Benzodiazepine

Descriere
Sus

Tranchilizantele au devenit la noi in tara drogul numarul doi, dupa alcool, probabil datorita
faptului ca faciliteaza depasirea situatiilor neplacute si a stresului de la locul de munca sau din
mediul familial, amelioreaza senzatiile de frica, de neliniste si de frustrare si permit relaxarea
fizica si psihica.
Dintre tranchilizante, benzodiazepinele sunt cele mai predispuse la abuz. Consumul cronic de
benzodiazepine determina instalarea tolerantei si in final a dependentei, atat fizice cat si
psihice.
Benzodiazepinele sunt printre cele mai prescrise medicamente pe plan mondial. Sternbach, de
la Laboratoarele Roche a deschis era benzodiazepinelor la sfarsitul anilor '50, cand a sintetizat
clordiazepoxidul.
Marea majoritate a benzodiazepinelor au fost sintetizate pentru inaltul lor potential
anxiolitic. Popularitatea in lumea medicala se datoreaza capacitatii de a atenua manifestarile
date deanxietate, cu minima interferenta cu procesele cognitive. Toate benzodiazepinele au
proprietatisedativ-hipnotice in grade variate. Benzodiazepinele au inlocuit in mare parte
barbituricele ca agenti sedativ-hipnotici, mai ales datorita capacitatii lor foarte mici de a
produce depresia fatala a SNC.
Datorita efectelor adverse reduse si a relativei sigurante terapeutice comparativ cu alte clase
de medicamente cu actiune asupra SNC, benzodiazepinele au tendinta de a inlocui si alte
tranchilizante in tratamentele prescrise.
Benzodiazepinele sunt de multe ori obiectul abuzurilor medicamentoase (tot datorita
incidentei scazute a reactiilor edverse severe), ceea ce explica numarul foarte mare de
intoxicatii prin supradozare, accidentale sau voluntare.
In functie de utilizarea lor in clinica benzodiazepinele pot fi:
- anxiolitice (diazepam, clordiazepoxid, medazepam);
- hipnoinductoare (nitrazepam, flunitrazepam);
- anticonvulsivante (clonazepam, clobazam, diazepam, clorazepat);
- miorelaxante (diazepam);
- inductoare ale anesteziei (midazolam).
Durata de actiune a benzodiazepinelor poate fi:
- lunga (peste 50 de ore): diazepam, clordiazepoxid, clorazepat;
- intermediara (10-50 de ore): clonazepam, clobazam, flunitrazepam, nitrazepam;
- scurta - intermediara (- 10 ore): lorazepam, alprazolam;
- scurta (sub 10 ore): oxazepam, temazepam.

Cuprins articol
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Descriere
Actiune toxica
Intoxicatia acuta
Intoxicatia cronica
Tratamentul intoxicatiei acute
Tratamentul intoxicatiei cronice
Articole similare

Actiune toxica
Sus

Efectele hipnotic, sedativ si tranchilizant al benzodiazepinelor implica mecanismele GABAergice dinsistemul nervos central.

Studii electrofiziologice au aratat ca benzodiazepinele faciliteaza transmisia sinaptica GABAergica la nivelul scoartei cerebrale, hipocampului, hipotalamusului, substantei nigra, scoartei
cerebeloase simaduvei spinarii.
Actiunea benzodiazepinelor se exercita asupra receptorilor membranari de tip GABAA avand
drept urmare cresterea frecventei deschiderii canalelor pentru clor (care reprezinta portiunea
efectoare a receptorilor) si hiperpolarizare. Modificarea conformationala determinata de
actiunea benzodiazepinelor faciliteaza deschiderea canalelor pentru clor indusa de GABA.
S-a demonstrat ca exista si locuri de legare ale benzodiazepinelor in afara SNC, care nu sunt
dependente de GABA, fiind numite receptori benzodiazepinici de tip periferic.

Intoxicatia acuta
Sus

Benzodiazepinele fac parte din categoria celor mai prescrise medicamente, datorita efectelor
anxiolitice, hipnotice, anticonvulsivante si relaxante ale musculaturii striate. De aici rezulta si
relativ frecventa incidenta a intoxicatiilor acute cu benzodiazepine.
Benzodiazepinele sunt rareori cauzatoare de deces. Nu s-a stabilit inca o doza letala
pentru benzodiazepine (doze de 2 g duc doar la deprimarea moderata a respiratiei).
Manifestarile clinice sunt de intensitate moderata:
- sedare, somnolenta,
- diplopie,
- dizartrie,
- ataxie,
- deprimare intelectuala.
Benzodiazepinele cu durata scurta de actiune au toxicitate mai crescuta. Copii si batranii sunt
mai susceptibili la actiunile deprimante ale acestor compusi. Asocierea cu alte deprimante
poate agrava aspectul clinic.

