Capitolul I

Introducere in studiul microbiologiei

I.Obiectul microbiologiei
Microbiologia este acea parte a biologiei care studiaza caracterele
generale ale microbilor,forma,structura,activitatea fiziologica si
biologia acestora.In cadrul acestei stiinte microbiologia medicala umana
sau veterinara se ocupa cu studiul microorganismelor patogene pentru
om sau animal si cu descifrarea mecanismelor de aparare pe care
macroorganismul le opune acestor agenti agresori.
Microbii sunt organism foarte mici,dimensiunea lor fiind exprimata
in micron(a mia parte dintr-un mm) sau milimicroni (a milioana parte
dintr-un mm) astfel incat ei nu pot fi vazuti decat cu aparate care
maresc de sute de mii de ori.Microbii sunt de doua feluri:patogeni si
nepatogeni.Germenii patogeni produc imbolnaviri,pe cand cei
nepatogeni denumiti saprofiti nu produc decat ocazional boala.
Este cunoscut ca unele microorganisme,prezente in cavitatile natural
ale omului nu numai ca nu sunt patogene dare le au un rol biologic
pozitiv.Flora microbiana normal din intestine sintetizeaza unele
vitamine din grupul B necesare organismului uman dar pe care acesta
nu are capacitatea de a le fabrica.In alte situatii,unele microorganisme
contribuie la mentinerea starii de sanatate prin activitatea antagonica
pe care acestea o manifesta fata de germenii patogeni.
Existenta unui numar impresionant de mare de specii microbiene a
facut necesara gruparea acestora dupa unele caractere generale
commune si desprinderea unor ramuri importante din cadrul general al

microbiologiei:virusologia (inframicrobiologia) se ocupa cu studiul

virusurilor (inframicrobilor),bacteriologia-studiaza bacteriile,micologiastudiaza ciupercile microscope parazite si protozoologia medicala care
studiaza parazitii microscopic.Bolile provocate de virusuri poarta
denumirea generala de viroze,cele provocate de bacteria,bacterioze,cele
produse de ciupercile patogene,micoze,iar cele provocate de
paraziti,parazitoze.

2.SCURT ISTORIC AL MICROBIOLOGIEI

Microbiologia este o stiinta relative tanara.Dupa cum vom vedea,ea a
aparut si s-a dezvoltat in stransa legatura cu dezvoltarea stiintelor
naturii,a fizicii si a chimiei.La randul ei,microbiologia a contribuit la
dezvoltarea biologiei in general,a biochimiei,a fiziologiei si mai ales a
geneticii,careia i-a oferit si ii ofera in continuare modele experimentale
fundamentale fara de care progresele extraordinare realizate astazi in
domeniul cunoasterii ereditatii si variabilitatii materiei vii nu ar fi fost
posibile. De asemenea trebuie remarcata contributia exceptionala a
microbiologiei la fundamentarea stiintifica a diagnosticului de
laborator in domeniul bolilor infectioase precum si la descoperirea
mijloacelor modern de prevenire si combatere a acestor boli.Este
sufficient sa amintim doar de vaccinuri si antibiotic care au dus in cele
din urma nu numai la diminuarea considerabila a unor
epidemii(ciuma,holera,febra tifoida etc.)care au decimat milenii de-a
randul omenirea dar si posibilitatea disparitiei acestora de pe planeta
noastra pentru totdeauna(ex. Variola)
Se poate spune pe drept cuvant ca
istoria microbiologiei reprezinta insasi istoria medicinii moderne.

