Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Parazitologie PDF
Parazitologie PDF
S-a desprins din zoologie la sf. sec XVIII. A avut o evolutie si s-a afirmat ca disciplina in cadrul
biologiei generale, medicinei umane si veterinare se face o diferenta intre parazitologia generala si
medicala. Cea generala studiaza parazitii care sunt prezenti la toate grupele de animale. Cea medicala
studiaza cu precadere parazitii de la om si de la animale de interes economic unde produc o serie de
boli cu o evolutie mai mult sau mai putin severa. De aceea, capitolele mai importante ale parazitologiei
medicale sunt
Protozoologia,
Helmintologia (helmintos - vierme),
Arahnoentomologia - studiul acarienilor.
Totusi, intre parazitologia generala si medicala exista o stransa legatura. Cea generala capata un
puternic caracter aplicativ tinand cont de rezultatele cercetarii biologice ca si cele ale parazitologiei
medicale. Parazitologia medicala tine cont de principiile parazitologiei generale si chiar se conduce
dupa ele. In relatiile dintre doi indivizi dintr-un cuplu se stabilesc urmatoarele conjuncturi:
simbioza,
comensalism si
parazitism.
In simbioza ambii parteneri din cuplu isi aduc foloase reciproce
In comensalism numai unul din parteneri trage foloase de pe urma celuilalt dar nu-i aduce prejudicii.
In parazitism, ca si in comensalism numai unul din parteneri trage foloase de pe urma celuilalt, pe care
insa il vatameaza - il imbolnaveste.
Parazitologia medicala
studiaza parazitii de la om si de la animalele de interes economic
dublu nume
gen
specie
denumire binominala data de Linne - parintele zoologiei: Tenia (gen) solium (specie)
ORIGINEA PARAZITILOR
Parazitismul apare la formele libere - ca dovada este larga lor raspandire la diferite grupe de animale
si pe cai deosebite.
Parazitii au avut o evolutie care a mers paralel cu a gazdelor.
La ectoparaziti, pentru a adera mai bine de gazda, corpul este turtit dorso-ventral.
o La altele se observa scurtarea corpului si indesarea acestora, disparitia apendicelor si
chiar a segmentelor
La endoparaziti pentru a rezista mai bine peristaltismului intestinal al gazdelor, corpul se
alungeste, si se segmenteaza.
o Ex. tipic - al teniilor (panglici) - care fac parte din clasa cestoda grupul mare - Filum sau increngatura Platelmintes (Platos = turtit, helmintos = vierme) - viermi plati sau
turtiti dorso-ventrali - au corpul format din 3 regiuni (compartimente):
capul sau scolex cu organe de fixare
capul se ingusteaza dand gatul sau zona generatoare de segmente sau proglote
strobilul sau lantul de proglote in care se repeta aparatul genital hermafrodit.
La altele, ca si formele ectoparazite sunt in general turtite dorso-ventral.
Sau la altii corpul se ramifica, devin dendritici, pentru ca aceste ramificatii ale corpului sa
patrunda sub tegumentul gazdei ca sa absoarba mai bine substantele nutritive.
Unele din ele sunt complet modificate datorita modului lor de viata.
o Exemplul tipic este a unei specii - Saculina Carcini - care traieste prinsa de abdomenul
crabilor si este reprezentata prin doua portiuni
una externa sferica ca o gogoasa prinsa de abdomenul crabului. In aceasta
gogosica gasim
un testicul si un ovar - forma hermafrodita
celule nervoase care le asigura miscarea si influenta asupra gazdelor;
a doua portiune este saculina interna reprezentata printr-un sistem de radacini
care patrunde in corpul crabului si consuma tot interiorul
ORGANELE DE FIXARE
pot fi reprezentate prin
spini cuticulari si baghete cuticulare,
carlige si ventuze.
In cadrul ventuzelor exista o evolutie:
a) ventuze simple sub forma unor crapaturi laterale cu care se fixeaza de gazda. Exemplul tipic
este al unei tenii care se numeste botriocefal (popular) sau Dyphyllobotrium latum
(dyphys=dublu; botrium=botridiu) latum - pentru ca forma lor este mai mult lata ca lunga
b) ventuzele care prezinta o cavitate centrala sau orificiu central si o tunica musculara care
inconjoara aceasta cavitate sau orificiu central care este formata din fibre radiare musculare si
circulare. Aceste ventuze sunt bogat inervate cu celule ganglionare nervoase ceea ce le da o
oarecare autonomie in miscare. Ex.: teniasolum (porc). Prin pereti musculosi orizontali si
verticali - separate in numeroase camarute sau alveole. Le gasim in sange sau printre formele
care se hranesc cu sange.