Intoxicatia cronica
Sus

Consumul cronic de benzodiazepine creste o data cu varsta, fiind frecvent asociat cu cel de
alcool si tutun.
Tendinta de a lua benzodiazepine intr-un cadru neterapeutic pentru cautarea unui efect psihic
resimtit ca agreabil este foarte mica (in comparatie cu alti agenti psihoactivi) in cazul
persoanelor in buna stare de sanatate psihica. Exista insa indivizi la care exista pericolul unei
utilizari neadecvate, cu tendinta de a creste doza pentru cautarea unui efect psihic resimtit ca
agreabil. Dintre acestia fac parte alcoolicii si toxicomanii care manifesta tendinta de a evada
din realitatea vietii. In cazul nevropatilor si psihopatilor, benzodiazepinele pot crea o veritabila
dependenta, inclusiv psihica la subiectii cu personalitate slaba sau prost structurata.
Efectul placut direct sau indirect (consecutiv calmarii unor simptome neplacute, ca de
exempluanxietatea) indeamna la repetarea administrarii, ducand in cele din urma, prin
intarirea repetata a conditionarii, la invatarea comportamentului ce caracterizeaza
dependenta. La aceasta poate contribui si o reactivitate individuala particulara, care
determina un raspuns mai intens la efectul favorabil (sau aparent favorabil) al medicamentului
si creeaza o impresie pregnanta de satisfactie, crescand astfel efectul de reintarire.
Abuzul de benzodiazepine are de obicei origine extramedicala (relativ putini pacienti in
tratament cu benzodiazepine folosesc abuziv medicamentul). Conform definitiei date de
Landry si colaboratorii, abuzul de benzodiazepine este acea utilizarea de benzodiazepine care
cauzeaza tulburari si disfunctii la pacienti in buna stare fizica, psihologica, emotionala sau
sociala. Tulburarile si disfunctiile merg de la medii pana la grave si sunt adesea autolimitante.
O mentiune speciala trebuie facuta pentru flunitrazepam (Rohypnol), benzodiazepina cu
actiune hipnotica. Cunoscut sub denumirea de "valium mexican" (sau "R-2") flunitrazepamul
determina o simptomatologie de circa 10 ore, caracterizata prin sedare usoara,
ameteli, confuzie, tulburari vizuale, si un grad de amnezie, ceea ce face ca acest medicament
sa fie frecvent utilizat in scopul violului. Din acest motiv Rohypnolul, aprobat la inceputul

