An.nunak.

ki versus
An.nunak.ki

De acelaqi autor

ARYANA HAVAH
Cristofor
Magul din Carpali

Viafa pe PimAnt... incotro?

Viitorul omenirii qi Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine

Cartea intdi
Dezvdluiri tulburdtoare despre trecutul,

An.nunnak.ki versus
An.nunnak.ki

prezentul qi viitorul Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine

Cartea a doua
DelaZamolxe la noua erd

Inuaki, reptilianul din mine

Edilie integrald
Vizitali

9i:

www.aryanahavah.ro

ORFEU 2000

BUCURE$TI

Un alt fel de

PREFATA

Cope(a: With Loneline:;,s, on Your Own de Anna Ravliuc

Consilier gtiinlific: G-ral dr. Emil Striinu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei

HAVAH, ARYANA
An.unnak.ki versus An.unnak.ki / Aryana Havah
pref.: g-ral. dr. Emil Strainu. - Bucuregti

1,'-...

rsBN 978-973-1 986-r 2-8

il (pref.)

'4n

7"7ro

AMINTIzu DIN (I)REALITATEA

iMEDIATA
Probabil cd nu aq fi scris niciodatd in stilul ce urmeazd
aceastd prefald. Sunt de peste trei decenii un cercetdtor
asiduu al ufologiei (fenomenului OZN) qi sunt familiarizat cu ceea'ce de reguld sunt numite teoriile ce Jin de
SETIT 9i CETI,2 de contactanli, rdpiri, intdlniri de diverse
grade, crash-uril. rzboaie cosnrice 5i catastrol'e mai mult
sau mai pulin planelarel sau civilizalionale.
Cunosc lucririle Aryanei Havah gi cu prilejuri anterioare mi-am exprimat pe larg pdrerile vizavi de ele, aga
cd nu am sd revin asupra subiectului ci am sd incerc sd-i
dau prezentei prefele o notd de (i)realism prin faptele
ipotetice totu$i pe care urmeazd sd le descriu, de fapt am
sd fiu chiar in tema cdrlii. . .
Totul a inceput printr-un telefon. Ce a urmat apoi
fiecare dintre dumneavostri, chiar gi eu putem avea ce
pireri dorim. . .

De la expresia englezeasci: Search llxfratenestrial lntelligence

Cautarea civilizatiiilor inteli gente

2 De la cxpresia englezeasci : Communication Extraterrestrial

tntelligcnce
3 Din englezi prdbugiri
4 Aluzie la lucrdrile lui lrrmanuel Velicovski, Cictcnireu

Sanuel Huntihgton

C i ocn i rcq C ivilizaIi

lot.

lunilor

g)

ii

,1n

altuk ki rtrstr ltt trtttt,tl

'ln unnuk kiyersus,!rt unnuk ki

Lt

Vrcau si suputr alentiei un alt l)Lrtct rle ir.tlcr.c. lcgal

.1.' ttrt ltrpt fostbil {ilretl rllT.rrrrr \!tr \\.,lr.ir r,r!ll (l\.
dcl.r'roltslrat. In economia f-aptelor.cc rrllteirzil riil lc rclatez
a; rlori sir in{elegc[i cA nu vreau sir lrrr ptrr.lizirrrrrl lticlrllui
punc( tle vederc ci doar un nalalor-ciit (lc cit obicctiv irl
cvcuiulcntelor descrise.
li'a o clirninca{i de iulie. soarelc abia rirstlrisc fi ([rrouiai
cirlclur-ii de pcste noapte nu putuscm sir tlornr
;;i pr-cli,r.ascnr sii nar, ighc'z pe NIl1' pinar iu zori clncl qr obosit 5i
torojril dc ciilctui arl- adormit in lbtoliu la biroLr in lata
calcLrlatonrlui. .
La ult lltontent dat pc la ?-l'1" nr-arn tr.czrt buimacit de
tclclonul trobil care suna in nestire. multc apc)uri cle la
acclirgi numir,,. Cineva sunase de ntrrllc ori $i iusisla.
I)cntru a infelege ceea ce ur rncazd aur s,r \.al spun cd cel
cc suna era un amic. ofiler superior din armata. iar ca
plcgiitirc avca specializarea ..trupe de comando". Trecuse
.

rlc citcva ori in ultimii ani prin iadul din Lak qi Alganistau iar mai inainte avusese inci cel pu(in altc cinci
misiuni de hrpli de dr-u.ati prin Africa 9i America I_atina.
Il cunosc lbarte bine $i pentru mine este mai pl,esus de
orice lrinuiali de imposturi pe care crcd ci a-1i incerca-o
lcgat clc istorisirea ce urneazi... Mai mult nu cste un fal.)
al scicnce-lictou-uhti sau al ozer.rislicii. Dar cxisti qi ur.r
dar...
Intr-iind ir.r subiect trebuie sA spull cil in dintineata cu
pricina anticul t.neu venea dintr-un scur.t concediu de
Eaptc zilc cc-l licuse la munte solitar cu coflul uDdeva
plir.r I{ctczat. La apropierea de Bucr-rregti ma$ina i-a sennalizat printr-un scnzor cA mai avea benzind pcntru doar
caitiva zcci de kilometri, deci s-a orientat spre cca lnai
apiopiata benzir.rdrie.

Conlomr relatdrii fiind ora 0500-0510 la bcnzirriiric nu

inai cra nirneni altcineva care alirnenla ci unclcva latcral

iii

doar un llummcl kaki cu gerluri fumurii ..torcea'' cu

rnotorul pornit. dar in jrrr nu era nimeni.
Dupi ce a alimental, a plntit gi s-a indreptat spre lnagina
sa un..tout terrain" pcntru rcluarea cdlStoriei. Dar atunci
a observat cd uga din dleptul qoferului de la Humnrer erur
deschisi ;i pe scaun slitea un si-i spunem ,.individ" in
cizme dar care nu avcil haine ci era in totalitate acoperi[
de solzi verzi exact ca un clocodil ial pe cap avea ur.r l'cl
de creasti ca o qopirli... ..lndividr-rl" s5-i spunem aqa l-zr
observat. nu s-a sinchisit cn nimic, s-a dat jos din nraqini
l-a plivit a scos ni;te sllnete asculite cdtre cineva din
ma$ini, perea iritat s-a urcat gi a dernarat in trorlbi. . .
Cit timp amicul meu l-a privit a apreciat cd avea
1,90-2,00 metri iniltirre ;r avea ochii galbeni cu pupilc
verticale ca de pisical. In mod crudat ma$ina llu avea nulnar
de inmatricularc nici pe fata nici pe spate.
Contrariat a ciutat s,i vadar dacd mai lusese lnartol
cineva la eveniment dar a constatat cd era singur in
parcarea staliei de benzini. ObservAnd cd Ia intrarc erzr o
cameri video l-a intlebat pe cel ce vindea la statie daci
funcJiona dar acesla a rispuns in doi peri cd aceea carnera
video este doar... ..dc dccor"!'
Trecdr.rd de momcntui de ..pcrplcxitate" s-a gAndit ci
ar putea fi vorba de o lhrsi. bine regizati qi qi-a lclual
drumul.
Cred ci suutcti de acord cn mine ci omul uostru eril
totu$i frArrintat de contraclictoriul sau sd-i spuneln stranietatea intAmplirii.
Pentru cI lucmrilc
5-11, orrrit aici: dupa cdtiva kilonetri a vdzut acclaqi "11
I Iummer tras pe dreapta cu toate
patru u$i deschise qi la cAtiva metri de magini pe cir.np clc
data aceasta erau doi aga-zi;i indivizi, de culoare verdc
inchis. ce pireau ci se ceartar sar-r disculd ceva lbarte
aprins.

---i..r*.

lv

,!n-uttnok ki tersus,1n untt,tli lil

An trnnak ki ver.rttt .1n trnnrrk ki

Unui dintre cl plrea mai inalt cu l0- 1.5 ccnrintctri

decAt cclalalt $i liu avea cizme in picioarclc a ciiror labi
serndna cu cea de qopirla cind pagea. clar arca 5i trn

1'el

dc... coada I

Pe qosea lreccarr multe camioane

in iimbclc scnsur.i ai
qol'cli liccau scmne spre ..creatrtri" clal. nu a oi-,r Lt
llitttctti. ( ci d,,i "11 0 r,,, rotal ncstinghcriri cirrtl ;rnricrrl
rneu i-a iiltoglallal cu telelbnul mobil.
Dupir citcva minLrtc (3-5 minule) conlbr.t.n rclltlirii cei
doi s-alr sui( cahli in Iluntrner au intors s1.rlc scr.tstrl cor.rttar cchri cle I'cnire spre Brrcurepri si cLr o i'ilczli rilrriloar.c
au dispir-ut in tlornba isciurl ,.r r,:ic\,atat.l llriticii pc Soseit
5i zecr de injulzitur:i ale celorlalri par.ticipanti la tr.alrc
ArlicrLl nostru a rc\azut fotograliile clc pc tclcibnul
rnobil gi a polnit glou! spre Bucuregti cu giindul si vini la
mine pentru a ne stitui ce lacem cu 1btografiile cate eLaLl
cdr:or'

uLnitoarc.

Partca tlagicd a poveqtii este cd la momcntul ajunger.ii

la minc tclclirnul arita clar ci se licuserd 1l lbtogralii
doar in locul pozelor ecranul rdminea verde la listarea
lbtograliilor. Iicranul era verde gi... atat. Nici o imagiue!
An.r lirsl int;:rrcuni cu el la reprezentanta llrutei ce
trsigula servicc-ul telefbnului dar singur.ul rhspuns a fbst
cir a first lbtogralrati o sursd de lumin5 foarte puternici
tlc... culoalc vcrclcl Nu am putut recolllpLlne nirnic din
cccu cc a lirst lbtograliat.
NLr r lclr-r sl-r spun niuric de cele ce au rlrmat momen,
trrlrri nrlrii tlczatnigiri. dar pot si vi spun ca limp de
rloLrir slrptlrnini aru ascultat povestea de zeci de ori, am
chulirt al(i rrrlltoli clar lotul a fost marcat de r-ln e$ec 1otal.
Alrricul ntctr cslc la aceastd ori undeva pe un teatru de
operatii nriltatc ;;i pLobabil ci intre doud ambuscade se
r.nai gdntlc5tc gi acum la intAnrplarea ciudati pe care a

treit-o. fbarte ciudat in mod singur:,ri

liril

puterea de a o

dovedi uraterial.
Un lucru cste sigur- trdirn intr-o Iunrc pc care numai
clcclcr.n ci o cunoa$tem. aver.n o vagir implcsie ce suntem
stipenii ei. cind de fapt cred ci suntenr niqtc sLrbchiriaEi
in tranzit pc o planctd care uu ue-a apartinut niciodata gi
trnJc Jc lrrpt nici rru ;lim care nc cstc rrrerrilc;r...
La solitrl care ne conduce ar fi intclcsarrt dc;tiut la
ciue cs(c butonr.rl ..Delete" sau rllcar ccl ..On" qi ..Olf '...
Dar. stinrati cititori accasti rclatlrc csle cloar ,.jurnalul" lllnrului ce vi l-a pregltit Aryana Ilavah in accasti
carte ciuc cste deosebit de incitantir;i unici in mesajul ce
il transnr ilc !

Dr. Emil Striinu

, Dircctorul Ccntrului de Studii
qi Cercetiri Psihotronicc qi Ufologice
c

mi

ls t

ru

fo (a) gm ail. co

I
Oricdt vi s-ar pirea de ciudatd relatarea pe cirre urmeazd.
sd v-o expun, datoria mea morald de om md obligi sd fac
acest lucru. Am mai afirmat gi suslin in continuare ci cititorii acestui gen de literaturd sunt oameni ralionali qi cd
informaliile pe care utmeazd sd vi le dau vor fi analizate
gi filhate. De asemenea vd sfrtuiesc sa ciutali veridicitatea celor afirmate gi sd le acceptafi doar in mdsura in
care ele rezoneazd cu trdirile dumneavoastrd interioare.
Acum ceva timp am fost contactatd de o persoand care
m-a rugat si o ascult gi sd incerc sd inteleg, IErd idei
preconcepute, ceea ce avea sd imi spund. Degi mi s-a
pdrut ciudatd aceastd rugdminte, un imbold ascuns m-a
fEcut sd fiu de acord. Aga cd m-am intAlnit cu respectivul,
care spre surpriderea mea s-a dovedit a fi un interlocutor
erudit, cu o capacitate extraordinard de sintezi, cu un IQ
care cu siguranld il depdqegte pe cei al pdmdntenilor.
Disculia, la inceput destul de banald, a exacerbat cltre
sfArgit intr-o expunere suslinutf, cll argumente gtiinlifice
care m-au flcut sd inteleg Ei sd pdtrund in anumite laturi
ascunse ale vielii pe acest pdm6nt. De la el am aflat cd
acegti anunna-kki, se supun pa(ial aceloragi legi plmdntene ca gi noi, respectiv ci tr[iesc intr-o lume duald gi cd
qi la ei existd cei cu intenlii pozitive gi cei cu intenlii
negative. Se pare cd demult de tot, in urmd cu vreo cdteva
mii de ani, s-a desprins o grupare din rAndul lor, care gi-a
spus cd are misiunea de a ajuta Terra gi pe locuitorii acesteia. Aceastd grupare, degi in prezcnt neoficiald, a lucrat
milenii spre a u$ura soarta noastrd qi spre a ne ardta unele
lucruri in viziunea realh.

ln

tinok kiyersus An unndk.ki

ldeea cic Ia care a plecat intalnirea noastri a fost una

simpl.l ;i anrure: sd sc relateze despre schirnbdrile care
vor vcr.ri, despre cataclisrle, despre ridicarea con$tiintci de
glup gi dcsple 1-aptLrl ci acum ne af'lim pe uftir.r.ra sutd de
rnetri. Este acum ori niciodati, ca sd mi. expr.im clar. ir.r
continuar-e il voi nunti pc acest interlocutor Domnul X.
Arl,ana: lJste ader.irat cd vom avea ceva problenre dc
oldin climatelic?

D,'llrlttrl X: (,.r1 1r16[].nt*.'inccprnd clt \irrJ aceaslJ

gi continuincl cu umdtolul an: vom fi supuqi Lu.lt-li bombardau'rcrrt clinratic Iard plecedent. Vor exista turtur.ri
cu aspcct de lorrrada. in zone care ltu aveau ascmenea
lbnomene; ciclonii se. r,or inmulti, ial zilele cle maxiu dc
tcmperaturi, vor ailct'na abcrant cu cele de minim. Vot fl
incendii qi iuunr.-l.itii. pirdr"u i yor fi dislrr-rsc de fbc Ai
culturi vor fl iitLr:tclaie. Va ii prdpid. Iar din picate aceste
linor.neue nu rol Jl izolate, ci rAnd pe rAnd toate zonelc
globului \,al; trrce pr-in aceste 1'elomeue. Nu va fi o I'ard
nolnali. ci ulta cu inlegistriri ieqile dir.r comun.
A: Dar aceste lucruri sunt create cu intentie?
Dl.X: Nu.
A: $i atunci de unde gtii cu atdta exactitate?
Dl. X: Sunt dovedite qtiinjific. dar sunt ascunse publi-

crilui.
se da1

acest l1cru
i din centrr-rl
galaxiei, cnergii lbrmate din par-ticuie. care de pulin timp
pot 1i cuantilicate gi vizule. $i binein{elcs cd gi soarcle are o
marc iniluenli. Eniisia lui este din ce in ce mai putcr.nicir. Sunlem ef-ectiv bornbarclati, iar accst bombarclament
\/a cre$te in intensitate.
A: Te re ['eri la acei t.rentrini?
Dl.X: Da. $tii ci se zice cd in limp cc asculti accasti
frazi. deja sute de trilioanc de neulrini trcc prin corpul
t5r"r, llri sa-{i laci vrcun riu qi fird si lase vr.co urntd.

An

unncrk

ki t,et sus An rnnuk

ki

Ncntrinii sr.rnt capabili sA lraverseze intlegul Plm:int

inlr-o liac{irure de secundi deoarece an o vitezd apropiatl
cle cea a luminii. Aceste parlicule cilitorcsc in linic drcaptd
prin stir.rci. api, aer, spafiLl $i aproape nirnic nu le opleqte.
A: Dar ce sunt de fapt acegti neutrini'?
Dl.X: in 1930, Wollgang Pauli postuleazi existenta
r:nei noi particule. numiti ulterior ncutlin, ca tiincl r-Ln
<r'er.nediu> teoretic <dispcmt> cu scopul dc a rczolva clczc-

chilibml de energie din leacliile nucleare, deoarece legile

conservdrii energiei gi conseruirii impulsului pircau distorsionale de reacliile nucleale. El credea cd oamenii de
$tiintd nu vor putca fi niciodata capabili s[ dcrnonstrczc
fizic existenla aceastei particule. ce pilea a 1l invizibili.
LJn sfert de secol mai tirziu- in cadrul unui experimcnt
s-au observal primele semnale de ner-ririni $i 1ot atLxlci
s-au ir.registrat ciocnirile lor ocazionalc cu tr' alcria.
L-,xperimentul a fbst prerrriat cu Premiul Nobel in 1988.
Ulterior s-a demonstrat laptul ci naLula liunizeazii cel
pulin trei tipuri dilerite de neLrtrini. Este posibil ca acesti
neutrini, care sullt extrem dc mulli (ci dcpigesc ca uutlir
Loate celelaltc particr-rlc de rlaterie cunoscr.lte) sir li juc:rt
uu rol cheie in folmarea Universnlui. De-a lungul anilol.
rrrc-jorilatel Iiziciertilrtr J Irresul)us ri rtcrrllirtii rtrr rrr
rlasd intrucAt nu s-an girsit inclicii dcspre masa lor. l)npa

cxpcrimcr.rtc gi nisuritoli noi arr |-rmizat

primele dovezi care suslineau iaptul ci neulrinri au masa.
rcalizind o revolulie in N,lodelul Standarrl al particulclor'
yi ir.rtclaclilu.rilor lundamcntale. Ray Darvis. ciStigitorul
plemiuhLi Nobel gi echipa sa au lvut nevoie dc aproapc
i0 dc ani pcntrl a (captura). inlr-o minii din Dakota de
SLtd,2000 de neultini produ;;i in Soarc, un nulir mult
mai mic decAt cel estirnat de calculcie tcorelice, Astfi:l au
apiuut voci ale Lrnor oamer,i de $liinfd cale au incepr-lt si
pund la indoiali valrditalea l\4oclelnlui Slandard al

anii '90.

I
,1n ttnnuk

kit,trsut ,1n

unnuk

An unnuk ki versut ,ln unnak

Ii

lui. Irc care il culloa;lcl.n ca fiind modclul tcolctic

care explici lunclionarea Soalelui. De asemenea oamenii
dc ;tiintir an cmis o ipotezd confor'm cileia neutlinul
clectronic ar putea ..disparca" transfbrmindu-sc irr alte
particule, evitind astl'el deteclarea 1ui in expelirnentul lui
Davis. Disparilia neutrinilor arc lcgitnri cu o proprictatc
speciali a acestor palticule evazive: oscila{iile nentrir.riJor'. [n tinrp cc rretrrrinii cilatoresc plin materie qi sp:r1iu.
ci se translbrma dintr-un tip in altul. ap[rAnd fie ca
neutrini eleclronici, fie c:r neutlini nrrronici suu ncutrini
tauonici; mai exact. in timpul zborului, neutrinii au capacitatea de a se transforma dintr-un tip in altLrl. Oscilaliile
neutrinilor sunt un efect cuanlic. Ele au fcrst explicate
prin analogia cu o magini sport care se schimbi intr-un
ninivagon de mariii sau nn autobuz gi apoi rcapare ca
maqind spoft la inulti kilometri mai depafte, Dac[ la
inceput au erislat pc o qosea doar magini spor-t, goseaua
va 1l ir curind plinir cr-l toate aceste trei tipuri de
vehicule. Doar neutrinii cu rnasi nenuli pot siviir'gi
accsti tlansformare gi de aceea m6surarea cletaliilor
plocesului de oscilalc Ic pcrmite oamenilol de qtiinti si
cleLermine dil'eren!a dc rnasl dintre cele tr-ei tipuri de
neutrini. hr r-rltimii zece ani. un nulnr"rr dc cxpcrimcntc au
ciulat oscilatiile neutrinilor, slrLdiitrcl neutrini creaIi in
soarc, in atmosf'ela Pin:intulni. in rcacloare nuclcarc'sau
mai nou, in accclcratoarc de palticule. S-a reuSit
ider.rtif-rcalea tipurilol cle ncutlini lirnctic clc sur.sa carc ii
ploduce: Soarcle. atmost'era, reactorlrl sau accclclrtor-ul.
iar in prczent se exanineazi tipurilc clc ncutlini tri se
Soare

incealcli iclcntificarea acestora departc dc srrrsu.

Ncntrinii sunt pretutincleni. iar nrilielrlc rlc ncrrtlitii
trec prin liectrre persoand, tot timpul qi ltrc trccst lucru
neobscrvafi deoarece ci interactioneazit liltllc rirl cu alte
forme de matcric. Chiar;ii sub accsl aspcct. ci joacir un

ki

rol lbarte importanl in c61eva din cele mai impoflantc

procese fizice din Univers, cum ar fi reactiile nucleare
slriluceasci.)
A: Bine, dar daci nn ii sirntim, inseamni

c.rr-c l'ac ca Soarele sd

ci

nu

ne

rrlccteazd.

Dl.X: Ba ne afccteazi. Ne modiflcd cimpul vibraliorrll. Acum sunten supuqi unui adevdrat bombardamcnt
c,.L ace$ti neutrini $i se pare ci intensitatea lor cregte.
I'r'oblema majorA este datd de laptul cA au inceput sA
lulccteze miezul planetei. Dupi cum spuneam, acesta se
incilzeqte, iar acest tapt va lace ca anumite fenomenc si
sc ir.rtensifice gi si sporeascd in frecven{i.
A: Te referi la cuitmure. vulcani?
Dl.X: Da. La totG:
A: Dar existd dovezi qtiinlifice cd vor avea loc anurnite evenimente?
DI.X: Da. S-au fhcut simuliri pe calculator. s-au rulat
runumite programe, acolo ullde a fost posibil, dar existd gi
cazuri in care totul este speculativ deoarecc nu sc $tic
curl va evolua un anumit eveniment. Trebuie sd intelegi

ci totul

cstc nou qi pentru medinl gtiintific. nu a nai

cxistat a$a ceva pdni acnn. Se po1 face presupuneri, dar
llu intotdeauna ili ies.
A: Dar se $tie concrct ccva'J Nli rel-er la ce va veni.
Dl.X: Ce p()r sa ili spun... se perc ci in acL5t illl \il
exista un cu1t'cmur n-raj or in zona .laponiei, care va I'ace
ca insulele Kurile sa se sculunde parlial, qd in r:!oiembri.{
vor exploda mai mulli vulcani,, fapt care va ducc la
imposibilitatea zborului cu avionul, dar ce acest aspect va
avca rm impact deosebit asupra culturilor din anul urrn[tor.
Cutremure multe vor_[ gi in 20-lQ, insd in lnai anul ce
r,ine, se va rupe placa Pacificnlui care va lace ca toate
lirile situate in zona aceea si aibd problerne cu ldrmr.rrile.
I)e tot globul va urma o perioadi de cutremure cle 6-7

.1n urtnttk ki versu.v An trnnuk ki

10

grade lninini. cale nLl sc $tie cat va 1inc. Se pare cit Turcia, lslauda, Spanra, lndia 5i China vor 1l cel mai aiectate
din p iiirctii vecier-e ai intcgritilii teritoriale, in Rominia
vor tl culremure dar-nu vom avea schimbari gcogralice
alc solului. Dc lapt, sd qtii, cutrcmllr esle prost spus. Se pare
cir va 1l ceva contiuuu. Ca qr cind PirmAntul ar trcnura.
nlri irre ct srrr rnli t.rre . ,.lar contin ttu.
A: Putem 1'ace ceva'/
Dl.X: Daci aq 1r in loct vostrrl, lluta aceasta llti-a$
cr-llrpara ceva in afar:t matilor ota;c. Acum. t.tu tnai lArziu.
Ar trebui ca oarletiii si ;;tie gi sd igi ia misnri. Un uric
reiirgiu qi o r.r'rici rezerui dc alimenle tru strici. 'frebuie
sa

Iii

pLegntiJi.

A: $i cAt va f ine?
DI.X: Nimeni nr"l $tic. Nu se cuno.rilc exact nici cand
va incepe. nici cdt va line Se prcsr,4rune cd pc undeva
plir.r n-riLi la anul, dar accasti afituatic se bazeazi pc
anumite modelc n ale pe sirlulator. i,a introduccrca tlalelor
s-a tinut cont de contextul actual. Daci bombardatncntcle
cncrgcticc se intensitrci sau scad. atlu.tci clalele se schitnbii.
Llaci insd plecim dc ia urocielul actual. se picsttpuue cir
in nrai la anui va iucepe totnl. ['dnd spun lotul ni lcl'cr: la
pr.ohlcmc ca: intensificat-ca cuiletnttrclot, rupcri cle lblii,
cLentuJr'cr erpl,,ziilor vLtlerniec. cJlll l;il cc\il.
A: l)nl ccva concret, se ;tic'?
l)l.X: Cc sc qtic clal csle rirptul cir in 2012 \/oln aveil
explozii solare. teea cc^ne va lace si t iurittettt pentrlt
citcva lturi llrd curent. In prezct:t guvernele lucrcazi la
-un aVer tizoi barc sa I-f emiti oprirea brusci
Ei in-rediati
a aprovizionirii cu curent electric in ideea salv.lrii translblnntolLelor. Explozia solari cc urmeazii va influenla
in urod dccrsiv polaritatea Telrei gi va avca loc in tlod
cer-t inversarea polilor uagnetici. Acest lucru va f'ace ca
n,,rJrrl I rrropei s5 intle intro noui gl:rcialitrne. iri dri

)n tnnttk ki

t,cr.strt .1n LutnLik

ki

1i

seurna cd toaLi populalia rirmasir la nigla czitrc zona care

\ lr rcprezenla atunci sudul. Oaurenii 1r-ebLiie si se hrirircascir

;ri in genere acest luclu nu este posibil in zoncic ii'iguiollsc.

A: Am mai auzit varianta. dar nu gliu ce si zio... cll nll
sirnt asta. Dc ahl'el mic mi sc irare lotal nociv si iti
triiic;ti viala gindindu{e la apocalipsii. hitr--adevir este
bine si ai un plan de rezervir. miri alcs cf, clin cc in cc rnai
nultc voci sustin acclczrgi tcorii, dar de aici qi pini la a
llisa totul... c calc lungi. Nirleni nu gtie concret daci va
ll sau nu ccva.
Dl,X: Daca va fi aga sau nu vom vcdea. Ccrt cste cit
oamenii trebuic si qtrc. sprc a nu ti luali prin snlprindere.
lri trcbuic si se ajute singuri ;i si nu caute rdspnnsuri gi
sustinere la guvemurli $i socielaten $tiinlilicar. AceEtia gtiu
toate astea de rnult tirnp. Ei au ln:rt mirsuri pcr.riru ei gi
lamiliile lor. Ei sunt asigurali. Iar laptul ci acc$tia $i-au
luat nrisuri. spune mult. Dc cc sd ir.rvesteqti rniliarde in
buucile pi depozite subterane? De ce lamilia Bush gi-a
cumpf,ral tercn in Patagor.ria? De ce Cloroana Brilanicii
lnvesteste in Romdnia? De ce toati zona muntoasi din
Aiiica cstc vdndutir cdtre guverne gi parliculari? lti pot cla
zeci de exempie, l)e ce ar lacc ei astt-el de investifii
ncrentabile?
Am rAmas putin surprinsi clc lbrmularea <eiir. gindinJrr-rnr cd 5i el llcee plrtc Jirr acccari grupilrc.
A: Spni <ei>, tu nu e$ti din aceiaqi grupare?
Dl.X: Ba da, $i eu sunt ca ci, dar ccea ce ne deosebeqle
sunt intenfiile. Er-r nu pot sta pasiv. Este adevirat cI dacd
ar f-r si nri analizcze cineva din punct de vcdcrc cnergctic, eu sunt dif'erit lajir de voi ;i idcntic cu ei, dar asla
nn mi f-ace sd subscriu modului lol de acliune qi gindire.
En qliu ce va ver.ri Ei ;tiu cd nu mai avem timp. Zarurile
au fost aruncate $i nu nrai pot fi oprite. A1i ai,ut Eansa sd

l
-,"..,-!!d.4.**

12

,lrt ttnn,tk kt versur

)tt itnn,t,\ h rJ rtt Stt tlnnr^

,,1n

tnnde ki

i3

^i

sohimbali deznoclirniir.rtul. dal ari ci.zr-it pradi capcanei

lor: nraterialismul. Ali licut in a;a 1el incit copir vo$tri si
lie atr':r;i cirre o lurne stalpinirai de instinctc, polie ;i bani,
in delrirrcntul srrlietului. Acunr veli cr-rlegc roadcle muncii
voiLstre, ir.rsi micar acru.n in :rl noualca ceas si vd lr-rali
nrinirnc r.ndsuri dc protectie L,u snllt ur.r mesagcr clir:r
r iitor', care vi.ne si vi spuui care a lbst cursul titnpului.
Voi ma puteli crctlc stru nu. estc libcrlLl voslnl arbitt'u.
Arii ulnrdtori vor 1l cataclismici clin toatc prnctcle de
vederc social. econornic, geograflc. l'otul se va schimba.
lrste ca qi cLun ceea cc a lbst lrebuie tlistrus spre a se
reciidi o nouii lurne. $i a;tr r :r li.
ln timp oe vorbea, l-am lr,iaiizirt alcnt. Am ri'imas
r.Limiti cle siguranla cLr cale vorbi:1. iir,: i.r:rsiunea ;;i implicarea pc care le aliga, insi pot alit-na cu lriria pe irirrd
ci ceva din interiorul mcu imi spunea ci vibralia lui nu
imi corespunde. Era ca gi cum buna intenlie afirmatd nu
se potrivea cu ernanafia gAndului.

