Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tema1,2 Bazele Statului Si Dreptului
Tema1,2 Bazele Statului Si Dreptului
La vechii germani notiunea de stat a fost definita ca LAND .Pentru intia oara notiunea de stat , statio a
fost formulata de Machiavelle in scrierea sa Principele in 1513 si se referea la ideea unitatii .Statul insa
nu este singura forma a societatii sunt si altele cum ar fi religiile , nationalitatile care cuprind un numar
mai mare de indivizi apartinid unr state diferite. Statul e organizatia politica care detine monopolul
fortei de constringere al elaborarii si aplicarii dreptului exercitata intro comunitate umana de pe un
anumit teritoriu. Statul e un concept si o realitate desi paradoxal statul ca unitate nu poate fi vazut
,auzit ,pipait.Statul poate fi identificat cel putin juridic un ansamblu sistematizat de organe de stat ce
cuprind parlamente ,guverne si alte autoritati executive,organe judecatoresti ,armata ,politie si inchisori
.Statul este astfel un subiect de drept.Toate celelalte persoane ,fie cele fizice ,fie juridice pentru a
dobindi aceasta calitate (subiect de drept ) au nevoie de recunoasterea statului.Statul dimpotriva nu are
nevoie de recunoastere caci din moment ce exista el are recunoasterea in sine insusi si nu depinde de
nici o alta putere . Notiunea de stat e folosita in 2 sensuri:
1 in sens larg - statul e organizatorul principal al activitatii unei comunitati umane care stableste reguli
generale si obligatorii de conduita ,garanteaza aplicarea sau executarea acestor reguli si in caz de
necesitate rezolva litigiile ce apar in societate.
2 in sens restrins statul este ansamblul autoritatilor publice care assigura guvernarea .
2. Caracteristiciile definitorii ale statului
Caracteristicile definitorii ale statului sint urmatoarele:
1 Puterea politica caracteristica esentiala a statului constind in existenta puterii publice, ce nu
coincide nemijlocit cu populatia.specificul acestei puteri consta in posibilitatea de asi impune vointa
altora,de a determina supunerea si subordonarea altora.Puterea e organizata si intruchipata intrun
aparat format dintr-un grup special de oameni ,aceasta detine monopolul constringerii fizice si dispune
de mijloace necesare in vederea exercitarii unei asemenea constringeri.Puterea statului se manifesta
prin diferse forme ale activitatii statului(activitate legislativa,executiva si judecatoreasca) iar la
dispozitia acestora stau diverse unitati precum politia procuratura ce detin monopolul constringerii in
stat
2 organizarea administrativ teritoriala a populatiei- in urma organizarii administrative teritoriale a
populatiei apare o legetura intre stat si cei care locuiesc,denumita ca apartenenta la statul respectiv
avind ca criteriu domiciliul.In doctrina politico-juridica e cunoscuta conceptia ca statul ar fi o unitate a
comunitati si tot ei dau nastere solidaritatii fara de care statul nu s-ar putea intregi si functiona.Cei ce
locuiesc pe un teritoriu delimitat de frontiere si sint supusi aceleiasi puteri ,pot avea fata de aceasta
putere ori calitatea de cetatean ,ori de strain ,ori de apatrid.
2 teritoriu constituie factorul material ,spatiul in limetele caruia se creaza si functioneaza
statul.Existenta sa e la fel de importanta ca si celelalte 2 elemente.Teritoriul este un bun al intregii
comunitati si in aceasta situatie pune problema apararii si integritatii si suveranitatii sale.Functiile
teritoriului:
a. Teritoriul e indiciul care permite situarea statului in spatiul localizindul si delimitindul de alte
state.
b. Prin intermediul teritoriului statul stabilleste legaturile cu cei ce locuiesc,atribuindule
apartenenta la statul respectiv.
c. Teritorriul determina limiele extinderii puterii politice si contribuie la structurarea autoritatilor
publicce in dependenta de organizarea teritoriului.
Teritoriul cuprinde solul subsolul ,apele si coloana de aer asupra caruia statul isi exercita
puterea(unii autori considera ca teritoriu si navele maritime,aeriene ,rachetele cosmice si satelitii
artificiali).Potrivit Constitutiei RM teritoriului statului ii sunt caracteristice urmatoarele caractere
juridice:
1. Inalienabilitate(teritoriu intact)
2.
suveranitatea nationala apartine poporului RM ce o exercita inn mod direct si prin organele
sale reprezentative
asigurarea participarii poporului in solutionarea celor mai importante probleme ale societatii
si ale statului prin referendum.
