Lucrare Diploma

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,
sinucidere si omucidere in cazuistica SMLJ Vaslui

Lucrarea
de
licenta
cu
titlul
,,
Aspecte
particulare
ale
diagnosticului diferential intre accident , sinucidere si omucidere

in cazuistica SMLJ Vaslui , realizata de studenta Iordan Otilia trateaza
o tema de mare importanta pentru medicina legala si pentru societate in
general , avand in vedere faptul ca este un domeniu in care cercetarile
sunt inca in curs de derulare .
Lucrarea este structurata pe patru capitole in care studenta
realizeaza o prezentare exhaustiva a subiectului , pornind de la datele
generale si incheind cu starea actuala a cunostintelor in domeniu .
Primul capitol al lucrarii constituie o introducere in care se enunta
cateva din ideile principale despre dreptul inalienabil si universal al
omului la viata , aducand astfel justificari in alegerea si tratarea acestei
teme .
In al doilea capitol se face o prezentare generala a prevederilor
legale privind omuciderea , sinuciderea si accidentul .
Capitolul al treilea - cheia intregii lucrari - este si mai vast , bazandu-se
pe cazuistica si statistica realizata in cadrul Serviciului de Medicina
Legala Vaslui . Se trateaza in acest capitol diagnosticul diferential al celor
trei pattern-uri de moarte violenta prin agenti mecanici , fizici si chimici ,
scotandu-se
in
evidenta
situatiile
particulare
ale
unor
cazuri
representative . In fiecare subcapitol se precizeaza notiunile teoretice de

baza specifice fiecarui tip de moarte violenta corelate cu statistica culeasa
din cadrul SML Vaslui si exemplificate prin cazuri care arata dificultatile
diagnosticelor ce pot sa fie intalnite in cursul necropsiilor si care sunt
insotite de o iconografie atent selectata .
In concluziile lucrarii studenta accentueaza faptul ca medicul legist ,
prin constatare si expertiza medico-legala , nu poate incadra din punct de
vedere juridic o forma moarte violenta , dar poate furniza organelor de
0

ancheta si celor juridice importante argumente stiintifice ce pledeaza pro
sau contra unei anumite forme medico-legale de moarte violenta.
INDRUMATOR
Conf. univ.dr.Silviu Morar
Cuprins
Introducere .................................................................................................
..............................................1
CAPITOLUL 1 : Dreptul inalienabil si universal al omului la viata
.2
CAPITOLUL 2 : Prevederi legale privind omuciderea , sinuciderea si
accidentul .5
CAPITOLUL 3 : Diagnosticul diferential expertal al celor 3 patternuri de moarte
violenta
prin
agenti
mecanici
si
fizici
.8
3.1 Moartea violenta prin accidente de trafic..
...8
3.2
Moarte
violenta
prin
traumatisme
cranio-
cerebrale21
3.3
Moartea
violenta
prin
arme
albe25
3.4
Moartea
violenta
prin
arme
de
foc27

3.5
Moarte
violenta
prin
asfixii
mecanice34
Spanzurarea....
..35
Strangularea....
..45
Compresiunea
toraco-
abdominala.....52
Sufocarea....
...58
Asfixia
prin
ocluzia
cailor
respiratorii
cu
corpi
straini60
Inecul..
..63
3.6
Moarte
violenta
prin
agenti
fizici...
.70
Temperatura
inalta.
...70
Hipotermia...
77
Energia
electrica...
.79
3.7 Moarte violenta prin agenti chimici...
..82
CAPITOLUL
Concluzii....
.86
Bibliografie

Introducere
In lucrare de fata sunt prezentate elementele caracteristice fiecarui
tip de moarte violenta prin agenti mecanici , fizici si chimici in vederea
stabilirii corecte a unui diagnostic diferential intre sinucidere , omucidere
si accident .
Raportul de constatare medico-legala nu incadreaza din punct
de
vedere juridic cazul de moarte violenta , ci contine afirmatii obiective

asupra tipului , cauzei si modului de producere a mortii , sustinute
stiintific din care se poate deduce indirect si incadrarea juridica a acesteia
.
In vederea intocmirii unui raport complet si corect se urmaresc :
cunoasterea istoricului
examenul la fata locului
autopsia minutioasa si corecta a cadavrului
stabilirea cu certitudine a cauzei mortii
identificarea agentului vulnerant (daca exista ) si corespondenta cu
leziunile gasite .
In primul capitol al lucrarii sunt amintite principalele drepturi ale
omului ce vizeaza dreptul la viata si libertate si dreptul la protectie legala
citand cateva articole din Declaratia Universala a Dreptului Omului
adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite in 1948 , precum si
articole din Conventia Europeana a Dreptulurilor Omului .

Capitolul al doilea cuprinde prevederi legale asupra sinuciderii ,
omuciderii si accidentului subliniind importanta intocmirii corecte a
expertizei medico-legale si implicatiile judiciare ale acesteia .
Partea principala a lucrarii este reprezentata de capitolul al treilea
in care este discutat fiecare tip de moarte violenta prin agenti mecanici ,
fizici si chimici , la fiecare dintre acestea fiind subliniate
elementele
caracteristice ce pledeaza pentru sinucidere , omucidere si accident ,

urmate de exemplificarea lor prin cateva cazuri . Cazurile prezentate in
aceasta lucrare sunt extrase dintr-un lot de cazuri analizat de la cabinetul
de medicina legala a SML Vaslui in perioada 2008-2010 .
Capitolul al patrulea incheie aceasta lucrare prin prezentarea
succinta a elementelor caracteristice in sinucidere , omucidere si accident
in fiecare tip de moarte violenta .
Capitolul 1
Dreptul inalienabil si universal al omului la

viata
De peste 2000 de ani , omenirea a cautat sa se individualizeze
printre fiintele vii , dat fiind ca omul pretinde a fi superior celorlalte forme
de viata datorita inteligentei sale , capacitatilor creative , limbajului ,
modului de viata . De aceea , pe parcursul vremii , avand ca punct de
pornire ideea unanim acceptata ca omul are anumite drepturi , ca orice
alta fiinta vie , au existat mai multe incercari de a elabora un document
recunoscut de toti oamenii care sa cuprinda drepturile pe care ar trebui
sa le aiba orice om , indiferent de etnie , sex , apartenenta politica si
4

religioasa . Acest document se dorea a fi un mijloc de protectie legala
pentru fiecare om , insa si un mod de a elimina discriminarile ce existau
intre oameni . Aceste drepturi sunt descrise cel mai bine in textele (sau
instrumentele) internationale care au fost acceptate de state si care
definesc normele ce trebuie respectate . Cea mai celebra dintre aceste
texte este Declaratia Universala a Drepturilor Omului adoptata de
Adunarea Generala a Natiunilor Unite in 1948 . Este o declaratie de
principiu care continua sa exercite o mare influenta in intreaga lume . Ea
nu are forta de lege, dar, conform multor juristi , aceasta a devenit
obligatorie in practica internationala deoarece ea este astazi integrata in
constitutiile si jurisprudentele din foarte multe tari . Din acest document
am extras cateva articole ce privesc aspeste utile pentru tema acestei
lucrari , si anume :
dreptul la viata si libertate
dreptul la protectie legala
Articolul 1
Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in
drepturi.
Articolul 3
Orice fiinta umana are dreptul la viata , la libertate si la securitatea
persoanei sale.
Articolul 7
Toti oamenii sunt egali in fata legii si au , fara nici o deosebire ,
dreptul la o egala protectie a legii .
Articolul 8
Orice persoana are dreptul la satisfactie efectiva din partea
instantelor juridice nationale competente impotriva actelor care violeaza
drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin constitutie sau lege .
Articolul 10
5

Orice persoana are dreptul in deplina egalitate de a fi audiata in
mod echitabil si public de catre un tribunal independent si impartial care
va hotari fie asupra drepturilor si obligatiilor sale , fie asupra temeiniciei
oricarei acuzari in materie penala indreptata impotriva sa .
Articolul 11
Orice persoana acuzata de comiterea unui act cu caracter penal are
dreptul sa fie presupusa nevinovata pana cand vinovatia sa va fi stabilita
in mod legal in cursul unui proces public in care i-au fost asigurate toate
garantiile necesare apararii sale . Nimeni nu va fi condamnat pentru
actiuni sau omisiuni care nu-i constituiau , in momentul cand au fost
comise , un act cu caracter penal conform dreptului
international sau
national . De asemenea , nu se va aplica nici o pedeapsa mai grea decat

aceea care era aplicabila in momentul cand a fost savarsit actul cu
caracter penal .
Dreptul inalinabil si universal al omului la viata este luat in discutie
si subliniat si in alte documente internationale , spre exemplu Pactul
international cu privire la drepturile civile si politice din data de 19
decembrie 1966 care prevede in Articolul 6 alienatul 1 urmatoarele :
Dreptul la viata este inerent persoanei umane . Acest drept
trebuie ocrotit prin lege . Nimeni nu poate fi privat de viata sa in mod
arbitrar .
Creat in 1949 , Consiliul Europei este o organizatie interguvernamentala care are ca scop protejarea si apararea drepturilor
omului si gasirea solutiilor pentru problemele cu care societatea
europeana se confrunta . Inspirandu-se din Declaratia Universala , acest
consiliu a elaborat Conventia Europeana a Drepturilor Omului din care
am selectat cateva articole :
Articolul 1 : - Obligatia de a respecta drepturile omului

Statele membre trebuie sa recunoasca tuturor persoanelor
drepturile continute de Conventie .
Articolul 2 - Dreptul la viata
Dreptul fiecarei persoane la viata este protejat de lege.
Articolul 3 - Interzicerea torturii
Nimeni nu are dreptul sa raneasca sau sa tortureze pe cineva .
Chiar si in detentie , demnitatea umana trebuie respectata .
Articolul 5 - Dreptul la libertate si la siguranta
Toate persoanele au dreptul la libertate . Toate persoanele
arestate au dreptul de a sti pentru ce au fost arestate . Ele trebuie
judecate repede sau trebuie eliberate pana la inceperea procesului .
Articolul 6 - Dreptul la un proces echitabil
Toate persoanele au dreptul de a fi judecate echitabil de un
judecator independent si impartial . Daca dumneavoastra sunteti acuzat
de o infractiune , sunteti considerat prezumtiv nevinovat pana cand
culpabilitatea dumneavoastra va fi dovedita . Aveti dreptul de a fi aparat
de un avocat platit de stat , in cazul in care dumneavoastra nu aveti
mijloacele de a-l plati .

Capitolul 2
Prevederi legale privind omuciderea ,

sinuciderea si accidentul (drept penal , drept
procesual penal)
Medicina Legala este o disciplina cu implicatii atat materiale cat si
judiciare . De aceea , expertiza medico-legala reprezinta un act care , in
afara aspectului sau medical , are un rol foarte important in incadrarea
din punct de vedere juridic a faptei ce a dus la producerea leziunilor
victimei . Astfel , nu este de dorit o eroare diagnostica si orice afirmatie
din cadrul expertizei trebuie sustinuta stiintific .
Constatarea si expertiza medico-legala prevazute de art.64 , C.p.p
reprezinta constatari stiintifice
ce atesta existenta unui fapt penal ,
autorul lui si circumstantele de producere a faptei .

Constatarea medico-legala (art.114-115 , C.p.p) este efectuata in
urgenta si ofera concluzii rapide asupra felului mortii (art.117 , C.p.p) este
efectuata in urgenta si ofera concluzii rapide asupra felului mortii

(violenta sau patologica) si a cauzei acesteia , in timp ce expertiza
medico-legala (art.117,C.p.p) prin efectuarea explorarilor complementare
ofera concluzii definitive asupra cazului .
Prevederi legale privind omuciderea

Omorul
Art.178.- Uciderea unei persoane se pedepseste cu detentiune severa de
la 15 la 25 si interzicerea unor drepturi .
Omorul calificat
Art.179.-Omorul savarsit in vreuna din urmatoarele imprejurari:
a) cu premeditare;
b) asupra sotului sau unei rude apropiate;
c) asupra unui minor care nu a implinit varsta de 15 ani;
d) profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara;
e) asupra unei femei gravide;
f) prin cruzimi;
g) asupra a doua sau mai multe persoane;
h) pentru a savarsi sau a ascunde savarsirea unei talharii sau piraterii;
i) in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau
publice ale victimei , se pedepseste cu detentiune severa de la 15 la

25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Pruncuciderea
Art.180.-Uciderea copilului nou nascut , savarsita imediat dupa nastere
de catre mama aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere , se
pedepseste cu inchisoarea stricta de la 2 la 7 ani.
Uciderea din culpa
9

Art.181. - (1) Uciderea din culpa a unei persoane se pedepseste cu
inchisoare stricta de la un an la 5 ani.
(2) Uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a
masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori
pentru efectuarea unei anumite activitati se pedepseste cu inchisoare
stricta de la 2 la 7 ani .
(3) Cand uciderea din culpa a unei persoane este savarsita de un
conducator de vehicul cu tractiune mecanica , avand in sange o imbibatie
alcoolica ce depaseste limita legala sau care se afla in stare de ebrietate
produsa de alcool sau se afla sub influenta stupefiantelor ori a altor
substante toxice , pedeapsa este inchisoare stricta de la 5 la 12 ani.
(4) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza uciderea din culpa savarsita de
orice alta persoana in exercitiul profesiei sau meseriei si care se afla in
stare
de
ebrietate
produsa
de
alcool
sau
se
afla
sub
influenta
stupefiantelor ori a altor substante toxice .

(5) Daca prin fapta savarsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multe
persoane , pedeapsa este inchisoarea stricta de la 7 la 15 ani .
(6) Daca fapta prin care s-a produs uciderea din culpa constitie prin ea
insasi o infractiune , se aplica regulile privind concursul de infractiuni .
Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte

Art.188.-Daca vreuna dintre faptele prevazute in art.185-187 a avut ca
urmare moartea victimei , pedeapsa este inchisoarea stricta de la 5 la 15
ani si interzicerea unor drepturi.
Prevederi legale privind sinuciderea

Determinarea sau inlesnirea sinuciderii
10

Art.182.- (1) Fapta de a determina sau de a inlesni sinuciderea unei
persoane , daca sinuciderea sau incercarea de sinucidere a avut loc , se
pedepseste cu inchisoare stricta de la 2 la 7 ani .
(2) Cand fapta prevazuta in alin.(1) s-a savarsit fata de un minor sau fata
de o pesoana care nu era in stare sa-si dea seama de fapta sa ori nu putea
fi stapana pe actele sale , pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani .
Prevederi legale privind accidentele de munca

Neluarea masurilor legale de protectie a muncii
Art.243.- (1) Neluarea vreuneia din masurile legale de protectie a muncii
de catre persoana care avea indatorirea de a lua aceste masuri , daca se
creeaza un pericol iminent de producere a unui accident de munca sau de
imbolnavire profesionala , se pedepseste cu inchisoarea stricta de la un an
la 2 ani sau cu zile-amenda .
(2) Daca fapta prevazuta in alin.(1) se comite in locuri de munca ce
prezinta un pericol deosebit , pedeapsa este inchisoarea stricta de la un
an la 3 ani sau zile-amenda .
(3) Fapta prevazuta in alin.(1) savarsita din culpa se pedepseste cu
inchisoarea de la 3 luni la un an sau cu zile amenda , iar fapta prevazuta
in alin.(2) savarsita din culpa se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la
un an sau cu zile amenda .
Nerespectarea regulilor de protectie a muncii

Art.244.-(1)Nerespectarea de catre orice persoana a masurilor stabilite
cu privire la protectia muncii , daca prin aceasta se creeaza un pericol
iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire
profesionala , se pedepseste cu inchisoare stricta de la un an la 2 ani sau
zile amenda .
11

(2) Daca fapta prevazuta in alin.(1) se comite in locuri de munca ce
prezinta un pericol deosebit , pedepsa este inchisoare stricta de la un an
la 3 ani sau zile amenda .
(3) Daca nerespectarea consta in repunerea in functie a instalatiilor ,
masinilor si utilajelor , anterior eliminarii tuturor deficientelor pentru care
s-a luat masura opririi lor , pedeapsa este inchisoarea stricta de la un an
la 2 ani sau zile-amenda .
(4) Faptele prevazute in alin.(1) si (3) savarsite din culpa se pedepseste cu
inchisoare de la 3 luni la un an sau cu zile-amenda , iar fapta prevazuta in
alin.(2) savarsita din culpa se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un
an sau cu zile-amenda.
12

Capitolul 3
Diagnosticul diferential expertal

al celor 3 pattern-uri de moarte violenta prin :
agenti mecanici , fizici , chimici si biologici
3.1.Morti violente prin accidente de trafic
Accidentele de trafic se produc de catre autovehicule , tren si avion.
Am analizat un numar de 112 cazuri de accidente de la cabinetul de
medicina legala a SML Vaslui in perioada 2008-2010 , din care 89 sunt
accidente rutiere , iar 23 sunt accidente feroviare . Din cele 89 victime ale
accidentelor rutiere , 39 sunt reprezentate de pietoni , iar 50 sunt
reprezentate de ocupanti ai vehiculului.
13

Accidentele de trafic rutier reprezinta o cauza foarte frecventa de

deces si se datoreaza aproximativ 80% neatentiei conducatorilor auto ,
precum si a pietonilor . In situatii foarte rare
s-au inregistrat decese
prin evenimente rutiere ca urmare a unor sinucideri , metoda folosita fiind

aruncarea in fata autovehiculului aflat in miscare sau , in situatia in care
victima
conduce
autovehicolul
acesta
accelereaza
si
se
loveste
intentionat de un obstacol . In cazuistica utilizata in aceasta lucrare nu am

avut asemenea cazuri de sinucidere .
Factorii implicati in evenimentele rutiere sunt reprezentati de
victima , autovehicol si carosabil . Pe langa acestia , un rol important il
detin factorii favorizanti : mediul ( rural /urban ) , sezonul si conditiile
meteo.
Leziunile se pot produce prin :ciocnire (impact) , deceleratie (oprire
brusca) sau acceleratie (proiectarea organelor in viteza ) . Astfel ,
ocupantii sufera o oprire (ei au viteza autovehiculului ) si lovire de un
14

obstacol (scaun , parbriz) , in timp ce la pietoni mecanismul de producere
a leziunilor depinde de viteza autovehioculului si de unghiul de lovire .
Vehiculul produce leziuni dominante ale organelor axiale ale corpului
, cum ar fi : craniul , toracele , coloana vertebrala si bazinul , si leziuni
mult mai usoare ale membrelor , fapt ce explica situatiile paradoxale din
practica in care o victima cu leziuni grave ale membrelor supravietuieste ,
iar o victima cu traumatisme cranio-cerebrale inchise poate deceda pe loc
la locul accidentului .
Leziuni ale ocupantilor vehiculului