Dl.X: Anii ce vor veni vor 1l holardtori pentru umanitate. Confom cu'sartina
viitorul aotual. doar doud rniliarde au
r.ners mai depana.
mea cste sd vd aiui sa iriceti
clir riii muiT-i. $iln ca esrc o misiune gru. dar esre daroric
rnea sd incerc. Dupi ce va trecc anul 2012, urmitorul an
va fi un an dc regnrpare q;i e1brt. Pirr.rdnlul va fi altfel din
punct de vcdere geografic Ai oamct.rii igi vor schimba
modr-rl de gindire;i priorititilc. Ceea ce a mai riunas din
pLrlerile lunii se vor intdlni ciutind solutii. rlul din pitcate
accstea vor fi ca gi ir.rexistente. Va 1l ncccsalir o r.roui
orirrJuire. hazati pc rlte prilcrpii.
A: Nu pot spune cir ccca cc inri sprri rrrr inti este
cllllosclrt. ctr lcittc astea. dc ilccarc rl|tir cintl sLrnt pus5,
iutt-n itscmenca situalie am o s(alc tlc rlisconlirrt. $tiu ci
airr glcqil i:ti to{ii. qtiu ci iirn lrlrl-o 1rt.t;ri clutrate, cd
Iloctc n\.1-al).I indcpritluL ric ('r'cirlor. tlltr rrr lolrtc astca simt

iltbe;tc ;i ci ne va mai da c; 1.ansi. Poate

(:rtc doal inraginalia lnea, dli ir.ni place si creti cil in acel
Lrltim rlinrrt, inainte de deznodirnintul tragic, nn itnpr-tls
,le iubire venit dc la El. va lirce ca echilibrtil si sc
t rr l)umnezeu ne

irrtoarc[.
I)l.X: La care Ei te rcltri?
,A.: La I)unrnezeu. ia CreatorDl.X: u\dic[ ia dumnezeul pe care vi l-am dat noi. nriJ
A: Nu. La l)umnezeul Suprem. Davici mi-a explicat
lirar.te clar. l)e lapt tu ce imi poli sprLne despre accgti
t olonizatori din vecirime'?
Dl.X: De fapt existi 51 de rasc dc cxtratereqtri, dar
rtuvcmele sunl in contact direct cu 6 dintrc clc, iar in
llecutul indepirtai al planetci, trei din aceste rase au fbst
cclc care ;ii-au adus aporlul la apalilia umanitdtii actuaic.
A: Printre care Ei aga-zigii reptilieni?
Dl.X: Da, intr-adevir existd aga-ziqi reptilieni, doar ci
1i ei sunt de mai multe tipuri. Exista unii mici, de
lploximativ 1,20 m, care sunt destul de paqr-rici, degi nu
rlcbordeazd de bundtate $i existl cei mari, cam la 2-3 ur,
care sunt agresivi pr-in insdqi r.ratura lor. Despre acegtia
i,olbea David, dar rnenoria lui ancesttall l-a flcltt si ne
rciateze despre ei a;a cum crau ci atunci in urmi cu
ciiteva sute de n-rii de ani. lntrc timp au evoluat $i ei, iar
intcnliiie qi faptele lor nn rnai sunt flcute Ia vedere ci
sunt camuflate qi ascunsc aclcsea sub maqtile prieleniei gi
ale altruismului. Noi snr.rtem cei ce vI conduccm de milcnii, iar marile fan'rilii regale gi cele nobrliare (qi nu nLrnrai)
rLu Af)N-ul lor, deqi ir.r timp s-a pelr.nis ir.rclucigarea cu
pimdnlcnii. Dcci spccia iurunnakki a crcat orlul. l)zrr
anunnakki este o denllmire giobala. De lapt cxisti 3 rase
care au intervenit: specia Nordici, care vine din Constela{ia Pistorului-Ar1ulus. Semi{ii, care vin din zona Olion
;i acegti Gri, czue dc iirpt sulrt 6 spccii. dar cu acccaqi
r,,

1.1

;lti utnak ki

An unnttk ki vet sus .ln unnttk ki

struciure. Ei sur.n cci ce aLl r,ln.iirs aici. pc 'l'erra. l3i au

avut mari problcmc ill trecut. Au lbst ibarte boinavi.
A: I)ar sunt urnanoizi. repiilc'?
Dl.X: Sunt un hibrid. daci ii pot nurni aga. Ccva intre
ulnrnoizi Ei rcptile. dar au qi ceva dc la insecte. Sur.rtem o
spccic sr"rperioali deoalecc a\rem iltglobat in noi toate
n.rodelelc dc viu. $tiu ci te surprinde laptul cir volbesc
cind la persoana intAia. clinci la a trcia, dar aga imi vine.
Aceslc tl ei specii care au colonizat 'l,ctra au lbst dc thpt o
delegalie a celor 5 i de spccii. La itrccput au oolaborat cu
lolii. Jpui rrrrii lLr pleclt. i.rI ircr ll rLr rcr;Ilit
A: $i cale cste scopul accslei rcvenirilr
Dl.X: Plancta se alli in prcuiml unci catastrolc globaie, Ei vor sA plcvini accst lucrll. ln prezent sc incearca
montarca ur.ror scuturi u4aq,e,
!l
acca explozie solari.-*Dacf, vo
e
este scopul? Ei vor si pistreze
e
la modil-rcarea ADN-ului. Vor ca Terra si intre in rnatea
Conl'cderalie Galactici. Asta este motivul pentru care qi
celelaltc specii s-au intors. Tu gtii ci in 1998 s-a licut
plima marc pace galacticS?
A: Nu. De unde si gtiu? A anuntat cineva?
Dl.X: Exisla anurnite date cheie. Dacd vom reuqi sd
tleccnr de iulic 20li- o sl arerrr o colrcrirrnc cu elrergi:r
anceslrali. iar acest lucru ne va ajuta sf, ridicirn Terra
fiird prca rnari pagnbe, daci nu, viitorul arati altf-el.
A: $i daci reugim?
Dl.X: Daci reugim, atunci o altir spccie, cea a Invititorilol va vcni pe Tcna sprc a vd da Clunoa$lerea Universald.
A: Dar asta e un lucru bun. $i celclalte spccii sunt de
acord'l
Dl.X: Da. r.r.raj orita tea. mai putin una. cea carc a tbst
prezenlli aici. dar r.uai exact doar o par.te din acegtia. Ei nu
vor schimbarea. Dc lapt asta esle ntal.ea batalie care se

tlucc. Ei sunt aici de mult

schimbarea.

A: $i totuqi

ver.stts

An tmnak ki

tirnp;i dc accca nu pot

15

accepta

$i-au p[strat ritualurile, credir.rJclc atAla

timp'?

Dl.X: Tu qtii cn qi in prezent se sivArgcsc ritualuri clc

sacrificiu? Ci tot ceea ce ne inconioari esLe dominat de
simbolismul nostru $i ca noi $tim cd orice fblmi, culoare,
numar, etc, genereazd o energie. Accsta esLe $i motivul
pentru care se inceatcd ciderea in derizoriu a astrologici,
horneopatiei, numcrologiei, crisLaloterapiei, crol.noterapici, ctc., pcntru ci noi qtim ca acestea sunl lormele leale
clc manifestarc a matclici qi dc epropicre de Crealie. $i
cr-uu si vi. lacem sf, r,ir indepiltali de ele? Pr-in penibilizarea lor gi a celor cale clcd sau apclcazi la accste
plactici.
A: lncearcd. dar nrr r or lerrpi.
Dl.X: Vom vcdca. Llnnitoarele etape vot fi: inler'zicerea produselor din plante, inrplementarca idcii clc
medicamente vitale, care deja cxista, scoitterea in alala
lcgii a tratar.r.rcntelor alternaLive, etc. De ce crezi ci s-a
construit pe verticald?
A: Pentru spaJiu.
Dl.X: Pe naiba. tu $tii ca tot zrtilia oameni intri gi clacd
casele ar fi pe sol? Per.rtru a se indcphrta omul de pirnant.
l)e la etajul trei in sns scade icgitura cu'lerra, iar acest
-fEcLrte
T6atexunt
CIL
cr,r rnul1i ani in un.r.ri.
Acum se pune in aplicare in contbrmitatc cu etapele car:e
trebuiesc urlnate.
A: Eu nu cred ci vol reugr. Asta cstc pArcrca tr]ca.
oamcnii au irtccput sa 5e lrelcascit.
Dl.X: O si ii adormim la loc. Mai ales ccca cc va vcr.ri
.lin punct de vcdere ceorroriric.
A: Adici'l

.-!*.

I6

,.1n

ttnnttk ki t'ersus .4t lunok ki

DLX: O si fie dcrapai ecou()rric la nivcl glohal T'otul

r a explocla. Nir.nic nu va rnri ll cum a lbst. Apnr (amentele sc vor ieliini. pcntru cri onrnenii nu vor mai aYciL
cr.r cc si iqi plitcasca rlirile. mincarea sc va strica in
lafluri. clar voi vcti sul'eri dc lbame. ciici 11u vd \ cti
pelurite si o cumpilati. ritiirtitilc vor fi co5r.nanrl popLr
lalici, bcnzina sc va scun.rpi pcslc rloaptc. in limp cc la
tclcvizor vi vor Il lllczcntate clin ce in cc rnai multe
rcclame cu thrlilii i'cricite. copii zb'.rrdalnici. r'acante clc
lux. ma5ini la superolcr-ti. etc.
A: lltnc. dar carc csle scclp'.rl'.)
Dl.X: 'lbatc accstca all ur.r sinu,.rl scop: lr.lcln clc a'uir
thcc si vi inJupnrt;rtt ,.l( nour cn('r'tlic.
A: De cc'.)
Dl.X: Dupi cLu.n spuneam, clin Univcr s vine o r.ror-ri
vibratie rrcniti si vir schit.rbe. sir vi nioclillce strllcturil
r,iblationald. Nurrai ur.r orq11!41 ;i echilibr-at f-ac_ e_ latl
schimbiirii. Distorsiunca nu c corrpatibilii cu vibratia
nou-i gr clcci dacd sunlcti distorsionali vi vcfi indcpilta
tot mai rnult de Sursir. Cu clit aceastd prlpastie se var
adinci. cu atat $allsa l'oastri de a lace saltul se va diminua. pini ir.r r.nomentul in care viitorul vi va fi pecetluit
$i nu va mai exista o cale de salvare. La toate astea sc
aclaug:i gi inten{ia lor de a crea o noud ordirre rrondiali.
cu o sinsuri monccld. cu aceleagi legi qi acciaqi conducitori. Dc cc clczi ci blusc qi dintr<rdati a aparut crizn?
A: llxistir o explicatic... din cit qtiu eu. la un momcllt
clat a lbst un baby-boor.n- adicir o natalitate crescutir.
Accst luclu a thcut ca gi consumul sd creascir. in prezer.rt
aceasti genclalie se indreapt5 cu pagi repezi citre pensic.
natalitatea cste in scildcre globalir. iar acest hlclu a licut
ca balanfa si se dezcchilibreze. La toate astca s-a adiugat
si luusrrl r:r'rcrlt cle ulctlinlc Ai rlti. . anl aiturs ;rici.

,1n unnak.kiversus

t)l.X: Da. corect,

este

tltt uttnttk ki

1l

o explicaqie copilircascd. dar c

rcllir. I-a toate astea se adaugi insA inleresul lor clc a sabota
e conomia lnondiala.
A: Dar dc ce toate acestea, cate c interesul lor''l
Dl.X: Pe ldr.rgd respcctarea agcr.rdei lor. rcspectiv zr
llobalizdrii. se adaugd gi dolrinalia Di nu vol sd vi dca
rllumr . Ei qtin cd fir:a voi nu pot supravieltti -Noi ne

,lc parliiule. Se incealcir ctcatea ultci bucle tcnrporale in

.. rrre si vd invArtiji pe vccie. Vl1l ca 9i cum tririli acelaqi

,ligantici navd, cam de 12.000 kntp. care lttt cott.ttttlici cLt

rr,,i. Std dour'$i aSternli. Nu Stitrr cc e5te ctl cil si ttici ce
o flotilir dc sntc clc^
rntgn{ii are. $i de asenrcnenea existi
-fcrrei
rnici nave. care survolcazd ir.r -julul
$i sc intorc dill
plitna oar:'t
illlelvcllil
e rind in cind la nava mamd.-Ei au
cilnd a fost pornit accelcratorul Ei l-iru del'ectat, acum instl
,iruajla s^d schimbai. Accclcratorul a 1'oii fornit Cled cn
.rperimentul-i ieLrgit. dttl llLl irrll intbrmalii ;itiintificc.
.ric rnai mult dir.r auzite. Nicl cLl llrl alr acccs de la un
rrnurlit nivel in sus.
A: Adici noi ne invdrtim acuur iutr-un cerc lcmporal'J
l)cci nu mai avetn nicio 5lttlsill
I)l.X: Ba cla. Cici vLri putcti lnce orice. [)aci r'-ati
lilncli cu totii la acest lrtcru, baricra spa{iu-tintp ar putca
li spartd.
A; Pc ile alt[ parte daca sttuLclll intr-o bucli, itrseatltlit
t ;r rccle cataclisme t'tLl vor t ctti- t.ttt''

lt, Lrnntl: ki t tt :tt.s ln unntA Ai

Dl.X: lla lor \ cni- calci cl ar-r inlercs sii \iini llstc nrLrli
nrlri Ll;oI Si controlezi o lt Lrilne rlin popultrf ic. Atat lc s l)t
nccesari C',-r crlt rnai mUlti cu atat utai grcu de rn:inipulrt.
fi i1r ciar .scantu-cli_iq caz rle cataclisnr r or rlur.tir.ie in r,iatir
c,ri cc sLiill in lrlala Lnar rlol ora5e. adrcii oameni siurplr.
-i.''
i:,i.-,nrrretli rhr';r lrre-;rtir 'pi urritrrrii. li .rrll c. l. rtrl
'iiirniv'ictimc
5i cel nrai rr;or dc conc{us. Mintile clcslrrpalc
luLr iru cc r.:iruta. Nrr 1to{i inilut-nta r-ln ()nl in\'altilt sal
gincleesciil I)cei crccic-lniL catitclisnrelc \,)r'\eu;. l.i se
ioacli doal cll ulintcii volslu. Ei \a erclzl o rcrrlitrrlc
lr,,logrrlicii si r,ri rii itrr;rrlilt rr: ..;r i;, ,rjrll i,rt, l.i
tltnpor'ali. l,,lul cltrr:r Ir

r.l.

',.rii ritr'

.i rrr,'lirul l'(rt:u

cltrc criz:r ur.r se 1a sliir'pi. Lc trcb'ria ccra Drirl aarc sii \'a
abati dc ia crLle 1i :ru g:isit cca nriri Lrunri uretodi. L.iu ()nl
carc nu arc cc pr-ure pc nrasir, carc nll irrc cu ce i$i plalli
lirctluile, ciu'uia copiluI ii pliingc cri \rrcu o noui biciclcL,r
sau tclelbn. cirnria nu ii ajLrng banit sir plcce in vacanti.
clczi ci sc r:incicqtc la ctolutie spirituala]. cir ncrgc la
c LrISUri esotcricc. etc.?
A: Nu, a;a cs1c, dal se va duce cirtrc biserici qi sc va
fuga!
Dl.X: Da. \;i sigur prcotul ii var spune ca pkil(-fte
pcntlu propliilc 1apLe. ccce ce il va facc sir se adinccasca
5i mai tarc in clepresie. []iserica estc a noaslri! Noi
suntcm biscr ica. Noi vi clirnr ;;i vi luiinr povcrilc clc pc
unrcli. Noi arn cliclit-o;;i noi o concluccnr
A; Hai. llsh-nrir. e\is(a li prcoti a(lc\'au a!i ! Cale :ru har
cale
nr-r suut dominali cle ir.rstincte ataviccl $i lumca ii
;;i
qtic;;i ii r espccti.
Dl.X: Poatc. dar acc;lia sunt pr-ltirli $i intotdeaLlna
rnulgir:rlizati Acegtia nu contcazd. Tu nu intelegi cd voi
sin3uli sr-rntc!i in tr- isurr sl-r vi schinrblti soarta'l Voi.
rititelti rireitt. t.'l \ r'i trr'trttit sa \,t I)rr'.J1tntc!i 1r r uti
plrtca rvca oricc lil de vialir gi de viiior.

.ln

unnuA Ai

cr.ttrt In trttnok

ki

I9

A: Ca in Sccrctul?
I)l.X: Asla cstc altd urallilulale carc lc-a iegit- Vazlnd
ci oarneni clin ce in cc mlri nLlrncro$i sc indrcaltth citre
l)Lrterea intcrioalir. s-au giinclit ce pot lircc si ii controlcze
'i utur.rci au vcnit cu rdeca dc ar indrc'|ta Ii)r'ta creal()arc tot
L rrlr-e rnatcrialisrn. []c iti spunc Sccrctul'/ Si iti (lorc$ti
pcntru tir.rc: bani. nraqini. lu\. sarnaltxtc- etc. Subliniez:
rerltlr,l (inc! .'\dicd te l'ncc sri Le disociczi tle colcclir,. Voi
LrLi sLrntcti rrnull Asta tr-cbLrie si
Numai iurPreunir
"stiti
,rvciiTtir:tar. I:iciart clin voi csle oglinda ccluilalt.,\ccls1a
' .re siar.lli-uiit.'r'Liliri.,r stlrlc h tlrc ei nrr ror cu rrri sa
rrjLrngcti._,

A: $i dc cc sar l1u ajungcrll'l

Dl.X: Pcnlr.u ci atr-lnci cincl veti irlingc acea slarc veli
rcaliza cinc sunteli $i cc putere avcti. nlrita tot, doar cf,
;rtunci vir r.cti da seatna ;i cic adcvirrata noastri ltaturl:r.
Spun/inil aceste cuvintc. interlocutortLl mcu trra privi
rrtldnc. Abia atunci. cind privirile noastrc se intahliral am
rcalizat ca ocilii lui avc:lu o culorrc ciudatal, ascnrinritoa.re cu nrailasea broa5tci. clar ;ru culoarea a lbst cca
crre ln-a 1i'agrat, ci laccala degajatd dc cr. imi pirea ca $i
eur.n privirca lui era lipsita de viata. trn ilis opac, tcID qi
lirri vlagir Dcqi figula lLri cra zArnbitoare. am sinrlit un
llor recc pc fila spinalii. I'otodati alilll)ra mca intcrioari
,r inccpttl \ii su c. 3\ cr Ii,/.ijlr(lu-Dri.
Dl.X: 'l u nu intclogi ci accasta cstc ultima \ oastri
sansi. ci dacar nu scipati clin robic. \.ar Yor line prizonicri
inca 26.000 dc ani?
A: $i cam cc am putca lilcc'?
Dl.X: Am sir ili spun acum un lrilrc secret, ccva ce
ercd cd rnir va face si plirtcsc cu viata. clar... I)upir cunr
\puneam. eu am \'.izLrt viitorul planetci. I)aci totu-l ciccur-ge
(roulbrnl viitorului actr"ral. in 2015. ccca cc va mai rartrine
rlin populalia Telrei, va Il o tlCimE. Toti piimdnlenii vor'li

20

An.unnak.ki versw An.unnqk.ki

morli de foame gi decimafi de boli. Cdteva guveme, de

fapt ceea ce a mai rdmas din ele, se vor gAndi si profite
de avantajul armelor nucleare rdmase gi vor face uz de
acestea. Va incepe un rdzboi nuclear, care va scufunda
Terra in iarni nucleard pentru cAteva zeci sau sute de ani.
Doar o micd parte din oameni va supravielui ascunzdndu-se in peqteri.

A: Am mai auzit teoria. Nu cred in ea gi mai ales ce

guvern ar face uz de arme nucleare gi de ce? Oricum daca
e sd fie aga ceva, populaJia va fi decimatd, oamenii ar fi
speriali gi vulnerabili, nu ar avea rost folosirea unor
asemenea metode. Cred cd ar avea rezultate mult mai
bune dacd ar aproviziona supravieluitorii cu alimente gi
medicamente. Cu siguranld ci umanitatea rdmasd le-ar fi
recunoscdtoare. Totuqi, presupundnd cd ar fi aga ce putem
face?
DI.X: Ce puteJi face? Eu qtiu cd pe data de 25.0'1 .2014
se va deschide o poarte stelar[, tunelul Einstein-Rosen, o
gaurd de vierme, menitd sd vd ducd de aici cdtre o altd
lume, una plind de pace gi brindtate, de evolulie spirituald. Aceasta este de fapt planeta care va face trecerea,
acea planeta care vd va oferi suportul pentru a deveni
universali, aceasta este noua Terra. Din pdcate cei care au
avut acces la aceastd cale din viitor au fost foarte pulini.
Eu am venit sA vd spun sd treceli. Este singura voastrd
qansd de a supravielui.
A: Dar portalul se va deschide intr-un anume loc?
Dl.X: Vor fi mai multe simultan. Le veJi vedea pe cer.
Ceea ce trebuie sd faceli este sd vd ducefi intracolo.
Intenlia conteazd. PoarIa vd va fi deschisd sau va veni la
voi.
A: $i cei ce trec unde vor ajunge?
Dl.X: Pe Tena, dar intr-o altd dimensiune. O Terra
evoluatd, spirituald, fari boli, griji, lipsuri.

An.unnak.ki yersus

An.unnqk.ki

21

A: Adicd pe o alti Terra?

Dl.X: Tu nu cunogti teoria universurilor paralele?
A: Ba da, dar din cele afirmate inleleg cd o Terra
lr'rmdne aici gi va fi pustiitd de iarna nucleard gi o altd
'lcrra va prelua o parte din popula{ie, iar referitor la teoria
{ lrriversurilor paralele, nu exist6 d ovezi clare, qtiinlifice.
Al.X: Ba existd. La Universitatea California din Santa
Ilarbara s-a fhcut o demonstralie qtiinlificd prin care s-a
rrli(at ci un obiect pe care-l vezi in fa\d, poate exista
sirrrultan intr-un univers paralel. Asta arald cd ipotetica
cr'rlitorie in timp este posibili.
A: $i cum s-a demonstrat acest lucru?
Dl.X: Experimentul a pornit cu o bucatd de metal
lirarte sublire, de dimensiunea unui fir de pdr. Aceasta a
lost rAcite intr-un frigider special, s-a scos aerul pentru a
sc climina vibraliile gi apoi a fost apucati cu un diapazon.
si-a observat cd frrul respectiv de metal se migcd, deqi
stirtca nemiqcat in acelagi timp.
A: Este un lucru imposibil!
Dl.X: Este greu de perceput cu mintea actuald. Trebuie
sir gdndegti in termeni mici, adicd la nivel subatomic.
lilectronii, care se invdrl in nucleul unui atom, sunt greu
(lc captat deoarece se rotesc cu viteze diferite in acelaqi
tir.r-rp. Acest lucru se poate int6mpla. doar cAnd mdsurdm
pozilia unui electron pe care il forfdm sd aibd o anumitd
pozilie specificd. Cercetdtorul Andrew Cleland, cel care a
r-calizat experimentul, a avut ideea de a aplica acelaqi
principiu al electronului unui atom gi in cazul unui obiect
vizibil cu ochiul liber.
A: $i cum s-ar traduce acest experiment?
Dl.X: Sd zicem cI tu in Bucuregti te duci la cumpirituri, dar intr-un alt univers, acolo unde particulele
atomice nu se pot menline, citegti o carte. De asemenea
aceastd teorie spune cd pe timpul observaliei, universul

22

An.wnak kiversus An unnak.ki

inghea!6 Si nu putem vedea decat o realitate. Adic[ dacd

ne uitdm in acest univers la o pasdre care $i-a luat zborul,
in alt univers ea poate deja sd se fr aqezat pe o creangd.
A: Este foarle greu de infeles. Reiese cd noi suntem in
acela$i timp in doud sau mai muite localii 9i putem avea
doud sau mai multe activitdli paralele.
Dl.X: Da. Cam aga ceva. Poli face diferite activitdji in
acela$i timp. De fapt timpul nu existd. Este doar o unitate
de mdsurd pdmanteand. Voi vedeli timpul ca fiind real.
Pentru voi curge intr-un singur sens.
A: $i nu este a;a?
Dl.X: Nu. Timpul poate fi strdbdtut in toate direcliile
qi inainte qi inapoi, cdci el nu este doar liniar.
A: Asta inseamni cd s-a inventat ceva cu care te poli
deplasa in viitor 9i in trecut?
Dl.X: La aceasti intrebare nu ifi pot rdspunde.
A: Dar plecdnd de la ideea cd ar fi posibil, atunci
poate exista cineva care poate manipula istoda?
Dl.X: Da. Ar fi posibil, dar puJin probabil. intotdeauna
va exista un univers, o dimensiune in care istoria sau
viitorul ar rdm6ne identice. Cei ce lucreazS. cu asemenea
forle sunt con$tienfi de aceste aspecte. $i pe de altA parte
existd anumite legi pe care trebuie sd le respecli.
A: Adicd acea gaure de vierme de care vorbeai s-ar
deschide sigur in viitor?
Dl.X: Da.
A: $i referitor la tunelul ce se va deschide pe
25-07.2014, ce trebuie sd fac cu aceasti informalie? Nu
ili ascund cd am mai auzit-o gi din altd sursi.
Dl.X: Sn o dai oamenilor, si gtie, sA poatd lua decizii
in cunogtinld de canz6,. Atata tot.
A: Altceva mai trebuie sl spun?
Dl.X: Vremurile care vor veni vor fi foarte tulburi.

Nimic nu va mai

fi

cum a fost gi

in ciuda eforturilor

An.annak. ki versus

An.unnak.ki

23

tlisperate, nimic nu va putea fi redresat. Md refer la situalia

cconomic5., sociald, politic5, climatericA. Nimic. Totul va
Ii haotic $i va continua aga pAnd cdnd va incepe derularea
cvenimentelor de care !i-am vorbit. Oamenii vor fi din ce
in ce mai dezorientaJi. La asta se va adaugd gi bombardarnentul energetic venit din cosmos, care vd va aduce

stiiri de dezandejde 9i depresie. O stare de panicd va

cuprinde oamenirea gi mulli vor fi cei care vor cAuta scAparea in medicamente, bduturd sau mai rau, sinucidere.
l)ar toate aceste sunt date spre evolujie $i de aceea
trcbuie sd le suportali cu incredere, iar atunci cdnd va
vcni timpul sd faceli trecerea. Este singura voastrd $ansa.
l:ste singura salvare! Tu nu inlelegi ca vibratia Terrei se
l.l(llca.'
A,- AdrsA-rQZAlAEB

Dl.X: Da. La

lgh"-ari?

13 Herzi rezonanta Schuman se deschide

tl
1.1

ru

a asoclat-o cu cu locatra exacta a

Manr Plramlde. care

rnirrimea unui bob de mazdre gi este

irlc:EEid-Ien-iiGGlitotodatd conline o hartd completd a

t irrpului vintal al acestuia. Este activatd de lumind qi
eontroleazd varialiile bioritmului natural al organismului.
A: $tiu cd se spune cd este foarte important5.
I)l.X: Importantd? Glanda pineal[ funcjioneazd in
lcclagi ritm cu hipotalamusul, iar hipotalamusul coordorrcazd reacliile legate de foame, sete, sexualitate, dtmul
biologic qi procesul de imbdtrAnire. Ea secretd melatorrina in stare de relaxare qi are capacitatea de a varia
lirnclie de energia electromagneticd. S-au fEcut cercetdri

24

An.unnak.ki yersus An.unnak.ki

An.unnqkki versus

An.unnak.ki

dar cea mai spectaculoasd schimbare va

ADN-ului. ,SJ.p3l.-

25

fi la nivelul

acestea vA sunt date

terie, iar acest lucru face ca al treilea ochi sb se deschidd.

A: $tiu. $i astfel omul poate accesa forme inalte de
congtiinla. Din pacate acest lucru nu este cunoscut. Este o
teorie noud.
Dl.X: Noud? Se qtie din vechims. Exista informalii
peste tot. Problema este cd voi nu lreli sd le vedeli. Existd
reprezentdri antice. Sumedenii au fbcut reprezent5"ri ale
anunnakkilor care apar avand in varful coifului un con de
brad, asemdndtor glandei pineale, Osiris este desenat lin6nd
un qarpe in mdnd, reprezentdnd energia kundalini care urcd
spre glanda pineali, Thamus. zeul babilonian line in mdnd
un con, Shiva, zeita distrugerii in hinduism are pdrul sub
forma unui con, Dionisius, pdzitorul lumii de dincolo are
in v6rfu1 ldncii... cecrezi?... un con. Pane;i Iisus v-a spus:
,,Luminitorul trupului este ochiul. Dacd va ii ochiul tdu
curat, tot trupul tdu va fi luminat", La Vatican existd in
Curtea Conului o statuie ce are forma unui con de brad.
Ldngi ea se afld un sarcofag, iar lAngd acesta un leu
asemandtor Sfrnxului, la baza cdnia se afld inscriplii

cuneiforme. V-a1i gdndit ce inseamnd toate

Oare inaintagii voqtri woiau sd vd lransmitd ceva?
A: $i ce vroiau sd ne transmitd?

acestea?

Dl. X: Cd odatd cu trezirea energiei kundalini gi a

glandei pineale, omul iqi poate modifica starea de congtienli gi congtiinld $i cA poate avea acces la toate informaJiile
Universului. Omul iqi pierde identitatea de sine gi devine
universal. Asta vA a$teaptd! Dar pAnd acolo mai aveli un
pic de infruntat; de evitat nu se poate, cAci este prestabilit. Omul este supus acestor schimbdri. Pdnd sd ajungeli
acolo, or sa apare migene, dureri de cap, stdri contradictorii, simJurile se vor asculi, omul va deveni mai sensibil,

tefi orbi qi progti. Vd arr,'',rafi in continuare de ultimele

zvacniri ale unei societili niuribunde.
A: Muribunde sau nu, este societatea in care trdim gi
pe care o cunoa$tem. Este greu sA accepli un viitor
ipotetic, chiar dacd este zugravit in roz. Noi, oamenii,
ir.rtotdeauna am triit cu speranla cd mAine va fi trai bine,
ci copiii nogtri vor avea un avantaj dacd noi ne sacrilicdm. Aceste teorii apocaliptice ne rdstoarnd egafodajul.
Cred cd Asta este motivul pentuu care mulli refuzd sd
accepte aceste informalii. Este o mdsurd de autoprotecjie
5i sd gtii cd nu ii pot condamna.
Dl.X: Da, dar acum este bine ca oamenii sd fie informali gi sd gtie anumite lucruri.
A: Asta este gi motivul pentru care am inceput sd
scriu. Consider cd este de datoria mea sd impdrtdqesc
Iumii aceste informalii. $i mie imi este greu sd le accept.
fi eu caut argumente care sA rAstoame aceste presupurrcri. Ceea ce am constatat clar, este faptul cd in momentul
in care cineva vine cu o teorie prin care oamenilor li se
rrlati. ce va veni sar o sutd se il contrazicd. La fel gi cu
Icnomenele extreme care au apArut in ultima perioadd.
irrtotdeauna in relatare apare cuvAntul normal. Este chiar
pcnibil. Eu nu gtiu cine sau de cc are impresia cd toli
sunlem idiofi.
DI.X: Nu sunteli idiofi, doar manipulabili. Dar este
tlltoritd vou5. Voi vd doriJi ca gtirea sd fie una exhemd,
tllr totugi normald, pentru ca nimic sd nu vd afecteze
rLrtina. Tu nu te uili la qtiri despre crime, j afuri, violuri,
inccndii, etc., stdnd calmd pe canapea gi mdncAnd floricele?
A: Eu nu mi mai uit la qtiri, iar atunci cAnd o fac
vcritic informafia. Este foarte simplu sd ili dai sema cine

26

An.unnak.ki versus An.unnak.ki

spune adevlrul sau nu, dacA verifici din mai multe surse.
Iar daci vezi cA anumite persoane sau grupuri fac relatdri

trunchiate sau eronate este bine si le evi1i. Nu e greu,

totul este sd ili dai seama unde este realitatea gi unde este
intervenlia umani.
---R-estul disculiei a fost unul banal, pe care nu are sens
sa il relatez. Ceea ce v-am spus este sutd la suta adevdrat,
dar am fEcut-o cu un scop anume. Am sd vi spun gi ce
cred eu despre aceastd intdlnire. Repet: ce cred eu. Nu md
bazez pe nimic altceva decdt pe feeling-ul meu. Eu cred

au emolii. Ei sunt. Pur qi simplu. Dar

si revenim. Eu cred
Pemantul, din ce gtiu gi ce simt,
se afld pe o curbi ascendentd vibralional. Ei trebuie sd
plece, insi intervine o problemd cdci iqi dau seama c6 nu
pot trdi fdr6 noi. De aceea au creat un univers paralel, in
care sperd sd arragA cAt mai multe suflete. Cu sigurangd
este o lume aparent bund, lipsitn de griji. boli, dar cert nu
este o lume in care noi si ne putem valorifica potenfele
date de Creator. Va fi o lume condusd tot de ei gi guvernatd tot de legile lor.
Eu gtiu cd Terra va trece printr-o mare schimbare. Este
unic in istoria Creatiei. Oamenii se vor ridica vibrafional
in trup. Este ceva ce nu s-a mai jdcut $i de aceea suntem
asistafi de diverse civilizajii extraterestre. Ei au venit sd
ne ajute, dar nu pot interveni in liberul nostru arbitru.
Poate c5. vom avea lipsuri, pierderi, boli, restructurdri, dar
cu siguranfd nicio iamd nucleard nu va veni in 2015, ci
din contri atunci va incepe o lume noud.' Din tot ce gtiu,

ci ei au pierdut bitdlia.