Participarea poporului in procesul legiferarii
3 principiul legalitatii presupune infaptuirea tuturor functiilor proprii organelor de stat si persoanelor
oficiale in stricta conformitate cu legile si actele subordonate legii in vigoare conform competentei
prevazute pe cale legislativa.
4.Teoriile privind geneza statului:
Forma de stat caracterizeaza puterea de stat in teritoriu,ea se refera la faptul daca avem de a
face cu o singura entitate statala sau o grupare intrun stat a mai multor entitati statale.Dupa
structura de stat statele lumii se impart:
1. Simple sau unitare- se caracterizeaza prin faptul ca nu se afla intr-o uniune cu altele ci
isi pastreaza suveranitatea si organizarea proprie,participa ca un stat pe deplin suveran la
viata internationala si in relatiile cu alte state.In asemenea state exista un singur
parlament ,un guvern ,un rind de organe judecatoresti,o singura constitutie si cetatenie.
2. Statul federativ sau compus-statul compus din 2 sau mai multe entitati statale.Statul
federativ se caracterizeaza prin:
a. Exista 2 rinduri de organe centrale de stat(org.federatiei,org.subiectelor federatiei)
b. Exista mai multe constitutii (const.federatiei si cele ale subiectelor federatiei)
c. Exista 2 categorii de cetateni si cetatenii(cetatenia federatiei si a subiectelor
federatiei desi populatia reprezinta un tot intreg)
d. Impartirea statului federativ se face nu numai in unitati administrativ teritoriale ci si
in parti politice autonome.
Confederatie- de ordin intern dar si extern ce nu dau nastere unor state noi ca subiect de
drept international.statele confederatiei urmaresc realizarea unor scopuri comune pentru
solutionarea carora isi aleg un organism comun unde sint reprezentate toate statele membre.
Regimul politic
Include ansamblul care vizeaaza atit raporturile dintre stat si individ cit si modul in care
statul asigura si garanteaza drepturile si libertatile cetatenilor.Dupa regimul politic statele
lumii se impart in:
a. State cu regimuri democratice-democratia reprezinta forma de guvernare politica in care
puterea apartine poporului.Caracteristicile democratismului sint urmatoarele:
1. Pluralismul politic
2. Libertatea opozitiei
3. Scrutinul universal(alegerile)
b. State cu regimuri totalitare inexistenta conditiilor juridice formale cit si a conditiilor
reale pentru manifestarea vointei poporului.Poporul nu are nici o putere sau posibilitate
sa determine sau sa influenteze politica interna sau externa a statului.
II Dispozitii generale privind originea si esenta dreptului
1
2
3
4
Cuvintul drept provine de la latinescul directus orizontal sau vertical,dea dreptul sau linie
dreapta,dreptul poate fi definit ca un ansamblu de regului de conduita generale si obligatorii
adoptate si garantate de stat ,regulu a caror scop il constituie organiarea si disciplinarea activitatii
sociale.destul de frecvent dreptul e definit ca o vointa a guvernantilor ridicata la rangul de
lege.dreptul intr-adevar este o vointa a celor ce guverneaza dar rolul vointei guvernantilor nu
trebuie absolutizat.Guvernantii nu pot sa nu tina cont de vointa celor cei ce ii guverneaza.
Functiile dreptului:
1. Institutionalizare a organizarii social politice- dreptul reglementeaza organizarea autoritailor
publice ale statului
2. Conservarea ,aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii
3. Conducere a societatii
4. Normativa a dreptului reiese din necesitatea subordonarii actiunilor individuale fata de conduita
tip rescrisa de normele juridice
5. Informativa reflecta realitatea iar normele juridicese acumuleaza cunostinte despre viata
multilaterala a societatii.