ORGANIZATIA INTERNA
regula generala: parazitismul
simplifica foarte mult organizatia corpului dar
Modificari importante apar atat la oua cat si la larve. Cunoasterea structurii oualor are o
deosebita importanta pentru diagnosticarea parazitozei respective
schistosoma hematobrium - 3 specii - peretele vezicii urinare - ou cu pinten
schistosoma mansoni - pinten lateral proeminent - produc neoplasme intestinale
schistosoma japonicum care traieste in ficat schistosomiasa arteriovenoasa - un
pinten lateral foarte putin proeminent
Ciclurile biologice la care de obicei se observa o alternanta intre reproducerea asexuata si sexuata in
care intervin gametii - fenomen ce se numeste metageneza (metas=al 2-lea; genesis=formare)
Tipuri de cicluri evolutive
1) fara alternanta de generatii si cu o gazda - definitiva
giardia intestinalis (duodenalis)
speciile genului entamoeba (amiba) - gazda definitiva este omul
2) fara alternanta de generatii dar cu doua gazde
Tenia solium
Tenia saginata
la care gazda definitiva este omul,
cea intermediara este
porcul la solium iar
vitele la saginata
3) fara alternanta de generatii si cu trei gazde
botriocefal=Dyphyllobotrium latum
g. def. om
g. intermed. crustacee cyclops
g. intermed. auxiliara - pesti rapitori stiuca si bibanul
Boala este foarte raspandita in delta dunariii
4) cu alternanta de generatii si cu 2 gazde
viermele de galbeaza sau
fasciola hepatica in canaliculele hepatice la rumegatoare
g. definitiva si de aici e la om iar
cea intermdiara - un melc (gasteropod) acuatic care apartine genului Lymnea
ultima forma lavara se fixeaza pe firele de iarba de pe marginea baltilor in partea
superioara pentru a fi pascute apoi de gazda definitiva (rumegatoare)
rectului sau a
unor artere hepatice
sunt rezultatul actiunii mecanice a oualor de Schistosoma.
2) Actiunea spoliatoare sau de raspandire a parazitilor in gazda se datoreaza faptului ca parazitul
consuma o cantitate mare din hrana gazdei ca si din sange astfel ca gazda scade simtitor in
greutate si se anemiaza pentru ca pierde hemoglobina. Exemplul tipic este a doua tenii:
Botriocefal=Dyphyllobotrium latum
Tenia saginata
care actionand asupra metabolismului gazdei, acestia scad simtitor in greutate.
Parazitii - prin actiunea lor - produc antifermenti care impiedica sinteza normala a
substantelor nutritive.
Parazitii consuma o cantitae mare din vitaminele gazdei, in special vitamina B12
sintetizata in organism de E.coli ducand la stari grave de anemie, iar
2nematod (viermi cilindrici sau filiformi)
Ancylostoma duodemale sau
Necator americanus
produc anticoagulante care produc de asemenea stari grave de anemie.
Toate aceste actiuni au drept rezultat o micsorare a metabolismului gazdei astfel incat aceasta
nu-si mai poate hrani diversele organe interne, mai ales gonadele si dintre gonade ovarele.
Toate acestea duc la
tulburari in functionalitatea acestora,
distrofii si atrofii pana la disparitia caracterelor sexuale secundare. Acest fenomen poarta
numele de castratie parazitara care a fost pusa in evidenta de Giard (giardoza)(19111983) un fenomen foarte raspandit in lumea animala, inclusiv a omului.
3) Actiunea toxica si iritativa se datoreaza toxinelor eliberate de parazit, care vehiculate de sange
sau limfa produc imbolnavirea grava a organismului gazda.
Aceste toxine actioneaza ca antigen la care gazda raspunde prin formare de anticorpi.
Aceasta actiune modifica in special formula sanguina cu
cresterea mai moderata a leucocitelor si
mai prounutata a eozinofilelor. Aceasta crestere a eozinofilelor variaza cu specia.
La giardia sau Lamblia intestinalis, leucocitele ajung doar la 8%;
la Tenia solium ajunge la 16,5%,
la Trichinella spiralis ajunge la 80%.
In infectii cu amibe (protozoare) numarul de leucocite ajunge la 90000, iar
in malarie care este o parazitoza produsa de specia Glasmodium scad simtitor
eritrocitele pentru ca o faza a ciclului de exocitoza se produce in acestea.
Prezenta parazitilor in organismul gazda determina o serie de fenomene nervoase, tulburari de
comportament. Acest fenomen a fost reprodus experimental: s-au inoculat extract apos de
Ascaris inoculat la animale de laborator inoculat la caine in proportie de 8-10cm3 la 1kg de
greutate corporala determina
transpiratie abundenta,
oboseala excesiva,
tremurul membrelor posterioare si chiar
Ca
Membrana
dubla
chist conj.
larva
A. GRUPUL FLAGELATELOR
1) TRIPANOZOMIAZA PRODUSA DE SPECIILE TRYPANOZOMA
un prim parazit - parazitoza - boala produsa de trypanosoma (miazis=boala)
Flagel
Citoplasma (protoplasma)
Membrana ondulanta
(flagel + citoplasma)
Nucleol-endozom=cariozom
1 nucleu - forme monoenergide
Nucleu mobil - retea mitocondriala
cu rol in respiratia celulara
Granul bazal
SPECII
a) africana
Trypanosoma gambiense
Trypanosoma rhodesiense
gazda definitiva - omul
gazda intermediara - musca tete
b) americane - Trypanosoma cruzi
g. def. - omul, iar
g. interm. plosnita zburatoare din genul Triatoma.
Raspandirea - prin dejectiile acestei plojnite care ajung pe mainile omului. Omul nu se spala,
se scarpina, produce leziuni si prin torentul sanguin parazitul este raspandit.
c) romana - Trypanosoma equperdum - cal - caile genitale la barbat.