An.

tunak. ki versus

An.unnak.ki

27

adaugi gi prorocirile unor lrari ini1iali, diu cale

;rrrrintcsc doar cAliva: Nostradamus, Sundar Sing, Vanga,
Irlgar Cayce, etc., ca si nu mai vorbim de Biblie, vom
rrlra in Epoca de aur, in epoca spirirualitalii, a pdcii gi a
rrrbilii. Intr-adever, pentru a ajunge acolo trebuie se rerrrrrrfim la vechile paradigme gi cutume, iar desprinderea
.r(crsta poate fi una grea gi dureroasl, dar sd nu uitiim
,.r'opul final, apropierea de Creator. Probabil cA aceste
',t cnalii pe care vi le-am relatat le vcti auzi dir.r ce in ce
rnrri dcs, ceci sd nu uit6m ce ace$ti anunnakki sunt experli
rrr ir irnbina adevdrul cu minciuna. Au fEcut-o de milenii
'.,r rrLr vdd de ce nu ar face-o $i acum, mai ales cd sunt din
r c in ce mai disperali. Eu nu spun ca am dreptate, nu
\r(inr sd imi preluaJi ideile, v-am spus 5i repet, nu mI
lr.r/ez ps niciun argument $tiinlific, ba mai mult, existd
1'or;ibilitatea si mi ingel, ceea ce vd rog esle ca atunci
r irn(l vcti auzi de anumite planuri de salvare, de portaluri,
rr..ceri, etc., sA gandifi cu sufletul gi sd faceli ceea ce vi
'.1rrrrrc inima. Nu luali de bun nimic ai nu uitali cd singurii
r,I( nc pute[l salva suntem noi ingine. Fiecare din noi qi
ri'1r ll un loc. Numai ridicAndu-ne vibralia putem crca o
rr,rrrr lLln.rs gi o noud umanitate.
lrr caLc se

TI
in continualea c54ii, inainte de a vd mai relata cAteva
irrtilniri la limita credibilildlii, pe care le-am avut, mi-am
plopus si aduc cAteva ldmuriri cu privire la tnblilele
strmeriene.

Istoria oficiald ne aratd cd sumerienii sunt unul din

clc mai vechi popoare ale omenirii gi cd sunt inaintagii
rrrcsopotamienilor. Localizarea lor, ca aqezare geograficd,
:rc afld intre fluviile Tigru gi Eufrat actualmente zona
lrlkului. Ei sunt cei ce au inventat scrierea cuneiformd qi
rrrr construit primele orage civilizate, printre care: Ur,
N ippur, Kig, Babilon, Ninive 9i Assur. Tot ei au fdcut
plimele incercdri de irigalii sistematizate in agricultur6,
rrrr ini{iat primele schimburi comerciale cu alte popoare,
rrrr licut descoperiri in astrologie gi astronomic. Fiecare
or ag era vdzut ca un stat gi igi avea propriul rege, dar nici
rrrrul din ei nu a luat in stipAnire intregul Sumer.
Numele de ,.sumerian" este un nume dat de vechii
locuitori ai Mesopotamiei de Sud qi succesorii acestora:
rrkl<adienii semitici. Sumerienii purtau inilial numele de
'rrrg-giga, literal insemnand poporul cu laJd neagrd.
('rrvintul akkadian ,,Shumer" indici zona numitd de ei
Srrnrerul de Sud, cuvdntul ebraic era ginar, egiplcnii
rnnrcau acest teriloriu sngr, iar hitilii sanhara. Se pare cd
,rccstc denumiri pot fi posibile variante ale cuvdntului
Srrnrcr sau sumerian. Istoricul babilonian Berossus spune
( ir sumerienii erau ,,strdini cu fala neagrd".
(lunoscut ca ,.leaglnul civilizalici" Sumerul a servit ca
loc clc aparilie pentru unele dintre cele mai tirnpurii
rrlcziri umane" Dezvoltalea acestora a fost pusd pe seama
t

An unnak.kiyersu,y

An.unnak.ki

30

civilizafia sunreriani, ivitd in zona pe la 3500

i.Hr., a construit atat un sistem de canale ciit gi prirr.rele
ora$e-cetdli ale omenirii. Ultcrior, civiliza{ia sumeriand a
fbst absorbitd de citre cea babilonianl, de lirnbi semitd.
Nu se cunoagtc cu exactitate locul apariiiei civilizaliei
sumeriene. Primele infonna{ii despre aceasE civilizatie
care ne-au rtmas pdnd in prezent, se pot afla din sludierea
operei sumeriene. Creatori a cclei mai mari civilizatii
regionale qi a celei dintai etape istorice, sumerienii au
aparut in sudul Mesopotamiei pe la inceputul mileniului
al IVlea i.Hr. venind posibil din zona stepelor siberiene.
In orice caz nu erau autohroni. Erau o populatie indoeuropoand vorbind o limbn aglurir.ianti. ascmdnltoare Iimbii
turce vechi. Practicau agricultura gi cregLcau suine, ovine
qi bovine. Cunogteau lesutul Si oldritul, laceau vase ij.e lut
colorate $i ornamentate cu figuri umane de animale qi
pdsiri gi stdpdneau metoda topirii metalelor.
Sumerienii aveau obiceiul de a conslrui un templu in
centrul fiecdrui ora$-stat. in jurul anului 2000 i.Hr., templele aveau forma unor piramide inalte dcnumite zigurate,
cum era cel din Ur. Regele, care era qi mare preot, oficia
ceremonii religioase gi efectua sacrificii in templul situat
in vdrful tumului. Ritualul de inmormAntare era complex;
ei puneau in mormdnt aldturi de cel decedat uneltc,
obiecte de valoare care ne aratA credinla lor intr-o viald
dupd moarte. Zigwatul era impf,r,tit in gapte etaje, deoarece sumerienii credeau cd zeii coborau din cer in gapte
zile.
Sumerienii erau un popor migrator. Arheologii ne explici laptul ci aceasti cuhrrii sumeriani este continuititea
celei dinlAi perioade a Ubaidului Timpuriu (5300-4700
i.llr.). Poporul sulaerian s-a agczat pe teritoriul acesta gi
au inceput sd locuiasci in zonele lertile irigate de rAurile
Tigru qi Eufrat. Sumerienilor li se atribuie descoperirea
1-aptului cd

An.untak.ki versus

An.unnqk.ki

rotii olarului gi tehnologia prelucrdrii metalelor. in nec.o1',rll regald de la Ur au fost descoperite multe obiecte din
;ru qi lapislazuli. Trebuie menlionat cd in Sumerul antic
cr istau: scrierea, roata, matematica, astronomia, calenda-

rclc, sistemele de irigajii, armura, carul de luptl, sibiile,

lurrnaqamentul cailor, cuiele, morile, sandalele, roata olarulrri. harponul, dalta, inelele, qeile, acul, etc. Tot din Sumer
rrc-au parr,renit qi primele date despre o religie politeistd.
r\stl'cl, pAnd in momentul in care descoperirile oficiale
,rrhcologice vor ardta cA au existat qi alte civilizalii mai
r echi de $ase milenii, trebuie si acceptAm varianta cercetrrlor-ilor qi sd ii considerim pe sumerieni ca fiind primii
rrrtcmeietori ai civilizalici pe Terra.
Surnerienii fEceau corner{ in piele uriaqe. in jurul
rrrrului 3300 i.Hr. ei foloseau nigte discuri de lut pentru a
r'rrrnpdra diferite bunuri. Acestc indeletniciri au fbcut ca
populajia sd creascd. Astfel au apdrut numeroase ora$e,,lrrt: Ur, Uruk, Lagaq, Nipur, Umma.
lnfluen{a culturii sumeriene porne$te din cele douE
rrrrri centre cultural-religioase: Eridu in Sud 9i Nippur in
Norcl. Multe din obiceiurile qi caracteristicile ale popoarelor
rrl'liadiene gi sumeriene le aflim din scrierile cuneiforme
lrL care le gdsim tipdrite pe tAblile de ceramicd, piatrd,
',t;inci, ziduri. Unele informatii vin de la biblioteca sumerirrnir din Nippur, iar altele de la biblioteca construitd de
liL'gcle Assurbanipal al Asiriei din secolul 7 i.Hr. Nippur
'ic pare cA era cel mai imporlant centrul religios gi cultrrral al civilizaliei sumeriene, urmat apoi de Eridu. $tim
i ir liecare ora$-stat avca propriul lui zeu care era princi1'rrlrrl idol al oraqului. z\stl'el Eridu a avut-o pe EA, zeila
.rpci, iar ENHIL a lbst zeul furtunii in Nippur. Zeila
..lrn " era principala responsabild de binecuvAntdli, zeiJa
,rlrclor curate terestre Ei de snb pirnAnt. EA era prietena
,,rrnrcnilor invnlAndu-i pe oameni $tiinla, arta qi scrisul.

32

An.unnak.ki versus Art.ttnnak ki

An unnak.kiversus An. unnqk. ki

Oarnenii din Eridu aveau astfel de la zeila EA un set de

reguli care trebuia respectat de intregul orat. Eridu el'a un
orag port gi avea astfel posibilitatea unei mai bune interacliuni cu celelalte popoare deoarece lbcea comer! cu ele.
Este important de menfionat cd cosmologia lor suslinea
cd pamantul a iesit de sub apele cele mari formdn l
uscatul de azi. Ora$ul Nippur nu gi-a impus hegemonia
politicd ci a dominat spiritual celelalte ora$e. Inscriptiile
Lugal-Zage-Si 9i Lugal-Kigub-Nidudu ne of'erd o perspectivi interesantA asupra acestei cetdli. Aceste inscriplii
arata cd acest oraS incd din timpuri foarlc vecl.ri, inainte
de a veni sumerienii cra un ora$ rcligios in care se venerau zei, precum zeul soarelui gi al apei.
Istoricii afirmi cd aproximativ cu 3000 de ani inaintea
cre$tinismului gi a civilizajiei cregtine. triburile sumeriene
au existat ca popor in paftea de sud a vdii Eufratului.
Dupd sumerieni au urmat babilonienii carc au triit in
jurul rAului Eufrat. Arheologii au explicat cA toatd societatea cra construitl pe o culturd gi religie animistd. Putem
spune cd sumerienii aveau peste 60 de zcitdli. Anu era
zeul cerului gi era considerat zeul-zetlor. Enlil - zeul aerului - el era ajutorul regilor $i un mare viteaz. Nanna(Sin)
era zeul lunii. Ea - zeila apei, Shamash - zeul soarelui .
Ninhursag - zeila-mamd, Inanna - zeifa f'ertililafii $i a
dragostei, etc. Rugdciunile erau deseori inso{ite de sacrificii animale. Oamenii aduceau uneori ca jertfi vegetale,
legume, parfumuri, imbrdcdminte. Fiecare ora$ a avut
propriul lui zeu suprem. Temple inchinate zeilor erau
intAlnite in toate oragele Sumerienilor. Dupd cum am mai
spus, fiecare ora$ avea un templu cu un mare preot, rege
in frunte qi o zeitate supremi. Existau qi alte temple
pentru celelalte zeitAfi dar templul principal catacleriza
zeitatea supremi din acel orag.

L)in1re cele

33

mai importante oraqe sumeriene amintim

gi acltninistrativ-politice. Nu mai putin important a fost

rcgcle Nammu din Ur, care a dat legi privitoare la orga,'izare qi administrare, ridicdnd astfel standardul vielii
(
Ur.
'ril$ului
l)cseori bdtdliile care se dddeau intre aceste ora;e erau
ilc ordin politic, economic Ai religios. Aceste certuri dintre
,'ra;;e duCeau la un sincretism politic ai totodatA religios'
Cirtre secolul XXIII i.Hr. puterea Sumerului dddea
',cnrne vizibile de declin 9i nu se mai putea apdra de
rrrvaziile strdine, astfel ci regele semit Sargon I (circa
; \15-2279 i.Hr.), supranutnit cel Mare, cucereqte intreaga
o transformd in
1;rrii. stabilegte noua capitald la Agade $i
Populalia,
al
lurrii
oraq
, r'l mai puternic Ai mai bogat
,rrncstccatd din nou cu invadatorii va lua numele de
.rLlirclieni, limba akkadianS, semitd, o va inlocui pe cea
',rrrncriand, iar lara se va numi Sumer-Akkad. ,'Capitala
rrrpcriului pe care l-a ridicat Sargon (2371-2316) a fost
l,rrblbil oraqul Bagdad care era numit de Agade.
l'rin anii 1958-1916 i.FIr. Hammurabi a unit aceste
lrrruturi qi a infiiniat Imperiul Babilonian printr-o uniune
';r rrncrieno-akkadiani. Dc acum inainte sunt cunosculi ca
rrr singur popor, cu o singuri limbd, formAnd o singuri
r rr ilizalie. Hammurabi a fost regele care a oferit poporrrlrri uu set de reguli, ceea ce il caracterizeazd ca un
'Iimp
rr)parrat inlelept gi un br-ur conducdlol militaro-politic.
le

34

An.unnak.ki yersus An.unnak.ki

An.unnak ki versus An unnuk ki

de 1000 de ani Babilonul a dominat situalia in lumea

dintre cele 2 riAuri gi chiar mai mult $i mai departe.

Sumerul a avut o mare influenli asupra celor.lalte cul_

35

umanitdlii, dar degi au trecut peste 150 de ani de la aceste

evenimente, ele continua sA fie ignorate gi excluse din
istoria oficiald. Acest lucru se datoreazd faptului cd ele
contravin versiunii oficiale, atat din punct de vedere
istoric, cAt qi religios. Majoritatea acestora fac referire la
situalia economicd, sociald, religioasi Ei politice din acea
perioadd. Cel mai important apdrAtor gi traducitor al
acestor scrieri este reputatul savant Zecharia Sitchin. istoric qi poliglot, care a studiat ani la rind aceste texte $i
care, in urma unor argumente coerente, a ajuns la concluzia cd aceastd civilizatie sumeriand a fost un <dar al
zeilor>.

intAlnite apoi in astronomia Greciei antice. primelc 5 pla_

nete, care se v[d cu ochiul liber, poafii nume sumeriene.
Au dezvoltat aritmetica folosind numere diI-eri1e ficdnd
calcule in baza 10 gi 6. Au inventat formaliile niilitare gi
au creat aga numitele infanterii, cavalerii gi divizia de
arcagi. De aceea arheologii afirma ci sumerienii sunt lea_
gdnul civilizaliei. Aceasta ar fi istoria oficiald, prczcntatd
succint, a Sumerului.

i
cele
$i c

i arheologice, printrc

care

ui, efectuate de Sir Lavard

din Telloh. carc au 1bsr

ocazia acestor gantiere s-au g5sit aproximativ 250.000 de

ta-blifc ai cilindri, preponderent din lut gi piatrd, pe care se

afla intreaga istorie a Sumerului. Din pdcate nu

s_au

tradus decAt foarte pufine.Ele sunt considerate ca fiind

ur.ra din cele mai mari descoperiri arheologice din istoria

Ceea ce este insi important Si interesant de aprofundat

este Lista Sumeriand a Zeilor gi Zeilelor. Aceastd listd se
afli gravatd pe o multitudine de tdblile de lut qi sigilii de
piatrd qi cuprinde o perioadd de aproximativ 400.000 de
ani. Cu toate cd anumite voci au afimrat ca ele sunt reale
qi trebuiesc acceptate, datoritd lungii perioade pe care o
acoperd, comunitatea gtiinlificd a respins aceste informalii

consideranduJe neverosimile. Ei igi bazeazd argumenta{ia gi pe faptul cd conducdtorii sunt descrigi ca fiind zei
sau nemuritori.

in

aceste inscrisuri sumeriene zeii sunt nurnili

An.unnak.ki - in traducere, cei care au venit din cer pe
pdmdnt. Nu putem sd nu facem o corelafie cu religia
oficiald qi anume cu faptul cd in Genezd apar niqte personaje ce sunt numite Nefilimi, cuvAnt al cdrui traducere
uzuald este cea de uria$i, dar a cdrui interpretare corectd
ar fi: cei care au venitjos.
Mitologia sumeriand afirme ce au existat o serie de zei
gi zei1e, buni sau rii, care au venit pe pimdnt gi au creat
rasa umand. Sitchin spune ci acegti zei au sosit de pe o
pianetd numi6 Nibiru sau Planeta Incrucigdrii, pe care
asirienii gi babilonienii o numeau Marduk. Sumerienii

ir

i6

An ttnnuk kiyersut

/n

unruft-kr

credeau ca aceastA planete are o orbitd elipticd de 3.600

de ani pdrndnteni gi ci orbita accstui astru ar incepe
undeva intre Jupiter si Ma e $i s-ar extinde departe in
spafiul cosmic. In prezent s-a idcntificat un corp ceresc.
numit Planeta X, care este situat dincolo de Pluto gi care
se pare cA face parle din sistemr-rl nostru solar. in truduccrea lui Sitchin, planeta Nibiru ar li cauzat, la inceputul
lbrmiu ii sistemului solar, distrugcrca unci planete nurlitd
Tiamat. Se pare ci ccntura de aslcroizi dintre Marle gi
.lupiter a apdrut ca urmare a ciocnirii clintt.c'l'iamat gi una
din Lunile planetei Nibiru. Acest cataclisrn cste descris in
amdnunt pe cdteva tibli!e, insi nu mai cxisti nicio o altd
dovadi care si sustind aceasti ipotczij. Singur.ul argunlent care se poate aduce este 1'aptul cir surr.rcricnii avearr
ample, dar totoda,td ueobi$nuite cuno$tiutc clc astronomie,
nelireqti pentru r,tea perioadd, ei avintl tiiblilc cu rcltrezenldri ale sistcnrului solar gi al planctclor.. rcpr.czcntiu-i in
care slmt desenate corect poziliilc, rnir.irrca 1i orbitele
acestota.
Cor.rlbrrn calculelor acestora Nibiru tr.ccc prirr sistcnrul
noslru solar odatn la 3.600 de ani, iar sumcricnii itu numit
accasli perioadi uu SAR. Pe tnblile gisint alir.ltratia ci
anunnakki au a.juns pe pdrnAnt cu 120 dc SAI{ inaintea
potopului. Asta ar insemna aproximativ 411.000 an j.
Sitchin crede ci acegti zei aveau viafa foar.(c lulrgii. dc
pdui Ia 500.000 de ani pdmdnteni. Tot cl spunc ca acc;tia
au vcnit pe Terra cu scopul de a ciuta aur. Sc pzrrc ci
aulul lc cra necesar la refacerea atmoslbr.ei dc pc plancta
lor, intrucAt aceasta se deteriorase. De aceca au vcnit aici.
au construi[ mine situate in priucipal in zrctualul Zim_
lrabwc. zond numitd de sumerieni AB.ZU, au licut baze
intlc actualele Iran gi Irak. insi dr-rpir o perioadi, dindu-q;i
sciura ci nu pot lace munca, au conrbinat ADN-ul lor cu
ccl al lui Homo Ercctus, cre6nd astl'el Homo Sapicus.

An unuA At t'erttr.s

)n

unnak.Ai

37

Tnblilele descriu modul in caic au fost combinate gcnele

Ar.runnakki cu cele ale baqtinaqilor, ba rnai mult, 1'ac
lef'erire la anumite recipientc in care au fost crcali eurbrionii. Se pare c5 in misiunea lor de a cduta aur ei au
mai aterizat gi pe alte corpuri ceregti cum ar fi l,ahmtt
(Marte) 9i Luna. Inilial au lbst 900 de colonizatori, dar
tlo;rr 600 s-atr strbilit pe Terta.
Locuitorii de atr:nci ai zonei sumeriene au fost prilrlii
carc au interaclionat cu ei $i tot ei au lost cei cdrora cle-a
lungul timpului lc-au tbst dezviluile informa{ii privind
sistemul solar, astronomia, oonstructia de olaqe, agticultura. canalizarc, etc.

Anunnakki aveall ca gi conducatori pe Enlil 9i Enik.

care erau fii conducdtorului suprem al celor de pe Nibiru'
numit Anu. Enik implcuni cu Ninl-rursag sau Ninti sc
pare ci au fost cei care i-au creat pe oameni, degi Enlil
s-a opus cu vehctnenfd. Nihursag, Ninti sau Ninkharsag
cste descrisa ca avAnd vastc ctu'Io;tinte medicale $i apal'e
deseori in reprezenldrilc sutneriene sub fonna unei po^tcoave cu ajuLorul careia sc tlia cordonul ombilical. In
anur.nite reprezentiri ea apare ca llind o femeie insit'cinatd.

Scene cu muls dirl Tcmplul lui Ninhursag

An unnak ki

ver,yus

An unnak ki

An.umtrk kiversus An unnak ki

39

ljiterior aceasta devine zeita lnarni $i o re-qasim in

cliverse religii sub I-elurite rlume ca: regina Scmilanida.
Isis, Barati, etc.

Nagterca primului om. Se pot obseNa vasele de laborator

gi Pomul Vielii

Tdblitele ne spun ci in thzele iniliale s-a incercat

conbinare a ADN-ului zeilor cu l^eluritele vietiti existcnlc
pe 'l'erra la acel rnoment. A;a se facc cd au apdrut
creatur:i cu diverse defecte sau hibrizi, inapli in a muusi.
intr-m final, dupi nrulte combinalii qi incerciri cquatc,
au descopelit formula corecti gi astl'el s-a niscut LU.LU.
primul Flon.ro Sapiens. in conlbrmitate cu textelc sumcricne
[-ulu a avut ca mami o t-emeie din A.liica, iar descopeliri
recente arat[ ci Homo Sapiens a apdrut pentru prima oxril
acoio. [itiinla confirmi cA noi am avut acela$i stritno$
teminin care a lriit in Africa acum 150-300.000 de ani.
1'ot ;tiinla dcmonslreazi cd acum 115.000 de trni s-a produs o noui intervenlie, la fel de bruscd ca prima, asupra
ADN-ului uman, in urma chreia a apirut I{omci Sapiens
Sapiens.
Pe tablilele sumericne apar numele gi ierarhia zeilor
anunnakki. Astfel: tatdl zcilor se nurnea AN (cer) iar uizrma
lor ANTU. Ace$tia siiteau in cerul lor gi venearr in vizita
pe E.RI.DU doar rareori.
Se parc ca ruegri .ioi au lbst cei clrc i-att trrmis pe
liliil qi Enik, oare erau fraii vitregi, si guvernezc pr'u.nllriul. Ulterior aceqtia au devenit din fia1i, rivali. Tiblilclc
r.nai descriu faptul ci oamenii au primit posibiliratea pr'ocrccrii, iar accst ilrcru a dus la o erplozie dernograticir. Sc
i)are ca acesta a fbst declanqatorul uuui conllict tnajor
ir-lre Er.rlil gi linki, conllict in care Enki a {inut partea
rasei nou crelte. Dc altl'el atit legendele sumcrierre ci1 qi
lcxtcle Vedicc povcstcsc dcspre cont'ilicte pennancntc ilr
ldndul zcilor, iar daci nc gdndir.n ;i la nilologia grcaca

10

An

unnak kirersus An unnak.ki

observf,nr aceea$i stare conllictuale la nivelul zeilor, care

exploda la cel mai mic incident.

Arlelacte aflatc la British Museum

An unnuk.ki versus An unnuk.ki

41

12

An unnak. ki yersus An.unnak ki

An unnulLki versul; An unnak ki

43

Zeii sumerieni sunt descri$i ca avand mai multe infEtigiri. Uneori sunt ununoizi, alteori ar-r cap gi aripi de pdsdri
$i adesea au aspect de reptilS. Aceastd r-rltimd reprezentare apare in special in imaginile in care acegtia sunt
descrigi ca iiind razboinici. Aceste tipare sunt rcpetitivc
qi se regdsesc pretutindeni. Interesant este f'aptul cd in
texul tAblilelor, pe parcursul a mai nulte sute de mii de

Zeu cu gdleata de apd gi con

Zeu sumerian cu gdleatd qi con. stAnd in fata unei plante.

ani, se regisesc numele aceloragi zeitdqi.

Cel mai important zeu era Anu, dumnezeu din cer,
stdpAnul constelaliilor, rege al zeilor, spiritelor $i demonilor gi care locuia in cele mai inalte zone din cer. El avea
puterea crealiei gi puterea distrugerii, pedepsindu-i astl'el
pe cei rdi. El a fost latdl lui Anunnaku, in traducere cel
venit din cer.
Pe una din tiblije apare Enmedr.rranki, un prin! din
Sippar, care a fost indrbgit de Anu, Enlil gi Enik. El a lost
adus de Shamas la adunarea zeilor. Ei i-au ardtat cum <sd
vadd uleiul pe apdD gi multe alte secrete. Apoi i-au dat
'l-dblija Divind care conlinea secretele Cerului gi ale
PdmAntului. Tot ei l-au invetat cum sd facd calcule
matematice.
Sumerienii nu i-au munit dumnezei pe anunnakki, ci
DIN.GIR, adicd cei puri, strdlucitori. Nu are sens si
intrdm in amanunt in aceste descrieri. Inflormaliile se
gdsesc qi pot fi accesate. Este important de menlionat cf,
textele sumeriene impart istoria in doud pdrli: inainte qi
dupd Potop. Se pare cd a existat un potop care a verrit gi a
distrus ceea ce creaserd anunnakki. Ei spun ci dupi ce
apele s-au retras anurnakki au decis cd au fost prea
mdreli (in sensul de buni) pentru umanitate. Termenul
lblosit este ELU, care se traduce din acadiand ca mlre!.
Dacd suprapunem informaliile tlbli{elor peste cele din
Biblie vedem cd anurnite idei corespund, regdsindu-se in
arnbele scrieri.

ll

1tt

ututtk Ai t !t st!r tit unjtttii Ii

llr.clulti cc tl inccput a se inn.iulli oalllenii pe llaullint

li
;r s-aLr [liscul llicc.
liiii lui Durrrnczcu. \,alzlltLl ci llicele oautcuilor sunt
1r'umolsc. 1i-aLr rlcs clirltrc clc solii. care pe cine ii voit.
L)al l)orlnLrl DurnnezcLr a zis: .,Nu va rdmdne Dubul
N4cu prrrrrlca in ounrerrii acestia, pentnl cli strnt nnnrai
trLrp. I)ccr zilclc lor si ntai ile o. su1f, dor-llzcci dc ani!"
ht vLenrca acccu s-au ivil pc pimlnt ur.ia;i (nclilinti).
lriri crr scau'r:i rlc cind liii lui Dur.r.utezeu incepuscrir a
intla la liicelc oatucnilor $i accstea inccpuserii a lc nagtc
1ii: accatia sunt r cstitii \ itcii Cin vcchime.
Virztintl insi l)ontnrrl I)trtlrriczcu cf, rilltatcil oalltcnilor
s-a nrarit pc palutitlt li cil toate culielelc;i dor-inrelc inintii
lol sLtnl itrrhclttatc Ia tiru iI toale zilejc.
l-a pirrut rau $i s-a ciit Dumnezeu cii a licur llc onr pc
pdnidllt.
$i a zis Don.rnul: ..Pietde-voi de pe fa(a plimintului pe
olnul pe carrc l-am litcLrtl De la om piiui la dobitoc qi clc
la tilitoarc pilnir la pdsarilc cerului, tot voi picrdc, c:lci
Lni parc rdu ci lc-am licr.rt."
Potopul a !inu1 pc pimiint patruzcci de zilc 1i l.xrLr.rrzcci
de nopli gi s-a inurLrllit apa gi a ridicat corabia ;i uccasta
s-;r

irrillrt JcrrsrrPnr pirnt;irrtu lLli.

$i a crcscut apa utercu;i s-a innrultit I'ourle llrr.c 1.rc

pdnriint $i corabia sc puI1a ltc deasupra apci.

$i a spolit apa pc pirntir.rt atet de mult. iuciit a acopcrir
toti muntii cci inalti, calc erau sub cer.
$i a acopcrit alla to!i muntii cei inalti, r-idicintlu-sc cu
ciucisplczccc coti tlai sus c1e ei. $i a rnnrit tot tntpul ce
sc lllifcr pc llinrint: pirsirrile, anirnalele, fiarelc. toate
victrilile cc tr)i$Ullau 1tc piunint qr toli oamenii.
'l'oatc cclc tlc
1tt- Lrscat. citc aveau suflare de viatir in
iriir"ilc lor arr nruiil

1l

tr:'tt,r!,

lii rrt .rr

1;i tt;tnrti ki

+i

fiirtlrt cerc se al1it |i- tal.i ii Iot

piimir.rtul. de la onr pinir ia r.hrt.rrtoc 5i pinir la tillrloarc gi
1rilni la pdsdrile cent[Li. loatc s-aLr stiirs ,:le prc pirrr.rhrit. ;r a
limas nurnai Noc qi cc cra cu cl in colabie
Iar apa a crescLll u)elcu pc piuniut- o sulir cincizeci de

$i

aqa s-a slins loalal

zilc.
Geneza

Dc altfel daca ar li sir ccrcctiiur lcgcndclc qi miturilc

c\istelrte pe intr-eg phmintLrl am lcaliza cd pretutindeni
lpare ideea de potop. In tnblilclc suurcLicne se po\'eslegle
cum anunnakki au pii-iisit piinranlul in navclc lor in tinrlr
ce intreg reritoriul ela acopclit dc apri llxista in prezenl
dolezi geologice calc coutinnii cir acur.n apioxinrativ
I 1.000 i.I+. pc fcra s-a nroclus o catastloti. care a clistms
roate agezdrile cxisteutc. Ici colo lipar noi descopelili.
tlovezi ale unor civilizatii avanslrtc. dar care nu sunt luate
in seami.
Tot pe acestc tablilc grisim inlorrnafii cu privile la thptul cd sumerienii iEi vcclcar-r zeii ca flind buni gi puternici
;i de aceea alribuiau e;;cclrlilc q;i ncrcugitclc pcrsonalc ca
liind rdsplata propliilol laptc. Astl'et s-a rliscut crcdinla
ca dacd iji dispretuiai sau jutlccai clurnnezeul acesra ili
rLducea boli. sufelir.rli. dczaslrc. Din scrieri alliln cd in
.rcea zoni geografica ploilc crau rare ;i ci atunci cind
ploLra ;i apdrcau ir.rundatii acestea elarr pr-lse pe seanla
Lrnui der.non care triia in Collirl Pcrsic qi calc sc rizbnna
pc ei. Tot la sumcricni aparc idcca ca un copil se lla$te
tlcja plcirtos gi ci orice sulbLinlir esle dari pe me|it qi ci
tre buic mullnnit pcntnl cir.
Surncricnii atribuiau calitilti r-rnxne zeilor gi astfel
avcm inforr.nalii dcsprc to( lLlul dc conllictc cum ar fi ccl
lupirut intre zeul bovinelol Lalral si sola lui. zeiia celelielor',

46

An.unnak kirersus ,4n unnak.ki

Ashnar. Apare apoi o ceartA intre Emesh, zeul verii.

rAspunzdtor de flora, constluclii, ora$e $i ternple $i Eten,
zeul iernii, care era responsabil cu nagterile Ei roditul. Se
pare cd acegti zei erau gelogi $i vroiau sA fie laudali in
permanentA. De asemenea a existat ur.r conflict ;i intre
Enik qi Ninhursag (doamna care dd via[d). Acesta se pare
cd ar 1l mdncat opt plantq crescute intr-un loc special.
nurnit gridina divini qi ar fi declangat astfel luria zei[ei.
Aceasta la blestemat, clorindu-i ca opt pirli din corpul lui
sd se imboindveascA, iar Enik s-a imbolndvit. Una din
zonele af'ectate a lbst o coasri.
intr-un linal lui Nihursag i s-a {Ecul mila qi s-a intors
sd il insdndtogeascd. Ea a creat opl divinitdfi care sd il
vindece, din care una a lbst ticutrl special pentru coasta
bolnavd. Ea se numea Nin-Ti, in traducclo doamna coastd.
Sd fie acesta oare o asemdnare cu biblica Eva?