6. Educativa
2. Definitia normei juridice si corelatia ei cu alte norme sociale
Dreptul nu a aparut pe un loc gol .Din istorie dreptul sa desprins treptat din normele de morala si
din obiceiuri.Normele:
a. Morala reprezinta un ansamblu de conceptii si regului cu privire la bine sau rau ,drept sau
incorect ,permis sau nepermis.
b. Obiceiurile reprezinta niste reguli inradacinate in practica sociala ca rezultata a aplicarii lor in
repetate rinduri.
c. Normele politice reflecta legaturile politice din societate.Normele politice materializate in
actele juridice ale statului capata forma de norme juridice.
d. Normele religioase constituie un sistem de norme sau porunci intemeiata pe invatatura cartilor
sfinte si reprezinta un mod de viata recunoscut ca obligatoriu de adevaratii credinciosi.normele
juridice initial au fost amestecate cu cele religioase dar mai tirziu sau desprins.
e. Norma juridica e acea norma sociala care contine o regula de conduita stabilita sau autorizata
de stat menita sa reglementeze cele mai importante domenii de activitate umana si ocrotita in
caz de necesitate de forta de constringere a statului.Pentru a putea fi inteleasa de toti subiectii
de drept norma juridica trebuie sa aiba o anumita structura logica din care sa rezulte cit mai
exact raspunsul la citeva intrebari:
1. Cui ii este adresata si in ce imprejurari actioneaza
2. Ce variante de comportare prescrie statul subiectului de drept
3. Care vor fi consecintele nerespectatii normelor juridice
Structura normei juridice:
a. Ipoteza determina cercul de persoane carora le este adresata norma
b. Dispozitia este insusi regula de conduita exprimata ca determinarea indatoririlor partilor
in raportul juridic
c. Sanctiunea indica masurile de constringere din partea statului pentru nerespectarea
dispozitiei
Normele juridice se impart in:
-
Imperative sau categorice sint normele de la dispozitia carora nu se admite nici o abatere in
caz contrar apare sanctiunea.
Normele permisive sau dispozitive sint normele ce lasa subiectelor de drept latitudinea de
asi alege comportarea in ipoteza data .
3 Izvoarele dreptului
Forma de exprimare a normelor juridice,modalitatea prin care dreptul devine cunoscut de cei al
caror comportament il prescrie poarta denumirea de izvor de drept.In evolutia sa dreptul a
cunoscut urmatoarele forme de exprimare:
1. Obiceiul juridic(cutuma) -repetarea trebuie sa fie obligatorie desi extrem de rar obiceiul
continuie sa actioneze si in zilele noastre
2. Practica judiciara si precedentul judiciar( desi li se acorda o atentie deosebita ele nu sint
considerate izvoare de drept in RM).
3. Doctrina(stiinta juridica) cuprinde analizele ,investigatiile interpretarile pe care oamenii de
specialitate le dau fenomenului juridic(in RM ea nu constituie izvor de drept)
4. Contractul normativ rezulta din normele juridice si se face in stricta conformitate cu ele ,mai
sint insa si contracte ce contin si stabilesc anumite reguli de conduita ,in asemenea cazuri se
dimensiunile politice externe ale statului , comportamentul statului cu alte state.In RM s-a revenit
la denumirea de drept constitutional dupa adoptarea de catre Parlamentul Rm a declaratiilorr cu
privire la suveranitate si independenta din 23 iunie si 27 august 1991.
Izvoarele dreptului constitutional
1. Obiceiul este interpretat in RM ca izvor al dreptului constitutional intr-un mod exceptional
2. Doctrina ,practica judiciara ,nu sint izvoare ale dreptului constitutional.
3. Actul normativ constituie primul si cel mai important izvor de drept constitutional dar nu toate
actele normative ci doar acele adoptate de parlament .pot fi izvoare toate legile constitutionale
unele legi organice si nicidecum cele ordinare.Din totalitatea legilor organice sint doar acele ce
reglementeaaza sistemul electoral ,organizarea si desfasurarea referendumului,organizarea si
desfasurarea Parlamentului,guvernului si curtii constitutionale
4. Tratatele internationale- trebuie sa fie ratificate conform dispozitiilor constitutionale si sa
cuprinda nemijlocit reglementari ale relatiilor specifice dreptului constitutional.