Leziunile suferite de ocupantii unui vehicul sunt diferite in functie de
locul acestuia in momentul accidentului , fapt de o deosebita importanta ,
adesea , pentru identificarea conducatorului auto in cazurile in care
aceasta se sustrage de la comiterea accidentului .
Leziunile capului sunt cele mai impresionante , dar si cele mai
grave , producandu-se prin lovirea acestuia de parbriz sau de rama
parbrizului . La exterior se pot produce plagi ale scalpului , escoriatii , iar
leziunile interne ale craniului sunt foarte diverse , cel mai frecvent
intalnindu-se fracturi de calota craniana iradiate la baza si leziuni
cerebrale de tipul contuziilor si dilacerarilor cerebrale .
Leziunile toracice sunt , in prezent , semnificativ atenuate de
dotarea vehiculelor cu airbaguri . La exterior vom intalni escoriatii ce
frecvent pastreaza forma obiectului de impact , iar in profunzime vom
intalni fracturi costale si sternale in zona directa a impactului
sau a
arcurilor laterale , prin exagerarea curburii acestora in comprimarea

antero-posterioara . Nu rareori , fragmentele osoase fracturate perforeaza
plamanii determinand hemopneumotorax , cauza frecventa de deces .
15

Daca viteza vehiculului in momentul impactului este mare putem
intalni
leziuni
toracice
determinate
de
centurile
de
siguranta
Conducatorul auto va prezenta excoriatii sau echimoze oblice liniare de pe

umarul stang in hipocondrul drept , pe traiectul centurii de siguranta .
Prin lovirea genunchilor de bord apar frecvent fracture rotuliene dau
a extremitatii inferioare a femrului si , nu rareori , prin impingerea
violenta
a femurului in oasele bazinului intalnim fracturi ilio-ischio-
pubiene .
La pasagerul din dreapta fata traumatismele cranio-cerebrale sunt
foarte frecvente , la fel ca si ejectarea din vehicul . Membrele superioare
sunt mai frecvent afectate decat la sofer , prin incercarea de a se sprijini
de bord , iar membrele inferioare sunt afectate predominant la nivelul
genunchilor .
Diferentierea leziunilor soferului de cele ale ocupantului din dreapta
se face prin elementele de ancheta si prin corelarea deformarilor
vehiculului cu existenta urmatoarelor elemente :
urma inversa lasata pe tegumente de centura de siguranta
lipsa leziunilor toracice produse de volan la ocupantul din dreapta;
leziuni ale membrelor inferioare mai severe la sofer;
leziuni ale membrelor superioare mai severe la ocupantul din
dreapta.
Un tip special de leziuni intalnit la ocupantii vehiculului este
reprezentat de leziunile coloanei vertebrale . Deceleratiile bruste , la fel
ca si acceleratiile bruste , pot determina hiperflexia sau hiperextensia
exagerata a coloanei vertebrale . Cunoscut sub denumirea de ,, mecanism
de
whiplash , acest tip de fracturi contuzioneaza sau chiar dilacereaza
maduva cervicala , determinand tetraplegii ale ocupantilor .
16

Leziuni ale pietonilor

Pietonii sufera de obicei traumatisme primare si secundare produse
prin:
mecanisme simple : - leziuni de impact direct
- leziuni de proiectare (pe partea opusa celor
de lovire)
- leziuni de calcare
- agatare sau tararea victimei:se produc
excoriatii ce pot imita arsurile si
dungile de detasare a tegumentelor ce indica
directia de mers a
vehiculului
- comprimarea sau tamponarea intre doua
vehicule sau vehicul cu
obstacol
mecanisme asociate :
lovirea
si
caderea(la
viteza
mica
vehiculului)
- lovirea si proiectarea(viteza 40-50 km/h)
- lovirea , bascularea si proiectarea ( viteza
mai mica de 40km / h )
cand pe capota masinii poate ramane
imprimat conturul corpului
- lovirea , caderea si calcarea /tararea pot
determina leziuni osoase
plurifocale .
Plagile scalpului sunt profunde , iar fracturile craniene sunt cel mai
frecvent cominutive si cu infundari importante , determinand afectarea
17

creierului subiacent . In secventa bascularii traumatismul cranio-cerebral
este insotit de leziuni ale proeminentelor , asemanatoare celor din
cadere , situate mai frecvent la nivelul coatelor , palmelor , fetei dorsale a
mainilor si genunchilor .
Leziunile de calcare sunt intens distructive , fiind incompatibile cu
viata , cu exceptia calcarii pe membre .
Moartea violenta prin vehicule

In marea majoritate a cazurilor este vorba de accidente . Criteriile
medicale de diferentiere intre omor , suicid sau accident sunt in acest caz
foarte restranse , putandu-se preciza doar mecanismul de producere a
leziunilor
De
aceea
expertiza
medico-legala
trebuie
sa
atinga
urmatoarele obiective :
examenul la fata locului urmareste urmele victimei pe vehicul (sange
, tesuturi , imprimari pe caroserie ) , precum si resturi de tesuturi pe
carosabil
examinarea hainelor victimei
examinarea victimei prin autopsie , determinarea concentratiei de
alcool in sange si urina
Angajarea raspunderii conducatorului vehiculului implica deseori si
o examinare psihiatrica si psihologica , precum si testarea de alcool pe
care legea il interzice peste o alcoolemie penala (0,8g/l) .
Pentru stabilirea incadrarii juridice (omucidere , sinucidere ,
accident ) trebuie avute in vedere si urmatoarele aspecte/situatii :
daca corpul este calcat si de alte vehicule (datorita lipsei vizibilitatii)
sa se stabileasca daca victima traia la trecerea primului vehicul
18

moartea subita la volan sau moartea subita a pietonului in fata
vehiculului
probabilitatea sinuciderii in prezenta unor conditii bune de trafic ,
vehicul in stare buna de functionare , lipsa urmelor de franare , lipsa
antecedentelor psihiatrice .
Aspectele particulare ale accidentelor de trafic sunt reprezentate
de :
- accidente prin vehicule din agricultura (tractoare) care sunt in principal
accidente prin rasturnare, urmate de comprimarea si zdrobirea victimei
- accidente prin vehicule cu roti metalice (tren , tramvai )
Accidente feroviare
Alaturi de sinucideri si omucideri , pot exista si alte aspecte juridice :
calcare accidentala , cadere accidentala din tren , accidente de munca
,dar si disimulare a unei omucideri prin asezarea cadavrului pe linia ferata
.
In sinucidere , corpul e pus simetric pe sine , intalniadu-se
decapitarea sau sectionarea de trunchi .
In omucidere , pozitia victimei nu este simetrica , apar leziuni de
autoaparare , precum si alte leziuni cu caracter vital ce pot explica
moartea .
De obicei , intalnim cazuri de omor disimulat in accidentele de tren .
Propulsia din tren prin impingere nu poate fi demonstrata medical .
Accidentul de tren poate fi solitar , prin ciocniri , deraieri ,
desprinderi
de
vagoane
sau
prin
surprinderea
de
catre
tren
autovehiculelor pe trecerea de cale ferata .

Mecanismele lezionale presupun impactul direct , calcarea cu
sectionarea corpului sau agatarea cu tararea pe distante mari .
19

Mortile produse prin catastrofe aeriene sunt de regula accidente ,
fie datorita unor vicii de proiectare si constructie a aparatului , fie datorita
unor erori de pilotaj . Se produc leziuni foarte grave , cu distrugeri de
organe
decapitari
dezmembrari
carbonizari
reconstituirea
cadavruluui fiind foarte dificila .
CAZUL NR.1
N.V. , 36 ani , sex M , mediu urban
Istoric
Numitul G.F. conducea o autospeciala MAN si a observat pe carosabil la o
distanta mica victima care se afla cu fata in jos . Nu a avut timpul necesar
pentru a evita victima si a trecut cu rotile din stanga peste capul acesteia .
Diagnostic macroscopic
Escoriatii , plagi multiple
Distructia neurocraniului si viscerocraniului (deformare)
Fractura multieschiloasa de bolta si baza de craniu
Fractura a vertebratelor C1-C2
Hemoragie , contuzie , dilacerare cerebrala
Fractura de maxilar superior pe 4 linii
Fractura de mandibula pe 4 linii cu avulsii dentare
Ruptura partiala a trunchiului cerebral la nivel bulbo-pontin
Ruptura de ficat
Disjunctie pubiana mediana
Fractura ram ilio-pubian stang
Examene complementare
20

-alcoolemia : 2,55g
-alcooluria : 3,00
-alcool umoarea vitroasa : 3,00g
Concluzii
1. Moartea numitului N.V. a fost violenta.
2. Ea
s-a
datorat
distructiei
neurocraniului
si
viscerocraniului
cu
intreruperea functiilor vitale in contextul unui politraumatism cu

fracturi si rupturi de organe interne .
3. Intre politraumatismul cu fracturi si rupturi de organe interne si
moarte exista legatura directa de cauzalitate.
4. Leziunile s-au putut produce prin mecanism de comprimare a regiunii
capului (victima fiind culcata pe sol) , posibil cu rotile unui autovehicul
in mers .
5. Sangele recoltat de la cadavru continea 2,55g alcool , concentratie
careia ii corespunde din punct de vedere clinic o stare de confuzie
mintala importanta , tulburari de mers , dezorientare; urina continea
3,00g alcool , umoarea vitroasa continea 2,35g alcool.
21

Elementele urmatoare pledeaza pentru incadrarea mortii ca accident:

lipsa altor semne de violenta pe corpul victimei
concentratia mare de alcool gasita in sangele victimei
lipsa de vizibilitate a conducatorului auto ce reiese din ancheta
Nu s-au gasit elemente care sa pledeze pentru sinucidere sau
omucidere , iar din punct de vedere juridic urmeaza ca ancheta sa
stabileasca cu certitudine incadrarea mortii ca accident.
CAZUL NR.2
N.C. , 25 ani , sex M , mediu urban
Istoric
Victima conducea un autovehicol
si a fost implicat intru-un accident
rutier .
Diagnostic macroscopic :
Disjunctie atlanto-occipitala , cu sectiunea maduvei la acest nivel
Fractura femur stang
22

Echimoze , escoriatii , plagi , infiltrate sanguine
Fractura piramida nazala
Fractura mandibula
Fractura de stren
Fracturi costale
Contuzie pulmonara
Contuzie pericardica
Ruptura de aorta
Ruptura de ficat
Hemotorax stang
Hemoperitoneu
- alcoolemia : 1,90g
- alcooluria : 1,60g
- alcool umoarea apoasa : 1,45g
Concluzii
1. Moartea numitului N.C.a fost violenta
2. Ea s-a datorat insuficientei cardio-respiratorii acute consecutive unui
politraumatism cu disjunctie atlanto-occipitala si sectiunea maduvei la
acest nivel , ruptura de aorta toracica cu hemotorax consecutiv ,
ruptura de ficat cu hemoperitoneu consecutiv , contuzie pulmonara si
pericardica , fractura femur stang , fractura piramida nazala , fractura
mandibula , fractura de stern , fracturi costale , plagi contuse ,
echimoze , excoriatii .
3. Sangele recoltat de la cadavru continea 1,90g alcool , concentratie
careia ii corespunde o stare cu pierderea coordonarii musculare ,
tulburari de mers , confuzie mintala mare , exagerarea starilor
23

emotionale , ameteli , scaderea raspunsului la durere , dezorientare ,
afectarea vorbirii ; umoarea vitroasa continea 1,45g alcool ; urina
continea 1,60g alcool, concentratie care corelata cu alcoolemia
24

indica
faza
de
eliminare
alcoolului
din
organism
25

Urmatoarele leziuni traumatice dovedesc faptul ca victima conducea

cu viteza si fara a purta centura de siguranta :
lipsa urmelor centurii de siguranta pe piele
fractura de piramida nazala produsa prin lovirea de volan sau
parbriz
fractura de mandibula produsa prin lovirea de volan
disjunctia atlanto-occipitala cu sectionarea maduvei la acest nivel
produsa prin decelerare brusca
fractura de stern , fracturile costale , contuzie pulmonara ,
hemotorax stang , ruptura de ficat si hemoperitoneul produse prin
impactul brusc si violent dintre regiunea toraco-abdominala si volan
contuzia pericardica si ruptura de aorta produse prin compresia
cordului intre volan si coloana vertebrala .
Pe langa aceste leziuni , alcoolemia mare gasita in sangele victimei
poate pleda pentru incadrarea mortii ca accident , insa incadrarea
definitiva va fi facuta de ancheta care va lua in calcul elementele gasite la
26

fata locului (declaratiile martorilor , existenta urmelor de franare pe
carosabil , lipsa unor antecedente psihiatrice ale victimei) .
CAZUL NR . 3
T.C. , 64 ani , sex M , mediu rural
Istoric
Trenul rapid a accidentat mortal victima la intrarea in statie . Cadavrul
prezenta leziuni la nivelul picioarelor si partea superioara a corpului ,
avand capul detasat . Victima se afla in divort si in ziua precedenta se
certase cu concubina
- alcoolemia : 0,40
- alcooluria : 1,00 g
Concluzii
1. Moartea numitului T.C. a fost violenta
2. Ea s-a datorat intreruperii brutale a functiilor vitale , urmare a unui
traumatism complex cranian si vertebro-medular inalt , cu distructia
arhitectonicii neurocraniului , eclatarea creierului si decapitare .
Leziunile traumatice s-au putut produce in contextul unui accident
feroviar .
3. In momentul mortii alcoolemia susnumitului era de 0,40 g , nivel
ce abia depaseste pragul de intoxicatie , dar concentratia alcoolului
in urina recoltata de la cadavru era 1 g , relevand faza de
eliminare si deci o influenta mai lunga a alcoolului asupra
organismului .
Urmatoarele elemente pledeaza pentru incadrarea mortii ca sinucidere :
existenta problemelor familiale
27

consumul posibil cronic de etanol evidentiat prin alcoolemie si
alcoolurie
asezarea simetrica a victimei pe sina de cale ferata si decapitarea
CAZUL NR. 4
M.I. , 83 ani , sex M , mediu rural
Istoric
Susnumitul a mers cu trenul intre doua localitati , a coborat intr-o statie ,
apoi a mers pe langa calea ferata ; avea un bat in care se sprijinea ; nu a
auzit trenul , acesta a trecut pe langa el , i-a agatat bastonul si l-a trantit .
Din datele verbale oferite de organele de ancheta rezulta ca susnumitul a
fost lovit de una din componentele trenului ( posibil tampon ) , proiectat ,
posibil si tarat .
Eschimoze , excoriatii , infiltrate sanguine
Fractura de bolta craniana iradiata la baza
Fracturi costale multiple
Ruptura pulmonara
Hemotorax
Distrofie hepatica
Miocardoscleroza
Scleroza renala
Sclerolipomatoza pancreatica
ATS
- alcoolemia : 0,65 g
28

- concentratia alcoolului in umoarea vitroasa : 0,65 g
Concluzii
1. Moartea numitului M.I. a fost violenta
2. Ea s-a datorat insuficientei cardio-respiratorii acute survenite ca
urmare a unei come cerebrale posttraumatice .
3. Coma
cerebrala
tanatogenezei
posttraumatica
s-a
produs
ca
responsabila
urmare
de
unui
instalarea
traumatism
craniocerebral cu fractura de bolta si baza craniana , hemoragie

meningee si
contuzie cerebrala , produse in contextul unui
politraumatism cu fracturi costale multiple , si rupturii de plaman cu

hemotorax secundar .
4. Leziunile s-au putut produce prin mecanism de lovire proiectare ,
de catre un tren in miscare , in conditiile ce urmeaza a fi relevate de
ancheta .
5. Intre leziunile constatate si moarte exista o legatura directa si
neconditionata de cauzalitate.
6. Sangele recoltat continea 0,65 g alcool , concentratie careia din
punct de vedere clinic ii corespunde o stare de stimulatie ; umoarea
vitroasa continea 0,65 g alccol ; urina continea 0,80 g alcool ,
concentratie care corelata cu alcoolemia indica o faza de eliminare a
alcoolului din organism .
7. Examenul toxicologic a fost negativ cu exceptia alcoolului etilic .
Urmatoarele elemente pledeaza pentru incadrarea mortii ca accident :
varsta victimei si consumul de etanol evidentiat prin alcoolemie si
alcoolurie ce pledeaza pentru o lipsa / intarziere de reactie a victimei
la trecerea trenului
leziunile s-au putut produce prin mecanism de lovire-proiectare ce
poate explica un accident
29

30

CAZUL NR. 5
P.N.C. , 37 ani , sex M , mediu rural
Istoric
A cazut cu un tractor intr-o rapa , fiind prins sub utilaj .
Eschimoze , excoriatii , plagi , flictene
Infiltrate sanguine epicranian
Staza si edem meningo-cerebral
Hemoragie subarahnoidiana discontinua occipital bilateral
Contuzie pulmonara
Miocardioscleroza
Distofie hepatica
Rupturi hepatice
Fracturi costale
Ruptura de diafragm cu anse intestinale in cavitatea pleurala stanga
Ruptura de rinichi drept
Infiltrate sanguine perirenal
Contuzie de rinichi stang
Fracturi multiple la nivelul bazinului
Concluzii
1. Moartea lui P.N.C. a fost violenta
31

2. Ea s-a datorat unei axfixii mecanice prin comprimare toracoabdominala.
3. Comprimarea toraco-abdominala s-a produs in contextul unui
politraumatism cu fracturi (bazin , coapse) si rupturi de organe
interne (ficat , diafragm , rinichi) .
4. Traumatismul s-a putut produce in circumstantele prezentate de
ancheta , accident de traffic rutier , victima ramanand comprimata
intre planul solului si vehicol .
5. Sangele recoltat continea 3,05 g alcool , imbibatie care din punct
de vedere clinic presupune marcata necoordonare in miscari , cu o
scadere a raspunsului la stimuli , posibil si somnolenta .
Elemente ce pledeaza pentru incadrarea mortii ca accident :
victima conducea tractorul sub influenta bauturilor alcoolice ,
fapt demonstat de alcoolemia mare , si care a presupus o lipsa
de coordonare in miscari , scaderea atentiei
leziunile traumatice au fost produse prin comprimare , si nu sau evidentiat leziuni de alta natura
3.2 Moartea violenta prin traumatisme craniocerebrale

Aceste traumatisme sunt reprezentate de fisuri si fracturi ale oaselor
cutiei craniene produse prin loviri cu sau de corpuri dure , contondente .
Am analizat 180 cazuri de morti violente prin lovire cu / de corpuri
dure de la cabinetul de medicina legala a SML Vaslui din perioada 20082010 , din care 89 cazuri au fost produse in contextul unor accidente
rutire cu politraumatisme , 23 accidente feroviare , 13 cazuri de
precipitare si 55 cazuri produse prin heteroagresiuni .
32

In cazul traumatismelor cranio-cerebrale primele observatii sunt

leziunile scalpului reprezentate de plagi contuse , liniare sau plesnite ,
eschimoze si excoriatii , iar in profunzime infiltrate hemoragic epicranian .
Fracturile craniene sunt frecvent cu infundare , cominutive ,
dehiscente , dar pot fi si liniare, fisuri . Ele sunt asociate cu leziuni
meningeale de tipul hematomului extradural , subdural , subarahnoidian ,
dar si leziuni cerebrale de tipul contuziei sau dilacerarii cerebrale .
Pentru omucidere pledeaza urmatoarele elemente :
Existenta de multiple leziuni de violenta pe tot corpul
Existenta unei plagi craniene unice produsa prin lovire cu un obiect
dur / contondent si lipsa acelui obiect de la locul producerii
vatamarii victimei
Leziunile cerebrale , de tipul contuziilor cerebrale sunt de partea
loviturii
33

