Pasa Hassan - balada culta demonstratie

Balada culta istorica este o opera epica in versuri, de mica intindere, in care sint
evocate fapte de vitejie prin situatii si personaje exceptionale. Personajele sint puse
in antiteza, iar elementele reale se impletesc cu cele fabuloase. George Cosbuc,
scriitor de marca al literaturii romane impresioneaza prin varietatea de teme si
motive literare abordate in operele sale.
O astfel de creatie literara este si Pasa Hassan, fiind o opera culta pentru ca are un
autor cunoscut si s-a transmis prin scris, fiind publicata prima data in revista "Vatra"
(1894)si inclusa apoi in volumul Cantece de vitejie (1904).
Ca in orice balada culta istorica, autorul nareaza o intamplare din trecutul nostru
istoric, si anume un episod semnificativ din lupta de la Calugareni, cand voievodul
roman, prin vitejia si curajul sau, reuseste sa-i inspaimante pe dusmani si, in primul
rand, pe unul dintre conducatorii turcilor - Hassan - pe care-l provoaca la o
confruntare directa. Balada este construita din 12 strofe, fiecare continind cite un
eveniment ce se deruleaza cinematografic si gradat, dramatismul si tensiunea
acumulindu-se treptat spre sfirsit. Pentru a atrage atentia asupra situatiri, care in
finalul baladei este umilitoare pentru reprezentantul armatei turcesti, G. Cosbuc isi
intituleaza balada cu numele invinsului: Pasa Hassan. Acest fapt contribuie la
accentuarea antitezei care se anunta inca din prima strofa prin prezentarea lui
Mihai.
Fiind o opera epica, sentimentele de admiratie fata de Mihai Viteazul sunt exprimate
indirect prin faptele narate care se constituie in momente ale subiectului si se
succed ascendent.
Mai intai, voievodul este infatisat in fruntea armatei sale, bagand spaima in turcime
si fiind un exemplu pentru ostenii sai. El domina campul de lupta ingrozindu-i pe
turci si mai ales pe Hassan, care nu stie daca ceea ce vede este vis sau realitate.
Turcul devine din ce in ce mai nelinistit pe masura ce Mihai se apropie de el.
Provocat la o infruntare directa si ingrozit de ceea ce vazuse pe campul de lupta si
de vitejia "ghiaurului", pasa gaseste ca unica solutie - fuga. Si mai ingrozit la cea
de-a doua provocare, Hassan, vazand in voda un urias, fuge disperat, isi loveste
calul cu scarile, isi pierde turbanul, isi sfasie hainele si, desfigurat de groaza, ajunge
la taberele proprii, unde este salvat de beii care ii sar in ajutor.

Fiind o balada si, implicit, o opera epica, Pasa Hassan are in structura ei doua
personaje care impresioneaza puternic prin insusirile lor. Mihai Viteazul este
impetuos, curajos, vijelios, viteaz, cu un acut simt al anticipatiei. il caracterizeaza
spiritul de sacrificiu, de dreptate si intoleranta fata de cei care au calcat pamantul
tarii. Pe de alta parte, pasa Hassan se dovedeste incapabil sa-si conduca propria
ostire, fiind infricosat cand Mihai se apropie de el. Groaza este asa de mare incat are
cosmaruri si este desfigurat ("ii dardaie dintii", "e galben-pierit"). Aceste doua

personaje sunt prezentate in antiteza, balada fiind constituita tocmai pe

antiteza vitejie - lasitate, insusiri pe care le simbolizeaza protagonistii.
Mihai Viteazul este prezentat intr-o aura legendara prin intermediul hiperbolei, caci
el apare in ochii lui Hassan asemenea unui urias ("un munte") care are ceva din
maretia si asprimea naturii ("vorba e tunet", "rasufletul ger").

Ca in orice balada culta, actiunea e simpla, lineara si, de aceea, are un singur fir
narativ prin care se urmareste evolutia evenimentelor si a conflictului dintre
protagonisti. Totodata, actiunea este rapida, tensionata, dovada fiind prezenta a
numeroase verbe de miscare ("intra", "s-azvarle", "fuge", "bate", "vantura",
"zareste" etc.) si a unor comparatii si metafore ("ca lupu-ntre oi", "ca volbura
toamnei", "vine furtuna" etc). Acestea din urma au si menirea de a accentua
insusirile deosebite ale lui Mihai Viteazul.
Toate aceste trasaturi isi au izvorul in balada populara, dar George Cosbuc a stiut sa
le dea o nota personala si sa faca din poezia Pasa Hassan modelul speciei pe care o
ilustreaza.