Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Gimnastica de Bază
Gimnastica de Bază
MARIAN CREU
GIMNASTICA DE BAZ
METODICA ORGANIZRII, DEZVOLTRII FIZICE
GENERALE I A CAPACITII APLICATIVE
CURS
Bibliografie........................................................................................pag 150
4
CUVNT NAINTE
5
CAPITOLUL I OBIECTUL TEORIEI I METODICII
GIMNASTICII
I. 2. Caracteristicile gimnasticii
Caracteristicile gimnasticii rezult din specificul mijloacelor
acesteia, a exerciiilor de gimnastic, rezult din influenele pe care le
produc ct i din modalitile specifice de aplicare ale acestora.
- Gimnastica are un coninut bogat i variat de exerciii, diferit ca
grad de dificultate, ceea ce ofer posibilitatea de a alege, adecvat
n funcie de aciune, nivel de pregtire, vrst, sex, excluznd
ntmplarea.
- Exerciiile de gimnastic ofer posibilitatea prelucrrii n
totalitate a organismului, educnd inuta, prevenind sau
corectnd deficienele fizice.
- Exerciiile de gimnastic se adreseaz unei game largi de
practicani, pe categorii diferite de vrst, sex, nivel de pregtire.
7
- Exerciiile de gimnastic au caracter analitic cu posibiliti de
aciune selectiv, permind gradarea efortului n funcie de
practicani.
- Exerciiile de gimnastic se pot adapta n funcie de locul de
desfurare, n sal, n clas, afar, n tabere dar i de condiii
materiale, libere, cu obiecte, la sau cu aparate.
- Exerciiile de gimnastic au o form de execuie specific
gimnasticii.
- Exerciiile de gimnastic contribuie la stpnirea aparatului
locomotor prin exerciii executate n condiii neobinuite,
dezvoltnd simul orientrii i calitii specifice de hotrre,
drzenie i curaj.
3. Exerciiile aplicative
4. Exerciii acrobatice
11
c) Gimnastica artistic
- se practic n uniti specializate, necesitnd aparatur specific,
pe baza unui sistem competiional intern i internaional, pe baza
unor programe de clasificare i a unui cod de punctaj
- se concureaz cu exerciii liber alese i impuse sub forma unui
poliatlon masculin ce cuprinde urmtoarele aparate: sol, cal,
inele, srituri, paralele, bar i a unui poliatlon feminin ce
cuprinde urmtoarele probe: srituri, paralele, brn, sol
- la toate nivelurile se organizeaz concursuri pe echipe, individual
compus i pe aparate
d) Gimnastica aerobic
- se concureaz pe baza unor exerciii liber alese pe muzic foarte
ritmat, individual, masculin, feminin, pe perechi i trio
- exerciiile cuprind pai de dans, balansri ample de brae i
picioare,
srituri acrobatice, elemente de for dinamic pentru brae,
abdomen,
spate, picioare, for static, menineri sub form de echere i
treceri
elemente de mobilitate, sfori.
- de regul exerciiile ncep i se ncheie cu o poz sau o piramid.
3. Gimnastica aplicat
- se aplic altor domenii cu care gimnastica colaboreaz, ajut
compenseaz, completeaz, viznd mbuntirea rezultatelor
a) Gimnastica igienic
- este forma cea mai accesibil, ntlnit ca gimnastic de nviorare
i gimnastic de ntreinere
- se adreseaz tuturor, indiferent de vrst, sex, nivel de pregtire
i se utilizeaz alturi de factorii de clire: jogging i stretching
- are rol de ntreinere i meninere a formei fizice i a duratei
vieii active
- se ntlnete ca gimnastic de nviorare, stretching, gimnastic tip
aerobic, gimnastic de ntreinere ce folosete ngreunri sau
aparate speciale, biciclete, vogatore, stepper climber, bnci
abdominale, benzi elastice, dispozitive cu arc sau hidraulice,
greuti ataabile pentru brae i picioare, jump rope ( corzi de
srit ) benzi elastice.
12
b) Gimnastica n producie
- este forma de practicare a gimnasticii la locul de munc
- cuprinde exerciii selecionate n funcie de specificul activitii
productive cu rol de: angrenare rapid n munc, combaterea
oboselii, corectarea unor deficiene de poziie i micri
unilaterale
- cuprinde exerciii de angrenare, de relaxare, compensatorii
- asigur perfecionarea calitilor motrice generale,
compensatoare i specifice
- nltur oboseala, mrete capacitatea de lucru, compenseaz
unele poziii vicioase, menine starea de sntate
d) Gimnastica medical
- are coninut bogat i specializat cu scop terapeutic, corectiv i de
reeducare funcional
- are ac scop corectarea unor deficiene fizice i nlturarea unor
atitudini vicioase, ajut la recuperareacapacitii de munc n
urma unor accidente i mbolnviri cu rol corectiv i de reeducare
funcional
- folosete exerciii pasive, active, analitice i globale, iar din
gimnastica de baz exerciii executate liber, cu ajutor, la aparate
speciale sau cu obiecte
- exerciiile sunt nsoite da masaj, automasaj i alte procedee de
recuperare.
13
I.6. Terminologia gimnasticii
3.Exerciii aplicativ-utilitare
20
3.4. Termeni de baz specifici exerciiitor de front i ordine
Formaie - modalitate de dispunere a executanilor n vederea
efecturii
micrilor n grup.
Formaie de adunare - form de organizare pentru raport sau
pentru dialog cu colectivul, transmitere de informaii, explicaie,
demonstraie
Formaie de deplasare - form de organizare a colectivului necesar
manevrrii acestuia.
UL unitatea de lucru
Fig. 2
b) Unitatea de lucru - este o noiune conceput din considerente
didactice si desemneaz un grup de executani 2, 3, 4, 5 .... ce reprezint
baza de calcul n alctuirea formaiilor de pe loc. Pe baza unitii de lucru se
face proiectarea traseelor de parcurs i a sarcinii de executat, a numarului de
pai de efectuat de catre fiecare n alctuirea formaiilor de lucru i a
schimbrilor de formaii
Din punct de vedere al numrului de uniti o formaie poate fi:
- perfecta, cand numarul de executanti se imparte exact in unitati
- imperfecta, cand numarul de executanti nu se imparte exact in unitati
si raman executanti liberi.
Mrimea unitii este dat de felul formaiei de realizat cte 2, cte
3, cte 4, cte 5 etc. iar unitile de lucru rezult n urma numrtorii cte 2,
3, 4, 5, membrii ei primesc pentru simplificare numere: nr. l, nr. 2, nr. 3,
nr.4, fiecare avnd un rol precis, diferit, stabilit prin comand.
c) Comanda este un ordin formulat scurt, clar si precis ce necesita o
executie unitara, sincrona, in timp scurt si cu un ritm specific. Comanda are
doua parti:
22
1. Informativa - cu rol de informare asupra aciunilor ce urmeaz
a fi executate preciznd aciunea, direcia, locul sau alte detalii necesare
nelegerii.
2. Executiv cu rol de executie i desemneaz inceputul
actiunii.pentru execuie unitar.
A L1 P1 B A P1 B
M2 d2
P3 d1 D1
P4
P0
P3
S2 P0 d2
S1
D C
P2 L2 D C
P2
Figura 3
Colturi
Coltul A,B,C,D - A si B pe L1, C si D pe L2.
Linii
Mediene - mediana M1 (unesc juamtatile lanturilor opuse)
- mediana M2
Diagonale - diagonale mari
- D1 din coltul A (unesc colturile opuse)
- D2 din coltul B
- diagonale mici
- d1 (unesc un colt cu jumatatea laturii opuse d1 cu L si d2 cu S)
- d2
Puncte
24 intersectia medianelor cu laturile)
-puncte de mijloc (jumatatile lanturilor,
-P1 pe L1 latura lunga 1
-P2 pe L2
-P3 pe SI scurta 1
-p4 pe S2 scurta 2
-punct central: intersectia diagonalelor si medianelor.
25
CAPITOLUL IV ACTIUNI DE PE LOC
Sistematizarea aciunilor de pe loc
1.Adunarea
2.Alinierea
3. Stnd controlat ( Poziia de drepi )
4.Repausul
5.Numrtoarea
6.Raportul - Salutul
7. Ruperi de rnduri
8. Intoarceri de pe loc
26
Caracteristici ale formaiilor de raport
- se aleg n funcie de numrul de executani .
- de regula au un loc, mereu acelai, de alctuire
- au un front larg i adncime mic, oferind viabilitate bun n dublu sens
( profesor elev i elev profesor)
- dispunerea este de regul n formaie strns (indicaia este aproape toat
lumea pentru a vedea si auzi )
Scop - Utilizare
- gruparea executanilor pentru nceperea activitii
27
- prezentarea raportului
- anuntarea temelor, verificarea prezenei, inutei
- explicaie, demonstraie
- incheiere, bilan, salut
- se folosete la nceputul i la sfritul leciei i de cte ori este nevoie
pentru explicaii i demonstraii
2. Formatii de de deplasare (formaie organizare pentru deplasare)
- Coloana (a)
- coloana pe mai multe iruri (b)
fig. 6
Caracteristici
-vizibilitate bun din lateral
-se aleg n funcie de numrul de executani i n funcie de spaiul disponibil
pentru deplasare
-au un front ngust, lime mic, dar adncime mare ceea ce permite o bun
manevrare
-pentru evitarea adncimilor prea mari mai ales n spaii mici se folosesc
coloanele pe mai multe iruri
-dispunerea este de regul n formaie strns (indicaia este " ine aproape " )
- Scop - Utilizare
- se folosesc numai, pentru deplasarea efectivului n spaiul de lucru oferind
posibilitatea de manevr ordonat
-se folosesc pe tot parcursul leciei cnd trebuie deplasat colectivul
3. Formaiile de lucru este o modalitate de organizare utilizat n efectuarea
exercitiilor de gimnastica n mod organizat
28
Sistematizarea formaiilor de lucru
-Formaii specifice de lucru
- formaii ordonate - coloana de gimnastica - pe linii i coloane ( a )
- decalat - n trepte { b )
- n ah ( c )
-cocor ( d )- cu varful inapoi
( e ) cu vrful nainte
- formaii neordonate lucrul n grup sau
de voie
- Formaii nespecifice de lucru sunt mprumutate din formaiile de raport i
deplasare i adaptate pentru lucru prin dispunere rrit
- linia, 1,2,3,
- semicercul
- cercul l, 2, 3
- careul(f)
- coloana n deplasare.
29
Caracteristici
- se aleg in funcia de numrul de executani de regal in formaii perfecte
(numar intreg de unitati de lucru cte 2, cte 3, cte 4, etc )
- se aleg in functie de spaiul disponibil pentru a permite dispunerea rrit
- se aleg in fuctie de exercitiile sau actiunile ce vor fi executate
- ofera vizibilitate bun n dublu sens profesor elev pentru control,
verificare,
corectare i elev profesor pentru explicaie, demonstraie, lucru simultan
- se caracterizeaz prin spaii mari ntre executani ceea ce permite
efectuarea micrilor
- ofera posibilitatea lucrului frontal
- prezint toate particularitile unei formaii: front, lime, flancuri, cap i
coad, linii, coloane, distan, interval.
