UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC

SECIA E.I.B
GRUPA 9.305
ANUL III

PROIECT
TEORIA I CONSTRUCIA APARATELOR DE
BORD

CRSTEA FLORENTINA-PAULINA

1. MOTOR TURBOPROPULSOR
Turbopropulsorul (englez turboprop, francez turbopropulseur)
este un tip de motor utilizat n aviaia civil i militar.
Componenta principal a turbopropulsorului este o turbin cu gaze la
care destinderea n turbin se face pn la presiunea atmosferic, astfel
nct turbina extrage din fluxul de gaze arse o putere mai mare dect cea
necesar antrenrii compresorului. Aceast putere suplimentar este
folosit la antrenarea unei elice plasate n faa motorului, astfel nct
turbopropulsorul poate fi definit, ntr-un mod mai simplu, ca o elice
antrenat de o turbin cu gaze.
Elicea este cuplat la turbin prin intermediul unui reductor care
transform turaia ridicat a turbinei (de cuplu relativ mic) la o tura ie
sczut, dar cu un cuplu mai mare. Elicea propriu-zis este de obicei o
elice cu pas variabil, de tip similar cu cele folosite la motoarele de
aviaie cu piston.
Turbopropulsorul este destinat avioanelor ce parcurg distane mari cu
viteze subsonice, profitnd de avantajul traciunii cu reac ie la viteze
mari i de cel al traciunii cu elice la decolare i la viteze mici. [2]

Schema unui turbopropulsor

n forma sa cea mai simpl, un turbopropulsor const din: galerie

de admisie, compresor, camer de combustie (ardere), turbin i ajutajul
de evacuare. Compresorul i turbina sunt montate pe acelai arbore care
angreneaz i reductorul. Aerul este aspirat n admisie i comprimat de
ctre compresor. n camera de combustie este adugat combustibilul,
formndu-se amestecul de combustibil-aer care arde. Gazele arse
rezultate, de mare presiune i temperatur, antreneaz turbina. O parte
din puterea generat de turbin este utilizat pentru funcionarea
compresorului, iar restul se transmite prin intermediul angrenajelor
reductorului la elice. Detenta final a gazelor arse (reducerea presiunii
lor pn la presiunea atmosferic) are loc n ajutajul de evacuare, acesta
avnd i rolul de duz de propulsie. Fora dezvoltat la ajutajul de
propulsie (for de reacie) reprezint totui o parte relativ mic din for a
total de traciune generat de un turbopropulsor, partea cea mai mare
fiind reprezentat de fora de traciune a elicii.

Turbopropulsor Kuznetsov NK-12, pe un avion Tupolev Tu-95

Primul motor turbopropulsor montat pe un avion a fost
modelul britanic Rolls-Royce Trent RB.50, care provenea dintr-un motor
Derwent II, dotat cu un reductor i o elice cu cinci pale. Dou astfel de
motoare au fost montate pe avionul Gloster Meteor EE227 - singurul
"Trent-Meteor" - care a devenit prima aeronav din lume care a zburat
cu ajutorul unui turbopropulsor (pe 20 septembrie1945)[3]. Dup aceast
experien cu motorul Trent, inginerii de la Rolls-Royce au dezvoltat

turbopropulsorul Dart, care a devenit unul dintre cele mai fiabile

motoare turbopropulsoare construite vreodat; acest motor a fost fabricat
n serie timp de mai mult de cincizeci de ani. Avionul Vickers Viscount a
fost primul avion turbopropulsor construit n producie de serie i vndut
n numr mare. Avnd patru turbopropulsoare acest avion a zburat pentru
prima oar pe 16 iulie 1948.
Imediat dup teminarea celui de-al doilea Rzboi Mondial Uniunea
Sovietic a nceput s dezvolte propriile motoare cu reacie, prelund
tehnologia
german
a
avionelor Junkers (motoarele BMW i
Hirth/Daimler-Benz). Pentru a reliza un bombardier strategiccomparabil
cu B-52
Stratofortress al
americanilor,
ruii
au
creat bombardierul Tupolev
Tu-95,
motorizat
cu
patru
turbopropulsoareKuznetsov NK-12 care pun n micare opt elici contrarotative (cte dou la fiecare motor), acest avion atingnd astfel o vitez
maxim de croazier de peste 920 km/h. Denumit de ctre
forele NATO The Bear (Ursul), avionul de supraveghere i lupt cu raz
mare de aciune Tupolev Tu-95 este unul dintre cele mai logevive
avioane din lume, fiind n serviciu i n prezent.
Primul motor turbopropulsor american a fost XT31, produs
de General Electric. Acest motor a fost folosit pe avionul
experimentalConsolidated Vultee XP-81. XP-81 a zburat pentru prima
dat n decembrie 1945, fiind primul avion care a folosit o combinaie de
turbopropulsor i turboreactor. n aviaia comercial, americanii au
preferat totui turboreactoarele i turboventilatoarele (ca n cazul
celebrului Boeing 707).
Turbopropulsoarele sunt eficiente la viteze de zbor medii,
cu numrul Mach cuprins ntre 0,5 i 1,0 (cca. 600 1200 km/h la
nivelul solului, respectiv cca. 500 1000 km/h la nivelul zborului de
croazier).
La viteze mai mari, performanele aerodinamice ale elicii scad,
datorit apariiei regimului de curgere transsonic (sau chiar supersonic) a
aerului la vrfurile palelor elicii. Din acest motiv, la avioanele de viteze

mai mari (avioane supersonice) sunt utilizate alte tipuri de motoare

(turboreactoare).
Turbopropulsoarele sunt foarte eficiente la viteze de zbor modeste
(sub 700 km/h). Avnd totui n vedere preul ridicat al motoarelor
turbopropulsoare, acestea sunt utilizate mai ales la avioanele grele cu
cerine de nalt performan la decolarea i aterizarea pe distane scurte
("short-takeoff and landing -STOL") i la care nu este strict necesar o
vitez de zbor supersonic. Astfel, cererea cea mai comun de motoare
turbopropulsor n domeniul aviaiei civile este la avioanele pentru
distane mici i medii, caz n care fiabilitatea lor mai mare dect a
motoarelor cu piston compenseaz costul iniial mai mare.
Unele aeronave de mare capacitate, militare i civile, cum ar fi
Electra Lockheed L-188 i Tupolev Tu-95 sunt deasemenea dotate cu
turbopropulsoare. Avionul Airbus A400M este deasemenea propulsat de
patru motoare TP400 Europrop, care sunt cele mai puternice motoare
turbopropulsor produse vreodat (cu excepia celor ruseti, Kuznetsov
NK-12, montate pe Tupolev Tu-95).
Probabil c cea mai rspndit aeronav dotat cu
turbopropulsoare este avionul militar de transport Lockheed C-130
Hercules, cu variantele sale (printre care i avionul de atac la sol AC-130
Spectre), care utilizeaz turbopropulsoarele Pratt & Whitney PT6.
Alte
aeronave
comerciale
moderne
care
utilizeaz
turbopropulsoare sunt: Bombardier Dash 8, ATR 42, ATR 72, BAe
Jetstream 31, Embraer EMB 120 Brasilia, Fairchild Swearingen
Metroliner, Saab 340, Saab 2000, Xian MA60, Xian MA600, Xian
MA700.
Exist i elicoptere dotate turbopropulsoare; primul dintre acestea a
fost Bell XH-13F (o versiune a elicopterului american Bell 47), care are
un motor Continental XT-51-T-3 (produs de ctre Turbomeca Artouste).
Lockheed C-130 Hercules este un avion militar pentru
transport cu patru motoare cu Turbopropulsor proiectat i construit
de Lockheed, acum Lockheed Martin. Capabil s utilizeze piste

