I.

LEZIUNILE ELEMENTARE

La nivel cutanat se pot intalni leziuni individuale cu trasaturi morfologice si

evolutive specific, numite leziuni elementare. Ele reprezinta repertoriul de baza al
intregii patologii dermatologice. Se pot descrie sapte grupe de leziuni elementare:
I. Leziuni elementare prin modificari de coloratie
II.Leziuni elemenate solide
III. Leziuni elementare cu continut lichidian
IV.Leziuni elementare prin solutii de continuitate
V.Deseuri cutanate
VI.Sechele cutanate
VII. Leziuni elementare neincadrabile (leziuni care nu se aliniaza nici uneia din
grupele precedente)

I.

Leziuni elementare prin modificare de coloratie

(discromice)
Constau din pete sau macule. Acestea sunt modificari circumscrise sau difue
ale culorii tegumentului fara modificarea reliefului cutanat. Se clasifica in
doua subgrupe in functie de substratul lor morfofunctional, dupa aspectul si
evolutia lor:
1) Pete discromice
2) Pete vasculo-sangvine (hemodinamice)

PETELE DISCROMICE
Sunt pete neinflamatorii, secundare unor modificari cantitative si/sau calitative
ale procesului de melanogeneza. Ele persista la digitopresiune. Dupa cum a avut
loc perturvarea procesului de melanogeneza (deficit sau exces) maculele pot fi
hipercrome sau acome:

Maculele (petele) hipercrome (prin producerea excesiva de melanina), de

culoarea bruna mai intens decat pielia inconjuratoare. Ele pot fi:

-Congenitale-circumscrise- nevii pigmentari

-Dobandite:
-Primitive
Circumscrise-lentiginozele

Difuze- Sindromul Fanconi, sindromul Albright

-Secundare:
Altor dermatoze (lichen plan, sifilide nigricante, eritemul fix medicamentos,
fotodermatoze, pigmentatii posteruptive)
Bolilor sistemice:
-Endocrine-Boala Addison, boala Cushing, hipertiroidita
-Renale-insuficienta renala cronica
-Hepatice-ciroza hepatica
-Neoplazice-diverse canere
Iatrogene (dupa anticonceptionale)

Maculele (petele) acrome (secundare unei melanogeneza insuficienta

cantitativ sau calitativ sau chiar absente). Au culoarea mai deschisa
decat tegumentul inconjurator normal. Ele pot fi:

-Congenitale
-Circumscrise- nevii acromici, piebaldism
-Generalizate-albinism
-Dobandite
-Primitive-vitiligo
-Secundar
-Altor dermatoze pitiriazis versicolor acromiant, eczemativele acromiante,
psoriazisul
-Expunerii accidentale sau profesionale la un agent depigmentant
(hidrochinona)
PETELE VASCULO-SANGVINE (HEMODINAMICE)
Apar prin 3 mechanisme distincte:
1) Extravazare eritrocitara (petele purpurice)
2) Proliferare de tesut vascular (petele vasculare)
3) Dilatarea calibrului vascular (petele eritematoase)

Petele purpurice
Se produc printr-o extravazare sangvina patologica intrategumentara. Persista la
comprimarea cu degetul (digitopresiune) sau cu o lama de sticla (vitopresiune).
2

Culoarea lor variaza dupa vechimea extravazarii, datorita metabolizarii

hemoglobinei (rosu, albastrui, verde, galben). Dupa dimensiuni si forma, sunt
cunoscute ca: petesii, echimoze sau vibice (echimoze liniare care se produc la
nivelul pliurilor de flexie prin migrarea sangelui extravazat sub influenta miscarilor
locale).
Pot fi intalnite in:
-boli sistemice
-boli hematologice
-boli dermatologice (purpura eczematida Dukas-Kapetanakis, dermatita de staza).

Pete vasculare
Sunt neinflamatorii, persistente, de culoare rosie sau violeta si nu dispar la
digitopresiune sau vitropresiune. Ele pot fi:
-Congenitale-angioame, cutis marmorata telangiectatica
-Dobandite-secundare:
-Boli sistemice- lupus eritematos systemic, sclerodermia sistemica,
dermatomiozita, telangiectasia macularis eruptive perstans
-Altor boli dermatologice lupus eritematos cronic sau discoid, rozaceea