* Scop - Utilizare - pentru lucru
- se folosec pentru organizarea lucrului,: exerciiile de gimnastic sau alte
aciuni
-se folosesc pe tot parcursul leciei de gimnastic sau de educaie fizica
organiznd i ordonand exersarea ( verigile II, III ct i cele tematice i de
dezvoltare a calitilor motrice)
30
ADUNAREA
Alctuirea formaiilor prin ADUNARE se face la comand i
reprezint cel mai rapid procedeu de alctuire a formaiilor.
Caracteristica principal este c pentru gruparea executanilor
deplasarea este liber individual i foarte vioaie.
Prin adunare de obicei se alctuiesc formaii simple, uor de constituit ca:
- linia
- coloana
- linie pe 2 rnduri,
- coloan pe 2 iruri
- Formaiile mai complicate ca: unghiul, careul, semicercul, cercul, linie
pe 2R, coloan pe 2S se predau numai dup cunoaterea adunrilor n linie
i coloan
- procedeul folosit este pe baz de explicare i exersare a aciunii.
Modalitati de realizare
Adunarea ca exercitiu de front si ordine se poate realiza cu
sau fara ajutorul unuei baze.
1. Fara ajutorul unei baze
Comanda:
- Partea 1 - Informativ 1. Locul de adunare - pe latura lunga
- pe mijlocul salii
- pe diagonala
2. Formatia - in linie cate unul
- in careu
3. Frontul - cu fata la mine
- cu fata spre latura scurta
- cu fata spre interior
- Partea 2 - Executiv .. ADUNAREA
ALINIEREA
Aliniera este un exerciiu de front i ordine executat de pe loc, la
comand. Este o dispunere ordonata a executantilor intr-o formatie data.
Prin aliniere se regleaz intervale i distane de cte ori este necesar
Are doua componente:
1. Ordonarea executantilor in functie de talie
- se face o singur dat la nceputul activitii cnd se preia colectivul i
dac nu este nc ordonat n funcie de talie i const n stabilirea locului
fiecruia executant in formatie
- se poate face; - cu cei nali n flancul drept
- cu cei scunzi n flancul drept - cu cei nali sau cei scunzi n flancuri
( de la mare la mic, de la mic la mare, n val)
Toate aceste modaliti de aezare au avantaje i dezavantaje din punct
de vedere metodic i se folosesc n funcie de activitatea principal a
efectivului, putndu-se modifica aezarea n funcie de necesiti.
2. Alinierea propriu - zis 32 care are caracter curent se face:
-dup adunare
-de cte ori unul sau mai muli executani prsesc sau intr n
formaie
-dup manevrarea sau deplasarea formaiei
-dup schimbarile dintr-o formatie in alta
Alinierea const n aezarea executanilor pe direcia unei linii
imaginare ce ofer un caracter rectiliniu unei formaii;
- n linie ( prelungirea axei umerilor}
- in coloana ( prelungirea axei mediane a corpului)
Aciuni necesare realizrii alinierii
- Picioarele execut pai mruni, adugai, rapizi, pe direcia nainte
napoi, lateral n vederea realizrii alinierii
- braele regleaz distane sau interval
- o jumtate lungime de bra: -mna dreapt pe old (interval n
formaie
strns - n linie)
- o lungime de bra: - braul drept ntins nainte (distan n
formaie strns n coloan )
- dou lungimi de brae: - braele lateral (interval n formaie
rrit: - n linie)
(n adncime distana se apreciaz prin ntinderea braului drept nainte lsnd
pn la executantul din fa nc o lungime de bra)
- capul - se ntoarce de regul spre partea dreapt sau la comand spre
partea
stng sau centru
- privirea urmrete alinierea cu pieptul celui de al patrulea
executant n formaie de linie i ceaf celui din fa n formaie de coloan
- flancul sau capul spre care se face alinierea rmne n
poziie de drepi
Comanda
In formaie de raport - n linie
Se considera normal alinierea spre flancul drept n formaie strns
" Grup (clasa ) V ALINIAI"
Pentru alte situaii se precizeaz prin
comand direcia de aliniere.
" Grup (clas ) spre stnga, spre centru V
ALINIAI"
33
Pentru trecerea din formaie strns n formaie rrit i
invers .
" Grup (clas ) spre dreapta, stnga mrii intervalele
.MAR "
" Grup (clas ) cu intervale mrite .VA ALINIAI"
" Grup (clas} spre dreapta, stnga, centru micorai
intervalele .MAR"
" Grup (clas ). V ALINIAI"
In formaie de deplasare - coloana
Alinierea se consider normal n adncime n formaie strns
dac distana este de o lungime de bra. .
" Grup (clas ) .V ALINIAI "
" Grup ( clas ) n adncime mrii distanele ..MAR"
" Grup (clas ) cu distane mrite V ALINIAI" ( dou
lungimi de bra)
" Grup (clas ) micorai intervalele.. MAR"
n formaie de lucru - coloana de gimnastic
Alinierea se consider normal pe linii i coloane n formaie
rrit Pentru evitarea confuziilor se precizeaz prin comand
" Grup (clas) cu intervale i distane mrite pe linii i
coloane ..V ALINIAi" ( braul drept nainte, stngul
lateral).
Metodica invatarii
- nvarea pailor mruni si repezi nainte, napoi, stnga, dreapta cu mna
dreapt n
old, capul spre dreapta, cu mna stanga n old, capul spre dreapta, cu braul
drept ntins
nainte
-pai laterali stnga, dreapta cu vrfurile la banca de gimnastic rsturnat
-aliniere cu pai rapizi cu varfurile la o linie trasata pe sol
-alinierea cu pai rapizi cu spatele la perete
-alinierea cu o frnghie inut jos n mini
-alinierea de mn, apucat jos aproape, cu braele lateral
-alinierea cu ambele mini pe umeri celui din fa
-alinierea cu braul drept pe umani! drept al celui din fa
-alinierea n adncime ia o lungime de bra
34
STND CONTROLAT sau POZIIA DE DREPI
Este o poziie fundamentala, controlata, cu tonus ridicat ce se execut la
comand. Este o poziie de ateptare, atent, pregtitoare pentru lucru sau pentru
alte aciuni n special pentru exerciiile de front i ordine. Fiind o poziie are
caracter static, de marcare a nceputului i sfritului exerciiilor de front i
ordine ( este deci poziie iniial i final pentru exerciiile de front i ordine ).
Descriere
Stnd pe ambele picioare cu greutatea repartizata egal cu clciele
apropiate i varfurile desfcute la 45, cu genunchii bine ntini, trunchiul drept
cu abdomenul supt, pieptul scos, umerii trai n jos i napoi, braele ntinse pe
lng corp, cu degetele ntinse i apropiate ar a fi lipite de coaps, gtul lung,
privirea nainte, brbia uor ridicat.
Rol - sarcini
-capteaz atenia, disciplineaz, imobilizeaz colectivul la un moment
dat
-este poziie iniial i final n exerciiile de front i ordine
-(concluzie - nu se dau comenzi i nu se execut comenzi din alt
poziie )
-asigur recepionarea corect i exact a comenzilor pe fondul unei
atenii sporite
-ofer posibilitatea efecturii exerciiilor de front i ordine pentru tot
efectivul cu plecare egal din aceiai poziie pentru a putea respecta un
ritm i o execuie unitar
-contribuie la formarea unei inte corecte
-ajut la controlul inutei corporale i vestimentare
Comanda
Stnd controlat se ia comanda:
" Grup ( clas ).... DREPI"
Metodica nvrii
-explicaie i demonstraie
-execuie individual i pe perechi cu control riguros din partea celui care
pred i autocontrol din partea executanilor
-execuie n oglind
-execuie pe grupe i n formaie complet
35
Indicatii metodice
-indicaia de baz este - nu se mic, nu se vorbete
-se pred mpreun cu poziia de repaus alternnd astfel o poziie relaxat
cu una controlat i cu tonus ridicat
- nu se abuzeaz de aceast poziie i nu se menine prea mult datorit
caracterului de constrngere
POZIIA DE REPAUS
Este o poziie relaxat, de odihn dup efectuarea unor aciuni i se
execut la comand. Este mai puin rigid, permite aranjarea
echipamentul, prul, se poate folosi batista i vorbi uor.
De regul alterneaz cu poziia de stnd controlat sau cu lucrul, corpul
relaxat, braele libere, greutatea pe piciorul drept sau pe ambele picioare dup
caz.
Rol - sarcini
-se folosete pentru odihn
-are caracter de pauz ntre momentele de efort sau de concentrare prea
lungi
-se foloseste ca poziie pe care o adopt executanii cnd primesc explicaii
sau urmresc demonslratii sau cnd au loc momente de dialog
Sistematizare
Repaus mic
-folosit de regul n formaiile n ordine strns i n special n formaie de
raport
- poate fi: - cu marcare - lovirea tlpii piciorului stng de sol
- far marcare - cu ndoirea genunchiului piciorului
stng
Repaus mare
-folosit de regul n formaiile n ordine rrit i n special in formaiile de lucru
i deplasare
-se execut cu pas lateral cu piciorul stng spre stnga i ducerea braelor cu
palmele la spate apucat
Repaus cu prsirea formaiei
-se folosete de regul la finalul unor activiti sau leciilor
Comanda
" Grup ( clas ) pe loc.. REPAUS"
36
" Grup ( clas ) repaus spre stnga, dreapta, rupei rndurile ....
MAR " ( timpii l, 2 ntoarcere spre stnga, dreapta
3,4,5 ... 3 pai marcai cu oprire
6,7 ntoarcere spre linia frontului stnga, dreapta
8 repaus cu prsirea - formatiei
"Grup ( clas ) repaus napoi rupei rndurile ... ..... MAR"
( timpii l, 2 ntoarceri; stnga mprejur )
3, 4, 5 ...... 2 pai marcai cu oprire
6, 7 ntoarcere stanga mprejur
8 repaus cu parasirea formaiei
" Grup ( clasa ) inainte repaus rupeti rndurile ... MAR"
( timpii l, 2, 3, ... 2 pai marcai nainte cu oprire )
4 repaus cu prsirea formaiei
Metodica nvrii
-se nva de regul simultan cu poziia de stnd controlat
-se lucreaz individual, pe perechi i n grupri mici, apoi cu ntregul efectiv
cu control riguros, control reciproc la perechi i autocontrol individual i n
oglind
-se insist pe sincronizare mai ales n cazul repausului cu marcare
Indicai metodice
-la repausul pe loc nu se stric alinierea
-se disting dou nuane la pozitia de repaus
- repaus controlat cnd corpul este relax i se odihnete dar atenia
este treaz, concentrat urmrind explicaia
- repaus liber fr a prsi formaia
37
NUMRTOAREA
Este un exerciiu de front i ordine executat la comand, de pe loc, utilizat
pentru controlul efectivului sau pentru alctuirea diferitelor formaii.