nepregtite pentru aterizare i decolare, C-130 a fost iniial construit

pentru evacuare medical i ca avion de transport de marf. Lockheed C130 a devenit n decembrie 2006, al treilea avion (dup B-52
Stratofortress n ianuarie 2005 i English Electric Canberra n mai 2001)
care a rmas n serviciu 50 de ani.
C - 130 a intrat n serviciu cu SUA n anii 1950 , urmat de
Australia i altele . n timpul anilor si de serviciu , familia Hercules a
participat la numeroase operaiuni de ajutor militar , civil i umanitar .
Familia are cel mai lung termen de produc ie continu a oricrei
aeronave militare din istorie . n 2007 ,C - 130 a devenit al cincilea
aeronave dup English Electric Canberra , Boeing B - 52 Stratofortress ,
Tupolev Tu - 95 , i Boeing KC - 135 Stratotanker , toate desenele cu
diferite forme de turbine cu gaz pentru aviaie propulsoare , pentru a
marca 50 ani de utilizare continu cu clienii primari iniiali , n acest caz
,Statele Unite ale Americii Air Force . C - 130 este una dintre acele
aeronave militare ce or s rmn n producie continu de peste 50 de
ani , cu clientul su iniial , ca i actualizat C - 130J Super Hercules .
Pentru masurarea temperaturilor se poate folosi ,in principiu,orice
fenomen fizic conditionat in mod univoc de variatia
temperaturii.Aparatele care permit masurarea temperaturii se numesc
termometre.

2.

PROIECTAREA TERMOMETRULUI PENTRU

MOTOR

2.1Consideratii generale
La bordul aparatelor de zbor este necesar sa fie
cunoscute:temperature gazelor evacuate din motoarele turboreactoare
sau turbopropulsoare (care pot atinge valori pana la 1.500 grade
Celsius ),temperatura in camerele de ardere ale acelorasi tipuri de
motoare (care poate ajunge pana la 3000 grade Celsius ),temperatura
uleiului (sau a lichidului de racier),care are valori pana la 150 grade
Celsisus ,temperature culasei motoarelor cu piston (pana la 300 grade
Celsisus ),temperatura aerului ambient (in domeniul -60..+60 grade
Celsius ),etc.
Clasificand termometrul dupa principuil de functionare se disting
a)termometre dilatometrice ,bazate pe fenomenul de dilatare
b)termometre manometrice ,bazate pe variatia presiunii gazelor(sau
vaporilor)dintr-un volum inchis in functie de temperatura;
c)termometre cu termorezistenta ;
d)termometre cu termocupluri ;
e)termometre de radiatie ;
La bordul aeronavelor se utilizeaza aproape in exclusivitate
termometrelecu termorezistenta si cele cu termocupluri.Totusi ,cu titlu
informativ sunt precizate succinct metodele mai frecvent folosite in
tehnica pentru masurarea temperaturilor.

Tipul
termometrului
Termometre
dilamtometric
e

Tipul
Schema de principiu
elementului
sensibil
Cu mercur sau cu
spirt

Domeniu
de
utilizare
C
-70.+750 C

Cu bimetal

-60+250 C

Cu
bara
dilatare

de

-60 900 C

Termometre
manometrice

cu vapori
cu gaze
cu lichide

0+300C
-50.+400C
0.+300C

Termometre
cu rezistenta

Cu conductor
Cu
semiconductor

-270.
+1000C
-200.+150C

Termometru
termoelectric

Termocuplu

-260.
+2500C

Termoelectrice

Termometre
cu radiatie
Termoelectronice

Peste 600C
bolometrice

Termistoare

Fotoelemente cu
efect exterior

Pirometre termoelectrice
Notiuni generale

Pirometrele compuse dintr-un aparat electric de masurat si un

termomocuplu se numesc pirometre termoelectrice.
Aceste aparate se folosesc pe scara larga la masurarea
0 . In unele cazuri ele
temperaturilor in intervalul de la -100 la +13000C
pot fi folosite si pentru masurarea unor temperature mai mari .Dintre
avantajele pirometrelor termoelectrice trebuie mentionate: precizia
destul de mare ,posibilitatea controlului,central al temperaturii prin
conectarea mai multor termocupluri cu ajutorul unui comutator la un
singur aparat de masurat;posibilitatea inregistrarii automate a
temperaturii masurate cu ajutorul unui aparat special;posibilitatea
gradarii scarii aparatului de masurat(a potentiometrului automat )in orice
interval de temperatura ,in limitele temperaturilor admisibile .

2.2

Bazele fizice ale teoriei termocuplurilor

Masurarea temperaturii cu ajutorul termocuplurilor se bazeaza pe

fenomenul thermoelectric drscoperit de Seebeck in anul 1821 .Folosirea
acestui fenomen la masurarea temperaturilor se bazeaza pe existent unor
anumite relatii intre forta termoelectromotoare (f.t.e.m)care se stabileste
intr-un circuit compus din conductoare diferite si temperaturile in
punctele de legatura ale acestor conductoare .Daca luam un circuit
(fig.3.1)compus din doua conductoare diferite A si B (de ex. Din cupru
si platina )la incalzirea lipiturii 1 apare in circuit un current electric care
in lipitura incalzita 1 se indreapta de la conductorul de platina B la
conductorul de platina B la conductorul de cupru A,iar lipitura rece 2
,de la cupru la platina .La incalzirea lipiturii 2 curentul trece in sens

invers .Acesti curenti se numesc termoelectrici ,iar aparatele care ii

produc se numesc termocupluri sau termoelemente.Fortele
electromotoere care iau nastere datorita potentialelor diferite ale
lipiturilor aflate la temperature diferite se numesc forte
electromotoare(f.t.e.m)
Pentru a explica mecanismul de aparitie a f.t.e.m se recurge la
teoria electronic care se bazeaza pe notiunea de rezistenta de iesire din
metale a electronilor liberi . In metale diferite densitatea electronilor
liberi(nr. Electroni pe unitate de volum ) este diferita si de aceea gazul
liber cu care ei pot fi asimilati si care umple spatial dintre moleculele
metalului se va afla la presiuni diferite . Din aceasta cauza in locurile de
contact de doua metale diferite de exemplu in lipitura 1 electronii vor
difuza din metalul A in metalul B intr-un numar mai mare decat
invers,din metalul B in metalul A si in consecinta ,metalul A va fi
incarcat pozitiv ,iar metalul B negative.Campul electric care apare in
locul de contact va impiedica aceasta difuzie iar cand viteza de difuzie a
electronilor va devein egala cu viteza miscarilor inverse,sub influenta
campului electric stationar ,se va crea o stare de echilibru dinamic.In
aceasta stare ,intre metalul A si B va aparea o diferenta de potential
oarecare.Deoarecepresiunea gazului electronic depinde de asemenea si
de temperature locurilor de lipire a conductelor ,fortele electromotoare
ce apar in lipiturile 1 si 2 vor fi diferite.
Intr-un conductor inchis ,omogen ,de orice forma sau dimensiuni
nu apare un current termic daca diferitele parti ale sale sunt incalzite
neuniform .La un conductor deschis incalzit neuniform poate aparea la
capetele sale o diferenta de potential ,care depinde numai de
temperaturile capetelor conductorului si nu depinde de repartitia
temperaturii pe lungimea sa.