Cal - rezervor de paraziti.
Omul transmite sexual.
Deosebirile constau in:
LOCALIZAREA PE GAZDA:
a) Trypanosomele africane
in plasma sangelui vertebratelor, dar mai sunt
si-n lichidele care scalda diferite tesuturi dar si
in LCR
In locul intepaturii mustii tete
se formeaza un furuncul sau tripanon care dispare foarte repede fara a lasa cicatrice dupa care
urmeaza
cele doua faze ale acestei parazitoze:
faza conjunctivo-linfatico-sanguina si
faza neurologica sau faza meningee.
In prima faza are loc
2) GIARDOZA GIARDIA
8 flageli - 2 ant., 2 post., 4 lat.
Doi nuclei - forme polienergide
Depresiune in forma de
ventuza cu doi nuclei
Membrana dubla
SPECII
intestinales Aceasta parazitoza - larg raspandita in populatiile scolare. Se prezinta sub doua forme:
o forma vegetativa care se hraneste continuu - trofozoit
o forma chistica - eliberata odata cu fecalele gazdei la exterior - forma infectioasa (cel care
transmite boala).
La un moment dat forma vegetativa isi retrage flagelii in interior, se acopera cu o
membrana dubla chistica, semn ca se pregateste pentru un drum nefavorabil.
Trecerea de la forma vegetativa la forma chistica - are loc o prima diviziune nucleara sau
prima cariotomie forma chistica prezinta 4 nuclei. Transmiterea se face prin
consumarea de legume, fructe si apa pe care se gasesc chistii.
ACTIUNE PATOGENA
perioada de debut a bolii manifestata prin inapetenta, dureri abdominale si o indispozitie generala.
apar manifestari digestive reprezentate prin
dureri abdominale periombilicale,
tulburari de tranzit intestinal (diareea alterneaza cu constipatia),
diaree rebela la orice forma de tratament.
Tulburari nervoase manifestate prin
iritabilitate,
nervozitate si chiar
tulburari de comportament.
Tulburari hepatobiliare manifestate prin
colecistite,
ictere,
dischinezii.
Tulburari alergice care pot fi
cutanate, traduse prin urticarie insotite de prurit.
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
LOCALIZAREA
la nivelul
hepatic,
splenic,
ganglionar si
in maduva hematogena.
STRUCTURA
Radacina flagelara scurta
- lipseste partea libera (flagelul)
- stadiul amastigot (mastigos = bici, flagel)
Granul bazal
Nucleu
(dintre cele mai mici protozoare parazite) - aceeasi la toate speciile, deosebirile dintre ele fiind locul de
parazitare.
forma sferica cu membrana plasmatica, cu citoplasma, cu nucleu - situat catre partea
posterioara a corpului.
Antropozonoza - antropos=om, zoon=animal, noxis=boala. Rozatoareanimaleom.
CICLU EVOLUTIV
Boala are o perioada de debut lunga - de la 1-2 saptamani pana la 2-3 ani.
dupa care urmeaza asa numita stare a bolii caracterizata printr-o triada de simptome
febra anarhica,
anemie severa si o
splenomegalie (splina devine de 3-4kg, coboara in fosa iliacadreapta dand asa numinta
splina in echer).
apar
adenopatii generalizate,
hipertrofii ale ganglionilor limfatici,
hemoragii intestinale puternice = asa numitul sindrom hemoragic,
apoi sindromul digestiv caracterizat prin
diaree care alterneaza cu constipatia,
colecistiite si icter;
apar noduli faciali care dau asanumitul aspect leonian sau de lepra si apoi pielea este
hiperpigmentata
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
STRUCTURA PARAZITULUI
4 flageli
punerea in evidenta a formei vegetative in lichid vaginal proaspat pentru ca ajunsa in mediul
extern, forma vegetativa este distrusa de temperatura mediului extern.
Se mai foloseste si insamantarea pe medii de cultura Loffler.
In declansarea acestei boli rol important are
incarcatura hormonala,
pH-ul vaginal sau
incarcatura cu glicogen.
pH-ul vaginal
in cazul in care in vagin se gaseste glicogen in cantitate mare, parazitul nu este patogen si
se hraneste prin osmoza.
Cand dispare cantitatea de glicogen din vagin, care atrage dupa sine alcalinizarea
mediului vaginal si disparitia bacteriilor, parazitul devine agresiv, se hraneste cu
hematii, cu
celule epiteliale care provin din mucoasa vaginala este epiteliofag si chiar cu
spermatozoizii care se gasesc in vagin, ceea ce atrage dupa sine scaderea fertilitatii
organismului (sterilitate).
B. GRUPUL AMIBELOR
apartin
grupului
Rhizopoda (Rhizos =
citoplasma);
ele
se
prezinta sub doua forme
Forma vegetativa =
Trofozoit - picatura de
citoplasma care emite
din loc in loc picioare
false sau pseudopode
cu care se misca.
Aceste picioruse false
apar pentru hranire, miscare, sau pentru reproducere.
Citoplasma acestei forme vegetative cuprinde aceiasi
constituenti citoplasmatici pe care-i gasim la toate
animalele, inclusiv om.