Posibil fracture ale cubitusului prin tentative de aparare a capului cu
antebratul
Existenta unor leziuni de aparare
Elemente ce pledeaza pentru sinucidere :
Antecedente de afectiuni psihice
Tentative de suicid in antecedente
Pregatirea locului faptei prin aranjarea unui dispozitiv prevazut cu
un corp greu care sa cada peste capul victimei
Gasirea unor explicatii scrise care sa justifice fapta sau bilete de
adio
Caracteristice unor accidente produse cel mai frecvent prin cadere
sunt :
Caderea pe spate (leziuni occipitale) sau pe fata (leziuni frontale
asociate cu leziuni ale nasului , barbiei )
Pot apare si fracturi de baza de craniu
Sangele prezinta o alcoolemie mare ce justifica dezechilibrarea si
caderea victimei
Leziunile creierului , de obicei contuzii cerebrale , sunt situate de
partea opusa leziunii de impact
Existenta unor factori de mediu propice pentru dezechilibrare /
cadere (lipsa vizibilitatii , sol alunecos) sau afectiuni ale victimei ce
au determinat caderea ( AVC , infarct , tulburari de motilitate ) .
CAZUL NR. 6
S.G. , 70 ani , sex M , mediu rural
Istoric
A fost victima unei agresiuni , zace la pat si decedeaza dupa 5 zile .
34

Eschimoze , excoriatii , hemoragie subconjuctivala
Plaga , infiltrate sanguine
Miocardofibroza
Scleroemfizem pulmonar
Fracturi costale recente , multiple (33 focare de fractura)
Fractura de stern
Fracturi costale vechi cu calus format
Aderente pleurale
Bronhopneumonie
Antracoza pulmonara
Distrofie hepatica
Nefroangioscleroza
Chisti de retentie urinara
ATS sistemica
- alcoolemia : 0 g
Examen histopatologic
Plaman : focare intinse de bronhopneumonie supurata , iar pe alt
preparat scleroemfizem , scleroza vasculara avansata cu reducere
importanta a lumenului vascular
Cord : pericardita cronica , fibroza miocardica moderata , staza in
perete , autoliza avansata cu fibre fara nuclei si fara striatii
Ficat : infiltrate inflamator cronic la nivelul capsulei Glisson , staza
hemoragica focala sinusoidala , autoliza parenchimatoasa
Rinichi : pielonefrita cronica , staza , chisti de retentie , autoliza
35

Pancreas
hemoragie
focala
in
tesutul
conjunctivo-adipos
peripancreatica , autoliza totala parenchimatoasa

Creier : staza moderata in leptomeninge si intracerebral , edem
perivascular si pericelular , autoliza
Concluzii :
1. Moartea lui S.G. a fost violenta .
2. Ea s-a datorat unei insuficiente cardio-respiratorii acute
urmare a unei insuficiente respiratorii acute mixte (obstructive
si restrictiva) generata de un traumatism toracic cu fractura de
stern , multiple fracturi costale (33 focare de fractura) , cu
lezare pulmonara si revarsat lichidian intrapleural , complicat
si cu o bronhopneumonie , la o persoana cu rezerva functionala
scazuta , in varsta , cu tare organice multiple
3. Intre leziunile din contextul politraumatismului si moarte exista
legatura directa si cauzalitate neconditionata .
4. Traumatismul s-a produs in contextul unui politraumatism cu
multiple echimoze , excoriatii , infiltratii sanguine , hemoragii
subconjunctivale , plaga .
5. Leziunile s-au putut produce prin loviri cu si de corpuri dure ,
precum si comprimare . Nu am putut identifica un anumit
agent vulnerant . Apreciem ca s-au folosit si mijloace de atac
proprii omului .
6. In ceea ce priveste pozitia victima agresor facem urmatoarele
aprecieri : probabil initial victima si agresorul erau fata in fata ;
dupa lovituri aplicate in zona fetei victima a cazut , apoi
agresorul a aplicat alte lovituri (probabil cu picioarele) ,
circumstante in care este posibil sisa fi comprimat victima .
7. Apreciem moartea sus numitului ca fiind omucidere .
36

3.3 Moartea violenta prin arme albe

Armele
albe
implicate
in
mortile
violente
sunt
obiecte
intepatoare (cuie , stilete) , obiecte despicatoare (topor , sapa ) , obiecte

taietoare (cutite) , obiecte taietoare-despicatoare (satare) , obiecte
taietoare-intepatoare (cutite cu ambele lame taioase) . Astfel , plagile
rezultate vor fi , functie de rezultatul cauzator , plagi taiate (margini
netede) , despicate , intepate (de aspect punctiform) .
37

In perioada 2008-2010 am analizat un numar de 34 cazuri de morti
violente prin arme albe de la cabinetul de medicina legala a SML Vaslui .
Dintre acestea 32 cazuri au fost omucideri si 2 cazuri de sinucidere . Nu a
fost nici un caz de accident . Din cele 32 cazuri de omucidere , 26 cazuri
au fost produse prin lovire cu corp taietor-intepator , iar 6 cazuri au fost
produse prin lovire cu corp despicator . Cele 2 cazuri de sinucidere au fost
realizate prin lovire cu corp taietor-intepator .
38

La o plaga se va descrie aspectul (punctiform , liniar , etc.) ,

lungimea , adancimea , aspectul marginilor , unghiurile . Cauza mortii
poate fi primara prin producerea de hemoragii , dar poate fi si secundara
prin infectarea plagii .
Elemente ce pledeaza pentru omucidere :
Lipsa antecedentelor de afectiuni psihice
Existenta plagilor taiate palmare rezultate in urma apararii sau
incercarii de prindere a armei albe
Plagile taiate ale partilor dorsale ale mainilor semnifica intentia de
aparare (acoperirea fetei)
Localizarea plagilor in zone putin / deloc accesibile victimei
Existenta plagilor si in zone fara organe vitale (membre)
Plagile gatului neregulate ca dispozitie
Antecedente depresive si tentative de sinucidere in antecedente
39

Plagi orizontale ale gatului mai profunde intr-o parte si mai efilate in
partea opusa (dupa cum victima este dreptaci sau stangaci)
Localizarea leziunilor in zone accesibile victimei (fata , gat , zona
precordiala , abdomen)
Existenta de multiple leziuni superficiale in jurul unei leziuni letale
ce atesta mai multe incercari sau ezitarea
Mortile violente prin arme albe sunt exceptional accidentale
( caderea cu capul pe un obiect taietor , caderea corpului peste un cutit ,
etc.) . Pentru accident pledeaza :
Existenta unei plagi unice , localizata de obicei variabil
Obiectul taietor / intepator trebuie sa fie fixat pentru a nu aluneca
sub corp la caderea acestuia si pentru a realiza o plaga suficient de
profunda pentru a fi cauzatoare de moarte
Conditiile terenului pe care s-a produs caderea sa fie alunecos ,
denivelat
3.4. Moartea violenta prin arme de foc

Armele de foc reprezinta un mijloc important de violenta datorita
leziunilor grave primare sau secundare pe care le pot determina .
Am analizat 3 cazuri de morti violente prin arme de foc in perioada
2008-2010 la cabinetul de medicina legala a SML Vaslui . Dintre acestea
un caz este incadrat ca sinucidere , un caz incadrat ca accident si un caz
de omucidere . Toate victimele au fost de sex masculin .
Armele de foc fac posibila agresiunea de la distanta si pun dificile
probleme practice de solutionare legala a unor cazuri individuale sau
colective .
40

Specificul leziunilor de impuscare este conferit de actiunea factorilor
primari (glont si fragmente de glont) si de actiunea factorilor secundari ,
in impuscaturile din zona lor de actiune (pulbere nearsa , pulbere arsa ,
flacara si gaze ) . Aceste elemente se materializeaza in leziuni specifice ,
practic inconfundabile cu alte tipuri de leziuni , cum ar fi orificiul de
intrare , orificiul de iesire , canalul glontului . Felul mortii va fi
intotdeauna de tip violent . Prin impuscare , energia cinetica foarte mare ,
ca urmare a producerii sub presiune considerabila a gazelor in arma de
foc , este principalul vector al celorlalte componente de tragere , care
actioneaza specific la nivelul tintei, deci a victimei .
Problemele expertizei medico-legale sunt reprezentate de :
daca leziunea este produsa prin arma de foc
care este orificiul de intrare si care este orificiul de iesire
diagnosticul diferential al leziunilor constatate fata de leziunile
traumatice de alta natura
caracterul vital sau post-mortal al leziunii prin impuscare
stabilirea distantei de la care s-a tras
stabilirea directiei din care s-a tras
precizarea autoproducerii leziunilor in cazurile suspecte de suicid
numarul si succesiunea impuscaturilor
stabilirea legaturii de cauzalitate dintre leziunile constatate si
producerea mortii
stabilirea identitatii armei cu care s-a tras
Leziuni produse de factorii primari ai impuscarii
41

Factorii primari sunt reprezentati de gloante si particule metalice
care zboara o data cu ele . Prin actiunea de perforare si patrundere a
tesuturilor , glontul formeaza un orificiu de intrare si un canal (plaga
impuscata oarba) sau la extremitatile canalului formeaza cate un orificiu
de intrare si unul de iesire (plaga impuscata transfixianta) . In acest caz
forta cinetica este mare glontul desprinzand o parte din tesuturi pe care le
antreneaza in canal . Cand forta cinetica nu este suficient de mare
proiectilul intinde si desface tegumentele si tesuturile subiacente formand
un orificiu in forma de fanta . Proiectilul rupe tesuturile , dau nu le
detaseaza , prin unirea acestora putandu-se reface aspectul initial .
Acestea sunt leziunile prin infundare .
Contuzia apare cand forta cinetica este mica sau cand proiectilul
actioneaza sub un unghi de sub 15 grade . Actiunea este asemanatoare
unui corp dur , provocand echimoze , excoriatii , plagi contuze superficiale
.
Exista trei tipuri de leziuni caracteristice in impuscare : orificiul de
intrare , canalul si orificiul de iesire .
Orificiul de intrare
Aceasta leziune are o forma dependenta de distanta de impuscare si
de unghiul de impact . In impuscaturile cu teava lipita de corp , prin efect
hidrodinamic (formarea de unde laterale de soc ce prin intermediul
lichidelor sanguine ori tisulare cresc presiunea in organele cavitare sau
pline) produc explozii ale acestor organe (creier , ficat de staza , cord in
diastola , etc.) . In tragerile de aproape orificiul are o forma stelata
(gazele patrund sub tegumente si strivesc retrograd pielea de gura tevii
armei ) . In impuscaturile de la distanta orificiul va fi rotular sau ovalar
(daca abordeaza corpul in unghi de 45 de grade ) si nu rareori neregulat
(cand a lovit in prealabil un obstacol , s-a deformat si prin ricosare atinge
corpul) .
42

In jurul orificiului de intrare se gasesc mai multe inele (gulerase) :
Inelul de contuzie este expresia contuziei produsa de glonte si
ramasa pe marginea pierderii de substanta si prin deshidratare dupa
moarte se pergamenteaza
Inelul de stergere a glontelui de diferite impuritati de pe arma sau
luate prin ricosare
Inelul de metalizare se poate gasi pe bordurile orificiului de intrare a
glontului in tesutul osos . Aceasta zona se intalneste numai in
tragerile pana la 1 metru . El poate fi pus in evidenta prin examinari
radiologice si inspectroscopice .
Inelul de imprimare totala sau partiala a gurii tevii armei pe
tegumente , in tragerile cu teava lipita de corp .
La armele de vanatoare cu alice , numarul orificiilor este multiplu
dintr-o singura descarcare . Orificiile sunt mici , rotunde , in fanta sau
neregulate . Fiecare orificiu va avea inelul de contuzie , cu exceptia
impuscarii sub 50 cm , cand alicele formeaza un singur proiectil si
determina un orificiu de intrare mare , crateriform , neregulat , cu
pierdere de substanta si excoriatii in jur .
Canalul
Reprezinta drumul croit de proiectil prin corp si este cuprins intre
cele 2 orificii , de intrare si de iesire . Analiza canalului face posibila ,
uneori recuperarea glontului , in eventualitatea canalelor oarbe .
In organele cavitare sau cele cu continut lichidian canalul lipseste
complet deoarece trecerea proiectilului prin acestea determina explozia
lor .
Orificiul de iesire
Forma este neregulata , fara pierdere de substanta deoarece
proiectilul realizeaza o despicare a tegumentului catre exterior .
43

Diametrul orificiului va fi mai mare decat cel al proiectilului . In jurul
orificiului nu mai exista inele ce apar la nivelul orificiului de intrare ,
exceptie facand situatia in care glontele striveste tegumentele pe o
suprafata dura . De asemenea lipsesc urmele factorilor secundari .
Orificiul de iesire lipseste cand glontele este retinut in corp (plaga
oarba).
Leziuni produse de factorii secundari ai impuscarii
Acesti factori se datoreaza produsilor de descompunere si actiune
termica a pulberii . Ei actioneaza exclusiv la locul de intrare a glontului la
anumite distante mici .
Factorii secundari sau suplimentari ai impuscaturii sunt : gazele ,
flacara , funiginea si pulberea .
Forma
medico-legala
de
moarte
este
stabilita
de
elemente
caracteristice fiecarei situatii . Astfel , in sinucideri plagile prin impuscare

vor fi mai ales in regiunea temporala , precordiala , iar impuscarea are loc
cu teava lipita de corp sau de la foarte mica distanta . Urmele de actiune
ale factorilor secundari vor fi identificate pe mana victimei , fata , haine ,
iar in spatiul dintre police-index se gasesc leziuni date de reculul armei in
momentul percutiei .
In ceea ce priveste omuciderea , impuscarea se poate produce atat
in interiorul factorilor de actiune secundari , cat mai ales din afara zonei
lor de actiune .
CAZUL NR. 7
P.D. , 32 ani , sex M , mediu rural
A fost impuscat accidental de o persoana cunoscuta (un prieten)
Leziuni traumatice
44

Pe fata anterioara hemitorace stang , intern de mamelon , adiacent ,
plaga cu lipsa de substanta tegumentara cu diametru de 2,4 cm , cu
margini neregulate , rozate ; in portiunea interna , inferior
si
superior o denudare a tegumentului (lipsa epidermului) lasand

coloratia rozata ; marginile plagii neregulate ; lipsa de substanta are
o forma usor alungita pe o directie in sus si inafara , formand cu
orizontala imaginara un unghi de 45 de grade ; prin lipsa de
substanta se vizualizeaza dilacerarea muschiului pectoral ;
La 7 cm de axila stanga , posterior de linia axilara posterioara , sub
tegument se vizualizeaza 5 proeminente (alice) ; inferior , la 5 cm
inca o proeminenta dura (alice) ; la nivelul regiunii scapulare stangi ,
1/3 inferioara sub tegument alte 2 proeminente (alice) ;
Pe linia axilara medie la 7-8 cm de axila , o echimoza de forma unei
potcoave , cu deschiderea in sus , discontinua , violacee-rozata ,
avand la varf si la capatul antero-superior 2 plagi cu diametrul de
0,3 cm .
Concluzii
1. Moartea lui P.D. a fost violenta .
2. Ea s-a datorat hemoragiei interne si externe masive urmare a
dilacerarii cordului si pulmonului stang prin plaga penetranta
impuscata cu arma de vanatoare (cartus cu alice)
3. Intre plaga penetranta impuscata cu hemoragie si moarte exista
legatura directa de cauzalitate , neconditionata .
4. Apreciem directia de tragere dinainte spre inapoi , usor spre inafara
si in sus .
5. Apreciem ca a avut loc o singura impuscare .
45

6. Leziunile prezentate de victima aveau caracter vital .
7. Distanta de tragere < 0,5 m .
8. Sangele recoltat continea 1,70 g alcool , imbibatie care din punct
de vedere clinic corespunde unei stari de dezorientare si confuzie ,
cu alterarea judecatii si memoriei , tulburari de echilibru , dizartrie
si necoordonare in miscari . In urina recoltata concentratia
alcoolului era de 1,90 g , relevand faza de eliminare a alcoolului
din organism .
Urmatoarele elemente pledeaza pentru incadrarea mortii ca accident :
Relatia victima agresor relevata de ancheta (erau prieteni)
Existenta unei singure plagi impuscate
Atat victima , cat si agresorul se aflau sub influenta bauturilor
alcoolice
CAZUL NR. 8
O.E. , 44 ani , sex M , mediu rural
Istoric
Susnumitul s-a impuscat cu pistolul din dotare (era subofiter in
M.I.) ; era sub inflenta bauturilor alcoolice si a vut loc o cearta intre el si
sotie .
Plagi epicraniene prin impuscare (orificiul de intrare si orificiul de
iesire)
Hematoame epicraniene
Fractura de bolta si baza de craniu
Dilacerare si hemoragie meningo-cerebrala
Echimoze si excoriatii vechi
Excoriatii recente la nivelul membrelor inferioare
46

Usoara distrofie hepatica
ATS sistemica
Incipienta miocardoscleroza
- alcoolemia : 1,85g
Concluzii :
1. Moartea numitului O.E. a fost violenta .
2. Ea s-a datorat hemoragiei si dilacerarii meningo-cerebrale , urmare
a unei plagi cranio-cerebrale produsa prin impuscare .
3. Impuscarea s-a produs cu arma cu glont , arma tinuta in contact cu
pielea (o singura impuscare ) .
4. Directia de tragere a fost din dreapta spre stanga si usor ascendenta
.
5. Intre plaga cranio-cerebrala cu hemoragie si dilacerare meningocerebrala si moarte exista legatura de cauzalitate directa si
neconditionata .
6. Sangele recoltat de la cadavru continea 1,85 g alcool , imbibatie
care corespunde din punct de vedere psihologic unei stari de
ameteala , cu dezorientare si confuzie , cu alterarea judecatii si
memoriei si exagerarea starilor emotionale . In urina recoltata de la
cadavru a fost pus in evidenta alcool , nivel 2,35 g care releva o
influenta mai lunga a intoxicatiei asupra individului (faza de
eliminare instalata) si , in acest caz , se poate afirma ca a existat un
nivel mai mare a alcoolemiei inainte de deces decat cel determinat in
sange in momentul mortii , cu aceleasi efecte clinice .
47

7. Din punct de vedere juridic apreciem moartea lui O.E. ca fiind
suicide .
Elemente ce pledeaza pentru incadrarea mortii ca sinucidere :
probleme familiale ale victimei (certat cu sotia) si alcoolemia
mare
localizarea specifica pentru sinucidere a plagii (organ cu
caracter vital : creier) , localizare usor accesibila victimei ,
distanta de tragere mica (arma lipita de piele)
arma cu care s-a tras apartinea victimei si avea amprentele
acesteia .
CAZUL NR. 9
B.I. , 32 ani , sex M , mediu rural
Istoric
Victima a fost impuscata cu un pistol marca CARPATI de un agent de
politie cauzandu-i leziuni ce au dus la deces . Susnumitul era urmarit
general . In cursul tentativei de capturare , dupa focuri de avertisment
trase in aer , un politist il impusca (ar fi incercat sa-l impuste in picioare) .
Excoriatii , echimoze , hematom
Infiltrate sanguine epicraniene
Aderente pleurale
Cicatrice pulmonara
Antracoza pulmonara
Plaga impuscata abdominala cu lezarea stomacului , mezenterului si
intestinului subtire , venei cave inferioare
48