Impurificarile conductorului modifica de asemenea proprietatile

sale termoelectrice .
Conform celor spuse mai sus ,putem scrie ecuatia de baza a
termocuplului,ecuatie care exprima sub forma generala variatia fortei
termoelectromotoare ce apare intr-un circuit format din doua
conductoare diferite in functie de temperaturile locurilor de lipire :
E A B ( t , t 0) =e AB (t ) +e BA ( t 0 )

In aceasta ecuatie s-au adoptat urmatoarele ecuatii : e-forta

electromotoare rezultanta determinate de efectul total,adica forta
elecromotoare ce apare in locurile de lipire a conductoarelor si forta
electromotoare conditionata de diferenta de temperature de la capetele
conductoarelor A si B ,cu indicii A si B se noteaza conductoarele intre
care ia nastere o forta electromotoare rezultanta;succesiunea indicilor ne
arata cum, trebuie luata in considerare aceasta forta electromotoare la
trecerea de la un conductor la altul.
Este evidentca la inversarea ordinei indicilor va trebui sa se
schimbe semnul dinaintea simbolului e.
Aceasta ecuatie poate fi scrisa in felul urmator:
E AB ( t , t 0 )=e AB ( t ) +e AB (t 0)

(2)

,adica f.t.e.m care apare in circuitul format din doua conductoare diferite
ale caror puncte de lipire au temperature diferite este egala cu diferenta
dintre fortele electromotoare rezultante .
F.T.E.M a unui conductor in raporta cu celalalt se numeste
pozitiva daca in lipitura rece va fi orientate de la primul la al doilea
conductor (de exemplu cuprul in raport cu platina are o f.t.e.m pozitiva )

Din cea de-a doua ecuatie rezulta direct f.t.e.m .EAB

(t,t0)reprezinta diferenta a doua functii de temperatura .Notand forta
electromotoare rezultanta e din cea de-a doua ecuatie se poate scrie
formula generala pentru variatia f.t.e.m ce apare intr-un circuit format
din doua conductoare diferite A si B in functie de temperaturile t si t0
ale punctelor de legatura :
E AB ( t , t 0 )= ( t )(t 0)

(3)

Mentinanad constanta temperature uneia din lipiturile

termocuplului adica admitand t0=cost si introducand notatia f(t0)=C ce
obtine relatia :
E AB ( t 0 ) t 0=const = ( t )C=

(4)

Daca relatia exprimata prin ecuatia de mai sus este cunoscuta o

curba ,tabela sau dintr-o ecuatie stabilita experimental adica prin
gradarea termocuplului ,masurarea temperaturii necunoscute t se va
rezuma la masurarea f.t.e.m .
Cu toata diferenta aparenta dintre schemele din fig 2.2 si 2.3
,f.t.e.m .dezvoltate de termocupluri vor fi egale in ambele cazuri daac
temperaturile lipiturilor calde si reci vor fi egale ,deoarece f.t.e.m a
termocuplului nu schimba prin introducerea in circuit a uui al treilea
conductor ,daca temperaturile capetelor acestui conductor sunt egale.

fig.2.2 Conectarea aparatului de masurat la lipiturile termocuplului

Fig.2.3 Conectarea aparatului electric de masurat la unul din

conductoare
Pe baza legii lui Volta (legea contactelor succesive) intr-un circuit
inchis format din doua sau mai multe conductoare A,B,C.,N,daca
temperaturile locurilor de lipire sunt egale si daca lipeste o forta
electromotoare staina,nu ia nastere nici un curent electric deoarece la
parcurgerea acestui circuit se ajunge din nou la conductorul initial din
care cauza suma fortelor electromotoare sin acest circuit va fi egala cu
zero .A ceasta lege rezulta direct din cel de-al doilea principui al
termodinamicii .Astfel daca suma fortelor electromotoare dintr-un astfel
de circuit ar fi diferita de zero ,in circuit ar exista ,pe de alta parte in

circuit daca ar exista curent iar o paste din circuit s-ar incalzi si cealalata
s-ar raci aceasta ar insemana ca are loc un tranfer de caldura de la partea
rece la cea calda fara a se consuma un lucru mecanic din exterior
.Aceasta contrazice insa cel de-al doilea principiu al
termodinamicii,rezulta deaici ca suma fortelor electromotoare din acest
circuit este egala cu zero.
Pentru cazul a trei conductori diferiti (fig.2.4)ale caror lipituri au
una si aceeasi temperatura t,se obtine relatia :
e AB ( t ) +e BC (t ) +e CA ( t )=0

(5)

Adica suma f.e.m dintr-un circuit inchis format din trei conductori
diferiti cu aceeasi temperatura l;a locul de lipire este egala cu zero.

Fig.2.4 Cuplu termoelectric format din trei conductoare

De asemenea ,din aceasta rezulta ca:
e AB ( t )=e AC (t ) +e CB (t )

(6)

Adica se cunoaste f.e.m a doua conductoare metalice fata de un al

treilea se poate calcula si f.e.m dintre primele doua
Examind un circuit (fig.2.5)la care temperaturile 2 si 3 sunt egale
si au valoarea t0 ,f.t.e.m .E rezulta cu relatia :
E=e AB ( t )+ e BC ( t o ) + eCA (t 0)

Din ecuatia 5 rezulta :

e BC ( t 0 ) + eCA ( t 0 ) =e AB (t 0 )

(7)
(8)

Introducand aceasta in ecuatia 7 se obtine:

E=e AB ( t )+ e BA (t 0)

(9)

Adica coincide complet cu ecuatia 2

Fig.2.5. Schema termocuplului cu conductorul C conectat la

lipiturile acestuia

Examinand circuitul reprezentat in figura 2.6 si admitand ca

temperaturile lipiturilor 3 si 4 sunt egale ,se poate scrie :
E=e AB ( t )+ e BC ( t 1 ) +e CB ( t 1 )+ e BA (t 0)

(10)

Fig 2.6 Schema termocuplului cu conductorul C conectat la un

termoelectrod
Ecuaia 10 se poate transforma uor ntr-o ecuaie care s coincid cu
(2.2) dac se va avea n vedere c:
e BC ( t 1 ) =eCB (t 1 )

e BA ( t 0 )=e AB (t 0)

(11)

n acest mod ecuaia 10 capt forma:

E=e AB ( t )e AB (t 0)

(12)

De aici rezult c f.t.e.m. a unui termocuplu nu se schimb prin

introducerea n circuit sau a unui al treilea conductor dac temperaturile
capetelor sale vor fi aceleai. n acest fel schemele din fig. 2.2 i fig. 2.3
sunt echivalente din punct de vedere termioelectric cu schemele din
figura 2.1. , dac temperaturile lipiturilor 2 i 3 (fig 2.2) i 3 i 4 (fig 2.3)
ale conductorului C sunt egale; n cazul schemei din figura 2.3, valoarea
temperaturii

t1

nu are nici o importan.

Din punct de vedere fizic, sistemul prezentat n figura 2.3 este

identic cu cel din figura 2.3 ns trebuie pstrate constant mai multe
temperaturi dect n cazul precedent. Aadar, vom folosii n schema
noastr de msurare a temperaturii montajul din figura 2.2.

