc boala secolului: stresul. Cu cat nivelul de stres
este mai mare, cu atat angajatul incepe sa se confrunte cu probleme si la locul de
munca (oboseala, pierderea capacitatii de concentrare, scaderea performantelor, iritare,
demoralizare, pierderea interesului pentru activitatile de la birou etc.).
Desi multi specialisti considera ca stresul este natural, intensitatea cu care acesta
se manifesta, in cazul multor angajati, transforma aceasta stare in una negativa, cu
efecte puternice in viata profesionala, dar si personala a acestora. De exemplu, orice
tensiune poate genera o stare de stres, cu toate ca nu toate tensiunile sunt negative.
Unele dintre ele pot energiza corpul, punand sangele in miscare si mintea la
contributie. Modul in care individul percepe tensiunea respectiva si o gestioneaza este
cel care faciliteaza sau nu instalarea starii de stres.
Lucrul in conditii de stres conduce la oboseala cronica sau surmenaj. Angajatul
isi pierde capacitatea de munca, iar firma se confrunta cu fenomenul de absenteism
cauzat de imbolnavirile cronice.
Iata cateva din cele mai prezente cauze ale stresului:

Schimbari majore ale instructiunilor si procedurilor de lucru

Lucrul frecvent peste orele de program

Supraincarcarea in munca a angajatilor si asteptarile nerealiste (prea mult de


lucru intr-un timp prea scurt)

Stiluri de conducere demotivante (de exemplu, frecventa criticare a angajatului


atunci cand greseste si lipsa recompensei cand acesta lucreaza bine)

Conflicte intre angajatii care lucreaza la proiecte comune

Prea putine sarcini la locul de munca, angajatul se poate simti subapreciat

Lipsa controlului asupra activitatilor intreprinse

Lipsa comunicarii interpersonale

Activitati ce depasesc abilitatile sau experienta angajatilor

Lipsa unui management eficient

Mediu de lucru nesanatos (temperatura neadecvata, zgomote, lumini deranjante


etc)
Conflictele intre angajati

Adiacent, indivizii confruntati cu stresul la locul de munca pot fi usor recunoscuti prin
observarea efectelor stresului asupra lor. Printre acestea amintim oboseala si
iritabilitatea, reducerea productivitatii muncii, lipsa sau scaderea capacitatii de
concentrare, stari de rau la nivel fizic (greata, dureri de cap), management al timpului
deficitar, anxietate.
La locul de munca stresul apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a
face fata solicitarilor si exigentelor profesionale. Uneori, stresul profesional este
considerat ca avand un caracter benefic pentru performantele angajatilor. In asemenea
situatii ne referim la eustres care motiveaza si mobilizeaza resursele individuale. In caz
contrar, cand efectele stresului se rasfrang negativ asupra sanatatii persoanei, vorbim
de distres. In timp ce conflictele constructive sunt motivante si generatoare de idei,
favorabile innoirii si schimbarii, conflictele distructive conduc la o risipa de energie,
de timp si de bani, rareori recunoscute de protagonisti.

Efectele potentiale ale stresului pot fi grupate in:

efecte subiective: anxietate, impulsivitate si/sau agresiune, apatie, plictiseala,


oboseala, indispozitie, scaderea increderii in sine, nervozitate, sentimente de
singuratate, sentimente de culpabilitate;
efecte comportamentale: predispozitie spre greseli/accidente, abuz de cafea si
tutun, tendinta de a manca si/sau bea excesiv, consum de droguri; comportament
antisocial;
efecte cognitive: scaderea abilitatii de a adopta decizii rationale, scaderea
capacitatii de concentrare a atentiei, scaderea capacitatii perceptive, scaderea
intereselor, hipersensibilitate sau intoleranta la critica, blocaje mentale;efecte
fiziologice: cresterea pulsului si a tensiunii arteriale, cresterea glicemiei si a
colesterolului, migrene, transpiratii reci, dilatarea pupilelor, simptome digestive,
alergii, tulburari de somn, tulburari de comportament alimentar, scaderea imunitatii ce
determina predispozitie spre contactarea bolilor;
efecte organizationale: absenteism, productivitate scazuta, izolare, insatisfactie
in munca, reducerea responsabilitatii, reducerea loialitatii fata de organizatii, demisii.
Nesatisfacerea nevoilor la un anumit loc de munca (de ex. volum mare de lucru cu
imposibilitate de realizare sau motivare) poate determina relatii tensionate ce duc la
modificari in comportamentul angajatului, la diverse abateri, dar si la schimbarea
locului de munca cu unul mai atragator, mai motivant. Pot aparea de asemenea, reactii
negative ce pot lua diverse forme cum ar fi : agresiunea (atacul verbal sau fizic asupra
unei persoane sau obiect), regresia (revenirea la un comportament copilaresc- lacrimi,
imbufnare); resemnarea (detasare, apatie, intarzieri la serviciu si in luarea deciziilor),
fixatia (perseverenta intr-un comportament necorespunzator). Poate sa apara si un
conflict intre nevoile angajatilor in diversele roluri pe care acestia le joaca. Printre
cauzele specifice demotivarii pot fi: lipsa consideratiei, respectului, dreptatii, resimtita
de fiecare salariat la fiecare nivel.