anilor '90 in SUA, a fost interzis in 1996 in urma semnalarii unui numar important de cazuri de
viol in care acesta fost utilizat pentru a anihila rezistenta victimelor.
Consumul repetat de benzodiazepine produce toleranta, dependenta psihica moderata,
iar la doze mari se poate instala dependenta fizica. Mai caracteristice sunt tulburarile de
coordonare motorie (traduse si prin mers ebrios) datorate actiunii miorelaxante.
Conform DSM IV dependenta de benzodiazepine este "un cluster de simptome cognitive,
comportamentale si fiziologice indicand ca individul continua sa foloseasca substanta in ciuda
problemelor pe care le dezvolta aceasta".
Cumularea conduce la fenomenele toxice ale supradozarii, din cauza depasirii capacitatii de
biotransformare si a eliminarii lente.Toleranta si dependenta sunt incrucisate pentru toti
compusii apartinand acestei grupe chimice. Dependenta de benzodiazepine este actualmente
considerata un dezavantaj important al tratamentului indelungat. Ea apare dupa cateva
saptamani de tratament si in general este benigna, dar poate imbraca aspecte severe in
conditiile tratamentului de lunga durata. Separarea dependentei psihice de cea fizica este
uneori greu de facut. In cazul benzodiazepinelor, ambele tipuri de dependenta coexista.
Dependenta psihica este definita ca o stare psihologica alterata care conduce la
administrarea continua a benzodiazepinelor pentru a preveni aparitia sindromului de
abstinenta.
Exista doua tipuri de dependenta psihica:
- dependenta dozei crescute (tipul dependentei barbiturice);
- dependenta dozei scazute (apare in cazul dozelor terapeutice).
Sindromul de abstinenta poate determina adesea folosirea cronica. O discontinuitate in
administrarea benzodiazepinelor permite antagonistilor endogeni sa interactioneze cu
receptorii hipersenzitivi. Interactiunea acestora cu receptorii benzodiazepinelor produce
anxietate.
In general, numarul cazurilor de dependenta este mic in comparatie cu numarul mare de
pacienti care folosesc aceste medicamente. Doar o mica parte din pacientii tratati cu
benzodiazepine si care au indicatii medicale justificate dezvolta comportament compulsiv de
consum (desi se poate dezvolta toleranta si dependenta fizica la administrarea regulata pe
perioade lungi).
Toleranta la benzodiazepine este partiala:
- se instaleaza destul de rapid pentru efectele sedative (somnolenta, diminuarea atentiei) si
ataxice;
- mai lent si mai neregulat pentru efectul antiepileptic;
- toleranta pentru efectul anxiolitic si hipnotic nu a fost dovedita.
In consecinta, in terapeutica dozele sunt rareori crescute.Toleranta are mecanism
farmacodinamic implicand desensibilizarea receptorilor pentru GABA, spre deosebire de
barbiturice la care toleranta are un mecanism farmacocinetic (autoinductie enzimatica).
Simptomele sindromului de abstinenta sunt de obicei minore, comparativ cu cele produse
in cazul alcoolului si barbituricelor. Ele sunt in general opusul efectelor primare ale
substantelor:
- tulburari de somn,
- anxietate,
- tensiune musculara,
- disfunctii neurovegetative,
- in cazurile grave pot sa apara episoade epileptice (acestea pot interveni la oprirea brusca a
unui tratament prelungit si regulat cu benzodiazepine).
In functie de tipul de benzodiazepina simptomele apar dupa una pana la mai multe zile de la
oprirea administrarii si pot persista timp de cateva zile sau saptamani.
La intreruperea brusca a medicatiei, sindromul de abstinenta incepe dupa 2-3 zile, in
cazul compusilor cu timp de injumatatire scurt (oxazepam, lorazepam, triazolam, etc.) si dupa
1 - 3 saptamani, pentru cei cu timp de injumatatire lung (diazepam, nitrazepam, etc).
Simptomele constau in:
- anxietate, agitatie,
- tulburari de somn,
- iritabilitate,
- cefalee,

- tremor, tresariri musculare, mialgii,

- sudoratie, diaree.
In cazul tratamentului prelungit cu doze mari pot aparea (la intrerupere):
- stari confuzionale,
- delir si alte manifestari psihotice,
- convulsii.
Intreruperea brusca a administrarii benzodiazepinelor dupa tratament prelungit cu doze
mediidetermina un sindrom de abstinenta de mica intensitate, uneori greu de distins de
anxietatea care a impus tratamentul cu astfel de medicamente. Unii bolnavi manifesta:
- cefalee,
- scadere ponderala,
- inapetenta,
- greturi, voma,
-tremuraturi,
- insomnie, anxietate.
Mijloacele vizand impiedicarea sau diminuarea aparitiei acestor simptome constau in scaderea
gradata a dozei si cresterea intervalului de timp intre prize.
Prescrierea benzodiazepinelor la subiecti comportand un risc ridicat de dependenta psihica si
fizica (alcoolici, toxicomani), trebuie facuta cu o mare rezerva.

Tratamentul intoxicatiei acute

Sus

Tratamentul intoxicatiei acute cu benzodiazepine este in principal suportiv.

In cazul unei supradoze acesta include:
- oxigenoterapie;
- perfuzie endovenoasa cu dextroza sau tiamina daca apar semnele de hipoxemie, alterarea
statusului mental, hipoglicemie sau malnutritie.
Decontaminare digestiva prin inducerea vemei sau prin spalatura gastrica este eficienta in
primele ore de la ingestie. Tot in aceiasi perioada de timp se ia in considerare administrarea
orala sau pe sonda nasogastrica a unei singure doze de carbune activ (cu masurile de
protectie pentru mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii).
Masurile de eliminare activa sunt ineficiente.
Flumazenilul este antagonistul benzodiazepinelor, legand situsurile complexului clor-GABAA,
ceea ce conduce la reversibilitatea efectelor deprimante asupra SNC (efecte caracteristice
benzodiazepinelor si drogurilor asemanatoare, ca de ex. zolpidem).
Securitatea folosirii flumazenilului pare a fi limitata, acesta fiind utilizat doar in cazul
intoxicatiei acute cu benzodiazepine (ex. la copii dupa o supradoza sau dupa consumul
controlat al benzodiazepinelor pentru sedare). Durata de actiune a flumazenilului este insa
scurta, necesitand repetarea dozelor. Doza initiala este de 0.3 mg i.v., doza ce poate fi
repetata la 1 minut, fara a depasi 2 mg in total.
Riscurile administrarii de flumazenil depasesc beneficiile in multe cazuri:
- in cazul inducerii de catre flumazenil a sindromului de retragere la benzodiazepine,
- la pacientii cu toleranta farmacodinamica si convulsii, care au luat de asemenea si
antidepresive ciclice favorizand convulsiile).
In cursul detoxifierii pot aparea simptomele de abstinenta (retragere), dar, in majoritatea
cazurilor, ele sunt moderate. Daca reapare anxietatea, poate fi prescrisa buspirona (mai putin
eficienta ca o benzodiazepina pentru tratarea anxietatii). Unii specialisti au recomandat, in
cursul detoxifierii, substitutia cu o benzodiazepina cu timp de injumatatire lung.
Naloxonul se administreaza daca apare insuficienta (colapsul) respiratorie.