2.3. Alegerea materialelor utilizate pentru termoelectrozi

2.3.1 Materiale specifice termoelectrozilor
Materialele folosite pentru funcionarea termocuplurilor trebuie s
satisfac o serie de cerine:

- S nu i schimbe n timp proprietile lor fizice, n intervalele de

temperature n care sunt folosite;
- S nu se oxideze i s nu fie supuse unor aciuni duntoare;
- Coeficientul de temperatur a rezistenei electrice trebuie s fie ct
mai mic iar conductivitatea electric ct mai mare;
- F.t.e.m. a materialelor alese pentru confecionarea termocuplurilor
trebuie s fie sufficient de mare pentru a putea fi msurat cu
precizie i s varieze univoc n funcie de temperatur;
- Materialele pentru termoelectrozi trebuie s poat fi produse n
cantitate mare i cu proprieti identice.
Termoelectrozii pot fi confecionai din cele mai diverse materiale
chiar nemetalice, putem distinge cinci mari grupe:
- Termocupluri din metale nobile;
- Termocupluri din metale nepreioase;
- Termocupluri cu un termoelectrod din metal nobil i cellalt
termoelectrod din metale nepreioase;
- Termocupluri cu un termoelectrod mechanic i cellalt
termoelectrod material nemetalic;
- Termocupluri din materiale nemetalice.
Din grupa termocuplurilor din materiale nobile sunt termocuplurile
din platinrodiu-platin. La aceste termocupluri un termoelectrod este
executat dintr-un aliaj de 90% platin i 10% rodiu, iar cellalt din
platin pur.
n funcie de destinaia lor, aceste termocupluri se mpart n
urmtoarele grupe: termocupluri etalon, termocupluri de verificare de
ordinal I, de ordinal II i termocupluri de lucru. Ultimele se mpart la
rndul lor n termocupluri de laborator i tehnice.
Tipul termocuplului

Funcionare continu

Funcionare
intermintent

Fe - const
CA-0
CA-1
CA-2
CA-3
Pt Rh 10% - Pt
Pt Rh 13% - Pt

0450 C
0650 C
0750 C
0900 C
01000 C
01300 C
01400 C

Max 550 C
Max 850 C
Max 950 C
Max 1100 C
Max 1200 C
Max 1600 C
Max 1600 C

Termocuplurile etalon servesc la producerea scarii international de

temperature in intervalul de la 660-1063 C.pentru acest interval al
scarii ,conform Regulamentului asupra acestui International de
temeratura,se foloseste urmatoare formula de interpolare:
E =a+bt+ct2

(13)

Pentru determinarea constantelor a,b si c ,termocuplul este supus

actiunii temperaturilor corespunzatoare punctelor de solidificare
siciului(630,5 C),argintului (960,5 C)si a aurului (1063,0 C).
Termocuplurile de verificare de ordinul I sunt folosite de organelle
Metrologiei pentru verificarea termocuplurilor de verificare de
ordinul II si a termocuplurilor de laborator.Termocuplurile de
verificare de ordinul II
sunt folosite pentru verificarea
termocuplurilor de lucru.Pentru termocuplurile de verificare si cele de
laborator , gradate dupa punctele fixe secundare ,se poate folosi de
asemenea formula (13).
Pentru determinarea constantelor a,b si c ,termocuplul este supus
actiunii temperaturilor corespunzatoare punctelor de solidificare ale
zincului ,stibiului ,argintului si cuprului .Punctul de solidificare a
argintului a fost ales ca punct de control .

Precizia de reproducere a temperaturii cu ajutorul termocuplului de

ordinul I in intervalul dintre punctele fixe este de 0,4 C ,iar la
termocuplul de ordinul II ,de 1 C .
Termocuplurile din metale obisnuite se folosesc pe scara larga pentru
masurarea temperaturilor in diferite domenii ale tehnicii.Cele mai
importante tipuri sunt termocuplurile din aliaje de cupru-copel,fiercopel,cromel-coprel,respectiv cromel-alumel.
Aceste termocupluri sunt standardizate .Termocuplurile din fier-copel
se folosesc astazi destul de rar.Fierul rezista bine pana la temperature
de circa 600 C.Aceasta implica insa reducerea duratei sale de
functionare.
Termocuplul din comel-alumel rezista mai bine la coroziune la
temperature inalte decat celelalte termocupluri din metale obisnuite .
Acest termocuplu poate fi folosit cu success la masurarea
temperaturilor pana la 900-1100 C.
Din aplicatiile practice s-a constatat ca cel mai des utilizate sunt
urmatoarele tipuri de termocupluri:PtRh-Pt(grupa metalelor
nobile),Cromel-Alumel,Fe-const,Cromel-Cropel si Cu-const.
2.3.2 Termocuplul PtRh-Pt
Se foloseste atat pentru masurari tehnice ,cat si de laborator,avand
precizie ridicata intr-un interval larg de temperatura ,proprietati
fizico-chimice superioare si rezistivitate electrica mica.Cel mai
raspandit este termocuplul cu un termoelectrod din platina pura, iar
celalalt un aliaj de 90% platina cu 10% rodiu.
In afara faptului ca este utilizat pentru masurari curente, termocuplul
PtRh-Pt este folosit pentru a defini si a realiza scara internationala

practica de temperatura de la punctul de solidificare a stidiului

(630,5C) ,pana la punctul de solidificare a aurului (1063 C).
Domeniul cel mai indicat in utilizare tehnica a termocuplului PtRh-Pt
este 9001400 C. Sub 90 0 C, desi este mai prcis decat
termocuplurile din metale obisnuite cu care se suprapune, este mai
scump. Peste 1400 C se produce o crestere a granulelor platinei,
aceasta devenind mult mai susceptibila la impurificare, caz in care se
modifica caracteristica termoelectrica.
Termocuplul PtRh-10%Pt nu este folosit la temperature sub 0 C,
deoarece t.t.e.m. este prea mica pentru a fi posibila o masurare exacta.
In cazul termocuplului PtRh-Pt, in timpul functionarii la temperaturi
ridicate, se constata o trecere partiala a rodiului de pe termoelectrodul
pozitiv pe cel negativ, care initial era din platina pura, fenomen care
conduce la modificarea caracteristicii de baza a termocuplului. Pentru
a se evita aceasta, constructiile recente amplaseaza separat cei doi
electrozi, realizand si o etansare intre ei, astfel incat sa fie eliminata
patrunderea reciproca a vaporilor metlici de la un termoelectrod la
celalalt.
Constatarile practice si de laborator au demonstrat ca din punct de
vedere al atmosferei de lucru, platina rezista chimic foarte bine in
atmosfere oxidante si foarte putin in cele reducatoare. Actiune foarte
daunatoare asupra ei o au Fe si Si care se gasesc in majoritatea
produselor de protectie ceramice.
Inainte de utilizare materialele de protectie ceramice trebuie supuse
unei incalziri in aer, eliminandu-se astfel prin ardere unele impuritati
organice si urmele de ulei, care pot provoca aparitia atmosferei
reducatoare si care contin uneori si sulf.

2.3.3. Termocuplul cromel-arumel

Termoelectrodul pozitiv se compune din 85% Ni, 10% Cr si 5%
adaosuri, iar cel negativ din 95% Ni si in rest adaosuri(Al,Si,Mn).
Cu o compozitie asemanatoare si deci cu o caracteristica
termoelectrica foarte apropiata este si termocuplul NiCr-Ni.
La temperaturi pana la 1100 C, in prima etapa de functionare (cateva
sute de ore) termocuplurile schimba de obicei t.t.e.m. Dupa prima
etapa, numita destabilizare, caracteristica termocuplului nu sufera
modificari pana la distrugerea lui completa.
Lucrarile de perfectionare a constructiei acestui termocuplu tind spre
marirea durabilitatii termoelectrodului de Ni (alumer), pana la aceea a
termoelectrodului de Ni-Cr(cromel). O solutie simpla si eficace este
adoptarea de diametre diferite pentru cei doi termoelectrozi.
2.3.4. Termocuplul Fe-Constantan
Termoelectrodul pozitiv este din fier, iar cel negative din Constantan.
In cazul functionarii in aer, se produce oxidarea ambilor electrozi, cu
atat mai puternica cu cat temperatura este mai ridicata. Procesul de
oxidare poate fi franat printr-o etansare corespunzatoare a
termoelectrozilor, obtinandu-se in acest sens rezultate foarte bune,
chiar la temperatura de 900 C.
2.3.5. Termocuplul Cromel-Copel
Ca si constantanul, cromelul este un aliaj de Cu cu Ni. T.t.e.m. a
termocuplurilor cromel-copel este cu aprox. 20% mai mare decat cea
a termocuplurilor Fe-Constantan, iar durabilitatea in exploatare este
similara.
2.3.6. Termocuplul Cu-Constantan