INTOARCERI DE PE LOC
Sunt miscari ce solicita atentia si orientarea in spatiu si au rolul de a
schimba frontul, directia, de pe loc.
Rol
-principalul scop al intorcerilor de pe loc este de a schimba frontul formatiei
- jumatate 450
- 900 schimband si formatia prin schimbarea frontului din linie in
coloana, din coloana in linie;
- 1800 schimband frontul in sens opus dar pastrand formatia de linie sau
coloana.
41
Sistematizare
- dup direcie - jumtate la stnga, jumtate la dreapta
- la stnga, la dreapta
- la stnga mprejur
- dup mod de execuie
- prin pivotare ( recomandat n ciclul gimnazial, liceal )
- prin sritur ( recomandat n ciclul precolar, primar )
- prin pai ( stilizat specific feminin
Descriere
Se execut la comand n doi timpi :
T1 - prin pivotare pe clciul piciorului de pe partea ntoarcerii i
vrful piciorului opus
T2 - apropierea piciorului din spate i reluarea poziiei de stnd
cntrolat ou faa spre noua direcie
sau
T1- prin sritur cu ntoarcere spre partea desemnat prin comand
45, 90 sau 180
T2- amortizare i reluarea poziiei de stnd controlat
Comanda
" Grup ( clas ) la dreap - TA"
" Grup ( clas ) prin sritur la stan - GA"
" Grup ( clas ) la stnga mpre - JUR "
" Grup (clas ) jumtate la drea - TA "
Metodica nvrii
-srituri pe loc cu braele pe lng corp
-srituri pe loc cu ntoarcere eu faa spre diferite repere latur, col latur -
latur
latur - latur latur opus
-nvarea i consolidarea noiunii de dreapta, stnga prin ridicarea minii
respectiv ntoarcere spre direcia respectiv
-executarea la comand cu indicarea direciei de ctre profesor
-executarea la comand iar indicarea direciei cu accent pe sincronizare
-pivotri legate pe clci vrf spre stnga, spre dreapta
-pivotri spre dreapta, stnga cu apropierea piciorului din spate
-pivotri cu apropiere pe repere laturi, col, laturii "opus apoi spre dreapt,
stnga, stnga mprejur
-executarea la comand cu i iar indicarea direciei cu accent pe sincronizare
42
-se lucreaz individual, pe perechi n grupuri mici apoi cu ntreg efectivul cu
accent pe ormarea capacitii de a reproduce un ritm specific, mereu acelai,
prin numrtoare cu voce tare sau de ctre profesor
9. RUPERI DE RNDURI
Se execut la comand i reprezint o modalitate de prsire a unei
formaii.n bloc, de ctre tot efectivul.
Sistematizare
-de pe loc
-din deplasare
Ruperile de rnduri pot fi urmate
- de repaus cu prsirea formaiei
- de deplasare - ordonat, comandat deci care se supune unor reguli
specificate prin comand
- liber, spre anumite repere sau direcii specificate prin comand
Comand
" Grup (clas ) spre dreapta, stnga, nainte, napoi rupei
rndurile ...
MAR sau FUGA MARS"
" Grup (clas ) inainte, napoi, la dreapta, stnga, cu repaus rupei
rndurile
Mar "
" Grup ( clas ) spre dreapta rupei rndurile cu alergare cu genunchii
sus, in
linie. ...MAR"
Cnd nu se fac alte precizri deplasarea este liber spre direcia
indicat, cnd se fac precizri, mers, alergare, variante, formaia n linie sau
coloan sau cu deplasare cu efectuarea de diferite micri sau aciuni.
Cnd se dorete anularea comenzii de rupere de rnduri i deci oprirea
deplasrii prin o direcie indicat prin comanda se folosete comanda ...
ATENIUNE!
Ateniune se folosete de regul alternativ cu comanda de rupere de
rnduri avnd rolul de a opri deplasarea efectivului care ia aceast comand se
oprete, se ntoarce cu faa spre profesor i ia poziia de stnd controlat,
ateptnd o nou comand care de regul este o comand de adunare.
Este sinonim cu comanda de..drepi!
Metodica nvrii
-se nva simultan cu aciunile de adunare fiind opuse ca rol: una grupeaz
formaii 43
alctuiete, cealalt desface, rspndete efectivul spre o anumit direcie, de
regul liber, fara o ordine controlata;
-se repeta alterantiv in vederea consolidarii ambelor actiuni;
-se intercaleaza cu comanda Atentiune pentru ca comanda de adunare ce
urmeaza dupa ruperea de randuri sa se faca din pozitia de drepti (stand
controlat).
Comanda
" Grap ( clas) nainte.MAR"
(se pornete cu piciorul stng, primii44
trei pai sunt marcai, (de front)
Rol utilitate - Este forma de deplasare de baz in leciile de gimnastic
datorit aspectului specific gimnasticii dar i datorit ritmului i mai ales
cadenei, care ofer posibilitatea efecturii corecte a aciunilor din deplasare
prin comand i execuie unitar pe piciorul drept sau stng de ntreg
efectivul (rezultat al pstrrii cadenei).
-ajut la formarea unei inute corecte,omogenizeaz, disciplineaz, creaz
aspectul ordonat i estetic al deplasrilor
Indicaii metodice - n timpul deplasrilor cadena poate fi marcat prin
semnale sonore sau numrtoare.
- in timpul deplasrii se va pstra ntre executani o distan de o lungime
de bra
b) Pasul de front
-se execut n caden, la comand, marcat i se mai numete i pasul de
defilare.
-solicit un tonus ridicat, un efort maii, coordonare t sincronizare (aspect
militar)
Descriere
-contactul cu solul se realizeaz pe toat talpa cu marcare (lovire), picioarele
ntinse se ridic alternativ la 15 - 20 cm de sol, bratele se mica energic, cel
din fa ndoit din cot cu palma n jos, ntins, deasupra centurii, la o palma
de corp, iar cel din spate bine ntins i ridicat napoi ct permite articulaia
umarului .
Comanda
Grup ( clasa ) pas front, defilare ... MAR" (se pornete cu
piciorul stng ) '' ,,Grup ( clasa ) la pasMAR" (se revine prin
comand la pasul de mar cu pstrarea cadenei) "
,,Grup ( clas ) de voie MAR" ( se continu cu mers
obinuit fr caden, de voie )
Rol
-deplasare sincron, marcat cu aspect energic i caracter
militar
-ordoneaz, disciplineaz, ajuta la formarea unei inute
corecte
-crete starea emoional, interesul, dorinta de integrare, creaz accente n
lecie, rupnd monotonia.
- Creaz o stare emotional deosebit optim pentru motivarea execuiei.
Indicaii metodice
- se pune accent pe corectitudine i pe sincronizare
45
- se pred dup nsuirea pasului de mar i dup formarea capacitii
de a menine cadena
-se lucreaz alternativ cu pasul de mar i de voie datorita consumului
mare de energie.solicitat
c) Pasul de voie
-se execut far caden, la comand i se mai numete i mers obinuit..
Rol
-este folosit ca deplasare relaxant cu rol de odihna activ, n deplasare, i
alterneaz de regul cu momentele de efort sporit i deplasarea n caden.
Descriere:
- mers obinuit ,,ca pe strad" - executanii deplasndu-se de voie, dar
pstrnd formaia de deplasare, coloana.
Comanda
"Grup ( clas ) de voie ..MARS.
Indicatii metodice
- pentru reluarea cadenei i deci posibilitatea efecturii pasului de mar sau
de front a altor actiuni din deplasare (care nu se pot executa dect n
caden ) se folosete exerciiul de caden.
Comanda
" Grup (clas) caden A
La aceast comand se executa 3 pai marcai (de front) ncepnd
cu piciorul stang cu ritm imprimat de profesor i numrtoare i se continu
cu mers n caden (pas de mar).
d) Pasul alergtor
- este o alergare n caden (imprimat prin semnale, numrtoare sau
muzic ) i specific gimnasticii este stilizat i controlat
- se mai numete i alergarea de gimnastic
Descriere
-contactul cu solul se face pe pingea-vrf, pasul este elastic ritmat, n
cadenta, cu genunchii uor ridicai i lungimea pasului relativ mic, bratele
se mica liber pe lang corp, indoite, corpul drept, privirea nainte.
Comanda
''Grup (clas) pas alergtor... MAR" ( se pornete cu piciorul stng)
Rol
- contribuie la o nclzire sumar
- se folosete de regula pentru executarea exerciiilor de front i de ordine
din deplasare (actiunile din deplasare) datorit cadenei i posibilitii de
46
comand unic pe acelai picior pentru toata grupa ( disciplineaz,
ordoneaz).
Indicaii metodice:
-n timpul alergrii se va pstra o distan constant ceva mai mare de o
lungime de bra i uniform
-se va controla frecvent i se repet n timp pentru o buna nsuire.
Triunghiul- cu ocolire ( a )
-cu ntoarcere ( b )
-mari (toal sala) ( c)
repere - o latur i mijlocul latinii opuse
-mici l/ 2 din sal (d )
repere - o latur i punctul central (intersecia diagonalelor )
Rombul - cu ocolire
- cu ntoarcere
repere - punctele de mijloc ale laturilor ( e )
56
Steaua - cu ntoarcere (toat sala )
repere - colt, jumtatea laturii opuse, coltul opus altul dect cel de unde
s-a vet latura opus alta dect cea de unde s-a plecat
repere - pe diagonale mici (a)
Bucla - deschis se realizeaz cu ocolire
- longitudinal ( b ) - mic 1/4; medie l/ 2; mare 1/1
-transversal ( c ) - mic, medie, mare
-oblica ( d ) - mic, medie, mare
Bucla dublu deschis ( e )
57
Bucla inchisa (cu incrucisare)
- mica, mijlocie, mare (a)
- transversala, longitudinala, oblica (b)
- se realizeaza co ocolire (c)
Bucla dubla inchisa (d)
Serpuirea - longitudinala (e) se realizeaza cu ocolire
- transversala (f)
- oblica (g)
58
Zig-zagul - se realizeaz cu ntoarcere
- mare, mijlociu, mic ( a)
- longitudinal, transversal, oblic ( b )
- ascuit ( cu unghiuri ascuite ) (c)
- drept (cu unghiuri drepte) (d)
- longitudinal, transversal, oblic, mic, mare, mijlociu (e )
b) Deplasari in arc de cerc
Arcul - transversal (a)
- longitudinal (b)
Dubluarcul - longitudinal (c )
- transversal (d)
Contraarcul - longitudinal (e )
- transversal (f)
59
Optul - transveral (a)
- longitudinal (b) 60
Bucla deschisa in arc de cerc - longitudinal (c )
- transversal (d)
Bucla inchisa in arc - longitudinal (e )
- transversal (f)
Melcul ( spirala) - deschis ( a )
- nchis ( b )
Cercul - mic ( c ) .
