Notiuni introductive de sociologie Nevoia de sociologie Nevoia de a cunoaste este in stransa legatura cu nevoia de a actiona.

Trebuintele umane de hrana, aparare , confort, au determinat nevoia de a cunoaste lumea fizica prin influenta factorilor exteriori asupra individului. Mai tarziu , gandirea omului a fost apta de a elabora notiuni, judecati , rationamente referitoare la viata sufleteasca ,personala si interpersonala izvorata din aceeasi necesitate si anume aceea de a comunica. Sociabiltatea reprezinta o nevoie atat de intensa ca nevoile elementare , deoarece conceperea omului izolat nu poate fi decat fictiune. Ex: nevoia de a cunoaste ceva despre care nu stiu (ma interesez la alte pers omul este un animal social Dimitri Gusti Socializarea aduce un plus de cunostinte, prieteni noi (dezvoltare caraterului, informatia ,aptitudini, dragoste la prima vedere, motivatia, creativitatea, performanta, formarea caracterului, curiozitate, vointa , ambitia, competitia. Motivatia afectiva din cauza prieteniei. cunoastere intrinseca dorinta a existata dar din cauza unor probleme -relaxare conflicte, gasirea drumului in viata, regasirea , nevoia de a apartine unui grup. -grup :familia. Probleme cum sunt : familia si realatiile de rudenie , scoala, circulatia , viata in grupuri sociale si comunitatea locala constituie fapte , trairi sociale in care fiecare individ este angrenat /antrenat in decursul existentei sale. Joc : sarcini trasate colegilor cine a mers azi pe jos sa se traga de urechi, cine a invatat azi la virusologie sa stea in picioare, cine a mancat oua sa faca precum gaina, cine a fumat azi sa se ridice in picioare. Joc specific pentru copii, varstnici, pentru o stimulare sau sa-i stapanesti = grup de dezvoltare. In activitatiile desfasurate de specialisti din diferite domenii ale vietii sociale apar probleme care necesita solutii.Ele nu pot fi date in masura in care aceste probleme sunt cunoscute transpunerea solutiilor in decizii se face atunci cand se anticipeaza si cansecintele pe care aceste solutii le au asupra oamenilor. De ex in procesul de privatizare sunt antrenati oameni , bunuri materiale resurse financiare.Acest proces nu este pur economic , ci are efect si-n plan social. Implicarea omului in acest proces antreneaza deopotriva conceptii , mentalitati , opinii , stari de spirit , genereaza anumite comportamente de economisire , creaza un climat social determinat de raporturile noi interumane. Nevoia de sociolizare pentru nivelele decizionale reprezinta o trebiunta a organismului social.In contextul social-politic al Europei din a II-a jumatate al sec 19 si pe fondul derularii unor procese economice-sociale de amploare au fost necesare studii prin care sa se descrie si sa se aplice realitatile sociale si sa se prefigureze evolutii ale fenomenelor sociale, probleme precum industrializarea , modernizarea , urbanizarea , necesitau preocupari pentru organizarea vietii sociale si rezolvarea problemelor sociale generate de aceste procese avand costuri sociale cat mai mici. Fondatorii sociologiei ca stiinta sunt Auguste Comte cel mai important , Karl Max , Emile Durchim , George Simmel , au avut puterea de reformatori .In Romania Dimitri Gusti. Nevoia de sociologie apare la 2 nivele : 1. al individului instruitsi educat ca traieste in societate si care are nevoie sa inteleaga mecanismele de organizare sociala pentru a actiona constient si responsabil si sa-si formeze deprinderi de convietuire sociala si comportare civilizata.