Inceputurile microbilogiei sunt legate de inventarea microscopului de

catre olandezul Antonie Van Leeuwenhock (1632-1723).Cu ajutorul
acestui instrument rudimentar care marea de 300 de ori,Leeuwenhock a
putut vedea numeroase organism vii,invizibile cu ochiul liber,pe care lea denumit animalcule.Acestea aveau forme sferice,de bastonasesau
spiralate corespunzand principalelor varietai morfologice ale bacteriilor
pe care le cunoastem astazi.Aceste descoperiri au relansat cercetarile si
discutiile asupra originii vietii si a teoriei generatiei spontane.
Adevartul intemeietor al microbilogiei trebuie considerat chimistul
francez Louis Pasteur(1882-1895) care a inceput prin a demonstra
rolul unor microorganism in fermentatia alcoolica si lactica,ajungand la
descoperirea fenomenelor de aerobioza si anaerobioza.In anul 1864 a
facut o experienta ingenioasa in care a utilizat un bullion steril
prevazut cu un tub de sticla de forma unui gat de lebada astfel incat in
mediu sa nu poata patrunde din afara germenii vii.Mediul de cultura a
ramas steril in mod indefinite demonstrand prin aceasta falsitatea
teoriei generatiei spontane.Pasteur a facut de asemena numeroase alte
descoperiri dintre care citam:pricipiul imunizarii prin vaccinare si
introducerea in practica a vaccinului antirabic si
anticarbunos,descoperirea a numeroase bacterii patogene cu
demonstrarea rolului lor in anumite boli,punerea la punct a tehnicii de
sterilizare prin pasteurizare etc.
Joseph Lister (1827- 1912),chirurg englez,a pus bazele asepsiei in
interventiile chirurgicale prin introducerea de vapori de formol in salile
de operatie si acoperirea plagilor chirurgicale cu pansamente imbibate in
solutie de fenol.Aceste masuri au condus la scaderea spectaculoasa a
complicatiilor infectioase si a mortalitatii posoperatorie.

Robert Koch (1843-1910),medic german,a descoperit agentii etiologici

ai unor afectiuni bacteriene grave cum sunt tuberculoza,antraxul si
holera.El a utuilizat si realizat pentru prima data mediile de cultura
bacteriologice solide care au permis izolarea si ulterior obtinerea unor
culture bacetriene pure.Prin stabilirea unor criteria stiintifice riguroase
(Postulatele lui Koch) a permis identificarea si diferentierea unei
bacteria patogene de un germen saprofit neimplicat in etiologia unei
boli.
Ilia Mecinikov (1845-1916),microbiolog
rus,descendent din familia spatarului Nicolae Milescu,poate fi
considerat parintele imunologiei.Pornind de la experiente pe animale
inferioare de origine marina,el a demonstrate existent la om si animale a
anumitor celule,numite fagocite,care inglobeaza si digera diverse
particule,printer care si microbii patrunsi in organism.Acest fenomen
reprezinta unul din cele mai importante mijloace de aparare ale
organismelor impotriva bacteriilor patogene(fagocitoza).
Dimitri Ivanivski (1864-1920),botanist rus,a
descoperit,in anul 1892,pentru prima data,un virus,microorganism de
dimensiuni ata de mici incat nu se poate vedea la microscopul optic si
trece prin ultrafiltrele unei noi stiinte-virusologia sau
inframicrobiologia.
In prima jumatate a secolului
nostrum,descoperirea chimioterapicelor(Erlich),a
sulfamidelor(Domagk)si a antibioticelor (Fleming) a dus la cele mai
spectaculoase rezultate terapeutice ale bolilor infectioase.
In tara noastra doi savant de renume mondial,Victor Babes si Ioan
Cantacuzino,au contribuit in mod substantial la fondarea
microbiologiei si a imunologiei modern.
Victor Babes(1854-1926) a lucrat in laboratorul lui Pasteur la
Paris,iar mai tarziu,in laboratorul lui Koch.Este creatorul Institutului
V.Babes din Bucuresti.Impreuna cu A.V. Cornil,a scris primul tratat

