Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Masa Monetară
Masa Monetară
Turlacu Madalina-Diana
Marketing
Anul 2
1.1 Criterii
costuri pentru bancile comerciale, caci acestea din urma trebuie sa plateasca o anumita
dobnda pentru mprumuturile prin care si procura bancnotele necesare.
Formalismul si controlul pe care banca centrala ncearca sa l exercite tot timpul asupra
monedei sale garanteaza raritatea acesteia, ceea ce permite mentinerea ncrederii n moneda
respectiva.
Monezile metalice - divizionare sau nu - sunt si ele moneda fiduciara, deoarece valoarea lor
nominala este mult mai mare dect valoarea lor intrinseca (valoarea comerciala a metalului
din care sunt confectionate). De regula, ele sunt fabricate si emise tot de catre banca centrala,
nsa n unele tari (ca, de exemplu, Franta) anumite tipuri de monezi sunt emise de Trezoreria
publica; aceasta constituie o reminiscenta materiala a dreptului de a bate moneda, care, n
trecut, era privilegiul suveranilor, nsa nu are nici un fel de importanta practica. Banca
centrala (si, eventual, Trezoreria publica), "monetizeaza" piesele metalice exact la fel ca si
biletele de hrtie, si anume punndu-le n circulatie prin operatiunile pe care le efectueaza cu
bancile comerciale si cu Trezoreria statului, care, la rndul lor, satisfac nevoile publicului.
Bancnotele si monezile confectionate din metal obisnuit sunt actualmente singurele forme de
moneda care au un caracter legal si oficial, deoarece cealalta forma principala de moneda moneda scripturala - este, de fapt, o moneda a bancilor, folosita exclusiv n circuitul
interbancar al acestora.
1.1.1.2 Moneda scripturala (de banca)
Moneda scripturala (de banca) este mult mai recenta dect moneda scripturala. Ea s-a
generalizat n Anglia n secolul al XIX - lea, dupa ce, prin "Peel act", emisiunea de bancnote a
Bancii Angliei a fost foarte strict reglementata. Ca urmare a acestei reglementari restrictive,
conjugate cu cresterea volumului comertului, care a avut loc n Anglia n a doua jumatate a
secolului al XIX - lea, circulatia fiduciara a devenit insuficienta, iar bancile engleze au
nceput sa deschida conturi clientilor lor si sa alimenteze aceste conturi nu numai si nu n
primul rnd prin depunerile efectuate de titulari, ci, din ce n ce mai mult, prin creditele
acordate de banci clientilor lor pentru a facilita tranzactiile acestora din urma. A aparut, astfel,
un nou fenomen: "creditele fac depozitele", nu "depozitele fac creditele" - cum se ntmplau
lucrurile de secole ntregi. Mai trebuie adaugat ca aceste depozite erau oricnd convertibile n
bancnote.
n alte tari, moneda fiduciara era mult mai importanta, iar marile banci nfiintate n secolul al
XIX - lea si-au nceput activitatea prin colectarea de depozite de la public. Caci, n epoca
respectiva, agentii economici puteau ceda bancii centrale aur contra bancnote, iar apoi puteau
"depune" bancnotele respective la bancile comerciale. De exemplu, n Romnia, unde primele
banci au aparut la sfrsitul secolului al XIX - lea si n primele decenii ale secolului al XX lea, moneda scripturala a dobndit o oarecare importanta abia n perioada interbelica. De fapt,
n Romnia, chiar si la ora actuala, o buna parte a societatii ntelege prin "moneda" doar
moneda fiduciara, care are o forma substantiala concreta si pe care, de aceea, prefera sa o
primeasca n plata.
Cu toate acestea, depozitele la vedere existente la bancile comerciale sunt ntotdeauna
rezultatul propriei creatii monetare a acestora, la fel cum bancnotele sunt creatia bancii
centrale.
Depozitele la vedere sunt perfect lichide, deoarece permit efectuarea imediata a unei plati prin
una sau mai multe din urmatoarele tehnici:
1. Remiterea unui cec;
2. Ordin de virament;
3. Utilizarea unei carti de credit.
Trebuie nsa precizat ca cecul, ordinul de virament si cartea de credit nu sunt ele nsele
moneda scripturala, ci simple instrumente de punere n miscare a monedei existente sub forma
de nregistrari contabile (solduri creditoare) n conturile platitorilor. Iar dovada n acest sens
este faptul ca n cazul n care n conturile respective nu exista disponibil (alimentat n
prealabil de titular nsusi prin depuneri sau de banca printr-un credit acordat titularului), cecul
sau cartea de credit sunt n sine lipsite de putere de plata.
n tarile dezvoltate, moneda scripturala este la ora actuala forma monetara principala (cca. 80
% din totalul platilor). Preferinta pentru moneda scripturala se explica prin cultura bancara a
populatiei si prin natura platilor agentilor care compun tipul respectiv de economie;
bancnotele sau monezile se folosesc doar pentru platile curente, n timp ce toate platile cu
caracter comercial sau financiar se efectueaza cu cecuri, carti de credit (foarte raspndite mai
ales n SUA) sau prin viramente automatice.