Datorita faptului ca in atmosfera oxidanta se produce oxidarea

termoelectrodului de Cu, limita maxima pentru functionarea de durata
este de 400 C; daca atmosfera este neutra, limita maxima este de 80 0
C.
Cel mai indicat domeniu de utilizare a acestui termocuplu, il
constituie temperaturile joase la care t.t.e.m. prezinta stabilitate mare
si o buna rezistenta la coroziune. Datorita acestor caracteristici
termocuplul Cu-Const. este folosit in masurarea cu precizie a
temperaturilor joase.
2.3.7. Termocuplul pentru temperature ridicate
2.3.7.1. Grupa metalelor nobile
Aliaje pe baza de platina .In cadrul metalelor nobile, aliajele cu
platina ocupa primul loc dintre acestea au o larga raspandire
termocuplurile cu termoelectrozi de aliaje PtRh cu diferite procente
din Rh.
Inlocuirea termoelectrodului de platina pura cu unul de PtRh(la
termocuplul PtRh-Pt), permite extinderea limitei superioare de
temperature din urmatoarele motive:
- Punctul de topire al Rh este mai mare decat al Pt
- Difuzarea Rh si Pt, in sudura calda, la temperaturi ridicate, este
mai mica, atunci cand cei doi termoelectrozi sunt aliaje PtRh.
Aceste aliaje in comparatie cu platina pura sunt mai putin alterabile si
sensibile la contaminari.
Aliaje pe baza de Iridiu. Toate aceste termocupluri functioneaza
satisfacator in atmosfera oxidanta. Primul termocuplu din aceasta
familie, Ir-Ir+10%Ru, a fost propus inca din 1909. Termocuplul este

fragil si necesita des reetalonari, t.t.e.m. este mica(la 2000 C este

numai de 5 mV).
2.3.7.2. Grupa metalelor nepretioase
Cel mai raspandit termocuplu este W-Mo. Curba caracteristica are un
punct de inflexiune(trece prin 0) la temperaturi cuprinse intre 11001400 C, dupa datele diferitilor autori. Datorita existentei punctului de
inversiune, termocuplul poate fi utilizat peste aceasta valoare, adica in
intervalul 14002200 C.
T.t.e.m. a termocuplului W-Mo este instabila in timp, ceea ce poate
conduce la erori mari de masurare.
In concluzie, pentru termometrul de proiectat, care trebuie sa masoare
temperaturi cuprinse in intervalul 300-1050 C, din considerente legate
atat de costuri, cat si de temperaturile la care rezista la functionare de
lunga durata, am optat pentru folosirea unui termocuplu de tip
cromel-alumel(CA).
2.4. ALEGEREA CABLURILOR DE PRELUNGIRE
T.t.e.m. produsa de termocuplu este functie de diferenta dintre
temperatura sudurii calde si cea a sudurii reci. Pentru ca masurarea sa
fie corecta, este necesar ca sudura rece sa fie mentionata la
temperatura la care s-a facut etalonarea termocuplului si a aparatului
indicator. Daca acest lucru nu este posibil se poate efectua corectia
respectiva ,functie de temperatura rece a sudurii reci, cu conditia ca
aceasta temperatura sa fie constanta.
In general, temperatura la bornele cuplului variaza mult si nu este
rational sa se execute masurarea acestuia, pentru a determina corectia
temperaturii indicate. Este necesara prelungirea termoelectrozilor in
zone cu temperatura joasa si usor de mentinut constanta in general

indepartate de punctul de masurare, eventual pana la bornele

milivoltmetrelor pirometrice. Prelungirea se realizeaza cu ajutorul a
doua conductoare, izolate electric, ce pot fi din acelasi material cu
termoelectrozii sau din alte metale ori aliaje in intervalul 0100 C
dezvolta o t.t.e.m. egala cu cea a termocuplurilor pentru prelungirea
carora le sunt destinate.
In urmatorul table se indica natura cablurilor de prelungire pentru
termocuplurile folosite curent in industrie.
Nr.
Crt
.

Termoelectrozii termocuplului

Conductoarele de prelungire

1
2
3

Pozitiv
Cupru
Fier
Cromel

Pozitiv
Cu
Fe
Cromel
Cu
Fe

Platina rodiata

Negativ
Constantan
Constantan
Alumel

Cu

Negativ
Constantan
Constantan
Alumel
Constantan
Aliaj
Cu-Ni
(99,4%Cu0,6%Ni)
AliajCu-Ni
(99,4%Cu0,6%Ni)

Cablurile de prelungire trebuie sa aiba conductoare cu o sectiune de

cel putin 1,5

mm2

(pentru a nu introduce erori prin variatia rezistentei

electrice,datorita variatiei temperaturii mediului ambiant)sis a fie

izolate electric unul fata de celalalt .De exemplu ,izolatia electrica
dintre conductoare si invelisul de protective trebuie sa suporte timp de
1 minut o tensiune de 500 V curent alternative de 50Hz,la o umiditate
relative de 80% si o temperature a mediului ambiant de 205 C.
Izolarea se realiseaza cu cauciuc,material plastic ,azbest,silicon,fibre
de sticla,etc.Aceasta se imbraca intr-o manta din plumb in functie de

necesitati si se armeaza ,daca e cazul ,printr-o tesatura metalica

exterioara.
In tara noastra ,cablurile de prelungire se fabrica pentru
termocuplurile Fe-Const,Cromel-Alumel si PtRh-Pt,in doua variante
constructive tip TT-X-01(cu manta din plumb si tresa metalica)si tip
TT-X-02(cu tresa metalica dar fara manta de plumb )
In general ,polartatea conductorilor de prelungire este indicate prin
culori conventionale,insa nu exista un cod international.De
exemplu,in timp ce conductorul de prelungire pozitiv fabricat la noi in
tara este marcat printr-o izolatie de culoare rosie,in Franta este marcat
cu galben ,iar in SUA se marcheaza cu rosu termoelectrodul negativ.

Fig.2.7 Structura unui cablu de prelungire

1-conductoare de prelungire
2-izolatie din fibra de sticla impregnate in lac siliconic
3-banda de panza gumata
4-manta de plumb
5-tresa metalica din sarma de otel zincate

In urma celor spuse si avand in vedere termocuplul utilizat ,am ales

pentru electrodul pozitiv un cablu de prelungire cromel,respective
electrodul negativ -alumel

3.CALCULUL TERMOMETRULUI CU TERMOCUPLU

3.1Mentinerea la temperature constanta a lipiturilor

reci ale termocuplului
Orice aparat de masura,folosit intr-un ansamblu thermoelectric ,este
gradat fata de temperature de referinta,la care trebuie sa se afle sudura
rece.Aceasta temperature este indicate de reperul initial al scarii(0
C,20 C sau 50 C).
Pentru ca masurarea sa fie corecta,indifferent daca exista sau nu
conductor de prelungire,temperatra sudurii reci trebuie sa fie
mentionata la o valoare constanta,la valoarea considerate la gradare
,sau ca valoarea masurata sa fie calculate pe baza de calcul prin
modificarea pozitiei de zero a aparatului indicator sau prin folosirea
montajelor de compresare.
In aviatie cea mai utilizata metoda este folosirea montajelor de
compresare.