Forma chistica are rol in diagnosticarea parazitozei
respective, iar cunoasterea caracteristicilor nucleare are
rol in evidentierea parazitilor respectivi. La om traiesc
doua specii
Entamoeba coli (chisti cu 4 nuclei si nucleolul central) si
Entamoeba histolitica (are chisti cu 8 nuclei si cu un nucleol central)
organe de miscare-pseudopode chistii
Inel = halou
de vezicule clare
- metabolism celule
chistii - pentru evolutia lor ulterioara - au nevoie de umiditate si temperatura crescuta. Omul
mancand legume si fructe nespalate, preia acesti chisti. La om membrana chistica incepe sa fie
digerata
La un moment dat forma minuta devine patogena: se hraneste cu eritrocite si se transforma in
cea de a doua forma (patogena - se hraneste cu eritrocite)
La un moment dat, fara un tratament specific, forma magna devine nepatogena, se hraneste cu
bacterii si astfel boala se cronicizeaza
Factorii care determina transformarea formei minuta care este nepatogena in forma magna
care este patogena:
schimbarea florei intestinale odata cu schimbarea regimului alimentar
pH-ul intestinal
oboseala
caldura excesiva
pentru ca aceasta prazitoza este bine raspandita in tarile calde, tropicale si subtropicale
unde nu se respecta reguli de igiena. La noi in tara s-au semnalat cateva cazuri de import
dar nu se exclude aparitia unor imbolnaviri autohtone.
Stadiul 2 nuclei
Stadiul 4 nuclei
II diviziune nucleara
Se acopera cu
o membrana chistica
Digerate in om
III diviziune
nucleara
Decuparea
citoplasmei
(plasmotomie
simultana)
8 forma minuta (nepatogena)
Eritrocite ingerate
I div.
2 forma magna
TRATAMENT - CHIMIOTERAPIC
metronidazol sau timidazolul pentru formele parazite din tesuturi si
derivati - arseniacal si chinoleninici pentru formele intestinale.
Unele masuri de control:
persoanele purtatoare de forma magna nu sunt periculoase pentru mediul in care traiesc pentru
ca forma magna ajunsa in mediul extern sau in alta gazda este usor distrusa de aciditatea
lichidului intestinal sau de temperatura exterioara.
Pentru formele minuta si chistica se propun masurile:
persoanele care lucreaza in sectorul alimentar trebuiesc mutate in alte sectoare de
activitate si supuse unui asa numit test de cura pana la completa lor sterilizare.
Testul de cura presupune examen coproparazitologic repetat timp de maxim 10 zile si
apoi la un interval de 1 luna
masuri de preventie:
examenul de rutina al persoanelor care manuiesc apa, legumele si fructele in tarile
endemice (unde parazitoza este larg raspandita)
examenul de rutina al persoanelor care vin din tarile endemice, acolo unde parazitoza este
larg raspandita. In tarile endemice,
folosirea exclusiva a apei fierte si
scoaterea din alimentatie necojirea legumelor si fructelor necojite si nu in ultimul
rand
folosirea in sens profilactic si curativ a unor dezinfectante intestinale ca saprosanul
si intestopanul.
C. GRUPUL SPOROZOARELOR
CICLU EVOLUTIV
faza enterica - in intestin la pisica in care se formeaza pseudochistii care sunt eliberati odata cu
fecalele pisicii la exterior si contamineaza alimentele , apa si alte animale
faza exoenterica - la cai, porci, caini, iepuri, om actiune patogena exista
o toxoplasmoza congenitala si
o toxoplasmoza dobandita dupa nastere pentru ca transmiterea se realizeaza si
transplacentar.
Toxoplasmoza congenitala
daca ruperea pseudochistilor are loc in primele luni de viata intrauterina, are loc fie avortul
spntan, fie nasterea unui copil cu malformatii.
daca ruperea pseudochistilor are loc in ultimele luni de viata intrauterina, are loc o nastere
normala; un copil aparent sanatos dar dupa 2-3 luni apar simptomele acestei boli care poate sa
fie toxoplasmoza cronica si acuta.
Simptomele toxoplasmozei congenitale acute sunt
malformatii si leziuni in regiuni cerebrale,
malformatii si leziuni cardio-vasculare,
malformatii si leziuni oculare, toate insotite de
o pneumonie interstitiala insotita de
hepatita cu icter accentuat,
cianoza, si
moartea prin asfixie in 1-2 zile pana la cateva saptamani.
Simptomele toxoplasmozei congenitale cronice - malformatii
cerebrale,
oculare,
psihomotorii,
toate fiind insotite de inapoiere mintala.
Toxoplasmoza dobandita dupa nastere cuprinde 4 faze mai importante
a) faza ganglionara - ganglionii limfatici sunt hipertrofiati si ajung de marimea unei nuci
b) faza exantematica - pe suprafata corpului apar pete rosii sau un eritem = exantem cu exceptia
pielii capului, podul palmei si talpa piciorului. In acest caz parazitii pot fi pusi in evidenta in
muschi, miocard, sange si sistemul nervos.
c) faza encefalitica - ataca encefalul dand encefalite insotite de eruptii tegumentare si in acest caz
parazitul poate fi pus in evidenta in LCR.
d) faza oculara - produce conjunctivite purulente
DIAGNOSTICUL
miocard, in
retina si in
creier.
se foloseste cu succes asa numita injectie sau intradermoreactia cu un extract apos din parazit
inoculat in membrana corioalantoidica a embrionului de gaina sau prin inocularea de solutie
apoasa din parazit la soarece de laborator; si daca exista parazitul pot apare semne ale bolii in
30 de minute sau 24 de ore de la inoculare.