- mijlociu ( d )
- mare (e)
1.2 Departarea
Este o desfacere
-din coloan cte 2, prin ocolire spre sting i spre dreapta n dou coloane
cte unul ce se deplaseaz n sensuri opuse
-sau din coloan cte 4 n 2 coloane cte 2 ce se deprteaz n sensuri opuse
Se poate face:
63
-de pe mijlocul slii, prin ocolire la stnga i la dreapta
-de pe diagonal prin ocolire pe laturi
-de pe laturi prin ocolire pe diagonal i pe latura opus
Comanda
,,Grupa (clasa) prin ocolire spre stanga si spre dreapta ate unulMARS
2. Intlniri de coloane
2.l. Contopirea
Este aciunea opus desfacerii
Este o trecere - din 2 coloane cte unul ntr-o singur coloan cte unul,
prin ocolire i intercalare
- sau din 2 coloane cte 2 ntr-o singur coloan cte 2 prin ocolire i
intercalare
Contopirea se poate face din coloane ce vin din sensuri opuse sau din
coloane alturate cu acelai sens.
Contopirea se face ntr-un singur punct ales ca reper sau pe locul n care
s-a primit comanda mar
Se face - pe mijlocul slii din coloane ce vin din stnga i dreapta (b)
- pe mijloc sau pe laturi din coloane alturate (a)
- pe diagonale din coloane ce vin de pe laturi (c )
- pe laturi din coloane ce vin de pe diagonal i de pe latura
opus .
Comanda
"Grup (clas) pe mijlocul slii, pe diagonal, in coloan cte
unulMARS
64
2.2
Apropierea
Este opus deprtrii
Este o trecere a executanilor - din 2 coloane cte unul, ce vin din
direcii diferit;
opuse in coloan cte 2
- sau din 2 coloane cte 2 ntr-o singur coloan cate 4.
Ramificarea se face prin apropiere. Se face ntr-un punct ales ca reper
sau pe locul n care s-a primit comanda mar.
Se face - pe mijlocul slii din coloane ce vin din stnga, dreapta sau
pe diagonale (a b)
-pe laturi din coloane ce vin pe mijlocul slii sau pe diagonal (c )
-pe diagonale din coloane ce vin de pe laturi (e )
Comanda
,,Grupa (clasa) in coloana cate doi.MARS
65
2.3 Incrucisarea
Este trecerea executantilor aflati in 2 coloane diferite, ce vin din
directii diferite, prin acelasi punct, in mod alternativ.
Se face prin intersectare.
- Se face de regula din directii diferite, pe diagonale cu incrucisare la centru
(a)
- Se face din coloane alaturate ce vin din acelasi sens cu incrucisare si
ocolire la cap de linie sau diagonala (b si c).
Comanda
,,grupa (clasa) incrucisare prin centruMARS.
,,grupa (clasa) cu incrucisare si ocolireMARS.
2.4. Intrepatrunderea
Este traversarea a doua sau mai multe coloane ce vin din directii
opuse prin intercalare.
Se face pe laturi si pe diagonale, dar de regula pe mijlocul salii pe
lungime mai ales la numar amre de coloane.
Comanda
,,grupa (clasa) prin intrepatrundereMARS.
66
Metodica invatarii
- explicarea notiunilor si a actiunilor ce trebuiesc executate cat si comanda
folosita pentru acestea.
- stabilirea unor repere (obiecte asezate pe sol, semne cu creta a punctelor de
reper si a directiilor de urmat).
- executie fragmentata pe parti
- numai cu primii executanti din fiecare coloana
- pe rand cu fiecare coloana
- cu oprire la fiecare actiune alternativasau in punctul de actiune
- formarea capacitatilor de a actiona succesiv (unul dupa altul), alternativ
(unul la dreapta, unul la stanga, unul dintr-o grupa, altul din cealalta grupa)
si a respecta punctele de reper si asezarea in spatiul de lucru.
Indicatii metodice
Pentru o buna realizare a exercitiilor d deplasare sub forma de
desfasurari si contopiri se cere respectarea catorva reguli:
- pastrarea formatiilor de deplasare si a distantei optime intre
executanti;
- fiecare executant sa parcurga acelasi traseu si sa schimbe directia in
acelasi loc;
- capul de coloana sa fie desemnat un executant atent disciplinat si cu
o buna orientare.
Sistematizare
Numrtoarea
Deplasarea ordonat
- pasul nainte, napoi cu oprire
- 3 pai, 4 timpi
- 7 pai, 8 timpi
- pasul alturat, lateral n doi timpi - 2 pai, 4 timpi
- pasul pe loc
Deplasarea se face
- fa linie dreapt: nainte, napoi,
68 oblic
- n arc de cerc: n arc, te evantai
Direcii de deplasare
- se aleg n funcie de
- felul formaiei de realizat
- locul formaiei n spaiul de lucru .
(indicaie: se tinde s se ocupe ntreg spaiul de lucru )
- cnd formaia iniial se afl pe una din laturile slii deplasarea se
face spre interior cu toate numerele
- cnd formaia iniial se afl pe mijlocul slii deplasarea te face de
o parte i de aha pentru a ocupa tot spaiul, la linie unde numere nainte,
altele napoi la coloan, unele numere la stnga, altele la dreapta .
Frontul
La trecerile din linie te coloan se precizeaz frontul prin includerea
in comanda a ntoarcerii spre dreapta, stnga
La desfurrile te arc i evantai se precizeaz partea spre stnga,
spre dreapta
Comanda
Trebuie s cuprind toate elementele menionate mai jos pentru a fi
clar i precis
Partea pregtitoare
- se stabilete felul formaiei ce urmeaz a fi realizat
- se stabilete locul formaiei iniiale (linie 1,2, coloan 1,2, de pe
mijloc, de pe laturi ).
- se face numrtoarea alegnd procedeul specific aciunii de
executant i te
funcie de formaia de executat
- se verific corectitudinea numrtorii i memorrii numerelor de
ctre
executant
Partea informativ
- se comand preciznd pentru fiecare component al unitii de lucru,
pe numere, sarcinile de ndeplinit: numr, pai, direcie, front
Partea executiv
-...mar
- se execut aciunile comandate 69 te mod sincron, unitar, ordonat
Sistematizare
72
73
- Din linie pe un rnd n linie pe patru rnduri
- se numr cte 4 ( UL - 4, axa de aliniere ntre nr. 2-3 )
Comand
- global "cte 4 mar" i se numr pe sarcini (n trepte sau 9,6,3 pe loc )
- fragmentar - numrul 1 execut ,numrul2.. numrul3 ,numrul4..,
n formaie de L-mar" i se numr cte 4
Desfacerea se face la comand "n formaie mar" la care executanii se
regrupeaz folosind acelai traseu dar n sens invers i acelai numr de pai
De pe mijloc
- nr. 1 trei pai napoi i doi pai lateral stnga
- nr. 2 un pas napoi i" sau un pas lateral stnga ( strns sau rrit)
- nr. 3 un pas nainte i " sau un pas lateral dreapta
- nr.4 trei pai nainte t doi pai lateral dreapta
sau
- nr. 1 un pas napoi i trei pai lateral stnga
- nr.2 trei pai nainte t un pas lateral stnga
- nr.3 trei pai napoi i un pas lateral 74
dreapta
- nr.4 un pas nainte i trei pai lateral dreapta
n trepte
- nr.l trei pai napoi
- nr.2 un pas napoi
- nr.3 un pas nainte
- nr.4 trei pai nainte
De pe laturi
- nr. 1 doi pai lateral stnga
- nr.2 doi pai nainte i ~ sau un pas lateral stnga
- nr.3 patru pai nainte i" sau un pas lateral dreapta
- nr.4 ase pai nainte i doi pai lateral dreapta
In trepte
- cu adncime mic - nr. 1 un pas nainte
- nr.2 doi pai nainte
- nr.3 trei pai nainte
cu adncime mare
- nr.4 patru pai nainte
- nr. 1 pe loc
- nr.2 trei pai nainte
- nr.3 ase pai nainte
- nr.4 nou pai nainte
75
76
Din linie pe un rnd in linie pe 5 rnduri
- se numr cte cinci ( unitatea de lucru - 5, axa de aliniere pe nr 3 )
Comanda
- global Cte 5 mar"
(se folosete frecvent la formarea n trepte; se execut numrul de pai
corespunztori numrului)
- sau ia numrtoare pe sarcini ( "pe loc 2,4,6,8 pai mar )
- fragmentar ( explicita )
Numrul unu executa nr 2 ur.3 nr.4 nr.5 mar
Desfacerea se face la comand, pe acelai traseu n sens invers
- de pe mijloc.
- nr. 1 patru pai nainte i trei pai lateral stnga
- nr. 2 doi pai inamic doi lateral stnga
- nr. 3 pe loc
- nr. 4 doi pai napoi i doi pai lateral dreapta
- nr. 5 patru pai napoi i cinci pai lateral dreapta
n trepte
- nr. 1 pa tai pai napoi
- nr. 2 doi pai napoi
- nr. 3 pe loc
- nr. 4 doi pai nainte
- nr.5 patru pai nainte
- de pe latur
- nr. 1 trei pai lateral stnga
- nr.2 ase pai nainte i un pas lateral stngi
- nr. 3 patru pai nainte
- nr. 4 opt pai nainte i un pas lateral dreapta
- nr.5 doi pai nainte i trei pai lateral dreapta
n trepte
- nr. 1 un pas nainte
- nr.2 doi pai nainte
- nr. 3 trei pai nainte
- nr. 4 patru pai nainte
- nr. 5 cinci pai nainte
77
Din linie pe un rnd n cocor
- se numr de la capete pe perechi n continuare
comanda "n cocor cu vrful nainte, napoi mar
Desfacerea se face la comand, pe acelai traseu, invers
Cocor cu vrful nainte
- numerele 1 un pas nainte
- numerele 2 doi pai nainte
- numerele 3 trei pai nainte
- numerele 4 patru pai nainte
- numerele 5 cinci pai nainte
- numerele 6 ase pai nainte
- numrul 7 apte pai nainte
Cocor cu vrful napoi
- numerele 1 un pas napoi
- numerele 2 doi pai napoi
- numerele 3 trei pai napoi
- numerele 4 patru pai napoi
- numerele 5 cinci pai napoi
- numerele 6 ase pai napoi
- numrul 7 apte pai napoi
78
Din linie pe un rnd n cerc
- se numr de la centru spre capete pe perechi n continuare
Comanda "n cerc mar" (deplasare n arc de cerc )
Desfacerea: pe acelai traseu n sens invers
Deplasarea se face n arc de cerc spre axa median a formaiei, fiecare
executant efectund numrul de pai rezultat din numrtoare
Numerele exterioare se deplaseaz cu pai mari, iar cele centrale cu pai
mici sau pe loc Se execut n opt timpi
Din linie pe un rnd n careu
- se numr n continuare
Comand "Baz de la 4 la 6 n careu mar"
sau se numr cte (se mparte efectivul n trei grupe )
Comand "In careu .... mar"
Deplasarea se face n arc de cerc spre axa median a formaiei, numerele
exterioare se
deplaseaz cu pai mari, iar cele centrale cu pai mici i pe loc. Se execut
n opt timpi.