Pete eritematoase
Petele eritematoase au un substrat inflamator, inflamatia conducand la
vasodilatatie locala care se traduce clinic printr-o culoare ce variaza de la roz la rosu
aprins. Digitopresiunea sau vitropresiunea va goli continutul vascular, ducand la
albirea temporara a leziunii (pana e presiunea ineteaza, moment in care incepe
reumplerea si recolorarea reptata). Intervalul de timp in care leziunea revine la
culoarea initiala poara numele de timp de umplere capilara si traduce
permeabilitatea patului capilar regional. Acest semnpoate efectua sip e pielea
indemna si apare modificat in tulburarile de circulatie arterial si venoasa.
Evolutia petelor eritematoase este variabila, la fel morfologia. Se descriu:
-Eritemul morbiliform-in rujeola si rozeola sifilitica
-Eritemul scarlatiniform-in scarlatina si in eruptiile postmedicamentoase
-Eritemul areolar (haloul inflamator) in foliculitele superficiale
-Eritemul figurat- erythema gyratum repens din cancerele de san
-Eritemul generalizat (eritrodermia) din:
-Genodermatoze

-Infectii cutanate (eritrodermia streptococica)

-Unele dermatoze cornice preexistente: psoriazisul eritrodermizat, eczema
eritrodermizata
-Limfoamele maligne cu cellule T: mycozisul fungoid, sindromul Sezary,
leukemia limfatica cronica.

II.

Leziuni elementare solide

Sunt reprezentate de:

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Papule
Tuberculi
Noduli
Gome
Lichenificare
Vegetatie
Tumoara

1. Papulele sunt proeminente cutanate circumscrise, ferme, fara continut

lichidian, pozitionate la nivelul epidermului si al dermului superficial. Nivelul
la care se localizeaza, le imprima anumite particularitati, descriindu-se,
urmatoarele tipuri de papule: epidermice, dermice (edematoase, prin
infiltrate cellular, dismetabolice), dermoepidermice (cu variant de
papule foliculare).
2. Tubercululul este o leziune elementara solida de dimensiuni mai mari decat
papula, formata dintr-un infiltrate inflamator cronic specific cu character
granulomatous, cantonat in dermul mijlociu si profund. Vindecarea se
soldeaza cu cicatrice (fie prin ulcerare, fie prin scleroza interstitiala).
Pentru a diferentia tuberculii intre ei se utilizeaza doua probe:
-Proba vitropresiunii: comprimarea tuberculilor cu o lampa de microscop duce la
virarea culorii tuberculului lupic inspre un brun ca marmelada de mere in timp ce
tuberculul sifilitic si tuberculul lepros isi pastreaza culoarea nemodificata.
-Proba stiletului butonat apreciaza cu ajutorul acestuia consistenta diferitelor
variante de tuberculi. In cazul tuberculului lupic, datorita necrozei de
cazeificare, stiletul va penetra cu usurinta, dand senzatia ca a patruns intr-o
bucata de unt; in cazul celorlalti tuberculi, va intalni o rezistenta ferma.
3. Nodulul este o leziune elementara solida, circumscrisa, de dimensiuni mai
mari decat tuberculul, cantonata in dermul profund si hypoderm, format dintrun infiltrate inflamator cronic perivascular, asociat cu alterari ale peretilor
vasculari, cu evolutie fie acuta si rezolutiva, fie spre ulceratie si cicatrizare.
Culoarea si relieful tegumentului supradiacent pot fi modificate. Nodozitatile

