Boli eruptive majore

Dr. George Jugulete asistent universitar

Scarlatina

Definiie

boal infecto-contagioas specific omului, autolimitant, caracterizat prin febr, angin, enantem i
exantem, nsotit uneori de complicaii i urmat de imunitate durabil pe via.

Etiologie

streptococul -hemolitic de grup A (S

(rar C, D),
(SHA)
Patogenie

Difuzarea n organism a eritrotoxinei produs de streptococul -hemolitic de grup A,

A, avnd ca punct de
plecare un focar amigdalian sau cutanat

Erupia se produce prin dublu mecanism:

Hipersensibilizare de tip ntrziat

Actiune direct asupra SNV.

Toxina eritrogen fiind antigenic induce sinteza de anticorpi specifici antitoxinici ce asigur imunitatea
antoxinic.
Epidemiologie

Sursa de infecie - omul bolnav:

bolnav:

scarlatin

infecii streptococice (angine, infecii cutanate)

purttori sntoi de streptococ

Calea de transmitere

obiecte contaminate,
contaminate, mai rar

aerogen (picturi nasofaringiene)

nasofaringiene)

Poarta de intrare:

faringian

rareori cutanat sau conjunctival.

Epidemiologie

Contagiozitatea :

necesit contact strns i ndelungat;

debut nainte cu 24h de la apariia simptomatologiei

dureaz 24-36 h dup introducerea tratamentului cu penicilin.

Receptivitatea :

sugarii <1an au Atc de la mam

maxim ntre 4-10 ani.

Imunitatea este antitoxinic i dureaz toat viaa.

Tablou clinic

Incubaia: 3-5 zile (asimptomatic).

Debutul:

brusc cu febr (39-40

(39-40 C), frisoane

odinofagie, disfagie, cefalee

dureri abdominale, grea, vrsturi

alterarea strii generale.

Examenul obiectiv:

angin eritematoas sau eritemato-pultacee

limb sabural, adenopatie satelit.

Tablou clinic

Perioada de stare - dureaz 1-3 zile

Exantemul caracteristici:

apare ntr-un singur puseu i se extinde n 24h

este rar generalizat, de elecie pe gt, torace, abdomen, fese, faa intern a bratelor, antebraelor i a
coapselor

congestiv, dispare la presiune, nepruriginos

respect faa: facies (masca) Filatov- pomei si obraji hipermici, buze carminate i paloare circumoral

respect extremittile (palmele si plantele)

la nivelul plicilor de flexiune semn Pastia-Grozovici.

dup 4-5 zile ncepe s pleasc i apoi ncepe descuamarea furfuracee.

Tablou clinic

Enantemul este ntotdeauna prezent:

angina eritematoas sau eritemato-pultacee

ciclul lingual:

I zi: limb sabural

a II-a zi limba descuamat de la vrf spre baz = limb cu margini rosii

a III-a zi limba n 2 V: un V la vrf si unul la baz

a IV-a zi limba zmeurie- limba descuamat, rosie

a V-a zi limba ncepe s se reepitelizeze

dup 7-8 zile limba lcuit (de pisic)

Tablou clinic

Perioada de covalescent

dureaz 2-3 sptmni

descuamare ncepe dup terminarea ciclului lingual i tergerea exantemului

persist semnul Grozovici - Pastia

Diagnosticul pozitiv

Date epidemiologice

Date clinice

Date de laborator
Diagnosticul pozitiv

Date epidemiologice

absenta scarlatinei n antecedente

contactul infectant recent

existenta unui focar epidemic de streptococ -hemolitic grup A

Diagnosticul pozitiv

Date clinice

Perioada de invazie:

angina + febra + vrsturi

Perioada de stare:

febra + angina + ciclu lingual + exantem

Convalenscen:

descuamare + semn Pastia + limbalcuit

Diagnosticul pozitiv

Date de laborator

leucocitoz cu neutrofilie, discret eozinofilie

sindrom inflamator biologic

izolare streptococ -hemolitic grup A, C, G n exudatul faringian

titrul ASLO crescut n dinamic

Diagnosticul diferenial

Reacii alergice:

sulfamide, lactamine, aspirina

Infecii virale:

V. rubeolic, Echo, Coxsackie, Epstein-Barr

Infecia stafilococic - sindromul ocului toxic stafilococic (TSS)

Sindromul Kawasaki: erupie, afectare cardiac, febr, hiperemie conjuctival, edeme.

