Disciplina: BIOCHIMIE

TEMA:
ACIZII GRAII

Student: Tanase Raluca

-0 -

Cuprins

I.

Introducere

II .

Structura Acizilor Graii

III .

Roluri i proprietai ale Acizilor Graii

IV.

Surse i importana Acizilor graii

V.

Bibliografia

-1 -

I.

Introducere

Acizii grai sunt substane organice, cu caracter slab acid, care intr n
constituia
majoritii lipidelor. mpreun cu glicerolul, acizii grai formeaz cele mai rspndite
grsimi din natur; trigliceridele.Datorita faptului ca acizii grasii intra in constitutia
lipidelor (grasimilor) acestea determina deosebirile dintre proprietatile lipidelor in
organism.
Acizii grai prezeni n organismul uman sunt linoleic , linolenic (eseniali) i
acidul arahidonic. Primii se numesc i Vitamina B, iar prin transformarea lor se obine
acidul arahidonic. Acest complex de trei acizi grai polinesaturai se numete Vitamina
F.
Acizii grasi polinesaturati sunt acizii organici cu rol foarte important in
organism, dar care nu pot fi produsi de catre acesta, ci sunt sintetizati numai de
plante. n natur se cunosc peste 300 de astfel de compui, care au fost identificai n
microorganisme, plante, animale i om .
Substanele reunite sub denumirea de acizi grai, sunt monocarboxilice ,
alctuite numai din carbon (C), hidrogen (H) i oxigen (O), posednd, ca orice acid
organic, gruparea carboxil. Numrul atomilor de carbon este ntotdeauna par. Cei mai
muli acizi grai sunt aciclici (au catena carbonic linear , avand in molecula un
numar mare de atomi de carbon) i neramificai (acestia apar ramificai n
microorganisme).
Acizii grai reprezint o parte important a unei diete sntoase, fiind necesari
organismului deoarece ajut la transportul oxigenului, prin snge, ctre toate zonele
corpului, contribuind i la dezvoltarea i ntrirea esuturilor i, deci, a organelor. Citii
mai departe despre structura chimic, tipurile i rolul acizilor grai.

II .

Structura Acizilor Graii

Structura molecular a unui acid gras este sub form liniar i prezint o
"coad" alctuit dintr-un lan de molecule de carbon i hidrogen. Are caracter
hidrofobic (nu se combin cu moleculele de ap). n capt este prezent o molecul de
carbon care se leag de un atom oxigen printr-o legtur dubl i printr-o legtur
simpl de -OH (hidroxil).
Aceast parte este considerat hidrofil, combinndu-se cu moleculele de ap
care sunt principalii componeni ai spunului .
Acizii grasii sunt de doua felurii : SATURATII si NESATURATII .
Acizii grai cu una sau mai multe duble legturi sunt considerai a fi nesaturai.
Acetia au catena lung, fiind formai din 18 sau mai muli atomi de carbon, cu
excepia unor acizi mononesaturai (miristioleic, palmitoleic) mai rar ntlnii n natur,
care au catena mai scurt. Dintre acizii grai nesaturai, compuii care posed o
singur dubl legtur, poart numele de acizi grai mononesaturai, iar cei cu mai
multe astfel de legturi duble, se cheam acizi grai polinesaturai. Cel mai cunoscut
acid gras mononesaturat i singurul care poate asigura necesarul din hran, este
acidul oleic, prezent n cantiti mai mari n uleiul de msline, i care are formula:
CH3 - (CH2)7 CH = CH - (CH2)7 COOH
-2 -

Acizii grasi nesaturati sunt mai fragili, mai fluizi, fiind sensibili la oxidare (adica
rancezesc in contact cu aerul). Ei constituie baza grasimilor de origine vegetala, sub
forma de uleiuri vegetale sunt cele din soia, floarea-soarelui, germeni de grau,
porumb, samburi de strugure, dar ii gasim in cantitate mare si in peste sau in carnea
mamiferelor marine.
Acizii grai polinesaturai, prezint 2 sau mai multe duble legturi (uneori 5 sau
6). Lund ca exemplu acidul linolenic, acid gras cu 3 duble legturi, prezent mai ales n
uleiul de
in, acesta are formula i simbolul:
CH3 - (CH2-CH=CH)3 - (CH2)7 - COOH
Acizii grai saturai nu prezint duble legturi. De aceea simbolul lor prezint,
pe lng numrul atomilor de carbon, cifra 0. aa cum se poate observa mai jos:
Formula general a acizilor grai saturai este:
Cn - H2n - O2
Acizii grasi saturati sunt folositi de catre animale ca substante de rezerva si
formeaza grasimi tari, stabile putin reactive. Consumul abundent de acizi grasi saturati
face sa creasca nivelul corestelolului in sange.