2. al societatii ( la nivelul decizional ) unde cei care guverneaza , formuleaza legi , sentinte morale si trebuie sa stapaneasca si cu cunostinte referitoare la realitatile sociale pe care doreste sa le infleunteze prin actiunea sa. FUNCTIILE SOCIOLOGIEI 1. Descrierea explicativa si intelegerea realitatii sociale. -daca sociologia s-ar limita la descrierea faptelor , a fenomenelor si a proceselor sociale ar fi sociografie. Ea urmareste sa descopere legaturi esntiale care formeaza regularitatile vietii sociale cauzele si tendintele de dezvoltare ale acestora. 2 . Abordarea critica , obiectiva , a vietii sociale. - prin cercetarea sociologica , se semnalizeaza dificultatile si contradictiile vietii sociale , aspectele critice si disfunctionalitatile in evolutia proceselor sociale. 3. Caracterul practic aplicativ a fost pus in evidenta inca de la constituirea sociologiei ca stiinta , deoarece se naste nevoia de a rezolva probleme parctice. Complexitatea obiectelor si problematica sociologiei au determinat constituirea unor ramuri care studiaza anumite comportimente ale vietii sociale. Aceste domenii ale sociologiei pot fi grupate in functie de problematica studiata : a) Ramuri care studiaza grupurile si colectivitati umane (sociologia grupurilor , urbana , rurala ). b) Ramuri care cerceteaza fenome si procese sociale (religia , educatia , poltica , opinia publica S.O.P. ) c) Ramuri care studiaza institutiile sociale (familia , scoala ). Intre sociologie si ramurile sale , exista o stransa legatura ca de la intreg la parte ( sociologia ofera ramurilor sale aparate conceptuale si metode de cercetare stintifica , iar ea la randul ei se imbogateste cu rezultatele cercetarilor de teren oferite de catre ramurile sociologiei.). Auguste Comte , un filozof pozitivist care a dat nemele socilogieie in 1832 si are meritl ca a asezat-o inrandul stiintelor , dupa el , stiintele au aparut si dezvoltat intr-o ordine speciala si complexa . O stiinta complexa este aceea care are nevoie de toate celelalte dinaintea ei pentru a le sintetiza intr-o grupare noua si deosebita , astfel el stabileste urmatoarea ierarhie : matematica , astronomia, fizica , chimia , biologia , socilogia. Mai tarziu el completeaza acest sir punand la inceput Logica si la sfarsit Morala. Socilogia stabileste relatii cu multe stiinte folosind-se in cercetarile sale de datele pe care acesteia i le furnizeaza . Distingem relatiile sociolgiei : personalitate ), automiscare , cu morala ( faptele morale sunt si fapte sociale ) cu psihologia (prin faptul ca societatea este alcatiuta de indivizi cu cu biologia atunci cand corpul biologic social , cu cibernetica in intelegerea virtyii social ca sistem care se caracterizeaza prin cu istoria , cu dreptul , cu antropologia si economia .

SOCIOLOGIA :

SOCIUS = SOT, ASOCIAT , TOVARAS. LOGOS = STIINTA , IDEE , TEORIE

SOCIOLOGIA ESTE STIINTA DESPRE SOCIETATE. Aplicatie : personala Sentiment : optimism , respect , pasiune , apreciere , speranta , disperare , plictiseala , pessimism , frustare , ingrijorare , credinta , razbunare , admiratie , bucurie , dragoste , fericire , teama , ura , frica , emotie , mandrie , , stima , curaj , mila , durere , gelozie , furie , aroganta , compasiune , incurajare . Suparare , euforie , angoasa , obligatie , orgoliu , spaima , antipatie , descurajare , adorare , exaltare , libertate , rusine , implicare , superioritate , scarab , entuziasm , culpabilitate , abandon. Tema FAMILIA versuri/colaje/poze/etc . FACTORI SI CONDITILE VIETII SOCIALE MEDIUL NATURAL SI SPATIUL SOCIAL Inca din antichitate ganditorii si oameni preocupati de cunoasterea si explicare faptelor si fenomenelor sociale au observat dependenta vietii si activitatea omului de variatiile de clima , sol , succesiunea anotimpurilor. Hipocrate a incercat sa explice deosebirile dintre europeni si asiatici prin diferentele solului , ale climei si ale gradului de umidatate din Europa si Asia . El a observat nu numai tipul de constitutie fizica ci si insusirile spirituale care deosebesc oamenii ce apartin diferitelor regiuni. Aceste preocupari care s-au extins pana in zilele noastre se regasesc sistematizate intr-o stiinta de granita numita SOCIOGRAFIE, sau geografie sociala. Tot legat de sol ca spatiu geografic sunt si problemele care vizeaza efectele in planul relatiilor politice si de vecinatate a tarilor . Acestea au un rol foarte mare in viata mondiala si apartine domeniul cunoasterii numita GEOPOLITICA . Problema frontierei a avut semnificatii si conotatii diferite in perioada cuceririi teritorilor si formarea sistemului colonial , destramarea lui cat si in perioada ultimului