Dintre metodele serologice sau imunologice sunt
imunoelectroforeza si
testul de colorare vitala (pe viu) - Sabin si Feldmann.
Acest parazit are un rezervor de paraziti care pot fi animale domestice - cai porci... - sau omul
asimptomatic - sau animalele salbatice.
TRATAMENTUL ESTE CHIMIOTERAPIC
CICLU EVOLUTIV
I. prima faza a ciclului evolutiv - de inmultire asexuata = schizogonie care presupune
diviziuni nucleare sau cariotomii repetate urmate de
diviziunea citoplasmei (plasmotomie) care se petrece simultan in jurul tuturor nucleilor
formati.
Aceasta schizogonie care este dubla-profunda are loc in tesut si celule hepatice - histogonie
endohistiocitara (exoeritrocitara). Mai este si schizogonia superficiala care are loc in interiorul
eritrocitelor = endoeritrocitara (eritrocitara).
II. in faza de amiba din metabolismul parazitului se aduna
1) de spoliere sau de raspandire a parazitului in gazda cand acesta consuma o cantitate mare din
hemoglobina si calciu anemie si hipocalcemie.
2) mecanica cand parazitii se aduna in cantitate mare in capilarele sanguine, le blocheaza, ducand
la casecsie si moartea prin asfixiere.
3) toxica si iritativa prin toxinele hemolitice si piretogene produse.
Schizogonia endoeritrocitara (eritrocitara) - Plasmodium vivax
Agent infestant - sporozoid
- se hraneste activ
- creste in dimensiune
- ia forma de inel
1) faza de inel
- vacuola centrala
- inel excentric
3) faza de amiba
-granulatiile Schufner
Plasmodium
falciparum
5)
4 nuclei
2) la plasmodium malariae
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
punerea in evidenta a parazitului prin
analiza sangelui in picatura groasa dar mai bine pe frotiu.
Se foloseste cu succes intradermoreactia cu un antigen obtinut din parazit sub forma de solutie
apoasa inoculat
fie la gaini unde intalnim Plasmodium galinacaeum
sau pe maimute - pl. knowlesi.
Metode serologice (imunologice) - reactia de fixare a complementului
COMBATEREA
examenul hematologic de rutina al persoanelor cu febra ridicata la care nu s-a pus dignosticul
timp de 2-3 zile.
examenul hematologic de rutina al persoanelor cu accidente febrile post-transfuziale sau al
persoanelor care vin din zonele endemice acolo unde malaria este larg raspandita.
3) PNEUMOCISTOZA
ASPECTE CLINICE
perioada de debut 4 sapt., la sugari in varsta pana la trei luni, sunt trei categorii de simptome
evidente - bea lichide cu greutate, scade-n greutate, apar varsaturi instantanee, diaree
pronuntata, apare si o tuse seaca care conduce la aparitia unui enfizem pulmonar
cand in plina stare de sanatate a sugarului apar fulgerator toate simptomele de care am vorbit
anterior, acestea duc la moartea fulgeratoare
culci copilul noaptea sanatos si dimineata il gasesti mort dar semnul caracteristic este greutatea
mare in respiratie.
Viteza de sedimentare este mult ridicata,
neutrofilele sunt peste pragul obisnuit iar
astuparea septumurilor nazale sau interalveolare este pozitiva la 60% din cazuri.
La copii de 14-15 ani boala apare prin
somnolenta,
greturi,
varsaturi,
febra ridicata peste 39grade celsius iar
pulsul este stabilizat la 150-160/ minut.
Semnul cel mai evident caracteristic este ca catre sfarsitul acestei boli se instaleaza o tuse cu
picuri pana la 3-4 ori pezi.
TRATAMENT
Rezultate bune da o injectie intradermo pe parazit inoculat la animale de laborator. Daca exista
pneumocistis, apare pana la 36 de ore de la infestare.
4) CRIPTOSPORIDIOZA CRIPTOSPORIDIUM
parazit recent intrat in patologia umana - unul din agentii patogeni a asa numitei diarea
calatorilor pentru ca este unul dintre agenti si pentru ca de cele mai multe ori o gasim la
bolnavii de SIDA.
Agentii patogeni - sporozoizii - de obicei in cecum, colon si rect si primul caz de
criptosporidioza a fost semnalat in urma unei analize histologice a unei membrane rectocolonice. Azi este larg raspandit iar primul caz a fost semnalat in 1985. de atunci este larg
raspandit pentru ca criptosporidium ca si pneumocistis ataca persoanele cu imunitate alterata.
Tabloul clinic este aproximativ acelasi ca la giardoza si de aceea, pentru ele se face un
diagnostic de laborator diferentiat.
La omul sanatos boala se manifesta prin febra ridicata, frisoane, greturi, varsaturi,
balonari abdominale, toate insotite de 10-12 scaune lichide apoase.
La bolnavii de SIDA, datorita deficientelor de absorbtie intestinala, omul scade masiv in
greutate si se deshidrateaza pentru ca pierde aproximativ 3l de lichid pe zi. Iar moartea
survine ca urmare a diareei si a malnutritiei.