Mituri despre stres


1. Munca excesiva este principala cauza a stresului
Daca acest mit ar fi fost adevarat, nu s-ar mai fi explicat faptul ca unele persoane care
muncesc 80 de ore pe saptamana reusesc sa ramane tonice si active, pe cand altele care
muncesc mai putin de 40 de ore saptamanal, sunt tot timpul epuizate si irascibile.
Prin urmare, stresul nu este determinat de munca propriu-zisa depusa de un individ, ci
de sentimentele acestuia fata de activitatea in cauza. Mediul de lucru nepotrivit,
interactiunile sociale nefericite si o abordare gresita a drumului profesional sunt realele
cauze ale stresului.
2. Persoanele instarite sunt mai putin supuse stresului

In timp ce multi dintre noi cred ca grija zilei de maine este singura sursa reala de stres
in viata, o situatie financiara excelenta nu exclude posibilitatea instalarii acestei
experiente negative. Mai multe cercetari in domeniu au descoperit ca resursele
financiare bogate nu asigura o stare de fericire si liniste.
In timp ce persoanele bogate au un sentiment de stabilitate din prisma sigurantei
supravietuirii, au totodata mai multe responsabilitati financiare de satisfacut si un cost
mai piperat al vietii, presiuni care pot da nastere la fel de bine starilor constante de
stres.
3. Stresul este resimtit la fel de toata lumea
Asa cum fiecare om este unic, acelasi lucru se intampla si cu impactul stresului asupra
fiecaruia dintre noi. Trairile negative si angoasa provocate de aceasta experienta
intensa pot avea efecte diferite de la o persoana la cealalta, in functie de rezistenta
psihica, starea de sanatate si temperamentul acestora. De pilda, plata facturilor poate
furniza o doza foarte mare de stres asupra unui grup de oameni si sa nu fie perceputa
ca o problema majora pentru altul.
4. Stresul este provocat de circumstante
La prima vedere, o circumstanta nefasta pare a fi ea insasi cauza propriu-zisa a
stresului, insa in realitate lucrurile nu stau deloc astfel. Ceea ce creierul interpreteaza si
transmite de pe urma expunerii in fata acestor circumstante cauzeaza stresul, acesta
fiind si motivul pentru care oamenii reactioneaza diferit in momente stresante. Un
exemplu ar fi examenele pe care unii studenti le traverseaza suferind stari emotionale
negative si solicitante, pe cand altii le privesc cu mai multa lejeritate si calm.
5. Stresul este un factor motivator
Acest mit este doar partial adevarat, confuzia survenind din interpretarea gresita a
stresului si stimularilor propriu-zise declansate de acesta. Unii oameni cred ca stresul ii
determina sa respecte un termen-limita pentru un proiect sau sa execute excelent
anumite sarcini, pe cand in realitate stimularea nervoasa produsa de stres este cea care
motiveaza cu adevarat un individ sa isi utilizeze resursele la randamentul maxim. In
multe situatii, stresul nu este decat combustibilul starilor de anxietate si frustrare.
6. Cea mai buna metoda de combatere a stresului este sportul
Un alt mit partial adevarat vorbeste despre combaterea stresului prin activitati
fizice intense, tehnici de respiratie si relaxare prin sport. In timp ce toate aceste masuri
ajuta in mod substantial gestionarea corecta a stresului, ele nu sunt suficiente pentru
inlaturarea lui definitiva. Pentru o solutie eficienta pe termen lung, mai este necesara o

canalizare pozitiva a gandurilor si o perspectiva noua de a privi situatiile stresante,


astfel incat anxietatea sa nu se transforme intr-o permanenta tensiune psihica.
7. Stresul poate fi combatut prin vacante prelungite
Evadarea din cotidian si deplasarile in vacante prelungite sunt considerate de multi
dintre noi singurele cai de combatere a stresului. Potrivit unei cercetari daneze
efectuate intr-un mediu profesional timp de 30 de ani, aceasta abordare nu este
corecta.
Oamenii care sunt afectati de stres reusesc sa scape de aceasta stare nociva intarindu-si
increderea de sine, iar acest lucru se poate realiza tocmai prin cresterea productivitatii
muncii si obtinerea de rezultate satisfacatoare dintr-o activitate.
Dupa o vacanta lunga, revenirea la serviciu vine cu o confruntare noua a
responsabilitatilor si nevoia de adaptare, ceea ce produce desigur o cantitate si mai
mare de stres.
8. Stresul este o alegere
Stresul este produsul convingerilor subconstiente despre lumea inconjuratoare. Pentru
a-l elimina, este nevoie de o modificare a viziunii despre viata si amploarea
obstacolelor sale. Asadar, stresul nu tine de alegerile fiecaruia, ci mai degraba de
perceptia individuala asupra vietii in general.
9. Stresul trebuie sa fie tratat doar daca apar simptome majore
Oboseala cronica si iritabilitatea constanta nu trebuie sa fie mobilul adoptarii de
masuri care sa combata stresul. La fel ca o afectiune minora, primele manifestari ale
stresului trebuie sa fie inlaturate cat mai curand, pentru a nu da nastere unor
complicatii majore, cu consecinte dificil de remediat.

Activitatea V Puculia faptelor bune

20 minute

Rezultate ateptate:
S identifice o activitate de succes;

S aprecieze/autoaprecieze o activitate de succes.

Metode / tehnici utilizate:


Lucru n grup
Resurse:
coli de hirtie, pixuri.
Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.
Instruciuni / procedura:
1. Moderatorul solicit participanilor s-i aminteasc toate faptele bune pe care
le-au facut sptmna aceasta.
2. Moderatorul cere participanilor s selecteze dintre toate faptele bune doar 3 i
s le noteze pe hirtie.
3. Moderatorul solicit participanilor s se laude pe sine pentru aceste evenimente.
4. Participanii sunt rugai s-i prezinte succesele cu voce tare.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se d exemplu de fapte bune;
Sunt ncurajai toti participanii s-i spun faptele bune.
Debriefing / reflexie:
- V-a fost greu s determininai faptele tale bune?
- Ct de uor a fost s formulai propoziiile de laud?

