Adeziunea dentara

In odontoterapia restauratoare adeziunea

adeziunea se refera la posibilitatea materialului utilizat pentru restaurarea
coronara de a se uni cu tesuturile dure dentare ale preparatiei si acest lucru are drept consecinte clinice:
Realizarea unor preparatii dentare cat mai conservatoare, datorita cresterii retentiei fizice a materialului
de restauratie la peretii preparatiei;
Se reduc micro
microinfiltratiile marginale la interfata preparatie/restauratie, deci, se diminueaza posibilitatea
de aparitie a sensibilitatii dureroase postoperatorii precum si a cariei secundare;
Creste rezistenta complexului dinte/restauratie si se diminueaza riscul unor fracturi ulterioare ale
peretilor preparatiei sau ale cuspizilor subminati.

Adeziunea amelara
Ea necesit o pregtire prealabil a suprafeei smalului prin: - gravare acid, care se face cu acid
fosforic concentrat ntre 10-40% .
Aplicarea agentilor de legatura amelari (rsini diacrilice care conin aceeai monomeri ca i rina
compozit, dar la acetia proporia monomerului de diluie este mai mare i acest lucru atrage dup sine
scderea vscozitii adezivului).
Caracteristicile smalului gravat sunt sunt dependente de :
tipul de acid folosit pentru demineralizare (fosforic, maleic, citric, clorhidric, EDTA)
concentraia acidului folosit, s-a ajus la concluzia c o concentraie de 35-37 % a acidului fosforic este
cea optim
timpul de aciune a acidului pe suprafaa smalului care la nceput a fost de 60 de secunde, pentru ca azi
s se ajung la concluzia c 15 sec. sunt suficiente pentru o demineralizare eficient.
starea fizic a acidului, acidul sub form de soluie este mai greu de manevrat dect cel sub form de gel
colorat, care este mai uor de observat i are o putere mai mare de penetrare n profunzime i suprafa.
Cu ct aria de smal disponibil gravrii acide este mare cu att adeziunea i nchiderea marginal a
restauraiei sunt mai bune, de aceea se recomand bizotarea marginilor de smal ale preparaiilor.
Etapele adeziunii amelare sunt:
1. Periaj profesional suprafeei cu o past fr glicerin sau F
2. Pregatirea campului operator prin izolare cu dig, sau cu rulouri de vat i aspirator de saliv
3. Gravarea prin aplicarea acidului fosforic 35-37 % timp de 15 sec.
4. Splarea cu un jet de ap sub presiune i uscarea cu aer sub presiune
5. Suprafaa trebuie s aib aspect cretos
6. Suprafaa gravat trebuie s rmn uscat, dac este contaminat cu saliv ea trebuie din nou gravat
15 sec.

Periajul smalului.

Se recomanda de a se utiliza o past abraziva si cupe de cauciuc. Netezirea mecanic a smalului este
prima etap clinic n tehnica de colaj. Ea este indispensabil deoarece demineralizarea acid singur nu poate
elimina toate contaminrile smalului (mai ales tartru).
La prepararea suprafetei trebuiesc evitate substanele uleioase (mpiedic contactul ulterior al acidului cu
suprafaa smalului) sau cu fluor.
FLUORUL din contra prin proprietile anti demineralizante interfereaz procesul de demineralizare.

Demineralizarea smalului

n cursul acestei etape dinii uscai i perfect izolai de saliv sunt umectai cu un acid sub form de gel.

Gelul este preferat deoarece:

plasarea sa este mai precis
scurgerea sa spre dentin este controlat
colorarea lui permite o bun vizualizare
Timp de contact 15. Trebuie crescut (dublat) timpul de contact pentru dinii de lapte i pentru dinii
pacienilor care au suferit fluorizri importante. Dup aplicarea acidului este important de a nu racla suprafaa
pentru c se distruge reeaua fragil de cristalele demineralizate.
3. Splarea
Splarea are un dublu rol:
1. Sa elimine acidul fosforic care rmne dup demineralizare.
2. Eliminarea produilor de reacie ntre acid i smal
Consecina este deschiderea porozitilor obstruate prin aceti produi de reacie.Exist
reacie.Exist limite studiate cu
privire la timpul necesar de splare dup demineralizare.
Civa autori au artat o cretere semnificativ a valorilor de aderen atunci cnd smalul a fost splat
timp de 60 sec i nu 15 sec.Alte ncercri fcute n condiii diferite nu au confirmat aceste rezultate.
D.p.d.v. clinic se consider c 15 sec este suficient.