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
TRATAMENTUL
s-au incercat multe substante. rezultate pozitive a dat unul cu substante de echilibrare hidrica.
In ceea ce priveste transmiterea se face de la animal la animal, de la animal la om si de la om la
om.
5) BABEZIOZE=PIROPLASMOZE
microbabezia = babeziella - 2,5-3micro -inmultire prin diviziunea corpului in doua diviziune binara
nutalia - diviziune in 4
pleileridae - asexuat prin inmugurire in celulele sistemului reticulo endotelial
3. Fam anaplasmidae - parazitii cate 2 in fiecare celula, asezati marginal si formati numai din
cromatina; modul de contaminae nu este cunoscut ; se pare ca ereditar
4. ciliate - pentru ca organitele de miscare sunt cilii
Blefaroplast (mitocondrie modificata)
Babezia
Microbabezia
Nucleu
Nutalia
Pleileridae
Corp granatiform care
impinge nucleul catre
un capat al celulei
Nutalia
Nucleu
6) BALANTIDIOZA
parazitoza produsa de Balantidium coli care este in 90 de cazuri parazitul porcului de unde si la
om - boala profesionala
STRUCTURA
ASPECTE CLINICE
cand forma respectiva secreta enzime - in special hialuronidaza care ataca mucoasa intestinala
unde determina o ulceratie in forma de buton de camasa asemanatoare cu cea produsa de
entamoeba histolitica = disenteriae sau tetragena - chistii de un fel sunt cu 4 nuclei cu deosebirea ca
aceasta ulceratie se intinde in suprafata si in profunzime pana in stratul muscular adiacent.
Leziunea principala este inconjurata de leziuni secundare mai mici dispuse circular
Fundul acestei leziuni este plin cu un puroi de culoare galben verzui urat mirositor
Parazitul ataca si tesuturile sanatoase invecinate.
ACTIUNE PATOGENICA
TRATAMENTUL CHIMIOTERAPIC
spre deosebire de protozoare, metazoarele sunt pluricelulare - formate di n celule care formeaza
organe, aparate si sisteme.
Din punct de vedere structural, o celula de protozoar este echivalenta cu o celula de metazoar,
dar din punct de vedere functional, o celula de protozoar indeplineste aceleasi functii ca un
metazoar intreg.
Toate acestea au un ciclu evolutiv sau de viata sau biologic care poate fi monoxen sau heteroxen
cu mai mult de n forme larvare = adaptare la viata parazitara
grupul viermilor (helminti) helmintologie - capitol de baza al parazitologiei medicale
Filum = increngatura
Filum 1 (increngatura) Plathelminthes = viermi plati sau turtiti dorsoventrali
Filum 2 = Nemathelminthes - cilindrici sau filiformi (nemathos=fir sau cilindru)
parazite intracelulare
ciclul de dezvoltare
monoxen
heteroxen (predomina)
BOLI
PARAZITARE
PRODUSE
DE
1) FILUM PLATHELMINTES VIERMII PLAI
HELMINTI
HELMINTOZE
1. BOTRIOCEFALOZA
STRUCTURA PARAZITULUI
scolex
intr-un strobil
o primele proglote sunt tinere.
o Pe masura ce se matureaza capata aparat genital, devin proglote mature si sunt impinse
catre mijlocul strobilului;
o iar ultimele proglote sunt batrane care sunt saci cu oua.
un proglot matur genital la viermii plati gonada femela este impartita in 2 regiuni
o una mai mare reprezentata prin ovar care produce ovule si
o una mai mica ce reprezinta partea vitelogena care produce celule viteline care vor servi
drept hrana embrionului care se formeaza.
In structura aparatului genital mascul si femel intra aceiasi constituenti ca in structura
aparatului genital mascul si femel de la mamifere inclusiv omul.
mersul uterului se cunoaste prin culoarea oualor. La inceput ouale sunt albe, apoi galbui,
maron inchis spre negru.
Ne-am fi asteptat ca pe acelasi individ, fiind aparat genital mascul si femel, sa se uneasca intre
ei gametii aceluiasi individ = autofecundare. In realitate avem o fecundare incrucisata pentru ca
cele doua aparate genitale nu se matureaza in acelasi timp. Intai se matureaza cel mascul
(proterandrie) si apoi se matureaza aparatul genital feminin
ACTIUNE PATOGENA
2. TENIAZE
taenia - solium si saginata.
taenia solium
taenia saginata
botriocefal
Gazda definitiv
Omul (coexistand cu botriocefalul)
Gazda intermediar
porcul
bovidele
Proglotul
matur ptrat
ptrat
dreptunghi
genital
Foliculii vitelini
contopiti formand o masa vitelogena situata la Viteloduct drept,
partea posterioara a proglotului
stng i comun
uterul
nchis si usor ramificat
Orificiul exterior de
pont
vaginul
vaginul merge lateral si se deschide la exterior Central pe aceeai
prin orificiul genital femel (vaginal) la cel linie
median
cu
hermafrodit
ovotipul
alternanta orificiului regulat
neregulat
genital hermafrodit
proglotele batrane
10-15
15-20 ramificatii uterine pline
- saci cu oua
ramificatii
cu oua astfel incat proglotul
uterine pline batran de tenia saginata este
cu oua
mai lung decat lat
de obicei medicii preconizeaza substante chimice care indeparteaza viermii (viermifugi) care maresc
peristaltismul intestinal, rupe uterul si asa se elimina ouale prin ruperea proglotelor datorita acestor
substante chimice.