79
Din linie pe 2 rnduri n linie pe 4 rnduri
- se numr cte 2 pe perechi ( UL - 2 perechi)
Comanda - global "n linie cte 4 mar" se folosete frecvent mai ales
dup o bun nvare a unuia din procedee
- explicit pe numere i sarcini de ndeplinit
Se poate face n 2T, 3T, 4T, cu axa de aliniere pe nr. 1 sau pe nr.2
Desfacerea pe acelai traseu n sens invers
- de pe mijloc
- numerele 1 pe loc
- numerele 2 doi pai n afar (nainte napoi ) i un pas lateral dreapta
sau - numerele 1 doi pai n afar (nainte, napoi )
- numerele 2 un pas lateral dreapta
80
Din linie pe dou rnduri n linie pe ase rnduri
- se numr cte trei perechi
- alinierea n adncime se face pe numrul 2 (axa de aliniere ) "
- unitatea de lucru este format din trei perechi
Comanda "n linie pe ase rnduri ......mar"
Execuia are dou faze:
1. T 1-2 se deprteaz cu un pas cele dou linii ( pas nainte - napoi)
2. Desfacerea fiecrei linii pe un rnd n linie pe trei landuri n 2T.3T sau 4T
Desfacerea formaiei la comanda pe acelai traseu dar n sens invers
Din linie pe dou rnduri n careu
- se numr pe perechi de la capete n continuare
Comanda "in careu mar"
Fiecare executant face un numr de pai corespunztor numrului, prima
linie nainte, a doua linie napoi.
Se execut de pe mijloc
81
Din linie in coloana prin intoarcere
- din linie pe un rand in coloana cate unul
- din linie pe doua randuri in coloana cate doi
ComandaGrupa, clasa la stanga, dreapta
Din linie in coloana prin pas si intoarcere
- din linie pe un rand in coloana cate doi
- se numara cate doi
Comanda:In coloana cate doi.mars
In formatie stransa - nr.1 executa spre dreapta o intoarcere
- nr. 2 pas oblic inainte spre partea dreapta inaintea
nr.1 si intoarcere spre dreapta
In formatie rarita - nr.1 pas oblic inainte spre nr.2 si intoarcere spre
partea dreapta
- nr.2 pas oblic inainte spre nr.1 si intoarcere spre
dreapta
82
Din linie in coloana prin deplasare in arc de cerc
- din linie pe un rand in coloana cate 3, 4
- se numara cate 3 sau 4
Arcul - este deplasarea unei linii in jurul unui punct situat la unul din capete
- executantii aflati la acest capat folosesc pasul pe loc cu intoarcere
sau pasii mici
- executantii aflati la extremitatea opusa se deplaseaza cu un pas
normal inainte sau marit dupa caz.
Evantaiul- este deplasarea unei linii in jurul unui punct situat la mijlocul
formatiei
- executantul aflat in centru executa pasi pe loc cu intoarcere
- executantii aflati intr-o jumatate se deplaseaza in arc de cerc inapoi
iar ceilalti inainte sau invers in functie de directie, la stanga sau la
dreapta.
Se executa in 8 timpi pentru o mai buna sincronizare
Comanda:In coloana cate 3 in arc de cerc.mars
In coloana cate 4 in arc de cerc..mars
Se considera normal intoarceea spre flancul drept la dreapta, dar se poate
preciza si in comanda si mai ales cand se doreste intoarcerea flancului spre
stanga.
Deplasarea se face in asa fel incat executantii isi vor regla pasul si intervalul
dintre ei in asa fel incat sa pastreze formatia de linie.
83
Din linie pe 2 randuri in coloana cate 4.
- se numara cate 2 pe perechi
- se executa de pe mijloc
- se executa prein pasi si intoarcere
Comanda:numerele 1 un pas in afara(inainte, inapoi) si intoarcere spre
dreapta, numerele 2 intoarcere si un pas inainte..mars
87
Din coloana cate 1 in coloana cate 5
- se numara cate 5
Comanda:explicita, pe numere si sarcini.
nr.1 executa.., nr.2 ., nr.3 ., nr.4 ., nr.5
.mars
- pe mijloc
- nr. 1 4 pasi lateral stanga si 2 pasi inapoi
- nr.2 2 pasi lateral stanga si 1 pas inapoi
- nr. 3 pe loc
- nr.4 2 pasi lateral dreapta si 1 pas inainte
- nr.5 4 pasi lateral dreapta si 2 pasi inainte
- in trepte
- nr. 1 4 pasi lateral dreapta
- nr 2 2 pasi lateral dreapta
- nr.3 pc loc
- nr. 4 2 pasi lateral stanga
- nr 5 4 pasi lateral stanga
- dc pc latura in trepte
- nr. 1 1 pas lateral stanga
- nr.2 2 pasi lateral stanga
- nr.3 3 pasi lateral stanga
- nr.4 4 pasi lateral stanga
- nr.5 5 pasi lateral stanga
88
Din coloana cate 2 in coloana cate 4
- se numara cate 2 perechi
- Comanda:Cate 4 . mars
Explicitnr.1 executa, nnumerele 2 ..mars
- de pe mijloc
- Numerele 1 executa 3 pasi lateral in afara
- Numerele 2 executa 1 pas inainte si 1 pas in afara
- In sah
T 1-4 ambele siruri se deplaseaza cu 2 pasi in afara
- numerele 1 1 pas spre dreapta
- numerele 2 1 pas spre stanga
Din coloaca cate 2 in coloana cate 6 in sah
- se numara cate 3 perechi
- Comand:In formatie cate 6 in sah
T 1-6 ambele siruri executa 3 pasi lateral in afara
- numerele 1 2 pasi stanga
- numerele 2 pe loc
- numerele 3 2 pasi la dreapta
89
Desfasurari din cerc
Dintr-un cerc in 2 cercuri
- se numara cate 3
Comanda:In 2 cercuri .. mars
- nr.1 pe loc
- nr.2 2 pasi inainte
- nr.3 1 pas lateral spre nr.2 90
Dintr-un cerc in 3 cercuri
- se numara cate 7
- numerele 1, 3, 5, 7 pe loc
- numerele 2 si 4 3 pasi inainte
- numarul 6 6 pasi inainte
91
Desfasurari din coloana prin ocolire sau intoarcere
Din coloana cate 1 in coloana cate 3, 4, 5
- se numara in adancime cate 3, 4, 5 in functie de felul formatiei de realizat
(dupa o buna invatare se poate si fara numaratoare)
Comanda:In coloana cate 3, 4, 5 prin ocolire, intoarcere pe
mijlocul salii. mars
- fiecare grupa de cate 3, 4, 5 executanti cand ajung pe locul pe care s-a dat
comanda mars executa ocolire sau intoarcere de pe latura spre mijlocul
salii formand succesiv, pe grupe, o noua formaite in coloana cate 3, 4,5
- deplasarea in coloana cate 3, 4, 5 se face cu respectarea intervalului si a
distantei intre grupe, poate fi urmata de pas pe loc, de asteptare ca toate
grupele sa efectueze trecerea in noua formatie, sau de comanda de oprire,
mai ales la efective mici la care trecerea se face rapid in prima jumatate a
salii, nefiind nevoie de asteptare.
Desfasurarea coloanei de gimnastica se face in acelasi modca alcatuirea
I - Pentru desfasurarea coloanei de gimnastica inainte..mars
- Se executa deplasarea cu toata formatia pana la latura salii unde in
acelasi mod, pe grupe de cate 3, 4, 5 se executa intoarcere sau ocolire,
trecandu-se in coloana cate 1 (spre flancul drept)
II - Pentru desfasurarea coloanei de gimnastica spre dreapta, inainte
mars
- Se executa o intoarcere pe loc spre partea dreapta prima grupa sau toata
formatia 2, apoi deplasare cu ocolire sau intoarcere succesive pe grupe de
cate 3, 4, 5 cu pas pe loc de asteptare si deplasare spre locul de asezare a
primei grupe(inainte) sau nu.
92
Se pot folosi si alte procedee de desfasurare care sunt deja prezentate
(desfacere, contopire, pe loc).
Definitie
Exercitiile de prelucrare selectiva sunt mijloace ale gimnasticii de baza de cea
mai mare bogatie si varietate. Sunt complexe de miscari, alcatuite pentru prelucrarea
grupelor musculare, a segmentelor si articulatiilor corpului in vederea asiguririi unei
dezvoltari fizice armonioase a organismului si pentru o buna pregatire pentru efort
Exercitiile de prelucrare selective cuprind pozitii si miscari segmentare, analitice
si complexe pentru dezvoltarea echilibrata a sistemelor- muscular, ostco- ligamentar,
cardio -respirator, nervos, metabolico-energetic, dar cu accent pc pcrfcctionarea
functionala a aparatului locomotor.
Rol si sarcini
- asigura o dezvoltare fizica gcnerala, armonioasa a organismuiui
- asigura o buna prelucrare sclcctiva a grupelor musculare si a articulatiilor, pregatind
organismul pentru efort
- asigura angrenarea functionala a intregului organism, a marilor sisteme si aparate
- tonifica sistemul muscular si osteo- articular perfectionand functional anaratul
locomotor
93
- creste capacitatea funccionala a sistemelor cardio-vascular, respirator, metabolico-
energetic
- dezvolta capacitatea de control a unui echilibru functional optim de catre sistemul
nervos central asupra: activitatii psiho-motrice, coordonare generala si segmentara,
control fin asupra grupeler musculare antagoniste, echilibru static si dinamic, schema
corporala, perceptia spatio-temporala, chinestezica, grad de incoardare musculara.
Asupra activitiii psiho-inlelcctuale, atentie, gandirc,
imaginatie motrica, inteligenta motrica
- dezvolta activitati motrice: forta, viteza, rezistcnta, indemanare, mobilitate
- dezvolta capacitati - motrice. de miscare segmentara
- de coordonare si precizie
- de contractie, intindere si relaxare a grupelor musculare
- de lucru independent
- formeaza bazele generale ale miscarii ca prima treapta de executie
- formeaza o tinuta corecta prevenind sau corectand deficientele fizice (echilibrul
functional intre grupele musculare antagoniste controlat, dinjat de catre sistemul nervos
central
- formarea si educarca deprinderii de postura, proces complex indelungat, rezultat al
stimularii organismuiui cu mijloace specifice
- formeaza o tinuta specifica o executiei artistic a exercitiilor de gimnastica prin:
- executia corecta a bazelor generale ale miscarii (pozitii, miscari, directii, axe)
- respectarea cerintelor privind executia
- regim de coordonare fina (expresivitate, eleganta)
7.1 Sistemntizare
A - dupa influenta
- exercitii de intindere:
Statice ( mentineri ) in pozitia de deschidere maxima
- Pasive prin aplicarea unei forte exterioare
( greutate proprie, obiect, aparate, partener )
- Active prin efort propriu ( realizarea unor
pozitii maxime )
Dinamice: pasive cu partener sau cu greutate proprie
Active - cu o faza: balansari, rotari, duceri
- Cu doua sau mai multe faze: arcuiri
Exercitiile de intindere dezvolta elasticitatea musculara si
mobilitatea articulara in functie de amplitudinea miscarii, durata
mentinerilor unor pozitii de maxima deschidere i numar de repetari mare.