Compresoarele de temperature cu punte electrica sunt dispositive

statice,care in principiu constau in intercalarea in circuitul de
masurare a tensiunii diagonal ale ale unei punti Weatstone,alimentata
in curent continuu ,avand cel putin o rezistenta dependent de
temperature.Printr-o dimensionare corespunzatoare a acestei
rezistente si a tensiunii de alimentare a puntii,se poate obtine
ca,pentru orice temperature a sudurii reci in timpul masurarii
tensiunea diagonalei sa fie atat de mare si astfel dirijata ,incat sa
corecteze t.t.e.m. la valoarea corespunzatoare temperaturii de gradare.
Puntea de compensare poate fi alimentata la tensiune
constanta(fig.3.1) sau la curent constant(fig.3.2).

Fig .3.1.Punte de compresare alimentata la tensiune constanta

Fig .3.2.Punte de compresare alimentata la curent constant

Cea alimentata la tensiune constanta este formata din trei rezistoare (
R2 , R3 si R 4

care nu variaza cu temperatura ,si o rezistenta

R1 ,

dependent de tempertura .Aceasta poate avea un coefficient de

temperatura pozitiv (rezistenta metalica) sau negativ (semiconductor ) .
Temperatura lipiturilor reci trebuie sa coincida cu temperatura
rezistentelor dependente de temperature ale puntii ,montajului de
compensare este inchis intr-o cutie metalica ,de dimensiuni cat mai
mici ,cu pereti grosi ca in interior sa fie practice aceeasi temperatura.
Fie t,temperatura lipiturii calde a termometrului si

t0

-temperatura

lipiturilor reci pentru care a fost gradat termocuplu (puntea se aflain

echilibru la

t0

).Presupunem ca temperatura lipiturilor reci a suferit

o modificare ,devenind egala cu

Astfel ,t.t.e.m a termocuplului ,
stabilita in timpul gradarii .

'

t0

E AB (t ,t 0 )

va fi diferita de valoarea

E AB ( t , t 0 )=e AB ( t )e AB ( t 0 )

(3.1)

E AB ( t , t 0 )=e AB ( t )e AB ( t '0 )

(3.2)

Corectia care va trebui introdusa este :

E AB ( t , t 0 )E AB ( t , t '0 ) =e AB ( t )e AB ( t 0 )e AB ( t )e AB ( t '0 )

Prin reducerea termenului

e AB (t)

(3.3)

se obtine :

E AB ( t , t 0 )E AB ( t , t '0 ) =e AB ( t '0 ) e AB (t 0)

(3.4)

In ecuatia obtinuta, partea dreapta este egala cu

'

'

E AB (t 0 ,t 0 )

.De aceea

ecuatia (3.4) ia forma :

E AB ( t '0 ,t 0 ) =E AB ( t , t 0 ) E AB (t ,t '0 )

Deci corectia este

E AB (t '0 ,t 0 )

(3.5)

si aceea poate fi citita de pe caracteristica

termocuplului trasata mentinand temperature lipiturilor reci la valoarea

t0

Vom lucra cu puntea cu schema din fig.3.3 .

Pentru rezolvarea schemei se va folosi teorema potentialelor

nodurilor ,luand drept potential de referinta
V 2V 1= E AB (t '0 , t 0 )

V 0=0 V

va trebui ca

Semnul considerandu-se in functie de modul de conectare a puntii in

schema electrica de masurare a termocuplului

Ecuatiile rezultate din teorema potentialilor nodurilor sunt :

Daca notam

V 2V 1=E c

(t.t.e.m de corectie ),atunci pentru valoarea

acestuia se va obtine expresia

B+CR

A
Ec =U

Tot aici ,ne va fi utila si expresia lui R :

(3.8)

U
AB
Ec
R=
C

(3.9)
unde:
A=R 2 R 4R1 R 3

[ A ] =2 ,

(3.10)

B=R1 R 2+ R 1 R3 + R2 R4 + R 3 R 4=( R1 + R 4 ) ( R2 + R3 )
2

[B]=

(3.11)
C=R1 + R2 + R3 + R4

(3.12)

[C]=,

Presupunem ca in temperature lipiturilor reci variaza intre

,in timp ce termocuplul a fost gradat pentru 20
corectie pentru

'

t 0=0 , 10 , 50

si valorile rezistentelor

R 1 , R2 , R 3 , R 4

0 si 50

,calculam t.t.e.m de

; alegem tensiunea de alimentare

la 20

,(se vor lua valori sub

10 ,pentru rezistente astfel incat puntea sa fie echilibru la 20

In continuare se calculeaza valoarea rezistentei R pentru fiecare valoare

a lui

t '0

, tinand seama si de variatia lui

R4

cu temperatura ;se va face

media aritmetica a celor 5 valori obtinute pentru R ,si cu aceasta valoare

medie (noul R) ,folosind relatia (3.8), se vor calcula corectiile pe care le

introduce puntea cu valorile alese pentru
dependent lui

Ec

R1 , R2 , R3 , R 4 si U ;

intrcucat

de U este liniara ,pentru U se vor alege doua valori

,una mare (pana la 28 V ) si una mica (sub 10 V ) si se vor calcula

corectiile dupa metoda descrisa mai sus ,urmand a se alege tensiunea
pentru care corectiile sunt mai apropiate de cele teoretice ;dupa algerea
tensiunii ,aceasta se mentine constanta si se vor modifica valorile
rezistentelor

R1 si R 4

pana ce se obtin corectii cat mai apropiate de cele

teoretice .
Deoarece canalizatiile in care se masoara temperatura inainte ,respective
dupa turbina sunt de sectiune circular ,se vor pune 4 termocupluri in
serie,dispuse pe circumferinta canalizatie ,la distante egale .
Aceste 4 termocupluri vor realiza o medie a temperaturilor culese din
cele 4 puncte in care sunt montate ,rezultand la iesire o temperature
medie pentru zona in care sunt montate termocuplurile .
S-a presupus ca temperature lipiturilor reci variaza intre 0 si 50
,in ciuda faptului ca se folosesc cabluri de prelungire ,pentru a realiza o
compensare mai buna la variatia adevarata la temperaturii lipiturii reci
.care poate fi in plaja 10
ca in figura :

si 40

.Cele 4 termocupluri vor fi montate

Fig. 3.4 Montarea termocuplului

Tinand cont ca termocuplul a fost gradat la

Pentru

t 0=20

t '0=0

t '0 Ec ( t '0 , t 0 ) =E c ( 0 , 20 )=Ec (20 , 0 )

4 E AB ( 20 , 0 )=40.8=3.2 mV

Pentru

t '0=10

Ec ( t '0 , t 0 )=E c ( 10 , 0 )=E c ( 10 , 0 )E c ( 20 , 0 )=

,rezulta :

4 [ E AB ( 10 , 0 )E c ( 20 , 0 ) ]=

(3.13)

4( 0.40.8 ) =1.6 V

Pentru

t '0=30

Ec ( t '0 , t 0 )=E c ( 30 , 20 )=E c ( 30 , 0 )E c ( 20 , 0 )=

4 [ E AB ( 30 , 0 )E c ( 20 , 0 ) ]=4( 1.20.8 )=1.6 mV

Pentru

t '0=40

Ec ( t '0 , t 0 )=E c ( 40 ,20 ) =Ec ( 40 , 0 )E c ( 20 , 0 )=4 [ E AB ( 40 , 0 )E AB ( 20 , 0 ) ] =41.61

Pentru

t '0=50

E AB ( 50 ,0 )E AB ( 20 ,0 )=( 2.020.8 )=4.88 mV

Ec ( t '0 , t 0 )=E c ( 50 , 20 )=E c ( 50 , 0 )E c ( 20 , 0 )=4

Valorile

E AB ( 10 ,0 ) .. E AB ( 50 , 0 ) ,

au fost luate din tabele care

dau caracteristica termocuplului ales,dupa cum urmeaza :