ACTIUNE PATOGENA.
Ele pot fi cauza unor iritatii intestinale mai mult sau mai putin pronuntate.
apendicita teniazica,
obstructie a canalelor intestinale si hepatice, chiar si
strangularea pancreasului.
Toate acestea sunt insotite de tulburari nervoase.
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
prin examen coparazitologic repetat pentru punerea in evidenta a proglotelor mature, batrane,
fiind absolut necesara cunoasterea structurii acestora.
Diferente sunt si in ceea ce priveste eliminarea oualor.
o La tenia solium ouale se elimina odata cu scaunele,
o La saginata si intre scaune iar
o la botriocefale - proglote stafidite odata cu scaunul.
TRATAMENTUL
este chimioterapic
o atebrina, neotezina - dar si
naturiste
o extractul eterag de feriga sau
o decocturi de samanta de dovleac,
o o masa bogata in usturoi
2.chistul se poate rupe si supura datorita altor germeni patogeni existenti in organele parazitate
producand o boala de asociatie
3.bolnavul se poate vindeca spontan cand lichidul hidatic se resoarbe iar membrana proligera se
zbarceste si se calcifica.
DIAGNOSTIC
-palparea si percutia ficatului unde se aude un zgonot privator - asa numitul freamat hidatic.
-examene radiologice ale organelor parazitate - in ultimul timp se folosesc cu succes izotopii
radioactivi, efectuand mai ales scintigrame hepatice si pulmonare.
-metode serologice - precipitarea serului in contact cu lichidul hidatic si fixarea complementului cu
lichidul hidatic; intradermoreactia cassoni - cand se injecteaza intraepidermic 0,2 ml lichid hidatic si se
obtine o reactie locala - un eritem polimorf in 30 min si 24 h de la infestare
TRATAMENTUL
este exclusiv chirurgical - veyicula plina cu lichid in ficat inima si creier. se injecteaza o solutie de
hormoni 1-2% ca sa intareasca vezicula
sunt tenii care ca adaptare la viata parazitara au in fiecare segment sau proglot un aparat genital dublu - doua
ovare, doua testicule, doua orificii genitale:
4. Dipilidioza
- produsa de dipilidium caninum
corpul
-scolex - lung
-ultimele proglote - forma de seminte de dovleac
-ueterul se fragmenteaza in capsule uterine
o gasim la copii mici de la 8 luni la trei ani. dupa aceea incidenta bolii scade --> de ce e frecvent la copii
mici la care imunitatea naturala este scazuta iar contactul acestora cu cainii si pisicile este mai
prelungit
actiune patogena
- oprire in dezvoltare
tulburari gastrice - dureri abdominale, colici puternice,
-tulburari nervoase
In cazul nerespectarii regulilor de igiena personala si de locuinte, parazitoza poate fi heteroxena -->
gazda intermediara sunt reprezentate de purecii si paduchii sobolanilor din jurul casei omului
5. Monioza
- produsa de Moniezia expansa - cu aparat genital dublu
-proglotele sunt dreptunghiulare,
-nu au uter
-ciclul evolutiv este heteroxen
- gazda definitiva - oi si vite cornute
- gazda intermediara - capuse pe iarba
6. TREMATODOZE
al 2-lea grup mare al platelmintilor produc asa numitele trematodoze
- apartin clasei trematoda care spre deosebire de cestode au corp unitar - format dintr-o singura bucata
- turtit dorso-ventral
-organ de fixare - doua ventuze
-una bucala cu orificiul buco-anal in centru
-una ventrala - orificiu pentru fixare.
(trematos - orificiu, duos - 2)
-Fasciola hepatica (viermele de galbeaza)
-gazda definitiva - oile si vitele cornute
-gazda intermediara - gasteropode - melci aquatici - se fixeaza in partea de sus a firului de iarba
BOLI
PARAZITARE
PRODUSE
DE
HELMINTI
2) FILUM NEMATHELMINTES NEMATODE NEMATODOZE
HELMINTOZE
1) ASCARIDIOZA ASCARIS
- 3 specii canal deferent care se largeste intr-o vezicula semina
-ascaris lumbricoides - la om
-ascaris suum - la porc
-ascaris megalocephala - la cal
atat la mascul cat si la femela ca adaptare la viata parazitara din organizatia interna ramane doar tubul
digestiv care asigura hranirea si aparatul genital care asigura perpetuarea speciei
aparatul genital are forma a doua filamente
-partea cea mai subtire si translucida este partea germinala si este reprezentata de ovar ovarul se
continua cu oviduct; fiecare oviduct se lateste in cate un uter plin cu oua; cele doua utere se indreapta
anterior se unesc apoi intr-un uter comun care comunica cu exteriorul prin orificiul uterin sau de
ponta sau orificiul genital femel situat in treimea anterioara a corpului
la mascul aparatul genital este reprezentat printr-un singur filament
-partea subtire - partea germinala reprezentata de testicul; spermatozoizii sunt condusi printr-un canal
deferent care se largeste intr-o vezicula seminala in canalul deferent
gasim doua feluri de oua
-fecundate
-nefecundate
ouale sunt eliberate odata cu fecalele gazdelor la exterior iar din ouale fecundate se dcezvolta al treilea
element infestant - larva girinoida:
2) Oxiuraza
produsa de oxiuri =enterobius viermicularis
femela depune ouale in uter sub forma de pachete unde are loc formarea embrionului sau
embriogeneza. odata embrinii formati, femela coboara catre rect, iese prin orificiul anal si de pune
ouale intre cutele anale. Ouale produc mancarime, copilul se scarpina, ouale patrund sub unghii, si
dimineata, daca nu se spala pe maini se infesteaza cu propriile oua sau autoinfestare. La fetite exista
pericolul ca ouale sa patrunda si in vagin -->vulvovaginite
3) tricocefaloza
produsa de tricocefal sau trichiuris trichiura - trichiuraza
fie ca e mascul fie ca-I femela, extremitatea corpuloui se prelungeste printr-un esofag strongiloid
forme monoxene ovipare
4) Trichineloza
- produsa de Trichinela spiralis - o forma vivipara - naste larve vii
5) Strongiloidaza
- produsa de nematodul ce se numeste Strongiloides stercolaris
6) Angilostomiaza
- [rodusa de anicilostoma duodenala.