Basorelief aflat la British Museum

An unnak.ki versus An.unnqk.ki

47

_-FF

+8

lit trttr,tli ki rtt '.its ltt t ttk

iit ttnntk

Ai

:,,

l'r'cscu din crrpi'tl. giisital in i ll-,iu,l l)ltrer171 qlj,,

l9(X)-235(l i.l Ir. l:a o r.epr.r-ziltl pe \ilrLrr.srrr ,'iI e csle
lel)rczcltlati ltnnlL-Lllt vLtllur crt c;rn (lc lcLt !.(,
l,riu(lc in

ghcarc ,:loi cci.Lri.

I)csrrre N"iltLtr:;uL se $lie cal u llut o liieii

;i irn liu crr
]:nr(. ,,\ccasla a tlcvcnit ullcr.ior zcita p,l$urilor. iirr. lialele
ci pc ltLll'lc 1\iinLlrta a lbst r.dzut cil ljilt(l nisl)Lln,/iitof dc
llntani. Nihulsas cste nriniti pi N initi-ckrrrlrr rr \ ie tii s:ur
\lrrrrrrni ;i tllllLlrllt rJr: lcuijititile t]tr(l;eirlc.

casci salc crr apa

llilsterii) /\l):,u

(sintbolizinil

cirsrr

Ai tet sus .1tt trrrtttk ki

-19

'!tt ttnnttl ki vtr.rttt ,1n ttnnul li

50

An tunak kiver:;us ,1n unnak kr

5l

zeilol. pentru cd ar fi violat o fata pe ntrrne Ninlil. Aceasta

hrsi l-a r:rmat in pribegic ai i-a niscut patru copii. Enlil
cstc vazut ca fiind stlpinul p.lrnAntLilui $i cstL- cutloscut
ca fi ind invenlatolul ldrnicopnlui.

fi
/i:;,
\:. )/
-, aa_
1l

[n rcprezentili [r.riii. apare adcsea reprczcn'.1r1 dc doi

ferpi care sc iucolicesc, imagine lbar'lc xscDrinitoare cu
cea a

li

AND-ului uman $i cr.l cea a caducculLli. simbol fblosit

in prczcnt de mcdicina. Pc tabiile se allir

consernnat

laptr-rl cir el a slidat Consiliul Conduciitor al Anrunakkilor',

care liolirdse sir dislr'ugl unianitatcar. pcnlru cir o vedca ca
liind o creatie impcrf'ecti. qi l-a invilat pc Ziusutlla ( Noc
sur.nerian ) cum sA iqi construiascl o barcil spl c a se sllvir
pe cl ;i familia lr.ri.
Pcrioada domniei lui Enik sc inlindc pc 120 S.,\R.

'femlrlul

principal se nurlea
I,,-ENGIJR-RA, in traducere casa din strirlirnrlul apci
sc
;i al)a in Eridu, o localitate situati in zona vilii liutl'atulLri. Sc nrai qtie despre Eriik ci a avul un copil cu llica
sl cllc ir dat na$tcre unei l'ete pe nume Nikurra. llnrk s-a
inrprcunal i;i cu accasta $i astt'el s-a r.rdscut Uttr.r. Impor(ilnl cslc lirptul ci Iinik apare intotdeauna ca protector $i
in\ irlrtr)r irl ortrcnirii 5i cste vdzut ca fiind crcatorul omului.
Sprt tleoscbilc dc liatclc siru Enik. Enlil estc descris
t lr lirrr,l rrrr zr'Lr trl v;ittulrri sar-r al clominaliei. Tiblitcle
:,prrrr ,1,:,prt tltrr rrl lr lirst tlrrnctit clin D]l,VIUN, casa
lLri

in alhra acestor principali zei, in tiblilele

sumerienc
rnai gisim rclatiri $i despre alte zeitafi, ficcarc av6nd uu
rol binestabilit in ierarhia exis1eu1f,.
Consider ci este impofiant si amintim cronologia evenimentelor. stabilitd de Sitchin. in urma tradtrceri tablitelor.

Evenimcnte inaintc de Potop

450.000 i.I{r.
Atmosfera planetei Nibiru itrcepe si se deteriorezc ai
dcvine astfel ostild viefii. Anu il cletroneazd pe Alalu 9i
ajrmge cu ajutorul unei nave pe Terra. Aici gisegte zdc[mintc dc aur gi realizeazi ci acestca pot li folosilc sprc a
salva atmos['era planetei sale.

52

An unnak kiversus An.unnqk kr

445.000

Anunnakki aterizeazE pe Terra gi iqi stabilesc baza la

Eridu, cu intenfia de a extrage aur din Golful persic. Ei
sunt conduqi de Enik, care este fiul lui Anu.
430.000

PimAntul incepe sd devind ospitalier datorit[ climei

care devenise mai blAndd. Amuurakki sosesc pe pdmant
in numdr mare. Ei sunt condugi de sora vitrcgi a lui Enik.
Ea era doctor gi avea gi rang conducdtor.
41

6.000

Productia de aur incepe sd scadi, iar accst lucru il

detcrmind pe Anu sir vind pe PdurAnt. irnpreund cu el
soseqte gi fiul lui. Enlil. Odatd ajuns aici, Anu hoterA$te
ca exploatarea minierl s[ aibd loc in Afiica. Totodatd il
nume$te pe Ilnlil coordonator al misiunii Tena. Enik este
trimis in Africa. in momentul in care vroia sir pdriscascd
Terra, Ann este atacat de nepotul lui Alalr-r.
400.000
in sudul Mesopotamiei existau gapte localilirti clczvoltate. Ccle rnai importante erau: un port spatial in Sippar,

Cerltrul de Contlol al Misiunii din Nippur \;i (.cnlrul

Metalr.rrgic din Shunupak. Minereurile el.au hanspor[ate
din .Afiica cu ajutor:ul unor ltave. Metalul cra r.alrnat gi
apoi trirnis in sus, pe orbita. De aici cra incdrcat ir.r navcle
care soseau regulal de pe Nibiru. Igigi erzr rispunzirkrr de
trirniterea produsului f init.
380.000

Igigi il sprijind pe nepotul lui Alalu iar acesta incearci.

s[ ia PimAntr"rl in stapdnire.
Dnlililii cdgtigd intr-un final rdzboiul impotriva zeilor.

An.ttnnak k[ versus An ttnnak ki

53

300.000
Anur.rr.ral<ki se rdzvritesc dcoarece nu le convenca munca

in minc. Enik Ei Ninhursag se vdci

situa{ia de a gdsi alti rnuncitori. De aceea se
gdndesc s5 creezc lucritori. Primi lucrdtoli oblinuli prin
rnanipulare genetica au avut la baza ADN-ul unci fcmele
de maimut5. r\ce$tia au fbst prirnii Homo Sapiens. Ei
sur.rt puqi la nrunci in locul amrmrakkitor. in acclaqi timp
Enlil aduce lucrdtori primitivi irr Edin din Mesopotamia.
IIorno Sapiens a lbst creat avAnd posibilitatea procleerii
qi de aceea a inceput si se innrulleasci.
grea pe care o depmeau

puqi

in

200.000
0 noud cra glaciarai se abate asnpra Pdmdntului. Acest
htcm face ca viata sd regreseze.
100 000

Clima incepe sI i"si 1syi61, incdlzindu-se. Fiicele oarnenilor care erau deosebit de fiumoase srult ravnitc de cdtre
anunnakki. Acegtia incep si se cupleze cu ele. Acest lucru il
enen'eazd pe Enli[75.000

Asqrra Pimintulni se abate o noul erd glaciard. Pe

Pdrnint estc atit de frig incit doar omui Cro-Magnon
supravieluiegte.
49.000

Enik qi Ninhursag se decid sd pund noi conducitori in

Shuruuppak. Ei ii aleg din rAndul oamenilor, dar din categoria celor ce aveau pdrinli aml.urakki. Acest lucm il infurie
pe Enlil, care se hotdri$1e sd distrugd inlreaga populaJie.

An. unn ak.

ki yersus An. unnak ki

An.unnak.ki versus An unnqk. ki

13.000

Enlil ipi dd seama ce se va produce o catastrofE

globald odatd cu trecerea planetei Nibiru prin apropierea
Pdmrintului. Valul uriag ce urma si se plopage pe Tena
avea sa ii ducd planul la bun sfdrqit. El ii pune pe
anunnakki sd jure cd nu vor divulga oarnenilor aceastd
informafie.

Seth il captureazi pe Osiris, dupd care il omoari tiindu-l in bucdli. Preia apoi rolul de conducdtor al Nilului.

8.970

Fiul lui Osiris, pe nume Horus, iqi rdzbund tatdl inifiind primul r[zboi al pirarnidelor. Seth reuqeqte sA scape
refugiindu-se in Asia. El ia peninsula Sinai qi Canaan-ul.

Evenimentc dupl Potop

i.tlr.
Enik nu poate respecta promisiunea gi

8.6'10

11.000

il

invald pe

Ziusudra cunl sd i$i construiascd o barcd sigurl. Apele se

revarsi asupra pdmdntului. Anurnakki urmdresc intreaga
scend de la bordul navei lor. Dupd ce apele au inceput sd
se retraga, Enlil accepti ca populafia rAmasd sd primeascd
urelte qi semin[e. Oamenii incep sf, cultive mai intAi in
zonele inalte. Enik ii invald cum sd dornesticeascd animalele.
10.500
Descendenlii lui Ziusudra primesc lrei linuturi unde si
igi desfEgoare activitatea. Ninurta, fiul lui linik, ii a-iutd
flcdnd stdvilare gi secdnd rdurile spre a le ol'cri teren

ferlil.
Enik intervine 9i el, IEcdnd valea Nilului cultivabild.
Peninsula Sinai este transformatf, in port pentnr navele
spatiale. Anunnakki consh'uiesc un Centru de Control pe
muntele Moriah, viitorul Ierusalim.
9.780
Primul ndscut al lui Enik, pe nume Ra/Marduck, irnparte
domnia Egiptului intre Osiris gi Seth.

Urmagii lui Enlil nu sunt de acord cu faptul cd descendentii lui Enik controlau toate zonele de zbor qi de aceea
iniliazi un al doilea rlzboi al piramidelor. Ninurta cdgtigd
bdtdlia qi goleqte piramidele de echipament. Ninhursag
orgu'izeart o conf-erinfi de pace. Conducerea Egiptului
este preluata de urmaqii lui Thoth. Dinastia Ra,Marduk
igi pierde puterea. Se construie$te Heliopolisul.
8.s00

La por{ile facilitdlilor spafiale sunt construite turnuri

de veghe. Unul dintre acestea se afla in Jericho.
7.400
Este o perioadl a pdcii. Anunnakki dezvdluie oamenilor noi cturogtinle. Este nomentul in care incepe perioada
neolitici. Egiptul este condus de semizei.
3.800

Anunnakki se hotlrdsc sd inliinleze din nou oragele

zeilor in Sumer. Este momentul in cate apare civilizalia.
Primele orage construite sunt Eridu 9i Nippur. Anu vine
in vizite pe Terra. Cu aceastd ocazie se construie$te
oragul Uruk, iar templul acestui ora$ este inchinat zeilei
Inamra, care era nepoata lui Anu.

An.unnak.ki yersus An unnakki

56

Regi pc

Plmint

3'160

Oamenilor le-a fost datd conducerea. Ninr-uta face

prima capitald la Kish. in Nippur apare calendmul. Civilizalia incepe sd se rdspdndeascd gi in alara Sumer.ului.

An.unnak.ki versus An

unnak.ki

57

2.371
Inanna se indrlgosteqte de Sham-r-Kin (Sargon). Acesta
i$i stabilegte capitala la Agade. Acesta este momentul
nagterii imperiului akkadian.

2.3r6
Sargon, vrdnd sd stdpaneascd cele patru regiuni, desa-

3450
Nannar/Sin preia conducerea in Sumer. Babilonul este
proclamat de cdtre Marduk ca fiind ,,poarta zcilor',. Acum
are loc cunoscutul incident de la turnul din Babel. iar
anunnakki reugesc sd anestece lirnbile oamenilor. Thoth
a fost dat jos de pe tron de cdtre Ra,/Marduk. Dumuzi,
fratele lui Thoth, cel care o tr6.dase pe Inanna este arestat
gi apoi ucis din gregeald. Marduk este zidit de viu in
marea piramida, dar reuqegte sd scape printr,un tunel.
Pleacd apoi in exil.
3. 100-3.3 50

Sunt ani de haos, care se sfdrgesc odatd cu instalarea

unui faraon. Civilizalia inainteazd ajungdnd in a doua
regiune.
2.900
Conducerea Sumerului este preluatd de Erech, cdruia
Inanna ii dd putere peste a treia regiune. Acesta cste
momentul in care valea Indus incepe sd se ctvllizeze.
2.650
Regatul Sumerului incepe sd se destrame, ocazie cu
care capitala se mutA. Enlil igi dd seama cd oamenii sunt
din ce in ce mai greu de condus.

cralizeazd pdmdntul Babilonului. Conflictul dintre Inanna

qi Marduk capAd amploare qi ia sfdrqit doar in momentul
in care Nergal, fratele lui Marduk, pleacd din Africa, spre
al convinge sd pdrdseascd Mesopotamia.
2.291

Tronul din Akkad este ocupat de Natam-Sin. Acesta

reu$e$te cu ajutorul Inannei sd intre in Egipt prin peninsula Sinai.

2.255
Inanna preia puterea

in

Mesopotamia. Nanam-Sin
sfideazi Nippurul. Marii amrnnakki atacd Agade, gtergAndu-l de pe fala pAmantului. Inanna reuqe$te sd scape.
Grupiri loiale lui Eniil gi Ninurta ocupd Sumerul qi
Akkad.
2.220

Civilizalia Sumerylui explodeazd graJie unor conducitori abili din Lagash. Gudea este aj utat de Thoth sd
construiascd un ziggurat in onoarea Ninurtei.
2.193

Este anul in care Terah, tat[l lui Abraham se nagte

intr-o familie de inalli preoli.

58

A n.unnqk.

ki yersus An.unnak.ki

2.180

Egiptul se imparte in doud. Urmaqii lui Ra/Marduk

rdmdn cu sudul iar faraonii obgin tronul Egiptului de jos.

An

unnuk

kiversus

An.unnak.ki

59

Mentuhotep I. Nabu. Fiul lui Marduk obfine adepJi, pentru

tathl sdu, din Asia de Vest.
2.055

2.130
_ Autoritatea incepe sd se deterioreze in Mesopotamia.
Inanna nu reuqeqte sd reziste la conducerea Erechului.

Era decisivl
2.123
in Nippur

se na$te Abraham.

2.113

Enlil ii incredinleazd lui Nannar, pdmdntul din Shem.

Se decide ca Ur sd fie capitala noului imperiu. Ur_

Nammu.se urcd pe tron gi devine protectorul Nippurului.

Tatll lui Abraham, Terah, vine in Ur sprc u i*h"iu o
alianld cu curtea regald.
2.096
Ur-Nammu este ucis in rdzboi. Oamenii sunt convingi
cd omordrea lui a lbst aranjatl de Anr-r gi lurlil, Terah
pleacd impreund cu f'amilia sa in Harran.
2-095
Shulgi vine la tron in Ur. Imperiul incepc si prospere.
El se indrdgostegte de Inana qi devine iubitul acesteia. De
Larsa elamililor in schimbul promisiunii ci vor servi ca
legiune strdind.
2.080

Prinfii din Theba, care ii erau loiali lui Ra./Marduk au

inceput sd facd presiuni asupra nordului ce se afla sub

Nannar ii ordona lui Shulgi sd trimitd rrupe clamite

pentru a stopa revolta din oragelc canaanire. Elamitij "
ajung la intrarea in peninsula Sinai 9i la portul spa{ial.
_

2.048
Moare Slugi. Marduk se mutd in linutul hitililor. Abraham stdpdneqte peste sudul Canaanului, fiind ajutat de o
trupA de elitd.
2.047

Amar-Sin, cunoscut din Biblie ca Amraphel, devine

regele Urului. Abraham pleac5 in Egipt, de unde revine
dupi cinci ani, insolit de mai multe trupe.
2.041

Amar-Sin, ghidat de Inanna, formeazd coalilia regilor

din est gi orguizeazd o expedifie militard in Canaan 9i
Sinai. Conducdtorul acesteia este elamitul Kledorla'omer.
Abraham le blocheazd accesul la intrarea in portul spafial.
2.038

in timp ce imperiul se destramS, Shu-Sin

pe Amar-Sin la tronul din Ur.

il inlocuieqte

2.029
Ibbi-Sin il inlocuiegte pe Shu-Sin. Provinciile vestice
sunt din ce in ce mai mult orientate cetre Marduk.
2.024
Marduk intrd in Sumer gi se inscduneazi in Babilon.
Lupta se extinde cltre centrul Mesopotamiei. PdmAntul

60

An.unnak.ki versus An unnak.ki

A n.

unnak. ki versus An- unnok.

ki

6L

Nu vreau sA spun mai multe, vd las sd trageli conclu-

ziile singuri. Vd recomand insd inainte de a accepta o

versiune, oficiali sau neoficiald a istoriei, sd analizali cdt
mai multe suse. Numai ata vd veli putea forma o opinie
corecta asupra trecutului nostru.

2.023

in jurul datei de 12 iunie 2006, un batalion de infanterie, care avea ca sarcind supravegherea zonei petroliere
de la Baza aviaticd din Talil, situat[ in sud-estul
Bagdadului, a descoperit accidental o cutie de cupru in
interiorul cdreia se aflau mai multe tdblile de lapisJazuli
ce aveau gravate in ele simboluri ale scrierii cuneiforme.
Fdrd si gtie exact despre ce este vorba, Agenlia Nalionald
de Securitate, impreund cu guvemul american gi britanic,
au restaurat o tebhle. Pentru a vedea despre ce descoperire era vorba aceasta a fost dusi la British Museum.
Membrii au fost asigurati cd rezultatul va fi {bcut public,
dar se pare cd forle guvernamentale au interzis acest
lucru. Enervali acegtia au plecat cdtre British Museum
spre a lua parte la proiect. in acest mod, au aperut
simultan in mai multe orage, transcrieri ale textului
strdvechi. Probabil ca asta a fost marea noastrd gansd de a
afla de aceastd descoperire.

Tnblifa

l:

Dupd dorinlele lor, tronul regal a fost coborAt din

ceruri
Drepturile au fost perfecfionate, ordonantele divine au
fost exaltate.
in locuri pure, cinci ora$e au fost construite: primul
fiind Eridu, al doulea Badtibira. Larak a fost an treilea gi
Sippar al patrulea. AI cincilea orag a fost Shuruppak al
cdrui rege am fost eu, Ziusudra.

62

Atr.unnok.ki yersus An.unnqk.kr

Acestea au lbst centrele cultului. Aceste cinci orafe au

fost desemnate centrele cultului
Un vuiet a iegit din aceste centre de cult.Un vuiet
perturbat de zei.
Dupd ce oragele au fost distruse, centrele cultului au
fost distruse dc asemenea.
inundalia tr.imisi si acopere tot pd_
-Dupd,dezastru,
mdntul, distrugdtoarea vieJii.

An.unnak.ki versus

An.unnqk.ki

63

Vei lua decizii pentru alta, o cu totul altd corabie'

Scriele in tabletele din lapis lazuli
Scrie-le in tabletele alese.
Apoi pune-le intr-o cutie de bronz, pusd pe o trestie 9i
pe crengi de pin gi liliac.
imparre inlelepciunea. imparte bogalia. Ascunde-le,
parte
de
in oragul celui mai puternic erou- care a viut ce a lost

ascuns.

Au mirosit mireasma, gi s-au adunar in jurul ofrandei

precum mugtele.
Belelili a venit. Ea {inea in aer un ornament in formd
de muscf, pe care Anu il fEcuse in focul sdu interior.
,,Jur cd pe acest medalion albastru,
Cd nu o sd uit niciodati aceste zile, niciodatd!,,
Cdnd Enlil a ajuns, m-am adunat cu sofia mea in jurul
zellor.

Inspecteazi funda{iile, puse de cdtre cei 7 maegtri zidari

(masoni; pe cdrdmizile arzdloate.Y ezi cum straluce$te
precum bronzul in soare?
Urcd-te pe scdri.Uiti{e la pdmAntul pe care il intrupeazL.
Admiri grddinile, templele gi magazinele, toate locu-

rile magnifice.
Cauti piatra din mijloc

Uitdte

sub.

Acum, in acele timpuri, in acele zile, lumea era incd

nouA.

Cdnd Enlil a adus

in fali

tdbliJele, pdmAntul abia se

uscase.

Am fost dugi la locul de unde izvordsc mari rAuri.

I,a Gihon, Pishon, Tigris qi Euphrates.
In acel loc indepdrtat trdim.
Acolo, la sursa marilor rduri trdim.
CAnd am ajuns in acel loc de peste lumi,
Enlil mi-a spus, cdtre Utnapishtim, a spus
,,Tu", ,,cel de departe" vei face munca conducdtorului
tdu EA.
C-dndva infelepciunea venea dintr-un zid de trestie, aga
vei face qi tu.

Coliba rogie, coliba roqie. Zid, ZidColiba roqie ascultd, zid reflectd
Dijos coliba, construieqte o barcl
Lasd posesiunile. Cauta viata
Renunld la bunurile lumeqti. Jine sufletul in viaJi.
O noud furtund se apropie, dar ploile nu urlf,. Altd
inundalie vine. Din nou peste pdmdnturi.
Fii pregdtit qi pregAte$te-!i cruoile familiei
Schimbd bucuria din sufletele oamenilor.
,{scunde-te in imbrifigarea lui Nibiru, intoarcerea
iumimi in permanentul cerului. A fost (ilizibil)
Sfarsitul tdblilei

64

A n.

Tnbfila

unnak. ki versus An. unnak

ki

II

65

(ilizibil)

Din prima bduturd

Cdnd a intrat pentru prima oarA sub
manla
nectarul negru al ..raqiya., acesta
a fost predes_
.,_ _f"nt*
tlnat
Peste mii de ani, ei au venit
In cea mai violentd form5, au venit
$i au intrerupt cdile vechi

(ilizibil)

$i ..oamenii pdmAntului au fost

linufi prizonieri in
propriile case

. ,Invadatorii
tului

An.unnqk. ki yersus An. unnak ki

s-au luptat intre ei pentru hogAtiile

pdman_

Pentru nectarul negru

Zeii se uitau trigti la ce se intdmpld
$i s-au consiliat intre ei
Pentru un remediu

(ilizibil)
(ilizibil)
In acest timp invadatorii au continuat
Spre oripilarea martorilor, invadatorii
au continuat

(itizibil)
(ilizibil)

Cnd a apdrut uratul semn in degert

Uzurpatorii nu au luat de seamd

(ilizibil)

. Acolo in Dilmun

(Ilizibit)
(ilizibil)
Marii zei s-au adunat
Marii zei s-au adunat in Dilmun

(ilizibil)

Ninhursag a adus schimbarea inaintea

lui Enki

$i soarta oamenilor

a fost

pecetluitd

Sfir$itul fragmentului

Tdblifei

III

S-a stabilit cd nafiunile se vor intoarce

(ilizibil)
(ilizibil)
Naliunile oamenilor se vor intoarce in pdntec
in Nibiru, etema mamd creatoare

(ilizibil)
(ilizibil)
(Ilizibil)

1'

Annuaki au fost trimiqi in fa{d

Din ceruri Annuaki au fost trimigi cdtre crealia lor

(ilizibl)
An, Enlil, Enki gi Ninhursag creatorii oamenilor cu

capete negre

Fondatorii Eidu, Bad-tibir4 larsa, Sippar gi Shuruppak

(ilizibil)
Primele orage au fost.fondate

(ilizibil)
Acestea au fost pistrdtoarele naliunilor
Putemicii oameni cunosculi care au dat afard Nephilimul
$i au construit temple divine, ordine, ritualuri gi cere-

monii

(lilzibil)
Acestea au fost generaliile, naliunile multitudinii.
Aceastd multitudine de naliuni a curs din ceruri

(ilizibil)
Annuaki, An, Enil gi Ninhursag au trimis inainte mesajele divine

66

1n unnak.ki versus,4n unnak.ki

(ilizibil)
Aqteptdnd intoarcerea lor, intoarcerea copiilor,
creatorii oamenilor au a;teptat

(ilizibil)
Cu inimile grele, dar pline de bucurie au a$teptat

Tnblita IV
Un nou potop a verrit
Din ceruri un norr potop a venit
Cu Dilmun pe dr.eapta qi sacrul Eridu pe stinga
Annuaki s-au adunat

Acum praful sufld in acele locuri.

Unde marile rduri curgeau cdndva
Praful domnegte in acel loc.
Marduk a deschis uga 9i fiii lui Dilmun au mers inainte
Fiii lui Dilmun
Tinerii bravi ai acelui orag pur
Cel mai luminat dintre orage
Au venit in timp ce fiii lui Eridu pregdteau masa
Recitau incantalia, uitata oeremonie veche
Radiant cu mdinile curate std Ninhursag
In fata Annunaki

An.unnak.ki versus

An.unnak.ki

67

pimAnt.
Nici noapte, nici zi, intunelic sau lumind, monotonia
ddinuia.
Prind cAnd nafiunile, triburile ;i-au luat zborul
De pe pdmAnt, naliunile alese gi triburile au zburat.
In tinrp ce un munte de fbc a iegit din mare
Curaj6nd pe cei necuraji, inghifind cerul.
Ca

nimic

sd nu se intdmple pe

Sfdrgitul Tablilei

TIbli{a V
Sfiinta migraJie peste ceruri
Annunaki
Zeii din apus s-au adunat in locurile sacre vechi $i noi
Ea. Ninki, Inanna gi Utu
Enlil l6ngd Ninlil, Adad lAngd Ninhursag
Zeila mamd, (ilizibil) infeleapta Mammi

administrat drepturile divine

in

lumina focurilor

consacrate

in timp ce zeiga pdntec, Belerili era prezentd

Focurile ve$nice, iicute din trestii pure, liliac qi pin
ardeau in locurile predestinate
Sub grija oamenilor cunoscuji, progeniturile antice
Progeniturile antice ale lui Umal au administrat focurile
La trei gi doud puncte (ilizibil) au fEcut (ilizibil) oarnenii infelepti fac o ofrandd pe pdmAnt
Dupi ritualul cerc, Umal, na{iunile qi triburile s-au
refugiat
La trei qi doui puncte, locurile de (ilizibil) pe calea
spre ceruri

Nafiunile, triburile de pe pdmdnt s_au pregdtit in

timp
ce patru oameni puternici
lineau qi focurile gi vdnturile

Naliunile lui Umal 9i triburile s-au spllat pe mdini

Au invdlat cerernoniile Ei ritualurile in acele locuri
(ilizibil) prin migra{ia sfdntd

68

ln

unnak.kiversus An.unnak.ki

in acele locuri, Umal, nafiunile pimdntului qi triburile

Au fost licuti curali din nou
in acele locuri Umal a fost {Acut curat intr-o baie purificatoare
Scufundat total, acesta a iegit curat
Ca qi tinerii din Dilmun (ilizibil)
Au pregdtit rrava noui, noile nave, planificatele nave.
Inscripfionate de Ut Napishtim dupd sfaturile lui Enlil
din partea lui Ea,
Au fost pregdtite in acele locuri predestinate.
La doud, trei puncte (ilizibil)
Bravii tineri din Dilmun au pregdtit navele.
Pentru (ilizibil) drum prin ceruri, migralia sfAntl
Bravii tineri din Dilrlun au administrat (ilizibil)
Al doilea (ilizibil) urmatoarea (ilizibil), locul chinului
Iui Umal a fost plegdtit
Abundenta a lbst ddruitd pdm6ntului
Seminle, cereale, pomi fructiferi qi peqti de tot felul

mirii
Sub indrumarea

lui Umal se va (ilizibil. . . ilizibil...

ilizibil) nu va merge.
Zeii din Apsu, consiliul qi annunaki au spus:
Spre ceruri iqi va cduta Umal pdinea
$i in ordonanfele divine igi va gdsi Umal dreptatea
Unal nu va mai (ilizibil) in locurile desemnate, locurile sacre.
Traducere din englezd de Crislian David Isdild

Am fEcut aceasti scurtd c[l[torie intr-un trecut indepirtat al planetei noastre din dorinla de a va afage atenlia
asupra faptului cd nu tot ceea ce este confirmat de mediul
gliinlilic este adcvirat. Probabil cd realitatea nu o vom
ounol$tc nicirlalir cu cxactilale, insi este bine sd avem o

An.unnqk.ki versus ,4n

unnqk.ki

69

privire de ansamblu asupra intregii perioade. De aici

incolo hecare este liber sI caute propriile adevdruri gi sd
igi construiascf, propria realitate. Vreau doar sd vd spun
cd aceste fiinle care ne conduc de milenii iSi bazeazd
argumentalia pe faptul cd incd de la colonizare au existat
doud factiuni. una pro umanitate gi una contra umanirale.
Eu nu gtiu dacd este adevdrat. $tiu doar cd noi am fost
finu{i in ignoranld de-a lungul timpului, cd allii sunt cei
cale au hotdrAt pentru noi, cd libertatea existd doar in
mdsura in care respectem anumite reguli gi cd Forla
Creatoare cale ne conduce nu este un dumnezeu gelos qi
rizbundtor. Simt cu toati fiinta mea ci a sosit timpul sd
ne ludm destinul in mdini qi si hotdrAm singuri ce este
mai bine pentru noi. Primesc adesea intrebdri pe adresa
redacliei, care imi confirmd bdnuielile, gi anume ci din ce
in ce mai mulli oameni se trezesc. Majoritatea md intreabd ce sd facem. Eu simt ci trebuie sd fim unifi, sd ne
congtientjzdm potengele gi sd aciiondrn in legea iubirii. Si
nu uitali cd ei se hrdnesc cu zbalerile noastre, cu ure, cu
rdzboi, cu deznddejde qi de aceea vd rog ca schimbarea
pe care cu tojii ne-o dorinr sd fie una paqnic5. Haidefi si
ne unim gi si diruim semenilor nogtri gi Teruei iubire. Sd
ne imagindm cd intreg PdmAntul este invdluit intr-o
lumin[ caldd pldcutd, care izvordgte din inimile noastre.
Sd ne dorim ca rdnile sAngerAnde ale Mamei Terra sd se
vindece, sd vdrsdm o lacrimi pentru fiecare fiinjd ucisd,
sd iubim fauna. flora, intreg Universul gi intreaga Crea{ie.
Eu, dupd cum spunea cineva, nu sunt zeu sau supraom,
sunt doar o fiinld care crede in Justilia Divind, Adevdr gi
Iubire. Am darul de a vedea dincolo de holograme gi
cuvinte, dar asta nu md situeazd desupra niminui, ci din

contra, ma face deschizitor de drumuri. Am aldturi

oameni dragi, asemeni mie, care cred cu tirie in accste
valori gi care au riscat mult ajutdndu-md, ca aceste

70

An untak ki verstts An unnak ki

cuvinte sA fie aqezate $i tiptuite in cdrfi. Noi nu dorim

l.linlic, nu ne liudim cu aceste lucruri, nu vrem mdrire,
vrem ca Adevhrul si fie auzit gi in{eles de cei cirora le
corespunde gi de cei ce au in misiunea lor ridicarea natiei
romAne. Eu cred cu tirie cd. acest popor este un popor
himit de Creator, un popor care in viitor va fi liclia noii
umanitili. $tiu cd rnulii vor rade la auzul acestor cuvinte.
ca iard5i va incepc o polemiclr cu pririrc Ia ce am lhcut
noi sd meritim asta... dar vA inlreb altfel.,. cine sau de
ce are inlcres si rTe distrugi nalionalisrnul. . . cinc sau de
ce are interes sd ne inrobeascd... cine sau de ce ne_a
vAndut fara... Vd rog sd vd rdspundefi sir.rguri, nu inainte
de a vd gAndi la bravii noEtri inaintagi, la voievozi, domnitori. daci... ;i apropo de daci. am sd vd spun un lucru
pe care l-am auzit dc la un mare dacolog:
-Tu gtii cd eristir dovezi care atesti. ci dacii fEceau
sacrificii pentru ca sd lie ldsali in pace cle reptilieni, qi cd
cei ccrc se srcrilicau o llceau fiind conyrienli de acest
lucru?
Concluziile va l'og sa Ie trageri singuri.