Activitatea VI Despre curajul de a risca o ncercare

20 minute

Rezultate ateptate:
Necesitatea valorizrii propriilor puteri de a face fa stresului
Gsirea propriilor de resurse de diminuare a sindromului de ardere profesional.
Metode / tehnici utilizate:
Povestirea;

Discuii.
Resurse:
Istorioara Despre curajul de a risca o ncercare.
Aranjamente practice:
Spaiu cu scunele.
Instruciuni / procedura:
Se propune participanilor s asculte istorioara:
Un rege ii puse curtea la ncercare pentru un post important. Numeroi oameni
puternici i nelepi se aflau in jurul lui.
"Intelepilor, spuse regele, am o problem i vreau s vd care dintre voi este n stare
s o rezolve."
i conduse pe oameni la o u enorm, mai mare dect vzuse cineva vreodat. Regele
le explic:
"Aici vedei cea mai mare i cea mai grea u din regatul meu. Care dintre voi poate s
o deschid?"
Unii dintre curteni doar scuturar din cap. Alii, care se numarau printre cei intelepi,
se uitar la ua mai de aproape, dar recunoscur c nu pot s o fac. Cnd intelepii
spuser asta, restul curii consimi c aceasta problem era prea dificil de rezolvat. Un
singur vizir se duse la u. O examin cu ochii i cu degetele, ncerc mai multe
modaliti de a o deschide i n cele din urm o trase cu o smucitur puternic. i ua
se deschise. Fusese lasat intredeschis numai, nu inchis complet, i nimic altceva nu
fusese necesar, dect bunvoina de a realiza ceva si curajul de a aciona cu
indrazneal.
Regele spuse: "Vei primi postul de la curte, pentru c tu nu te bizui doar pe ceea ce
vezi sau auzi; tu ii pui propriile puteri n joc i riti o ncercare.
(dupa Nossrat Pesechkian)
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se poate de citi pe fonul unei melodii plcute.
Debriefing / reflexie:
- Ai avut vreodat o astfel de situaie asemntoare?
- Ct de uor sau ct de greu ar fi s gsii propriile resurse de aface fa unor
probleme?

Activitatea VII Autoportretul

35 minute

Rezultate ateptate:
Stimularea autoaprecierii pozitive;
Analizarea aspectelor eu-lui.
Metode / tehnici utilizate:
Lucru n grup;
Discuii.
Resurse:
Creioane colorate, radiere, carioce, foi A4, lipici.
Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.
Instruciuni / procedura:
1. Moderatorul repartizeaz participanilor cte o coal de hrtie A4, creioane
colorate sau carioce.
2. Fiecare i deseneaz autoportretul identificndu-se cu ceva. Poate s se
reprezinte prin intermediul unei case, al unui copac, al unui animal, al unui fruct,
al unei plante, al unei flori, al unei localiti.
3. Participanii i prezint pe rnd desenele i vorbesc despre acestea, adic despre
sine.
4. Discuii n grupul mare: ce obiect ai dori s fii dac ai lua viaa de la nceput?
De ce? Ce animal ai prefera s fii? De ce?
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se limiteaz timpul pentru desen.
Debriefing / reflexie:
-

Cum v-ai simit cnd ai desenat?


Cum a fost s v identificai cu un obiect?
Ct de flexibil, schimbtoare e imaginea dvs. despre sine?
Cnd a avut loc ultima schimbare n imaginea dvs. despre sine?
Ce desen v-a fcut s-l percepei altfel pe autorul acestuia?
Avei un astfel de model n via dvs.?

Activitatea VIII Banca personal de conturi

20 minute

Rezultate ateptate:
S analizeze emoiile i sentimentele ce predomin n viaa personal ce pot
reduce stresul;
S contientizeze necesitatea valorificrii strii emoionalecu scop de a diminua
sau evita arderea profesional.
Metode / tehnici utilizate:
Explicaia;
Lucru individual;
Discuii.
Resurse:
Foi A4, stilou sau creion.
Aranjamente practice:
Msue cu scunele.
Instruciuni / procedura:
Participanii trebuie s scrie pe foie mici ce cont au fiecare n banca personal.
Conturile sunt formate nu din bani ci din emoii i sentimente pozitive i negative,
care se depun n fiecare zi n banca personal, cum ar fi: dragoste, grij, ncredere,
respect, druire, .a. De asemenea se pot face retrageri din cont, emoii cum ar fi:
nencredere, nelinite, suprare, tristee, .a. toate foiele se adun ntr-o cutiu. Se dau
citire la toate foiele i se observ care emoii predomin mai mult i dac sunt mai
multe depuneri dect retrageri din contul bancar personal.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se poate de prezentat o list cu ir de emoii i sentimente pozitive i negative ca
participanii s ndeplineasc mai rapid exerciiul.
Debriefing / reflexie:
- Ce emoii predomin n banca dvs personal?
- Avei mai multe retrageri dect depuneri?

- Care ar fi cauza?
- Cum se rsfrnge aceasta asupra serviciului?

Activitatea IX Viaa e o lupt

15 minute

Rezultate ateptate:
Stimularea nevoii de a lupta pentru visele proprii
Contientizarea gsirii forei pentru a evita sindromul de ardere profesional
Metode / tehnici utilizate:
filmule video;
discuii.
Resurse:
Resurse tehnice - proiector, computer, ecran de proiecie, boxe.
Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.
Instruciuni / procedura:
Moderatorul propune participanilor s urmreasc secvena video.
Debriefing / reflexie:
Ce gnduri v-a provocat vizionarea acestui film?
Care este esena/morala lui?

Activitatea X Ce am nvat n grup

20 minute

Rezultate ateptate:
Stimularea cunotinelor accumulate.
Metode / tehnici utilizate:
Lucru n grup;
Braistorming.
Resurse:
Pixuri, fie pregtite cu propoziiile nefinisate.
Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.
Instruciuni / procedura:
Cuvntul moderatorului. Finisai frazele cum v dorii astfel nct
gndurile voastre s exprime atitudinea pe care ai avut-o fa de programul
dat:
- Am nvat...
- Am aflat c...
- Mi-am confirmat opiniile...
- Am descoperit...
- Am fost uimit...
- mi place...
- Am fost decepionat...
- Cel mai important lucru pentru mine a fost...
Dup expunerea frazelor se discut asupra dorinelor de dezvoltare a
fiecrui participant.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se limiteaz timpul.
Debriefing / reflexie:
- Suntei mulumii de cunotinele acumulate pe parcursul
programului?
- Ct de utile v pot fi pe viitor?