deceniu al acestui secaol. Asistam la destramari (URSS,Iugoslavia) , si pe de alta parte unificari (Germania) de state ce repun in discutie problema granitelor . Plasarea intr-un spatiu geografic creeaza raporturi de vecinatate care se pot transforma in relatii de colaborare sau conflictuale , generatoare de fenomene culturale (cel de aculturatiimprumutarea de obiceiuri, traditii de la alte popoare .) Terenul , frontiera , solul prin calitatea si configurarea geografica a tarii pot furniza explicatii despre istoria poporului , gradul de civilizatie , unitatea si diversitatea culturala . Spatiul social este totalitatea grupurilor social , a pozitiei lor precum si a raporturilor dintre ele . Mediul natural exercita o mare influenta asupra vietii social , a ocupatiilor si manifestarilor oamenilor asupra organizarii sociale. Viata sociala influentata si de alti factori , dintre care cei de natura spirituala sunt foarte importanti(constiinta , traditia si solidaritatea , autoritatea ). Aplicatie Viata sociala: lectii ptr sc, familia , apartenenta grupului , relatii cu . , etc. Microgrupurile sociale grupurile sociale status si rol familia si relatiile de rudenie Grupurile sociale De la nastere si pana la moarte omul traieste in diferite grupuri (famila, scaola , prieteni, asociatii) mediul social in care actioneaza este grupul . Def Grupul social este definit ca o pluralitate de indivizi aflati intr-o situatie de solidaritate mai mare sau mai mica aceentuata.

Grupul este o forma de organizare speciala care se deosebeste de grupare , de ex o adunare participanta la un eveniment este o grupare nu este un grup . Elementele ce caracterizeaza gruprile sunt 1. intercunosterea membrilor ( cei ce alcatuiesc grupul se cunosc intre ei ) ; 2. interactiunea desfasurarea deliberate a unor actiuni , acesta presupune existenata unor scopuri , interese commune cum ar fi :realizarea unor sarcini in schipa , participarea la un concurs , vizitarea unui muzeu. Clasificarea grupurilor : Dupa marime : grupuri mici (familia, un grup de prieteni , colegi de scoala ) aceste grupuri sunt alcatuite de regula din 2 pana la 10 membri ; grupuri medii : clasa de elevi , grup de studenti alcatuite din 25-40 membri ; grupuri mari care ajung pana la sute de membrii (partidele politice , sindicate ). Dupa modalitatea de constituire ( cum se formeaza) : spontane (care constituie ptr o perioada scurta determinate, ptr atingerea unui scop imediat ; institutionale . Dupa tipul de relatii ce se stabilesc intre membrii grupului : formale : relatii sunt oficiale (grupuri institutionale ) informale caracterizate prin relatii neoficiale ca in cazul grupurilor de prieteni la serviciu ; Dupa gradul de organizare : organizate avand o structura bine definite si mecanisme de decizie colectiva Ex sindicatul ; semiorganizate sunt reprezentate de o colectivitate care exprima interesele altora Ex grupul de profesori / parinti care reprezinta interesele copiilor . Tipuri posibile de grupuri sociale si caracteristicele lor 1. grupuri sociale de referinta grupuri spre care individual aspira sau la care se raporteaza ; 2. grupuri sociale de apartenenta grupuri la care individual este dj membru(ex familia ); 3. grupuri sociale formale : - un grup al carui ansamblu de reguli sunt urmate explicit sau nu de membrii(ex grupuri definite juridic institutie ) ; 4. grupuri social informal grupuri definite prin comportamentele si regulile ce sunt urmate si care decurg progresiv din interactiunea membrilor Ex grupul de prieteni ; 5. grupuri sociale deschise grupuri la care accesul indivizilor din late grupuri este juridic permis (ex partidele politice , sindicate ) ; 6. grupuri sociale inchise grupuri in care accesul este interzis altor membrii din alte grupuri (Ex francmasoneria ) ; 7. grupuri sociale permanente grupuri a carui existenta nu este legata de o epoca sau o etapa a vietii Ex comunitatile religioase ; 8. grupuri sociale temporale grupul a carui existenta are loc doar in situatiile conjuncturale Ex grupuri de presiune, clasa de elevi . Clasa de elevi Reprezinta un grup social , aceasta specificitate este data de faptul ca in majoritatea cazurilor membrii se constituie intr-un grup fara intentia lor , deci aleatoriu la intamplre . Constituirea unei clase de AMG este in functie de preferintele orare . Din punct de vedere , clasele de levi pot fi considerate spontana , durata lor este relative redusa (2-5 ani) , cat dureaza un ciclu scolar iar tipul de control social se realizeaza din exterior . Valorile si normele la care adera sunt impuse de un R.O.I. acceptat prin constrangere, existand finalitati commune de actiune , invatarea ptr absolvire dobandirea