Complicaii

Toxice (precoce)

Septice (medii)

Alergice (tardive)
Complicaii

Toxice (precoce)

Nefrita

Miocardita

Hepatita

Encefalita

eruptia hemoragic

Artrita

ocul toxic
Complicaii

Septice (medii)

flegmonul periamigdalian i retrofaringian

adenoflegmoane submaxilare sau submandibulare

otite medii i otomastoidite

sinuzite

abcese pulmonare

septicemii, rar.
Complicaii

Tardive (alergice)

RAA criterii Jones

GNF poststreptococic difuz:

febr

HTA

hematurie, edeme,
edeme, oligurie

ASLO , C`

Purpura Henoch-Sholein

Eritem nodos vasculit prin depunere de complexe Ag-Atc.

Tratament
Scarlatina este bola infecioas de grup A
Igieno-dietetic:
Izolare 7 zile n spital
Repaus la pat
Regim lactohidrozaharat
Patogenic:
Corticoizi: Prednison - 1mg/kgc/zi
-globuline standard
ser antitoxinic
Tratament
Etiologic:
PENICILINA G sau V
50.000 UI/kgc/zi copil
2-3 mil. UI/zi la adult
Macrolide

Benzatin penicilina (moldamin)

600.000 ui sau 1.2 Mui/
Mui/sptmn
Supraveghere clinic si biologic:
ASLO, VSH, TA
Examen de urin.
Profilaxie
Igiena individual si a colectivittilor
Ancheta epidemiologic
Depistarea sursei de infecie
Control periodic al personalului din unitai nvmnt, spitale, cmine etc.
Pentru contaci:
Tratare (penicilina sau macrolide)
Izolare
Recoltare exudat faringian, ex. urin
Varicela
Definiie

Boal infectioas produs de primoinfecia cu virusul varicelo-zosterian (VVZ) i caracterizat prin

evoluie autolimitant, exantem caracteristic, enantem facultativ i imunitate specific, durabil.

VVZ: -herpes virus ADN

Patogenie

VVZ ptrunde pe cale respiratorie

Tropism neurocutanat, ca urmare a valurilor de viremie.

Dupa primoinfecie VVZ persist n ganalionii senzitivi de pe traiectul nervilor spinali i cranieni
(intracelular), n stare de laten.

n cazul recrudescenelor VVZ se multiplic la nivelul ganglionilor senzitivi i determin leziuni cutanate
i nervoase pe traiectul nervului respectiv.
Patogenie

Recrudescenele nu sunt nsoite de viremie dar pacienii sunt contagiosi.

Anticorpii specifici apar la 4 zile dup ultimul val de erupie i asigur imunitate antiinfecioas pentru tot
restul vieii.

Excepie fac pacienii cu imunitatea celular deprimat: SIDA, leucemie, limfoame, tratament
imunospresor pentru diverse afeciuni.
Epidemiologie

Boal endemic, dar i epidemic n colectiviti

Inciden maxim iarna i primvara

Vrsta cea mai afectat: 5-10 ani.

Sursa de infecie:

bolnavul cu varicela

pacient cu herpes zoster.

Epidemiologie

Calea de transmitere:

aerian prin secretiile nasofaringiene

prin lichidul din vezicule.

Poarta de intrare: respiratorie

Contagiozitate:

foarte mare

ncepe cu 2-3 zile anterior erupiei

dureaz nc 4-6 zile dup ultimul val eruptiv.

Tablou clinic

Perioada de incubatie:
aproximativ 15 zile
fr simptomatologie.

Perioada de invazie:

dureaz1-2 zile

caracterizat prin febr, cefalee, curbatur.

