Referat

la Politologie
tema: Gindirea politica in Grecia
Antica

Bibliografie:
1.,,Politologie de rdea Bogdan, Noroc
Larisa
2.,,Ideile politice din perioada preclasica a
gindirii antice grecesti de Petre Dumitrescu

Plan:
-Geneza politicii
-Conceptele fundamentale ale gindirii politice
-Ideile politice in perioada antica- Platon,
Aristotel, Cicero,Marcus Tullius)
-Concluzie personala

1.Geneza politicii

In perioada primitiva nu exista politica, fiindca

integritatea societatii si comportamentul solidar se
baza pe interesele natural, punindu-se accent pe
supravietuirea fizica. Dar odata cu perfectionarea
uneltelor de munca, diviziunea sociala a muncii,
cristalizarea proprietii private, apar clase cu
interese economice contrarii, intre care se isca
conflicte, fapt ce a dictat emergenta unor institutii
sociale, fortind indivizii sa respecte ordinea sociala.
Aceste institutii sunt statul si politica.
In Orient, aparitia politicii a fost conditionata nu de
diferentierea sociala, ci de necesitatea de a asigura
populatia cu alimente, de a apara teritoriul de
barbari, si de a construi si asigura functionarea
normal a canalelor, fara de care ar fi fost imposibila
existenta.
Concluzia la care ajungem este ca doar intr-o
societate primitiva sau una perfecta politica este
de prisos. Intr-o societate complexa, comunitatea
este rezultatul actiunii politice si ea este mentinuta
de institutiile politice.
2. Conceptele fundamentale ale gindirii
politice
n gndirea politica si, ca atare, n constituirea si
dezvoltarea politologiei ca stiinta, Grecia antica
detine un loc de prim ordin. Este perioada n care
s-au format si lansat idei politice de importanta
deosebita, a caror valoare este si n prezent de
actualitate.

Despre greci s-a spus c ei au inventat politica, au

iniiat cercetarea tiinific i filosofic a politicii i
i-au dat i numele, pentru c termenul politica vine
de la grecescul polis prin care se intelege statulcetate sau statul-ora.
Odat cu Grecia antic putem spune c a aprut
"cultura", care a inventat politica. n afar de
cuvntul republic, toi ceilali termeni politici
(monarhie, aristocraie, oligarhie, democraie, etc.)
sunt de origine greac. Grecia reprezint, de fapt,
locul apariiei discursului teoretic despre politic,
care este un discurs logic, raional, construind
justificri i adevrate sisteme politice. Odat cu
Grecia antic apare un alt mod de receptare i
asumare a lumii.
De asemenea, grecii au fost primii care au realizat
un tip de "stat" (polis) care cerea din partea tuturor
cetenilor liberi o participare real la viaa politic.
n secolul VIII .Hr. polisul era deja constituit, iar
ceea ce distinge polisul grec de alte tipuri de stat
este faptul c membrii si au dreptul, atunci cnd
se adun (ecclesia), de a discuta problemele
statului. De aici i pasiunea pe care o aveau grecii
pentru politic. Apariia tiinei politice n Grecia se
datoreaz ndeosebi nivelului ridicat de
contientizare a problemelor pe care le pune
existena comunitar.

Dintr-o perspectiv istoric, putem distinge

paralel cu evoluia gndirii filosofice - mai multe
etape ale afirmrii ideilor politice n Grecia antic:

1.etapa mitologic;
In etapa mitologic se remarc n mod special
Homer (Iliada, Odiseea). n continutul operei
homerice, "Iliada" si "Odiseea", se ntlnesc multe
elemente politice valoroase care depasesc pe cele
expuse n tratatele propriu-zise. Astfel, exista
referiri privind conducerea cetatii pe timp de pace
si razboi, se mentioneaza trei forme de
guvernamnt ca firesti - monarhia, aristocratia,
democratia - si trei forme corupte - tirania,
oligarhia si demagogia. Homer nclina spre
monarhie.
Puterea regal este asimilat cu cea patern,
regii deinnd puterea militara si juridic.
Bunstarea i salvarea poporului este principala lor
datorie. Existau
adunri ale btrnilor, ale efilor militari sau chiar
adunri populare, care ns nu delibereaz, ci doar
aprob.
2. etapa filosofic structurat, la rndul ei, n
urmtoarele faze:
A. faza preclasic (presocratic), caracterizat
prin orientarea gndirii spre cercetarea naturii;

este vorba de etapa cosmocentric, cnd omul

caut s se cunoasc
prin investigarea cosmosului, ncercnd s-i
defineasc chipul prin acesta.
B. faza clasic (socratic), ilustrat de figurile
epocale ale lui Socrate, Platon i Aristotel; o dat
cu acetia s-a structurat nsi cultura i filosofia
european. n aceast faz, omul caut adevrul
despre sine i lume nu n natur, ci n interioritatea
sa

cea mai adnc, unde se pot identifica condiiile de

posibilitate ale cunoaterii, existenei i aciunii.
2. faza elenistic, n care gndirea politica pune
accentul pe problemele eseniale de via ale
individului. n antichitatea greac nu exista o
distincie clar ntre filosofie i politic, de aceea
putem vorbi mai degrab de o filosofie politic.
n genere, gndirea antic greac este
caracterizat prin sincretism, nefiind nc
separate ntre ele diferitele domenii ale spiritului.
Filosofia, tiina, morala, arta, politica, religia
formeaz, n cadrul gndirii antice greceti, un
tot unitar.
3. Ideile politice in perioada antica
Un loc de seama n gndirea politica l detine
Herodot (sec. V d.Hr.) care, dupa unii politologi,
ar trebui considerat nu numai parinte al istoriei,