unui statut socio-profesional , coeziunea sunt asigurate de participarea efectiva la activitatea grupului. Cei care nu au o contributie efectiva sunt exclusi (exmatriculati ) sau se autoexclud(abandon scolar ). Poate exista si un alt tip de excludere , cel in care membrul grupului apartine in continuare grupului , dar nu participa efectiv la alte activitati ce confera unitate si solidaritate grupului . Garantata prin control social coeziunea grupului se mentine dar necesita nuante si diferentieri. Def: Coeziunea este o caracteristica a grupurilor sociale , elemente ce defineste coeziunea intr-un grup este consensul membrilor in raport cu problemele esentiale ale grupului. Aceasta difera in functie de marimea grupului dar si de influenta factorilor externi. Coeziunea grupului este un element al climatului psiho-social print-un grup. Problema consensului sau a protestului sunt strategii ce tin de actiunea colectiva si se intalnesc in situatii in care se iau decizi care influenteaza o colectivitate. Climatul psoho social este starea de spirit a unui grup social ce demonstreaza o rezultanta a interactiunilor cu carcter preferential (starea de spirit). Coeziunea este situatia unui grup caracterizat printr-un grad ridicat de consens , adeziune la obiecte commune ale grupului si la relatiile de cooperare. Consens este concordanta sau accord al punctelor de vedere ale membrilor unui grup sau ale unei colectivitati asupra normelor si valorilor ce orienteaza activitatea EX sa invatam , cuget si simtire , sa ne respectam , sincer , toleranta , sa va ajutati . (un eseu cu tema grupul de pe strada mea ). Status si rol Definirea conceptelor de stare si rol , fiecare dintre noi facem parte din diferite grupuri sociale : familie , colectivul clasei, grupul de prieteni , in cadrul acestora fiecare membru al grupului are o anumita pozitie . Intr-o familie de obicei tatal este capul familiei , mama este cea care da nastere copiilor , copilul este cel care are nevoie de ingrijiri speciale. Fiecare este diferit desi la fel , finite umane egale in drepturi si demnitate . Intr-o clasa de elevi exista un sef al clasei , altul are o alta pozitie in raport cu rezultatele la invatatura , disciplina . Fiecare are o identitate aparte conferita de pozitia pe care o are ingrupul din care face parte. In calitatea pe care o avem(de prieten, copli, elev) avem anumite asteptari de la cei din jur , iar ceilalti la randul lor doresc sa ne comportam intr-un anumit fel in functie de normele sociale , de reglementarile legislative , de regulile stabilite , de R.O.I. Statusul este pozitia unui individ grup in cadrul unui system social Aplicatie : in ce grup ESTI ? In aceasta pozitie pe care o avem fiecare dintre noi , de copil, de parinte , elev intr-o clasa , de prieten intr-un grup de prieteni , este determinata de anumite criterii , de varsta , de sex, de pregatire , de interese , de optiuni . O pozitie in cadrul nui grup este data de totalitatea asteptarilor pe care le avem de la ceilalti si presupune anumite drepturi si obligatii . Nu exista drept fara obligatie , apartenenta la un grup ne confera si un anumit status . Cum fiecare dintre noi apartinem mai multor grupuri este firesc sa avem mai multe statusuri corespunzatoare acestor pozitionari exista roluri multiple . Def Rol reprezinta aspectul dinamic al statusului , adesea fiind considerat sinonim cu statusul . El este dat de amsambul asteptarilor pe care le au ceilalti de la noi . Fiecarui status ii corespunde mai multe roluri Ex: statusul de asisten medical , joaca urm roluri : Angajat , ingriji p bolnavi, rol fata de colegi , subalterm , rol de parinte ptr copii spitalizati ;sora ptr pacienti. Perspectivele de abordare a conceptelor de status si rol

Conceptual de status si rol se utilizeaza in sociologie , psihologie sociala si antropologie . De aici si diferitele tipuri de abordari ale acestor concepte abordare sociologica , psihologica si din punct de vedere al antropologiei culturale. Clasificare Se pot clasifica in functie de mai multe criterii : 1.Momentul punerii in evidenta : A)actual statusul pus in evidenta la un anumit moment . Ex statusul de asisten este pus in evidenta atunci cand asistentul se afla in spital/clinica/azil si nu atunci cand isi plateste taxele . B)latentcand se manifesta alte statusuri , iar unui dintre ele este in stare latenta . Ex asistentul realizeaza alte activitati in familie.vacanta dar la nevoie acird ingrijiri. 2.Felul in care s-a dobandit : A)atribuite individul il are de la nastere Ex:baiat/fata/copil/print . B)achizitionate sunt acelea ptr care individual a depus eforturi ptr dobandirea lor Ex:practicant/theoretician/membru de partid/parinte/functionar . 