Subiectele raportului de drept constittutional
Raportul de drept constitutional poate fi definit ca fiind reltia sociala reglementata de norma de
drept constitutional ce apre in procesul instaurarii mentinerii si exercitarii puterii de stat.In
cadrul unui raport juridic constitutional unul din subiecte este mereu fie statul fie o autoritate
publica.Subiectele raportului constitutional sint :
1. Poporul
2.Statul atit direct cit prin organele sale
3.Autoritatile publice
4.Partidele si alte organizatii social-politice
5.Cetatenii apar ca persoane fizice in cazul kind sint lezate drepturile fundamentale
6.Strainii si apatrizii in raporturile ce apar in legatura cu acordarea cetateniei RM
2. Constitutia RM
Constitutia e legea suprema a unui stat.O constitutie nu este doar o inscriere dar este o totalizare a
unor lupte pentru ceva nou dar ea mai este si un program de activitate deoarece in ea sint
consfintite principiile fundamentale ale intregii vieti economice politice sociale si
juridice.Constitutia fixeaza intentiile unui stat si cadrul juridic al politicii interne si externe a
statului .Cuvintul constittutie vine de la latinul constitutio asezare cu temei sau starea unui
lucru.In dreptul roman antic termenul de constitutie era echivalent cu cel de lege.
Prima constitutie a aparut in 1787 in SUA,a doua constituie apare in Polonia in mai in 1791.Franta
septembrie 1791.
Constitutia RM s fost adoptata la 29 iulie 1994 de Parlament.continutul normativ al constitutiei este
structurat din punct de vedere juridic in 151 de articole grupate in 7 titluri fiecare cu capitole si
sectiuni.
3. Cetatenia RM
Populatia ca atribut al statului isi gaseste reflectarea in stiinta dreptului constitutionale sub aspectul
cetateniei.dreptul la cetatenie e inscris in Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Art 15 al
acestui document consfinteste:
1. orice persoana are dreptul la o cetatenie
2. Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetatenia sa si nici de dreptul de asi schimba cetatenie.
In RM problemele cetateniei sia gasit reflectarea in constitutia si in legea cu privire la cetatenia in
RM din 5 iulie 1991 cu modificarile din 10 noiembie 1994.Aceasta lege prevede: cetatenia RM
determina relatiile politice si juridice permanente dintre o persoana fizica si statul RM care isi
gasesc expresia in dreturile si obligatiile reciproce astfel conform legii cetatenii RM sint :
a. Persoanele care pina la 28 iunie 1940 au locuit pe teritoriul Basarabiei nordul Bucovinei tinutul
Herta al RSSM si urmasii lor daca la adoptarea legii(5 iunie ) domiciliau pe teritoriul RM
b. Persoanele ce sau nascut pe teritoriul RM sau macar unul din parinti ,bunei sa nascut pe
teritoriul dat si daca nu sint cetateni ai altui stat.
c. Persoanele casatorite pina la 23 iunie 1990 cu cetateni ai RM sau cu urmasi ai acestora si
persoanele ce sau reintors in tara la apelul presedintelui si guvernului RM.
d. Alte persoane care pina la adoptarea declaratiei de suveranitate inclusiv data adoptarii ei au avut
un loc de trai permanent
e. Persoanele ce au dobindit cetatenia RM in conformitate cu legea.
Stiinta dreptului constitutional cunoaste 2 sisteme de dobindire a cetateniei:
Sistemul ce are la baza principiul dreptului singelui; principiul dreptului locului
Conform legii cu privire la cetatenie ea poate fi dobindita prin:
1. Nastere Infierea Repatrierea
2. Acordare la cerere-se refera la cetatenii straini sau apatrizi ce au deja virsta de 16 ani si
domiciliat permanent ultimii 10 ani sau este casatorit cu un cetatean al RM de cel putin 3 ani si
sa cunoasca obligatoriu limba de stat.
3. Reintegrarea in cetatenia RM se autorizeaza in mod individual de catre presedintele RM.
Legea de asemenea prevede si temeiurile de pierdere a cetateniei RM:
-
organ suprem al puterii de stat fiindca acest organ nu exista si nici nu poate sa existe .In aceasta
ordine de idei poate fi vorba de organele supreme
ale fiecarei din aceste puteri.Parlamentul constituie o institutie publica a carui rol este de a
reprezenta populatia unui stat sin acceasta calitate de a exercita prerogativele prevazute de
constitutie..