sunt nodulii ale caror dimensiuni depasesc o boaba de fasole. Nodulii pot fi
intalniti in boli ca eritemul nodos, eritemul indurate Bazin, vasculite cutanate.
In eritemul nodos nodulii au dimensiuni relative mari (nodozitati), sunt
durerosi, localizate pe fata anterioara a gambei, cu o coloratie rosie a
tegumentului supraiacent si au o evolutie acuta, rezolutiva, fara formare de
cicatrice.
In eritemul indurate Bazin nodulii sunt localizati, dimpotriva, pe partea
posterioara a gambei, iar evolutia este subacuta sau cronica, fie spre
resorbtie, fie spre fistulizare central si ulceratie cu vindecare prin cicatrice
deprimate.
In vasculitele cutanate nodulii apar in pusee, au evolutie subacuta si in afara
de member inferioare, se pot extinde si in alte teritorii ale tegumentului.
4. Goma este o nodozitate hipodermica cu evolutie caracteristica in patru faze
(cruditate, ramolitie, ulceratie, cicatrizare). Poate fi intalnita in stafilodermii
(gomele stafilococice cu evolutie rapida spre vindecare), precum si in sifilis,
scrofuloderma, micoze profunde (in care succesiunea celor patru faze este
lenta, trenanta).
Aspectele clinice pot fi suggestive pentru etiologia lor, ca in goma sifilitica,
tuberculoasa, actinomicotica, din sporotrichoza, sau cea din micetom.
Goma sifilitica se regaseste in sifilisul tertiar si in sifilisul congenital tardive.
Ulceratia are pantele abrupte, marginile regulate, infiltrate, rosii-aramii,
rotunde sau ovale, fundul curat.
Goma tuberculoasa (scrofuloderma) duce, dimpotriva, la ulceratii cu margini
neregulate, de consistenta moale, cu fundul murder si acoperit de secretii
cenusii, purulente.
Goma actinomicotica, localizata de elective la gonion, evolueaza cu leziuni
multiple si aflate in diverse faze evolutive, grupate, inconjurate de o
puternica reactie conjunctiva ce confera placardului o consistenta durlemnoasa. Puroiul recoltat de la nivelul acestor leziuni, uneori uleios si
transparent, contine mici concretiuni de material purulent numite granule de
sulf, din care se pot pune in evidenta la microscop filament miceliene.
Gomele din sporotrichoza sunt la randul lor multiple, dar nu grupate ca in
actinomicoza, ci localizate etajat de-a lungul unui vas limfatic, ca margelele
pe o ata.
5. Lichenificarea reprezinta o leziune elementara solida, proeminenta, bine
delimitate, caracterizata prin acentuarea circumscrisa a cadrilajuli cutanat
normal, cu formarea unei retele in ochiurile careia se delimiteaza
pseudopapule cenusii. Aparitia ei este legata de obicei de gratajul repetat.
Se clasifica in:
-primitiva (in neurodermita)
-secundata gratajului ocazional de dermatozele cornice pruriginoase
(eczema lichenificata, psoriazisul lichenificata, psoriazisul lichenificat, tinea
cruris lichenificata).
6. Vegetatia este o proeminenta cutanata constituita prin reunirea unor
elemente filiforme sau conopidiforme de consistenta variabila.
5

Se clasifica in:
-primitiva-in unele viroze hiperplazice (papiloame, veruci vulgare, veruci
seboreice, keratoze senile, vegetatii veneriene, acanthosis nigricans)
-secundara unor:
-Infectii cronice- tuberculoza vegetanta si verucoasa, sifilidele vegetante,
candidozele vegetante (granuloma candidozic), picior de Madura,
vlastomicoza, piodermita vegetanta, iodide si bromide vegetante, filariaza,
granuloamele din schistosomiaza, LE vegetant, scabia norvegiana
-procese secretante cronice-pemfigus vegetant
-boli dismetabolice
-boli de colagen
7. Tumora este o neoformatie tegumentara neinflamatorie care are tendinta de
a persista nemodificata sau de a creste. Tumorile benigne persista
nemodificate sau cu modificari minimale perioade foarte indelungate de timp,
fara a metastaza la distanta, in timp ce tumorile maligne isi schimba
caracterele clinice si sfarsesc prin a metastaza (cu exceptia epiteliomului
bazocelular, care, desi este o tumoara maligna, nu depaseste membrane
bazala si ca atare ne e capabila sa metastazeze (fiindca nu ajunge in contact
cu vasele de sange).

III.

Leziuni elementare cu continut lichidian

Se refera la:

1. Vezicule
2. Bule
3. Pustule
1. Vezicula este o colectie intraepidermica de lichid serocitrin(care insa in
elolutie poate devein tulbure sau purulent) avand un diametru de 1-5mm.
Uneori aspectul clinic este foarte sugestiv pentur diagnostic:
ASPECT CLINIC AL VEZICULELOR

Diagnostic

-grupate in buchete
-efemere
-tendinta de a reciiva in aceleasi zone
cutanate
-dimensiuni mai mari
-grupate in placi multiple
-insirate neregulat pe traiectul unui
nerv senzitiv sau mixt
-in general foarte dureroase (poate
exista durere premonitory)
-punctiforme
-grupate in placi sau placarde
-pruriginoase
-spargerea tavanului veziculelor
determina o zemuire masiva de la
nivelul eroziunilor punctiforme restante
-sitoare la periferie