III
Daci va fi sau nu va ii ceva aceasta este o intrebare la
care nu vi pot raspunde. V-arn lelatat insi toate acestea
pentru a putea si trageli singuri concluziile qi pentlu a vi
putea face singuri alegetile. Eu cred cd cei ce ne conduc
qtiu ci anumite evenirnente najore urmeazi sd se inldmple pe Tena. Ei qtiu qi qi-au luat n.rdsuri, insi pe noi
ne lasd in ignoranld. dAndu-ne totodatd f'alse arguncnte,
linigtitoarc, cu aparentul scop de a nu crea panicf,. Totugi,
din cind in cdnd. voci, din interiorul organizajiilor se fac
auzite, fie spre a ne avertiza, fie spre a-gi linigti conr;tiinJa, Una din aceste voci este gi cea a unui politician
norvegian, care a trimis in 2008, o scrisoare desohisi
organizaliei Project Carnelot, in care ne spune cd elitele
mondiale iEi pregitesc buncire subterane pentru a scipa
de evenimentele catastrolale din 2012. Mie personal mi
se pare extrem de in,portanti aceastd dezviluire qi de
aceea am hotirat se o reproduc in aceasli cane. Suntcm
deja in 2010 qi ninleni nu sfrune nimic, ba mai mult sunt
anumite persoane abilitale, care ne <linigtesc), contracarAndu-i pe cei ce indriznesc sd enunte aceaste ipoteze.
Vi amintesc ci materialul original poate fi consultat pe
site-ul lwlv..projeclcamelot.org, site pe czue de altfel veli
mai gdsi inlbnnaJii despre planurile diverselor oculte mondiale gi conspiraliile acestora, despre intAlniri extratereste.

schirnbdri climaterice. descoperiri gtiinlifice revolujionare, e1c.

in continuare voi reproduce exact acest Lext:

,,La scurl timp dupd ce am publicat un articol conlinand
un ultim omagiu adus celei care a fost Benazir Bhutto,

72

ntnnak. ki versus An unnak.ki

am primit urmAtorul mesaj. DeSi nu putem garanta ade_

vdrul celor afinnate in acest mesaj, considertn totu;i cA
nu il putem trece sub tdcere.

(Sunt un politician norvegian

$i doresc sA comunic
tuturor celor care au urechi de auzit ch urmeazi o
entru omeniie, incepAnd cu anul 200g
2. Din cauza cataclismclor despre care
se gtie ci umeazA sf, se produca in
aceastd perioadd, in Norvegia s-au construit gi incd se
mai construiesc, la ordinul guvernului. numcroase baze
subterane 5i buncdre. Dacd sunl infebali de ce se constru_
iesc toate aceste addposturi subterane, rcprczentanlii
guvernului rdspund cd ele sunt destinate prorcc{iei popu_
laliei din Norvegia. Eu am intrebat cdnd vor fi ierminate
aceste construclii 9i mi s-a rdspuns cd ele vol 1i finalizate
inainte de 201 I .
Din datele pe care le am la dispozifie, pot aflrma cA in
multe alte_1dri, printre ciue gi Israelul, Suedia Elvelia
9i
au fost realizate addposturi similare.

An.unnqk. ki versus

An.unnak.ki

73

rAndul lor, cunosc lucrurile pe care eu vi le relev aici,

doar cd ei nu vor sd le faci publice afirmdnd cA nu doresc
sd producd panicd in rAndul populafiei.
Pentru a se proteja de cataclismele prezise pentru
perioada urmAtoare, membrii guvemului norvegian au
inceput, cu ajutor din partea S.U.A 9i U.E, se depoziteze
mari rezerve de hrand $i seminle la Svabald gi in zona
arcticd de nord, precum gi in alte localii din intreaga lard.
Planul politicienilor este sd ii salveze de aceste cataclisme doar pe membrii aga-zisei elite din care fac parte,
aleturi de cei considerali utili pentru a realiza o viitoare
reconstruclie dupl aceste cataclisme: medici, oameni de
$tiinta, cercetatori. etc.
Eu gtiu ci voi fi trimis, inainte de anul 2012, in zona
Mosjoen, unde avem o bazi subterand militard de mari
dimensiuni. Aceasti bazd este impdrlitd in sectoare de
diferite culori, rogu, albastru 9i verde, organizate deja de
armata norvegiani. Taberele unde vom fi cazali au fost
construite cu mult timp in urma.
Oamenii care vor fi l[sali la suprafald vor muri cu
siguranfd in cataclismele respective; ei vor fi ldsali sd
moarA Si nu vor primi niciun fel de ajutor. Conform
planurilor ,,elitei", douh milioane de norvegieni vor fi salva!i, iar ceilalli vor muri. Aceasta inseamnd cd 2.600.000
de oameni vor fi ldsali pur gi simplu sd moari neajutoraji
in intuneric, negtiind ce sd faci gi incotro sd se ducd.
in addposturile sublerane, toate sectoarele gi buncirele
sunt conectate prin tuneluri; trenuri rapide fac legltura
intre diferitele addposturi. Ele sunt izolate de ni$te porli
gigantice, pentru a nu fi compromise diferitele zone in
cazul in care survin eventuale accidente catastrofale.
Sunt foarte revoltat. Sunt mulli alli politicieni care imi
impdrt5gesc opinia, pentru cd noi gtim cu tofii ci atdt de
mulfi oameni vor afla despre pericolele care ii pAndesc

74

An.unnak ki versus An.unnak.ki

An.urtrtuk kiversus An.unnak

ki

75

avem la dispozilie doar patru ani pentru a ne pregdti

pentru ,,sfarsitul lumii". OrganizaJi-vd in grupuri de supraviefuire, gdsifi un loc in care sd vA putefi depozita hrana
Ei unde putefi fi in siguranfd pentru o vreme.
Dacd aveli intrebdri, vd rog sd mi Ie adresali; voi
urmdri sd vd spun tot ceea ce $tiu despre implicarea
Norvegiei in aceste planuri. $i vd sugerez sd privili cu
atenlie in jur: vefi observa cu siguran!5 cd se construiesc
baze subterane gi buncdre peste tot. Deschideli ochii,
trezili-vd! Dacd veli pune intrebiri despre aceste adlposturi subterane, respunsul oficial va fi probabil: ,,Este doar
un depozit pentru hrand" sau ceva similar. Acestea sunt,
ius4 nigte minciuni cu care politicienii vor sd v[ orbeasci.
Pentru mine este, de asemenea, evident cA existe
numeroase semne ale prezenlei extrateregtr.ilor. Observ,
destul de des, ci unii politicieni importanli din Norvegia
nu sunt ceea ce spun ei cE ar fi. E ca $i cum aceqtia ar fi
controlali mental la nivelul fiec5rui gand, $i tot ceea ce
spun este de fapt ceea ce li s-a spus sd zicd. Pentru mine
este limpede ce sunt $i ce nu sunt acegtia. lar aceasta se
poate vedea in ochii lor gi in modul in care le funcfioneazd mintea.

Penlru ultimadatd md rog: ,,DUMNEZEU si ne ajute

pe toli"..., dar DUMNEZEU nu ne va ajura dacd noi
ingine nu facem nimic. Numai dacA acfiondm, fiecare dintre

Vd asigur ce aceste lucruri se vor petrece 100%. Mai

lineli minte cd aceia care se vor gisi in oragele mari

sau in apropierea acestora in 2012 vor fi primii afectali $i
vor muri primii. DupA aceea, armata va face curSlenie
printre supravieluitori, avAnd ordin sd ii impugte pe toli
aceia care opun rezistenld gi refuzi sd fie inchiqi in
lagdre, in care planul este ca fiecare sd fie marcat cu un
numdr gi etichetat.
De asemenea, am observat cd ali scris pe site-ul
dumneavoastrd despre Benazir Bhutto. Moartea ei a fost
una tragicd. Am cunoscut-o pe Benazir, dupd cum vd
puteli convingc singuri privind imaginile pe care vi le-am
trimis. Din fotografii veli observa cd m-am intdlnit cu
mulfi politicieni notabili 9i lideri mondiali.

76

An.

Publicul nu va

unnok.ki versus Att unnqk.ki

fi

An ulnak.ki vers

informat deloc despre acesle cata_

nu doregte. chipurile,
i. In ultimul moment,
guvernul va dispdrea

sum.bru.Luali-a,u,.rp",,t,ulpf, i"U:t#i#LX'.:'"t^:Xt
"al
{ i-vd for[ele cu
rii.'F^;di ;;;;r;

farn ili i le, voasrre. Uni

lmpreuna pentru a rezolva nunreroasele probleme

cu care
vd veli confrunta.
Cu tot respectul. . . )

Echipa Project Camelot: vom respecta anonimatul

autorului, dar precizdm ci el ne_a spus numele
;i
ne-a oferit suficiente dovezi rn acest
sens.
Pentru a clarifica diferite aspecte de interes
ridicate de
aceastd scrisoare, i-am adresat nigte
intrebdri .uptim.n_
tare autorului ei. Redim in continuare
rdspunsurif" u""rtuiu,
aqa cum ne-au parvenit. Am omis doar
unele detalii
concrete pentru a proteja identitatea autorului.
<Am vizitat mai multe baze subterane. Ne_am
deplasat
in subteran ct, trenuri speciale. Eu am fost
un grup restrAns; doar anumite persoane, ,n
nu_A. fou.t"
redus, au fost selectate pentru a Ie vizita.
Cu sisuranta
cer drn <elitd> cunosc aceste lucruri. Eu
delin do'vezi'in
sprijinul afirma{iilor pe care le fac. Am i".."a"r"
iOb"7"
in sursele mele, dar lor le este frici si spund
Oamenii se tem pentru viala lor. Eu am
ca Ls[
necesar sd spun publicului ce se petrece. "onsiderut
Nu imi este fricd
de moarte sau de lucruri de genul acesta.

,d";

ilpr;;;;

;;;;;;:

Toti politicienii din Norvegia care fac pane

din
a$a-zisa <elitd> cunosc existenpi adaposturilor
subterane
qi planurile de a salva numai o partt
din poprtugiu No._
pe ceitalli oameni
llsllll
lt'tod"-l
de
a,semenea,_ ca dacd vor spune ceva
despre aceasta'vor

sd."*alo*.iiii",

Ir

etrberali din functie

9i Ii se va refuza accesul

la

An.unnak.ki

77

diferitele baze subterane, atunci cand va sosi momentul.

Mijloacele de transport folosite in subteran sunt trenurile NOAH 12. Ele fac legdtura intre diferitele baze
subterane, existand o
refea de tuneluri speciale
penhu aceste trenuri. ^intreagd
In prezent, ele sunt in principal utilizate de amatA, care deline in totalitate controlul asupra
lor. La punctele de verificare de la intrarea in frecare bazd
se folosesc un fel de campuri specifice de energie prin
care fiecare vizitator trebuie sd treacd; de asemenea, existA
o serie de simboluri, de exemplu, triunghiuri portocalii.
In acest moment nu md gdndesc decdt la viitorul copiilor
mei qi la viitorul tuturor celorlalli copii care vor cregte in
aceastd <noud lume)) crue se prefigweazS. Trebuie sd facem
ceva, trebuie ca ei sd creasci gtiind cd pdrinlii lor au fEcut
ceva pentru ei - aqa cum fac eu acum, oferindu-vd aceste
informa!ii.
Ca argument suplimentar, pot sA vd spun de pe acum
[aga cum rezulte de mai sus, aceastd scrisoare a fost
scrisd gi trimisd de politicianul norvegian celor de la
Project Camelot in 2008, dupd publicarea de cdtre acegtia
a unui articol despre asasinarea lui Benazir Bhutto] cd, in
Norvegia, la alegerile din 2009, guvemul FRP va prelua
puterea gi Siv Jensen va fi ales Prim-ministru. Acest lucru este deja cunoscut - este important sd inJelegeji acest
lucru. Alegerile sunt toate trucate gi aceleagi persoane din
elita puterii sunt alese de fiecare datd, doar cd pe rdnd.
Anahzati istoria politicS recentd a Noruegiei gi veli vedea
cd mereu aceiagi politicieni au condus !ara.
Vd rog sd faceli publice aceste informalii pe internet.
Atunci cAnd va veni momentul, poate cd oamenii vor
supravielui datorite informaliilor pe care le-au aflat de pe
diferite site-wi de pe internet. Vd rog sd inlelegeli cd eu
nu cAgtig nimic dacf,
spun toate aceste lucruri.
Probabil nu voi avea decdt probleme datoritA acestor

v[

An.unntk.ki versus An unnak.ki

An.trnnak.ki versus An unnak.ki

postdri. Nu vreau sd induc in eroare

pe nimeni. Fac
in vileag
." ." p"il;;; ;;;
mea qi poate cd unii oameni vor"""u
reugi ,a ,up.urri"tuiJr.a
vlemulilot care vor urrna.
Cu tot respectul. . . )

deasupra pieptului gi pe gepcile pe care le purtau. insemnele nu erau foarte mari, aveau dimensiuni obignuite, dar
erau suficient de clare penku a le vedea.
Am trecut de acele u$i imense. Md intrebam: ,,ce mai e

78

aceasta doar ca sd dau

dupd posrarea de mai sus. am pus qi

mat
mutte intrebari sursei
-^lr3::j^".T"to1:

inro.musilel,ie.elo;;;;lXfr

::?r:i:.3,.'i:?H#

de n.oi. paragratet. ,nur"u,. .u-ur;;;;;

::3:1.:lil":.
constltule rnlbrmatii suplimentare. primite
ulterior. duna
ce am pus o serie de intrebdri suplimenrare
p"ntru u.luii_
fica unele detalii.

Fj

iul ... [pentru protecfia

d epartamentul in care
a
am primit ordin sd mutdm

,,N Jeil

i',ii-'TX"'rH'#

TREABA." Mai rrirziu, cdnd am u,.rirui

Ianga"#T ,..pecriva. am fost imbarcati ir camioane
i" fil" *or'"si

itar. Cel pu{in a$a parea, cA

iformele cunoscute de noi,
re, cele portocalii avrind un
n triunghi verde.
triunghiurile erau pozil ionate
in jos.. ca un fel de piramiaa .rr,urnuir.
ii'uu.uu
un "itTI
slmbot crudat in interiorul lor. Mie mi
s_a pdrut a fi
asemdnelor cu litera..E... dar Iiniile
orizontale nu erau
Iegale de cea venicalA ca 1a..E,.. Avea
lorma unui .,E.,,
din mijloc era de fapt o sageard orientard
inspre
:::^|,ry*
lnrenor. .. acest simbol nu este o literd
in nicio limba oe
.care o cunosc pi in niciun caz in norvegiand.
* Semnele nu erau, djn c6te
imi iduc aminte, pozi_
gionate in dreplul umdrului,
deoarece l"_am lrazut
ere erau tn parlea stengA a unilormei
negre,"lar...
pulin

:l

79

gi asta?" $i am fost cam speriat la inceput. Era ca intr-un

film qtiinfifico-fantastic. Md aflam pentru prima datd intr-o
astfel de bazd.
Apoi am traversat un tunel lung de 500 m, acolo fiind
mult mai mulli militari inarmali, pentru a ne pdzi qi a ne
insoli. Am fost imparfiti in grupuri. Eu qi grupul meu am
fost dugi de cei imbrdcaJi in uniforme negre intr-o altd
Iocafie, ceilalli colegi ai noqtri s-au deplasat in alta parte.
CAnd am ajuns la capdtul tunelului, am fost rugali sd ne
punem ni$te mdgti pentru ,,proteclia noastrd".
Mb g6ndeam. . . ,,pentru propria noastrd proteclie"...
Nu suntem, oare, deja protejafi, fiind in interiorul unui
asemenea subteran uriag gi fiind pdzifi de atatea gdrzi
inarmate?

Apoi am fost invitali sd urcdm intr-un tren. O sd

urmdresc sd vd spun tot ce $tiu despre aceste trenuri.
Funcfioneazi prin intermediul unor cristale albastre cu
energie, cred, sau cel pulin a$a pfuea. Apoi am urcat gi
l-am intrebat pe unul dintre gardieni: ,,Ce este acesta?" El
a rdspuns: ,,Nu trebuie sd gtifi acest lucru, domnule."
* In partea din fa{6 erau scaunele operatorilor, era un
gemule! chiar in spatele lor gi, chiar inainte de a porni se
puteau observa acele cristale mari, de culoare albastruviolet, care iradiau o lumind de aceeagi culoare, dar care
nu te orbea gi chiar era pldcut sA o privegti. Nu am vazut
niciieri astfel de cristale care emit energie luminoasi, de
aceea m-am gdndit cd ele trebuie sd. fie sursa de putere
folositd pentru alimentarea trenului.
* Mai tArziu, am vdzut cd in bazd erau oameni care
lucrau la acele cristale albastre. Acestea erau mai rnari

80

An.unnak.ki versus An unnak.ki

un
;iJ:',?ll:
decAt cele

An.unnak.ki versus An.unndk

'j,'i;li.l,,;#.ilj%"#

mativ

r"'"i"a

i,"u-a";';,r#;

".","niiT:l ili:,'i."*:?:i

murt mai arbastre si

oamenll purta! magti albe cu ochelari
de protectie si
rnoepanau de

crisrale cdnd erau sudbeiute de

".
lumirJ

.liangd
r\e-am aproprat
la aproximativ 20 m de ele, dar ni

s_a

spus sd ne indepdrldm de zona respectivd.

cd acele cdmpuri de energie nrin

ca
ve

de a inlra

ii

baza,

in

;n; ;;

de acest fel de cristale, deoa.ece

era acelagi gen de lumind _ sau a$a
mi s_a pdrut miei
Dacd imi amintesc mai multe detalii,

o ,a
f. ,i.".r_ii.^ntr-un gen de "itunel aspirator,
repede, incAt vedeam doar o
Cred cd ele funcfioneazd pe

frecare.

ceea_cepermile

Trenurile erau ase

nelor de metrou. Tunelul
acera de

[-.il, i;;;' ;

"t'tt "t"tJ;:tTrJ"T:*il:
dinduntru, vagoa-

'fi.T##,',i

?;"#
in lungime, avea o formd ascufitA in f.ld
i;'rp"i;,;;;
$,
pentru l0 persoane gi cabina opeiatorului.
Trenuriie
_scaune
se puteau conduce in ambele ,"nsu.i,
fird n n.""rura
intoarcerea lor. Am fost legali cu
.**ri J"",i"rr""ril.
p,arcursut cllitoriei. gi c fost destul
de bine. . . ai. uit"ru.u
rusr p_rea mare $r ml s-a fAcut rdu
dupi
aceea.
+ Exista.$i
un spaliu pentru mar6, dar nu loarte
mare.
-F,rau o mulllme de aslfel de trenuri. a$a cum pdrea.
si

mare.l".;i;;;;;;#;;,t;

circulau cu o vitezd ater de

sftAfulgerare luminoasd. Nu puteam
si vdd celelalte
rorul se miecd ae" a. ,.p.a" i".ii"iji'ra
:::::_1,*:i*:.
pnve;u
ln Jur; mai degraba le concenfezi asupra
propriului
stomac cdnd te afli in interiorul unui
astfel a" u*. '-'-'-'

ki

8l

Mai tdrziu, dupd ce am intrat in politici, am aflat $i

alte detalii despre ce se afla in restul bazei gi care era
destinaJia ei, ceea ce v-am povestit deja. Din prima cdl6torie, cea mai putemicd impresie a fost legatd de aceste
trenuri: ele se migcd foarte repede, nu am vdzut niciodatd
nimic asemdndtor. Atunci cAnd am ajuns in sta!.ie, ne era
rdu qi mie gi celorlalli colegi ai mei. Unul dintre gardieni
a spus ce a$a se petrece cu toli prima datd.
Cdnd am ajuns afard, ni s-au dat ochelari de proteclie
gi ni s-a cerut se trecem prin sistemul de verificare. Apoi
totul a devenit foarte ciudat.
Acolo erau gardieni inannali peste tot... vd amintili cd
v-am povestit despre acel cdmp de energie prin care trebuie sd treci. Mi gdndeam ca nu aveam ce cduta acolo gi
eram pulin speriat.
Apoi am trecut prin acel cdmp de energie gi am ajuns
intr-o altd camerd. Am observat un ecran pe un perete, pe
care scria HUMAN - NOT HUMAN - PURE - NOT
PURE. [Fiinle umane - Fiinfe non-umane - Pur - Impur]
Dupd ce am ydzul aceasta, m-am gdndit: Existd gi
,,al1ii" in afard de oameni??
* La punctul de control unde era acel cAmp energetic
prin care trebuia sd treci se afla acel ecran despre care am
menlionat inainte. Pe ecran scria ceva intr-o limbd ciudatd.
Nu am inJeles ce scria. Nu mai vizusem aga ceva inainte.
Dedesubt mai era scris ceva, cu litere ciudate, ca acel
<E> despre gare v-am povestit - dar singurul lucru pe
care am putut sd-l citesc a fost HUMAN - NOT HUMAN
- PURE - NOT PURE,
[Observafia celor de la Project Camelot: agteptdm clarificdri asupra acestui lucru]
Gardienii ne-au oprit qi ne-au spus sd ne schrmbam
hainele in altd camerd gi apoi si mergem cu ei. Dupa ce
am fEcut ce ni s-a cerut, gardienii ne-au spus ci vom

82

An unnqk.ki versus An.unnak.ki

merge mai departe, in jos. Din nou, m-am intrebat: cat de

mare este acest loc? Tocmai am parcurs kilometri intregi
de-a lungul unui sistem feroviar.. . gi incd mai este?
Apoi am fost dugi la un sistem de lifturi, cu scaune,
care urmau sd ne ducd jos... sau, cel pufin, a$a am crezut
inifial. Dar am mers pe orizontald aproximativ 3 minute.
Deoarece imi ldsasem toate lucrurile la punctul de control,
nu mai aveam ceasul cu mine gi de aceea pot doar aproxima timpul petrecut acolo.
* In lift, imi amintesc cd am vdztt un alt sintbol - o
,,literd" carc semdna cu simbolul folosit uzual pentru ci$tile audio, dar orientat altfel, cu vArlul in jos.
Tot ceea ce pot sd vi spun este cd, atr.rnci cAnd
misiunea noastrd s-a incheiat. md gAndeam cd lumea nu
cste ceea ce pare a fi gi cd multe lucruri sunt ascunse
publicului. Acest lucru md revoltd gi deopotrivd md sperie.
Mai tdrziu, cdnd am intrat in politicd, am inceput sd
cercetez mai in detaliu, deoarece aveam nevoie de mai
multe rispunsuri. Am aflat cd aceste baze sunt ,,arcele"
de salvare ale guvernului, cale vor fi folosite de cei din
elitd, din armatd qi de o parte privilegiatd din populalie, pentru a supraviefui in interiorul lor in cazul unor cataclisme.
Va exista o ameninJare din exterior, ceva se va petrece
in anul 2012 gi pentru ca oamenii din elitd sd supraviefuiascd, se vor folosi aceste adiposturi.
$tiu c[ existl l8 baze in Norvegia. Nu pot sd apreciez
ce se va petrece exact gi care vor fi pericolele, deoarece
nu sunt om de gtiinfd.
Dar ceea ce gtiu precis este cA, inainte de 2012,
membrii ,,elitei" mondiale se vor retrage in acele baze pe
care le-au construit de-a lungul ultimilor 40-50 de ani.
Din tot ce am aflat pAnd acum, cred cd acest cataclism
este legat de ,,Planeta X" (planeta Nibiru). Guvernul cunoaqte acest lucru gi il Jine secret fald de public. Oamenii

An.unnak ki versus An unnak

ki

83

de gtiin!6 au urmdrit evolulia acestei planete misterioase

de mutia vreme, iar recent au fost transmise primele

Nu doresc sd provoc panicd Vreau doar sd spun

publicului ceea ce se va petrece qi am fhcut tot ce am

Cu tot respectul.. .
fNurne furnizat.]>

Project Camelot specificd cd nu existd date Stiinlifice

u"*u"t"u in avertizarca pe care o face sursa' Informaliile

84

An unnak.ki versus An unnak.ki

nu explicd exact cum sau de ce (planeta X> reprezintd o

astfel de amenintare $i de asemenea, nu existA nicio
informafie clard. referitoare la necesitatea de a merge in
subteran.

Semnatarul scrisorii spune doar ceea ce $tie $i nimic

mai mulr. Esre plauzibil. fiind politician. ca mesajul sau
sd se concentreze mai degrabd pe probleme sociopolitice
decdt pe cele qtiinlifice.
Pentru mai multe informalii despre <planeta X>
9i ceea
ce s-ar putea produce, Project Camelot vd roagd si vizi_

cAtre allii) cd Telescopul de la polul

Sud
(http ://yowusa. com/planetx/2006/planetx-2006-04a/ L sht

ml), a fost construit

pentr-u

a urmdri ceea ce Henry

numegte,,al doilea Soare".

Echipa Camelot:
In perioada care va urma pdnd in 2012 9i dupd aceea
vor iegi la suprafall multe opinii diferite, prevestiri gi
dezvdluiri din interior. Echipa de la project Camelot
munce$te din greu la un documentar care va prezenta
posibilele scenarii pentru viitorul umanitilii, atAt cele
pozitive, cAt gi cele negative. Degi in acest documentar nu
se menfioneazd, noi sperdm sincer ca prin rugdciunile gi
intenliile noastre benefice sd ajutdm la stoparea evenimentelor catastrofale care se preconizeazd cd vor avea loc.
Suntem cu toJii co-creatorii lumii in care trdim, in
fiecare moment. Vd indemndm pe fiecare dintre voi si
participali in mod congtient la co-crearea unui viitor
pozitiv pentru umanitate qi sd colaboraJi cu noi pentru .
trezirea celor adormili gi pentru aducerea la lumind a
adevdrului, cu orice pret.

An.unnqk.ki versus An

unnak.ki

85

De cAnd am postat scrisoarea primitd de la wr politician norvegian referitoare la bazele subterane qi la faptul
cA (elita) din acea lard se pregdte$te pentru un viitor
cataclism planetar, cutia noastri de corespondenJd s-a
umplut cu mesaje din intreaga lume.
Am lost incapabili sd rdspundem la toate, dar am citit
cu atentie tot ceea ce am primit. Dupd o sdptdmdnd de
linigte, ne-am auzit cu sursa noastrd acum cAteva zile. El
este bine, dar doregte sd rimdnd discret, din motive lesne
de inleles. Ne-a invitat sd-i trimitem orice corespondenld
relevantd primitd de noi de Ia allii 9i vom face aceasta
prin selecfie. Ne-a promis, de asemenea, cA va desena
simbolurile extratere$trilor pe care le-a vizut gi ni le va
trimite prin fax.
Pe toli cei care au pus intrebdri de bun-sim! despre
autenticitatea lui (a politicianului norvegian) ii anr-mjdm
cd am fEcut tot ceea ce am putut pentru a-i verifica
identitatea $i autenticitatea gi suntem siguri cA el este
exact cine spune ca este.
Am luat legdtura cu mulli prieteni qi corespondenli din
Norvegia gi Suedia. Unii dintre ei ne-au oferit cdteva
detalii interesante. Pentru mulli dintre ei aceste informa{ii
nu erau noi, ci doar le confirmau informaliile pe care le
aveau din alte surse. Am primit confirmdri precise de la
doi oameni de qtiinjd qi un fost colaborator al serviciilor
secrete, cd aceste facilitdli existd gi ci atdt Suedia, cdt gi
Elvelia au baze subterane pentru a proteja intreaga populajie, dacd se va considera necesar. Unii chiar au cerut sd
ii punem in legiturd cu politicianul care a scris acel
articol.
Unul dintre corespondenJi a confirmat o mare pafte
dintre aceste detalii. Mesajul sdu este foafie imporlant gi
am hotdr6t sdJ publicdm in continuare, in totalitate (omitdnd doar iniormaliile personale, pentru a-l proteja de

86

An.unnak.

yersus An.unnak.ki

autoritAli). Familia sa deline informalii asupra facilitdlilor

pe care susa noastrd (politicianul norvegian) le_a rapofiat.
Iatd in continuare mesajul corespondentului nostru:
<Stimatd echipd Project Camelot,
Tocmai am citil arlicolul dumneavoastrd despre politi.
cianul norvegian gi inlormaJiile pe care vi le-a comunicat
?n scrisoarea lui cdtre voi, cu privire la bazele subterane.
evenimentele din preajma anului 2012 etc. Trebuie sa
recunosc cd am gAsit aceste informa{ii destul de fasci_
nante. Cunosc deja a:ndnuntele despre depozitul de la
Svalbard, care atunci cdnd au fost ficut publice, m-au
ldcut sd md gdndesc cd trebuie sd existe un motiv special
pentru aceasta, ceva ce ei gtiu ce se va petrece curAnd.
$i eu sunt, de asemenea, norvegian, provin dintr-o
familie de militari qi qtiu de la mama mea, care a lucrat
rrurr
guvernamentale,
desPr
localia unei astfel
de ba
Este intr-un munte
mare, in oraqul unde m-am ndscut gi am locuit inainte de
a pleca din Norvegia, cu cAJiva ani in urmd. Locul se
nume$te Baneheia.