3.Locul in care se manifesta : A) in familie ; B)extra familial . Conflicte la nivel de status si rol O persoana are un set de statusuri si un set de roluri . Acestora le pot corespunde si anumite conflicte. Incompatibiliatitile intre statusuri pot conduce la conflicte intrastatusuri.Ex: in societatea traditionala se manifesta opozitia intre originea sociala diferita a partenerilor si achizitionarea statusului de sot/sotie . Tot in conflicte pot sa fie statusuri provenite dintr-o apartenenta la o religie cu cel dabondit intr-un domeniu de activitate(ex militar .functionar public ), sau cu cel dat la apartenenta la un partid politic. Se pot manifesta si conflicte intrastatus . la nivelul rolurilor se pot manifesta conflicte interrol(intre rolurile impuse si cele dobandite si intrarol intre persoana individ si prescriptiile rolului. Aceste conflicte pot fi evitate daca se au in vedere incompatibilitatile stipulate de legi. Sau prin educatie sauautocunoastere. EX: INTERROL administrator la o firma si in acelasi timp parlamentar ; sa nu depui marturie intr-un process in care e un membru al familie INTRAROL sunt exploziv si locul impune sa fi calm ; avand o fire slaba nu poti lucra ca asisten cu copii.. Familia si relatiile de rudenie Familia si principalele ei functii Familia ca grup social, poate fi studiata de etnografi , sociografi, istorici , juristi , etc . Poate fi abordata ca institutie sociala , dar si ca grup mic . Din punct de vedere sociologic, ne intereseaza viata de familie ca domeniu al vietii private , dar si al relatiilor ce celelalte institutii sociale (scoala, biserica , statul ). DEF Familia este un grup social realizat prin casatorie alcatuita din personae care traiesc impreuna , au gospodarie comuna , sunt legate prin anumite relatii naturale , biologice , psihologice , morale si juridice si care raspund una ptr alta in fata societatii.

Acesta se prezinta ca o entitate sociala de forme si continuturi variabile in timp si spatiu . De obicei familia este alcatuita din 2 membrii adulti , o femie si un barbat care au incheiat un consimtanant infata ofiterului starii civile , desi recunoscut social printr-un document official (certificate de casatorie,livret) Exista o diversitate de situatii si configuratii in care acest grup se regaseste in viata sociala . 1)Familia necleara sau simpla alcatuita dintr-o pereche maritala(sot/sotie) si copii care sunt descendenti familie. 2)Familia extinsa care cuprinde pe langa nucleul familial si alte rude din mai multe generatie (sot/sotie/parintii lor /copii/frati/surori/etc). 3)Familie monoparentala copii cu un singur parinte , aceasta structura este influentata este influenta de o serie de factori dintre care amintim : -factori biologici naturali; -factori economico-sociali : venituri, satisfacerea nevoilor de cresterea copiilor ; -factori culturali(traditii, obiceiuri, prejudecati ). Functiile familiei Principalele functii sociale ale familiei sunt : A) functia biologica de sexualitate si reproducere care asigura descendenta cuplurilor ; B) functia economica in familia traditionala ,specifica economiei naturale , bunurile necesare familiei, folosite ptr autoconsum erau produse in gospodarie . In societatile bazate pe economie de schimb , functia economica s-a modificat. In familia moderna din mediul urban principala functie este cea de consum si mai putin cea de productie care ramane functia principala in familie din mediul rural. C) Functia de socializare a copiilor prin care familia asigura conditii ptr insusirea si transmiterea valorilor social, favorizeaza prin indeplinirea diverselor roluri in familie integrarea in viata sociala. Aceasta realizare socializarea prin mijloace specifice dintre care cele de contact au un rol aparte . Socializarea implica si reproducerea culturala , aparteneta la o familie insemnand si o pozitie sociala , apreciata prin diverse criterii (avere, statut occupational al parintilor, nivelul de instructie , prestigiul, traditie in familie). Familia contribuie la perpetuarea si chiar depasirea unor standarde prin alegerea scolii si a nivelului de socializare pana la care se poate ajunge , a meseriei , a partenerului de viata , al copiilor . Casatorie Ptr a intelege casatoria de azi util sa se examineze practicile sociale anterioare. Aceasta analiza determina o tipologie care poate fi pusa in evidenta prin urmatoarele caracteristici: 1)Casatoria ca angajament familial , in care parintii erau cei care cautau ptr fiul sau fiica lor o persoana care sa raspunda unor criterii in deosebi de varsta , avere ,aparteneta sis a dispuna de calitati necesare intr-o gospodarie. 