Perioada de stare - aparitia exantemului:

afecteaz tot tegumentul (generalizat)

valuri succesive (2-7) la interval de 1-2 zile

Tablou clinic

Ciclul evolutiv al leziunilor:

Macul eritematoas (6-12h)

Papul (12-24h)

Vezicul cu lichid clar (24h)

Pustul care ombilicheaz (1-3zile)

Crust

Leziunile sunt pruriginoase

Cderea crustelor dup 10-14 zile fr semne (cele suprainfectate las cicatrici)
Tablou clinic

Enantem:
Enantem:

elemente veziculoase

la nivelul mucoaselor (bucal i genitourinar)

Alte semne clinice:

clinice:

febr

micropoliadenopatie laterocervical

hepatosplenomegalie
Forme clinice

Uoare:

copii n primele 6 luni de la natere

persoane ce au primit profilaxie cu Ig specifice anti-VVZ

reacii postvaccinale

Medii:

forma clinic descris, obinuit

Forme clinice

Severe:

Persoane cu deficit imun celular congenital

Persoane cu deficit imun celular dobndit (leucemii, limfoame, SIDA, boli sistem)

Persoane cu vrsta >20 ani

Persoane cu tratament imunosupresor, granulopenici

Gravide i nou-nscui din mame cu varicela n ultimile sptmni de sarcin

Diagnostic pozitiv

Diagnostic epidemiologic:

Contact infectant n urm cu 15-20 de zile cu:

Persoan cu varicela

Bolnav cu herpes zoster

Diagnostic clinic: vezi tabloul clinic

Diagnostic de laborator:

HLG leucopenie cu limfocitoz

Cresteri usore ale TGP.

Diagnostic pozitiv

Izolarea VVZ prin cultivarea pe culturi a lichidului din vezicule


Identificarea VVZ din snge prin tehnica PCR, iar din celulele veziculare prin imunofluorescent cu
anticorpi monoclonali specifici.

Evidentierea seroconversiei prin RFC pozitiv anticorpi anti VVZ IgM specifici.

Citodiagnosticul evidentierea efectului citopatic al VVZ n celulele epiteliale: celule gigante

multinucleare cu incluziuni intranucleare eozinofile.
Diagnostic diferential

Eruptii papuloveziculoase:

Muscturi de insecte

Infectia generalizat cu herpes simplex virus la imunodeprimati

Herpes zoster la imunodeprimati (initial distributie metameric, ulterior generalizat)

Infectia cu v. Coxsackie

Rickettsioza variceliform (nu este generalizat)

Prurigo (papul dur, pustul, respect pielea proas si mucoasele)

mucoasele
Diagnostic diferential

Eruptii pustuloase:

Infectii ale foliculului pilos (foliculite, acnee, furunculoz)

Ectima (stafilococic sau streptococic)

Eruptii veziculopustuloase din septicemii (stafilococ, meningococ, gonococ)

Vaccina (eruptie doar la poarta de intrare)

V. ORF (nodulii mulgtorilor)

Evolutie

Benign n general

Severitatea creste cu vrsta:

gravide si nou-nscut

La gravide n primul trimestru de sarcin varicela congenital.

congenital

Complicatii

Sprainfectii bacteriene ale leziunilor ce duc la cicatrici definitive

Afectri respiratorii:

pneumonia variceloas (adulti si gravide)

laringita, trheobronsita

Afectri SNC:

encefalita

ataxie cerebeloas

meningoencefalita
Complicatii

Sindromul Reye:

la copii si tineri ce au primit aspirin

encefalopatie acut asociat cu infiltratia gras a ficatului si insuficient hepatic acut.

Tulburri hemoragipare si trombocitopenie

Rar ntlnite:

pancreatit

hepatit

ocluzie intestinal.
Tratament

Izolare:

la domiciliu pentru formele usoare si medii

internare pentru formele severe complicate.

Msuri igieno-dietetice:

repaus la pat pe perioada febril

splarea cu spun dezinfectant a minilor

tierea unghiilor

se evit baia pn la cderea crustelor.

Tratament

Tratament simptomatic:

prevenirea pruritului si suprainfectiei locale (talc mentolat, violet de gentiana, albastru de metil)

antihistaminice orale

antitermice

Tratament

Forme severe:

ACYCOVIR:

parenteral 30 mg/kgc/zi (monitorizarea functiei renale si hidratare adecvat) sau

oral 200mg x 5 ori pe zi la adult si copilul > 3ani.

Se poate administra si antibiotic cnd exist elemente suprainfectate eritromicina.

Profilaxie

Izolarea bolnavilor pn la cderea crustelor

Izolarea contactilor pn la 21 zile de la contactul infectant

La contactii cu risc crescut de varicela sever se administreaz Ig specifice: 0,3 ml/kgc pn la 4 zile de la
contactul infectant.