II Sesiune

240 minute

Activitatea I Balonae de spun

20 minute

Rezultate ateptate:
nlocuirea gndurilor pesimiste cu cele optimiste pentru evitarea stresului
Contientizarea schinbrii de spirit pentru a putea face fa stresului.
Metode / tehnici utilizate:
Lucru individual;
Discuii,
Analiza.
Resurse:
Foi A4, creione simple, radiere, creioane colorate.
Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.
Instruciuni / procedura:
Se propune participanilor s analizeze gndurile care predomin pe parcursul zilei. S
compare ce aciune au acestea asupra strii emoionale. Dac v ve-i gndi M simt
ru desigur c aceast stare va aprea. Dac v ve-i spune M voi odihni i totul va
fi bine i starea emoional va fi la nivelul ateptat. Pe foaia alb desenai chipul unui
om din care zboar balonae de spun n care sunt gndurile dvs.n stnga vor fi
desenate gndurile cu conotaie negativ, n dreapta cele pozitive. Decidei singuri ce
fel de balonae vor fi i ce culoare au.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se poate de folosit alt desen i de reprezentat n alt mod.
Debriefing / reflexie:
- Ce gnduri v apar pe parcursul zilei?
- Care gnduri predomin mai des?

Activitatea II Pai ctre succes

25 minute

Rezultate ateptate:
Exersarea metodelor de rezolvare eficient a situaiilor stresante ce apar n via.
Metode / tehnici utilizate:
Lucru individual;
Discuii,
Analiza.
Resurse:
Foi A4, pixuri.
Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.
Instruciuni / procedura:
1. n partea dreapt a foii desenai o scar cu trepte. Pe fiecare treapt scriei paii
care v vor duce spre succes.
2. nchidei ochii i v imaginai cum parcurgei fiecare pas.
3. n partea stng scriei ce v mpiedic s ridicai treapta.
4. Analizai aceste situaii. Gsii-le rezolvare sau ocolii-le astfel ca s putei
ajunge sus la succes.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se dau exemple..
Debriefing / reflexie:
- Ce a fost mai greu de imaginat treptele care duc spre succes sau situaiile
stresante?
- Fiind vizualizai paii ai gsit mai uor rezolvarea barierilor?

Activitatea III Prevenirea i evitarea strsului ca surs de ardere profesional

45 minute

Rezultate ateptate:
Cunoaterea noilor metode de prevenire i diminuare a strsului ca cauz a
apariiei sindromului de ardere profesional
Metode / tehnici utilizate:
discuii
Resurse:
scunele, foi pentru notie, pixuri.
Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.
Instruciuni / procedura:
1. Reduceti presiunile pe care le puneti voi insiva asupra voastra. Un grad mai
mare de relaxare in tot ceea ce faci, indiferent de presiunea care vine din afara,
iti permite sa rezolvi mai usor lucrurile.
2. Diminuati asteptarile pe care le aveti de la ceilalti. Un factor suplimentar de
stres vine din partea asteptarilor ridicate pe care le avem de la colegi sau
subalterni. De cte ori acestia nu produc rezultatele pe care le vrem, ne enervam
inutil.
3. Nu amnati sarcinile. Sentimentul de amnare ne urmareste ca o umbra
apasatoare. In plus, sarcinile amnate se strng si ne doboara.
4. Respectati pauzele. Mintea are nevoie de realaxare periodica. Eficienta scade
daca muncesti fara intrerupere.
5. Nu va luati de lucru acasa. Viata personala trebuie separata clar de viata de
serviciu, presiunea de la job trebuie sa ramna la birou.
6. Spuneti nu pot, nu stiu, am nevoie de ajutor. Unii oameni nu pot spune nu,
dintr-un anumit blocaj psihologic. Acesta trebuie depasit: ai nevoie sa-ti evaluezi
corect resursele si sa ceri ajutor atunci cnd simti ca nu poti face fata sarcinilor.
7. Beti multa apa in timpul zilei. Nu lichide, in general, ci apa. Apa ne pastreaza un
tonus bun si reuseste sa ne diminueze stresul.

8. Incepe-ti ziua cu un ritual relaxant


9. In loc sa mergi direct la lucru, aloca-ti o scurta perioada de timp in fiecare
dimineata pentru a desfasura o activitate relaxanta. Alegerea ei depinde, desigur,
de preferintele personale, de hobby-uri, tip de personalitate si stil de viata. De
exemplu, poti alege sa asculti muzica, sa citesti cateva pagini dintr-o carte care
te inspira, sa iti bei cafeaua sau ceaiul in timp ce meditezi sau nu te gandesti la
nimic.
10.Mananca regulat si fa-ti un program de somn
Adoptarea unei anumite regularitati in stilul de viata are un rol important in
asigurarea senzatiei ca totul este sub control. Mancand sanatos, implicandu-te in
activitati sportive sau de relaxare si odihnindu-te suficient, iti vei mentine
energia fizica si puterea mentala pentru a face fata provocarilor de zi cu zi.
11.Stabileste niste limite
Pentru ca majoritatea persoanelor ajung la burnout din cauza prea multor
responsabilitati si a cerintelor nerealiste din partea celorlalti, este important sa
inveti sa spui nu atunci cand este suprasolicitat, amintindu-ti ca aceasta
atitudine iti va permite sa spui da lucrurilor care iti fac placere si care
conteaza cu adevarat.
12.Ia o pauza zilnica de la tehnologie. Gaseste-ti o perioada din zi in care sa uiti de
e-mail-uri, de telefon si alte device-uri. Deconecteaza-te complet de tehnologie
pentru a te conecta putin la gandurile tale. Altfel, vei pierde controlul si vei fi
suprins sau coplesit atunci cand gandurile respective se vor manifesta intr-un
mod si la un moment nepotrivit.
13.Implica-te in activitati creative. Creativitatea este un antidot puternic pentru
burnout. Atat timp cat faci ceva nou, care te pasioneaza si iti provoaca partea
creativa, esti protejat de efectele negative ale muncii de rutina. Implica-te mai
ales in activitati creative care nu au absolut nicio legatura cu jobul pe care il
indeplinesti 5 zile pe saptamana.
14. Comunicarea eficienta : percepeti-va semenii asa cum sunt; ascultati-i pe altii
atunci cand gresesc; exprimati-va direct bucuria sau dezamagirea; cautati
sprijinul altor personae; nu este nici o rusine sa spuneti ,, nu stiu/ ,, nu
inteleg; mentineti-va si dezvoltati-va simtul umorului; incurajati-va pe
dumneavoastra si pe altii spunand ,, data viitoare voi reusi.
15. Planificarea timpului: nu va supraincarcati cu sarcini: faceti-va o lista de
prioritati; nu acceptati decat sarcini bine definite, intr-o perioada convenita
anterior; faceti un singur lucru odata; nu va supraincarcati memoria; utilizati un