larvele sunt libere in sol iar adultii sunt paraziti in intestin -->ultimele doua sunt boli profesionale boala minerilor, a sapatorilor de tuneluri si a caramidarilor chiar si ale culegatorilor de frunze de dud.
Exista doua tipuri de larve
a) larve drepte cu capetele ascutite --> se numesc larve ralditoide
b) larve strongiloide cu un esofag strongiloid
Trecerea de la o forma la alta se face prin naparlire cand se elimina cuticula veche care acopera corpul,
larva creste, secreta o noua cuticula si asa se transfomra in al 2-lea fel de larva.
Cele doua forme coexista. In examenul coproparazitologic putem gasi ambele tipuri de oua cu
deosebirea ca oul de ancilostoma este segmentat si are 10-20 de celule fiice sau blastomeri
7) Filarioze
- o serie de boli rtopicale la care agentii infestanti sunt larvele care sunt de dimensiuni mici - au 1,52microni si se numesc microfilarii. Acestea au un ritm de viata sau un bioritm corelat cu cel ala
gazdelor intermedulare care sunt insecte sugatoare de sange.
-doua exemple
a)loiaza care produce edeme de calabar - la care gazda definitiva este omul iar cea intermediara este o
musca care inteapa cand vremea este f. calda. Ziua aceste microfilarii se gasesc in sangele care scalda
diferitele organe si care corespunde cu intepatura acestei muste iar noaptea le gasim in sangele
pulmonar.
b)oncocecoza - oncoceza volvulus - gazda definitiva este omul
produce leziuni corneene care duce la piederea vederii sau cecitate completa
produce edemul enorm al dermei - elefantiaza - la nivelul membrelor posterioare.
-arachmide
-crustacei
-insecte
Actiunea lor directa poate fi mecanica, toxica si iritativa
Cea indirecta poate fi inoculativa, contaminativa, in acest caz aceste artropode fiind o serie de gazde
intermediare sau vectoare care transmit agentii respectivi.
-raia scabioasa
-limfangita - prin hipertrofia ganglionilor limfatici in zonele afectate de raie sau de scabie
Actiunea toxica si iritativa - se datoreste faptului ca acste artropode patogen sunt de obicei introduse
in organismul uman cu alimentele asa cum sunt larvele de muste care produc asanumitele miaze.
-larve de muste
-acarieni - cu produse zaharoase - biscuiti, bomboane, zahar sau cu branza
-capusa de dimensiuni mari - Dermacentor venustus care produce asanumita paralizie de capusa care
este cu atat mai accentuata cu cat intepatura este in vecinatatea capului sau a coloanei vertebrale unde
sunt centrii nervosi caracxteristici
ingeneral larvele de muste nu sunt parazite
-se gasesc fie pe animale - saprozoolice
-pe plante - saprofite
in anumite conditii devin parazite si determina asanumitele miaze
-miaze cutanate - in zonele tropicale se gasesc la suprafata tegumeentului iar in tarile temperate
infecteaza leziunile deschise sau plagile deschise producand suprainfectii
-musca domestica sau lucilia produc suprainfectii complicate mai ales la nivelul membrelor
-miaze intestinale - cand larvele de musca patrund cu alimentele si de obicei se amnifesta prin dureri
abdominale insotite de colicI, febra ridicata, greturi, varsaturi ducand si la tulburari de comportament
-speciile genului sarcophaga pentru ca larvele de muste sunt infasurate in straturi concentrice de
tesut conjuntiv care formeaza un sarcofag.
-otomiazele - cand larvele de muste invadeaza urechea si cea mai parazitata este urechea externa.
Larvele de fania tind sa perforeze timpanul
-oculomiazele - cand invadeaza globul ocular si netratate la timp duc la invazia corneei si duc la
pierderea vederii
-larvele genitale cand larvele de muste invadeaza vaginul si penisul. Si in primul caz de miaza genitala
- parazitologul N. Leon
-(6)nazomiazele - invadeaza cavitatea nazala