Profilaxia activ cu vaccin VZV viu atenuat la imunocompetenti.

imunocompetenti
Herpesul Zoster
Definitie

Recurenta infectiei cu VVZ localizat la un anumit nivel, ce apare la un anumit interval de timp dup ce
pacientul a fcut varicerla.
Patogenie

VVZ ptrunde pe cale respiratorie

Tropism neurocutanat, ca urmare a valurilor de viremie.

Dupa primoinfecie VVZ persist n ganalionii senzitivi de pe traiectul nervilor spinali i cranieni
(intracelular), n stare de laten.

n cazul recrudescenelor VVZ se multiplic la nivelul ganglionilor senzitivi i determin leziuni cutanate
i nervoase pe traiectul nervului respectiv.
Tablou clinic

Durere radicular urmat 48-72 h de aparitia sindromului eritematos care evolueaz ctre vezicule cu lichid
ce acoper 1-3 dermatoame adiacente. Veziculele pot conflua formnd bule.

Eruptia dureaz normal 3-5 zile.

Pot apare uneori diseminri largi cutanate, viscerale, pulmonare si hepatice

Tablou clinic

Localizri:

ramura oftalmic a nervului trigemen = zona oftalmic

ramura maxilar sau mandibular a nervului trigemen = leziuni ale palatului, fosa tonsilar, planseu bucal
si limb.

Conjunctivita folicular

Afectarea cornei: keratita

Tablou clinic

Sindromul RAMSAY-HUNT ca urmare a afectrii ganglionului geniculat al nervului senzitiv VII-bis

afectarea la nivelul:

meatului auditiv extern

membrana timpanului

pierderea gustului 2/3 anterioare limb

paralizie facial.
Tablou clinic

Nevrita = durere radicular si paralizie segmentar motorie

Encefalia cu VVZ rar

Paralizii motorii afectarea celulelor din coarnele anterioare ale mduvei spinrii

Angeita granulomatoas artera carotid intern

Tablou clinic

Zosterul diseminat

Herpes zoster la iminocompromisi:

tratament cu chimioterapice

transplant organe

SIDA

Herpesul cronic la cei cu SIDA VVZ rezistent la aciclovir.

aciclovir
Diagnostic pozitiv

Clinic vezi tabloul clinic

Epidemiologic varicela n antecedente

Laborator idem varicela.

varicela
Tratament

Simptomatic:

tratamentul durerii:

algocalmin

paracetamol

antinevralgic

Rongenterapie antiinflamatorie

vitamine din grupul B (B1, B6, B12).

Tratament

ACYCLOVIR: 30-50 mg/kgc/zi, 7-14 zile

La cei cu rezistent la acyclovir:

FOSCARNET 40mg/kgc i.v. la 8 ore 2-4 sptmni sau

VIDARABINA 10-15mg/kgc pe zi i.v. n perfuzie 12-24h - 4-5 zile

Tratament

La pacientii cu SIDA (pofilactic)

adulti 200 mg x 5ori/zi

copil mai mic de 3 ani 100 mg x 5ori/zi.

Keratita se trateaz cu corticoterapie PREDNISON 1mg/kgc/zi.

Tratament local cu infiltratii cu novocain si ganglioplegice.

Interferon -reduce diseminarea eruptiei la imunocompromisi, alternativ la vidarabin si acyclovir.

Rujeola
Definitie

Boal acut infectioas, specific omului, autolimitant, caracterizat clinic prin febr, enantem si exantem
caracteristice, ncheiat cu imunitate durabil, si cu risc mare de complicatii severe, posibil letale.

Etiologie: v. rujeolic

Familia Paramyxoviridae,
Paramyxoviridae,

Genul Morbillivirus,
Morbillivirus,

ARN virus.
Epidemiologie

Boal endemic, dar si epidemic n colectivitti

Incidenta maxim: vrsta 5-19 ani.

Sursa de infectie - omul:

forme tipice

atipice de boal.

Calea de transmitere:

direct aerogen

indirect prin obiecte contaminate.

Epidemiologie

Contagiozitatea: foarte mare, corespunde:

perioadei de invazie

primelor 2-5 zile ale perioadei eruptive.

Receptivitatea: este universal, interesnd toate persoanele ce nu au anticorpi:

protectori de la mam (primele 4-6 luni de viat)

n urma trecerii prin boal

n urma vaccinrii
Patogenie

Virusul prunde n organism pe cile aeriene superioare sau la nivelul conjunctivei

Se multiplic la nivelul epiteliului respirator de unde este preluat de limfocite, ajunge n tesuturile limfoide
(plmni si tubul digestiv) unde continu multiplicarea.