E AB ( 10 ,0 )=0.4 mV
E AB ( 20 ,0 )=0.8 mV
E AB ( 30 ,0 )=1.2mV
E AB ( 40 , 0 )=1.61 mV
E AB ( 50 ,0 )=2.02 mV

Corectiile calculate cu relatiile de mai sus si sintetizate in tabelul 3.1

,sunt corectiile teoretice pe care ar trebui sa le introduca puntea de
compensare .
Tabelul 3.1 Corectiile teoretice pe care trebuie sa le introduca puntea
pentru diferite valori ale temperaturii lipiturii reci
t '0=0
Ec ( t '0 , 20 )

-3.2mV

Alegand 2 valori ,
si rezistentele

t '0=10

t '0=30

-1.6mV

} =5V
U ' =25 V si U

1.6mV

t '0=40

t '0=50

3.24mV

4.88mV

,pentru tensiunea de alimentare a puntii

R1 , R2 , R3 (R1=2 , R 2=3, R 3=4)

,din conditia ca la

t 0=20

puntea sa fie echilibrata ,rezulta :

R 1R 24
=
=4
R2
2
R 4 =
3

(3.23)

20

Rezistentele

R1 , R2 si R3

sunt din manganina ,iar

R4

coeficientul de variatie a rezistivitatii cu temperatura

temperatura ,

=0,0004

,10

,avand in vedere formula de variatie a lui

R4

Pentru valorile pe care le poate lua

, 30 , 40 si 50

'

din cupru avand

R4 =R4 [1+ ( t '0 20 ) ]

20

t0

,respective pentru 0

,se calculeaza

R4

calculeaza valoarea lui

cu

- corespunzator

fiecarei temperature,respectiv A,Bsi Csi folosind relatia (3.9)se

}
R'0 si R0

pentru diferite valori ale tensiunii.

'

t 0=0

Pentru
R4 =R4

20

[1+

(0 20 )

]=4[1+0,0004(0

20

)]=3,968

(3.24)

t '0=10

Pentru

R4 =R4 [ 1+ ( 10 20 ) ] =4 [ 1+ 0,0004 ( 1020 ) ] =2,982

20

(3.25)
t '0=30

Pentru

R4 =R4 [ 1+ ( 30 20 ) ]=4 [ 1+ 0,0004 ( 3020 ) ]=4,016

20

(3.26)
'

t 0=40

Pentru

R4 =R4 [ 1+ ( 40 20 ) ]=4 [ 1+0,0004 ( 4020 ) ] =4,032

20

(3.27)
t '0=50

Pentru

R4 =R4 [ 1+ ( 50 20 ) ]=4 [ 1+ 0,0004 ( 5020 ) ]=4,048

20

(3.28)
Valorile rezultate pentru rezistenta
t '0=0
R4 []

3,968

t '0=10

2,984

R4

sunt prezentate in tabelul 3.2

t '0=30

4,016

t '0=40

4,032

t '0=50

4,048

Pornind de la valorile

R4

,cu relatiile (3.10),(3.11),(3.12),se

calculeaza parametrii A,B,C astfel :

Pentru
A=

t '0=0
2

R2 R 4R 1 R3=23,9688=0,064

(3.29)

2
B= ( R1 + R4 )( R 2+ R 3 )=( 2+3,968 ) ( 2+4 )=35,808

C=

R1 + R2 + R3 + R4 =11,968

Pentru
A=

t '0=10

R2 R 4R 1 R3=22,9848=0,0322

2
B= ( R1 + R4 )( R 2+ R 3 )=( 2+2,984 )( 2+ 4 ) =29,90

C=

R1 + R2 + R3 + R4 =10,984

Pentru
A=

t '0=30
2

R2 R 4R 1 R3=24,0168=0,032

2
B= ( R1 + R4 )( R 2+ R 3 )=( 2+ 4,016 )( 2+ 4 ) =36,96

C=

R 1 + R2 + R 3 + R4

Pentru
A=

=12,016

t '0=40

R2 R 4R 1 R3=24,0328=0,064 2

(3.30)

2
B= ( R1 + R4 )( R 2+ R 3 )=( 2+ 4,032 )( 2+4 )=26,19

C=

R1 + R2 + R3 + R4 =12,032

t '0=50

Pentru
A=

R2 R 4R 1 R3=24,0488=0,048 2

B= ( R1 + R4 )( R 2+ R 3 ) =(2+4,048)(2+4)=36,28
C=

(3.31)

R1 +R2 + R3 +R4 =12,048

Cu relatia (3.9) calculam

} =5
U ' =25 siU

}
'

R0 , R 0

,corespunzatoare celor doua tensiuni

de alimentare ale puntii .Rezulta :

'

t 0=0

Pentru

'

U
25
AB
(0,064 )35,808
3
E
3,210
'
c
R 0=
=
=51,66
C
11,968

U' '
5
AB
(0,064 )35,808
3
E
3,210
''
c
R0 =
=
=7,144
C
11,968

Pentru

'

t 0=10

(3.34)

'

U
25
AB
(0,032 )29,904
3
E
3,210
'
c
R10=
=
=51,612
C
10,984

''

U
5
AB
(0,032 )29,904
3
E
3,210
''
c
R10=
=
=7,098
C
10,984

(3.35)

'

t 0=30

Pentru

U'
25
AB
(0,032)36,96
Ec
3,2103
'
R30=
=
=51,50
C
12,016
''

U
5
AB
( 0,032 )36,96
3
Ec
3,210
''
R30=
=
=7,094
C
12,016

(3.36)

t '0=40

Pentru
'

U
25
AB
(0,064)26,194
Ec
3,2103
'
R40=
=
=50,758
C
12,032
''

U
5
AB
( 0,032 )36,96
3
Ec
3,210
''
R40=
=
=6,94
C
12,032

Pentru

t '0=50

(3.37)

'

U
25
AB
(0,096)36,28
3
E
3,210
'
c
R50=
=
=50,478
C
12,048
''

U
5
AB
( 0,032 )36,28
3
Ec
3,210
''
R50=
=
=9,878
C
12,048

(3.38)

Contorizand valorile rezultate pentru parametrii A,B,C si pentru

rezistentele

}
'

R si R

la diferita valori ale temperaturii lipiturii reci ,rezulta

tabelul 3.3
'

'

t0
2

A[

[ 2]

R'
R

''

t0

'

t0

'

'

t0

t0

-0,032

-0,016

0.016

0,032

0,048

35,808

29,904

36,96

26,194

36,28

11,968

10,984

12,016

12,032

12,048

51,66

51,612

51,50

50,758

50,478

7,144

7,098

7,094

6,94

9,878

In continuare se va calcula valoarea medie a rezistentelor dimensionate

anterior.
Rezulta
'

Rmed =

Cu valoarea numerica

R '0+ R'10+ R '30+ R '40+ R '50

5

(3.39)

R'med =

51,66+51,612+ 51,50+ 50,758+50,478

=51,20
5

(3.40)

Si
'
R'med
=

R ''0 + R'10' + R'30' + R'40' + R'50'

,
5

(3.41)

Cu valoarea numerica
''

Rmed =

7,144+7,098+7,094+ 6,94+9,878
=7,6308
5

(3.42)

Cu relatia (3.8)rezulta corectiile introduce de punte pentru fiecare din

valorile 0

, 10 ,30 , 40 , 50

ale lui

'

t0

,pentru fiecare din cele

doua tensiuni de alimentare anterior alese .Relatiile de calcul sunt :