2)Casatoria ca stategie patrimoniala , ca strategie de gestiune a averii , aceasta explica rolul notarului ca intermediar privilegiat in formarea casatoriei deoarece prin intermediul lui , o familie cunoastea cu precizie averea celeilalte . Aceasta atentie acordata averii, sau zester poate fi extinsa asupra intregii societati traditionale . Asa se explica si anumite comportamente legate de nr copiilor in familie, al mostenitorilor care in unele zone ale tarii se mai mentine si astazi. In multe familii nasterea unui sg copil este motivate si prin dorinta de anu risipi averea prin impartirea la mai multi copii. 3)Casatoria ca legatura izvorata din dragostea impartasita a partenerilor . 4)Noua alianta intrarea in viata conjugala coincide mai putin sau precede casatoria. Principalele diferente ale casatoriei de azi , fata de cele din trecut sunt urmatoarele : I)Vorbim despre nr de parteneri conjugali : in societatiile traditionale monogamia/mai multi poligamie . in societatile moderne - monogamia .

II)Cine face alegerea partenerului : in societatiile traditionale parintii/rudele ptr a intari puterea familiei in societatile moderne - in mod deliberat de aprteneri . III)Relatiile de putere : in societatiile traditionale perioade de dominatie a barbatului patriarhale in societatile moderne - tendinte de egalitate IV)Relatia parinti copii: in societatiile traditionale autoritate si dominanta parinteasca in societatile moderne - democratizarea relatiei + mai multa toleranta V)Dupa structura : in societatiile traditionale familia extinsa in societatile moderne - familia nucleara Relatii in viata de familie Factorii care stau la baza intemeierii casatoriei isi pun amprenata asupra relatiilor dintre parteneri , dintre parinti si copii, sot si sotie si rude , familie si institutiile sociale . Referitor la relatiile intre parteneri sunt 2 factori care retin atentia in mod deosebit : 1)Similaritatea in sistemul de valori atitudinale dar si in trasaturile de personalitate ; 2)Complementaritatea nevoilor si a satisfacerii care formeaza unitatea cuplului. Traseul vietii de familie ,parcurge mai multe etape care difera in functie de varsta partenerilor , de starea materiala , de conditiile sociale , de nivelul de instruire , de traditiile si obiceiurile religioase si de factorii sociali. In viata de familie exista anumite etape care sunt marcate de caracteristici definitorii si sunt : A)Viata cuplului dinainte aparitiei copilului este considerat adesea mai frumoasa, mai usoara si fara griji.Aceasta tinde in present sa se prelungeasca si ca urmare a conditiilor socio-economice dificile a mijloacelor de contraceptie existente , a dorintei tinerilor de a fi independenti si de a-si asigura o baza materiala proprie . B)Familia cu un copli care afecteaza relatia partenerilor , rolurile de mama , tata , implicand anumite responsabilitati care vori fi asumate si-n functie de socializarea din familia de provenienta. Prezenta copilului inseamna o situatie noua , partenerii avand de rezolvat si alte sarcini decat cele din perioadele precedente . C)In familia cu mai multi copii apar probleme suplimentarea generate si de relatiile intre copii ,de controlul si de sanctiunile date de parinti in functie de afectiunea discriminatorie real sau fals percepute dar si satisfacerea mai multe . Convietuirea mai multor generatii in familia traditionala (rural) genereaza noi tipuri de reactii , valori si norme care asigura o anumita continuitate a familiei. Ca institutie sociala familia are relatii cu scoala , biserica, statul care la randul lor isi aduc contributia la socializarea si invatarea sociala . Este vorba despre educatia morala primita prin practicile de cultura religioasa prin cea intelectuala si profesionala si prin educatia din scoala . statul isi afirma autoritatea asupra institutiilor familiei prin reglementari juridice cu privire la casatorie si politicile sociale promovate (alocatii, sprijin material , burse, concediu maternal). Institutiile si organizatiile sociale 1 Scoala si integrarea profesionala invatamant si societate. Relatia invatamant societate a constituit repere nu numai ptr teorii economice ci si psihologice, sociologice,economice,pedagogice. Aceasta relatie se inscrie intr-un context mai larg, acela al raporturilor dintre educatie si societate. Ca process social , educatia se realizeaza prin mai multi factori printre care si sistemul de invatatmant, care indeplineste mai multe functii: functia interna acela de instructie si educatie ; functia externa de selectie si reproducere sociala a culturii.