Herpes simplex

Zona zoster

Eczema acuta

Tinea cruris
6

-contur circinat, policiclic sau arciform

-diseminate
Dermatita herpetiforma
-anuntate de prurit sau arsura
premonitorii
-grupare herpetiforme
-dispuse pe un fond eritematoedematos, urticarian
-diseminate
Miliaria cristalina
-dispuse pe regiunea dorsala
foliaceu
2. Bulele sunt leziuni elementare cu continut lichid, mai mari decat veziculele,
rezultate in urma alterarii coeziunii intercelulare cu formarea unui clivaj care
reprezinta initial un spatiu virtual, dar in care se acumuleaza ulterior lichid
serocitrin. Dupa cantiatea de lichid pe care o contin bulele pot fi flasce sau in
tensiune.
Dupa spargerea lor, bulele lasa eroziuni rotunde ovalare delimitate la
periferie da un franj epithelial provenit din tavanul bulei. Atat superfata
rotund ovalara a eroziunii, cat si franjul epithelial constituie elemente de
diagnostic retrospective al leziunilor buloase (la fel ca pigmentatia
postlezionala rotunda restanta dupa epitelizarea leziunii).
Dupa nivelul clivajului, bulele se clasifica in:
-bule superficiale care se gasesc in impetigoul bulos stafilococic si
streptococit, sindromul Lyell infantile, pemfigusul
-bule mijlocii (malpighiene) se gasesc in pemfigusul vulgar
-bule profunde (dermo-epidermice)se gasesc in epidermolize buloase
dermolitice si jonctionale, eritmeul polimorf bulos, profiriile cutanate,
pemfigoidul bulos, sindromul Lyell postmedicamentos
In ceea ce priveste evolutia bulelor, majoritatea se vindeca fara cicatrice.
Face exceptie cateva din bulele profunde. Acantoliza se poate evidentia clinic
prin semnul Nikolski; aplicarea unei presiuni tangentiale cu pulpa degetului
pe tegumentul aparent sanatos din vecinatatea unei leziuni buloase duce la o
decolare, intraepidermica. Semnul are sanse maxime sa fie evidentiat daca
se practica pe tegumentul situat deasupra unei proeminente osoase.
Uneori, aspectul clinic al bulelor poate fi evoator pentru diagnostic:
-pemfigus vulgar bulele apar pe tegument sanatos, semnul Kikolski pozitiv
-pemfigoidul bulos- bule de dimensiuni mai mari, pot sa apara pe fond
eritematos
-dermatita herpetiforma-bule de dimensiuni mici, grupate herpetiform,
precedate de prurit si arsura, fond eritemato-edematos
-impetigoul streptococci-bule flaste
-pemfigusul foliaceu- bule flaste
-porfiria cutanata tardiva-bule pe zonele fotoexpuse, se vindeca prin cicatrici
-epidermolizele buloase junctionale si dermolitice-bulele apar de la nastere,
secundar unor traumatisme minore, sehele cicatriciale sau atrofice
importante
3. Pustulele sunt colectii primitive purulente formate printr-o exocitoza cu
polimorfonucleare neutrofile.
7

In functie de localizarea lor, se clasifica in:

-pustule follicular- care sunt centrate de un fir de par.
-etiologie microbiana sau micotica
-pustule nefoliculare- apar in afectiuni grave, unele potential letale (impetigo
herpetiform, variola, psoriasis pustulos, acrodermatita supurativa Hallopeua)
-ele sunt sterile din punct de vedere microbiologic (din
acest motiv ele se numesc pustuloze amicrobiene).

IV.

Leziuni elementare prin solutii de continuitate

Se
1.
2.
3.
4.
1.

refera la:
Escoriatie
Eroziune
Ulceratie
Fisura
Escoriatia este o pierdere de substanta superficiala, traumatic ace
afecteaza epidermal si varful papilelor dermice si se vindeca prin
restitutio ad integrum. Apare secundar gratajului in bolile
pruriginoase:
-Dermatologice- cun ar fu scabia, dermatozele cronice prurignoase
(prurigourile, eczemele cronice, lichenul plan, neurodermita_
-sistemice: boala Hodgkin, diabetul zaharat, cancere viscerale, leucoze
limfatice cronic, etc.

2. Eroziunea este o pierdere de substanta superficiala patologica la

nivelul epidermului si la varful papilelor dermice. Se vindeca fara
cicatrice.
Apar in:
-evolutia tuturor leziunilor cu continut lichidian, (vezicule, bule,
pustule)
-sifilis primar, afte, etc
3. Ulceratia este o pierdere de substanta mai profunda, pana in dermul
profund sau chiar hipoderm si care de regula se vindeca prin cicatrice
(cu exceptia mucoaselor, mai ales bucale)
Ulcerele sunt ulceratii atone, uneori cu evolutie foarte indelungata,
care nu prezinta tendinta la epitelizare. Etiologia lor e variata:
infectioasa sau circulatorie (venoasa, arterial, microangiopatice, trofic
nervoasa.
4. Fisura sau ragada este o pierdere de substanta superficiala liniara
care se localizeaza:
-la nivelul comisurilor mucosae
-in pliurile cutanate
-pe suprafata placilor hiperkeratozice palmare sau plantare

V.