caiet de notite; echilibrati munca cu relaxarea; nu va temeti sa creati variatii in


sarcinile ce vi s-au atribuit daca nu aduc prejudicii indeplinirii lor; planificati
astazi ce veti face maine.
16. Personalizarea spatiului: delimitati-va bine spatiul de lucru; infrumusetati
spatiul de munca cu obiecte personale care va ajuta sa va relaxati si sa va simtiti
intr-un mediu familiar; imbracati-va intotdeauna ingrijit la locul de munca.
17. Evaluarea si autoevaluarea: ganditi-va daca locul dumneavoastra de munca este
intr-adevar echivalentul a ceea ce puteti si va doriti sa faceti; daca ati ajuns la
concluzia ca NU , nu va temeti sa cautati un alt loc de munca.
In cazul in care stilul de viata agitat al unei persoane a devenit deja stresant, expertii
afirma ca tehnicile de relaxare pot ajuta la redobandirea echilibrului - iar unele dintre
ele isi fac efectul chiar si in mai putin de cinci minute. Copii trebuie sa mearga la
scoala, iar prietena cea mai buna are nevoie disperata de ajutorul dvs. si toate se
intampla in acelasi timp.
Nu este de mirare ca nu se poate gasi un minut de relaxare. De fapt, majoritatea
femeilor uita sa se relaxeze. Si chiar daca unii specialisti considera ca stresul are si
parti bune (ascute simturile si mintea), prea mult stres dauneaza sanatatii mentale si
fizice. In acelasi timp, relaxarea face minuni si poate restabili echilibrul in viata unei
persoane, ba, mai mult, diminueaza unele dintre riscurile pentru sanatate asociate cu
stresul.
Iata 10 tehnici de relaxare care pot fi utilizate aproape oricand si oriunde pentru a
reduce tensiunea din viata unei persoane:
1. Meditatia - Daca o persoana crede ca a medita inseamna sa stea in pozitii incomode
si sa rosteasca timp de o ora "ommmm", se inseala. Orice actiune repetitiva poate fi o
sursa de meditatie: mersul pe jos, inotul, pictura, tricotatul - orice activitate care poate
calma si relaxa. Daca o persoana se surprinde gandindu-se la treburile de la locul de
munca, aspectele problematice ale relatiei sale sau are fel si fel de griji, expertii
recomanda golirea mintii de aceste ganduri si reluarea activitatii repetitive. Sunt
suficiente doar 5-10 minute de meditatie pe zi pentru a diminua nivelul de stres.
2. Imaginati-va relaxat - Prin mintea dvs. trec prea multe ganduri pentru a va relaxa?
Incercati sa vizualizati un tablou relaxant, un peisaj de vis. Pentru ca totul sa fie cat
mai concret, se vor crea imagini mentale ale unor locuri cat mai indepartate de
realitate: un loc preferat de vacanta, o insula fantezie sau orice altceva care ar putea sa
dea nastere la senzatii placute, cum ar fi atingerea unei bluze din matase. Ideea de baza
este ca mintea sa se elibereze de stres, iar tensiunea sa fie inlocuita cu o imagine care
sa declanseze sentimentul de liniste si calm. Cu cat o persoana va reusi sa viseze mai
mult cu ochii deschisi (culori, imagini, sunete, etc.), cu atat va fi experimentata mai
repede relaxarea.

3. Respiratia profunda - O persoana stresata va respira superficial, in timp ce una


calma va respira profund. Deci pentru a transforma tensiunea in relaxare trebuie
schimbat modul de respiratie. Se poate adopta urmatoarea strategie: se va expira adanc
tot aerul din piept, prin buzele usor tuguiate, ca un oftat prelung. Apoi se va imagina ca
centrul abdomenului inferior este un loc profund, important. Se va inspira normal si se
va expira aerul din nou, tot ca un oftat, eliminand tot aerul din piept si inspirand din ce
in ce mai adanc, pana cand stomacul si spatele sunt contractate. Controlati-va fiecare
inspiratie si expiratie, in timp ce mintea dvs. ramane focusata in zona abdomenului
inferior. Se va repeta exercitiul de 10 ori, iar cu fiecare exercitiu senzatia de relaxare
va fi mai puternica.
4. Priviti in jurul dvs. - Modul in care o persoana este ancorata in prezent si traieste
fiecare zi ar putea sa-i umple viata, sa i-o faca mai importanta. Atentia trebuie sa se
concentreze asupra unei singure activitati ci nu asupra mai multora in acelasi timp.
Esential este ca fiecare persoana sa vada lucrurile din jurul ei, mintea sa sa nu fie tot
timpul preocupata cu gasirea a fel si fel de solutii. Atunci cand o persoana traieste in
prezent, va reusi sa evite anxietatea si depresia. In aer liber, fiecare trebuie sa se bucure
de forma si culorile florilor, sa auda ciripitul pasarilor sau sa vada frumusetea unui
copac. Cand mintea cuiva va fi concentrata asupra unui lucru din prezent, stresul se va
diminua.
5. O cana de ceai fierbinte - Daca sunteti un consumator de cafea ar trebui sa va
schimbati acest obicei si sa il inlocuiti cu o cana de ceai cald. Cafeaua creste nivelul
hormonului de stres, cortizolul, in timp ce ceaiul verde va ofera sanatate si frumusete.
Ceaiul de musetel este favoritul traditional pentru calmarea mintii si reducerea
stresului. Si ceaiul negru poate fi o alternativa potrivita in lupta contra stresului. In
urma unor studii s-a demonstrat ca la persoanele care au baut cu regularitate ceai verde
valorile cortizolului au scazut, iar senzatia de relaxare s-a instalat dupa 6 saptamani de
la situatiile stresante, fata de cei care au consumat o bautura placebo cu aceeasi
cantitate de cofeina.
6. Manifestati-va afectiunea - Sentimentul de relaxare poate fi indus prin mangaierea
animalului de companie, prin imbratisarea unui prieten sau a unui membru de familie,
dezmierdarea partenerului de viata sau discutia cu un prieten despre lucrurile bune din
viata dvs. De ce scad nivelurile de stres prin aceste actiuni? Expertii afirma ca
interactiunea sociala ajuta creierul sa gandeasca mai bine, incurajand gasirea de noi
perspective si solutii la situatii care pareau imposibil de rezolvat. Studiile au aratat ca
si contactul fizic (mangaierea cainelui sau pisicii) poate fi util pentruscaderea tensiunii
arteriale si nivelului de cortizol din organism.
7. Incercati tehnici de automasaj - Cand muschii sunt tensionati si nu aveti timp sa
vizitati un profesionist pentru a va deconecta, poate fi incercata pentru obtinerea
relaxarii o tehnica simpla de automasaj:
- Se vor aseza ambele maini in zona umerilor si gatului;
- Presati cu degetele si palmele;