Ulterior se produce viremia care nsoteste perioada de invazie, cnd virusul este n snge, tesutul sincitial
respirator si urin.
Patogenie

Perioada de stare corespunde unui fenomen de hipersensibilitate mediat de imunitatea umoral.

Virusul este responsabil de alterare imunittii locale la nivelul arborelui respirator, dar si imunittii
ntregului organism.

Este afectat imunitatea celular (limfopenie), dar si imunitatea umoral (scderea productiei de anticorpi)
si imunitatea nespecific.
Tablou clinic

Incubatia:

10-14 zile; poate fi prelungit la 28 de zile dac se administreaz -globuline n primele 3 zile de la
contactul infectant.

Perioada prodromal: 3-4 zile, coincide cu viremia secundar si se caracterizeaz prin:

febr 3940 C, stare general modificat

enantem respirator,
respirator, caracterizat prin catar oculorespirator, conjunctivit, lcrimare, rinit, laringit, tuse,
facies de copil plns
Tablou clinic

enantem bucal - picheteu hemoragic pe vlul palatin si fundul gtului

semnul Koplick pe mucoasa jugal sub forma unor micropapule albe, ce reprezint depozite epiteliale de
celule limfoide si celule inflamatorii, n dreptul molarului II. Dup 5-7 zile, epiteliul ce le acoper erodeaz,
depozitele se elimin si locul rmne marcat n 3-4 zile de mici ulceratii ce dispar apoi fr urm.
Tablou clinic

Semne digestive:
vrsturi

diaree

dureri abdominale (enantemul tubului digestiv)

Semne neurologice:

indispozitie

iritabilitate

cefalee

sindrom meningean

convulsii etc.
Tablou clinic

Perioada eruptiv - aparitia unui exantem:

eritematos sau maculopapulos initial retroauricular si fat care progreseaz n sens craniocaudal pn la
extremitti.

se generalizeaz n 5 zile si dispare de pe segmentele initial afectate, fiind urmat de o pigmentatie brun.

Elementele maculopapuloase au talia cuprins ntre ctiva mm si ctiva cm, cu margini neregulate,
catifelate la pipit, izolate si confluente, lsnd zone de tegument indemn.
Tablou clinic

Alte semne ce nsotesc eruptia:

febra

poliadenopatia

simptomele generale nervoase se accentuiaz

bronsita si pneumonia rujeolic.

Complicatii
Explic 90% din cauzele de deces prin rujeol si sunt consecinta imunosupresiei indus de:

terenul

rujeola

virusul rujeolic

Complicatii
Terenul pe care apare rujeola, prin multiplicarea intens a virusului n celulele tint si apar n perioada de
invazie a bolii:

Pneumonia cu celule gigante (Hecth) la copii cu leucoze

Emfizemul cervico-mediastinal

Keratita morbiloas

Encefalita cu incluzii
Complicatii

Rujeol - aceste complicatii apar n perioada eruptiv si posteruptiv:

Suprainfectii bacteriene pleuropulmonare:

bronhopneumonii, pneumonii

pleurezii purulente, abcese pulmonare

Otite purulente

Infectii bacteriene sistemice

Gastroenterite, apendicit

Flegmon amigdalian

TBC pulmonar.
Complicatii

Rujeol - aceste complicatii apar n perioada eruptiv si posteruptiv:

Suprainfectii virale:
herpetic

infectii diseminate

keratita dendritic.

Suprainfectii parazitare (amibiaza)

Suprainfectii micotice (candidoza)

Complicatii

Virusul rujeolic:

Pneumonia interstitial rujeolic

Laringinta ce poate mbrca aspect de crup rujeolic

Catarul sufocant (bronsiolita capilar)

Complicatii

Virusul rujeolic:

Complicatii neurologice:

Encefalita acut autoimun la sfrsitul perioadei eruptive

Encefalita subacut cu incluzii n urmtoarele 6 luni de la eruptie

Panencefalita subacut sclerozant (PESS) poate apare la multi ani dup boal

Leuconevraxita (scleroza n plci) poate apare la multi ani dup boal.