Tratamentul intoxicatiei cronice

Sus

Consumatorii abuzivi de benzodiazepine in doze mari necesita de obicei detoxifiere spitalizata.

Frecvent, abuzul de benzodiazepine este parte a dependentei combinate (politoxicomanii)

implicand alcool, opioide si cocaina.

Tratamentul dependentei de benzodiazepine trebuie inceput cu evaluarea afectiunilor psihice
asociate. Se practica o testare toxicologica amanuntita, tinand cont de frecventa asociere
alcool-sedative, etc, si se determina doza de benzodiazepine necesara stabilizarii (din
anamneza, examenul clinic sau cel toxicologic).
Detoxifierea impune trecerea spre administrarea de benzodiazepine cu actiune lunga
(diazepam, clordiazepoxid), ulterior scazandu-se cu 30% doza in primele doua zile si cu 10% in
urmatoarele.
Riscul de folosire si dependenta fizica obliga la evitarea administrarii prelungite a
benzodiazepinelor tranchilizante si hipnotice. In general se recomanda ca durata tratamentului
sa nu depaseasca cateva saptamani. Se prefera administrarile intermitente si folosirea dozelor
mici. Un tratament de 4 saptamani sau mai mult nu trebuie incetat brusc, ci progresiv
(diminuarea dozelor prin paliere succesive, intervale prelungite intre prize), cu scopul de a
distinge veritabilele simptome de abstinenta de tulburarile patologice initiale care ar putea sa
reapara. Daca administrarea s-a facut continuu cateva luni, dozele se scad cu cate 1/8 la
flecare 2 saptamani, pana la suprimare dupa 6-12 saptamani.
Dupa detoxifiere, prevenirea recaderilor necesita un program de reabilitare similar
tratamentului alcoolismului. Nu s-a gasit medicatie utila in reabilitarea (recuperarea)
consumatorilor abuzivi de sedative dar, desigur tulburarile psihice de tip depresiv sau
schizofrenic necesita medicatie specifica.

Cele mai puternice nootrope care va pot potenta concentrarea in timpul studiului pentru
examene !

Esti in cautarea unor nootrope care sa te ajute la cresterea concentratiei

mentale in timpul studiului pentru examene ? Cu acest flux de distragere a
atentiei cu care ne confruntam in fiecare zi, capacitatea de concentrare asupra
sarcinilor solicitante este de cele mai multe ori imposibila ! Nu ar fi grozav
daca ar exista o pilula magica cu ajutorul careia sa ne golim mintea de
gandurile care ne distrag ? Ai putea fi mai eficient daca ti-ai imbunatati
motivatia, capacitatea de atentie si sanatatea mentala ? Nu ai dori o pastila
care sa iti mareasca puterea de concentrare intr-un timp foarte scurt si fara
efecte secundare negative ? Afla ca acum exista !!!