- Masati riguros, pastrand umerii relaxati;


- Asezati una dintre dintre maini pe antebratul celeilalte;
- Strageti si framantati muschii cu toate degetele mainii;
- Masati in acest fel toata zona de sus in jos si invers, de la cot catre palma;
- Repetati cu celalalt brat.
8. Luati-va o pauza - Adultii au nevoie de pauze, mai ales atunci cand simt ca sunt pe
cale sa izbucneasca. Specialistii sugereaza gasirea unui loc linistit pentru odihna si
pentru indepartearea stresului. In acest loc se va respira adanc de cateva ori, atentia va
fi concentrata asupra eliberarii tensiunii si a calmarii batailor inimii. Mintea se va
relaxa ca si intreg organismul iar in minte trebui sa persiste urmatoarea fraza: timpul
este intotdeauna de partea dvs. iar stresul trebuie sa dispara.
9. Muzica de relaxare - Muzica poate calma bataile inimii si poate alina sufletul, spun
expertii. Asa incat, atunci cand lucrurile se inrautatesc, va puteti lasa invaluiti de
sunetele muzicale, iar baile inimii vor fi calmate de tempoul lent al unui cantec de
relaxare. La fel de potrivita este si muzica clasica. Cercetarile arata ca ascultarea timp
de 30 de minute de muzica clasica poate produce efecte calmante echivalente cu
administrarea a 10 mg de valium.
10. Luati o pauza de atitudine - Treizeci de secunde sunt suficiente pentru ca ritmul
alert al inimii sa se linisteasca. De aceea, specialistii recomanda angajarea inimii si
mintii dvs. intr-o gandire pozitiva. Se poate incepe prin a vizualiza cu ochii mintii
orice ar putea declansa sentimente pozitive: imaginea copilului dvs., a partenerului de
viata, animalelor de companie, o imagine placuta de vacanta sau orice altceva ce v-ar
face sa respirati incet, lent sa va relaxati muschii tensionati si incordati si sa zambiti.
Atitudinea emotionala pozitiva poate calma si echilibra ritmul inimii, contribuind la
sentimente de relaxare si pace.
11. Joac-te cu un animal Potrivit oamenilor de tiin, cei care au animale de
companie se bucur de o mai mare stim de sine i sunt mai puin singuri, mai puin
anxioi, mai api din punct de vedere fizic i mult mai extrovertii. Cel mai probabil,
aceste efecte au de-a face cu faptul c nu exist niciun asculttor mai bun dect
animalul tu de companie i el chiar te iubete necondiionat. 15 minute petrecute cu
un cine, o pisic sau cu un alt animal de companie sunt suficiente pentru a te simi
mai relaxat, puncteaz cercettorii.
12. Apeleaz la zgomotul alb Nu poi scpa de glgia din cap? Atunci zgomotul
alb este rspunsul. Valurile mrii n fundal sau ploaia te pot ajuta s adormi. Dopurile
de urechi sunt o alt msur eficient. Dac iubeti, totui, zgomotul poi s-i asculi
piesa favorit pentru a scpa de stres.
13. Poart o masc Mtile de dormit sunt o alt variant la care poi apela pentru a
aluga stresul. Rezultatele unui studiu au artat c, dup ce i-au acoperit ochii pe
durata nopii, oamenii au declarat c se simt mult mai odihnii dect nainte.

14. Creeaz-i propriul ritual de somn Pentru ca organismul s neleag c se


apropie ora de culcare i s se relaxeze, oamenii trebuie s-i creeze anumite tabieturi.
Fie c alegi s-i mpachetezi hainele, s citeti o revist sau s-i aplici o crem, dac
i vei planifica pas cu pas programul, nu vei fi vreodat trdat de propriul ceas
biologic.
Activitatea IV Bulgri de zpad

20 minute

Rezultate ateptate:
Tehnic de relaxare i de nviorare a grupului
Metode / tehnici utilizate:
Lucru n grup;
Discuii.
Resurse:
Foi albe.
Aranjamente practice:
spaiu liber, la mijlocul slii bancare mpart sala n dou
Instruciuni / procedura:
Se propune participanilor s se aranjeze ntr-un rind, s se numere de la 1 la 2 astfel
ca s se formeze dou echipe. O echip trece din mpartea dreapt a bncilor puse la
mijloc i alt echip de partea stng. Fiecare echip are un numr egal de foi albe. La
semnalul moderatorului fiecare participant mototolete foaia alba n form de bulgre
de zpad i-l arunc pe teritoriul echipei adverse. Se evit lovirea participanilor.
Ctig echipa care la finalul jocului are cei mai puini bulgri de zpad pe teritoriu.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se limiteaz timpul.
Debriefing / reflexie:
Cum vi s-a prut tehnica?
Are efecte pozitive?
Cum credei ai putea arunca situaiile dvs. stresante astfel ntr-un co cu gunoi?