Forme clinice

Rujeola mitigat (modificat):

bolnavi care cu un oarecare grad de imunitate pasiv la virusul rujeolic:

sugari < 1an

persoane ce au primit profilaxie cu -globuline la > 3 zile de la contactul infectant

Simptomatologia este variat iar semnele clinice clasice pot lipsi iar perioada de incubatie se poate
prelungi la 28 de zile.
Forme clinice

Rujeola atipic:

Persoane vaccinate cu virus inactiv, urmat rapid de vaccinare cu virus atenuat si care au fost expuse dup
mai multi ani la v. slbatic.

Dup o perioad prodromal de 1-2 zile cu febr si stare general modificat, apare eruptia
maculopapuloas hemoragic si/sau veziculoas.
Forme clinice

Rujeola atipic:

Evolutia este sever cu febr, edeme, pneumonie interstitial, hepatit, pleurezie, uneori cu sfrsit letal.

La acesti bolnavi nu a fost izolat v.rujeolic si nu sunt contagiosi.

Mecanismul patogenic incriminat este hipersensibilitatea la v. rujeolic la o gazd partial imunizat.

Forme clinice

Rujeola la imunocompromisi este sever ca urmare a deficitului imun celular:

infectia cu HIV/ SIDA

afectiuni maligne

imunodeficiente congeniale

imunodeficiente dobndite

Acesti bolnavi dezvolt o form de encefalit asemntoare PESS.

Forme clinice

Rujeola asociat sarcinei:

avort spontan sau nastere prematur

nu produce anomalii congenitale la ft.

Rujeola si TBC:

TBC este agravat de rujeol

IDR la tuberculin este negativ timp de o lun dup rujeol sau vaccinare antirujeolic.

Diagnosticul pozitiv
Date epidemiologice:

se bazeaz pe contactul infectant

contextul unei epidemii.

Date clinice:

tuse

catar oculo-nazal

semnul Koplick

eruptia maculopapuloas.
maculopapuloas
Diagnosticul pozitiv

Date de laborator:

leucopenie marcat

determinarea Ag rujeolic n tesuturile infectate prin imunofluorescent

identificarea Atc specifici IgM

cresterea de cel putin 4 ori a Atc antirujeolici totali n dinamic, la 10 zile interval:

hemaglutinoinhibare

reactia de fixare a complementului

reactia de neutralizare
Diagnostic diferential

Stadiul preeruptiv:

viroze respiratorii:

rinofaringite

gripa

guturai

traheobronsite

adenoviroze

adenoidita

tuse convulsiv
Diagnostic diferential

Stadiul eruptiv - cu alte boli infectioase:

Virale:

rubeola

mononucleoza infectioasa

enteroviroze (Echo, Coxsackie)

boala zgrieturii de psic

encefalite cu arbovirusuri etc.

Diagnostic diferential

Stadiul eruptiv - cu alte boli infectioase:

Bacteriene:

scarlatina

septicemii

lues secundar

febra recurent

tifos exantematic

febra tifoid si paretifoid.

Protozoare: malarie, toxoplasma

Metazoare: trichineloza
Diagnostic diferential

Stadiul eruptiv:
eruptiv

Eruptii alergice rujeloliforme:

alimentare

medicamentoase:

barbiturice

diazepam

sulfamide

ampicilina

boala serului
Diagnostic diferential

Stadiul eruptiv:
eruptiv

Alte boli cu eruptie rujeoliform:

eritem polimorf

boli sistemice;

LED

sclerodermia

poliarterita nodoas

dermatomiozita

sarcoidoza

leucemii,

limfoame.
Tratament

Forma necomplicat:

se izoleaz si se trateaz la domiciliu,

asigurarea conditiilor de igien si alimentatie

medicatie simptomatic si de sustinere general.

Formele complicate si severe se interneaz.