Hemoperitoneu
Hematom retroperitoneal
Fractura de os iliac drept
Fractura coloana vertebrala L4 , amielica
Anemie in organe
Concluzii :
1. Moartea numitului B.I. a fost violenta .
2. Ea s-a datorat unui soc hemoragic , urmare a unei hemoragii
interne si externe masive , generate de o plaga impuscata
abdominala penetranta , cu lezare vasculara si de organe
interne . Impuscarea s-a produs cu arma cu glont .
3. Intre plaga impuscata penetranta abdominala si moarte exista
legatura de cauzalitate directa si neconditionata .
4. Orificiul de intrare a fost identificat pe peretele abdominal
anterior , lateral stanga ; canalul a avut o directie oblica , de la
stanga spre dreapta victimei , spre inapoi si usor in jos ;
unghiul de inclinare pe verticala de 30 de grade ; unghiul cu
planul sagital de 45 de grade . Nu a existat orificiu de iesire ,
proiectilul fiind recuperat sub tegument , dorsal , in regiunea
lombo-sacrata dreapta . Ca atare , apreciem ca agresorul se
afla in fata si lateral stanga de victima . apreciem ca s-a tras
din afara sferei de actiune a factorilor secundari .
Elemente ce pledeaza pentru incadrarea mortii ca omucidere :
impuscarea victimei s-a produs in vederea capturarii
acesteia (era urmarit general )
impuscarea a fost de la distanta (in afara sferei de actiune
a factorilor secundari) si in scopul imobilizarii victimei
49

3.5. Moartea violenta prin asfixii mecanice

La cabinetul de medicina legala a SML Vaslui s-au inregistrat in
perioada 2008-2010 189 de cazuri de morti violente prin asfixii mecanice
din care 100 cazuri de sinucidere , 25 cazuri de omucidere si 64 cazuri de
accidente .
Prin asfixie se intelege o stare patologica determinate de lipsa totala

sau aproape totala a oxigenului la nivelul celulelor organismului .
Dupa nivelul la care se produce perturbarea functiei respiratorii
anoxiile se clasifica in :
a) anoxii de aport , prin perturbarea aportului de oxygen pana la
nivelul schimburilor alveolo-capilare (asfixii mecanice) :
obturarea
orificiilor
si
cailor
respiratorii
superioare
(sufocare , inecare , corpi straini solizi)

comprimarea gatului (spanzurare , strangulare , sugrumare)
50

compresiunea toraco-abdominala
pneumotorax traumatic
lipsa oxigenului din mediu
b) anoxii de transport , care rezulta din perturbarea transportului de
oxygen de la plaman la nivelul tesuturilor anoxii anemice calitative
, hematotoxice :
intoxicatii cu CO
intoxicatii cu substante methemoglobinizante
c) anoxii de utilizare , prin incapacitatea celulelor de a utiliza oxigenul :
intoxicatia cu HCN
intoxicatia cu psiholeptice , barbiturice
Spanzurarea
La cabinetul de medicina legala a SML Vaslui in perioada 20082010 , s-au inregistrat , 98 cazuri de moarte prin spanzurare , din care 2
cazuri de accident , 95 cazuri de sinucidere si un caz ce a pus probleme
de incadrare din punct de vedere juridic .
51

Spanzurarea este o asfixie mecanica prin comprimarea gatului cu

ajutorul unui lat actionat de greutatea propriului corp .
Clasificare
Dupa situarea nodului , spanzurarea poate fi tipica , cu nodul situate
simetric la spate si corpul victimei suspendat si atipica cu nodul situate
anterior sau lateral . De asemenea spanzurarea poate fi completa , cand
corpul nu are un puct de sprijin , si incomplete cand corpul are macar un
punct de sprijin sau este chiar asezat pe un plan .
Important in investigarea unei morti violente prin spanzurare sunt :
examenul la locul faptei
ce posibilitate de acces la lat avea victima
urmele de violenta de pe cadavru
examenul hainelor
daca exista cianoza (specifica spanzurarii tipice complete)
caracteristicile santului de spanzurare
52

lividitatile (acestea trebuie sa fie declive , iar in pozitia verticala de
deces trebuie sa fie localizate la membrele inferioare , partea
inferioara a corpului )
Santul de spanzurare este leziunea caracteristica intalnita in acest tip de
moarte violenta si este amprenta pergamentata a comprimarii gatului cu
un lat traumatic . In spanzurarea tipica acesta se afla in jumatatea
superioara a gatului , are o directie oblic ascendenta spre nodul latului
unde este intrerupt , este mai profund in partea opusa latului si reproduce
pe piele forma latului . Sub sant se constata sufuziuni si infiltrate
sanguine subcutanat si in partile moi , fracture ale cartilagiilor
laringelui si ale osului hyoid , luxatii cervicale . La examenul intern se
constata staza in organe , dilatarea cordului drept si fluiditatea
(incoagulabilitatea ) sangelui .
In cazurile studiate am gasit un caz ce a pus probleme de diagnostic
diferential intre sinucidere si omucidere :
CAZUL NR. 10
T.A. , 40 ani , sex F , mediu urban
Istoric
La fata locului victima a fost gasita intinsa pe jos , pe pamant , intr-o
salita fara dusumea , cu capul spre iesire , picioarele unul peste altul ,
intinse ; prezenta multiple semne de violenta la nivelul extremitatii
cefalice , dar aparent vechi , istoricul lor fiind cunoscut ; femeia fusese
internata la spital pentru aceste leziuni si de scurt timp se externase ;
victima era oarba de cateva luni ; la examenul extern se evidentieaza
cataracta bilaterala ; inaltimea la care a fost legata sfoara si latul ridica
suspiciuni ; sotul este cel care ar fi dat-o pe victima jos din streang , la
53

scurt timp de la spanzurare ; sfoara era prinsa la inaltime , iar alaturi era
o scara sprijinita de un perete ; sectiune proaspata la 60 cm de tavan ,
toata sfoara avand o lungime de 14,2 m si diametrul de 1,4 cm (funie
impletita alba) ; victima era imbracata cu o flanea cu guler pe gat ,
camasa de noapte cu urme de sange in fata , abdominal , loc unde exista o
plaga , hipogastric dreapta , cu reactie vitala insesizabila macroscopic .
Ancheta releva ca in urma unui conflict cu sotul sau , victima a fost
lovita cu pumnii si izbita de pamant , dupa care a fost strangulata cu o
funie .
Leziuni traumatice
La nivelul regiunii cervicale , in partea anterioara , prezinta un sant
care porneste de la 1,5 cm anterior de gonionul stang , oblic in jos si
spre dreapta , ajunge pana in partea dreapta a reliefului cartilajului
tiroid , unde se intrerupe ; din spatele gonionului stang porneste o
alta urma usor denivelata , pergamentata , traverseaza regiunea
cervicala spre dreapta , pe un traiect oblic in jos ; latimea primului
sant este de 0,7 cm , iar cel de-al doilea este usor mai lat ( 1cm ) ,
latimea crescand pe masura ce merge spre dreapta ; in aceasta zona
(latero-cervical stanga) , intre cele doua urme exista o zona de
tegument cu aspect relative normal , de 5/0,4 cm , latime usor
variabila ; submandibular stanga , la unirea 1/3 medii cu 1/3
externa , zona pergamentata cafenie , de 1,5/1,5 cm , unind cele
doua santuri ; in partea posterioara
regiunii cervicale , amprenta
(santul) reproduce impletitura unei funii groase si are pe alocuri

zone pergamentate ; santul se intrerupe in partea stanga a regiunii
cervicale , imediat posterior de apofiza mastoida (intrerupere de la
mastoida la gonion) .
54

Pulmon : staza , bogat edem seros intraalveolar , scleroza
bronhovasculara avansata , scleroemfizem , antracoza , pleurita
cronica
Cord : pericardita fibroasa , miocardita interstitiala , fibroza
miocitelor , scleroza coronariana
Ficat : staza sanguina si biliara , distrofie granulara , artrofie
Splina : staza hemoragica
Creier
staza
in
leptomeninge
si
intracerebral
scleroza
leptomeningelui , edem intracerebral

Concluzii
1. Moartea numitei T.A. a fost violenta .
2. Ea s-a datorat unei asfixii mecanice prin spanzurare atipica .
3. Sangele recoltat continea 0,60 g alcool , nivel la care este
posibil sa nu fi aparut semne clinice , dar mai probabil a existat
o usoara excitatie a functiilor intelectuale cu eventuala aparitie
a modificarii atentiei si a rationamentului ; facem aceste
afirmatii tinand cont de existenta unei influente usor mai lungi
intoxicatiei , relevata de instalarea fazei de eliminare a
alcoolului din organism (decelarea alcoolului in urina in
concentratie de 0,20g ) .
4. La
examenul
necroptic
s-au
constatat
multiple
leziuni
traumatice de varste diferite , in mare parte vechi , deci

anterioare zilei in care s-a produs decesul . Totusi au fost
identificate leziuni traumatice recente , cum ar fi : excoriatii pe
piramida nazala , la nivelul santului nazo-genian drept , in
spatiul nazo-labial , echimoza pe buza superioara , plaga in
55

santul vestibular drept , eroziune de mucoasa pe buza
superioara, dungi echimotice pe regiunea frontala , infiltrate
sanguine in muschiul drept abdominal , fracturi costale (C7 ,
C8 dorsal stanga ) ; aceste leziuni s-au putut produce prin loviri
cu si/sau de corpuri dure , posibil si prin comprimare . De
asemenea au fost identificate doua zone excoriate pe fata
dorsala a toracelui , si o plaga in regiunea hipogastrica ,
produse in vecinatatea momentului mortii , posibil postmortem
(excoriatiile de pe fata dorsala produse posibil printr-o tarare ,
iar plaga din regiunea abdominala produsa de un obiect
taietor ) .
5. Aspectul santului din regiunea cervicala nu sugereaza o
strangulare , ci o spanzurare atipica .
6. Analizand doar datele inventariate la examenul medico-legal ,
nu putem face aprecieri privind maniera de producere a mortii
(accident , sinucidere , omucidere) , urmand ca ancheta sa faca
incadrarea juridica .
7. Examenul genital nu a pus in evidenta leziuni traumatice ;
examenul
de
laborator
nu
evidentiat
prezenta
spermatozoizilor .
Datorita faptului ca din punct de vedere medico-legal nu sunt
suficiente elemente certe pentru a incadra maniera de producere a mortii
(acest fapt revenind organelor de ancheta) , urmatoarele elemente
pledeaza pentru :
1. sinucidere :
probleme familiale (conflictul cu sotul)
consumul cronic de etanol dovedit toxicologic
56

afectiunile invalidante de care suferea victima : cataracta
bilaterala cu lipsa acuitatii vizuale
lipsa semnelor de strangulare
2. omucidere
existenta conflictului cu sotul prezenta leziunilor de violenta vechi ,
dar si recente produse prin agresiune fizica (lovire cu/de corpuri
dure) , fracturi costale
lipsa acuitatii vizuale a victimei , precum si locul unde se afla sfoara
cu care a fost spanzurata victima fac putin probabila accesibilitatea
victimei
3. accident
invaliditatea victimei si circumstantele mortii nu ofera elemente
sugestive pentru o moarte accidentala
CAZUL NR. 11
A.F. , 1 an , sex M , mediu rural
Istoric
Victima a fost gasita in patut cu capul prins intre 2 zabrele ale
patutului .
Semne de violenta
Sant de spanzurare pergamentat cu o latime de 1 cm pornind de la
nivelul regiunii supraclaviculare stangi pana la nivelul gonionului
drept avand un traiect oblic ascendent de jos in sus si de la stanga
la dreapta , lungimea santului de 10 cm .
Sange lichid in cavitatile cordului
Staza in organe
57

Concluzii
1. Moartea lui A.F. a fost violenta .
2. Ea s-a datorat unei insuficiente cardio-respiratorii acute pe
fondul unei insuficiente respiratorii acute de tip restrictive .
3. Insuficienta respiratorie acuta de tip restrictive responsabila
de instalarea tanatogenezei a aparut ca urmare a unei asfixii
mecanice prin spanzurare atipica incompleta .
4. Intre asfixia mecanica prin spanzurare si moarte exista
Deoarece nu s-au gasit alte semmne de violenta asupra victimei in
afara de santul de spanzurare si avand in vedere elementele de ancheta
de la fata locului , moartea este cel mai probabil un accident , urmand ca
acest fapt sa fie stabilit cu certitudine de ancheta .
CAZUL NR. 12
L .S . , 72 ani , sex F , mediu rural
Istoric
A fost gasita in curtea casei acesteia , spanzurata de un leat de la o
anexa cu un batic care era in preajma gatului . Victima nu prezenta alte
semne de violenta . cadavrul se afla in pozitia in genunchi , avea in jurul
gatului un batic care era prins de un leat al unui perete al sopronului .
Baticul cu care victima era in jurul gatului nu era in forma de lat , ci era
innodat langa leat .
Leziuni traumatice
- sant de spanzurare atipic incomplete , cu latimea de 4 cm , dispus
anterior , in 1/3 superioara , cervical , care are un traiect oblic dinainte
inapoi , de jos in sus , bilateral cervical , cuprinzand si unghiul
mandibular si se intrerupe retroauricular bilateral
- mentonier paramedian , excoriatie de 1/0,2 cm
58

excoriatie
sant de spanzurare
staza si edem cerebral
staza si edem pulmonar
ATS generalizata
- alcoolemia : 0 g
Concluzii
1. Moartea numitei L . S . a fost violenta .
2. Ea s-a datorat insuficientei cardio respiratorii acute survenite ca
urmare a unei asfixii mecanice prin spanzurare atipica incompleta .
3. Intre asfixia mecanica si moarte exista legatura directa de
cauzalitate , neconditionata .
4. La necropsie s-a mai constatat o leziune traumatica de tipul
excoriatiei care nu a avut rol in determinismul mortii si in caz de
supravietuire nu ar fi necesitat zile ingrijiri medicale .
5. Apreciem ca asfixia mecanica prin spanzurare a fost accidentala .
59

CAZUL NR . 13
C . D . , 21 ani , sex M , mediu rural
Istoric
60

Victima a fost la vecini unde a consumat bauturi alcoolice ( vin ) ; a plecat
de la acestia si dimineta a fost gasit de parinti spanzurat in curtea casei
lor ( nici nu ar fi intrat in casa ) .
Leziuni traumatice
- sant de spanzurare cervical superior , antero posterior , oblic
ascendent ( lat culant ) , cu latimea de 0,3 0,4 cm , adancimea de 0,5
cm , pergamentat , prezentand impresiunea latului culant ( din sarma )
submandibular si cervical stang in 1 / 3 superioara .
Sufuziuni sanguine
Petesii asfixice
Staza in organe
Sdr . asfixic
Sant de spanzurare
- concentratia alcoolului in umoarea vitroasa : 1,90 g
- concentratia alcoolului in urina : 2,30 g
Concluzii
1. Moartea numitului C . D . a fost violenta .
2. Ea s-a datorat insuficientei cardio respiratorii acute ca urmare a
unei insuficiente respiratorii acute , cauzata de o asfixie mecanica
prin spanzurare atipica incompleta.
3. Intre asfixia mecanica prin spanzurare si moarte exista o legatura
de cauzalitate directa , neconditionata .
4. Sangele recoltat de la cadavru continea 1,95 g alcool ; umoarea
vitroasa continea 1,90 g alcool care corelata cu alcoolemia indica
61

suprapunerea unei faze de absorbtie peste o faza de eliminare a
alcoolului din organism ; concentratia alcoolului in urina = 2,30 .
5. Apreciem spanzurarea ca fiind indusa de un raptus autolitic la o
persoana cu conflicte inter sau intra psihice , pe un fond de boala
psihica larvata manifesta sau debut de boala psihica

Lipsa altor semne de violenta
62

Consumul de etanol evidentiat toxicologic ar fi putut influienta
starea emotionala a victimei prin inducerea unei stari
depresive sau accentuarea unor afectiuni psihice
CAZUL NR . 14
A . V . , 68 ani , sex M , mediu rural
Istoric
Victima a fost gasita decedata de catre sotia lui . Acesta s-a
spanzurat cu o funie de lungime 1,5 metri . Din verificarile efectuate s-a
stabilit ca acesta in ultima perioada avea unele probleme psihice pentru
care facea tratament medicamentos , insa nu a fost internat in vreun
institut de specialitate .
Leziuni traumatice
- la nivelul regiunii cervicale exista o zona denivelata , pergamentata , cu
latimea de 1,2 cm ( cand intindem pielea ) si o adancime maxima de 0,4
cm ; adancimea maxima este anterior si lateral stanga , paramedian ;
anterior santul trece supraiacent cartilajului tiroid ; pe stanga are traiect
oblic in sus si spre inapoi ; aici , pe stanga , santul este cu latimea maxima
; pe dreapta traiectul santului este tot oblic ascendent spre inapoi cu
panta usor mai mare ; la nivelul sternocleidomastoidianului
pergamentarea maronie aproape dispare , ramanand totusi de ambele
parti zone galbui palide ; aceste amprente usor denivelate se unesc
posterior de mastoida dreapta ; santul este colorat relativ uniform si nu
are modele amprentate pe el ; in partea posterioara a gatului si cefei
delimiteaza zone violacei cianotice .
Echimoze minore de varste diferite
Excoriatii vechi
63

Sant de spanzurare
Staza si edem meningo cerebral
Scleroza meningee
Miocardofibroza
Scleroemfizem pulmonar , antracoza pulmonara , pahipleurita
Ficat distrofic
Nefroangioscleroza
Staza in organe
ATS coronaniana si sistematica
- alcoolemia :0 g
Concluzii
1. Moartea numitului A. V . a fost violenta .
2. Ea s-a datorat unei asfixii mecanice prin spanzurare tipica
incompleta.
3. La examenul necroptic , in afara santului de spanzurare , s-au
evidentiat leziuni traumatice minore , de varste diferite , de tipul
echimozei si excoriatiei , care s-au putut produce prin loviri cu sau
de corpuri dure , fara relevanta in tanatogeneza si care nu pot
sustine un diagnostic de heteroagresiune .
4. Apreciem moartea susnumitului ca fiind suicid .
64


lipsa altor semne de violenta
existenta unor antecedente psihiatrice netratate
Strangularea
In perioada 2008 2010 , la cabinetul de medicina legala a SML
Vaslui s-au inregistrat 3 cazuri de sugrumare cu mana iar victimele au fost
in exclusivitate de sex feminin . Nu a fost nici un caz de stragulare cu lat .
Strangularea se poate produce cu latul sau cu mana .
65

A ) Strangularea cu latul se produce prin comprimarea cu un lat
care se strange progresiv . Strangularea cu latul poate fi completa in
cazul in care latul comprima complet gatul sau incompleta cand latul
comprima doar o parte a gatului fiind fixat cu degetele . In acest caz apare
un punct de sprijin si unul de compresiune .
Leziunea caracteristica este santul de strangulare . In strangularea
completa santul de strangulare este orizontal , complet ( poate fi
incomplet , cu intreruperi din cauza hainelor sau a parului ) , cu o pozitie
inalta , mijlocie sau joasa fata de cartilajul tiroid , unic sau multiplu .
Adancimea santului este aproximativ egala pe toata intinderea lui . In
strangularea incompleta santul este orizontal , si se termina in partile
laterale ale gatului unde adesea pot fi observate echimoze si excoriatii
prin comprimare cu degetele ( locul punctului de sprijin ) .
Sub aspect judiciar strangularea cu latul este aproape in
exclusivitate omucidere .
Rareori poate fi sinucidere . Strangularea poate fi disimulata prin
spanzurare , in acest caz aparand doua santuri , cel de spanzurare fiind
fara caracter vital .
B ) Strangularea cu mana sau sugrumarea . Se produce prin
compresiunea gatului cu mana . Sub aspect tanatogenerator se intalnesc
atat mecanismul anoxic cat si tulburarile hemodinamice si neuroreflexe .
Leziunile externe la nivelul gatului sunt de tipul echimozelor si
excoriatiilor semilunare localizate in regiunea anterioara si laterala
gatului la care se adauga sau nu alte semne de violenta . Leziunile interne
sunt reprezentate de infiltratii sanguine in partile moi ale gatului ,
fracturile cartilajului tiroid si a osului hioid si semnele generale de
anoxie .
Din punct de vedere judiciar sugrumarea este in exclusivitate
omucidere .
66