Activitatea V Povestea fluturelui


20 minute

Rezultate ateptate:
Contientizarea c orice situaie stresant are o soluie, depinde ce se alege.
Metode / tehnici utilizate:
Povestire;
Lucru n grup;
Discuii.
Resurse:
Povestirea Povestea fluturelui
Aranjamente practice:
Scunele aranjate n semicerc.
Instruciuni / procedura:
A fost odata un barbat caruia i-a murit sotia, astfel incat el locuia impreuna cu cele
doua fete ale sale, care erau din fire foarte curioase si inteligente. Fetele ii puneau
mereu multe intrebari la unele stia sa le raspunda, la altele nu Tatal lor isi dorea sa
le ofere cea mai buna educatie, de aceea intr-o zi si-a trimis fetele sa petreaca o
perioada de timp in casa unui intelept. Acesta stia intotdeauna sa le raspunda la
intebarile pe care ele le puneau. La un moment dat una dintre ele a a adus un fluture
albastru pe care planuia sa il foloseasca pentru a insela inteleptul.
Ce vei face? o intreba sora ei.
O sa ascund fluturele in mainile mele si o sa intreb inteleptul daca e viu sau mort.
Daca va zice ca e mort, imi voi deschide mainile si il voi lasa sa zboare. Daca va zice
ca e viu, il voi strange si il voi strivi. Si astfel orice raspuns va avea, se va insela!
Cele doua fete au mers intr-o clipa la intelept si l-au gasit meditand.
Am aici un fluture albastru. Spune-mi, inteleptule, e viu sau mort?
Foarte calm, inteleptul surase si ii zise:
Depinde de tine fiindca e in mainile tale!
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se poate de folosit alt istorioar ce va motiva participanii s lupte cu situaiile
stresante.
Debriefing / reflexie:
- Suntei de aceeai prere ca i neleptul?

- Ai avut situaii de acest gen?


- Ct de uor v-a fost s luai decizii?

Activitatea VI Schimbarea strii de spirit

25 minute

Rezultate ateptate:
Consolidarea tehnicilor de lupt cu stresul
Metode / tehnici utilizate:
Lucru n grup;
Discuii.
Resurse:
Scunele sau foi
Aranjamente practice:
Spaiu liber pentru a arnja scunelele sau foile.
Instruciuni / procedura:
Grupul se mparte n dou echipe. Se deseneaz un ru lat. Echipele se plaseaz de
aceeai parte a rului fiecare dezvoltnd propria strategie de traversare a rului n aa fel
nct s nu se peasc n afara pietrelor (foilor sau scunelelor). Se propune o
situaie stresant i participanii trebuie s gseasc soluii pentru a trece toi de
cealalt parte a rului fr ca cineva s se ude. Ctig echipa care a ajuns prima cu
toi participanii uscai.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se limiteaz timpul.
Debriefing / reflexie:
- Ct de uor v-a fost s gsii rapid soluii n aceast situaie stresant cn timpul
v presa?
- Este mai eficient atunci cnd primii sfaturi sau ajutor?

Activitatea VII Barca goal


15 minute

Rezultate ateptate:
Contientizarea c orice situaie stresant are o soluie, depinde ce se alege.
Metode / tehnici utilizate:
Povestire;
Lucru n grup;
Discuii.
Resurse:
Povestirea Barca goal
Aranjamente practice:
Scunele aranjate n semicerc.
Instruciuni / procedura:
Se spune ca era o data un student care se infuria foarte repede pe tot ce i se intampla
nu ca nu ar fi fost usor, cand toate ii mergeau mai mult decat pe dos. Maestrul lui din
planul terestru s-a hotarat sa il conduca spre intelegerea unui adevar simplu care sa il
faca sa treaca mai impacat prin viata lui si prin viata celorlalti. Asa ca l-a luat deoparte
si i-a spus:
Dragul meu, sa presupunem ca esti intr-o barca pe un fir de apa destul de ingust, si
din sens opus vine o alta barca, iar acea barca este condusa de un om care de voie sau
de nevoie intra in barca pe care o conduci tu, ce faci atunci?
Pai ce sa fac, ma supar, ce, nu m-a vazut ca vin? Nu putea sa faca in asa fel incat sa
nu se ajunga la ciocnirea barcilor, asa ceva nu se poate.
Incetisor dragul meu! Am inteles, dar daca ti-as spune ca in barca cealalta nu era
nimenica era o barca goala care s-a ciocnit de barca ta pur si simpluIn acest caz ce
ai face?
In cazul asta mi-as vedea de drumasa a fost sa fie!
Intocmai dragul meu! Asa a fost sa fie! Fii o barca goala! si considera ca te ciocnesti
doar de barci goale atunci cand navighezi pe raul vietii. Astfel vei putea sa iti
concentrezi energia si lumina in lucrurile care merita cu adevarat! Pe o barca goala nu
se supara nimenio barca goala nu te poate suparaE atat de simplu!

Studentul a plecat inseninat si ori de cate ori se intampla pur si simplu ca barca lui sa
se ciocneasca de barcile celorlaltiel arunca repede din barca mania, frustrarea,
judecata celuilalt si trecea zambind mai departe in barca lui golita de tot raul din el!
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Sepoate de folosit i alte istorioare.
Debriefing / reflexie:
- Ce ai simit n timpul povestirii?
- Ai putea proceda la fel cum spune btrnul?