Deseuri cutanate
8

Se
1.
2.
3.

refera la urmatoarele entitati:

Scuama
Cursta
Escara (sfacel)
1. Scuama este un deseu cutanat ce rezulta printr-un process de
keratinizare exagerata-fie ortokeratoza, fie parakeratoza- care se
traduce clinic printr-o en functie de aspectul lor morfo-clinic se
descriu: scuame pitiriaziforme, scuame psoriaziforme si scume in
lambouri.
2. Crusta este un deseu cutanat rezultat din uscarea unor secretii pe
suprafata tegumentului si apare in evoltia tuturor leziunilor cu
continut lichid sau cu solutie de continuitate. Se descriu
urmatoarele aspect particulare:
-crusta melicerica are un aspect galben-aramiu, ca ceara de albine
si apare in infectiile streptococice sau bolile veziculoase
suprainfectate secundar (eczema)
-crusta ostracee (rupia) are o culoare brun-neagra si este
stratificata, evocand o cocilie de stridie. Apare in psoriazisul
exudative si in sifilisul malign precoce.
3. Escara (sfacelul) este un deseu cutanat rezultat in urma pierderii
circumscrise si acute, de cauza vasculara sau nervoasa, a troficitatii
cutanate. Se prezinta sub forma unei placi circumscrise, fie uscate
si negre (escara uscata), fie galben-slaninose (escara umeda).
Detasarea sa de pe patul de tesut sanatos inconjurator duce la
constituirea unei ulceratii. Suprainfectarea escarei duce la
formarea unei gangrene.

VI.

Sechele cutanate
Se refera la:
1. Cicatrice
2. Atrofie
1. Cicatricea este o restaurare cutanata vicioasa care nu mai
respecta structura si functiile antelezionale. Unele cicatrice permit
prin aspectul for characteristic diagnosticul retrospective al bolii din
care au rezultat.
2. Atrofia este o subtiere a epidermului si dermului cu stergerea
reliefului papilar, modificari ale fibrelor elastic si colagene, incat
reteaua vasulara poate devein vizibila si se pierde elasticitatea
cutanata.
Se clasifica in:
-Atrofia congenitala care este circumscrisa sau difuza
-Atrofia dobandita care este primitive sau secundara unor boli. Cea
primitive este circumscrisa (anetodermie, lichenul scleroatrofic,
anetodermia Pasini) sau difuza (acrodermatita cronica atrofianta),
iar cea secundara poate fi inflamatorie (lupus eritematos,
9

epidermolizele buloase jonctionale) sau tumorala (boala

Recklinghausen).

VII. Leziuni ne incadrabile

Cuprind leziunile eleentare care nu se aliniaza nici unui capitol din cele
enumerate mai sus si se refera la:
1. Comedon
2. Fistula
3. Sant acarian
4. Godeu favic
5. Chist
6. Milium
1. Comedonul este un mic punct negru localizat in infundibulul
pilosebaceu, continand sebum solidificat, melanina si detritusuri
celulare. Apare pe teritoriile seboreice, in primul rand pe fata, dar
si in regiunea dorsala sau pe decolteu. Nevul comedonian e
constituit din comedoane de dimensiuni mari aglomerat in placi si
situate in orice regiune a organismului.
2. Fistula este un traiect pathologic intrategumentar ce reuneste
doua colectii purulente intre ele, sau o colectie profunda cu
suprafata pielii.
3. Santul acarian reprezinta eteriorizarea tunelului sapat de femela
de Sarcoptes scabie in grosimea tegumentului. La una dintre
extremitati se gaseste parazitul, iar la cealalalta o mica vezicula
numita eminenta perlata. Santurile scabioase se intalnesc de
elective in pliul subfesier, pe teaca penisului, scrot, areolele
mamare, in spatiile interdigitale.
4. Godeul favic este o productie patologica provenita din proliferarea
miceliului de Trichophyton schonleini. Are forma unui cuib de
randunica, culoare galbena ca sulful si miros de urina de soarece.
5. Chistul este o leziune circumscrisa constand dintr-un perete si un
lumen ce contine materie lichida sau solida.
6. Milium reprezinta chiste mici intradermice fara un orificiu de
evacuare vizibila. Apare in porfirii, epidermoliza buloase, miliaria
rubra.

10

11