CAZUL NR . 15
T . M . , 29 ani , sex F , mediu rural
Istoric
Victima a fost gasita sugrumata intr-o liziera de salcami la 1 km de sosea .
Semne de violenta
- extremitate cefalica
excoriatii multiple
echimozare violacee neomogena a buzei superioare mediane
tumefierea discret echimotica hemifacies stang
urme de sange lichid in conductele auditive externe ( bilateral )
- regiunea cervicala
sant de comprimare ( strangulare ) in regiunea gatului la unirea
1/3medie cu 1/3
superioara cu latimea de 1 cm pergamentat partial , mai lat antero
median ( 2 cm ) prezentand o impresiune suboccipital stang de 4/3 cm
- membre
multiple excoriatii pe membrul superior stang si cel drept
excoriatii pe coapsa dreapta si stanga , gamba stanga
2 arsuri 0,4 0,5 cm antebrat drept in 1/3 inferioara anterior
- torace si abdomen
multiple excoriatii predominant pe dreapta
Examenul intern
- cap si cavitate craniana
sufuziuni sanguine difuze in tesuturile moi pericraniene
infiltrate sanguine discrete in muschii temporali bilateral
67

creier cu aspect hiperemic , staza , pe sectiune cu puncte rosii ce
dispar la stergere
LCR roziu in ventricolii laterali
Faringe cenusiu albicios
- regiunea cervicala
Tesuturile moi cu discret infiltrate perilezional santului de
comprimare
Tesuturile moi perilaringiene cu infiltrate sanguine perilezionale
Oasele laringelui integre
- torace si organe toracice
Tesuturile moi toracice prezinta un infiltrat sanguin neomogen la
nivelul hemitoracelui drept in 1/3 superioara antero extern
Pulmoni brun violacei , aspect emfizematos , intralobular pulmonar
petesii asfixice
Pulmoni pe sectiune negriciosi , se scurge spontan sange lichid
negricios aerat
- alcoolemia : 0 g
Plaman : staza , edem bogat serohemoragic
Creier : hemoragii perivasculare intracerebral , iar pe alt preparat
staza meningo cerebrala si edem
2 fragmente de muschi striat cu infiltrate hemoragic focal
Fragmente de piele cu necroza totala ( arsura )
- in secretia vaginala si pe tampon recoltate de la cadavru spermatozoizi
prezenti
- in secretia anala spermatozoizi absenti
68

Concluzii
1. Moartea numitei T . M . a fost violenta .
2. Ea s-a datorat insuficientei cardio respiratorii acute survenite ca
urmare a unei insuficiente respiratorii acute .
3. Insuficienta respiratorie acuta responsabila de instalarea
tanagenezei s-a produs ca urmare a unei asfixii mecanice prin
comprimarea cailor respiratorii superioare cu un material textil
(posibil batic sau esarfa ) .
4. Intre asfixia mecanica prin sugrumare si moarte exista legatura
directa de cauzalitate , neconditionata .
5. Directia de orientare a zonei de comprimare a cailor respiratorii
superioare (a gatului ) pledeaza pentru producerea asfixiei mecanice
prin strangulare in contextul unei heteroagresiuni .
6. In secretia vaginala si pe tampon s-au evidentiat spermatozoizi .
7. Topografia leziunilor corporale constatate pledeaza pentru
producerea lor posibil prin lovire cu si / sau de proeminentele

anterioare ale unui autovehicul in contextul heteroagresiunii ,
urmata de viol , apoi de strangulare si cel mai probabil tararea
victimei pe suprafata solului ( prezenta unor spini in coapse , in
epiderm ) .
CAZUL NR . 16
C . E ., 73 ani , sex F , mediu urban
Istoric
C . E . si M . E . sunt descoperite decedate in locuinta numitei M . E . ;
cele 2 femei locuiau impreuna . Din datele oferite de ancheta reiese ca o
anumita persoana a intrat in locuinta acestora seara ; cele 2 femei s-au
trezit si agresorul , pentru a le anihila , le-a strans cu mana de gat pana au
69

ajuns in stare de inconstienta . Apoi a incercat sa aiba raport sexual pe
rand cu cele 2 femei . ,, Declara ca nu a avut sau nu tine minte sa fi avut
raport sexual cu vreuna dintre ele .
Dupa ce a constatat ca au decedat , a sustras din casa si o mica suma de
bani .
Semne de violenta
- multiple echimoze la nivelul fetei , urechii drepte , excoriatii
- regiunea cervicala : pe dreapta in 1/3 medie excoriatie orizontala de
4,5/0,5 cm
- submandibular drept in interna echimoza violacee de 6/2,5 cm
- multiple echimoze si excoriatii pe intreg corpul
Examen intern
- capul
Epicraniul prezinta infiltrate sanguine : masiv fronto temporal
drept cu diametrul de 14 cm ; in muschiul drept in intregime ;
hematom intramuscular
La nivelul mucoasei conjuctivale ( ambii ochi ) prezinta mici
sufuziuni sanguine punctiforme ( una doua ce ajung la diametrul de
2 mm ) predominant pe pleoapa superioara
- regiune cervicala
Infiltrate sanguine subcutanate
Infiltrat sanguin la nivelul lobului tiroidian drept ( 1,5/ 1,5 cm )
Infiltrat sanguine bilateral postero extern la nivelul laringelui
Os hioid si coloana vertebrala integre
Fracturi costale ( dreapta : 2 , 3 , 5 , 6 la 2 cm de articulatia
condrocostala ; stanga : 3 , 4 , 5 pe linia axilara anterioara )
Pulmoni destinsi in cavitatile pleurale cu crepitatii prezente
Tesutul pulmonar cu aspect hemoragic
70

Cavitatile cordului goale
- Staza in organele abdominale
- la nivel vulvo vaginal : pe peretele stang 2 infiltrate sanguine cu
diametrul de 0,5 cm vizibile si la sectionare
Diagnostic microscopic
Plaman : edem , staza , bronsita cronica , scleroemfizem ; pe alt
preparat aspect de infarct pulmonar
Cord : pericardita si miocardita cronica , staza , distrofia miocitelor
Ficat : distrofie vacuolara , staza sanguina , infiltrate inflamator focal
in spatiile porto biliare
Rinichi : pielonefrita cronica , angioscleroza avansata , autoliza
Creier : staza in leptomeninge si intracerebral , edem
Fragmente de tiroida cu aspect de tiroida cronica cu calcificari si
infiltrat hemoragic focal in tesutul conjuctivo adipos peritiroidian
In secretia vaginala ( lame si tampon ) se gasesc urme de sperma
( frecvente capete de spermatozoizi ) . Metoda absorbtiei cu seruri A , B si
fitaglutinina anti H practicata pe maceratul tamponului cu secretie
vaginala a identificat Ag A si H . Aceeasi metoda practicata pe glanda
submandibulara recoltata de la cadavru nu a identificat nici un Ag.
Victima este deci nesecretoare , iar sperma din secretia vaginala a
victimei provine de la un barbat secretor A .
Concluzii
1. Moartea lui C . E . a fost violenta .
2. Ea s-a datorat insuficientei respiratorii acute , urmare a unei asfixii
mecanice .
71

3. Asfixia mecanica responsabila de tanatogeneza s-a produs prin
comprimare toraco abdominala ( cu fracturi costale multiple ) si
sugrumare .
4. Intre asfixia mecanica prin sugrumare si moarte exista legatura
5. Din punct de vedere juridic apreciem moartea ca fiind omucidere .
6. In urma analizelor probelor recoltate de la cadavru apreciem ca
victima era de grup A si nesecretoare .
7. Infiltratele sanguine evidentiate la nivelul mucoasei vaginale
pledeaza pentru consumarea unui raport sexual .
CAZUL NR . 17
M . M .A . , 30a ni , sex F , mediu urban
Istoric
Victima a plecat de la domiciliu cu intentia de a ajunge intr-o
localitate vecina . A fost gasita decedata in dimineata urmatoare in
padurea din apropierea acelei localitati .
Leziuni traumatice
- 1/3 medie a regiunii latero- cervicale stangi , anterior de
sternocleidomastoidian , zona de 2/ 0,8 cm oblica in sus si spre inapoi cu
coloratie violacee rozie ;
- latero cervical drept , in 2/3 inferioare din partea anterioara a
sternocleidomastoidianului si pe relieful sau , zone violacei discontinue si
zone violacei rozate cu dimensiuni ce ajung pana la 0,8/0,4 cm ; sunt
discontinui ; sunt orientate variat , sunt difuz distribuite ; latero cervical
drept , in superioara , posterior de gonion , pe relieful SCM , pe fondul
pergamentat cafeniu maroniu , se vizualizeaza zone violacei cu diametre
ce ajung pana la 1 cm cu detasarea stratului superficial al tegumentului
( eroziuni pergamentate ) ;
72

- regiunea cervicala si 1/3 inferioara a regiunii geniene drepte , pe relief
osos mandibular, chiar si regiunea cefei este pergamentata maroniu ;
acesta zona pergamentata maronie are in partea anterioara zone multiple
depigmentate ( cadavrul a fost gasit cu puloverul ridicat si adunat in jurul
gatului ) ;
- fractura cu deplasare a osului hioid la limita dintre cornul mare si corp ,
infiltrat sanguin in focarul de fractura
- infiltrat sanguin extern de la laringe pe partea dreapta de 3,5 /1 cm
- in vagin , in 1/3 superioara , secretie tulbure , visinie violacee ;
hipostaza si o coloratie mai albastruie in portiunea inferioara vagin
- himenul membranos cu o ruptura veche ce ajunge pana la baza si doua
aproape complete pe lateral
- infiltrat sanguin in vecinatatea peretelui vaginului , la nivelul himenului ;
regiunea anala : infiltrat sanguin la nivelul orificiului anal in portiunea
postero laterala dreapta si in planurile mai profunde , discontinue
Echimoze , excoriatii , infiltrate sanguine
Exista pergamentari si defecte tegumentare , cel mai probabil
artefacte determinate de insecte ; exista si pergamentari postvitale
Staza meningo cerebrala
Fractura de hioid
Fracturi ale cartilajelor laringelui
In secretia vaginala ( tampon ) nu s-au pus in evidenta urme de sperma .
Concluzii
1. Moartea numitei M . M . A . a fost violenta .
2. Ea s-a datorat asfixiei mecanice prin sugrumare .
73

3. Intre axifia mecanica prin sugrumare si moarte exista legatura
4. In afara leziunilor cu rol tanatogenerator ( leziuni de la nivelul
regiunii cervicale ) victima a prezentat si un traumatism cranio
facial cu echimoze , excoriatii , infiltrate sanguine la nivelul
piramidei nazale , periorbitar stang , mentonier si epicranian ,
precum si excoriatii , echimoze pe restul corpului .
5. Leziunile de la nivelul regiunii cervicale , cu rol tanatogenerator , sau produs prin comprimare cu mana ( a determinat fractura de
hioid , fractura cartilajului cricoid si tiroid ) ; celelalte leziuni s-au
putut produce prin lovire ci si / sau de corpuri dure , traumatismele
cranio faciale ( infiltratele epicraniene , periorbital , de la nivelul
piramidei nazale , mentonier ) s-au produs cel mai probabil prin
loviri active cu mijloace proprii de atac ale omului . Nu s-au
evidentiat evidente leziuni de aparare .
6. Cel mai probabil agresorul a fixat victima si a comprimat-o , cu o
mana , mai probabil mana dreapta la nivelul regiunii cervicale ;
posibil si foarte probabil victima a fost ulterior tarata .
7. In urma examinarii unui singur tampon recoltat de la victima nu s-au
evidentiat spermatozoizi , cu toate acestea varianta unei agresiuni
sexuale trebuie luata in considerare , avand in vedere infiltratele
sanguine evidentiate la examenul necroptic intern , vulvo vaginal si
anal .
8. Apreciem moartea susnumitei ca fiind omucidere .
74

Compresiunea toraco - abdominala

Reprezinta impiedicarea mecanica a excursiilor respiratorii . Pentru
aceasta este necesara exercitarea unei greutati de aproximativ 40-60 kg
( la adult ) .
In perioada 2008 -2010 la cabinetul de medicina legala a SML Vaslui
s-au inregitrat 22 cazuri de moarte violenta prin compresiune toraco
abdominala ; dintre acestea 18 cazuri au fost de omucidere si 4 cazuri de
accidente . Nu a fost nici un caz de sinucidere .
75

Din punct de vedere juridic compresiunea toraco abdominala poate

fi omucidere , dar foarte frecvent este intalnita ca accident ( mai ales de
munca ) in cazul surparii unui mal , avalanse sau obiecte grele .
Sinuciderea este mai rar intalnita si apare in cazul aruncarii victimei sub
un utilaj greu sau alte mase cu greutate mare . In omucidere agresorul
apasa cu genunchii si cu greutatea propriului corp pe toracele /
abdomenul victimei .
Moartea survine in 10 minute daca comprimarea se produce cu jumate din
greutatea corpului .
In tanatogeneza primul loc il ocupa anoxia produsa prin blocarea
excursiilor respiratorii . In acelasi timp se produc fracturi costale , de
stern , rupturi de organe .
CAZUL NR . 18
D . V . F . , 39 ani , sex M , mediu rural
Istoric
A sapat intr-o lutarie ; malul pamantului sub care se afla s-a prabusit
peste el , in timp ce el se afla in picioare , aplecat spre inainte .
76

Echimoze , excoriatii , plagi , infiltrate sanguine
Fracturi costale multiple
Infiltrate sanguine la nivelul limbii
Fractura deschisa de piramida nazala
Infiltrat sanguin in mediastin
Infiltrat sanguin masiv in muschii gatului , latero cervical dreapta
Rupturi pulmonare
Ruptura de diafragm
Infiltrat sanguin in diafragm , retroperitoneu
Dilacerare hepatica , distrofie hepatica
Ruptura arterei renale drepte cu infiltrate sanguine in hilul renal
Hemotorax
Hemoperitoneu
Fractura cominutiva de bazin
- alcoolemia : 0.74 g
Concluzii
1. Moartea lui D . V . F . a fost violenta .
2. Ea s-a datorat unei asfixii mecanice prin comprimare toraco
abdominala , precum si obstructia cailor respiratorii superioare in
circumstantele surparii unui mal de pamant peste victima .
3. Intre axifia mecanica prin comprimare toraco abdominala si moarte
exista legatura directa de cauzalitate , neconditionata .
4. Sangele controlat continea 0.74 g alcool , concentratie careia din
punct de vedere clinic presupune o scadere a inhibitiei cu cresterea
77

increderii in sine , o scadere a atentiei si alterarea judecatii , in
special legata de dimensiunile temporo spatiale .
5. Apreciem moartea susnumitului ca fiind accidentala .
CAZUL NR . 19
78

S .C . , 77 ani , sex F , mediu rural

Istoric
Victima a fost gasita decedata in locuinta sa , cu urme de violenta pe
corp .
Ancheta nu a identificat urme de patrundere prin efractie in locuinta
victimei , iar victima a fost gasita incuiata in locuinta .
Echimoze , excoriatii de varste diferite , plaga
Hemoragie subconjuctivala ( veche )
Cataracta la ochi stang
Arsuri vechi ( oparire )
Scleroza leptomeningelui
Staza si edem meningo cerebral
Fracturi de stern
Fracturi multiple costale bilateral
Antractoza pulmonara
Miocardoscleroza
ATS sistemica
Distrofie hepatica
Nefroangioscleroza
Atrofia organelor genitale
79

Infiltrat sanguin vulgar cu ruptura vulvo vaginala si ruptura la
nivelul comisurii posterioare vulvare
- alcoolemia : 0. g
- in secretia vaginala ( tampoane ) , col ( tampon ) recoltata de la victima
nu s-au pus in evidenta urme de sperma
Concluzii
1. Moartea lui S . C . a fost violenta .
2. Ea s-a datorat unei insuficiente respiratorii acute restrictive , urmare
a unui traumatism toracic cu fracturi de stern , multiple fracturi
costale bilateral cu volet costal ( 23 focare de fractura ).
3. Traumatismul toracic s-a produs prin comprimare .
4. Intre traumatismul toracic produs prin comprimare si moarte exista
o legatura directa de cauzalitate , neconditionata .
5. La examenul necroptic s-au evidentiat leziuni traumatice recete
( produse la scurt timp inainte de instalarea decesului ) de tipul
plagii , echimozei , excoriatiei , infiltratului sanguin ( la nivelul
buzelor si perioral ) care s-au putut produce prin lovire cu sau de
corpuri dure , dar mai probabil prin comprimare cu ajutorul mainilor
( posibil folosind mana direct sau prin intermediul unui alt obiect
moale ).Victima prezenta si leziuni mai vechi , de tipul echimozei ,
hemoragiei subconjuctivale care s-au produs prin lovire cu sau de
corpuri dure , cu peste 2- 3 zile inainte de deces ( la nivelul ochiului
drept , periorbitar drept , zigomatic drept si genian drept ,
mentonier stang ) fara relevanta in tanatogeneza .
6. In sfera genitala am sesizat leziuni traumatice de tipul infiltratelor
sanguine , precum si o ruptura la nivelul mucoasei vulvare , la
pozitia 6 de pe cadranul conventional . Aceste leziuni care sunt
semne ale unei penetrari dincolo de labiile mici , alaturi de leziunile
80

traumatice ce sugereaza si o lipsa de consimsamant , sustin un
diagnostic de viol .
7. In ceea ce priveste pozitia victima agresor apreciem ca agresorul a
comprimat victima , aceasta fiind in decubit dorsal ( victima cu
posibilitati foarte reduse de autoaparare ) foarte probabil in
circumstantele unei constrangeri a victimei pentru a intretine un
raport sexual ; leziunile de la nivelul buzelor si perional s-au produs
foarte probabil in aceleasi circumstante .
8. In probele biologice recoltate de la victima nu s-au pus in evidenta
urme de sperma.
9. Apreciem moartea susnumitei ca fiind omucidere
81

Sufocarea
La cabinetul de medicina legala a SML Vaslui in perioada 2008-2010
s-a inregistrat un caz de moarte prin sufocare .
Sufocarea consta in impiedicarea patrunderii aerului in aparatul
respirator prin obstruarea orificiilor respiratorii superioare ( nazal si
bucal ) cu mana sau cu ajutorul unor obiecte moi . Este singura anoxie
anoxica tipica ( fara alte asocieri ) urmata de hipercapnie .
In sufocarea cu mana se constata prezenta de echimoze si excoriatii
in jurul orificiului bucal si nazal ; aceste leziuni pot sa lipseasca in
sufocarea cu ajutorul unor obiecte moi . La nivelul buzelor si a limbii
apar infiltrate sanguine produse prin compresiune de dantura ,
respectiv prinderea limbii intre dinti . La examenul intern se constata
leziuni caracteristice de anoxie .
Sufocarea este aproape in exclusiviatate omucidere , de aceea
deseori pe corpul victimei se constata prezenta unor semne de violenta
care denota lupta intre victima si agresor.
Cazuri rare de sufocare accidentala se pot intalni in special la
bolnavi epileptici si la persoane in stare de ebrietate avansata . In
cadrul omuciderii , sufocarea se poate asocia cu alte forme de asfixie
mecanica ( strangulare , compresiune toraco abdominala ) .
82