III .

Roluri i proprietai ale Acizilor Graii

Acizii grai au un rol important n creterea normal a vaselor de snge (sporind

elasticitatea i micornd permeabilitatea vaselor) totodata prentmpinand formarea
depunerilor de colesterol n interiorul arterelor. Asigur sntatea pielii, a prului i un
oarecare grad de protecie mpotriva efectelor negative ale razelor X. Acidul linoleic
mpiedic apariia tumorilor , contribuie la dezvoltarea i la bunstarea general o
organismului prin influenarea activitii glandulare i capacitatea de disponibilizare a
calciului ctre celule. Combate afeciunile cardiace. Ajut la scderea greutii
corporale prin arderea grsimilor saturate. Acizii arahidonic i linoleic posed
proprietile de a forma altuiri de colesterol compui uor solubili, grbind
transformarea n ficat a colesterolului n acizi biliari i contribuind astfel la eliminarea
colesterolului din organism, de a stimula eliminarea bilei i peristaltismul intestinal
(micare de contracie - urmat de o relaxare periodic - a musculaturii stomacului i
intestinului, care se propag sub form de unde i face ca alimentele s fie mpinse
de-a lungul tubului digestiv). Intensific aciunea lipotrop a colinei i stimuleaz
sinteza acesteia. Absena acestora genereaz dermatie, prezena lor n capaciti
insuficiente deregleaz utilizarea celorlalti acizi din organism .

IV.

Surse i importana Acizilor grai

Sursa principal de acizi grai sunt uleiurile vegetale nerafinate i anume uleiul
de floarea-soarelui care conine acid linoleic n procent de 68%, ulei de soia 59%, ulei
de msline 15%, nuci de cocos 65%, boabe de orez 1.3%, boabe de mazre 2% i
untura de porc 9%. Alte surse sunt germenii de gru, semine de in, ofran, soia ,
alune, nuci, migdale, avocado. Inamiciii Vitaminei F sunt grsimile saturate, cldura i
oxigenul. Necesarul zilnic de vitamina F este de 2 6 g adica 10 15 g ulei vegetal .
-3 -

Grasimile din plantele oleaginoase, indiferent de familia botanica, au un

continut ridicat de acid oleic. De exemplu, in uleiul de masline, din totalul acizilor
grasi, acidul oleic
reprezinta 80%. Uleiurile din rozacee, graminee si alte familii contin 30 60 % acid
oleic. Si in grasimile animalelor terestre , acidul oleic se gaseste in proportie de 40
60 %. Grasimile din lapte contin aproximativ 25 % acid palmitic si 35 45 % acid oleic.
Gliceridele, care sunt esteri ai acizilor grasi cu glicerina, au drept proprietate
chimica principala reactia de hidroliza. In urma acestei reactii chimice se reface
structura glicerinei si in cazul in care procesul are loc in mediu bazic se vor obtine
sarurile acizilor grasi. Daca hidroliza are loc in prezenta NaOH se obtin sarurile de
sodiu ale acizilor grasi respectivi.
Aceste saruri sunt SAPUNURI. Sapunul de Na este solid, cel de potasiu este
lichid si ambele sunt solubile in apa.
Pentru organismul uman este foarte important raportul acizilor grasi
polinesaturati Omega 3 si Omega 6.
Omega 3 si Omega 6 au rol in prevenirea dermatitelor , a aterosclerozei, are rol
cardioprotector, reduce procesul de cancerizare, reduce tensiunea arteriala, creste
eficienta chimioterapiei, reduce colesterolul , au proprietati antivirale, antifungice si
antibacteriale, previn oboseala, previn / amelioreaza diabetul. Acesti doi acizi grasi
esentiali au rol important in mentinerea structurii sanatoase a celulelor nervoase,
respectiv in dezvoltarea normala a creierului la copii, in sarcina si alaptare, in
mentinerea echilibrului hormonal si altele .
Acizii grasi sunt componenti fundamentali ai multor categorii de grasimi, carora
le confera diferitele lor gusturi, aspecte si grade de fluiditate. Ei sunt acizi
monocarboxilici, cu catena normala (saturata sau nesaturata) si numar par de atomi
de carbon (de la 4 la 30 atomi de carbon). Exceptie fac cativa acizi ciclici si acidul
izovalerianic.
Sinteza acizilor grasi este un proces foarte activ detinand un rol important in
stocarea rezervelor energetice ale organismului. Capacitatea organismului de a
depozita glucoza sub forma de glicogen este limitata, astfel incat glucoza care este
peste nevoile imediate si nu poate fi pastrata ca glicogen este converita in acizi grasi
si depozitata ca trigliceride in toate tesuturile, in mod preponderent in tesutul adipos.
Proteinele alimentare, intr-o masura redusa, furnizeaza si ele material pentru sinteza
de acizi grasi.
De asemenea, prin arderea acizilor grasi se metabolizeaza cantitati mai mari de
energie decat acelea puse in libertate de oxidarea glucidelor, deoarece catenele
hidrocarbonate din moleculele de acizi grasi cuprind mai mult hidrogen decat glucoza.
Membrana celulelor din corp are rolul de permite nutrientilor sa hraneasca
celulele si de a favoriza eliminarea deseurilor celulare. Aceasta este alcatuita din acizi
grasi esentiali care o protejeaza de atacul radicalilor liberi. In conditiile in care
membrana celulara este afectata , celule au de suferit si astfel pot aparea formatiunii
cancerigene .
In afara de alimentele special imbogatite in urma procesului de fabricare cu acizi
grasi Omega 3 exista alimente care contin in mod natural acesti acizi grasi. Iata cateva
exemple dintre aceste alimente:

-4 -

Pesti bogati in grasimi - precum somon, hering, pastrav, ton, macrou si sardine
sunt sanatosi pentru organism, indiferent de varianta in care se consuma : proaspeti,
congelati sau conservati . Acestia sunt o sursa importanta de acizi grasi Omega 3 de
origine animala, cu rol deosebit de important in mentinerea sanatatii cardiace. Se
recomanda astfel sa se consume peste, de doua-trei ori pe saptamana.

Seminte de in - sunt produsele care se bucura de cel mai mare continut de acizi
esentiali Omega 3. O singura lingura de seminte de in este suficienta pentru a acoperi
nevoile zilnice in Omega 3 de origine vegetala. Aceste seminte trebuie preparate
pentru ca organismul nostru sa beneficieze de aceste pretioase grasimi. Ele pot
stimula sistemul imunitar, pot imbunatati functiile creierului, pot favoriza o piele
sanatoasa si pot ajuta la stabilizarea nivelului de colesterol sangvin.

Spirulina - cunoscuta si sub numele de alga albastru-verzuie, este un produs cu o

bogatie nutritionala deosebita si cu multiple proprietati terapeutice. Este o sursa
importanta de acizi grasi Omega 3 (impreuna cu acizii grasi Omega 6 formeaza
aproximativ 10 % din valoarea nutritionala) care joaca un rol major in organism: ajuta
la functionarea membranelor celulare, intervine in metabolismul colesterolului sau in
aporturile energetice.

Soia - Atat uleiul, cat si semintele din soia, sunt cunoscute pentru pentru rolul de
antioxidanti eficienti. Aceste alimente actioneaza benefic asupra organismului
persoanelor care sufera de boli cardio-vasculare sau depresie. Este de preferat sa se
consume la fiecare masa soia impreuna cu legume si fructe bogate in vitamina C (kiwi,
citrice, ardei gras, broccoli, varza , etc..) pentru a favoriza absorbtia fierului si a
acizilor grasi omega 3.

Fasole - este o leguma plina de vitamine, caroten si fibre. Fasolea verde este
considerata una dintre legumele-simbol ale regimului de slabit, deoarece contine
elementele necesare pentru functionarea unui organism sanatos, fara a aduce un
aport de grasimi nocive. Acizii grasi Omega 3 continuti in pastaile de fasole contribuie
la micsorarea colesterolului rau, impiedicand depunerea acestuia pe peretii vaselor
de sange.

Nuci - Nucile sunt fructe uscate importante pentru calitatea lor nutritionala,
deoarece sunt bogate in lipide nesaturate si in acizii grasi Omega 3. De asemenea,
nucile aduc un aport important de magneziu, vitamina B6, vitamina E si fier. Doua
lingurite de ulei de nuci sau consumul a 3-4 nuci pe zi permit satisfacerea necesarului
in Omega 3.

-5 -

V.

Bibliografia

Manual Biologie cl. a-XII-a, Editura All

Manual chimie Cl. a - IX, X, XI - a, Editura Crepuscul
Medicina pentru familie, Editura Medical, Bucureti
Biblia vitaminelor de Earl Mindell, Editura Elit
Almanah Chimie, martie 1998

-6 -