APLICAREA DE RINI FLUIDE

Suprafaa demineralizat nu trebuie contaminat iar pe de alt parte trebuie s fie perfect uscat. Uscarea
se face cu jet de aer. Trebuie verificat dac jetul de aer de la Unit nu este contaminat cu ulei. Dup uscare
smalul trebuie s aib un aspect cretos. Dac nu se obtine acest aspect se repetdemineralizarea.
Raina este plasat pe suprafa de smal demineralizat si va ptrunde n microporozitile lrgite ale
smalului.
Prelungirile rinei n porozitile smalului sunt numite digitaii
n smalul prismatic lungimea acestor digitaii variaza ntre 20 - 50
50 pe cnd n smalul aprismatic este
de 5
5. Din aceast cauz se recomand dublarea timpului de demineralizare la dinii deciduali al cror smal
este aprismatic. Penetrarea rinii ntre prismele de smal expuse longitudinal ca n cazul fracturilor de unghi
este n jur de 5
5., ceea ce nseamn o adeziune sczut. Este necesar bizotarea marginilor preparaiei.
preparaiei.
Bizoul:
va aranja mai mult sau mai puin prismele de smal tiate longitudinal n transversal
va crete suprafaa de contact a smalului
va face s treac ct mai neobservat (pasaj progresiv) limita smal compozit

Adeziunea dentinara

Adeziunea la dentin are unele avantaje:

1. Ameliorarea adeziunii obinute la nivelul smalului ceea ce implic oprirea sau reducerea formrii unui
hiatus periferic i deci diminu riscul percolarii marginale
2. Crearea adeziunii n zonele fr smal n special la nivelul regiunii cervicale la cls. V-a i a II-a pornind
de aici pn la jonciunea smal/cement.
Un adeziv dentinar, pentru a fi eficient trebuie sa intruneasca cerinte esentiale:
Sa realizeze o adeziune cu dentina, asemanatoare cu cea a smaltului, adeziune care sa fie eficienta pe
substratul dentinar umed;
Sa fie bine tolerat de complexul pulpo-dentinar si compatibil cu materialul restaurator folosit;
Sa asigure o inchidere cat mai perfecta a canaliculelor dentinare blocand astfel miscarea fluidului
dentinar si prin aceasta diminuand hipersensibilitatea dentinara;
Adeziunea sa se produca intr-un timp cat mai scurt, iar manipularea si realizarea ei sa fie cat mai usoara;
Adezivii dentinari conin:

 acidul, agent pentru demineralizarea suprafeei dentinei pe care o face apt de colaj. Demineralizarea
dentinei intercanaliculare las libere fibrele de colagen, elimin, dizolv sau modific DDR
primer-ul, o rin ntr-un solvent (ap, aceton, alcool) care are rolul de a umecta zona demineralizat
i favorizeaz astfel ptrunderea rinii adezive n interiorul tubilor dentinari i n reeaua de colagen
eliberat, determinnd apariia stratului hibrid
rina adeziv propriu-zis, cu vscozitate sczut, care ptrunde n reeaua de colagen a canaliculelor
dentinare i n dentina intercanalar pregtite anterior.

FACTORII DE CARE DEPINDE ADEZIUNEA DENTINARA

1. Substratul dentinar
2. Factorul dentar;
3. Materialul restaurator;
4. Factorii care pot determina alterarea stratului hibrid;

1. Substratul dentinar

Calitatea dentinei are un rol esential in adeziunea dentinara. La jonctiunea smalt/dentina, 20.000 de tubi
dentinari pe cm jurul pulpei dentare 45.000 de tubuli pe cm dentina tinerilor are o forta de adeziune mai mare
decat cea a pacientilor in varsta.
Adeziunea pe o dentina sclerotica sau cariata este mai redusa,
redusa, permite demineralizarea un timp mai
mare.
mare.
Dentina trebuie sa-si mentina un anumit grad de umiditate pe tot parcursul tratamentului, o uscare a sa
putand avea drept consecinta o aglomerare a structurilor de colagen.
Permeabilitatea retelei de colagen - factor cheie pentru un strat hibrid de calitate. Aceasta este
compromisa prin colabarea fibrelor.

Detritusul dentinar remanent

DDR este alctuit dintr-o pelicul organic amorf, cu grosimea de 1-2micrometri n compoziia creia
intr cristale de hidroxiapatit i apare ca o consecin a degradrii colagenului din structura esuturilor dure
dentare.
Acesta i pierde aspectul fibrilar i se transform ntr-o mas amorf de gelatin. n plus, DDR
blocheaz i canaliculele dentinare formnd cepuri intracanaliculare de DDR de lungime variabil.

2. FACTORUL DENTAR

Cand vorbim de factorul dentar ne referim la:

pozitia dintelui pe arcada (adeziunea la dintii maxilarului este, in general, mai buna decat la dintii
mandibulari)
marimea si forma leziunii (restaurarea unei pierderi de substanta de tip cavitar persista timp mai
indelungat decat cea a unei eroziuni plate)
morfologia dintelui (aparitia dentinei sclerotice determina pierderea restaurarilor dentare colate cam la 2
ani la pacientii cu varsta cuprinsa intre 61-80 ani, fata de o pierdere mai mica la pacientii cu varsta
cuprinsa intre 20-40 ani).

3. MATERIALUL RESTAURATOR
Forta care se dezvolta la contractia de polimerizare a materialului restaurator constituie un factor care
poate slabi adeziunea dentinara, de aceea ea poate fi redusa prin tehnica de aplicare a straturilor de rasina
compozita.