CAZUL NR . 20
L .A ., 87 ani , sex F , mediu rural
Istoric
Victima a fost omorata prin sufocare in locuinta sa de catre o persoana
cunoscuta .
Echimoze , excoriatii
Sufuziuni sanguine punctiforme palpebral
Infiltrat sanguin la nivelul buzelor si a mucoasei jugale
Hemoragie subconjuctivala ochi drept
Staza si edem moderat meningo cerebral
Miocardofibroza
Distrofie hepatica
Nefroangioscleroza
ATS coronariana si sistemica
Atrofia organelor genitale si chisti ovarieni
- alcoolemia : 0
- in secretia vaginala nu s-au evidentiat urme de sperma
Concluzii
1. Moartea numitei L . A . a fost violenta .
2. Ea s-a datorat unei insuficiente cardio- respiratorii acute , urmare a
unei asfixii mecanice produsa prin sufocare ( astuparea orificiilor
respiratorii superioare posibil direct cu mana , dar mai probabil prin
intermediul unui obiect moale ) .
83

3. Intre asfixia mecanica prin sufocare si moarte exista legatura directa
de cauzalitate , neconditionata .
4. La examenul necroptic am evidentiat leziuni traumatice de tipul
echimozelor si excoriatiilor la nivelul fetei , cu infiltrate sanguine la
nivelul buzelor , cu sufuziuni sanguine multiple la nivelul conjuctivei
palpebrale si hemoragie subconjuctivala , aparute in contextul
heteroagresiunii ( sufocare ) , ca semne directe sau consecinte ; de
asemenea am evidentiat sufuziuni sanguine si pe restul corpului . Am
evidentiat leziuni traumatice minore de tipul echimozelor , de mici
dimensiuni , pe membere , unele recente , posibil aparute in
contextul agresiunii , iar altele mai vechi . Nu am evidentiat leziuni
traumatice recente in sfera genitala .
5. In ceea ce priveste pozitia victima agresor apreciem ca agresorul a
acoperit orificiile respiratorii superioare ale victimei , foarte probabil
cu victima in decubit ( victima cu posibilitati foarte reduse de
aparare ) .
Axfixia prin ocluzia cailor respiratorii cu corpi straini

s-au inregistrat 21 cazuri de moarte prin ocluzia cailor respiratorii cu
corpuri straini solizi .
84

Acest tip de asfixie este provocat de obstructia cailor respiratorii de
catre corpi straini solizi sau lichizi . Cauza leziunilor de asfixie rezida in
tulburari de masticatie a alimentelor , ebrietate , varsta avansata cu
peturbarea reflexelor de deglutitie ) , abuz de sedative , stari
epileptice .
In asfixiile prin bol alimentar acesta se fixeaza de obicei la nivelul
orificiului glotic .
Corpii straini lichizi blocheaza traheea si bronsiile , iar corpii straini de
dimensiuni foarte mici ( nasturi , seminte ) se opresc de regula la
bifurcatiile arborelui bronsic . In sindromul Mendelsohn aparut la cei in
stare de ebrietate , comatosi , cei cu traumatisme cranio cerebrale ,
continutul gastric ajunge pana in cele mai mici bronsii.
Din punct de vedere juridic asfixia prin ocluzie cu corpi straini este
aproape in exclusivitate accident . Cazurile de omucidere sunt in
general reprezentate de pruncucideri cand orificiile bucal si nazale ale
nou nascutului sunt astupate in mod intentionat de obiecte cu bucati
de material textile .
CAZUL NR . 21
Nou nascut necunoscut
Istoric
Cadavrul unui fat de sex F a fost gasit in incinta Spitalului Judetean Vaslui
.
Obstructia faringelui si orificiului epiglotic laringian cu bucati de
carpa ( posibil bucati de prosop )
Sufuziuni sanguine pericraniene
Petesii asfixice intralobar pulmonar
85

Echimoze , excoriatii
Sange lichid in cavitatile cordului
Staza in organe
- plaman : infiltrat hemoragic subpleural , hemoragii intraalveolare
focale , staza intensa , organ partial respirator , modificari de putrefactie
- fragment de piele cu staza intradermica , nu se constata infiltrat
hemoragic
- fragment de tesut posibil de la nivelul cordonului ombilical dar care nu
prezinta nici un vas si nici alte modificari microscopice
Concluzii
1. Moartea nou nascutului necunoscut a fost violenta .
2. Ea s-a datorat insuficientei cardio- respiratorii acute survenite ca
urmare a unei insuficiente respiratorii acute de tip obstructiv .
3. Insuficienta respiratorie acuta de tip obstructiv responsabila de
instalarea tanatogenezei s-a produs ca urmare a unei asfixii
mecanice prin obstructia cailor respiratorii superioare ( a
orofaringelui , orificiului epiglotic ) cu bucati de material textile .
cauzalitate .
5. Docimazia hidrostatica si histopatologica atesta ca nou nascutul a
fost nascut viu si era viabil .
Elemente ce pledeaza pentru pruncucidere :
Nou nascutul a fost nascut viu si era viabil
Nou nascutul a fost abandonat
Asfixia s-a datorat obstructiei cailor respiratorii superioare cu
un material textile
86

CAZUL NR . 22
H . N . , 47 ani , sex F , mediu urban
- decedata la domiciliu
- cianoza extremitatii cefalice
- alcolemia :2,60 g
Concluzii
1. Moartea numitei H . N . a fost violenta .
2. Ea s-a datorat unei insuficiente cardio respiratorii acute urmare a
unei insuficiente respiratorii acute de tip obstructiv .
3. Insuficienta respiratorie acuta de tip obstructiv s-a produs ca urmare
a unei asfixii mecanice prin aspirarea unui corp strain la nivelul
cailor respiratorii superioare .
cauzalitate .
5. Sangele recolat de la cadavru continea 2,60 g alcool ,imbibatie
care din punct de vedere clinic corespunde unei stari de
somnolenta , cu anestezie , hipotermie , cu alteratea reflexelor
( posibila tulburarae a reflexului de deglutitie ) .
6. La nivelul gurii nu s-au constata leziuni de violenta .
7. Leziunile de violenta recente descrise in raport ( plaga in curs de
cicatrizare la nivelul buzei inferioare stangi in 1/3 medie ; 2 cicatrici
pe gamba dreapta , echimoze pe fata dorsala a coapsei drepte ,
bratul drept in 1/3 medie fata interna ) s-au produs prin loviri cu sau
de corpuri dure , cel mai probabil prin cadere dupa pierderea starii
de constiinta .
8. Susnumita a mai prezentat leziuni traumatice mai vechi , minore ,
care s-au putut produce prin loviri cu / de corpuri dure si pentru
care ar fi necesar 4-5 zile de ingrijiri medicale de la data producerii ,
87

daca supravietuia ; apreciem ca aceste leziuni aveau o vechime de
peste 2-3 zile .
Elemente care pledeaza pentru accident sunt :
Lipsa altor semne de violenta , mai ales la nivelul orificiului
bucal
Alcoolemia mare care ar fi putut determina tulburari de
deglutitie
Corpul strain care a determinat asfixia mecanica este de
origine alimentara , ceea ce dovedeste ca asfixia s-a produs in
timp ce victima manca
CAZUL NR . 23
F . M . , 61 ani , sex M , mediu urban
Istoric
In cursul noptii i se face rau , acuza dureri mari ,, in furca pieptului , a
iesit afara din casa cazand pe pardoseala si decedand .
Concluzii
1. Moartea numitului F . M . a fost violenta .
2. Ea s-a datorat insuficientei cardio- respiratorii acute survenite ca
urmare a unei insuficiente respiratorii acute de tip obstructiv .
3. Insuficienta respiratorie acuta de tip obstructiv responsabila de
instalare tanatogenezei s-a produs ca urmare a aspirarii in orificiul
epiglotic a unei proteze dentare in contextual in care susnumitul a
suferit un AVC hemoragic cu hemoragie meningee ( pe fondul unui
puseu de HTA ) .
4. Intre asfixia mecanica prin aspirare de corp strain si moarte exista
5. La examenul extern si intern nu s-au constat leziuni de violenta .
88

Elemente care pledeaza pentru accident :
Lipsa altor semne de violenta
Existenta unei afectiuni cronice ( HTA ) care poate explica AVC
ul hemoragic cu hemoragie meningee , excluzand o
heteroagresiune
Hemoragia meningee explica starea de inconstienta ce adus la
imposibiliatea indepartarii protezei dentare si aspirarea
acesteia .
Inecul
Inecarea sau submersia este o forma de asfixie mecanica produsa
prin patrunderea unui lichid ( cel mai frecvent apa ) in arborele traheo
bronsic , fiind suficient ca numai orificiile respiratorii sa se gaseasca in
lichid .
s-au inregistrat 44 cazuri de moarte prin inec . Din acestea 5 cazuri au
fost sinucidere , 38 cazuri de accident si un caz de omucidere .
Moartea se produce prin anoxie , trecerea apei in circulatie ,

vasoconstrictie pulmonara reflexa , fibrilatie ventriculara . Apa ce intra in
alveole determina hemoliza , hemodilutie si hipervolemie , cu anemie si
89

hiperpotasemie consecutiva , toate aceste fenomene determinand asa
numita asfixie de tip albastru . La examenul extern se vor constata :
macerarea pielii , alba la palme si plante la 3-6 ore
mana de spalatoreasa la 3-5 zile
inceputul detasarii pielii in lambouri dupa 10-15 zile
caderea manusilor mortii la 1 luna
detasarea fanerelor
ciuperca inecatilor la nivelul orificiilor bucal / nazale ce
reprezinta o spuma albicioasa densa constituita din apa inspirata ,
aer si mucus ; aceasta apare doar la decedatii prin inec si doar daca
acestia au fost scosi din apa imediat dupa moarte .
La examenul intern se constata emfizem pulmonar hidro aeric , petele
Paltauf subseroase mari , palide , de nuanta albastruie , apa in tubul
digestiv si caracteristica prezenta diatomeelor .
Pentru sinucidere prin inec pledeaza existenta in antecedente de
tentative de sinucidere prin alte mijloace , varsta inaintata , antecedente
de boli psihice , prezenta de corpuri grele in buzunare sau legate de corp .
Pentru accident pledeaza alcoolemia mare , inecul in ape mici sau
mlastini , intoxicatie cu CO , etc .
Pentru omucidere pledeaza coexistenta leziunilor de sugrumare sau
strangulare , sau orice alte leziuni traumatice cu caracter vital ce nu
puteau fi autoproduse .
CAZUL NR. 24
90

Z. I . , 24 ani , sex M , mediul rural
Istoric
Noaptea , intre 2 localitati a avut loc o incaierare intre doua grupuri
de persoane , iar dimineata la 8 metri de drum a fost gasit cadavrul
victimei cu urme de violenta la cap . Locul unde a fost gasit cadavrul era
un teren mlastinos , cu stuf si papura ; cadavrul ar fi avut in mana un cutit
; pozitia era cu sprijin pe cap si genunchi ; statea cu fata in apa sau mal ;
terenul era cu denivelari , vegetatie ; una dintre maini era cu pielea usor
macerata , ca o mana de spalatoreasa .
Plaga contuza pavilionul urechii stangi , echimoza
Excoriatie pavilion ureche stanga
Infiltrat epicranian temporal stang
Staza meningo cerebrala
Sange lichid negricios in sinusuri
Sufuziuni sanguine multiple subpleurale si epicardic
Pulmoni hiperhidroaerici
Staza in organe
Distrofie hepatica
- in probele biologice trimise la examinare ( pulmoni , rinichi )nu s-a
evidentiat prezenta diatomeelor .
Discutie
In cazul de fata avem un sindrom asfixic evident .
91

Victima a suferit in mod cert un traumatism cranio cerebral
( pierderea starii de constienta ) ; aceasta a dus la caderea victimei ,
cu fata in jos , intr-un loc mlastinos .
Am avut in vedere variante de explicare a decesului : asfixie prin
inec , asfixie prin obturarea cailor respiratorii superioare , varianta
unei asfixii posturale ( gat flectat si pozitia cu sprijin pe genunchi si
cap ) ; am avut in vedere si varianta unui traumatism cranio
cerebral cu comotie , plus inhibarea functiilor cerebrale determinata
de intoxicatia etilica , precum si varianta unui traumatism cu stare
de coma determinat de leziuni axonale difuze , dar datele de la fata
locului , pozitia victimei rigide , lividitatile , datele necroptice ,
examenele complementare , ne au facut sa optam pentru varianta
unei asfixii prin obturarea cailor respiratorii , combinata cu o asfixie
posturala ; intrucat nu stim cu certitudine daca fata victimei era
scufundata in apa ( echipa medico legala nu a fost la fata locului )
sau se afla intr o zona cu mal si vegetatie , iar diatomee in probele
biologice recoltate de la cadavru nu au fost evidentiate , nu am
certificat inecul .
Concluzii
1. Moartea lui Z . I . a fost violenta .
2. Ea s-a datorat unei asfixii mecanice .
3. Asfixia mecanica s-a produs prin obturarea cailor respiratorii
superioare combinata cu o asfixie posturala . A fost posibila
asfixierea victimei in circumstante speciale ( locul mlastinos ,
cu balti cu adancime foarte mica , cativa centimetri si mal ) ,
intrucat victima a suferit un traumatism cranio cerebral cu
plaga zdrobita la nivelul urechii , cu infiltrat sanguin epicranian
temporal stang si comotie cerebrala ( pierderea starii de
constienta ) .
92

cauzalitate .
5. Traumatismul cranio cerebral s-a produs prin lovire activa cu
obiect contondent ; apreciem ca a existat o singura lovitura , de
intesitate medie ; desi oasele craniului erau intregi , a provocat
o plaga a pavilionului urechii , interesand si cartilajul in
totalitate . Apreciem ca agresorul s-a aflat in planul sagital al
victimei , mai probabil in fata si a lovit din lateral stanga de
victima .
6. Apreciem moartea susnumitului ca fiind omucidere .
Elemente ce pledeaza pentru accident :
pozitia victimei cu fata in jos , acoperita de mal / pamant
alcoolemia mare care ar putea explica o stare de inconstienta
ca urmare a unei come alcoolice cu pierderea reflexelor sau ca
urmare a instalarii unei stari de somnolenta cu tulburari de
respiratie , imposibilitatea adoptarii unei pozitii care sa
permita mentinerea deschisa a cailor aeriene .
semnele de heteroagresiune : plaga contuza la nivelul
pavilionului urechii stangi , infiltrat epicranian temporal stang ,
sange lichid negricios in sinusuri
contextul relevat de ancheta ( conflictul dintre cele 2 grupuri
de persoane)
existenta certa a traumatismului cranio-cerebral cu comotie
cerebrala , urmare a unei heteroagresiuni , care a putut
determina in asociere cu starea avansata de ebrietate o
inhibare a functiilor cerebrale si a reflexelor , si in final asfixia .
93

CAZUL NR. 25
P. N. , 71 ani , sex F , mediul rural
Istoric
Victima a plecat de acasa , iar a doua zi a fost gasita decedata in
lacul din apropierea localitatii . Susnumita a fost internata in antecedente
de doua ori la spitalul de psihiatrie Vaslui .
Sufuziuni sanguine dispuse difuz in tesuturile moi pericraniene
Creier de aspect hiperemic , pe sectiune cu puncte rosii ce dispar la
stergere
Faringe cenusiu albicios
Cai respiratorii superioare cu secretie rozie apoasa spumoasa
Plamani brun-violacei , aspect emfizematos , intralobar petesii
asfixice , pe sectiune negriciosi , se scurge spontan sange , lichid
negricios aerat
- este evidentiata prezenta diatomeelor
Concluzii
1. Moartea numitei P. N. a fost violenta .
2. Ea s-a datorat insuficientei cardio-respiratorii acute survenite
ca urmare a unei insuficiente respiratorii de tip obstructiv ,
consecinta unei asfixii mecanice prin inec
3. Intre asfixia mecanica prin inec si moarte exista legatura
directa de cauzalitate .
existenta antecedentelor psihiatrice
nu exista alte semne de violenta
94

CAZUL NR. 26
M. L. R. , 5 ani , sex F , mediul rural
Istoric
Minora a decedat inecata la domiciliul unei rude . A cazut intr-o groapa cu
apa .
Sufuziuni sanguine
Petesii asfixice
Sdr. asfixic
Staza de organe
- s-au evidentiat diatomee
Concluzii
1. Moartea numitei M. L. R. a fost violenta .
urmare a unei insuficiente respiratorii acute de tip obstructiv ,
consecutive unei asfixii mecanice prin inec in conditiile ce urmeaza a
fi stabilite de ancheta .
3. Intre asfixia mecanica prin inec si moarte exista legatura directa de
cauzalitate .
95

Din punct de vedere medico-legal nu exista alte semne de violenta si

cel mai probabil este vorba despre un accident , insa incadrarea juridica
va fi facuta de organele de ancheta dupa audierea martorilor , elementele
de la locul faptei si eliminarea posibilitatii ca victima sa fi fost impinsa .
CAZUL NR. 27
M. S. , 47 ani , sex M , mediul rural
Istoric
In cursul serii victima pleaca de acasa sub influenta bauturilor alcoolice
( la pescuit ) . Este gasit decedat in barajul din apropierea localitatii a
doua zi .
Examen macroscopic
Sufuziuni sanguine
Petesii asfixice , sdr. asfixic
Mana de spalatoreasa
Emfizem hidroaeric
Staza in organe
Miocardoscleroza
96

ATS
Emfizem pulmonar
- alcool umoarea vitroasa : 1,68 g
- prezenta diatomeelor
Concluzii
1. Moartea numitului M. S. a fost violenta .
urmare a unei insuficiente respiratorii acute de tip obstructiv
consecutive unei asfixii mecanice prin inec .
3. Sangele recoltat continea 1,84 g alcool , concentratie careia din
punct de vedere clinic ii corespunde o stare de confuzie mintala ,
dezorientare , exagerarea starilor emotionale ; umoarea vitroasa
continea 1,68 g alcool ; urina continea 2,45 g alcool ,
concentratie care corelata cu alcoolemia indica o faza de eliminare a
alcoolului din organism .
4. La examenul intern si extern nu s-au constatat leziuni traumatice .
5. Examenul histopatologic a relevat prezenta diatomeelor .
singurul element ce ar putea justifica omuciderea poate fi
evidentiat doar de ancheta si consta in posibilitatea ca victima sa
fi fost impinsa , iar din cauza alcoolemiei mari reflexele sale sa fi
fost diminuate si sa nu poata reactiona
Elemente ce pledeaza pentru accident ;
nu exista semne de violenta
97

alcoolemia mare poate explica o incoordonare in miscari ce ar fi
dus la caderea victimei in apa cu imposibilitatea de reactie
datorita reflexelor diminuate sau instalarii unai come alcoolice
alcoolemia mare care ar fi putut cauza instalarea unei stari
depresive sau ar fi declansat unele tulburari psihice .
3.6. Moartea violenta prin agenti fizici