Mama a relirzat sd-mi spund orice detaliu despre aceasta,

faptului cd este creatA pentru o situatie de

cu. exceplia

An unnak kr versus An unnak

ki

81

urgenl5. Doar anumite persoane vor fi primite, cum ar fi

ea gi diferite personaje din armatd precum gi alte persoane importante, politicieni, oameni de Stiinld $i alli
civili pe care acegtia ii consider5 impoftanli.
Mama a fost gi la altd bz\ in zona numitd Evje, iar
aceast' bazd subteranA este foarte mare, a spus ea, mult
mai rnare decAt cea de la Baneheia. Mi-a mai spus cd gtie
de existenta unei baze qi in zona Stavanger.
Mi-a dat, de asemenea, gi o fotograhe cu o bazd aflati
in Sorreisa gi mi-a spus cd aceasta este o altd bazd sublerand, dar nu este sigurd de dimensiunea ei. Am atagat
poza aici. In aceastd foto se vede partea de la suprafald a
bazei, iar sferele sunt probabil nigte radare putemice, care
monitorizeazd o zond imensA.
Ea mi-a spus $i alte lucruri interesante, cum ar fi cA
marile corporalii ale lumii din domeniul electlonicii sunt,
toate, conduse in realitate de o m6nd de oameni, dar acegtia
creeazd diferite mArci, nume gi ambalaje ale aceloragi produse care sunt definute de cdtre cei din ,,elita" societdlii
noastre, care conduc aceste corporaJii in totalitate.
in ceea ce privegte baza de la Baneheia, mama mi-a
spus cd restului familiei noastre NU i se va permite sd
intre acolo, in caz de urgenjd. A mai spus cA nu poate
sd-mi spuni mai multe despre ceea ce se afld in interior
sau cur1l arata aceasta, fiindcd ajurat in faqa oficialitdlilor
sd nu spund mai mult, gi ea este o ferneie care se tine de
cuvAnt.
Cu o altd ocazie am reugit si port o disculie scufid cu
un alt angaj at din armati, care a fost gi el acolo. Acesta
mi-a dat ceva mai multe detalii. El mi-a spus c5. baza este
uriagd gi cd are multe camere, cu diferite destinafii, dar nu
i-a fost permis sd intre in acele camere, fiind condus
intr-o camerd speciali unde a lucrat cu computere conectate la sistemele militare. Dar el a spus ca, din cAte a

88

An unnak.ki versus An unnak.ki

v6zut, acea locafie ar putea sd gdzduiascd cAteva mii de

oameni gi cd era extrem de mare qi echipatd cu tehnologie

vArf
De asemenea, s-a aflat ce din $apte oameni care au
lucrat impreun[ la unele proiecte in aceastd localie, patru
au murit de cancer. Aceaste inforrnaqie a fost publicatd in
Fedrelandsvennen, un ziar noruegian din oragul Kristiansand, in 2001. Din pdcate, acest articol nu mai este
disponibil pe internet.
Unul dintre prietenii mei, care a lucrat pentru NSA
(Inspectoratul norr,,egian pentru controlul qi supervizarea
transportului feroviar) mai mulfi ani, mi-a furnizat, de
asemenea, informalii uluitoare referitoare la bazele subterane gi la alte activitdli ale guvernelor.
El mi-a confirmat faptul cd existd o mullime de baze
subterane gi cd in unele dintre acestea au loc tot felul de
experimente qi cercetAri ciudate legate de: cdldtorii in
timp, cdldtorii in alte dimensiuni, tehnologie extrateresftA
etc. gi cd el insugi a parlicipat la procesul de re-creale a
unei nave spaliale pentru care s-a folosit simularea pe
calculator qi mi-a aritat scheme complexe (generate pe
calculator) precum qi ilustralii cu aceastd nav6.
El mi-a spus cd oamenii <elitei> sunt in contact
de

permanent cu planeta Marte gi cd dispun chiar de anumite

porli stelare (stargates) de acces la planeta Marte prin
care pot cdldtori pAnd acolo in cAteva secunde, in loc sd
foloseascd nave spajiale. El a sus{inut ci se lucreazi la
<terra-formarea>> lui Marte, aceasta insemnAnd a face
posibild viala pe Marte pentru oameni. in acest moment,
Mafte este o planetd mai mult sau mai pulin moartd la
suprafale, degi pare se existe ceva viald in subteran. prietenul meu a dispdrut subit qi ?n ultimii ani nu am mai
putut sd iau legdtura cu el.
Pot sd menlionez totuqi cd el a fost adoptat de mic Ai,

An.unnqk ki versus

An nnakki

89

conform propriilor sale relatdri, a fost crescut $i pregdtit

ca se lucreze pentru guvern incl de la o vdlstd fragedl,
din cauza inteligen{ei sale $i a altor <abilitdfi> pe care le
avea.

El era intr-adev[r un individ extrem de inteligent,

personal pot spune chiar genial, gi lucra la materiale
matematice gi gtiin{ifice extrem de complexe, pe care mi
le-a arAtat gi despre care am discutat in mai multe ocazii.
In primul rAnd am sa vi prezint nigte hdrli gi fotografii
ale zonei in care se afli aceastd bazd subterand despre
care am mentionat anterior (de la Baneheia).

in fotografia de mai sus apare zona Gimlemoen care a

aparfinut armatei, accesul persoanelor neautorizate liind
interzis in acea perioadd. Am fost acolo de mai multe ori,
cdnd mama incd lucra pentru ei. Recent au inchis in mod
oficial toate operaliunile militare in zona Girnlemoen gi
au transformat-o in campus universitar.
Cu toate acestea, unele dintre vechile buncdre qi sisteme subterane au ramas in continuare acolo. Personal am
vizital citteva dintre acestea, care erau amplasate la o
addncime foarte mare. La un moment dat, am ajuns intr-o

An.unnak.ki versus An.unnak ki

An unnak.ki versus An unnqk ki

camerd mare, cu o ugi imensd de fier, care avea pe ea o

roate nr
incuietori. Nu am putut sd
deschid
gtiu ce se afla in spatele ei.
Struc
incadratd de cerc este intrarea care duce in munte. Structura albd din dreapta reprezintd
alte clidiri care probabil deservesc baza, deoareie ar-r o
mullime de antene qi alte dispozitive ciudate pe acoperiq.
Dupd cum vedefi, este un munte uriag, cu lacuri
deasupra, astl'el incdt addncimea la care se afld baza in
interiorul muntelui poate fi doar speculatd.
De asemenea, observali c6 munlii Gimlemoen gi
Baneheia sunt foafte apropiali, fiind desp[rtiti doar de
apa rdului. Dacd exista vreo conexiune intre bazele din
Gimlemoen gi Baneheia, pe sub rdu, nu am nicio idee,
dar, aga cum am menJionat mai sus, am gdsit un buncdr
care merge mult in subteran, ducAnd la acea camerf, cu
uga metalicd uriagd imposibil de deschis. Aceasta a fost
in Gimlemoen, iar in camerd se afla apd de jumdtate de

cazul in care guvernanlii qtiu cu siguranli cd ceva cataclismic urmeazd se se petreace, iar noi ceilalli nu $tim
nimic. )

90

met.ru.

Am descoperit ceva care seamdni cu nigte gduri

de

ventilare, in mijlocul pidurii, in partea superioard a acestui munte, care bdnuiesc cd asigurd pdtrunderea aerului in
bazd. Aerisirile sunl plasate in zone inaccesibile
;i departe
de orice drum.
Am observat de mai multe ori personal mililar inarmat
in fala intrdrii bazei menlionate. Aceasla este un lucru
ciudat, deoarece Norvegia nu este o lard in care politigtii
sau militarii sd aibd arme asupra lor. De fapt, nu au voie

spun cd Norvegia nu este ca Irakul qi nu are nevoie de

astfel de baze subterane $i de control militar, in afard de

91

Probabil cd la prima vedere vi se va pdrea greu de

crezut cd existd guverne, organisme, oameni care sunt
implicafi atat de tare in aceastl teorie a conspiraliei. VA
dau dreptate, lumea in care trdim ne-a transformat in
roboli bine structurali, cu o intuilie blocatd gi cu o rali.une
atit de pregnanti incdt s-a transformat in propriul nostru
dugman. Chiar dacd aceste informalii vi se par de
domeniul S.F.-ului, vd rog sd vd facefi propriile cercetdri
gi si trageJi propriile concluzii. Ceea ce vd pot spune cu
siguranld este faptul cd lumea pe care o cunoagtem nu
este ceea ce pare gi cd aceastd magindrie a dezinformdrii
este bine pusd la punct. Nu uitaJi ce se cunoa$te existenla
unor adevdrate orage subterane, presdrate pe intreaga
suprafa![ a Terrei. SUA are 130 de baze subterane qi un
<buget negru> alocat acestui tip de activitate de aproximativ 1,30 miliarde de dolari. Aceste construclii gigantice
sunt in administrarea armatei qi au fost construite sub
directa supraveghere a acesteia. De asemenea au apirut
informalii despre existen{a unor asemenea baze subterane
situate qi in alte localii cum ar h: Alaska, Elvelia, Franla,
Rusia, China, precum gi la poli. Acestea sunt cele care se
cunosc. Vd daji seama cate sunt incd ascunse publicului
larg? Nu trebuie sd ai o imaginalic apocalipticd pentru a
realiza faptul cd ele au fost construite cu un anume scop,
in baza unor informafii precise. Nu cred cd cineva qi-ar fi
concentrat atenJia qi finanlele degeaba. Ceea ce ne spun
ei, cd sunt baze militare sau depozite, sunt informalii
menite sd ne adoarmd vigilenla. Ce rost ar avea aceste
addposturi care sc intind pe sute de hectare qi care sunt
construite sub forma unor orage! cu locuinje avdnd surse

92

An unnqk-kiyersus An.unnak.ki

de curent proprii, climalizare, canalizarc, etc., dacd nu

pentru a addposti la un moment dat un num6r finit de
oameni. Din cate $tiu gi in Romdnia existd asemenea
baze, care insd nu au amploarea celor din striinatate,
$i
cel mai important lucru, au fost construite pe vremea
vechiului regim cu scop niilitar.

An unndk.ki versus An unnak

ki

93

EL nu a dat anuuritor persoane dreptul de a liotdri in

numele majoritilii gi Dici nu i-a licu1 stapani pe resurse $i
bogalii.
Creatorul nostru nu este gelos gi rdzbundtor, ci este
bun qi drept. El ne-a IEcut asemeni Lui gi ne-a dat cel mai
minunat dar qi anume acela de a crea. Se pare cd noi am
ales, din neptiinld sau sub falsi indrumare, sa cream
haosul. De aceea suntem astlzi aici. Eu consider ci a
venit timpul sd ne fEurim propriul destin prin propriile
potente.

cale afirmd cd in urma prefacerilor. o parte din teritoriu

va fi acoperit temporar de apa. Nu am argumente care sd
suslind aceastd ipotezd.
Am fost adesea acuzatd de nafionalism, gi da sunt
nalionalistd, dar intr-un mod diferit de ceea ce se intelege
in mod normal prin aceastd afirmafie. Cred cu toatd tiria
in bundtatea acestui popor, in misiunea lui, in spiritualitatea noastrd. $i mai cred cd tocmai de aceea Romdnia a
I
fost supus[ in ultimii ani devalizdrii gi distrugerii. S_a
I
incercat prin toate mijloacele anihilarea unitdlii nalionale
I
9i a istoriei. Dar dacd v-a!i uita in jur a1i vedea cd toate
I
mbardament informalional.
I
brlizarea unitdlii nalionale,
i
ilor, inducerea ideii de a fi
mai presus decdt celllalt, de control al teritoriului. de
unicirate dar in sensul meschin al cuvdntului. Eu sunt
nalionaliste, dar lara mea este Terla gi md consider egala
tuturor fiintelor de pe ea. Noi toli suntem frali in1o1i
9i
strdluce$te aceiagi bucdficd de scdnteie divind. Creatorul
ne-a fEcut egali gi ne-a dat spre desdvArgire un loc pe
aceastd supelbd planete albasfA. EL nu ne_a impa4it pe
nalii $i nici nu ne-a dat in st[pAnire parcele de pamant.

Calea cdtre care ne indreptdm este cea de unicitate a

conEtiinfei. Noi suntem divergi sub aspect fizic, dar mili
la nivel vibrafional. Numai infelegAnd acest aspect vom
putea atinge desdvdrgirea. Trebuie sd inlelegem odatd
pentru totdeaund cd la nivel subtil noi toJi suntem o
entitate gi formim un intreg. Noi toli suntem pdrlicele din
acelagi Creator. Nu este suficient sd md programez pe
mine ci strddania mea trebuie sd cuprindd intreaga lume.
Vor veni in curdnd vremuri in care vom fi indemnali
sd ne rdzbundm pe fralii nogtri, se ii asuprim, sd ii
atacdm, sd ii batjocorim sau mai rlu si ii ucidem.
L-rtotdeauna cdnd veJi fi pugi intr-o asemenea situalie sd
ve gdndili ci ei sunt fra{ii noqtri gi cd toli avem acelagi
pdrinte, ca in acest univers ceea ce semeni aceea vei
culege, cici traim intr-o mare informalionald in care totul
se propagd asemeni unei unde gi a cdrei reverberalie se
intoarce mai devreme sau mai tdrziu inapoi. $tiu cd vi se
par cuvinte mari, dar cl.reia universald, care deschide
orice poartl este cheia iubirii. Dacd emili grAnduri de
iubire, valuri de iubire te vor invdlui qi vei fi apdrat de
orice va veni. Frica nu este a noastrA a oamenilor, ea ne-a
fost indusd de milenii pdnd cAnd a devenit una cu natura
noastrd. Deci, dacd suntefi oameni, sd nu vd fie frici de
ceea ce va veni.

94

,ln unnak.ki versus.4n.tnnak.ki

Ag.vrea sA vd propun un scenariu... imaginali_vd cd

toli minunalii, magnificii, bunii nogtri cond;Atori intrd

in subteran, bdnuiesc cA afi intuit ghilimelele, gi noi in

noastre.

IV
Urmdtorul dialog, pe care xrmezd sd viJ relatez l-am
purtat cu o persoand care face parte din mediul qtiinlific
$i care in prezent lucreazd in striindtate. Este un vechi
prieten, care $tie cam ce am frcut eu in ultimul timp gi
care imi cunoa$te preocupArile. Venit in vacanjd in Romania m-a contactat $i mi-a spus cd vrea sa imi povesteascd
anumite evenimente cu care s-a confruntat in ultima
perioadd.
Robert: Dupd cum gtii, eu nu mai am nicio legdturd cu
RomAnia. Vin din cAnd in cdnd spre a-mi vizita pdrinlii,
dar nu mai am de gAnd sA me intorc aici. $tiu cd tu spui
ca acesta este un pamant binecuvdntat qi cd va fi ferit de
multe rele, insd pe mine m-a dezamdgit. Jara in care locuiesc mi-a dat posibilitatea de a trdi demn, pe propriile-mi
picioare gi de aceea consider cd acolo este locul meu. Cu
toate acestea simt cA am datoria de a spune oamenilor
anumite adevdruri pe care le cunosc.
Aryana: $tiu cd tu lucrezi in cercetare.
R: Da. M-am angajat la o firmd care se ocupd cu
cercetarea mediului, a solului, a alimentelor, etc. Suntem
un organism independent, md rog, in mdsura in care ili
poli pdstra independenla in momentul in care primegti
fonduri de la guvem. Problema pe care doresc sd o aduc
in disculie este cea a dezastrului din Gloful Mexic. BdnurrediaEutlcolo.
iesc cd gtii ca s-a produs un-eiEnlilcnt
qtiu
Da.
Am
auzit,
dar
din
cdte
se
incearcl captarea
A:
petrolului.Am inleles cd s-a reu$it montarea unei valve
care a qprit scurgerea.
R: Se incearcd captarea, sd vedem cAt rezistd valva.

96

An.unnak. ki v ersus

n unna k. ki

Plesiunea este uria$e.A fost o mare gre$eal5. Este pentru

a doua oarA in istoria umanitAlii cAnd se incearci forarea
la o addnc.ime atat de mare. Prima datd au forat ru$ii, care
se pare cd au ajuns la o adincime nemaiatinsi. Acum au
incercat British Petroleum $i uite ce a iegit. Gandegte-te
cd din 20 aprilie, de cAnd a explodat platforma 9i prine in
prezent, milioane de litri de Ji{ei s-au scurs zilnic in
Golful Mexicului. $i asta nu este tot. Sunt experli care
avertizeazd cd in cazul unei noi erupfii, viteza valului de
lifei ar putea cre$te, ceea ce ar duce la o catastro{E ecologicf, care s-ar putea intinde pe zeci de ani qi care in cel
mai riu scenariu ar putea fi globali. in prezent zonele
afectate, in a1'ara celor din imediata apropiere, sunt
Louisiana qi Florida. Grav este cd s-a intAmplat intr-o
zond instabild climatic Ai intr-o perioadd in care sunt
a$teptate uragane ;i cicloni. Asta va amplifica gi mai mult
efectul. De restul, respectiv ecosistem, pescuit, turism,
nici nu mai poate fi vorba. Este cea mai impofiante zond,
dupa Alaska, de exploatare piscicolS gi de aceea impactul
asupra acestei piele va fi enorm- De aici se oblineau cele
rnai mari recolte de pegte, scoici, stridii gi creveJi. Unde
mai pui cd este gi sezonul in care peste golf trec zilnic
milioane de pdsdri care se duc c5tre linutul Louisianei.
Este o catastrofE.
A: Dar pot rezolva problema?
R: Din cAte vid nu. Nimeni nu a mai lbst confruritat
cu a$a ceva. Poate doar la evenimentul de la Valdez, insd
diferd mult condiliile. Aici vorbim despre o exploatare
marind. In prezent nu se $tie exact nici mdcar cAte tone de
1i1ei s-au scurs. Se pot face doar estimari, dar nimeni nu
gtie cdt va curge. Nu avem de-a face cu o cantitate finitd
de produs sau cu o scurgere ce poate fi cuantificatd. S-a
incercat trimiterea unor submarine robotizate, insb firi
sncces. De scafandri nici nu poate fi vorba, datoritd

An unnqkkiversus

An'unnakki

9'7

existente
adAncimii mari la care se afli 9i a presiunii
acolo.
A: Sd sperdm cd noua instalalie va !ine'
problemA'
R: $i dacA $ne, tot degeaba' A apirut o noud

A: Care?
tAqnegte
R: Solul s-a crapat in dou6 locuri 9i petrolul
va
opn tn
liber gi nestingherit pe acolo qi nu pare cd se

rialele biolog
bdteau caP in
voci gi argum

98

An unnqk.ki versus

An.unnak.ki versus An.unnak.ki

fie cealalti.
Trebuie si il amintesc Ai pe marele chimist rus Dimitri
Mendeleev care a studiat ipoteza lui Lomonosov, afirmAnd apoi ci petrolul este o substanld primordiali care
vine de la mare addncime. El a susfinut existenla unor
falii la mare addncime, prin care, in anumite zone (dj
fracturd>, petrolul ar lAgni cdtre suprafafe.
Dupd cel de-al doilea rizboi mondial, cam prin 1946.
Rusia a ajuns la concluzia ci zdcdmintele petroliere sunt
limitate gi ca cea mai mare rezervd de care dispunea se
afla in zona Azerbaijanului, dar ci Ei aici resur"ele se
apropie de sffu$it. Speriali au invadat partea de nord a
Iranului, dar nu au putut sta prea mult deoarece au fbst
forlali de citre guvernul britanic si paraseasca zona. Aga
au realizat cd americanii, francezii gi britanicii nu ii vor
ldsa sd opereze in zond gi cA intreaga lor atenlie trebuie sd
se concentreze citre descoperirea de noi zacdminte in
interiorul granilelor lor.
De aceea au investit masiv in cercetare, dorind sd
descopere originea petrolului, felul in care rezervele sunt
generate qi modul optim de extracfie.
In 195 I , la un congres de gtiin!6, Nikolai Kudriavlev a
postulat existenfa unui petrol abiotic, ipotezd suslinutd
apoi qi de alli oameni de gtiintd ru;i.
Teroria modernd ruso-ucrainiand susfine in prezent cd
petrolul este o substanfd primordiale, care se afld la mare
adAncime, ce nu are legdturd cu dinozauri gi peqti morfi.
Bineinleles cd teoria este contestatd. Pe scurt, in prezent
exista doud leorii:
-teoria biogend de formare a zdcimintelor de petrol
care susline ca petrolul ia nagtere din organisme marine
care dupd moarte s-au depus pe fundul mdrii, fiind acoperite
ulterior de sedimente, iar conform acestei teorii perioada
de formare a petrolului este de cca. 350 - 400 milioane de

An-unnak.ki

99

fi

inceput in perioada Devoniand, perioadd in care se susline cd ar fi avut loc in

rdndurile florei gi faunei o mortalitate in masi, morlalitate explicatd prin teoria meteoritului uriaq care a cdzut
in aceea perioad5 pe pdmdnt, care a declangat tempelaturi

ani. Formarea liieiului ar

gene sunt denumite roci mamd a zdcimintelor de petrol

Aceastd materie, sub influenJa unor presiuni 9i temperaturi ridicate se unesc Ai devin cunoscutul petrol, care
are o migralie ascendentd' Existd mai multe tipuri de 1i1ei,
funclie dc materialul avut la bazdl
qi mai existd:

-teoria abiogend care are adepii pulini 9i care postu-

in diverse zone.
A: Dar de ce sunt deranjaJi vesticii de teoria abioticd?

PdmAntului.

100

n.u nnak.

ki yersus An.unnak ki

A: Fa eu cred.cd existd grupuri

a-9i atinge scopurile.

care ar face orice spre

R: Nu am informalii in acest sens. repet, cine crezi

$i
- ar vrea aga ceva?
cf,
Mi se pare o utopie. Tofi stem in

acelagi loc.

A:

Da, dar existd gi posibilitatea ca unii sd vrea sd

ne
^
forfeze sd plecdm la un anumit moment.

R: Eu nu cred

aga ceva. Nu am argumente gtiinlifice

care sd susfind o astfel de teorie. Eu rimAn
la pdrerea

An.unnak.ki versus An unnak ki

101

mea, cA a fost o gregeald. Problema este ca nu se spune

nimic, cd nu se trage un semnal de alarmd cu privire la
consecinle. Asta md frdmAntl. Poluarea este atat de mare
incAt va afecta ecosistemul gi oamenii din zond zeci de
ani. Iar daci nu se opreite va fi haos la nivel global. Din
pecate se pare cA nu se va opri in curdnd. In zonele de
iesire lifeiul fa;ne$te cu fo4d maximd. Asta inseamnd cE
lileiul va fi pufiat de curen(ii oceanici gi va ajunge in
cateva luni in nordul Europei gi de acolo va inconjura
intregul glob. Va fi o catastroid planetara.
A: Dar nu se poate sa curgI la nesfer$it!
R: O sd curgA ateta timp cAt va exista petrol acolo.
Este ca gi cum s-ar fi infepat o artera, iar zdcdmdntul este
uriag. Totul va fi expus poludrii. Mai grav este faptul cd
odatd cu lifeiul apar gi compu$ii chimici specifici, iar
acegtia sunt toxici qi d neazd sandtdlii in moduri inimaginabile. Pot aduce modificdri genetice pe parcursul mai
multor generatii.
A: Despre ce substanle este vorba?
R: Despre hidrogen sulfirat, benzen $i clorura de metil.
Hidrogenul sulfurat este extrem de toxic Ai uqor inflamabil. In concentratie redusd are miros neplicut de oui
clocite, iar in concentrafie ridicatd paralizeazd simlul
mirosului qi nu poate fi detectat de om. in funclie de
concentralie $i de durata de expunere poate produce
efecte cronice sau acute, iar la concentralii peste 0,1%
poate ucide in cdteva secunde. Atacd sistemul nervos,
impiedicd absorblia oxigenului gi opregte respiraJia la
nivelul celulelor. Benzenul este o substanla extrem de
inflamabili, amestecul vaporilor sii cu aerul fiind
exploziv. Odatd intrat in organism, se concentreazd in
grdsimi gi in mdduva osoasd, pentru care este toxic, blocdnd formarea globulelor sangvine in aceasta. Benzenul
iritd ochii, pielea gi clile respiratorii, iar inghilirea sa

102

An.unnak.ki versus An.unnak.ki

An.unnak.

poate cauza pneumonii chimice gi corodarea mucoasei

A: Dar cred

cd existd

versus

n.u nnak.

ki

103

filtre care sa extragd substanfele

din apd.

R: Nu gtiu
aceste

aerului $i nu se mai permite accesul. De ce?

A: Pentru cA cineva are interes sA nu panicheze lumea.
R: Nu mi se pare corect. Dacd omul nu ,tie, nu i;i
erea. Eu nu cred cd s_ar crea panicd.
a continud aga, o sd se ajungd la

nu
cel

em cd erup{ia

qi la nivelul

A: Eu totugi nu pot crede cd nu exista o solulie.

R: In prezent nu existd nimic concret. poate intervenJia divind. Dar dacd nu se face nimic, atunci sd gtii cd

vom avea probleme mari cu apa potabild.

R: S-ar putea si aibd dreptate, degi imi doresc sd nu fie

a$a ceva. O sd fim inconjurali de apd, dar nu o sa o putem
bea!

vor inventa, degi

substanle care ies odatd cu petrolul, dizolvi plassA existe, dar poate se

ticul gi corodeazd metalul.

A: Deci nu existd nicio solulie practicd?
R: in prezent nu. Se sperd gdsirea unor metode prin
care sd se astupe locurile, dar sunt doar teorii. Din informaliile pe care le am chiar gi curdtarea zonei se face ftri
prea mare tragere de inim[. Toatd lumea se mobilizeaziL
cdnd apar televiziuni sau cAnd vine cineva de la guvern.
In rest se vede neputinla pe fafa lor. Crede-md cd s-a
incercat tot ceea ce este omene$te posibil. Nimic nu dI
rezultate. Eu 1i-am spus toate astea nu pentru a te speria
ci penru a le spune celorlalli. Bdnuiesc cd aici nu prea
ajung aceste informalii. In caz cd veli avea genul dsta de
probleme sd gtili despre ce este vorba.
A: Dar la noi gazele nu vor ajunge?
R: Ele sunt foarte pregnante in acea zond. Bineinfeles
ce ele sunt gi in atmosfer[, sunt preluate de nori gi aduse
apoi pe pdmAnt prin ploaie, in zone diferite, dar toxicitatea maximd o au acolo, in acea regiune. Daca acest
ciclu este unul continuu, atunci clar va fi poluare masivd
gi in alte pd4i de pe glob.
A: Bun. Avem vreo soluJie?
R: Nu qtiu.
A: $i atunci ce ar trebui sd facd lumea? Sd gtii cd in
urma cd4ilor mele mulli imi trimit mesaje spundndu-mi:
Bine, gtim, ce trebuie sd facem?
R: Eu personal nu gtiu ce sd fac Ai incotro sd o iau.
Este adevfuat ca am informaliile necesare, dar nu am
solufii. Fiecare sd faca ce crede de cuviinld. Oricum tI
Rom6nia are o pozilie geografici de exceplie, la fel 9i I
Ungaria, Cehia, Austria gi o buni parte din Rusia, adici i

104

An.unnak.ki versus An unnak.ki

An.unnqk ki versus

An.w|nak.ki

105

in sistemul nostru solar. Acest aspect are un impact major

acli
arfio
sistem
gi

i'
I

a$a numitd centurd de

R: Am auzit. Dar el s
A: Da, asta este ceea
la
ideea ci el gtie ceva. c
ile
evenimente sa se produca gi cd anumite .on"
uor-f,

protej ate?

fotoni. Aceastd zond a fost descoperitd in 1961 de cdtre o sondA spalial[. Inifial s-a crezut
cA este o nebuloasi formati din gaze cosmice sau praf.
Nu s-a dat mare insemnitate acestei descoperiri. Ea a
suscitat interes abia in momentul in care s-a constatat cd
localia nebuloasei coincide cu proieclia orbitei Sistemului Solar.
A: $i noi urmeazd sd ne intersectdm cu aceastd mas[?
R: Da. Sistemul nostru Solar orbiteazd in jurul cen' trului galaxiei. Un ciclu complet dureazd aproximativ'

.-'-r
26.000 de ani.
jurul
A: La fel cum Terra orbiteazd in
Soarelui?
R: Da, dar noi parcurgem rotalia intr-un an de zile.
Aici este vorba de mii de ani. Vezi tu, totul este un intreg.
Eu cred cu tdrie ci Universul este o fiinla vie, compacte.
Totul se migcd la unison gi toate energiile generate sunt
similare. Universul este fomat din v-gllelwi energeticecare au o migcare centripeta. Aceste vortexuri dau nagtere
unoi oi6ite"naiwale, preiG6ilite, demonstrate fizic. Totul
are o logicd. Absolut totul se invdrte. $i noi, impreund cu
Sistemul Solar ne invArtim in jurul centrului galaxiei.
A: $i centrul galaxiei unde se afld?
R: El se afli in Constelalia Pleiadelor, la o distanli de
aproximativ 400 de ani lumind. Aceastl centura fotonicd
incercuieqte Sistemul Pleiadelor, ca o centurA, de unde gi
numele. Centrul constelaliei il reprezintd steaua Alcyone,
denumita gi Soarele Pleiadeior.
A: Bine, dar nu vdd legdtura dintre noi gi centura
fotonici a pleiadelor.
R: Centura aceasta este formatd de fapt din benzi, care

106

An.unnak kiversus An unnqk.ki

A: Asta ar fi un argument care sd sprijine afirmafia cd

acum 11.000 de ani a avut loc potopul lui Noe? poate fi
Asta un argument?
R: Poate fi, dar este dificil de afirmat. Nu existd do_

R: $tim cd aceastl zond. a spafiului este o sulsd puter_

nicd de radialie electromagnetice ce poate fi detectaid atdt
in spectrul vizibil c6t qi in cel il luminii de inaltd
frccvenld gi al razelor X. Se pare
Je PaIg 94-vaglluenta tot viul,
l---^-:-rr-..spec.ig!
datorira
radialiilor
qi ui uG.a rot ceea ce se
in
cheamd elec
S_a demonstrat ci o
'ictivitaie
int
dica nivelul de exci_
talie a atomilor, f'apt care va aduce cu sine fluorescenta
tuturor corpurilor. Md rog, sunt teorii.
A: $i dacd totugi suntem in pragul intrArii in centurd?
Prea multe voci fac referire la sihirnbare, la o noud
lume,
la o viald mai bund.

Ah ltn1ak.ki rersus An. unnak.ki

107

ambele emisfere. Asta inseamnd cd doar anumite zone

vor putea fi ferlile gi deci locurbile. Adicd viaJa va putea
fi trAitd doar la Ecuator. Asta este o lume noui, dat nu tur
lucru bun. Unde mai pui cd lipsa de ploaie datorati ghelii
in exces va face ca radialiile sd creascd, sd se topeascl
gheala 9i intreg Pimintul sd fie inundat.
A: Se spune ce intrarea in Centura Fotonicd va aduce
lumii o noud spiritualitate. Oamenii vor evolua prin ridicarea nivelului corytiinlei. Este $aDSa noastrd sd ne schimbdm.
Va fi ca o noud na$tere. Tot ceea ce a tbst se va duce
lasdnd loc unui nou inceput.
R: Da, am auzit de asta, existi gi teorii confbrm cdrora
o Terra va intra intr-o noud dimensiune gi o altd 'ferra va
rdmAne in aceastd dimensiune.Sunt ipoteze. Nimic atiinlific.
A: Tu ai auzit de o poafta stelarA, de puntea EinsteinRosen, care se va deschide la un anumit moment?
R: Sunt aqa numitele gluri de vierme, insd sunt solulii

teoretice pentru ecualiile teoriei generale a relativitdlii.

Se face aceasti analogie cu un vierme, care in loc sd se
deplaseze la supratala mdrului o ia pe scurtdturd prin
interior. Dar de deschis, nu am auzit sd se fi deschis
vreuna.
A: Dar teoretic ele sunt posibile?
R: Teoretic da, insd ele sunt o solulii pentru ecua{ii
fizice. Asta nu inseamnd cd sunt realizabile. Gdurile de
vierme sunt construc{ii matematice care leagi zone indepdrtate ale universului folosind o scurtdturd. Se presupune
cd iegirea din capdtul gdurii ii apare observatorului drept
un glob, care reflectd mediul inconjurator aflat la celalalt
pol. De asemenea se presupune cd cel ce ar cdldtori
printr-o astfel de gaurd ar avea o vitezi superioard vitezei

luminii.
A: $i dacd sunt posibile teoretic, de ce nu ar fi posibile
9i fizic? .

108

An unnak.ki yenus An unnak.ki

An unnak ki versus An

R: Pentru ca gtiinta ac
demonstreze practic ace
viitol ne-am putea trezi a
dar in prezent este imposib
A: $i globul de care vorbeai, aflat la capdtul
tunelului.
nu poale fi rnanipulat?
R: Curn adicd manipulat?
, A: SI presupunern ci cineva ar avea intenlia sd te facd
sA treci prinlr-o asemenea gaurd.
Nu ar putea sa iti ;;;_
recteze anumite imagini care sd
te atragd. imagini
n-"u
ar avea legdturd cu realitatea existente
"r.J
icolo?
R
d1.r1un" a.1

bilirA

unor

asemenea posi_

gr de posibilitatea

realizirii

rostul.
A: Eu il vdd. Sd presupunem ca la un anumil
momclrt
pe r erra s-ar deschide asemenea gduri.
Sd p..rupun"rn
ar fi foamere. haos, drsrrugere gi cd oamenii "a
3l:i
s_ar
lnorepta cu incredere cdfe aceste portaluri.
S_ar uita in
interior.qi ar vedea o lume mirificd,'p"_lm"rff*f,
arunci cu siguranrd u, put.u fi r."r4i
rnuebarea este dacd ceea ce vad va
fi gi realitate.
R: $i cine sau de ce crezi cd a, avea int"res
sa faca
aceste manipuldri?
A: Cei care nu vor sd ne scape din mAnd. Cei
care ne
conduc de milenii gi care au interes
.d
";
rie.
.Totugi plecrind de la teoria
trage cat mai multe suflete,

f.qyfi.,

."*i,
;;l;;;.