n Romnia, n perioada comunismului, moneda scripturala a mbracat forma disponibilitatilor
existente n conturile curente deschise la banci ntreprinderilor socialiste. Ea era utilizata
exclusiv n relatiile dintre unitatile socialiste, precum si n relatiile dintre acestea si bugetul
statului, pentru plati efectuate n conformitate cu prevederile planului. n ceea ce priveste
numerarul, acesta era rezervat exclusiv populatiei. La ora actuala, bancile comerciale si alte
tipuri de institutii financiare primesc depozite inclusiv de la populatie, ceea ce face ca moneda
scripturala sa fie utilizata pe scara ceva mai larga. Ponderea sa n totalul platilor continua nsa
sa fie mult sub standardele tarilor dezvoltate.
monetara sau politica internationala provoaca ngrijorari grave, agentii economici ncearca sasi procure aur, care va ndeplini functia de mijloc de rezerva si de etalon de valoare stabil mai
bine dect monedele nationale. De asemenea, n situatiile n care moneda nu mai exista sau nu
exista nca, drept intermediar de schimb se folosesc n mod spontan bunuri usor divizibile:
amfore de vin, ulei de masline sau bucati de tesatura - n civilizatiile preelenice din Asia Mica,
tigarile - n nchisori si n lagarele de concentrare, pachetul de tigari "Kent" - n Romnia
ultimelor decenii de comunism, jetoanele, tichetele, bulinele - n cluburile de distractie, etc.
Forma instrumentelor de schimb este uzul comun si ncrederea partenerilor. Specific
sistemelor monetare evoluate, existente n prezent n tarile dezvoltate, este doar faptul ca ele
ofera agentilor economici formele monetare care sunt cel mai bine adaptate la nevoile lor.
1.2 Agregatele
M3
M2
M1
M1
(M2 - M1)
(M3 - M2)
(M4 - M3)
n aceste conditii, delimitarea activelor lichide cuprinse ntr-un agregat monetar sau altul se
face n functie de costul pe care l implica tranzactionarea lor si de gradul de risc al acestora.
Astfel, diferenta (M2 - M1) cuprinde activele "la vedere", altele dect depozitele bancare la
vedere care sunt cuprinse n M1; ele se caracterizeaza printr-un grad de risc practic egal cu
zero. ntr-adevar, un plasament la vedere este ntotdeauna lipsit de risc, deoarece agentul
economic n cauza poate oricnd lichida activul respectiv la valoarea sa initiala, ncasnd
dobnda corespunzatoare duratei plasamentului. El suporta doar un "cost al optiunii"
(opportunity cost), provocat de timpul consumat pentru efectuarea plasamentului, iar apoi de
timpul necesar pentru lichidarea sa, precum si, n unele cazuri, comisionul pretins de institutia
financiara prin care se efectueaza operatiunile respective.
Activele incluse n diferenta (M3 - M2) sunt plasamente la termen, altele dect depozitele
bancare la termen, care sunt cuprinse n M2; ele se caracterizeaza printr-un cost mai ridicat.
Astfel, plasamentele la termen implica o perioada de asteptare pna la scadenta prevazuta,
fara de care titularul nu poate pretinde remuneratia mai mare, specifica acestui tip de
plasament. Aceste conditii se naspresc n cazul bonurilor de tezaur, a caror valoare se
modifica n functie de situatia pietei pe care se tranzactioneaza (piata monetara), pentru
depozitele si plasamentele n valuta, a caror valoare fluctueaza n functie de cursul valutar,
etc. activele pe termen scurt de genul celor amintite comporta, asadar, un anumit grad de risc,
deoarece titularul lor poate suferi o anumita pierdere. Cu toate acestea, att costurile de
tranzactionare, ct si riscurile aferente sunt, n mod normal, mai mici dect remuneratiile pe
care le aduc activele respective. De altfel, n economiile moderne, exista numeroase tehnici de
protectie mpotriva acestor riscuri.
n unele tari, se foloseste si un agregat M4, care exprima totalul lichiditatilor existente n
economie. n continutul diferentei (M4 - M3) sunt cuprinse anumite tipuri de plasamente
lichide, care se pot converti usor n moneda (n sens restrns), nsa se deosebesc de elementele
incluse n M3 prin una sau alta din urmatoarele trasaturi:
Sunt emise de alti agenti economici dect institutiile financiare;
Au o natura contractuala, care comporta anumite angajamente specifice ale
celor doua parti: institutia financiara si clientul sau.
De asemenea, n unele tari se folosesc si alte agregate monetare (M5, M6, etc.), definite n
functie de conditiile concrete existente n ceea ce priveste structura institutiilor financiare si
gama activelor financiare lichide care se utilizeaza.
b) Masa monetara n sens larg, M2, care cuprinde, pe lnga M1, si urmatoarele
elemente: economiile populatiei, depozitele n lei "la termen" si conditionate si
depozitele n valuta ale rezidentilor.
c) Cvasimoneda, (M2 - M1)
n fine, BNR calculeaza si publica periodic date cu privire la agregatul monetar aflat sub
influenta sa directa si n legatura cu care se stabilesc cel mai adesea obiectivele imediate ale
politicii monetare: "baza monetara (moneda primara). Aceasta cuprinde:
Numerarul n casieriile bancilor;
Numerarul n afara sistemului bancar;
Disponibilitatile bancilor la BNR