Tratament

Tratament igieno-dietetic:

Repaus la pat pe perioada febril si cteva zile dup aceasta

Igiena tegumentelor si mucoaselor

Diet bogat n proteine, vitamine si lichide

Tratament
Tratament medicamentos:

Antipiretice: paracetamol, algocalmin

Antitusive

Antiemetice

Vitamine din grupul C, B

Antibioticele nu sunt indicate n rujeola necomplicat

Tratament
Tratamentul complicatiilor:

Laringita obstructiv:

comprese calde locale

sedative

HHC/Dexametazona

oxigenoterapie

aspirarea secretiilor

antibiotic

traheostomie si internare n sectie de terapie intensiv n forme severe

Tratament

Tratamentul complicatiilor:

Bronhopneumopatii acute: antibiotic

Encefalita:

HHC/Dexametazona

solutie manitol 20 %

solutii glucoz 5 %, 10 %

furosemid

corectarea dezechilibrelor H-E si acidobazice

sonda nasogastric si internare n terapie intensiva

Profilaxie

Specific:

vaccinare cu virus viu atenuat - 10 luni

MMR - dupa varsta de 1 an

Pasiv:

-globuline 0.25 ml/kgc i.m. n primele 3 zile de la contactul infectant;

urmat de vaccinare la 15 luni;

la copii imunocompromisi 0.5 ml/kgc, doza max. 15 ml i.m.

Profilaxie

Indicatii:

Persoane cu risc de a dezvolta o rujeol sever

Copii cu boli maligne n tratament imunosupresor sau radioterapie

Copii cu imunitate mediat celular deficitar

Sugari < 1an expusi la v.rujeolic, inclusiv nou-nscuti din mame cu rujeol
Profilaxie
Contraindicatiile vacinarii:

Persoane cu imunitate celular deficitar

Gravide

Bolnavi cu infectie cu VIH/SIDA.

Rubeola
Definitie

Boal acut viral, contagioas, specific omului, caracterizat clinic prin adenopatii cervicale posterioare,
manifestri catarale usoare si exantem micropapulos.

Etiologie:

v. Rubeolic

ARN virus

Familia Togaviridae

Genul Rubivirus.
Epidemiologie

Boal cu caracter:

endemic

epidemic mai ales iarna i primvara.

Sursa de infecie:

bolnavii cu rubeol

inclusiv cei cu forme de boal inaparente

nou-nscutii cu rubeola congenital care elimin v. rubeolic prin:

secretiile nasofaringiene

urin.
Epidemiologie

Calea de transmitere:

orinzontal

direct prin picturile nasofaringiene

vertical, transplacetar de la mam la ft.

Contagiozitatea mica dect a rujeolei:

ncepe cu 7 zile naitea erupiei

dureaz nc 5 zile dup apariia acesteia.

Epidemiologie

Receptivitatea este universal

Imunitatea:

solid, de lung durat

pot apare reinfecii asimptomatice (dg. serologic)

Patogenie
V. rubeolic ptrunde n organism pe cale nasofaringian cu ataare la epiteliul respirator.
Disemineaz apoi n ganglionii limfatici regionali, urmat de viremia primar.
Multiplicarea viral local i n sistemul reticulohistiocitar este urmat dup o sptmn de viremia
secundar.
Patogenie

Erupia apare pe msura dezvoltrii imunittii, concomitent cu dipariia virusului din snge, ceea ce
sugereaz medierea imunologic a rush-ului;

n timpul apariiei rspunsului imun apar Atc specifici de tip Ig M, care persist 2 luni, apoi cei de tip IgG
ce persist toat viaa;

Dac apare reinfecia Atc IgG cresc, dar cei IgM nu mai apar.
Tablou clinic

Incubaia: 14-21 zile

Perioada de invazie:

Febr moderat

Fenomene catarale nazale

Discret faringit

Stare general modificat

Adenopatie generalizat, predominant la nivelul occipital retro i sub mastoidieni (caracteristici),

laterocervicali, submaxilari.
Tablou clinic

Ganglionii:

volum mediu

mobili

sensibili la palpare

nu supureaz.

Adenopatia:

persist cteva sptmni

poate precede erupia cu o sptmn.

Tablou clinic

Perioada de stare:

Febra este moderat sau absent

Erupia:

apare ntr-un singur puseu, i cuprinde faa i trunchiul, generalizndu-se n 24h

dureaz 2-4 zile

macule de culoare roz, care nu conflueaz, de dimensiuni mici.