de bacteriologie din lume.A adus contributii importante la studiul

turbarii,al leprei,al tuberculozei,al holerei,al difteriei etc.A descoperit
peste 50 de microbi,a pus in evidenta corpusculii Babes-Negri in
celulele nervoase ale indivizilor morti de turbare,corpusculii Babes
Ernst in bacilii difterici,iar in cercetarile sale asupra antagonismului
bacterian a anticipat descoperirea antibioticelor.
Ioan Cantacuzino (1863-1934),creatorul scolii romanesti de
microbiologie si medicina experimental,a fondat in anul 1921,Institutul
de microbiologie care ii poarta numele.Prin realizarile sale,aceasta
institutie sanitara de prim ordin a contribuit si contribuie in mod
hotarator la prevenirea si supravegherea epidemiologica a bolilor
infectioase cu extindere in masa.Opear stiintifica a profesorului Ioan
Cantacuzino este vasta si cuprinde cercetari asupra imunitatii,studii
asupra holerei,a scarlatinei,a tifosului exantematic etc.Profesorul Ioan
Cantacuzino este acela care a elaborat prima lege sanitara in tara
noastra.
Opera acestor doi mari savanti romani in domeniul microbiologiei a
fost continuata si amplificata de Constantin Levaditi, Dimitrie
Combiescu,Constantin Ionescu-Mihaiesti,Stefan S. Nicolau, Mihai
Ciuca, Lidia Mesrobeanu si altii.Astazi,aceasta activitate se
desfasoara in continuare in special in cele doua mari Institute de profil
din tara noastra:Institutul de microbiologie Cantacuzino si
Institutul de Inframicrobiologie Stefan S. Nicolau,activitate
orientate in permanenta spre satisfacerea necesitatilor de ocrotire a
sanatatii oamenilor,prin pregatirea de cadre specializate,indrumare
tehnica si mai ales prin prepararea unor produse biologice utilizate in
diagnosticul,profilaxia si tratamentul bolilor infecto-contagioase.

3.MASURI DE PROTECTIA MUNCII IN LABORATORUL DE

MICROBIOLOGIE
In laboratoarele de microbiologie sunt manipulate si vehiculate in
permanenta material infecte(produse patologice,culturi animale de
experienta etc.),care contin agenti cauzali ai celor mai felurite boli
infectioase sau parazitare.De asemenea sunt utilizate o serie de
substante chimice care pot fi daunatoare sanatatii sau care,prin natural
or,pot da nastere la accidente grave(intoxicatii,arsuri,explozii,incendii
etc.).
Manevrarea incorecta a aparaturii,ca si deficientele de organizare a
muncii pot pune in pericol viata si sanatatea celor care activeaza in
aceste laboratoare.
Pentru prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor
profesionale este necesa sa se respecte cu strictete o serie de masuri de
protective.
Laboratorul va avea peretii,tavanul si podeaua fara fisuri sau
crapaturi pentru a nu retine in mod accidental material contaminat si
pentru a putea fi spalate cu solutii dezinfectante.
Se va asigura o protective absoluta contra insectelor,rozatoarelor sau a
altor animale care pot raspandi agenti patogeni in afara laboratorului.
In fata usii laboratoarelor cu infectiozitate mare se va afla un
stergator de picioare imbibat cu solutie dezinfectanta.
Personalul laboratoarelor in care se lucreaza cu germeni cu
infectiozitate mare va purta,dupa caz,ochelari de
protective,boneta,masca,manusi de cauciuc acoperite cu manusi de
panza,pantofi sterilizati,halite chirurgicale cu manecile
legate,pantaloni de panza etc.

Echipamentul de protectie folosit se va pastra separate de

imbracamintea de strada.
Sterilizarea echipamentuluji de protectie in laboratoarele cu
infectiozitate mare se va face in laboratorul respective imediat dupa
terminarea lucrului.
In cazul contaminarii accidentale a echipamentului de protectie,acesta
se va dezinfecta sau steriliza imediat.Daca o regiune a corpului ajunge
in contact cu materialul infectat,se va face imediat dezinfectia
suprafetelor atinse.
In timpul lucrului este cu desavarsire interzis fumatul,consumarea de
alimente si,in general,ducerea mainilor la gura sau la fata.Se vor
respecta toate instructiunile tehnice de lucru,pentru a se preveni
inteparea tegumentelor cu acul de seringa,cu pipeta Pasteur sau cu
sticla sparta si pentru a evita contactul cu partile contaminate ale
instrumentelor sau cu produse infectate.
Manipularea aparatelor care pot prezenta pericol de
accidente(autoclave,pupinele,centrifuge,aparate de liofilizare etc.)se va
face respectandu-se instructiunile de functionare afisate la loc vizibil.
Pe mesele de lucru,dulapuri etc.nu se vor depozita si nici nu se vor
pastra material(vase sticle substante)neutilizabile la lucrarea in curs.
Se interzice accesul persoanelor straine de laborator .Accesul in interes
de serviciu se permite numai cu echipament de protective si cu
respectarea masurilor indicate in asemenea conditii.
Toate laboartoarele vor fi dotate cu trusa de prim ajutor.