- exercitii de contractie
- statice ( dezvolta tensiunea )
- dinamice ( de invingere. de cedare 94 )
( in regim de contractie: concentric, excentric, pliometnc )
Exercitiile de contractie tonifica grupele musculare, influenteaza sau
dezvolta forta musculara in functie de gradul de incordare, marimea
rezistentei sau numarul de repetari.
Aceste exercitii se pot executa:
- cu greutatea proprie sau a segmentelor ca rezistenta
- cu ingreuire: greutati, obiecte partener, aparate speciale
Exercitii de relaxare si respiratie
Dezvolta capacitatea de relaxare in functie de raportul contractie -
relaxare
Asigura - cresterea amplitudinii miscarii si odihna necesara
prelungirii activitatii o buna oxigenare si restabilire dupa efort
- educa respiratia, formeaza capacitatea de a respira
corect si legatura intre respiratie si efort
Se executa prin exercitii :
- de contrast: incordat - relaxat
- de relaxare - balansare, scuturare, cadere degajata a
segmentelor, de inertie
- de respiratie: inspiratie pe nas, profunda in pozitii inalte sau
cu degajarea cutiei toracice, expiratie fortata pe gura in pozitii joase
sau cu presarea cutiei toracice
B- dupa modul de executie
- exercitii libere
- exercitii cu partener si in grup
- exercitii cu obiecte
- portabile speciale: - bastoane
- mingi de cauciuc, medicinale
- Cercuri
- Corzi
- Gantele
- improvizate - saci cu nisip
- Fular
- Curea
- Prosop
- Alte obiecte
- exercitii la aparate sau cu aparate
- aparate din gininastica de baza
- Banca
- Scara fixa
95 - Lada
- Combinate
- aparate speciale
- Heleometru
- Scripeti cu auto - rezistenta
- Banca cu carucior rulant
- Banca curbata
- Sandou
- Extensor
- aparate din gimnastica artistica
- Bara
- paralele
- Inele
- Barna
- Cal
- Combinate cu aparate din
gininastica de baza
- exercitii artistice simple
Pasi
Sarituri
C - dupa criteriul anatomic
- excrcitii pentru segmente
- pentru brate
- pentru trunchi
- pentru picioare
- exertitii pentru principalele grupe musculare
- pentru abdomen
- pentru spate
- flexori, extensori pentru brate, picioare
D- dupa pozitia corpului in timpul efectuarii exercitiilor
- Exercitii din pozitii inalte
- stand, derivate
- pozitii pe aparate sprijinit, atarnat combinat
- pozitii medii: pe genunchi, ghiemuit, derivate
- pozitii joase: asezat, culcal, derivate ( se executa si pe
aparate pentru lucrul D.F.A.)
E- dupa numarul de componente exercitiile se impart in:
- exercitii de prelucrare selectiva ce cuprind 2 sau mai multc
miscari cu caracter analitic incadrate in 4-8 timpi de executie
- structuri de exercitii ce cuprind 2 4 exercitii D.F.A.
96
- simple, cu exercitii simple executate succesiv,
simetric
- complexe, cu exercitii compuse cu influenta
siniuliana asupra mai multor segmente, grupe musculare cu
miscari diferite executate si asimetric.
- complex de exercitii, cuprinde 2-4 structuri de exercitii
diferite sau 8-12 exercitii D.F.A.
Complexele de exerciii reprezinta principala modalitate de aplicare
a exercitiilor D.F.A. si se alcatuiesc in functie de influente, localizari
urmarite, dotari cu obiecte si aparate n practic se folosesc mai mult
exercitiile compuse pentru eficienta mare intr-un timp scurt de aplicare.
Complexele de exercitii de prelucrare selectiva
Se pot clasifica la randul lor in:
98
7.2 Bazele generale ale miscarii
Terminologie
Prescurtri terminologice
Pri ale corpului
Abd. abdomen Gb. gamb T. trunchi
Ab. antebra G. genunchi U. umr
B. bra M. mn V. - vrf
C. cap Pl. - palm
Cf. ceaf P. picior
Cps. coaps Pt. piept
Cp. corp Sp. spate
Ct. cot Sz. ezut
Poziii
Aez. aezat
At. atrnat
St. stnd
Cul. culcat
Spr. sprijin
Micri
Arc. arcuire Fand. fandare Rot. rotare
Aplec. aplecare ndoi. ndoire Sr. sritur
Bal. balansare Rsuc. rsucire Ps. pas
Cob. coborre Rev. revenire
Duc. ducere Ridic. ridicare
Direcii
nai. nainte Lat. lateral
nap. napoi Obl. oblic
Stg. stnga Sus sus
Drp. dreapta Jos jos
Ali termeni
Alt. alternativ
Apr. apropiat
Dep. deprtat
Ap. apucat
Ghem. ghemuit
nt. ntins 106
7.5. Descrierea exerciiilor de prelucrare selectiv
Exerciiile de prelucrare selectiv sunt structurate n 2, 4, 6, 8, 16, 32 de
timpi i se scriu de regul pe vertical n ordinea timpilor.
Se folosesc urmtoarele semne ortografice:
; pentru a separa micrile
cu n cazul micrilor compuse sau cnd segmentele se deplaseaz
simultan
se scrie 1-2, 3-4 cnd micarea se execut pe mai muli timpi
se scrie 1,2,3,4 pentru a separa timpi distinci
se scrie P.I. prescurtarea de pe poziie iniial la nceput separat. Se scrie
cu majuscule poziia iniial principal i normal n continuare alte precizri
(poziii derivate ale segmentelor, poziii fa de aparat, obiect, prize, poziii
fa de partener, apucri)
se folosesc prescurtri pentru poziii, micri, segmente, direcii
Exemplu:
P.I. Stnd deprtat cu M la U
1-2 aplec. tr. nai. cu duc. br. lat. cu arc
3-4 ndrept. tr. cu ridic. br. prin nai. sus cu arc
5 rsuc tr. spre dr. cu duc. br. lat
6 revenire
7 rsuc. tr. spre stg. cu br. lat
8 revenire
Reguli de alctuire
1. Se reprezint solul printr-o linie orizontal
2. Se reprezint aparatele din lateral n afar de cal care se reprezint din
spate
3. Proporiile corpului
capul 1/7 din nlime
picioarele din nlime
Dac mprim nlimea n 7 pri (ptrele
107 de matematic) avem: capul1,
gt jumtate, trunchi 2, picioare 3,5-4
4. Corpul se deseneaz din profil o singur linie ntrerupt pentru
segmentele aflate n planul 2 i continu pentru segmentele din planul nti.
5. Capul se reprezint
cerc plin reprezint executantul din spate
cerc gol reprezint executantul din fa
cerc cu jumtatea dreapt haurat cu faa la
stnga
cerc cu jumtatea stng haurat cu faa la
dreapta
cerc cu linie scurt orizontal la dreapta, la
stnga
6. Planul micrii
micarea n plan frontal se reprezint din fa sau din spate
micrile n plan sagital se reprezint din profil, din lateral
micrile n plan sagital se pot reprezenta i n plan intermediar la
450 n cazul
poziii de stnd deprtat
lucru cu baston, la scar fix
7. Folosirea semnelor grafice
direcii
ntoarceri
arcuire
micare simetric i pe
partea opus sau la exerciii
cu partener schimbarea
rolurilor
mers, alergare
sritur
8. Numerotarea
desenelor
n ordinea timpilor, timp cu
timp necesit un volum mare de munc prin reprezentarea fiecrei
micri dac se repet
numerotarea alternativ a 2-3 desene reprezentative ce marcheaz
momentele importante ale exerciiului, ordinea de execuie rezultnd
din urmrirea timpilor de la un desen la altul.
Avantaje
uor de neles
marcheaz momentele importante 108
volum mic de munc (2-3 desene)
Exemplu:
Ex.1
Stnd cu br. lat. spate n spate de mini apucat
PI 2,4 1+3
Ex. 2.
PI 2,4 1 3
Ex. 3.
111
Ex. 4.
PI. Stnd cu braele nainte, coarda
n patru, de capete apucat
1. ridicarea piciorului stng ndoit i
trecerea lui peste coard
2. aezarea piciorului stng ntins pe sol
3-4. revenire n PI
5-8. se repet cu cellalt picior
Se execut 3x8T.
PI 4,8 1,3+5,7 2,6
Ex. 5.
PI. Aezat deprtat cu braele sus,
coarda n patru, de capete apucat
1-2. ndoirea rsucit la piciorul drept
3-4. revenire n PI
5-8. se repet spre stnga
Se execut 3x8T.
PI 3-4, 7-8 1-2+5-
Ex. 6.
PI. Culcat dorsal cu braele sus,
coarda n patru, apucat de capete
1. ridicarea piciorului stng
i a braelor sus
2. revenire n PI
3-4. se repet cu piciorul drept
Se execut 6x4T.
PI 2,4
Ex. 7.
PI. Culcat facial cu braele ndoite, coarda n patru la ceaf, de capete apucat
1. ridicarea simultan a trunchiului i picioarelor cu ntinderea braelor sus
2. revenire n PI
Se execut 8x2T.
PI 2
Ex. 8.
PI. Stnd cu coarda napoia corpului Srituri de voie de pe un picior pe
cellalt cu nvrtirea corzii spre nainte.
112
COMPLEX DE EXERCIII CU MINGEA
Ex. 1.
PI. Stnd deprtat cu mingea n ambele mini
1. ridicarea braelor nainte
2. ridicarea braelor sus
3. coborrea braelor nainte
4. revenire n PI
Se execut 4x4T.
PI 4 1,3 2
Ex. 2.
PI. Stnd deprtat cu braele ndoite
mingea n ambele mini
1. ntinderea braelor sus
2. ndoirea trunchiului spre stnga
3. ndreptarea trunchiului
4. revenire n PI
5-8. se repet spre dreapta
Se execut 3x8T. PI 4,8
1,3,5,7 2+6
Ex. 3.
PI. Stnd deprtat cu mingea n ambele mini
1. aplecarea trunchiului nainte
cu ridicarea braelor sus
2. ndoirea trunchiului
3. ndreptarea trunchiului
4. revenire n PI
Se execut 4x4T. PI 4 1,3 2
Ex. 4.
PI. Stnd cu mingea n ambele mini
1. fandare stnga cu ridicarea braelor sus
2. revenire n PI
3-4. se repet spre dreapta
Se execut 4x4T.
PI 2,4 1+3
113
Ex. 5.
PI. Pe genunchi pe clcie aezat cu mingea n ambele mini
1-2. ridicare pe genunchi cu rsucirea trunchiului spre stnga i ridicarea
braelor nainte
3-4. revenire n PI
5-8. se repet spre dreapta
Se execut 3x8T.
Ex. 8.
PI. Stnd cu mingea n ambele mini
1. sritur n deprtat cu ridicarea braelor nainte
2. sritur n apropiat cu coborrea braelor
Se execut 8x2T.