Enantemul leziuni petesiale Forscheinerr pe palatul moale, dar nu sunt patognomonice

Complicaii
1. Artrita rubeolic:

mai frecvent la sexul feminin, adolesceni si aduli

apare preeruptiv sau odat cu erupia i dureaz 2-4 sptmni

afecteaz articulaiile mici ale mini, pumnului i genunchi

2. Manifestri hemoragice secundar trombocitopeniei i leziunilor vasculare mediate imun
Complicaii
3. Purpura trombocitopenic posteruptiv:

mai frecvent la copil

apare la 10-15 zile dup erupie

regreseaz n 2-4 sptmni

4. Meningoencefalita este mai rar

debuteaz la sfrsitul perioadei eruptive

clinic: convulsii, tulburri ale constiintei, miscri anormale, ataxie

evolutie grav cu letalitate 50%, vindecarea este fr sechele.

Diagnostic pozitiv

Date epidemiologice:

n contextul unor epidemii

contact infectant

receptivitate de boal

Date clinice - vezi tabloul clinic

Diagnostic pozitiv

Date de laborator

Leucopenie cu limfocitoz, limfocite atipice, uneori plasmocite 1-2%

Izolarea virusului rubeolic din exudatul faringian i alte secreii

Diagnostic serologic:

reactia de hemaglutinoinhibare inlocuita de

reactii imunoenzimatice - anticorpi IgM, G

ELISA

latex aglutinarea pasiv

Diagnosticul diferenial

Boli infecioase insoite de erupie:

Scarlatina

Rujeola

Enteroviroze (ECHO, Coxsackie)

Mononucleoza infecioasa

Adenoviroze

Toxoplasmoza

Roseola infantum

Sifilis secundar.
Diagnosticul diferenial

Erupii rubeoliforme medicamentoase

Erupii alergice urticariene

Alte boli:

leucemii

limfoame

boli sistemice
boala serului
Tratament
nu exist tratament specific
forma comun, tratament simptomatic.

Rubeola congenital
Rubeola congenitala

n cursul primoinfeciei la femeia gravid se produce viremie cu pasajul transplacentar al virusului rubeolic
care afecteaz produsul de concepie.

Multiplicarea virusului n esuturile embrionare are drept consecine:

necroz tisular

alterri vasculare

alterri cromozomiale

inhibarea mitozelor.
Rubeola congenitala

Infecia n al doilea trimestru de sarcin, naintea formrii sistemului de recunoastere a self ului, va
determina recunoaterea virusului ca self,
self, fenomen denumit toleran imunologic.

Virusul determin o infecie cronic ce poate fi demonstrat prin prezenta anticorpilor specifici.
Rubeola congenitala

Organismul nu se poate debarasa de virus, astfel nou-nscutul va avea n ser anticorpi de tip IgM dobndii
activ prin infectia intrauterin.

Infecia n ultimele 2-3 luni de sarcin afecteaz ftul prin leziuni vasculare placentare i fetale, cu
consecinele:

natere prematur

subdezvoltare staturo-ponderal

diverse anomalii (miopie, surditate, diabet).

Rubeola la gravid

Avorturi i nasteri premature

Rubeola congenital ce include malformaii:

Leziuni auditive: organ Corti, cohleare

Leziuni oculare: cataract, corioretinit, retinopatie, glaucom

Leziuni cardiace: stenoz de arter pulmonar, canal arterial i coartatie de aort

Alte malformaii:

dentare (hipoplazie, agenezie),

neurologice, genitourinare.
Rubeola la gravid

Rubeola congenital evolutiv:

Afectare multivisceral:

miocardit

pneumonie interstitial

meningoencefalit

poliadenopatie

hepatosplenomegalie

leziuni osoase
Rubeola la gravid

Rubeola congenital evolutiv:

Distrofie intrauterin:

microftalmie

micrognaie

hipoplazie dentar

criptorhidie

Tulburari hematologice:

anemie hemolitic

leucopenie

trombocitopenie
Diagnosticul pozitiv

Evidenierea virusului la nivelul faringelui nou-nscutului

Serologie pozitiv pentru mam

Pentru sugar titrul anticorpilor n scdere arat o imumitate pasiv transplacentar, iar titrul anticorpilor n
cretere demonstreaz infecia rubeolic.
Diagnosticul pozitiv

Diagnosticul precoce a rubeolei congenitale se poate face prin:

puncia bioptic a placentei la 12 sptmni

cordonocentez i detecia ARN viral prin hibridizare n situ

din sptmna 22 se pot detecta anticorpi IgM specifici n sngele fetal.

Tratament

Simptomatic

Msuri de corectare chirurgical a unora din malformaii

Supravegere

Primoinfecia la gravide n primul trimestru indicaie ntrerupere de sarcin