Agentii fizici implicati in moartea violenta sunt reprezentati de
temperaturile inalte , temperaturile foarte joase ( frigul ) , curentul
electric , radiatii , variatiile presiunii atmosferice .
In perioada 2008-2010 , la cabinetul de medicina legala a SML Vaslui
s-au inregistrat 36 cazuri de morti violente prin agenti fizici . Dintre
acestea 34 cazuri au foat accidente , un singur caz de sinucidere si un caz
ce nu a putut fi incadrat cert intr-o anumita forma de moarte violenta
( victima a decedat in urma unui incendiu provocat de ea sau de o alta
persoana ) .
98

Temperatura inalta
La cabinetul de medicina legala a SML Vsalui , in perioada 20082010 s-au inregistrat 8 cazuri de deces prin arsuri din care 6 cazuri de
accidente , un caz de sinucidere si un caz ce a pus probleme de incadrare
juridica deoarece nu se stie cine a produs incendiul .
Leziunile de acest tip sunt produse prin arsuri si opariri ce
determina supraincalzirea corpului . Astfel se produc insolatia ( ce
determina leziuni la nivelul SNC ) si socul termic caracterizat prin
tulburari ale termoreglarii . In tesuturi apa se evapora si proteinele se
coaguleaza , iar tesuturile devin dure , se contracta si astfel apare
pozitia de boxer a cadavrului .
Arsurile pot si de mai multe grade :

Gradul 1 : caracterizate prin hiperemie , tumefiere , durere locala cu
evolutie spre descuamarea epidermului
Gradul 2 : caracterizate prin inflamatie si flictene ce contin lichid
transparent bogat in leucocite si care au un risc crescut de infectii
Gradul 3 : caracterizate prin necroza tisulara , escare si tromboza
vasculara : in evolutie tesutul necrozat se elimina si produce
99

ulceratii profunde si supuratii , iar vindecarea consta in formarea de
cicatrici retractile dureroase ce determina limitarea miscarilor
Gradul 4 : caracterizate prin carbonizarea tesuturilor si apare de
obicei la cadavre
Examenul extern constata prezenta de funingine , dispozitia
arsurilor ( indica modul de producere ) , calcularea suprafetei arse .
Examenul intern constata hiperemie meningeala intensa , hemoragii
cerebrale , dilatarea cordului stang , miocard flasc .
Obiectivele medico legale cuprin :
Identificarea cadavrului
Daca acesta era viu inainte de incendiu
Cauza mortii
Incadrarea juridica a mortii ( sinucidere , omucidere ,
accident ) ; pentru aceasta este important diagnosticul
diferential al fracturilor craniene produse prin lovire de cele
produse in cadrul arsurilor ( determinate de cresterea
volumului intracranian ) , precum si diagnosticul diferential al
flictenelor vitale ( caracterizate prin eritem in jurul lor si un
continut lichidian bogat in leucocite si fibrine ) de flictenele
post-mortem ( fara reactie inflamatorie si continut lichidian
sarac in celule )
Examenul sangelui pune in evidenta prezenta carboxihemoglobinei
in cantitate foarte mare ( ceea ce dovedeste ca victima a respirat in timpul
producerii arsurilor ) .
CAZUL NR. 28
M. C. , 4 ani , sex M , mediul rural
Istoric
100

Vecinii anunta un incendiu aparut intr-una din camerele de locuit ale
casei victimei . Dupa localizarea incendiului in camera au fost gasite 3
cadavre pe un pat . Cei trei minori au fost incuiati in camera de parinti
care au plecat la munca , iar copii s-au jucat cu chibriturile .
Cadavru cu tegumente carbonizate , cu interesarea pe alocuri si a
tesutului subtegumentar
Staza si usor edem cerebral
Funingine in cavitatea bucala , in caile respiratorii superioare
Distrofie hepatica
Staza si edem pulmonar
Coloratia organelor este rozie
Sangele are o tenta rosietica-negricioasa
- carboxihemoglobina : 98
Concluzii
1. Moartea numitului M. C. a fost violenta .
2. Ea s-a datorat unei insuficiente cardio respiratorii acute , urmare a
unei intoxicatii acute cu CO produsa prin inhalare de fumin
circumstantele unui incendiu .
3. La examenul necroptic nu s-au evidentiat leziuni traumatice vitale ;
carbonizarea tegumentelor s-a produs postvital .
4. Intre inhalarea de fum generat de incendiu si moarte exista legatura
de cauzalitate directa si neconditionata .
5. Apreciem moartea susnumitului ca fiind accident .
101

Datorita faptului ca nu s-au gasit alte semne de violenta , iar ancheta a

stabilit ca focul a fost declansat de cei 3 minori , moartea victimei este cel
mai probabil ccident .
CAZUL NR. 29
M. A. , 25 ani, sex M , mediul urban
Istoric
In urma unui incendiu ce a avut drept cauza lasarea
nesupravegheata a unei sobe dintr-o camera de locuit , a fost descoperit
cadavrul carbonizat al numitului M. A. , cunoscut ca un mare consumator
de alcool , iar in seara producerii incendiului , se afla sub influenta
bauturilor alcoolice .
Semnele mortii reale
102

- lividitati cu tenta carminata , tegumente carbonizate , tesutul celular
subcutanat , muschii partial ( 95 suprafata corporala )
- rigiditate : pozitie de boxer
Examenul intern
- faringe cu mucoasa acoperita cu funingine
- trahee si bronhii cu mucoasa rozie , acoperita cu funingine abundenta de
culoare negricioasa
- esofagul cu mucoasa rozie , zone cu depuneri de funingine
- arsuri cu carbonizare si calcinare la nivelul gleznelor
tenta carminata a tegumentelor si tesuturilor moi
arsuri cu carbonizare 95
tenta carminata a organelor interne
ATS
Miocardoscleroza
Concluzii
1. Moartea numitului M. A. a fost violenta .
urmare a unei intoxicatii acute cu CO .
3. Intoxicatia acuta cu CO s-a produs ca urmare a aspirarii in caile
respiratorii a unei atmosfere bogate in CO produse in contextul unui
incendiu , in conditiile ce urmeaza a fi relevate de ancheta .
4. Intre intoxicatia cu CO si moarte exista o legatura de cauzalitate
directa , neconditionata .
103

5. Sangele recoltat de la cadavru continea 1,40 g alcool ,
concentratie careia din punct de vedere clinic ii corespunde o stare
de confuzie cu oarecare necoordonare in miscari , pierderea simtului
critic , somnolenta .
6. Examenul toxicologic a mai relevat prezenta carboxihemoglobinei in
concentratie de 90 .
7. Cadavrul prezenta modificari de carbonizare , fara leziuni traumatice
.
Din punct de vedere medico-legal moartea victimei poate fi accident

pentru ca nu s-au evidentiat alte semne de violenta , insa ancheta va
stabili cu exactitate incadrarea juridica in functie de stabilirea autorului
ce a declansat focul si in ce conditii .
CAZUL NR. 30
H. I. , 71 ani , sex M , mediul rural
Istoric
Victima a mers sa efectueze munci agricole la o parcela de pamant ,
cu vie ; el sau alta persoana a aprins un foc din resturi de lemn ; intrucat
nu s-a intors acasa , in dimineata zilei urmatoare , fiul sau il cauta si il
104

gaseste la poalele acelui deal ( panta foarte abrupta 45 de grade ) , cazut
cu capul in jos si cu un picior asezat peste o tufa ; vagetatia era arsa pe
acea parcela .
Leziuni traumatice
- cadavrul este carbonizat in mare parte cu membrele flectate
- tegumente carbonizate la nivelul extremitatii cefalice ( predominant
partea stanga )
- la nivelul trunchiului cadavrul este carbonizat
- gamba stanga este desprinsa de restul corpului
- lipseste 1/3 inferioara femur stang ( este ars )
- fara leziuni traumatice pe tegumentele necarbonizate
Examenul intern
- faringele contine urme de funingine
- trahee si bronsii cu mucoasa visinie rozata , cu urme de funingine ; au si
resturi alimentare in lumen , reduse
Arsuri de gradul 2,3 si 4
Pericardita cronica
Miocardofibroza
Distrofie hepatica
Nefroangioscleroza
ATS coronariana si sistemica
Sange si tesuturi cu aspect carminat
- alcoolemia : 0 g
105

Plaman : staza , edem serohemoragic in alveole , zone intinse de
infarctizare , infiltrat perirezidual , scleroemfizem , putrefactie
Cord : pericardita cronica fibroasa , usoara fibroza miocardica ,
staza in perete si eritrodiapedeza focala , scleroza coronariana ,
putrefactia cardiomiocitelor
Ficat : hepatita cronica , distrofie focala a hepatocitelor , putrefactie
Rinichi : pielonefrita cronica , angioscleroza , putrefactie
Pancreas : sclerolipomatoza perilobulara , putrefactie
Creier : staza bogata si hemoragii perivasculare in leptomeninge ,
staza intracerebrala avansata , edem , putrefactie
Concluzii
1. Moartea numitului H. I. a fost violenta .
2. Ea s-a datorat unei insuficiente cardio-respiratorii acute ,
urmare a unei intoxicatii acute cu CO , la o persoana cu o
rezerva functionala redusa , prin tarele organice cronice
multiple avute ( scleroemfizem pulmonar , miocardofibroza ,
pericardita cronica , hepatita cronica si distrofie hepatica ,
pielonefrita cronica si nefroangioscleroza ) .
3. Intoxicatia cu CO s-a produs prin inhalare de fum , in
circumstantele unui incendiu.
4. Intre inhalarea de fum si moarte exista legatura directa de
cauzalitate ; legatura de cauzalitate a fost si conditionata de
tarele organice cronice preexistente . Nivelul redus al
carboxihemoglobinei la care s-a instalat decesul a fost
determinat de faptul ca susnumitul prezenta multiple tare
organice , conferindu-i acestuia o rezerva functionala scazuta .
106

5. Sangele si umoarea vitroasa recoltate de la cadavru nu
contineau alcool.
6. La examenul necroptic nu s-au evidentiat leziuni traumatice
vitale .
Din punct de vedere medico-legal moartea victimei este cel mai

probabil accident deoarece nu s-au evidentiat alte semne de violenta , insa
ancheta va stabili acest lucru in functie de indetificarea autorului focului .
Hipotermia
107

s-au inregistrat 21 de cazuri de moarte prin hipotermie , toate fiind
accidente .
Frigul produce degeraturi de 4 grade similare arsurilor:
Gradul 1 : vasoconstrictie ( piele palida ) , scaderea sensibilita (
piele palida ) , scaderea sensibilitatii , sangele se acumuleaza
in viscere , apoi o dilatatie paralitica piele albastruie ,
durere , dispare sensibilitatea
Gradul 2 ; inflamatie , tumefiere , flictene cu exsudat
sanguinolent inflamator ce se sparg si rezulta ulceratii greu
vindecabile
Gradul 3 : necroza pielii si a tesutului celular subcutanat
Gradul 4 : necroza pana la oase cu aspect de gangrena umeda
In tanatogeneza intervine vasoconstrictia si paralizia vaselor , scade
capacitatea sangelui de a ceda oxigenul (sange rosu-aprins ) , sunt
inhibate procesele chimice de asimilare a oxigenului la nivel tisular cu
producerea hipoxiei SNC . Organele au culoare rosu-inchis datorita
hemolizei masive , iar lividitatile sunt rosu-deschis . Volumul creierului
poate creste prin inghetare cu desfacerea suturilor craniene .
Caracteristice sunt petele lui Visnevschi ce reprezinta mici sufuziuni
sanguine gasite in stratul superficial al mucoasei gastrice prin dilatarea
vaselor stomacului datorita stazei , ruperea lor cu extravazarea sangelui
ce este supus actiunii HCI .
CAZUL NR. 31
C. L. M. , 16 ani , sex F , mediul rural
Istoric
108

Victima este gasita in curtea unei case din localitate . La spital
se constata decesul . In zilele respective a fost foarte frig ( -11 grade ) cu
viscol , circulatia inchisa si pe drumurile europene .
Examen macroscopic
Excoriatii recente
Echimoze vechi ( minore )
Staza in organe
Coloratie rozie pe alocuri la nivelul pielii si organelor
Pediculoza
Concluzii
1. Moartea numitei C. L. M. a fost violenta .
2. Ea s-a datorat unui soc hipotermic instalat ca urmare a
expunerii prelungite la frig ( conditii de iarna , cu
temperaturi de -15 grade, cu vant foarte puternic ) .
3. Intre expunerea la frig si moarte exista o legatura directa
de cauzalitate si neconditionata .
4. Leziunile traumatice minore evidentiate la examenul
necroptic de tipul echimozei si excoriatiei sunt fara
relevanta in tanatogeneza si nu sugereaza o
heteroagresiune ; ele s-au produs mai probabil prin lovire
de corpuri dure , la relativ scurt timp inainte de instalarea
decesului .
5. Sangele recoltat de la cadavru , urina si umoarea vitroasa
nu contineau alcool .
6. In secretia recoltata din regiunea mamara dreapta
precum si in secretia vaginala nu s-au pus in evidenta
urme de sperma .
109

Avand in vedere ca nu s-au gasit alte semne de violenta , nici urme

de agresiune sexuala , in contextul relevat de ancheta probabil moartea
victimei este un accident .
Energia electrica
Moartea violenta prin energie electrica se poate realiza prin trasnet
sau prin electricitate industriala ( electrocutie ) .
Trasnetul este o descarcare electrica intre 2 nori cu sarcina
contrarie sau intre un nor si pamant . Acesta poseda o forta mecanica si
una termica . Pe piele se produc arsuri superficiale de gradul 1 si 2 ce se
mentin 24 ore denumite figuri de trasnet (fulguride sau arborizatii ).
Pot fi caracteristice gaurile de pe talpa incaltamintei , iar obiectele
metalice se pot topi sau indoi .
In perioada 2008-2010 , la cabinetul de medicina legala SML Vaslui
s-a inregistrat un caz de moarte violenta prin trasnet :
CAZUL NR. 32
H. N. , 31 ani, sex M , mediul urban
Leziuni de violenta
110

Zona cu aspect de marca electrica de 1,2 cm/0,5 cm in regiunea
laterala a gatului stanga in 1/3 inferioara
Doua zone de 0,6 si 0,7 cm cenusii clavicular stang cu aspect de
marca electrica
Zona neomogena de 7/5 cm cu aspect posibil de marca electrica pe
bratul stang in 1/3 supero-anterioara
Diagnostic microscopic
- pe fragmentele de piele trimise pentru examen focal se constata aspecte
caracteristice marcii electrice
Concluzii
1. Moartea lui H. N. a fost violenta .
urmare a unei fibrilatii ventriculare .
3. Fibrilatie ventriculara responsabila de instalarea tanatogenezei s-a
produs ca urmare a unei electrocutii produsa in urma unor
descarcari electrice din atmosfera ( fulger ) .
4. Sangele recoltat de la cadavru nu continea alcool .
5. Examenul histopatologic microscopic a confirmat pe fragmentele de
piele aspecte caracteristice marcii electrice .
Electrocutia are in tanatogeneza asfixia prin tetanizarea musculaturii
respiratorii si fibrilatia auriculara si ventriculara . Curentul electric se
raspandeste in corp sub forma de evantai pe calea vaselor de sange .
Caracteristica este marca electrica ce este o depresiune a pielii albacenusie , dura , apare la curenti de mica intensitate . Particular pentru
aceasta leziune la examenul microscopic este dispunerea in manunchi a
celulelor bazale ale stratului malpighian .
Alte semne externe sunt arsurile electrice , metalizarea pielii , edemul
electrogen , epidermoliza ( in jurul marcii electrice ) , necrozele .
111

La cabinetul de medicina legala a SML Vaslui , in perioada 2008-2010
s-au inregistrat 6 cazuri de electrocutii , toate accidentale .
CAZUL NR. 33
E. I. , 49ani , sex M , mediul rural
Istoric
Victima a incercat sa repare o dulie la un bec , s-a electrocutat
decedand pe loc .
Leziuni traumatice
- o excoriatie de 0,5 cm galbuie maronie , usor denivelata , pe police
mana stanga cu aspect de arsura ( marca electrica 0
- o excoriatie de 2/0,5 cm cu espect de arsura ( marca elctrica ) deget 3
mana stanga ventral , de culoare galbui maronie , usor denivelata
- excoriatie cu aspect de arsura ( marca electrica ) de 3/1 cm antebrat
stang in 1/3 inferioara , dispusa orizontal
Sufuziuni sanguine
Marci electrice mana stanga si antebrat stang
Miocardoscleroza
Scleroza renala
ATS
- alcool umoarea vitroasa : 1,93 g
Plaman : edem serohemoragic masiv , putrefactie avansata
112

Cord : pe fond de putrefactie cu omogenizarea totala a structurii
organului se constata zone cu fibroza miocardica
Sectiuni din fragmente de piele trimise pentru examen cu aspect de
marca electrica
Concluzii
1. Moartea numitului E. I. a fost violenta
2. Ea s-a datorat insuficientei cardio-respiratorii acute survenite
ca urmare a unei fibrilatii ventriculare consecutive unei
electrocutii prin curent electric casnic .
3. Electrocutia s-a produs prin contact bipolar ( mana-mana )
bucla superioara in conditiile ce urmeaza a fi stabilite de
ancheta .
4. Sangele recoltat de la cadavru continea 1,62 g alcool ,
concentratie careia din punct de vedere clinic ii corespunde o
stare de ameteala , dezorientare , pierderea coordonarii
musculare ; umoarea vitroasa continea 1,93 g alcool ; urina
continea 2,04 g alcool , concentratie care corelata cu
alcoolemia indica o faza de eliminare a alcoolului din
organism .
113

3.7 Moartea violenta prin agenti chimici

La cabinetul de medicina legala a SML Vaslui , in perioada 20082010 s-au inregistrat 28 cazuri de morti violente prin intoxicatii acute din
care 18 cazuri au fost incadrate ca sinucideri , iar 10 cazuri au
reprezentat accidente .
Intoxicatiile sunt cel mai frecvent sinucideri si accidente si au o

incidenta destul de mare in randul populatiei datorita accesului la o mare
varietate de toxice: insecticide si pesticide , substante menajere
( detergenti , decoloranti ) , specii variate de ciuperci , veninuri ,
medicamente ( barbiturice , tranchilizante ) , droguri , gaze toxice ( CO2 ,
CO , H2S ).
In investigarea unei intoxicatii acute se impune efectuarea unei
anchete medico-legale , urmarirea evolutiei clinice a cazului si explodarea
toxicologica .
In ce priveste forma medico-legala de moarte , omuciderea este
destul de greu de probat uneori , insa sunt specifice arsurile chimice prin
vitriolaj , camuflarea toxicelor amare in alimente si bauturi , utilizarea de
toxice fara gust si miros . Sinuciderea este de obicei mai frecventa la sexul
feminin in cazul medicamentelor datorita dorintei unei morti fara durere ,
iar in aceste cazuri se gasesc de obicei langa cadavru tablete , fiole cu
114

medicamentul ingerat , precum si resturi de tablete in stomac . Tot ca
modalitate de sinucidere sunt utilizate si substantele caustice care produc
leziuni buco-faringiene specifice . Accidentele prin toxice sunt si ele destul
de frecvente alaturi de sinucideri . Ele pot fi solitare sau colective si se
produc prin ingestie de ciuperci , inhalare de gaze toxice precum H2S ,
CO ( in caz de incendii frecvent ) , CO2 ( prin procese de fermentatie in
incaperi inchise precum beciuri ) intepaturi veninoase .
CAZUL NR. 34
B. C. , 75ani , sex F , mediul rural
Istoric
Susnumita a tors lana toata noaptea cu o vecina . Spre dimineata
vecina a plecat la domiciliul ei , iar dupa o ora a vazut iesind fum de la
casa victimei . A venit cu sotul ei si a incercat sa o scoata pe victima din
casa . Victima se afla pe un pat deasupra caruia era o candela . In timp ce
scoteau victima , cei doi ar fi scapat-o pe jos . In urma cu 3 luni victima a
fost spitalizata cu diagnosticul de : BPOC , Fia , cardiopatie ischemica cr.
dureroasa , cifoza dorsala , poliartroze , insuficienta circulatorie vertebrobazilara .
Echimoze , excoriatii , tumefactii
Revarsat sanguin subdural emisfer drept ( redus)
Hemoragie subarahnoidiana redusa , orbitar bilateral si temporal
stang
Miocardofibroza
115