,u;;i ;;;;;

}.Ji'.;s.J,:'iT ilf,',T:;

spre r.e adormi simrurire

3
si:n'ild.ri Daci srapdnesc rimpul gi
.pu1irf , a"-ie nJ'*
.
st[pdni gi realitatea?
A,.Ei nu au logicd. Oricum prin gduri se poate
circula
in ambele sensuri? Adicd dacd intri p"f
,,

iii"iiil"o"ii'

unnak.ki

109

R: Teoretic da.Oricum eu vdd aici o hibi. Intri, dar de

iegit nu iegi.
A: Cum adicd?
R: Simplu. Teroria spune ch odatd intrat timpul capdtd
altd dimensiune pentru cel in cauzd. Intri intr-o tiacfiune
de secundd, dar vei sta un infinit.
A: Adicd r[mdi blocat acolo?
R: intr-un fel, doar cd tu nu realizezi. in timp ce pe
pdm6nt se scurg anii, tu stai prins in trecere. Pentru tine
timpul inceteazi sI mai existe.
A: Asta este cea mai tare informafie! Habar nu aveam.
Adicd tu intri intr-o gaurd de vierme gi faptic rdmdi acolo,
dar in mintea ta tu te afli permanent in trecere.
R: Cam aga ceva. Dar repet, sunt consideralii teoretice.

A: Dar porlile

de trecere intre dimensiuni, telepor-

tarca?

R: Toate exisrd in teorie. in teorie poli presupune orice.

dar trebuie si existe aplicabilitate. Tu ili dai seama ce
cantitate uriagd de energie ar fi necesard pentru a descompune un corp la nivel subatomic, molecular, apoi sd il
teleportezi gi sd il remateriahzezi in alt loc? Nu existd
aceasti energie pe Terra.
A: Pe Tena nu, dar pe alte planete poate.
R: Iardgi, sunt speculalii. Nimeni nu a iegit sd ne spund
de aceste lucruri. Am auzit qi eu anumite zvonuri, cum cd
in timp au existat intdlniri cu anumite forme de viafd

extraterestre, dar sunt zvonuri, nimic palpabil. Nu iti

ascund cd am primit informalii ci guvemele vor admite
in curdnd faptul cd sunt in directd legdturd cu anumite
civilizafii galactice. . . iardgi, pdnd nu vid nu cred.
A: Dar gi Vaticanul a admis intr-un mod voalat
existenfa unor forme de viatd extraterestrd.
R: $i eu admit, asta nu inseamnd cd este demonstrat cd

1l0

An. nnqk kiversus An unnak.ki

existd. Este o posibilitate.

A: Dar sunt poze, filmulete cu nave extratereste. . .
R: Sunt poze cu amrmite obiecte zburAtoare. Daca sunt
pdmAntene sau extratereste nu gtim. Dacd te gAndegti la
Societatea Thule gi energia Vril, atunci poli presupune cd
sunt pamantene.
A: Dar dacd de fapt germanii descoperiseri, in urma
interactiunii cu anumite forle extratereste, o energie speciali? Dach li se ardtaseri anumite secrete atunci cdnd au
ajuns in Antarctica, prin '40?
R: Oficial, primele expedilii germane cdtre Antarctica,
au inceput cam prin 1903, insd abia in 1938, nazi$tii s-au
concentrat in mod deosebit asupra unei zone din regiunea
Queen Maud, dar asta nu inseamnS. nimic special. Probabil cd acolo gdsiserd un loc bun pentru a-gi construi o
bazFL mllitard. GAndeqte-te ce ei au cartografiat sute de
mii de kilometri din Antarctica gi cd au descoperit
teritorii imense care nu erau acoperite de gheald, pegteri,
lacuri gi izvoare termale. Probabil cd acea zona corespundea intereselor lor gi de aceea s-au hotdrAt sd revendice
teritoriul gi si il numeascd Noul linut $vab. Personal
cred ca aveau mai mult interese pecuniare $i militare.
Cdutau ceva cu care sd cdgtige rAzboiul. Acolo era o zon5.
sigurd de experimentat pentru cd nu mulli puteau ajunge
$i de asemenea era o zond. nepopulatd gi deci nu exista
riscul unor scurgeri de informatii.
A: Ili dai seama cd nu degeaba armata americanA a
pomit cu o intreagd flotild cdtre acea zond' Aveau ei ceva
informalii! Poate chiar gtiau de un contact E.T.
R: Te ref'eri la Amiralul Byrd?
A: Da.
R: Pdi exact de asta i1i spun ci aceste obiecte zbur6toare sunt posibil pdmAntene. inainte de sfhrgitul celui
de-al doilea rdzboi mondial, au fost capturate de cdtre

An.unnqk.ki Yersus An unnqk ki

111

112

An. unn

a k.

An.unnak.ki versus An'unnok ki

ki versus An. unnak. ki

care le-au dezvlluit anumite secrete? Nu putem presupune cd la randul lor americanii au ajuns acolo $i intrand
in contact cu aceleaSi fiinle au ajuns la concluzia ci decdt
sA spuni adevdrul mai bine dau <vina> pe nernli, care
oricum nu se puteau aplra, gi deci nu puteau confirma
sau infirma zvonurile.
R: Putem plesupune orice, cd au fost iniliafi de cdtre
reptilieni, cd au fost coborAli in adAncul pemantului, cd
au zburat cu nave, dar astea sunt supozifii. Mintea umand
are darul de a face din lanlar armdsar. Eu vorbesc de ceea
ce se qtie qi anume nazigtii aveau cercetdri in domeniu.
A. Eu c:red cd timpul care va veni. gi mi refcr la
uflndtorii doi-trei ani ne va aduce rnari surprize.
R: $tiinla este in continul expansiune. Ceea ce era
ipotetic cdndva se transformd in cetitudine, dar cu toate
astea existd anumite legi ale fizicii gi matematicii care nu
p()1 ii anulate. Tiebuie sd rAmanem ralionali. Faptul cd
acum avem parte de anumite fenomene cumulate, nu
reprozrnta nirric special. Este o reacJie la ceea ce se
irrtdnrpla in llnivers. Sunt tot legi ale fizicii. Dacd faci
ceva intr-o parte, vei avea un rdspuns in cealalti.
A [Jrn rntbrmatiile pe care le delin gi care vdd cd se
adeveresc din cc. in ce mai mult, prima problemd gravd o
vom avea c:u explozrile solare. Tu vezi ci soarele a
inceput s5 aiba un comportament ciudat?
R: Eh. asta cu soarele se qtia mai de mult. Dupd furtuna solzrd drn rrorembne 2003, instrumentele de mdsurd
a activrtdlir solare au trehuit recalibrate, cdci scala fusese

113

mod simPlist.
intr-un
^-e, 9i va fi 9i mai intens acest bombardament ener-

depa$rta.

fotuqi, prea se intdmpld toate acum, explozie sosl6bit...

t)a. se intdmpld acum gi probabil cd sunt anumite

tarA. expulzie de materie, cdmp magnetic terestru

I{

dlemcnle care se srlprapun, dar ele sunt interdependente

yi deci nu trehue sa exageram. intr-adevdr se intAmpld

batem caPul rd gAndim!

-'

se pare
A, To ui u'tiit d" o noul planetd. Nibiru' care

cd a;fost deja vazutd undeva dupd Pluto?

114

An unnqk.ki yersus An.unnak.ki

An.unnak.ki yersus An.unnak ki

115

personal mA bucur ce trAiesc aceste timpuri. Simtul

de cercetator este stimulat continuu gi bdnuiesc cd nu sunt
singurul.
A: Totugi, aceastd invazie de descoperiri, aceste fenomene extreme la nivel climateric se petrec, sunt reale gi
palpabile. E clar cd se intAmpld ceva!
R: Da, se inlAmpld. Ji-am spus. Soarele are un comportament aparte, trecem printr-un nor de energie, toate
au o influenld.
A: Nu crezi cd ar putea fi 9i implicarea HAARP?
R: Ba cred. De altf'el am fost mai de mult la baza
HAARP din Alaska gi am ceva informalii despre ceea ce
se des{dqoard acolo. Din cate $tiu exista ceva similar in
Rusia, Puerto Rico 9i Norvegia.
A: $i se poate utiliza programul Haarp la influenlarea
climei, a cutremurelor?
R: Da.
A: $i este public acest lucru?

R: Bineinleles cd nu. Oficial HAARP adicl High

Frequency Active Auroral Research Program se ocupd cu

bombardarea atmosferei superioare numitd ionosferA,
po4iunea incdrcatd cu electricitate din jurul pdmdntului.
Adicd cam la 65-645 km distanld de suprafala Tenei.
A: Dar este un aparat, o antend?
R: Este un radiotelescop care are o antend care emite
in loc sd primeascd. El transmite unde care incdlzesc
unele zone ale ionosferei cu scopul de a impinge masa in
sus. Undele electromagnetice sunt apoi reflectate cdtre
Pdmant, strapungand to(ul. Aparent pare un proiect gtiinlific ce are ca scop imbundtAlirea comunicaliilor. CAnd
am fost eu acolo erau aproximativ 50 de antene, insd
ansamblul lrebuie sd cuprindi 360.
A: $i cine coordoneazd proiectul?
R: Departamentul de Apdrare al Armatei.

''t

116

An unn a k. ki y ersus

A n. unn ak.

ki

A: Deci armata e coordonatorul.

.R: Da. Oficial au spus cd acest proiect este un salt

An. unnak.

ki v er,sus,4n.

nn

uk ki

tt7

R: Nu putem $ti, cel pulin nu din postua in care ne

aflnm. CAnd $i unde va acliona HAARP nu $tiu, dar
clima se va altema aberant $i din ce in ce mai intens. Eu
personal cred ce este vorba de schimbdri la nivelul
intregului Sistem Solar $i care se datoreazd interacliunii
cu norul de energie. adicA centura de care i1i vorbeam.
Sunt lucruri logice. Trecem printr-o perioadd nemaiintdlnitd pana in prezent $i este greu sd faci aprecieri, dar
exista anumite calcule care se pot face.
A: ldeea e ca nu putem face nimic.
R: Nu, doar sd infelegem ci dcolo unde sunt fenomene
naturale ele au o logicd fizic6, iar acolo unde sunt nenaturale au o explicalie $tiinlificI. Trebuie sd ne scoatem din
cap chestia asta cu supranaturalul, cu pedepse divine, cu
omul care este picAtos gi a produs cataclisme.
A: Solulii avem?
R: Sd informdm lumea pentru ca si igi poatd face
alegerile in cunoqtinld de cauzd. DacI qtiu cd soarele
emite radialii gi stau la plajA, este rdspunderea mea, dar o
fac in cunogtinld de cauzd. Eu aga consider cd este corect.
A: Am mai putea transmite ceva cititorilor?
R: Si se informeze permanent. Impofiant este sa
asculte ambele tabere, md refer la cea academicd gi la cea
a cercetdtorilor independenfi. Numai aqa igi pot face o
opinie corectd ,si echilibratd.

A: $i cum putem

gti dacd este HAARP so,: [;niversul?

V
Argus este un bun prieten, o entitate cu o misiune gi
un destin foarte speciale. Este un om a cdrui formalie
gtiinlificd il pune mai presus de orice dubiu. Eu am mare
incredere in el datoritd imaginii de ansamblu pe care mi-a
dovedit adesea cd o are asupra lumii. $i el este gi va
rdmdne un cAutAtor al Adevirului, o fiinlA pentru care
iubire, moralitate, echitate, armonie, nu sunt doar cuvinte
goale, ci reprezint[ insdgi raliunea de a fi. De-a lungul
timpului, prin munca, abnegalia gi ddruirea sa, el a adus
acestei minunate jdri RomAnia, recunoa$tere internalionald. In prezent el este stabilit in Suedia unde igi continud
munca in domeniul cercetdrii gtiinfifice.
Ceea ce m-a frapat intotdeauna a fost comuniunea
ideologicd gi similitudinea informaliilor, mai ales sub
aspectul diferenlei domeniului de interes pe care fiecare
din noi il abodeazA. Acestea sunt unele din pufinele motive
pentru care l-am rugat sd imi acorde un interviu.
Aryana: Tu cum percepi perioada in care trdim, 1i se
pare normal6?
Argus: Pentru orice om lucid este limpede cd traversdm o lume bulversatd, derutati, disperatd, lume care gi-a
atins limita criticd a propriei existenle, nu doar sub aspect
economic, cum se doregte a se llsa impresia, ci in primul
rdnd sub aspect moral, spiritual. Aceastd crizd morald
constituie cauza esenliald a momentului in care ne afl6m.
A: Dar care este motilr.rl, cine este de vind gi cum
putem injelege ceea ce se intAmpld?
Argus: Dacd vrem sd inlelegem ceva din ceea ce ni se
intdmpld in aceastd clipd, 9i sd ajungem la o solulie de
evitare a catastrofei finale, trebuie si admitem cd suntem

120

An.unnak.ki versus An.unnak ki

An.unnok.ki yersus An unqk.ki

aici datoritA gravelor erori pe care le-am comis

de-a

lungul timpului prin necunoagterea adevarului despre noi.

Invaleturile marilor spirite nu ne-au fost suficiente. N-au
putut realiza o masA criticd. A dominat ,,adevdrul" coni'eclionat de cei ce au delinut puterea politicd gi economicd.
Marea masd a fost totdeauna minlita, manevratd, exploatatI $i linutd in ignoranti. Cel ce a voit sd le releve
oamenilor adevdrul, a fost rdstignit. Dacd s-ar fi luatd in
seamd doar cdteva din invdldturile lui Iisus, omenirea ar
fi fost astdzi cu 2000 de ani in avans.
A: Aqa este, gi eu cred acela$i lucru, dar ce putem
face, cum putem schimba ceva?
Argus: Cunoaqte adevdrul gi adevdrul te va face liber;
nevoia de iubire necondifionata a tuturor semenilor este o
necesitate absolutA a conviefuirii in pace gi armonie;
revelarea originii divine a tuturor oamenilor care decurge
din condilia de fii ai aceluiaqi Tatd (Dumnezeu), in egald
mdsurd iubili fErd nici o discriminare; indemnul de a
sdvdrgi intotdeauna binele aproapelui - sunt chintesenle
de adevdruri care, dacd ar fi fost respectate, ar fi fost
suficiente sd fericeascd lumea prin stingerea tuturor conflictelor intre oameni.
in loc sd se pund accentul pe latura divind din om, i s-a
spus continuu cd este separat de Dumnezeu gi, ignordnd
semnificalia simbolicd a legendei, l-a culpabilizat pentru
aga zisul ,,pdcat" al Evei gi al lui Adam. Mdntuirea, iertarea, i s-a spus, nu-i poate veni decdt ascultAnd orbegte
de reprezentanfii de pe pdmAnt ai unui Dumnezeu pedepsitor, neindurdtor gi aspru. In numele acestui zeu, demn
mai degrabl de vremurile mitologice $i tribale decdt al
rurei religii constituite ulterior, s-a excomunicat. s-a schingiuit, s-a spanzurat gi s-a ars pe rug. Absolutismul religiei
devenise la fel de crud ca;i cel politic. Dumnezeu a fost
transformat in inchizitor, in loc de entitate izbdvitoare,

121

protectoare gi iertltoare a$a cum l-a infbligat Iisus 9i a;a

ium il relevd cunoaqterea actuald. Treptat, treptat, omul
s-a indepdrtat de un astfel de Dumnezeu $i s-a preocupat
fie mai mult, fie exclusiv de condilia sa materiald decAt
de cea spirituald. $i-a exacerbat orgoliul devenind individualist, egoist, indiferent, rdzbundtor qi agresiv cu semenii'
Istoria sa este una a violenlelor, a luptelor fraticide pentru
acapaftrea de bunuri pentru dominaiie politici Si relig,ioasd, a crimelor gi a rdzboaielor.
in mintea multor oameni stdruie o intrebare simpld:

meditat. Totugi accentuarea prdpastiei economice, religioaqi

se, politice gi nu numai a existat din vechime 9i existd
ntuat.
emnat decdt un cumul 9i
festate de-a lungul isto-

in
u

aga-zis
pdrea
lumea din Estul
subvalorile
Ceea ce

estea'

Pentru

a regr-

murilor comuniste a fost, dupd o clipd de eufbrie, o mare

dezastrul unui rdzboi. Sistemul occidental' cel mai ldudat,

a ajuns in colaps gi nimeni nu vrea si discute cauzele

122

An.unndk.ki vers.$ An.tmqk ki

An.utnqk ki versus

An.unnak.ki

123

Argus: Contrar a ceea ce ne spune qtiinla oficiald,

ultimi ore nu se mai limiteazd la simple
afirmalii ci aduce argumente de ordin qtiinlific 9i pragmatic
demonstrAnd existenla unei surse spirituale inteligente,
cauzd prim5 a intregului Univers. Mintea noastrd insdqi
este o pAfticice din marea minte a universului. Legea de
fiinfare gi de funclionare a universului este aceea de
infiptuire a binelui. Din nefericire, ddndu-ni-se liberul
cunoa$terea de

arbitru, nu am optat intotdeauna prin lunga noastrd odisee

cosmici pentru bine ci am sdvArgit multe erori, am fEcut
mult rlu ucigand, jefuind, neiertrind, distrugAnd. Fiecare
intenfie de a face rdul, fiecare gAnd potrivnic semenilor
nogtri, fiecare gest distructiv au provocat $i continui,
evident, sd genereze mari dezechilibre $i la nivelul
intregului univers pentru cd toate sunt legate intre ele qi
interdependente. Nimic nu poate exista izolat, separat de
intreg. Aceasta a fost marea gregeald a filozofiei 9i a gtiinlei
materialiste. Nu a inleles cd totul este interconectat, cd tot
ceea ce facem sau ni se face, bine sau rau, influenleaze
intregul univers, cd deci, lumea este a$a cum o gAndim,
cd prin g6ndire noi ne credm propria noastrd realitate.
Existd acum o intreagd literaturd pe aceastA teme. DacA
nu ne place lumea in care trdim, trebuie sd inlelegem cd
ea nu este decdt rezultatul propriilor noastre erori. Dar
dacd pdnd acum Universul a avut rdbdare cu noi, in acest
moment s-a aj uns la capdtul funiei. Universul nu mai are
ribdare. Este clipa confruntdrii a doi factori esenfiali:
omul gi universul, mai clar spus, este clipa confruntdrii
dintre om gi Dumnezeu. Ne putem salva acum sau
niciodatd. Ni se cere doar sd facem uz de inlelepciunea
care ne conecteazd la sursa noastra divine gdndind qi
sdvdrgind binele. Acum mai mult decdt oricAnd suntem
chemali, prin mii de surse venite din univers, sd ne controldm intreaga noastrd gAndire gi comportament fdcAnd
pasul spre o radicald schimbare.

124

An.unnah_ki verstt

An

unak

ki

An

A: intr-adevdr sunt voci care afirmd, din ce in ce

mai
cI ne aflAm la o rdscruce.

des,

Argus: Aga este.Toate sursele care se refere

la acest
montent al universului. ne spun ca ne aflAm
Ia sfrirsirui
unui ciclu.in evolulia sa $i la incepur O"
.i.l,r'.'A
rnceput de.la marea sincron zare galacticd, "ou
lenomen care
va determinao mullime de transfJrmdri
in u"".i
timp al transformdrii, numit de cdtre unii"orrni"".
sunt modificdri care demonstreazd cre$terea
"l;p;;;;;;;
irt."ritaiii
activiralii solare gi scdderea magnitudinii cdmpului peo_
magnetic. Din centrul Galaxiei noastre Tema
flux de energie de inalti frecvenli
"l O.irn? ,"
,;;;;;r;;
intreaga lume vie. Ca urmart , toate celulele
"^.;

pe un registru de frecventi mai inalt, modificanJ

"i;;;;ii; in
consecinld qi vechile ,oaa.. f*.!i*;"."i;;;.
nostru gi frecvenla noii energii care va
scdlda plaaeta se

;;;i

va stabili un raport de rezonantd. Tot ceea

gindi re negativd.- egoism. agresivirate.
iri"a.
J.
razbunare - sau distructive ia adresa naturii
".a. a viefii
".i.
sub
$i
toate formele sale _ va deveni incompatiUif
inalrd trecvengd qi va fi anihitar. Voi ,upra:i^:19i.,d.
vletut doar cei care igi
ela comportamentui pe

.";;;-";;

*'r"""

vor

e cu o operd insemnatE in
ifitualird{ii, foloseqte pentru
cvenfd christicd". EI spune
o-cosmic de acela in care a
acum va fi o noui venire h
in care invdfdtura sa va fi

. Ngua energie va insemna o noud epocd in existenla

lumii gi a Cosnrosului. o epoca a congrii;tei

spirituatizaie.
cum o numesc cercelalorii din domeniul
spiriiualitalii.
A: Sd sperdm cA aceasta nou5 energie ne va invAlui

unnak ki versus An

unnak.ki

125

pagnic qi cd schimbarea va veni ldrd pierderi gi ci toli

vom apuca sI tr[im in aceaste noud lume.
Argus: Din nefericire, preg[tirea pentru noua lume va
insemna qi un timp al puriticdrii prin multe incercdri catastrofe naturale, boli incurabile, mari instabilitdli sociale
$i dificultali economice. Din cei mul1i, vor r5.mane foarte
pufini pi numai dintre aceia care vor fi capabili si inleleagd
mesajul acestor vremuri.
A: Dar cum crczi cd putem reduce pierderile sau
mdcar intArzia pufin, pdnd c6nd mai mulli se vor Eezi?
Argus: Este momentul schimbdrii frrd de care nu se
poate intra in viitor. Cu alte cuvinte, putem evita un
sfArgit catastrofic numai prin schimbarea modului de gAndire. Toati zgura gdndurilor noashe acumulatd in mii de
ani plutegte acum deasupra capetelor noastre - afectdnd
cerul, pimAntul, Universul.
Vezi tu, s-a spus ci secolul al XXIlea va fi al religiilor, ori nu va fi deloc. Nu! Secolul al XXI-lea va 1-r al
spiritualitdlii, ori nu va fi deloc. De noi depinde dacd va
mai fi. Autori care par a fi bine informali ne spun cd prin
gAndurile noastre noi putem influenla in sens benefic
chiar qi cAmpul de energie din centrul Galaxiei noastre.
Avem deci aceasta $anse de a influenJa viitoarele evenimente cosmice in favoarea noastrd. Este suficient doar sd
vrem. Beneficiile vor fi imense.
A: $i in ce crezi cd vor consta schimbdrile?
Argus: Vor fi nenumdrate, dar majore vor fi cele nevdzute cu ochiul liber. Scdldat in noul cdmp energetic de
inaltd frecvenld, ADN-ul uman va mai adduga, insd in
plan energetic, nu molecular, incd zece spirale pe lAngd
cele doud existente. Se crede ci intr-o epocd, s-o numim
metaforic adamicd, ADN-ul uman ar fi avut 36 de spirale
gi intr-un timp mai indelungat s-ar ajunge din nou acolo.
Gralie acestui fenomen, cei ce vor supravielui vor suferi

126

An unnak ki versus An undk.ki

An.unnak.ki versus

transformdri biologice care le va oferi o inldligare

fizicd
corespunzdtoare varstei de 33_35 de ani (aproximativ
vdrsta lui Iisus).
In dimensiunea a 4-a gi a 5_a la care G. Braden
sustine
cd se va trece, creierul uman va obtine capacitutea
Je u
penetra in invizibil, dincolo de valul care
ne ilesparte
acum cand ne afldm in cea cle a 3-a dimensiune.
Evolulia este dirUatd de resorturi cosmice gi
nu de
intAmplare, cum naiv considera Darwin gi
if .*1i" lr"a
emulii lui actuali din interese foarte p.""i..,
op*anau_r"
adevdrului despre noi. Obiectivul' esenlial al
"un:ult:riiil va
evoluliei
constirui exrir)derea capacitarii O"
tere a creierului. prind la intelegerea sacruiui, ",inour_
a originii
noastre divine gi a rostului pentru care
suntem aici. Va
avealoc, altfel spus, o indumnezeire a omului
care .,ra transcende conditia sa animal5, dominantd astdzi,
aanau_i_se u.,
n9u creier pi o noud biologie. Vom inleiege
vrala este doar o experienp, pe care o vom
incheia "a
la
ooflnla noastrd pentru a continua sd experimentdm
in alti
timpi, in alte forme gi in alte sfere de

**.i

;il;;

;;;
pdntr-o moarte iminentd ca pdnd ucum. Voa.tea
la
fen9m91 biologic inevitabil, ua iirpur".
A: $i toli vom beneficia de aceste schimbdri?
Argus: Se crede cd toate fiinlele de pe Tena vor
face
un pas in dimensiunea urmdtoare. Cel mai putin
inpies
fenomen din ordinea cosmicd
9i argument i;";""t i;;;_
vent de atei impotriva ideii de existenla a
divinitaii, il
constituie cruzimea constatatd in naturd prin
nranii"u
unei. specii cu alta. De aceea se crede cd
hrdnirea
camivori
Ia om cdt qi la alte specii va fi
-ar6t
";li1t

tsxrsra sulrclenre dovezi oferite de cei

cu hrand exclusiv
vegetariand, ce se poate trdi foarte bine gi
cu prot"irr"i.
de origine vegetald.
Modificarea comportamentului in acord cu legile
sacru_

An.unnqk.ki

127

Iui va elimina legea karmei din destinul uman qi ca urmare

vor lua sfhr$it bolile gi suferinfele care erau explicate prin
acest mecanism.
A: $i probabil ce vom avea parte qi de un nou model
social.
Argus: Eu sper ca noul model social sd fie unul bazat
pe principii divine.Viitorul model social nu va fi nici
comunibt gi nici capitalist oricAt de mult este cidelnilatd
economia capitalistd de piafd, bazatd pe concurenle. Nu
are nici o gans[ in viitor. ConcurenJa este inumand gi
imorald, conhard ideii de divinitate. Are o conotalie strict
darwinistd : ,,invinge ca sd nu fii invins" ; ,,mdndncdJ pe
altul ca sd nu fii tu mdncat...". Cooperarea venitE din
spiritul de intrajutorare, propdvdduit prima oard de lisus,
va fi cea care va domni in viitoarea societate umanA.
intr-o lume spiritualizatd, doborArea partenerului de competi{ie, punerea sa in inferioritate sub orice formd, este
contrard moralei divine.
A: Adicd vor dispdrea proprietdjile private, marile
averi?
Argus: Atdt cat se poate prevedea acum, proprietatea
privatd se va plstra, dar numai in limitele bunului sim!,
adicd atdt cAt este necesar pentru o existenld decente.
Este total de neinleles cum, in numele politicii liberaliste
se poate susline de cdtre oameni ce par a fi consumat in
viala lor cdteva lecturi, cA este normal gi moral ca unii
indivizi sd aibe tot $i altii nimic. Dacd toate resursele unei
comunitali au o limitd, nu este clar cd ceea ce se adund
intr-o parte se ia dinlr-alta? Orice avere in exces, de
huzur, int-o lume sdraci este imorald. Adams Smith spunea
inci din secolul al XVIII-lea cA orice avere este un furt.
Atenlie! Nu este citat Marxl
A: Asta cred cd se aplicd mai mult in fostele {dri
socialiste.

128

An.unnak.hi verstrs An unqk.ki

n.unnak. ki versus An

unnak.ki

129

un model util societdfii ci doar vedetele de carton care

cad la prima ploaie, ftrd culturd, frrd nici un alt merit
decdt acela de a-gi etala belciugul din nas, obrdznicia gi
anatomia posteriorului. Goana dupd audienfd, dupd cdgtig
a ucis ultimul dram de bun simt din sufletul celor implicali in mass-media.
A: Eu nu subscriu ideii, eu cred cA presa, este o unealtd
de nddejde a democrafiei. O presd liberd inseamnd o lume
liberd.

Argus: Occidentul numegte presa cAinele de pazd al

democraJiei. Sd spunem cA a$a este. Dar cAnd cAinele turbeazi, nu trebuie sd i se se pund botnild pentru a opri raul?
A: Eu cunosc oameni de presd a ciror probitate morald
este mai presus de orice indoial[. $i crede-md cd nu
exagerez cu nimic cdnd spun asta. Sunt oameni de caracter,
corecli, cinsti$ 9i care, culmea, iubesc RomAnia qi poporul
romdn.
Argus: Sigur, gtiu gi eu mulli oameni din media dotali
cu bun sim!, responsabili, de mare calitate umand gi
profesionald. Din pdcate in presa bulevardierd ir-rtdlnim o
grdmadd de indivizi amorali, liri culturS, {Iri scrupule
dar cu multd rdutate gi ldcomie, care igi vdnd sufletul
pentru cafva arginli.
A: Si gtii cd ei acoperl un segment al cititorilor. Poate
par aga, dar adesea se dovedegte contrariul.
De altfel presa liberd inseamni libertate de exprimare.. . sigur de aici 9i pdnd la libertinaj este cale lungd. . .
lfugus: Sigur, societatea are nevoie de pres6, de o
mass-media putemicd, dar cu oameni onegti, conqtienfi de
rr.sponsabilitatea pe care o au, profesionigti care sd inforrtrc-ze si nu si dezinformeze.
A Trebure sd fii ingiduitor, noi venim dupd zeci de
,,rr:, de ccnzur6. Probabil cd cu timpul se va cerne. Eu cred
':i 2i de ani nu sunt suficienli pentru a ne maturiza. Noi

130

An.rnnak.kiversus An.unak.ki

am trecut de la dictaturd la democra{ie.

Argus: Democralie?

Dacd mai este nevoie de altc

argumente pentru a vedea ce au insemnat
20 de ani Je
democralie - anarhie in Rom6nia, *
,, _"rg"i'rrrll
departe, sd observAm unde am ajuns
noi ",
$t ;;;".;;;;;;
in. acelasi timp. ordinea *.i"ra

J*i"u
economiei au permis Chinei sd construiascdL
,.g"';ii*.i
comparabile cu cele americane gi sd
aibe
productivitate. Ei urcd, noi cobordm.
"";;;i;;i;
A: Eu nu mi-ag dori o dcmocratie de tip chinezesct
^ una
Prefer
dar int bundtdf ild. D;t;;;;;;
311,5t'i*,
regr runclronale.

hirnicia gi coordonarea inielieentd""a

conduc ar fi-occidentali,
altruigti, corecli, etc.,
p"t." rz"rd
de o democrafie adevaratl.
"t,i".i
Argus: Poate cel mai mare defect al celor
care dau
tonul in democralia occidentald este naivitatea
cd pot exista astdzi oameni atAt de
corecli, a" on"qti in"at
penrru cei care.lucreazd in presd gijustili.
,a s" uarn;Ul
rroenate.de acljune totald, lhre nici
un control din panea
societdfii care trebuie si_gi apere interesele.
n.rrir"r.].
acesrel nalvltali sau poate nu al
naivitAlii ci doar al unor
area de anarhie sociali, le
opulaliei este pur 9i simolu
la nivelul acestor institulii.