ci si al politologiei. Herodot defineste formele de

guvernamnt: democratie, oligarhie si monarhie,
analiznd totodata cu argumente, virtutile si
neajunsurile fiecarei forme de guvernamnt.
Pitagora (c. 580-500 .Hr.), matematician, om
politic si filosof grec. Se remarca si printr-o serie
de idei legate de organizarea si conducerea
politica a societatii, ndeosebi, privind forma de
guvernamnt. Pitagora gasea forma de
guvernamnt aristocratica cea mai
corespunzatoare.
Heraclit (c. 540-475 .Hr.), filosof materialist.
Conceptia politica a lui Heraclit se referea la
faptul ca guvernarea trebuie sa fie exercitata de
catre cele mai bune persoane pentru ca acestea
cunosc adevarul. Conducerea societatii,
considera Heraclit, trebuie sa se bazeze pe legi
scrise care sa fie respectate de catre toti.
Democrit (c. 460-370 .Hr.), filosof, reprezentant
al materialismului si ateismului. Referitor la
politic, argumenteaza necesitatea statului si
dreptului, care sa fie concepute si organizate pe
baze democratice.
n perioada clasica a Greciei antice (sec. V-IV
.Hr.), s-a afirmat gruparea sofistilor. Sofistii au
formulat o serie ntreaga de metode si mijloace
privind organizarea si conducerea statului, unii
sustinnd aristocratia, altii democratia.
Protagoras (c. 485-415 .Hr.) este considerat cel
mai de seama reprezentant al sofistilor.
Finalitatea practica a rationamentului lui
Protagoras despre politica conduce spre o

conotatie democratica: toti cetatenii trebuie sa

participe n masura egala la rezolvarea treburilor
politice.
Socrate (469-399 .Hr.), filosof si mare gnditor
politic. Se numara printre primii cugetatori care
considera politica o arta, o arta regeasca prin
care o minoritate de ntelepti si nvatati comanda
oamenii pe calea autoperfectionarii.
Cu toate acestea, cei mai reprezentativi filozofi
care au abordat subiectul politicii sunt Platon,
Aristotel, Cicero.
Platon (427-347 i.Hr.) Opiniile sale politice sunt
expuse in lucrarile ,,Republica, ,,Omul
politic, ,,Legile. In opera sa filozofica, Platon
porneste de la ideea ca exista lumea ideilor
obiective, primare, si exista lumea materiala
care este o copie infidela a lumii ideilor.
Diferenta e ca statul in lumea ideilor este unul
ideal.
Filosoful evidentiaza diferite forme de guvernare:
timocratia- puterea celor cu onoare
oligarhia- puterea celor bogati, caracteristic le
era nerespectarea legilor
democratia- puterea maselor
tirania- produs al rascoalei maselor, conditionat
de excesul de libertate
Toate aceste forme de guvernare sunt negative,
pentru ca in locul tendintei spre idealurile
supreme ale societatii, apare dorinta de putere
in scopuri meschine. In viziunea lui Platon, statul
trebuie sa fie condus de filosofi, fiindca ei detin
intelepciunea, militarii trebuie sa apere statul,
fiindca ei detin curajul; iar mestesugarii si
agricultorii fac parte din sfera nepolitica, avind

totusi un rol la fel de important, fiindca ei asigura

securitatea alimentara si gospodareasca a
statului.
Aristotel (388-322 i.Hr) este considerat
intemeietor al stiintei politice. Cele 2 valoroase
lucrari ale lui sunt: ,,Politica si ,,Etica. El este
unul dintre primii care distinge diferite forme de
guvermare in functie de numarul celor ce detin
puterea(1, putini, multi), de natura lor morala
(buna, rea). In conformitate cu acest criteriu,
Aristotel evidentiaza monarhia si tirania,
aristocratia si oligarhia. Statul trebuie sa fie
condus de cetateni cu nivel mediu al
venitului(sunt exclusi sclavii si femeile). De fapt,
anume Aritotel vine cu ideea ca clasa de mijloc
asigura stabilitatea statului.
Cicero, Marcus Tullius (de orogine romana)(10643 i.Hr.) este autorul unor scrieri despre teoria
politica: ,,Despre republica, ,,De legibus,
cercetind, in mod detaliat, problema statului si a
egalitatii in fata legii. La baza emergentei
statului se afla necesitatea de protectie a
proprietatii. Cicero evidentiaza 3 forme de
guvernare: puterea regala, puterea
optimus(aristocratia), puterea populara
(democratia). In viziunea lui Cicero, forma mixta
este cea ideala, avantajele careia este existenta
consululilor, senatelor, aunarilor populare,
egalitatea cetatenilor in fata legii. Conducerea
ideala a unui stat ar trebui realizata de un singur
om.
4.Concluzie personala

In perioada antica, gindirea politica se manifesta

prin incercarile autorilor antici de a define anumite
forme de guvernare, de a elabora modele
deguvernare care ar face mai eficienta
functionarea sitemului politic. Totusi gindirea
politica antica are un character totalitar, individual
fiind privit ca o parte integra a societatii, avind
drepturi politice si sociale.