In ultimii ani, intelegerea modului de

functionare a chimiei creierului a crescutvertiginos.Drept urmare, o nou clas
de suplimente orientat spre intensificarea capacitatii cognitive au aparut pe

pia,cu promisiunea de a spori concentrarea si cresterea starii de spirit . S

aruncm o privire la cum funcioneaz aceste medicamente pentru concentrare
i sa vedem care sunt potrivite pentru nevoile i obiectivele voastre. Vom
verifica, de asemenea, posibilele efecte adverse, aspectele legale legate de
achizitionarea lor i eficacitatea suplimentelor pe baz de plante.Cum
functioneaza aceste nootropice ? In general suplimentele pentru
concentrare actioneaza prin interactiunea cu organismul chimic al creierului
pentru a produce efecte excitatoare sau inhibitoare ! Sistemul de comunicatie
in interiorul creierul se manifesta prin transmiterea de semnale cu ,,mesageri,,
chimici. Aceast comunicare are loc peste cile sinaptice, ntre neuroni.
Substantele neurochimice ca dopamina, serotonina, epinefrina, i
noradrenalin pot trimite semnale care declaneaza starea de spirit i de
raspuns la starea de stres, precum i crearea unei senzaii de concentrare i
energie. Alte substane chimice, cum ar fi acetilcolina i glutamatul, faciliteaza
raionamentul i formarea memoriei. Msura n care aceast comunicare este
capabila de a se intampla rapid si eficient determin capacitatea noastr de a
ne concentra. Deci, consumam nootropicele de concentrare pentru a produce,
a sprijini, sau inhiba aceste substane chimice, precum i pentru a hrni
esuturile prin care acestea actioneaza. Efectele secundare si riscuri. S-au
inregistrat efecte secundare ale consumului nootropelor de concentrare ? Cu
peste o sut de suplimente nootrope cunoscute, care au cel puin un rol n
concentrarea mentala, este imposibil s generalizam pentru fiecare caz. Cu
toate acestea, natura de baz a nootropelor de concentrare este de a echilibra i
de a facilita mecanismele chimice normale ce sunt deja n vigoare n creier.
Drept urmare, nu au fost raportate efecte adverse semnificative,pentru cea mai
mare parte a suplimentelor nootropice. Acest lucru le plaseaz n contrast
evident cu tipicele droguri pentru concentrare ca Adderall sau Ritalin ce pot
provoca o serie de probleme de sntate pe termen lung. Desigur ca
sensibilitatea individuala i tolerana poate crea mici efecte secundare cum ar
fi deranjul la stomac sau ntreruperea ciclurile de somn. Dar, n general,
suplimentele de concentrare corecteaza dezechilibrele din chimia creierului,si

nu creeaza altele. Este de la sine inteles ca atunci cand vreti sa incercati un

supliment nou , sa studiati cu atentie mentiunile de pe siteul producatorului si

sa consultati un specialist.
Nootrope de concentrare pe baza de prescriptie Unele medicamente
inteligente sintetice care au manifestat suficiente efecte negative au intrat sub
supravegherea institutiilor competente. n aceste cazuri, produsele
farmaceutice care sunt considerate ca substane reglementate trebuie s fie
prescrise de medic. Acestea includ stimulenti puternici i amfetamine ca
Ritalin i Adderall. Droguri ca acestea sunt prescrise de obicei persoanelor cu
tulburri cronice de atentie ca ADHD, funcionand prin mbogire nivelurilor
de dopamina pentru a crea o senzaie de hiper-atentie. Efectele dureaza atat
timp cat iei medicamentul i adesea sunt urmate de prabusiri severe ale
psihicului i dezechilibre hormonale. Alternativa nootropica pentru tratarea
ADHD-ului, precum Piracetam, genereaz o stare psihic foarte concentrat i
naturala de energie, fr niveluri nocive ale hormonilor. O alt form de
medicamente pe baza de prescriptie sunt aparent utilizate pentru ameliorarea
stresului si a anxietatii. Aceste medicamente anxiolitice pot stimula indirect
puterea de concentrare. n timp ce medicamentele anti-anxietate cum ar fi
Xanax sunt imposibil de cumparat fr prescripie medical, nootropicele
legale ca Phenibut i L-Theanine produc multe dintre efectele lor. Capacitatea
de atentie poate fi mbuntit prin eliminarea gndurile anxioase.

Au efect medicamentele pe baza de plante,de concentrare mentala?

Suplimentele pe baz de plante ca Ginkgo Biloba sunt folosite de cateva mii de
ani pentru imbunatatirea functiei cognitive. Remediile pe baza de plante ca
Skullcap,Musetel, Gotu Kola, i multe altele au fost fost demonstrate ca avand
efecte de sporire a capacitatii de concentrare la copii si adulti.Daca aceste
plante pot fi utilizate n mod eficient pe termen lung, sau pentru a trata
dezechilibre psihice severe, este nc n dezbatere. Utilizarea acestor plante a
avut o valoare de pionierat care a condus la dezvoltarea sofisticatilor
amelioratori de atentie ca Piracetam i alfa GPC. Acum se pot obtine beneficii
mult mai mari utilizand nootropicele moderne !