Personalul care lucreaza cu germane pentru care care exista un vaccine

efficient va fi vaccinat obligatoriu la angajare si revaccinate dupa
specific.
Decontaminarea loculi de munca este obligatorie la terminarea lucrului
sau ori de cate ori este nevoie.In fiecare camera a laboratorului va
exista un recipient cu solutie dezinfectanta pentru dezinfectia locului
de munca sau a mainilor.
Ansa de platina se va striliza prin flambare imediat dupa fiecare
utilizare.
Pipetele Pasteur,pipetele gradate si lamele de sticla se vor cufunda
dupa utilizare in solutie dezinfectanta.Cutiile Petri,eprubetele,cupele
centrifuga balonasele sau alte recipiente care contin material infectat
vor fi introduse in galeti de infecte prevazute cu capac etans,in care vor
fi transportate la autoclava pentru sterilizare 30 de min.,la 120C.
Instrumentele metalice vor fi sterilizate prin fierbere 30 min.In cazul
contaminarii cu spori,instrumentele vor fi sterilizate 30 min la 120C.
Materialele care,prin natural or nu pot fi dezinfectate,sau sterilizate ca
mai sus,vor fi supuse unor metode special de dezinfactie
(radiatii,ionizare,gaze)
Spalarea materialelor si a instrumentelor de laborator se va face numai
dupa sterilizarea prealabila.
Orice aparat sau obiect susceptibil de contaminare(custi de
animale,centrifuge,seringi etc.) va fi sterilizat inainte de a fi predate
atelierului de reparatii.
Iradierea cu ultraviolet a suprafetei de lucru si a aerului din camera se
va face cu o intensitate sip e durata corespunzatoare normelor de

randament optim al lampii de dezinfectie intrebuintata pentru distant

respectiva.Iradierea se aplica numai dupa indepartarea prafului si
spalarea cu apa si degresante(sapun,detergent,soda) a suprafetei sau a
incaperii ce urmeaza a fi dezinfectata cu ultraviolet.
Este interzisa stationarea persinalului in incaperea in care sunt aprinse
lampi de ultraviolete.In timpul lucrului la hota cu lampa de
ultraviolete aprinsa,personalul va purta obligatoriu ochelari de
protective adecvati.Se va asigura protectia corespunzatoare a pielii prin
umbrire:paravan,manusi,maneci,cozoroc etc.
Pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale, o deosebita atentie se va
acorda sterilizarii ansei de platina,pipetarii,aglutinarii pe
lama,centrifugarii,majorarii si omogenizarii produselor care contin
germeni vii,paraziti sau fragmente de paraziti si manipularii fiolelor
care contin produse infectante liofilizate.In cursul operatiilo care
prezinta risc mare de raspandire a materialului infectios se va aseza pe
masa de lucru o hartie de filtru imbibata cu solutie dezinfectanta,de
marime corespunzatoare zonei de lucru.
La inceperea lucrului prima persoana care intra in laboartor se va
convinge ca atmosfera nu este incarcata cu gaze imflamabile sau
toxice,inainte de a folosi surse de scanteie electrica sau de foc.Dupa
terminarea lucrului ultima persoana care paraseste laboratorul este
obligate sa verifice daca sunt stinse becurile de gaz,de lumina
electrica,aparatele electrice,cu foc,abur,robinetele de apa,conductele de
gaze si daca este asigurata ventilatia.
Daca se observa in laborator scurgeri de gaze sau substante toxice,se
vor lua urmatoarele masuri:
-nu se va actiona nici un dispozitiv producator de scanteie electrica sau
de foc;

-se va asigura ventilatia naturala prin deschiderea ferestrelor si a

usilor;
-se vor lua masuri urgent de reparare sau de inlaturare a sursei
generatoare de atmosfera periculoasa.