PI 2 1
114
COMPLEX DE EXERCIII CU CERCUL
Ex. 1.
PI. Stnd deprtat cu braele ndoite,
cercul apucat cu ambele mini
1. ntinderea braelor nainte
2. ridicarea braelor nainte
3. coborrea braelor nainte
4. revenire n PI
Se execut 4x4T. PI 4 1,3 2
Ex. 2.
PI. Stnd deprtat cu cercul sus
1. ndoirea trunchiului spre stnga
2. revenire n PI
3-4. se repet spre dreapta
Se execut 4x4T.
PI 2,4 1+3
Ex. 3.
PI. Stnd deprtat cu braele ndoite,
cercul inut cu ambele brae
1. rsucirea trunchiului spre stnga
i ntinderea braelor nainte
2. revenire n PI
3-4. se repet spre dreapta
5. ndoirea picioarelor
6. revenire n PI
7-8. se repet PI 2,4,6,8 1+3 5,7
Se execut 3x8T.
Ex. 4.
PI. Stnd cu braele sus cercul apucat
cu ambele mini
1-2. ghemuire cu aezarea cercului pe sol
3-4. revenire n PI
Se execut 4x4T.
PI 3-4 1-2
115
Ex. 5.
PI. Pe genunchi, pe clcie aezat cu
cercul jos
1. ridicare pe genunchi cu ducerea
braelor nainte
2. ridicarea braelor sus
3. coborrea braelor nainte
4. revenire n PI
Se execut 4x4T.
PI 4 1,3 2
Ex. 6.
PI. Aezat cu braele nainte, cercul apucat cu ambele mini
1. ridicarea piciorului stng i atingerea cercului
2. revenire n PI
3-4. se repet
5. ndoirea trunchiului nainte
6. revenire n PI
PI 2,4,6,8 1+3 5,7
7-8. se repet
Se execut 3x8T.
Ex. 7.
PI. Culcat facial cu braele sus, cercul
apucat cu ambele mini
1. ridicarea simultan a
trunchiului i picioarelor
2. revenire n PI
3. ndoirea picioarelor
4. revenire n PI
Se execut 4x4T.
PI 2,4,6,8 1,5 3,7
Ex. 8.
PI. Stnd cu braele nainte, cercul
apucat cu ambele mini
1-2. sritur de pe un picior pe
cellalt prin cerc
3-4. se repet
Se execut 3x8T. 116 PI 1-2
COMPLEX CU BNCI DE GIMNASTIC
Ex. 1
.
Ex. 2.
117
Ex. 3.
Ex. 5.
PI 3,1 2+4
PI. Pe genunchi cu faa la banc minile
118 apuc marginea deprtat a bncii
1. aezare pe clcie
2. ridicare pe genunchi cu balansarea piciorului stng napoi
3-4. se repet cu piciorul drept
Se execut 6x4T.
Ex. 6.
Ex. 9.
PI 4 1,3 2
120
COMPLEX DE EXERCIII PE PERECHI LA BANCA DE
GIMNASTIC
Ex. 1.
Ex. 2.
PI 2,4 1+3
PI. Stnd fa-n fa, de o parte i de alta a bncii, cu braele nainte, palm-
n palm
1. fandare cu piciorul stng pe banc, nr. 1 execut mpingere n brae, nr. 2
ncearc s opun rezistena cu braele uor ndoite
121
2. reveniri n PI
3-4. se repet cu piciorul drept cu schimbarea rolurilor
Se execut 4x4T.
Ex. 3.
Ex. 4.
PI 4 1,3 2
Ex. 6.
PI 4 1+3 2
123
Ex. 7.
Ex. 8.
PI 2 1
Ex.1.
PI 2,4 1+3
PI 4 1-2 3
125
Ex. 3.
Ex. 4.
PI 2,4 1+3
126
Ex. 5.
PI 5-8 1-4
Ex. 6.
PI 4 1,3 2
127
Ex. 7.
PI. Atrnat
1. ridicarea piciorului stng
2. revenire n PI
3-4. se repet cu piciorul drept
5. ridicarea picioarelor ndoite
6. revenire n PI
7-8. se repet
Se execut 3x8T.
Ex. 8.
2. Rolul partenerului
rol de sprijin pentru diferite micri, de suport
- rol de a doza efortul prin aciunile de uurare ngreunare prin opunerea
unei rezistene variabile,
rol de amplific amplitudinea micrilor cu influen asupra dezvoltrii
mobilitii articulare i elasticitii musculare,
rol de a menine unele poziii de mare amplitudine
3. Clasificare
exerciii libere cu partener
n trei
exerciii cu obiecte portative exerciii cu partener cu minge
exerciii cu partener cu baston
exerciii la, cu pe aparate exerciii cu partener la scar fix, la banc, cu
banc
CARACTERISTICILE EXERCIIILOR CU OBIECTE PORTATIVE
BASTON MINGE
Rol caracteristici
- exerciiile cu obiecte portative dezvolt coordonarea i
ndemnarea
- crete eficiena stimulrii prin contribuia obiectului
- ridic starea emoional
- localizeaz precis micarea
- dezvolt deprinderi de mnuire 129 i transfer n activitatea zilnic
- pot doza influena prin variaia greutii i mrimii obiectului
- corectez deficiene fizice i previne instalarea unor atitudini
vicioase
- formeaz o inut corect a corpului
- dezvolt mobilitatea i elasticitatea muscular stimulnd
deschiderile ample datorit ineriei obiectului
- tonific i influeneaz nivelul de for muscular segmentar
prin mrimea ncrcturii i numrul de repetri.
Rolul obiectului
- ngreuneaz sau uureaz deci dozeaz influena
- localizeaz prin fixarea unor poziii ale segmentelor sau pri ale
corpului
- dezvolt deprinderi de mnuire
Indicaii metodice
- familiarizare treptat cu obiectul, privind prizele, apucrile,
poziii, modaliti de lucru
- meninerea permanent a caracterului corectiv, preventiv, cu
accent pe carectarea permanent a poziiilor i micrilor
incorecte, formarea inutei corecte
- organizarea spailor de lucru, exerciiile cu obiecte necesitnd
spaii largi pentru execuie i prevenirea accidentelor
1.HELCOMETRU.
Este un aparat complex utilizat pe scar larg pentru dezvoltarea
selectiva a fortei principalelor grupe musculare prin exerciii specifice.
Helcometrul este alctuit dintr- un cadru vertical pe care gliseaza greutati
variabile actionate prin intermediul unor cabluri metalice trecute prin unul
sau mai multi scripeti. De remarcat ca solicitarea ncrcturii acioneaz pe
intreaga traiectorie a miscarii si se poate grada prcis prin adugare sau
scoatere de greuti..
2.SCRIPETII
Alcatuirea aparatului este simpl, acesta fiind format din 1-2 scripeti
prevazuti cu cirlig de prindere de scara fixa, inele, gard, prin care se trece o
fringhie prevzut cu mnere de prindere la capete, putndu-se astfel
executa tractiuni alternative, sau simultane, individual sau pe perechi. La
scripei se pot lucra foarte bine o serie de exerciii de anteducie si
retroducie penturu brae, din diferite poziii de stnd, aezat sau culcat.
5.CABLUL ELASTIC.
- este un cauciuc de buna calitate cu diametrul de 10-15 mm si lungime intre
2-4 m.
-dozarea efortului se face prin gradatia fortei elastice.
- mai aproape sau mai departe de punctual de fixare.
- sau prin folosirea unuia sau mai multora cabluir elastice.
- prin folosirea ambelor brate sau pentru fiecare brat.
Cablurile elastice dezvolt n principal fora braelor dar se folosesc
i la exerciiile pentru picioare, abdomen, spate, utiliznd poziii adecvate.
133
Cap VIII EXERCITII APLICATIVE.
Exercitiile aplicative sunt mijloace ale gimnasticii de baza cu
caracter natural,utilitar, cu mare aplicativitate in viata si munca.
Scop-sarcini exerciiile aplicative au ca scop rezolvarea unor activitati
cu caracter motric, cu accent pe eficienta. Exerciiile aplicative sunt micri
care angreneaz n efort toate grupele musculare contribuind la dezvoltarea
fizic general i multilateral.
Exerciiile aplicative contribuie la dezvoltarea capacitii de micare
necesare vieii cotidiene, adaptarea ei la condiiile mereu schimbtoare ale
activitii omului.
Exerciiile aplicative contribie la formarea unor deprinderi motrice
de baza i cu caracter aplicativ.cu o influenta multilaterala asupra
organismului,dezvoltind calitatile motrice de baza (forta ,viteza,indeminare,
rezisten).
Exerciiile aplicative contribie la formarea unor deprinderi specifice
unor ramuri sportive (caracter introductiv, pretehnic) i practicate in aer
liber maresc gradul de eficienta prin rezolvarea laturii igienice. Exerciiile
aplicative pot fi folosite n lecie i n mod recreativ,l sub forma unor
parcursuri, stafete, jocuri de micare.
Sistematizare
Cerinte metodice:
135
8.1 Exercitii specifice
TRREA
Procedee de tarare.:
- tarare pe palme si talpi: dorsal in pod mare sau mic.
- facial: - cu picioarele intinse apropiat,departat(sprijin stand).
- cu picioarele indoite jumatate.
- cu picioarel indoite complet (sprijin ghemuit)
- tarare in sprijin culcat inainte,inapoi.
- pe palme i genunchi.
- pe antebrate i tlpi: - cu picioarele intinse.
- cu picioarele indiote.
- pe antebrate si genunchi.
- in aezat: - cu ajutorul picioarelor si bratelor.
- numai cu picioarele.
- fara ajutorul bratelor si picioarelor.
- prin rasucirea alternativa a bazinului .
- prin saltari.
- pe o coapsa si antebrat de aceeasi parte.
- in culcat - inainte - pe abdomen: - cu ajutorul,bratelor si genunchilor.
- numai cu ajutorul antebratelor.
- fara ajutorul bratelor si picioarelor.
- inapoi - pe spate - cu ajutorul talpilor si antebratelor.
- fara jutorul bratelor si a picioarelor .
ECHILIBRUL
CRARE
Exercitiile de catarare au un pronuntat139
caracter aplicativ.
Cu ajutorul lor executantii urca,coboara sau trec peste obstacole de inaltimi
diferite.
Un exercitiu ca sa poata fi considerat catarare trebuie sa se caracterizeze
prin faptul ca o mare parte din greutatea corpului trebuie sa fie sustinuta de
brate.
Exercitii de catarare solicita intens flexori bratelor,dezvolta
forta,indemanarea.