Daca adezivul, in momentul polimerizarii compozitului in preparatie nu este complet polimerizat, forta
de polimerizare a compozitului poate duce la o ruptura sau fisura in statul adeziv.
Eficienta unei obturatii coronare adezive depinde de factorul de configuratie care exprima raportul dintre
numarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si numarul de suprafete libere ale cavitatii (cu cat
numarul de pereti este mai mare cu atat factorul C este mai mare si deci si efectul tensionant al contractiei de
polimerizare asupra peretilor cavitatii, implicit asupra legaturilor adezive.
4. FACTORII CARE POT DETERMINA ALTERAREA STRATULUI HIBRID
o gravare prea importanta a dentinei
o uscare prea accentuata a dentinei care poate determina o aglomerare de structuri de colagen si
penetrarea insuficienta a rasinii intre fibrile
o contaminare a dentinei gravate cu singe, saliva
un timp insuficient de aplicare a primerului
o ingrosare a primerului lichid in flacon, pentru a evita acest lucru e bine ca flaconul cu lichid sa fie
inchis imediat.
In funcie de atitudinea agenilor de colaj dentinar fa de DDR, pot exista urmtoarele grupe de adezivi
dentinari:
1. Grupul de adezivi ce vizeaz lsarea intact a DDR i incorporarea sa n procesele de colaj. Pentru c nu
realizeaz o legtur adeziv bun i de durat ea a fost nlocuit cu alte metode mai eficiente.
2. ADEZIVII CARE ELIMINA DDR
In cea mai mare parte azi se recurge la metoda eliminarii complete a DDR si la tehnica gravarii acide totale.
In acest scop, la inceput aceste sisteme adezive au fost aplicate in 3 etape successive:
I.
acidul demineralizant, cu demineralizarea superficiala a dentinei si expunerea tramei de colagen
dentinar.
II.
primer-ul (promotorul adeziunii), cu monomeri amfifili, care prin gruparile hidrofile se cupleaza de
fibrele de colagen, iar prin cele hibrofobe copolimerizeaza cu rasina adeziva.
III.
Rasina adeziva penetreaza si impregneza eficace colagenul expus. Aplicarea sa se face prin pensulare cu
un aplicator si nu se usuca prin jet de aer care ar realiza un strat prea subtire.
Acest proces ce are loc in trei timpi este denumit hibridizare sau procesul de formare a unui strat hibrid
(strat nou, format din fibre colagen + adeziv)
Sisteme adezive monocomponente (monoflacon) care contine: primer-ul + rasina adeziva combinate intrun
flacon, gravarea acida se face separat.
Avantaje:
mai simplu de manipulat
Eficienta similara sistemului tricomponent
Dezavantaje:
nu se cunoaste pastrarea efectului in timp.
3. ADEZIVII CARE DIZOLVA DDR-ul
contin primer usor acid, denumit primer autogravant, care se aplic pe dentin fr a fi splat.
splat.
Soluia realizeaz demineralizarea i aplicarea primer-ului n acelai timp, urmat de aplicarea rinii adezive.
El are rolul de:
a demineraliza partial stratul de DDR si suprafata dentinara subiacenta
A nu indeparta resturile de DDR dizolvate la intrarea in orificiile tubulare.
Are loc astfel o interreactie foarte superficiala a sistemului adeziv cu dentina, fara expunerea fibrelor
de colagen, ceea ce denota slaba aciditate a acestui primer.
Aparitia primer-ilor autogravanti este legata de aparitia in practica adeziva a compomerilor, rasini
composite modificate prin adaos de poliacizi.
Se aplica simultan pe DDR :
Agentului de gravare acida si a primerului (sistem cu 2 flacoane), rasina separat

 Demineralizantului , primerului, rasinii adezive (sistem monoflacon)

Aplicarea sistemului monoflacon se face de 2 ori:
Primul strat are functie de penetrare, nu se usuca si se asteapta 30 sec.;
al 2 lea strat are functie de sigilare, se usuca pentru evaporarea solventului si se fotopolimerizeaza.
Simplificarea procedurii clinice in cazul aplicarii sistemului autogravant elimina faza de spalare cu apa
utilizata in gravarea conventionala.
Acest sistem permite formarea unui strat hibrid mic, cu o grosime de 0,5 microni, iar DDR e dizolvat si
devine incorporat in stratul hibrid.
Modified SEM image of bonding to dentin with (two-step) self-etching adhesives. (A) The smear-layer
covering the dentin surface and the smear-plugs occluding the dentinal tubules are impregnated by the selfetching primer (light blue). (B) Application of the acidic primer. The acidic resin (blue) has dissolved and
impregnated the smear layer. The resin has also penetrated the dentinal tubules. (C) Dentinal substrate after
application of the adhesive resin. Theoretically, the adhesive resin (purple) infiltrates to the same extent as the
acidic primer exposed the collagen.