Funingine in caile respiratorii superioare
Antracoza pulmonara
Distrofie hepatica dreapta cu steatoza
Gastrita atrofica
Hipoplazie rinichi stang
Nefroangioscleroza
ATS sistemica
Staza in organe
- carboxihemoglobina 15-18
- Diagnostic microscopic :
Plaman : congestie a capilarelor parietoalveolare , scleroemfizem
pulmonar , numeroase depozite de antracoza ,predominant
subpleural , congestie a submucoasei bronsiilor , modificari de
putrefactie avansata
Creier ; edem perivascular si perineuronal marcat , staza in

capilarele din parenchim , glioza difuza , eritrodiapedeza ,
microhemoragii perivasculare , leptomeninge ingrosat fibros cu rare
microcalcificari , hemoragie subarahnoidiana redusa in capilarele
din leptomeninge
Concluzii
1. Moartea numitei B. C. a fost violenta .
2. Ea s-a datorat unei insuficiente cardio-respiratorii acute ,
urmare a unei intoxicatii acute cu CO , la o persoana cu o
rezerva functionala redusa , prin tarele organice cronice
116

multiple avute . Intoxicatia cu CO s-a produs prin inhalare de
fum in circumstantele unui incendiu .
3. Intre inhalarea de fum si moarte exista legatura directa de
cauzalitate . Nivelul redus al carboxihemoglobinei la care s-a
instalat decesul a fost determinat de faptul de susnumita
prezenta multiple tare organice , conferindu-i acesteia o
rezerva functionala redusa .
4. L a examenul necroptic s-au evidentiat leziuni traumatice , care
s-au putut produce prin loviri cu si/sau de corpuri dure , mai
probabil prin loviri de corpuri dure , fara relevanta in
tanatogeneza ; ele s-au putut produce in circumstantele
prezentate de ancheta .
5. Sangele , urina si umoarea vitroasa recoltate de la cadavru nu
contineau alcool .
6. Intoxicatia cu CO s-a produs prin inhalare de fum in
circumstantele unui incendiu .
117

Capitolul 4
Concluzii
In aceasta lucrare sunt prezentate principalele criterii de diagnostic
diferential intre cele 3 forme de moarte violenta ( sinucidere , omucidere
si accident ) avand ca exemplu un studiu personal facut asupra activitatii
de constatare si expertiza medico-legala in cazul mortilor violente ,
118

activitate desfasurata de Serviciul de Medicina Legala Vaslui in perioada
2008-2010
Medicul legist , prin constatare si expertiza medico-legala nu poate
incadra din punct de vedere juridic o forma de moarte violenta , ci poate
furniza organelor de ancheta si celor juridice importante argumente
stiintifice ce pledeaza pro sau contra unei anumite forme medico-legale de
moarte violenta .
In tabelul urmator sunt prezentate elementele caracteristice pentru
sinucidere , omucidere si accident in moartea violenta prin agenti
mecanici , fizici , chimici , prezentare ce este facuta in ordinea frecventei
fiecarui tip de moarte violenta in lotul de cazuri analizate de la cabinetul
de medicina legala a SML Vaslui in perioada 2008-2010 .
Moartea
Sinucidere
Omucidere
Accident
violenta
prin:
(frecventa
in lotul
studiat)
Traumatis
- mecanism frecvent:
- leziuni in zone
- leziuni occipitale
m cranio
defenestrare
vitale
sau frontale cu
cerebral
- antecedente esuate
- leziuni multiple
interesarea
(38,29)
de suicid
cerebrale la locul
proeminentelor
- scrisori explicative
de impact (frecvent
fetei
asupra victimei
parietal si
- de obicei leziune
temporal)
unica , cu fractura
- leziuni de
liniara
aparare la nivelul
- leziunile cerebrale
cubitusului
in partea opusa
locului de impact
119

- factori favorizanti
pentru cadere:
intuneric , teren
Spanzurare
- latul este in contact
- de obicei
denivelat, afectiuni.
- leziunile si santul
(20,85)
direct cu pielea
spanzurarea este
sunt atipice
- spanzurarea este de
completa
- frecvent la copii
obicei incompleta
- semne de violenta
mici care isi prind
- cadavrul este gasit in pe corp
capul in zabrelele
locuri ferite , fara alte
- imposibilitatea
patutului
semne de violenta
victimei de a opune
- antecedente
rezistenta (copil,
psihiatrice, esecuri,
consum alcool,
tentative suicid
droguri, etc)
- scrisori ce explica
Accidente
gestul
- in cazul cand victima
- leziunile sunt in
rutiere
conducea : lipsa
numar mic, aflate in impresionant al
( 18,9)
urmelor centurii de
zonele vitale
- aspect
cadavrului prin
siguranta si a urmelor
multitudinea de
de franare pe
leziuni
carosabil, lipsa
- alcoolemia mare a
factorilor de mediu ce
celor implicati in
ar fi putut altera
accident
vizibilitatea soferului
- factori de mediu
ce influenteaza
vizibilitatea
Inec
- prezenta de corpuri
soferului
- leziuni cu caracter - alcoolemia mare,
(9,36)
grele in buzunare sau
vital ce nu puteau fi consum de droguri ,

120

legate de corp, dar
autoproduse
mainile libere
(sugrumare,
- victima nu stia sa
strangulare)
inoate si avea
- mainile legate
tentative de suicid
- posibil fragmente
sedative
de tesut ale
agresorului sub
Plagi taiate
- plagi orizontale ale
unghiile victimei
- plagi taiate la
(7,23)
gatului mai profunde
nivelul palmelor in
localizata variabil
intr-o parte si mai
urma
- mecanism
efilate in partea opusa
apararii/incercarii
frecvent: prin
- leziuni in zone
de a prinde lama
cadere pe un obiect
accesibile victimei:
- plagi taiate pe fata taietor/intepator
gat, precordial,
dorsala a mainii in
abdomen
urma apararii
- multiple leziuni
- plagile gatului
superficiale in jurul
dispuse neregulat
unei laziuni letale ce
- plagi in zone
atesta alte incercari
putin/deloc
Agenti
- frecvent la sexul
accesibile victimei
- identificarea in
- prin confuzia cu
chimici
feminin
produsele biologice
alte substante
(5,95)
- langa victima se
prelevate de la
- pot fi intoxicatii
gasesc ambalaje
victima a unor
colective
goale, iar in stomac
toxice inodore,
- toamna prin
teblete sau substanta
insipide ce ar putea
intrarea in beciuri
ingerata in cantitate
fi usor administrate
in care au loc
mare
in alimente, bauturi
procese de
- plaga unica
121

Accidente
- asezarea simetrica a
- imobilizarea
fermentatie
- alcoolemie mare
feroviare
corpului pe sinele de
victimei prin legare
- multiple leziuni cu
(4,89)
cale ferata cu
de sine
aspect
sectionarea precisa a
- leziuni asociate
impresionant al
corpului, fara alte
produse prin alte
cadavrului
Compresiu
semne de violenta
- rar, prin aruncarea
mecanisme
- fracturi costale,
- in cazul unor
ne toraco-
victimei sub un corp
de stern, strivirea
surpari de maluri,
abdominala
cu greutate mare
organelor
avalanse
abdominale cand
- accidente de
agresorul apasa cu
munca
(4,68)
greutatea
propriului corp pe
Obstructia
victima
- in cazul
- alcoolemia mare
cailor
pruncuciderii cand
- tulburari de
respiratorii
orificiile bucal si
masticatie ale
cu corpi
nazal ale nou-
victimei
straini
nascutului sunt
- drogati, epileptici,
(4,46)
acoperite cu bucati
comatosi
de material
- la copii mici
- nou-nascut
aspirare de
abandonat
seminte, etc.
Hipotermia
- semne de violenta
- alcoolemia mare,
(4,46)
pe corp
drogati
- persoane cu
- la alpinisti,
dizabilitati fizice
salvamontisti,
abandonate in frig
ruperea ghetii,
122

accidente de munca
in industria
Temperatur - in semn de protest
- frecvent semne de
frigorifica
- incendiu provocat
public
violenta asociate,
de tigara aprinsa,
inalta
- utilizarea de
disimulate prin
scurt-circuit
(1,70)
substante inflamabile
incendiere
- autoturism
ce grabesc combustia
incendiat in urma
Electrocuti
- afectiuni psihice,
- marca de curent
unui accident
- marca electrica in
sexopatii
in zone inaccesibile
zone accesibile:
(1,27)
- conectare directa la
victimei
palma, degete,
curent
- utilizarea unor
talpa
dispozitive
- in timpul
fabricate
lucrarilor la reteaua
Impuscare
- leziuni in regiuni
- frecvent din afara
electrica
- pot fi din
(0,63)
accesibile: temporala,
factorilor de
interiorul sau din
precordiala
actiune secundari
afara factorilor
- impuscare cu teava
- leziuni in zone
secundari
lipita de corp sau de la inaccesibile
- de obicei leziune
distanta mica
victimei
unica
- pe mana, fata,
- pot exista si alte
hainele victimei se
semne de violenta
gasesc urme de
actiune ale factorilor
secundari
- in spatiul dintre
police-index leziuni
date de reculul armei
123

Strangulare - circulare multiple la
- semne de violenta
- accidente la locul
(0,63)
nivelul gatului cu nod
pe corp
de munca, copii
situat anterior
- semne de violenta
mici in patut
accesibil victimei
latero-cervical de
Sufocare
- benzi adezive
opozitie a victimei
- infiltrate
- asfixii sexopatice
(0,21)
aplicate pe orificiile
hemoragice pe fata
- la copii ce
bucal si nazale sau
interna buze prin
introduc capul in
introducerea capului
comprimarea
pungi si nu il mai
intr-o punga
orificiilor bucal si
pot scoate
- lipsa semnelor de
nazale
violenta pe corp
- fractura de
piramida nazala
- excoriatii,
echimoze la nivelul
fetei
124

Bibliografie
1. Antoniu G . ,, Vinovatia penala , Ed . Academiei , 1995
2. Argeseanu I . : ,, Criminalistica si Medicina Legala in slujba
justitiei , vol . 1 , Ed . Lumina , 1996
3. Astarastoaie V . , Scripcaru C . : ,, Criminological Aspects
Regarging Sexual Aggressions , International Congress of
Sciences , Dusseldorf , 1993
4. Astarastoae V . , Scripcaru C . : ,, Evaluarea si predictia
factorilor de risc in suicid , Congresul de Medicina Legala ,
Bucuresti , 1992
5. Basarab M . , ,, Drept penal , partea generala Ed . Lumina Lex
, 1996
6. Beatrice Ioan , Scripcaru C . , ,, Medicina legala in justitie
Ed . Cucetarea , Oasi , 2001
7. Belis V . , Gangal M . , ,, Suicidul , paradigme bioetice asupra
dreptului de viata , Revista de medicina legala , 1994 , 4
8. Belis V . , ,, Civiulization et infractionalitate , Revista de
medicina legala nr . 1 , martie 1994
9. Belis V . , ,,Invatamantul de medicina legala : trecut , present ,
viitor , , revista de medicina legala nr . 1 , martie 1994
10.
Belis V . , ,, Medicina legala , Ed . Teora , Bucuresti ,
1992
11.
Belis V . , ,, Tratat de medicina legala , Ed . Didactica si
Petagogica , 1996
12.
Belis V . , ,, Tratat de medicina legala , vol . 1 si 2 , Ed .
Medicala , Bucuresti , 1995
125

13.
Boisteanu P . , ,, Aspecte ale comportamentului autolitic
in psihiatrie in asistenta psihiatrica a comportamentului

patologic , 1987
14.
Bulai C . , Mitrache C . , ,, Drept penal roman , Ed .
Sansa , 1994
15.
Bulai C . , ,, Manual de drept penal , Ed . All , 1997
16.
Chirita V . , ,, Factori de risc ai suicidului in
psihopatologia conduitelor agresive , Chisinau

17.
Dobrinoiu C . si colaboratorii : ,, drept penal , partea
generala , Ed . Atlas , 1996

18.
Draghici Gh . si colaboratorii : ,, Autopsia psihologica a
suicidului in criteriologia medico legala , Iasi , 1982

19.
Draghici Gh . : ,, Agresivitatea , patologie si consecinte
expertale , Congresul national de medicina lagala ,

Bucuresti , 1992
20.
Dragomirescu T . V . , ,, Responsabilitatea si cauzalitatea
medico legala , Revista de medicina legala , nr . 4 , 1997

21.
Dragomirescu T . V . , ,, Criterii metodologice de
apreciere a legaturii de cauzalitate in traumatologia nemortala

, Revista de medicina legala nr . 3 , 1994
22.
Dragomirescu T . V . , ,, Orientarea criminological a
expertizei medico legale din perspective antropologica ,

Revista de medicina legala nr . 2 , 1995
23.
Dragomirescu T . V . , ,, Situatii limita in interpretarea
tanatogenezei , Revista de medicina legala nr . 2 , 1995

24.
Fisher F . : ,, Rights and Responsabilities of Doctors , B .
M . J . Publisher , 1992
25.
Giurgiu N . : ,, responsabilitatea penala si pedeapsa , Ed
. Neuron , 1995
126

26.
Greblea V . , Petrescu Argeseanu I . : ,, Cercetarea
omorului de catre o echipa complexa , Buletin Criminalistic nr

. 3-4/1982
27.
Matei V . si colaboratorii : ,, Sinuciderea prin traumatism
cranio cerebral , Revista de medicina legala nr . 4 , 1994

28.
Minorov V . , Tuculescu V . , Predescu V . , Oancea C . , ,,
Sanatatea mintala in lumea contemporana , Ed . Medicala ,

1987
29.
, Oancea J . : ,, Tratat de drept penal Ed . All , 1994
30.
Perju - Dumbrava D . si colaboratorii : ,, Medicina legala
, Ed . Cantemir , 1994
31.
Perju - Dumbrava D . : ,, Expertiza medico legala in
practica juridical , Ed . Argonaut , 1999

32.
Pirozinsky T . , Scripcaru Gh . : ,, Psihiatrie si victimologie
, Ed . 24 ore , 1995
33.
Plahteanu Monica : ,, Curs de Medicina Legala Ed .
Timpul 1999
34.
Plahteanu Monica , Baciu Gh ., Padure A . : ,, Aspecte
medico legale lezionale in traumatologia mecanica Ed .

Performantica , Iasi 2004
35.
Quiai I . , Margineanu V . , Popa L . , Terbancea M . : ,,
Introducere in teoria si practica medico legala Ed . Dacia ,

Cluj Napoca 1980
36.
Scripcaru Gh . , Astarstoae V . : ,, Criminologie clinica ,
Ed . Polirom 2003
37.
Scripcaru Gh . , Branzei P . , Pirozinscky T . : ,,
Comportamentul aberrant in relatiile cu mediul , Ed . Junimea

1997
127

38.
Scripcaru Gh . , Scripcaru C ., : ,, Medicina legala pentru
juristi , Ed . Cugetarea , Iasi 1999

39.
Scripcaru Gh . si colaboratorii : ,, Biotica , stiintele vietii
si drepturile omului , Ed . Polirom 1999

40.
Scripcaru Gh . si colaboratorii : ,, Medicina legala , Ed .
Didcatica si Pedagogica , Bucuresti 1993

41.
Scripcaru Gh . si colaboratorii : ,, Principii de bioetica ,
deontologie si drept medical , Ed . Omnia 1994

42.
Scripcaru Gh. , Pirozinsky T . : ,, Criminologie clinica si
relationala , Ed . Symposion 1995

43.
Teodoru Gr . : ,, Drept procesual penal , partea generala
, Ed . Cugetarea 1996
44.
Teodoru Gr . : ,, Drept procesual penal , partea generala
, Ed . Cugetarea 1998
45.
Tulbure A . : ,, Prezumtia de nevinovatie , Ed . Red ,
1996
46.
Tulbure St .: ,, Drept procesual penal Partea generala ,
Ed . Licorna Sibiu 1996

47.
Volonciu J . : ,, Tratat de drept procesual penal , ed . Pro
1997
128

129

Lucrare Diploma

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Diploma

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,

sinucidere si omucidere in cazuistica SMLJ Vaslui

diagnosticului diferential intre accident , sinucidere si omucidere

representative . In fiecare subcapitol se precizeaza notiunile teoretice de

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,

vedere juridic cazul de moarte violenta , ci contine afirmatii obiective

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,

caracteristice ce pledeaza pentru sinucidere , omucidere si accident ,

Dreptul inalienabil si universal al omului la

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,

national . De asemenea , nu se va aplica nici o pedeapsa mai grea decat

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,

Prevederi legale privind omuciderea ,

ce atesta existenta unui fapt penal ,

autorul lui si circumstantele de producere a faptei .

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,

Prevederi legale privind omuciderea

publice ale victimei , se pedepseste cu detentiune severa de la 15 la

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,

stupefiantelor ori a altor substante toxice .

Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte

Prevederi legale privind sinuciderea

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,

Prevederi legale privind accidentele de munca

Nerespectarea regulilor de protectie a muncii

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,

Diagnosticul diferential expertal

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,

Accidentele de trafic rutier reprezinta o cauza foarte frecventa de

s-au inregistrat decese

prin evenimente rutiere ca urmare a unor sinucideri , metoda folosita fiind

intentionat de un obstacol . In cazuistica utilizata in aceasta lucrare nu am

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,

Leziuni ale ocupantilor vehiculului

arcurilor laterale , prin exagerarea curburii acestora in comprimarea

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,

Conducatorul auto va prezenta excoriatii sau echimoze oblice liniare de pe

a femurului in oasele bazinului intalnim fracturi ilio-ischio-

whiplash , acest tip de fracturi contuzioneaza sau chiar dilacereaza

maduva cervicala , determinand tetraplegii ale ocupantilor .

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,

Leziuni ale pietonilor

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,

Moartea violenta prin vehicule

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,

autovehiculelor pe trecerea de cale ferata .

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,

cadavruluui fiind foarte dificila .

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,

intreruperea functiilor vitale in contextul unui politraumatism cu

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,

Elementele urmatoare pledeaza pentru incadrarea mortii ca accident:

si a fost implicat intru-un accident

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,

Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident ,

Urmatoarele leziuni traumatice dovedesc faptul ca victima conducea