Pentru

E'c =U '
0

E'c =U '

A
B+CR'med

E'c' =U ' '

A
B+CR ''med

(3.43)
(3.44)

t '0=0

A
250,064
=
=
'
35,808+11,96851,20
B+CR med

0,002468556V

(3.45)

A
50,064
=
''
B+CRmed 35,808+11,9687,6308

E'c' =U ' '

0

0,002517041
'

t 0=10

Pentru
E'c =U '
10

''

Ec =U

''

10

A
250,032
=
=0,00135070V
'
B+CRmed 29,904 +10,98451,20
A
50,032
=
=0,000281392 V
''
B+ CRmed 29,904+10,9847,6308
t '0=30

Pentru
E'c =U '

A
250,032
=
=0,001226656V
'
B+CRmed 36,96+ 12,01651,20

E'c' =U ' '

A
50,032
=
=0,00024733 V
''
36,96+12,0167,6308
B+ CRmed

30

30

'

t 0=40

Pentru
'

Ec =U

'

40

E'c' =U ' '

40

Pentru

A
250,064
=
=0,00099652V
'
B+CRmed 26,194+12,03251,20

A
50,064
=
=0,002711703 V
''
B+CRmed 26,194+ 12,0327,6308
t '0=50

(3.46)

E'c =U '

A
250,096
=
=0,00367457 V
'
B+CRmed 36,28+ 12,04851,20

E'c' =U ' '

A
50,096
=
=0,00374311 V
''
B+ CRmed 36,28+12,0487,6308

50

50

Unde A,B,C sunt cele calculate anterior pentru diferite valori ale lui
.
Cu valoarea tensiunii de alimentare aleasa si mentinand constant
rezistentele

R1 , R2 , R3 si R 4

20

,vom calcula erorile de masurare care se vor

face pentru variatia temperaturii reci la

Fie

t '0 20 =t 0

La

t=t min=200

t=t max

.
si

t 0=20

,cele patru termocupluri dau t.t.e.m

E AB ( 200 , 0 ) E AB ( 20 , 0 )=4 ( 8,130,8 )=29,32 mV

E ( t min , 20 )=E ( t min , 0 ) E ( 20 , 0 )=4 [ E AB ( t min , 0 ) E AB ( 20 ,0 ) ]=4

(3.50)

Datorita modificarii temperaturii

t 0 lat '0 ,

acestea vor de t.t.e.m .

E ( t min , t '0) =4E AB ( t min , 0 )4E AB ( t '0 ,0 )=4 E AB [ ( 200 , 0 )4 E AB ( t '0 , 0 ) ]

(3.51)

'

t0

Corectia introdusa de puntea va fi

E'c

corespunzatoare valorii lui

t '0

Prin urmare eroarea relative in acest caz se determina ,se determina cu

relatia
E ( t min , t '0 ) + E'c

E ( t min ,20 ) +

(3.52)

Valoarea erorii in grade calculandu-se cu:

t= 0 t min

La

t=t max=1000

si

t 0=20

(3.53)

,cele patru termocupluri dau t.t.e.m

E ( t max ,20 )=E ( t max , 0 ) E ( 20 ,0 )=

4 [ E AB ( t max ,0 )E AB ( 20 , 0 ) ]=

E AB ( 1000 ,0 )E AB ( 20 ,0 )=
4

4 ( 41,320,8 )=162,08 mV

E ( t max , t '0 ) =4E AB ( t max ,0 )4E AB ( t '0 , 0 )

(3.54)

'

4 E AB [ (1000 , 0 ) 4 E AB (t 0 , 0 )]

Corectia introdusa va fi

'

Ec

(3.55)

corespunzatoare valorii lui

'

t0

.Prin urmare

eroarea relative in acest caz se determina cu relatia :

E ( t max , t '0 ) + E'c

E ( t max , 20 ) +

Valoarea erorii in gade calculandu-se cu :

In continuare calculam erorile relative
pentru fiecare din valorile

t= 0 t max (3.57)

si erorile in gade Celsius

0 , 10 ,30 , 40 , 50

temperature lipiturii reci calde egala cu

t min

ale lui

adica 200

'

t 0=0

E ( t min , 0 )=4 E AB ( t min , 0 ) =48,13=32,52 mV

0=

29,32+32,522,46
=0,0 0252100=0,2 52
29,32

t min =

Pentru

,la

.Astfel

obtinem succesiv :
Pentru

'

t0

0,2 52200
=0,504
100
'

t 0=10

E ( t min , 10 )=4 E AB ( 200 , 0 )4 E AB ( 10 ,0 )=4 ( 8,130,4 )=30,92 mV

 0=

29,32+30,921,35
=0,0085100=0,85
29,32

t min10=

0.85200
=1,7
100
'

t 0=3 0

Pentru

E ( t min , 30 )=4 E AB ( 200 , 0 )4 E AB ( 30 ,0 )=

0=

4(8,13-1,20)=27,72mV

29,32+27,721,22
=0,0 0 96100=0.9 6
29,32

t min30=

0.9 6200
=1,92
100

Pentru

t '0=4 0

E ( t min , 4 0 )=4 E AB ( 200 ,0 )4 E AB ( 4 0 , 0 )=4 ( 8,131,61 )=26,08 mV

0=

29,32+26,080.99
=0,00144100=0,144
29,32

t min 4 0=

Pentru

0,144200
=0.288
100
'

t 0=5 0

E ( t min , 5 0 )=4 E AB ( 200 , 0 )4 E AB ( 50 ,0 )=4 ( 8,132,02 )=24,44 mV

0=

29,32+24,443,6
29,32

=0,00289*100=0,289%

 t min50 =

0,289200
=0,5784
100

Relatiile de calcul ale lipiturii calde la temperatura egala cu

1000

Pentru

t max

.
t '0=0

E ( t max , 0 )=4 E AB ( t max , 0 )=4 E AB ( 1000 , 0 )=4 ( 41,320,8 )=162,08

0=

162,08+162,082,46
=0,0001517100=0,01517
162,08

t max 0=0,1517

Pentru

t '0=1 0

E ( t max ,1 0 ) =4 E AB (1000 , 0 ) 4 E AB ( 10 , 0 )=4 ( 41,320,4 )=163,6 8

0=

162,08+163,6 81,35
=0,00154244100=0,1542
162,08

t max 1 0=0,0154244

Pentru

t '0=3 0

E ( t max ,3 0 )=4 E AB ( 1000 ,0 )4 E AB ( 3 0 , 0 ) =4 ( 41,321,20 ) =160,4 8

adica

 0=

162,08+160,4 81,35
=0,018200100=1,8200
162,08

t max 3 0=0,18200

Pentru

t '0=4 0

E ( t max , 4 0 ) =4 E AB (1000 , 0 ) 4 E AB ( 4 0 , 0 )=4 ( 41,321,61 )=158,84

0=

162,08+158,841,35
=0,02831100=2,831
162,08

t max 30=0,2831

Pentru

'

t 0=5 0

E ( t max ,5 0 )=4 E AB ( 1000 ,0 )4 E AB ( 5 0 , 0 ) =4 ( 41,322,02 )=157,2

0=

162,08+157,22,02
=0,0 42571100=4,2571
162,08

t max 30=0,42571

In concluzie la stabilirea arhitecturii puntii de compensare a erorilor

datorate variatiei temperaturii reci s-a optat pentru variatia din fig
3.1.alimentata la tensiunea constanta

U ' =25 V

3.2 ALEGEREA DIMENSIUNILOR SI CALCULUL

REZISTENTELOR TERMOCUPLURILOR SI A CABLURILOR DE
LEGATURA

Figura 3.5.Schema electrica a termometrului in termocupluri