Intre cele 2 sisteme exista o legatura in sensul ca dezvoltarea sistemului de invatamant este influentata de evolutia sistemului social in special cel economic , la randul sau , cel economic se dezvolta prin rezultatele procesului de invatamant. Intre cele 2 subsisteme ale sistemului social se manifesta o relative autonomie. Sistemul de invatamant isi largeste uatonomia prin faptul ca detine monopolul in formarea cadrelor didactice , in timp ce sistemul economic isi restrange autonomia prin dependenta de invatamant si anume prin pregatirea potensialului uman de munca . Cautarea unui loc de munca De la absolvirea unei forme de scolarizare , pana la ocuparea unui loc de munca , fiecare individ trece printr-un proces de cautare. In acest proces , un loc aparte il ocupa perioada de timp anterioara ocuparii si anume aceea a cautarii unui loc de munca. Cautarea poate fi analizata atat din punct de vedere al intensitatii si al gradului in care se poate realizeaza cat si din perspective diferitelor forme in care se poate exprima . Cunoasterea formelor de manifestare a cautarii ofera intr-o Anumita masura premise unor posibile distinctii cu privire la intensitatea sau gradul ei de realizare. Din punct de vedere al gradului de structurare , cautarea poate fi formala si informala . Cautarea informala spre deosebire de cea formala este spontana lipsita de regularitate si de un cadrul official de manifestare. Ea se realizeaza fie individual fie in grup . Ambele forme vizeaza un sistem de relationare care presupune comunicarea verbala si nonverbala. O alta distinctie care refecta 2 forme posibile de manifestare este cea dintre cautarea directa si indirecta . Cautarea fara intermediary , se face direct de la sursa(radio,tv,pressa) care se constituie in mijloace intre ofertantul de loc de munca si anume firma si solicitantul (individual). Cautarea indirecta care se intalneste in orice situatie in care solicitantul isi alege reprezentantii care sa-l sustina interesul (parinti, rude, prietni). Cautarea unui loc de munca presupune anumite calitati printre care perseverenta ,curiozitate,interes, incredere si insistenta .

Ocuparea si integrarea socio-profesionala Ocuparea unui loc de munca , ca finalitate a procesului de cautare , necesita parcurgerea mai multor etape: 1)AUTOCUNOASTEREA presupune cunoasterea calitatilor (aptitudinilor, perceperilor si deprinderilor ) cunosaterea competentelor profesionale , atestate, certificate , diploma , experienta. 2)INFORMAREA-cu privire la ofertele de locuri de munca, structura pe domenii, meserii, capacitate , necesare postului respective. Conditiile de lucru, de promovare, de salarizare si avantajele si dezavantajele ocuparii locului. 3)CONTROLUL-referitor la evaluarea competentelor , a ofertelor locurilor de munca , a proiectului professional prin consultarea specialistilor . 4)DECIZIA-privind alegerea dupa confruntarea ofertelor cu proiectul professional. 5)REALIZAREA-completarea fiselor tip de prezenta, a cererii de angajare sau inscriere la concurs, intocmirea documentelor necesare ocuparii postului respective (cv,scrisoare de intentie, interviu ).