",

d;;;;;

." ." i,,lp'l,i.,jT::Y:11" cd viitorur

om, pe ,teplin conetienr-de
_T"1tl
sa
taJd de semeni, cA toate instituliile
existente

Argus: concruziu

f:lTi
Dunarea

6;;;j

vor trebui sd fie radical modificate p"nt*

; p;;.l;;.J
viala cu legile universului. Altfel Lrf ..,J
a-.
ditate pe care universul nu o mai tolercazd.
" "ir".]
O""alrnrl
n-a lo
ordine in pr"p.i" 1"-."ri'.i
to curningiria !f..r.i
prin in
"""r,ri
reme.

viala.

VI
in

incercarea de a deslugi anumite previziuni sau

scenarii l-am contactat pe Costin. El este o persoani care
are capacitdli extrasenzoriale, dar care sunt dublate de o
pregdtire tehnicd. De aceea apelez la el ori de cdte ori am
informalii care trebuiesc cumva verificate.
A: Iardgi am ajuns la tinel
C: Vdd. Chiar a inceput sd imi placi sd fac pe oracolul

A: Am primit in ultima vreme o multitudine de informalii despre viitoare ristumdri de situalie, cataclisme,
rdzboaie, erupfii, etc., vroiam sd te intreb dacd tu simli
sau gtii de anumite evenimente care urmeazE sd se producd.

C: Tu qtii teoria mea! Indiferent de ceea ce urmeazd sd

vin5, noi suntem responsabili. Noi am generat situaliile
respective.
A: $tiu, dar cu toate astea cred cd existd qi o predestinare.
C: Da, cu siguranle, dar noi ne-am putea schimba
soarta dacd am vrea! Soarta noastrd este data de o anumitd frecven{d pe care acfionim. Adicd, dacd noi rezondm
cu o anumitd bandi vibratorie, atunci vom acliona
conform cu programul inscris in ea. Asta inseamnd cd
destinul este o construcfie de cdmpuri morfice care ne
coordoneazd gi ne ghideazd, dar care ne oferd totodatd
posibilitatea de a schimba banda in care acliondm.
A: Dar tu cum vezi acest cAmp morfogentic?
C: Eu il vld ca fiind o mare de energie, in care intrd
toate gdndurile gi trdirile noastre, gi aici md refer la
intreaga crealie care a trdit vreodat5 pe acest pemdnt, care

132

An rnnak.ki versus An.unnakki

contdbuie la modelarea viitorului prin

crearea unor cam_
puri morfice specifice, dar menlionez
i""a oAute,
Jont
generate de noi.
"i"
A: Mai clar dacd va veni ceva catacl.ismic, noi
am
fEcut-o?

A: Dar odatd creat acest camp morfic, corespunzetor

unei frecvenfe, poate fi modificati

A: Terra are cdntp morfic?

An.unnqk ki versus An.unnak.ki

133

A: Adici aga numitele egregoare?

C: Da. Este cam acelagi lucru. Ele sunt forme energetice de sine statetoare care sunt create qi alimentate de
trdiri similare.
A: Adici daci noi primim informalii apocaliptice asta
inseamnd cd ele vin din egregorul unde se afl6 stocate
acest gen de energii?
C: Da.
A: Asta inseamnd cd ele pot fi qi fals create?
C: Da 9i nu. Ele existd gi sunt reale, insi pot fi create
in baza unor informalii eronate. Asta inseamnd cd informalia, frica, gAndul care a stat la bazd este nereal, dar
energia este manifestd.
A: Mai clar, noi am creat un egregor apocaliptic Ai noi
il alimentdm?
C: Dacd a fost creat de noi, da, dar daci el a existat in
cAmpul informalional al universului, noi doar ne-am
racordat la el gi l-am alimentat. in ambele cazuri insd, noi
l-am fEcut manifest. Dacd informalia existd acolo, noi
doar i-am dat putere; trebuie sd vezi procesul ca fiind un
proces de germinare. Existd o sdmAnJd, care a inceput sd
creascd alimentatd de trdirile 9i gdndurile noastre, de
polaritatea acfiunilor. De-a lungul timpului s-a mdrit gi a
fost hrAnita de emisiile oamenilor. Odatd ce a atins masa
critici ea incepe sd devini manifestd in plan frzic, adicd
devine vizibili.
A: $i nu putem curala sau dezactiva acest cAmp?
C: Existri o teorie conform cdreia se curdja gi singur.
Aga s-ar explica aparilia unor oameni ca Hitler, Pol Pot,
Stalin, etc. Ei au venit cu misiunea de a anula anumite
suprasarcini. Mai clar: universul ne-a trimis pe PdmAnt
rdsplata!
A: Extrapoldnd, dacd se schimbd polii Si vor fi cataclisme, este resplata noastrd.

134

An.unnok.ki versus An.unnak.ki

An. unn ak ki versus An. un nak.

C: Da.

A:.Dar

zice cd dupd ce vor inceta aceste dezastre,

omenirea va intra intr_o erd a picii.
se.

Itfel in logica lucrurilor. Dupd

de echilibru. Ca sa se poaia
trebuie sa primim inapoi ceea
Ou, dacd noi tofi, adicd marea majoritate
am gAndi

_^_L:
pozltlv,
am putea anihila sau

energie negativl?

md.car

i"."a."u u"?^ta

C: Da. O mare masl de oameni va putea

modifica un
egregor

sau un ciimp informafional, dar asta

inseamni cI
acea masd de oameni trebuie sd
uiu" ga"auri 9i
similare gi totodati trebuie sd aibd puterei
anihila emisiile celor ce vor ramaoi i"
"."ig"i"a i" "
venld. Sd gtii ci totul este
"ontinuu?";;;;
Tot ceea ce emitem rdmdne
intreaga creatie suntem un
totul cu vibralia noastrd.
distrugerea masivd a ultimi

iaiJ

mental gi distructivi gi asta se refl

rnconjuritor. Terra este o fiintd vie, mult
mai putemicd si
mai bdtriind deciit noi. S_o fi sdturat a"
rni"ir.'ri.iaii .*l
o distrug! Existd chiar studi
Masaru Emoto, care aratd
Ea le preia informaliile din c
ziteazd in oceanul planetar
rn permanenld de emisiile
avem posibilitatea de a influenla gi
modifica structwa
apei.
inseamnd
c[
noi
avem
_Asta
;;;il;ii;r;;;*;
9i. infl uenla srructura crimputui r*roe"".ii"]
rvrar clar. nor ne putem crea realitatea
fizicd.in care-traim.
realitat ea fizicd prezentd esre
$i
.A:
rnsplata noastri.
Adicd md refer la criza economicd,
foamete, .erd;;;i;

3:lif::

ki

135

lumea a treia, poluarea cu petrol gi toate celelalte. $i cine

gtie ce o mai veni!
C: Cdmpul morfogenetic ne poate spune, dacd avem
urechi sd il auzim.
A: Cum?
C: Sunt multe modalitagi. Cei cu capacitdli extrasenzoriale se pot racorda pur gi simplu la acest camp gi pot
scoate informalii de o mare acuratele. Mai existd qi alte
moduri, putin mai tehnice.Tu ai auzit de proiectul Webbot?
A: Nu.
C: Webbot este un program de calculator care a fost
creat in l997de Cliff High gi George Ure, cu intenlia de a
prezice fluctuatiile bursiere. Se vrea a fi un fel de magind
de citit viitorul, dacd imi permili exprimarea. Interesant
este faptul ca ace$tia doi au descoperit ci analizAnd algoritmii pot vedea gi alte evenimente ce urmeaze a se
produce pe Terra.
A: Dar cum funclioneazi?
C: Programul cautd anumite cuvinte cheie, prestabilite
in baza unui lexicon. El folosepte un sistem de monitorizare a tuturor informaliilor existente pe web, trimitand
pe net spideri @Aiaru:jeni), care caute cuvine cheie.
Atunci cAnd le intdlnesc ei extrag fragmentele de text in
care sunt incluse gi le trimit cdte serverele mam6. Aici,
informalia este stocatd, filtratd, concentratA gi prelucratd.
in acest mod softul i;i dd posibilitatea de a aduna laolalti
gAndurile a miliarde de oameni. intr-un fel acest program
citegte cAmpul morfogenetic, adicd emisia gAndr.rilor oamenilor. Ei suslin cd sunt capabili sd examineze congtiinla
colectivd, iar acest lucru le d[ posibilitatea si facd doud
tipuri de aprecieri de scurti gi de lungd duratd, adici pe
termen de maxim 90 de zile 9i pe termen de zece ani.
Bineinleles cd ei spun cA pe termen scurt au o mai mare
acwatele.

136

An unncrk.*i vers

An.unnak.ki

A n.

A: $i ei pot iDterpreta toate aceste date?

Da, cdci au cuvinte cheie care fu"
_C:
fart" dintr_o bazd
uria$A de date, aproximativ trei
sute a"rnii J".r"ir". Ei
o"u!1rTi, inrreaga rerea. adicd,nuloritrt.u
tiiri;;; '" '
uanoe$te_te cd noi stdm intr_o
mare de informalie, in
asemeni unor pe$ti. Sa
specii, dar cd pe noi ne
Dacd am crea ni$te ro_
ze, acegtia trimigi in adAncuri,
pus sd caute, adici
ntralie, etc.
C: Ei ai o acuratele de 50_60%. Au
spus unele lucruri
care s-au dovedit a fi reale gi au fEcut
in timp s-au dovedit a n nerbnaate. "i,"
S;;-:_.rnoir1;
prezis atacurile asupra tumurilo,
g"r"n.. a.rurtrui nu*_
tei Columbia, cutremurul ain O"""unuiinJ^;,
Katrina, cdderea bursei, dezastrul p.oar.
a" a"r".il.J
de petrol, etc.
A: $i cum au ales cuvintele cheie?
C: Au luat cuvintele dominante. cele
care apar prepon_

"p.;;;;i;;;
;;;;i

derent

in limbajul

conrun. Astlel au creat

;:,_.i;;;
;;;;;

lexicala care sa. conlina maj ori rarea

to4a. emolionalii
9i tensiunea existenta tu niuetut poputu_
!iei, luatd ca un intreg. Este interesant cle {icut o
remarcd.:
majoritatea
au
un
caracter
preponderent
negativ, degi.irrformaliilor
programul nu cauti un urp."i
unurrl.. Din
punctul meu dc vedere asla inseamni
Ja i".rr.air*"""
care noi o trimitem catre congtiinfa
negativd. Se nu re miri daci efeciul
in
unul rdu.

il" ;];;"

,"i".;;;i; .r;'#;

pl;;;,;';

A:
C:

plinij

$te-te dacd s-ar indear fi catastrofal I

unnak. ki versts A n. un n ak. ki

137

A: $i datele pe care le oblin sunt puse in slujba guvernelor, sunt publice?

C: Sunt date publice. Oricine poate avea acces la ele.
Ei nu lucreaZd pentru nicio organizalie.
A: $i scriu articole sau au emisiuni?
C: Ei scot periodic rapoarte. Daci ai vedea ultimul
raport. . .
A: Ce spune?
C: Chidr vrei sd qtii?
A: Md gdndeam chiar sA il povestim. Eu consider ci
este important ca oamenii sd gtie. Dacd nu va fi nimic, cu
atAt mai binel Asta'este qi motivul pentru care te-am
iontactal. Vroiani sA verific anumite infbrmalii legate de
evenimente viitoare. Eu.cred cd este bine ca noi sd fim
informafi. Nu este necesar si fii savant sau academician
pentru ca se iJi dai seama ca se intampla ceva! Este
suficient sd te uili pe geam sau Ia gtiri. Planeta a luat-o
razna. Avem 3-4 cutremure pe sdptdmdnd de peste 6 grade,
inundalii, incendii, uragane, furtuni anormal de puternice,
ghea;a se desprinde de la poli, oamenii sunt nduci, animalele 9i mamiferele au probleme de orientare, pdsdrile
migratoare au inceput sd plece cu trei luni mai devreme,
avioanele cad, 1i{eiul erupe gi polueazd... qi nimeni nn
vede nimic!
C: Pdi e mai comod sd nu caufi explicalii. Dacd a1]i un
rdspuns care nu iJi convine gi la un moment dat va exista
o situalie in care i1i vei da seama cd trebuia sd iei de bun
ceea ce gi s-a spus, ai avea mustrdri de congtiin{d. Aga
stai in ignorantd qi in caz cd va fi ceva vei putea spune,
p5i de ce nu ne-a anunfat nimeni?
A: Da, este gi dsta un mod de grindire. $i cei de la
Webbot ce spun cd va fi?
C: Ei doar interpreteazl datele. Din ceea ce au cules se
pare cd pAnb la s{brgitul anului acesta avem doud

138

An.unnak ki versus An unnak ki

An.unnqk.ki versus An.unnak ki

probleme majore. Una ar ti un rezboi care ar trebui sd

porneasce undeva prin noiembrie $i care va fi precursorul
unui rdzboi mondial, iar alta va fi clima. Totodatd ei vid
cd vor 1i probleme cu alimentele. Se pare cd, acest lucru
se va datora unei modificdri climatice care va incepe cu
emisfera nordicd. Ierni geroase, inundagii extreme, asta
insemnAnd revdrsdri de rduri, valuri uria$e, alunecdri de
teren masive, se vor abate asupra acestor zone, iar populalia va fi obligatd sd i$i ia misuri sau sd migreze. in
datele lor apare informalia cd Spania, nordul Italiei, Elvelia,
Bavaria gi munlii centrali ai Europei vor deveni loc de
refugiu. Aceasta se va intAmpla in iama-primavara aceasta.
Populalia va cduta si igi stabileasca un nou cdmin in
aceste zone inalte. Cdnd vor crede cl totul s-a lini$tit, in
zonele muntoase vor apdrea noi fenomene nemaiintalnite:
vant foarte putemic, a cdrui comportament iese din
tiparele obisnuite, geruri extreme gi de duratd. in raport
se vorbegte de vrint cu un caracter unic, necunoscut
europenilor.
A: Eu auzisem cd in zonele montane este bine, cA sunt
locuri protejate.
C: Eu nu auzisem asta. De fapt eu nu simt aga.
A: Dar tu ce simfi?
C: Eu cred cd trebuie si stai in zone unde ili vei putea
cultiva mAncarea gi unde sd ai apa.
A: Dar gi la munte este ape, po{i sta ldnga un izvor.
C: Dacd izvorul va mai fi acolol
A:Cum adicd?
C: Hai si mergem pe scenariul meu, combinat cu
informaliile de la webbot. Dacd iama va fi geroasi gi
lungd, adici o sd se intindd pe 6-7 luni, vantul extrem de
putemic, asta inseamnd cd nu vei putea cultiva nimic,
animale sdlbatice nu vor fi, deoarece vor muri de foame
sau vor inghela, fructe sdlbatice nici atAt, iar casa ar fi

" 139

la furtun6' cdci altfel

bine sd fre fEcutd cu rezistenla mare
un adipost'
fErd ea. Ai o rezervi de hrani' ai
i"-r"i
daci
continuare'
i1i oblii hrana? in
vor
asta va insemna ci izvoarele iqi
t" *iti*ua,'Exista
posibilitatea ca apa sE ajunga la
"-"ifnl""rrt"f .
sute de kilometri dePdrtare'
A: Pdi 9i la ges iii va modiflca cursul!
poli cultiva La
C,
r]"fi iolosi pdnza freatica'
munte nu.

o*i
irr tt"ei Ct

..iii".

l" i"t

f;:;;;;'

aiirba de hrana' Ei spun ca mode-

C: Da gi vor continua 9i I
cu
atenlia ca se va incerca manipularea
sa
^"a"n"u'ut.ug
iuiotui tutt-tediei 9i a presei care va incerca,
ln.culon
u"t"nu"r" aceste stari cataclismice' zugrdvindu-le
slabilirea
incerca
sumbre. Prin aceasta se va
*""fiterea increderii populaliei in guverne- Cu
gi vor extsta mant"roi"iiil
toate aceslea populalia se va revolta
asemenea se
festalii masivi la nivelul intregii Tene' De

;;;;t

140

An. unnak

ki

vers us An. unnak.

ki

A n.

unnak. ki v ersus An. unna

k.

ki

141

ne arate cA vom trai timpuri nemaiintalnite.

A: Dar ret'eritor la climd, ce spun?

C: Ei spun cd oscilalii fierbinte-frig vor domina planeta incepAnd cu sfhrgitul lunii septembrie anul acesta ti
cd acestea vor duce clar catre doud anotimpuri. Se pare cd
$i soarele va avea o vir'd. Ei zic ce vom avea qi in Europa
firtuni de gheald, ninsori abundente, etc., care vor afecta
toate ldrile, inclusiv Germania, Elvelia, Italia, Franla,
Austria, Cehia.
A: $i de RomAnia nu zic nimic?
C: Nu. Probabil cA nu contAm. Bineinleles ca se vor
gdsi isteli care sd zicd cd dacd nu suntem pomenili
inseamnd cA nu va fi nimic. Cam asta spun cei de la
webbot. Oricum, pe scurt, din aceastd toamni evenimentele vor incepe sA se dezlAnfuie gi succesiunea lor va fi
una rapidd gi dezastruoas6._Nu ne vom reveni dintr-unul
ci vom da in altul. Vom avea cizd economicd, foamete,_
ii'irplii vulcariice, cutremure, incendii, furtuni violente,
lngliil'ffudifi c6ri"la'ilivelitl scoarlei tereste, piobleme cu

'

C: Ei zic cd gi anul acesta vor fi ceva probleme, insi

cd din vara lui 2011, se va vedea clar cd soarele va avea
.fniompo-offi
enr-had'rii:ltf aikeiiltanirtoidlilearata?
i cd Ceea ce am pilit cu soarele anul
eputul minor al unor grave modificdri
ce va avea loc la nivelul emisiilor acestui astru. Se pale
cd tot soarele va face ca o serie de cutremure sd se abatd
asupra Terrei. Ei spun ca evenimentele care apar la
nivelul scoarJei terestre in 2011, vor avea ca rezultat modificarea geografiei solului, inclusiv la nivelul fundului
oceanului.
A: PEi deja au inceput!
C: Da, gi vor mai veni.

142

An.unnak.ki

versus

An.wtnak.ki

An unnak.ki versus

An.unnak.ki

143

Nu am stat sd analizez, sd intreb... sa ved poate mA

convinge cineva sA nu fac.
A: Dar poate cd oamenii nu gtiu. Tu nu vezi cd apar

informalii contradictorii. cd ce gtiam azi nu mai

este

valabil mAine, nici mdcar lucrurile legate de Terra.

C: Apropo de informatii gi de Terra: spune-mi, tu ai
auzit de GEO 600?
A: Nu. Ce este
i
C: Este un fel de detector de unde gravitationale. Se i
afla in apropiere de Sarsted, in Germania. El este capabil
sd detecteze unde gravitalionale cu frecvenle cuprinse \
I
intre 50 HZ 9i 1.5
\
A: $i cum funcfioneazi acest
C: Pentru a mdsura undele gravitalionale, se declan$eazd o razd laser printr-o oglindd pe jumdtate argintatd,
trwfiita ,,disttibuitor sau separator de razd". Aceasta
imparte lumina in doud fascicole, care trec prin brafele
perpendiculare, lungi de c6te 600 metri, ale instrumentului gi sunt reflectate inapoi. Razele luminii reflectate se
recombind in separator qi creeazd un tipar de interferenld
a luminii, marcdnd astfel regiunile intunecate in care
undele luminoase fie s-au anulat fie s-au potenlat reciproc. Orice schimbare de pozilie a acestor regiuni inseamnd
o varia{ie a lungimii relative a traseelor, ceea ce poate
coincide cu prezenfa unei unde gravitalionale.
A: $i c6nd a inceput acest experiment?
C: Acest proiect a inceput in 1995 gi avea ca scop
capta.rea undelor gravitationale, adicd a pulsafiilor din
continuumul spatiu-timp, declangate de obiecte astronomice super dense, cum ar fi gdurile negre sau stelele
neutronice. Acest lucru nu a fost realizat, in schimb,
GEO 600 se pare a fi fEcut cea mai mare descoperire din
istoria fizicii. Echipa de savanli care lucreazi in cadrul
proiectului a sesizat ca un zgomot a c5.rui sursd era

acesta?

kHZ.

Ii
ii

C:

nu md caute nimeni. Va
Eu mi-am gandit rezer-

fi o c
vele

A: Eu nu pot crede

ili
vor cere ajutorul.

cd ai sd

ii lagi de izbeligte

pe cei ce

aparat?

144

An.unnqk.ki versus An.unnak.ki

An.unnak, ki versus

neidentificate perturbd reactorul.

Luni la rAnd s_au stua_
r. insa toale explicatiile erau
dat, Craig Hogan, fizician,
Fizicd a particulelor din
eama cd cei de la detector au
entald a continuumului soatiu_
timp-- punctut in care spaliul
$i
mat comporte sub forma armonioasd
descrisd d" Eir*t"i"
gi incep sd se dizolve in..sranule,,,,"ril;"ul.;;;;;;
dr'nrr-un ziar se fragmente'aza
rn puncte atunci cand este
miiritd.
A: $i ce inseamni asta?
C: Hogan spune
GEO 600 estc supus unor
.
de
cuanrum
spatio_temporal si cd
:ill^r.j:it
L, urcqe caTi"r."scopice
nol tralm lntr_o holograj,na cosmice.
Ideca nu
este noud,
susskind,
suslinea
a fel ca gi

d;;i';;;;;#';

ci

cd
experienfel

!gj"c*tl"a a proceselor fizice carcau loc pe ,t?r"Ji;

bidirnensionald aflata la distanfa.
"
i1i aui'r.uru.."ll
lnsernnd sa constatam cd de fapt
noi suntem intr-o
studii in aceasti directie.
ea Evreiascd din Israel si
doar cdteva
cbiar ca. gair n re

nesre'u

n*a rn*"-l"

.,",,Ifli;,ff ;fru3!ruTfiT

care pr.d1lgs evalorarea lor rreptata

:,::1:1.t5 Asra
;t
crspantla.
rua duce cu sandul tu
a-"'"puri_
dox al gdurir negre>.
"on.apruf
A: Ce este aoesta,_)

i;;;;i

grii dispare, toati informa_

peltnr. a o forma dispare
nclptul cA informatia nu
Bekenstein, Jontinutul

An.unnak.ki

145

informafional al unei gduri negre este proporiional cu

raza sa de actiune; aceasta reprezintd suprafa{a teoreticd
pe care o acoperd o gaurd neagrd gi marcheazd punctul
din care nu mai existd intoarcere pentru materia sau
lumina atrasd inspre nebuloasd.
A: $i asta aratd cd?
C: Asta ne face si concluzionim cd: informalia 3D a
unei stele precursoare poate fi complet incifratl in orizontul 2D al gdurii negre rezultate. RdmAndnd pe principiul
holografic, materialul spaliu-timp devine granulat gi format
din unitdli minuscule asemendtoare pixelilor, dar de o
sutd de miliarde de miliarde de ori mai mici decAt un
proton. Acest raport este cunoscut sub numele de scara
Plank qi se echivaleazd cu valoarea de

metri. Mdrimea
Plank este imaginabild ca experiment, aga incdt nimeni
nu a visat cdndva cd granulele din spaliu-timp ar putea fi
weodati percepute.
Hogan a inleles acest aspect gi a afirmat cd: dacd continuumul spatiu-timp este o hologramd granulatd, atunci
Universul poate fi imaginat ca o sferd a cirei suprafald
exterioara este realizatd din porliuni la dimensiunea
mdrimii Plank, fiecare conlinAnd un bit de informa{ie.
Principiul holografic susline cd, nivelul de informalie
tapetat la exterior trebuie sd se potriveascd numSrului de
bili con{inu1i de volumul Universului. Aici apdrea insd o
altd probleml, cdci volumul Universului sfedc este mult
mai mare decdt suprafala sa exterioard. Hogan a dedus cd
pentru a avea un numdr egal de bili pe dinduntrul qi la
suprafafa Universului, lumea din interior trebuie sd fie
frcutd din granule mai mari decAt cele din scara Plank.
Nu te mai plictisesc cu amanunte, cert este cd dacd
principiul holografic va ti confirrnat, el va elimina toate
teoriile gravitaliei cuantrce care nu conlin acest principiu.
f'otodat el va confirnra teoria st{ngurilor gi pe cea a
10-35

146

An unnak.ki yersus An.unnak.ki

An.unnak ki versus An.unnak.ki

matrixurilor. Vezi, Universul

a inceput sd ne arate adeve_
rata lui fa!e. Eu cred cd timpurite;"
;"il;,

il;

iri

alii

;::."fffr;;

exp

se

intdmpld.

a?

E, cred cd ne indrepldm cdtre o schimbare

9,
.,
torald.
Noitrebuie sd ne modificam,
deoarece i;;;;;i;;;::
structura vibrafionald. i1i spun
cd eu cred cu ,"liat;;.;;
petrece

in curdnd pe Terra.
tac.lismice. dar le perccpi
aga
nalrsm. Noi trebuie si vedem
sd ne uitdm la ce va veni.
ugr'.

avem responsabiliteti.
fie intr_un loc

de ei. sd
C: Pai gi de ce nu i1i iei mhsuri?

O,OU vrea sd imi iau mdsuri,

dar nu gtiu incolro si o
,-.
lau.

i
I
I

P3i alunci stai qi te giindegte!

Evenrual poate te
9,,hoare$ri
in weo doi-trei

aniJtu nu ,, rrf"i"*

l
I

"rfi."ir"ii

motivul
::1L.T,:
.pentru care eu nu spun la nimeni nimic
gr.evrt asrf'el de disculii.
De ce sa pierd ,irpriZ
este raspunzator de soarra
lui qi irpil.it u arf;li;; ;d_-"
A: Dar ce re faci_cdnd unul credl
L: lF vol raspunde cu o inhebare: 9i;;u,l
dacd tu grii cd copilul
teu vrea sd facd bungee_ium
d veche ei
uzatd ir. r ar.i,, p,
J;
i,?i?ffi
l.liflro
A: Nu, Iogic. "a';

fi."*.
;;i' "'.'

;;

147

C: Atunci, extrapoldnd, dacd familia ta nu wea se se

asigure, nu crede, este dezinteresatd, tu ca un om inlelept
te tii de hotdrdrea lor?
A: Nu.
C: $tii care este paradoxul? Cd daci se va intAmpla gi
eu cred cd aga^va fi, cei care au fost impotrivd iji vor
repro$a tot Jie. Ili vor Zice ci tu eqti de vind cd trebuia sd
insipi!

-'- T1 Aici cred cd ai dreptate.

C: Vezi, atunci de ce sA nu ii lagi in pace. Fiecare este
rispunzdtor de acliunile sale qi fiecare va fi pus in situalia
de a alege. Asta gtiu sigur. Noi tofi suntem egali in fafa
Creatorului. Toli avem ganse egale gi toJi avem aceleagi
informafii. Dacd unul este mai delds[tor sau mai neincrezAlor, este problema lui.-Pe d-e alti pa!e, daga !q -q!!!,
simti. ai informatii cd va veni ceva si nu iti iei mdsuri. vei

-lqlpldg
a coniilor.

lqrntgdg goqg q9lo1_dt4!AEgJ-Tjp.jte!_

A: Dar tu crezi

cd va veni cu adevdrat ceva?

C: Da. Eu simt asta. $i nu va fi de bine.
A: Dar cam cdnd?
C: Din ce simt eu, anumite fenomene vor incepe in
iamd, dar preponderent la anul, chiar spre primavard.
A: Pofi spune ceva cititorilor mei?

Eu cred cd istoria universului gi a omului a fost scrisd

de o sursd inteligentd. Astdzi, fizica cuantici nu mai percepe universul ca pe u.n ansamblu de elemente disparate
din care au rezultat toate sciziunile sociale, ci percepe
universul ca pe un flux continuu de energie in care toate
elementele sunt interconectate. Acest lucru ne face sa
inlelegem cd omul nu este un accident al naturii, nu este
o fiinld izolat[, ci este in directd interacliune cu semenii
sdi gi cu universul. Cheia acestui rafionament este simpli:
orice acliune individuald se rdsfrAnge asupra intregului,
deci starca de echilibru a omului este influenlati de
acliunile sale. Asta inseamnd cd impasul in care ne alldm
la ora actuald a fost generat de modul nostru defcctos de
g6ndire. Eu cred ca singura cale de iegire este ref'accrea
intregului mod de compoftament gi gdndire pe o bazd spirituald. Dacd vrem un viitor nou, va trebui sa ne ridicim
congtiinJa de grup qi sd incepem sd ne condiliondm ac{iunile pe baza inlelepciunii. Viitorul model social trebuie sd
fie unul bazal in mod obligatoriu pe legile iubirii qi
echitdlii dil,ine.
In incheiere weau sf, vd spun ci nu am scris aceastd
carte cu intenfia de a inspdimdnta sau a crea panici.
Persoanele cu care am stat de vorbd sunt oameni de bazi
ai acestei lumi gi au pus suflet in realizarea accstor'
matcriale. Dorinfa noastrd unanini esto aceea dc a trezi
lumea, de a trage un semnal de alarrnd. Nu este ncvoic sI
fii cercetdtor sau savzmt ca sd vezi cd tolul se schimbh.
Este suficient sd te uili pe geam sau si culegi inlbrnra(ii.
Clima a lualo razna. Avem c[lduli tropicale in I{ominia.
inghe! in Brazllia, incendii gi inundalii peste tot, uragane.
ghefarii se topesc alarmant de repede, soarelc are anomalii

150

An.unnak.ki versus An.unnak.ki

comportamentale gi exemplele pot continua. Noi credem

cd prin ridicarea con$tiinlei de grup putem aplana dacd nu
chiar anihila anumite fenomene ce urmeazA sA se producA
pe Terra. Nu peste mult timp, noi, vom cunoagte adevarul
despre trecutul qi originile noastre. Acest lucru se va
datora in primul rand faptului cd creierul nostru va fi
supus unui alt regim de frecvenld, care ne va aduce noi
modele de gdndire 9i comportament. Omenirii i se pregdteqte ceva unic in istoria cosmosului gi noi suntem pugi in
situalia de a ne alege calea pe care vrem sd o parcurgem.
Schimbarea va veni oricum, noi trebuie sb optdm doar
pentru calea blAndI sau anevoioasd. Sarcina noastrd este
sd ne trezim gi sd congtientizdm schimbarea. Sd afirmdm
cd vrem sd facem parte din aceasE noud lume, ce suntem
capabili si renunldm la dogme gi tipare invechite qi cd
suntem dispusi si rre acceptdm noua con$tiinld universald. Nu trebuie sd uitam ce noi toli suntem frali qi ci
religiile, granilele, ultra-nalionalismul, avarili4 etc., ne-au
fost induse tocmai pentru a ne crea sentimentul de separa{ie. Nu trebui sd cddem pradd unui viitor rdzboi global,
in care incearcd cu mrirgdvie sd ne atrag6; ei vor ca fratele
si se ridice impotriva fratelui, in baza unor idealuri gi
valori eronate. Daci ei cred cu tlrie in asta, sd lupte ei, cu
rudele 9i copiii lor! Ei gtiu cd numai ficdndu-ne sA emantun
energii negative ne pot stdpAni gi controla in continuare.
Divide et impera! Aceasta este deviza lor, dar este o
iluzie. Noi tofi am purces la un anumit moment drn acelaqi
loc Ai tot acolo ne vom intoarce cu tolii. De aceea vd rog
sd nu cddeli victime ale acestor pdcdleli. Ciind veli auzi
de lucruri urate, rele, sa vA luafl familia qi sa va pdstrali
calmul gi echilibrul.
Lumea care ni se oferi este o lume rninunatd in care
ura, foametea, deznddejdea, rdutatea, crirna. ctc nu vcr
mai exista. Prin puterea gAndului noi voin ar.ea acces in

An.trnnqk.ki versus An.unnah ki

Pacea sd ne cdliuzeascd acliunile'

151