Activitatea VIII Ce este dragostea

20 minute

Rezultate ateptate:
Relaxarea grupului
Metode / tehnici utilizate:
discuii
Resurse:
scunele.
Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.
Instruciuni / procedura:
Ce e dragostea?
Un grup de psihologi a pus unor copii cu vrste cuprinse ntre 4 si 8 ani urmatoarea
ntrebare:
Ce nseamna dragostea?"
Raspunsurile primite au fost mai adnci decat ne-am putea imagina. Iata-le:
"- Cand bunica mea a facut artrita, nu mai putea sa se aplece sa-si faca unghiile de la
picioare. Asa ca bunicul i le face de atunci mereu, desi are si el artrita la maini. Aceasta
este dragostea." (Rebecca- 8 ani)
"- Cand cineva te iubeste, felul in care iti rosteste numele este diferit. Chiar stii ca
numele tau este in siguranta in gura lui." (Billy - 4 ani)

"- Este dragoste cand o fata se parfumeaza, un baiat se da cu after shave, ies impreuna
in oras si se miros reciproc." (Karl - 5 ani)
"- Este vorba de iubire atunci cand mananci in oras si ii dai cuiva cei mai multi dintre
cartofii tai prajiti, fara sa ii ceri in schimb cartofii lui." (Chrissy -6 ani)
"- Dragostea este ceea ce te face sa zambesti atunci cand esti obosit." (Terri - 4 ani)
"- Este dragoste atunci cand mami ii face cafea lui tati si ia o inghititura inainte de a i-o
da, pentru a fi sigura ca gustul este OK." (Danny - 7 ani)
- Dragostea este ceea ce este cu tine in camera de Craciun daca te opresti din deschis
cadouri si asculti." (Bobby - 7 ani)
"- Daca vrei sa inveti mai bine sa iubesti, trebuie sa incepi cu un prieten pe care il
urasti..." (Nikka - 6 ani - ne-ar trebui cateva milioane de Nikka pe aceasta planeta)
"- Este dragoste atunci cand ii spui unui baiat ca iti place camasa lui, iar el se imbraca
dupa aceea cu acea camasa in fiecare zi." (Noelle - 7 ani)
"- Dragoste este intre un batranel si o batranica care sunt inca prieteni dupa atatia ani,
desi se cunosc atat de bine." (Tommy - 6 ani)
"- Mama ma iubeste mai mult decat oricine altcineva. Nimeni altcineva nu ma saruta
seara inainte de culcare." (Clare - 6 ani)
"- Este dragoste atunci cand catelusul tau te linge cand ajungi acasa, desi l-ai lasat
singur toata ziua." (Mary Ann - 4 ani)
"- Stiu ca sora mea ma iubeste pentru ca imi da intotdeauna hainele ei vechi si trebuie
sa se duca sa isi cumpere altele." (Lauren - 4 ani)
"- Atunci cand iubesti pe cineva genele ti se ridica si coboara si mii de stelute ies din
tine." (Karen - 7 ani)
"- Nu trebuie sa spui te iubesc daca nu este adevarat. Dar daca este adevarat, trebuie so spui cat mai des... Oamenii uita." (Jessica - 8 ani)

Activitatea IX Niciodat s nu pierzi sperana

20 minute

Rezultate ateptate:
contientizarea participanilor c Sperana moare ultima
Metode / tehnici utilizate:
video ,
Discuii.
Resurse:
scunele.
Aranjamente practice:

spaiu pregtit cu msue.


Instruciuni / procedura:
Moderatorul propune participanilor s urmreasc secvena video.
Debriefing / reflexie:
Ce gnduri v-a provocat vizionarea acestui film?
Care este esena/morala lui?

Activitatea X Paharul cu ap sau marea

10 minute

Rezultate ateptate:
Contientizarea c orice situaie stresant are o soluie, depinde ce se alege.
Metode / tehnici utilizate:
Povestire;
Lucru n grup;
Discuii.
Resurse:
Povestirea Paharul de ap sau mare
Aranjamente practice:
Scunele aranjate n semicerc.
Instruciuni / procedura:
Un om care se simtea vesnic mpovarat de greutatile vietii i se plnse unui maestru
spiritual vestit.
Nu mai pot! Viata mi-e un chin!
Maestrul lua o mna de cenusa si o lasa sa cada ntr-un pahar plin cu apa curata, buna
de baut, pe care-l avea pe masa, spunnd:
Acestea sunt suferintele tale.
Toata apa se tulbura si se murdari. Maestrul arunca apa, lua o alta mna de cenusa la
fel cu cea dinainte, i-o arata omului nostru, se apropie apoi de fereastra si o arunca n
mare.

Cenusa se mprastie ntr-o clipa, iar marea ramase la fel ca nainte.


-Vezi?, l lamuri nteleptul. n fiecare zi trebuie sa alegi ntre a fi un pahar de apa
sau marea.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Sepoate de folosit i alte istorioare.
Debriefing / reflexie:
- Ct de cunoscut v este situaia?
- Cum v comportai dvs. n asemenea situaii?

Activitatea XI Discuie de ncheiere

20 minute

Rezultate ateptate:
evaluarea cunostintelor acumulate
Metode / tehnici utilizate:
Lucru n grup;
Braistorming.
Resurse:
scunele
Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.
Instruciuni / procedura:
Moderatorul propune s alctuiasc nite reguli dup care s-ar conduce n via.
Se propune participanilor s-i expun variantele sale, apoi conductorul
ntocmete regulile:
Fii increzut in sine, totul se poate rezolva daca te vei stradui
Fii curajos. Cine e fricos- pierde, curajul- cistiga.
Ocoleste oamenii rai.

Invata-te sa privesti faptele tale sub alt aspect- asa cum doresti tu sa le
realizezi, cum vor sa te vada pe tine parintii
Fii istet si vei obtine ceea ce vaei dori.
Respectate, iubestete asa cum esti si in orice zi aspira la ceva mai mult.
Depune efort in obtinerea succesului, cauta noi solutii in rezolvarea
problemelor.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se pot face reguli pregtite pe pliante.
Debriefing / reflexie:
- Putei s folosii zi de zi recomandrile fcute?

Bibliografie:
1. Bban, A. Stres i personalitate. Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1998, 237 p.;
2. Floru, R. Stresul psihic. Bucureti, Ed. Enciclopedic, 1978.;
3. Jefrey D.Smith, Cum s-i transformi elurile i visele n realitate, Ed. Curtea
Veche, Bucureti, 2008.
4. Olinescu, R. Despre emoii i stres. Bucureti, Ed. 100+1 Grammar, 2004, 304 p.;