Parlamentul RM are un dublu rol:
a. De a fi organul reprezentativ suprem al populatiei
b. De a fi unica autoritate legislativa a statului
Parlamentele existente azi in sistemele constitutionale ale lumii sint formate dintr-o singura
camera numite unicamerale fie din 2 camere numite bicamerale.parlamentul RM este
unicameral si e compus din 101 deputati.
Organizarea interna a parlamentului:
1. Biroul permanente este organul de lucru al parlamentului si se compune din deputati care
reprezinta proportional fractiunile parlamentare,din el facind parte: presedintele
parlamentului si vicepresedintii ai parlamentului.Biroul permanent solutioneaza de obicei
probleme de ordin organizatoric.Presedintele se alege pe durata mandatului parlamentului
prin vot secret prin majoritatea voturilor deputatilor alesi.El poate fi revocat in orice
moment prin vot secret de catre parlament cu cel putin 2/3 din voturile deputatilor
2. Fractiunile parlamentatre sint alcatuite din cel putin 5 deputati in baza de liste ale partidelor
si voturilor electorale.Fractiunile parlamentare se constituie in termen de pina la 10 zile
dupa constituirea legala a parlamentului
3. Comisiile parlamentare- crearea acestor comisii e determinata de faptul ca multe probleme
necesita o studiere minutioasa .Aceste comisii sint constituite pe domenii
specializate(comisia judiciara,industrie,economie ,privatizare,comisia pentru buget si
finante)
Imputernicirile parlamentului sint stabilite de constitutia RM si ca urmare parlamentul poate
solutiona orice problema in masura in care ea nu contravine constituitiei.Parlamentul RM este ales
pe un mandat de 4 ani.Forma principala de activitate a parlamentului e sesiunea care pot fi ordinare
si extraordinare sau speciale.Sedintele parlamentului sint publice insa parlamentul poate hotari ca
unele sedinte sa fie inchise..Aceaasta insa nu afecteaza la caracterul transparent al activitatii
parlamentare.
6.guvernul
Guvernul este denumit diferit in constitutiile lumii :cabinet,consiliu de ministri,guvern.El are
2 componente: Seful guvernului Ministrii
Sint sisteme constitutionale in care nu exista un sef al guvernului in care seful de stat ca sef al puterii executive
acumuleaza si functia de sef de guvern In RM exista o destinctie intre seful statului si intre seful de
guvern.Sistemul executiv al RM are un caracter bicefal(dualist) ca urmare atit presedintelui RM si guvernului le
revin anumite atributii ale puterii executive strict determinate de constitutie astfel guvernul asigura realizare
politicii interne si externe a statului si exercita conducerea generala a administratiei publice.In exercitarea
atributiilor sale guvernul se conduce de programul sau de activitate acceptat de parlament.In conformitate cu
constitutia RM guvernul e compus din prim ministru,vice-prim-ministru.Procedura de constituire si investire a
guvernul incepe prin desemnarea de catre presedintele RM a unui candidat pentru functia de prim ministru
.Candidatul aceasta functie va cere in termen de 15 zile de la desemanrea votului de incredere a parlamentului
aprobarea programului de activitate si a intregii liste a guvernului.Parlamentul acorda incredere guvernului cu
votul majoritatii deputatilor.Intru cit parlamentul se alege pe un mandat de 4 ani rezulta ca si guvernul se
constituie pe acest termen.El isi incepe a exercita atributiile in ziua depunerii juramintului de catre membrii lui in
fata presedintelui RM.Ministerele si celelalte autoritati centrale ale administratiei publice constituie o categorie
distincta de organe in cadrul sistemului administratiei publice si sint imputernicite sa organizeze executarea si sa
execute la concret legile.Fiind organe de specialitate ele efectueaza cunoasterea anumitor ramuri pe intreg
teritoriul statului.Ministerele sint organe de conducere unipersonale.In fruntea lor sta ministrul care
administreaza ramura respectiva si este responsabil pentru indeplinirea sarcinilor puse in seama ministerului.Pe
linga guvern se formeaza asa numitele servicii la propunerea prim ministrului si ele sint conduse de catre
directoii generali numiti in functie de catre guvern.Guvernul adopta hotariri si emite dispozitii ce au caracter
obligatoriu(se semeneaza de prim ministru)Ele sint publicate in monitorul oficial cu execeptia dispozitiilor de uz
intern si celor ce contin secret de stat.