Aplicatii :alpinism,pompieri,marina
Sistematizare
-dupa procedeul folosit:
-catarare cu ajutorul bratelor si picioarele:in 2Tsi 3T
-catarare numai cu ajutorul bratelor
-catarare numai cu oprire
-dupa aparatele la care se executa
-la scara fixa-brat picior fix
-brat-picior de acelasi parte
-prin saltare
-la franghie -2T si 3T,opriri
-la scara marinereasca-din fata din lateral
-in spirala
-cu serpuire printre sipci
-numai in brate
-prajina-idem franghie
-cadru de gimnastica-prin insurubare
-in zig-zag
-serpuit
-banca de gimnastica-in sprijin ghemuit
-agatat la genunghi
-atarnat
-la aparatele de gimnastica-barna,bara,paralele
-inele in leganare
-dupa directie-vertical
-inclinat(oblic)
-orizontal
-dupa complexitate-simpla
-la perete
-la doua franghii
-cu ingreuiere
140
-In conditii naturale catarare se poate face la-
copaci,garduri,stalpi,scari,ziduri cu puncte de sprijin
Dozare
-gradarea procedeelor in functie de dificultate
-gradarea pozitiilor de la atarnat mixt la atarnat
-gradarea directiilor orizontal,apoi inclinat si in final pe verticala
-gradarea aparatelor in functie de stabilitate si a punctelor de sprijin oferite
de la scara fixa,cadru la banca,barna,aparate de gimnastica,iar in final
prajina,scara marinareasca,franghie,doua franghii sau cu trecere
-gradarea lungimii traseului
-gradarea inaltimii la care se ajunge
-gradarea ritm,viteza de catarare
-adaugare de sarcini suplimentare:transport de obiecte
Cerinte organizatorice
-verificarea aparatelor si saltelelor de proectie
-dupa caz acordarea asistentei sau a ajutorului
-protejarea palmelor
Indicatii metodice
-se folosesc doar in partea fundamentala a lectiei
-se recomanda folosirea lor fara trecere mai ales procedeele dificile si la
inaltime mare
-fetele vor lucra numai orizontal si inclinat la inaltime mica folosind
balansul
-se va intrezice alunecarea pe palme sau saritura de pe aparat de la inaltime.
141
ESCALADAREA
142
RIDICARE SI TRANSPORT
Sunt exercitii atractive ce starnesc interesul si se pot aplica si sub
forma de intrecere.Formeaza deprinderile utile im pregatirea militara sau in
cazul accidentelor.
Caracteristici :
-varietate mare de procedee
-dezvolta forta,rezistenta,indemanarea
-au efect pronuntat corectiv prin efortul de forta-rezistenta depus de
aplicatie in gimnastica medicala
Obiecte: -mingi,saltele,bastoane,cercuri,gantele
-in coditii naturale-saci cu
nisip,pietre,caramizi,buturugi,trunchiuri,stalpi
Aparate :-banca,capra,lada,barna,cal,tranbulina
MERSUL -ALERGAREA
Aruncare- prindere
Sunt executii cu larg aspect aplicativ ce solicita intens musculatura
membrelor superioare. Dezolta forta,indeminare si formeaza deprinderi de
aruncare,respective prindere a unor obiecte aruncate.
Aplicatii: -in munca,constructii ,agricultura.
-in pregatirea militara.
-in activitatea sportiva,atletism,jocuri sportive.
Sistematizare: -aruncari la distanta: -mingii de oina.medicinale,pietre.
-aruncari la tinta: -fixa,miscatoare,spontana.
-aruncare-prindere: -mingii,bastoane,cercuri.
Aruncarile se pot face: - cu o mana: - de deasupra umarului
- de jos ,lateral,de sub picior.
- cu doua maini:
147 - de la piept,umar.
- de deasupra capului.
- peste cap.
- printer picioare.
- pe directii: - inainte.
- inapoi.
- in jos,in sus.
- la perete cu ricoseu in sol.
- cu o mana sau cu doua maini.
Prinderea:
Calitati implicate:
- aruncarea la distanta: forta ,detenta bratului,viteza.
- aruncarea la tinta si aruncarea prinderea dezvolta precizia,controlul
gradului de incordara a musculaturii,simtul aprecieii distantei si marimii
tintei,aprecierea vitezei de deplasare si a pozitiei viitoare.
Materiale:mingii de oina,de cauciuc ,medicinale,de
tenis,bulgari,pietre,bastoane,cercuri, sageti.
Indicatii metodice:
- gradare in functie de sex,virsta,nivel de pregatire.
- ambidextritate.
- organizare adecvata pentru prevenirea accidentelor .
- folosirea de forme atractive de jocuri- stafete.
- aplicarea in conditii naturale.
- intai cu ambele maini,apoi cu o mana cu schimbarea pozitiei.
- schimbarea obiectelor:marime,greutate,directie,traiectorie,precizie.
Dozare : numar de aruncari pe unitate de timp,greutatea
obiectelor,forma,distanta, precizia,forma de aruncare.
Parcusul aplicativ
Are ca scop formarea capacitatii de generalizare si aplicarea
deprinderilor aplicative intr-un mod combinat
Dupa modul de alcatuire lungime, numar de exercitii aplicative,gradul
de dificultate,parcursurile pot urmari:
-perfectionarea exercitiilor aplicative si aplicarea lor in conditii variate;
-dezvoltarea unor calitatii motrice.
Dozare : -prin adaugare de sarcini
-prin inlocuire cu sarcini mai grele;
-prin numar de repetari
Etape metodice in alcatuirea unui parcurs aplicativ
-Stabilirea obiectivelor in functie de :-nivelul de pregatire al elevilor;
-baza materiala
-Determinarea exercitiilor a numarului lor(intre 2 si 12)
-Determinarea succesiunii exercitiilor,distantelor dintre ele,lungimea
totala in functie de obiectiv(10-40m gimnaziu,60-80m liceu)
-Stabilirea regulilor fata de elevi:
-parcursuri de generalizare-indicaie,
149 corect in timp cat mai scurt
-parcursuri de indemanare- indicaie metodic, repede si precis
cu penalizari si bonificatii
(Ambele sunt parcursuri scurte,de complexitate ce se executa corect pe fond
de odihna)
-parcursuri de rezistenta-nu abandonez(sunt parcursuri lungi
sau fara pauza intre repetari pe puncte pentru fiecare reusita)
-parcursuri de forta sunt scurte dar contin exercitii dificile ce
solicita contractii mari (se fac dupa o buna incalzire pe fond de odihna)
Indicatii metodice
-insusirea corecta a procedeelor componente
-asigurarea dinamismului,evitarea asteptarilor prea lungi
-folosirea unei dozarii progresive
-aplicarea in conditii naturale
-masuri de asigurare si protectie pentru evitarea accidentelor
150
Modele de Parcursuri aplicative:
Model de parcurs nr 1.
151
Model de parcurs nr. 2.
152
BIBLIOGRAFIE
1. ALBU C. (1977), Educaia fizic la clasele V VIII, Editura Sport
Turism,Bucureti.
2. ALBU C.( 1981), Educaia fizic n liceu, Editura Sport - Turism,
Bucureti,
3. BIAU GH.( 1972),Gimnastica, Editura Stadion, Bucureti,
4. BIAU GH(.1984), Gimnastica, Editura Sport Turism, Bucureti,
5. BADIU T.(1995), Exerciii i jocuri de micare pentru clasele I IV,
Editura Alma, Galai,
6. BNAN G.,(1983), Banca de gimnastic, Editura Sport Turism,
Bucureti,
7. BEDO C.(1970), Exerciii cu partener, Editura CNEFS,
8. BAROGA L., (1984), Educarea calitilor fizice combinate, Edit. Sport-
turism, Bucureti
9. BIBIRE MIRCEA, DUMITRU R., (2001), Gimnastica artistic, / Edit.
Universitii Bacu, 247 p
10. BIBIRE MIRCEA, DUMITRU RZVAN, (2001), Paralele inegale,
Modernizarea antrenamentului / Edit. MEDIA TM, Bacu,
11. BILIDA A.,TUDUSCIUC I. (1973), Parcursuri cu obstacole, Editura
Stadion, Bucureti
12. BOMPA T.O.,( 2002), Teoria i metodica antrenamentului / Edit. Ex
pronto, Bucureti, 435 p
13. BOTA C, (2000), Ergofiziologie / Edit. Golbus , Bucureti,
14. BRATU I.(1985), Deprinderi motrice de baz, Editura Sport Turism,
Bucureti,
15. BRILOIU D., TOMAS L.( 1971), Exerciii la scar fix, Editura
UCRS
16. CARRASCO R., .(1979), Essay de systematique deisegnement de la
gymnastique aux agres / Edit. Vigot, Paris
17. CRSTEA GH., (1993), Teoria i metodica educaiei fizice i sportului
Edit Universul, Bucureti, 143 p
18. CRSTEA GH., (2000), Teoria i metodica educaiei fizice i
sportului / Edit.An-Da, Bucureti
19. CIEANU T., (1984), Mic dicionar al sportului / Edit. Albatros,
Bucureti
20. COLIBABA D.E., (1998), Jocurile sportive, teorie i metodic / Edit.
Aldin, Bucureti, 327 p
21. COMAN S.(1995), Educaia fizic i metodologia predrii la clasele
I IV, Editura Tehnic, Bucureti,
22. CORNEAN T.,(1972), Exerciii153 i jocuri cu baston, Editura CNEFS
23. COVACI N., (1976),.Sriturile n gimnastic / Edit.Sport-turism,
Bucureti,136p
24. CREU M.(1997), Gimnastica de baz, ndrumar practico-metodic,
Editura Univ. Piteti
25. DOBRESCU TATIANA, (2006) Bazele teoretice si metodice ale
gimnasticii, Ed PIM Iasi
26. DRAGNEA A, BOTA A.,(1999), Teoria activitii motrice / Edit.
didactic i pedagogic, Bucureti, 256 p
27. DRAGNEA A. TEODORESCU S. M., (2002), Teoria sportului / Edit.
FEST,
28. DUNGACIU P., (1971), Gimnastica sportiv pentru copii i juniori /
Edit. Stadion
29. DUNGACIU P., (1982), Aspecte ale antrenamentului modern de
gimnastic / Edit Sport- Turism, Bucureti, 185 p
30. EPURAN M., (1990), Modelarea conduitei sportive / Edit. Sport-
Turism, Buc.
31. EPURAN M., (1984), Metodologia cercetrii tinifice / Edit. IEFS,
Bucureti,
32. EPURAN M., (1977 [1978]), Metodologia cercetrii activitilor
corporale / Edit. IEFS, Bucureti
33. EPURAN M., (1983), Sportul de performan / Edit. Sport-Turism,
Bucureti
34. FEKETE J.(1996),Gimnastica de baz, acrobatic i srituri, Editura
Librriile Crican.Univ Oradea
35. FIREA E., (1985), Metodica educaiei fizice colare / I.E.F.S, 246 p
36. GAGEA A., (1999), Metodologia cercetrii tiinifice n Educaie
fizic i sport, Edit. Fundaiei Romnia de mine
Universitatea Spiru Haret, 384 p
37. GRIGORE V., (1999), Longevitate n gimnastic / Edit. Atlantis,
Bucureti,
38. GRIGORE V., (1998), Gimnastica de performan / Edit. Inedit,
Bucureti
39. GRIGORE V., (2002), Pregtirea artistic n gimnastica de
performan / Edit. ANEFS, Bucureti, 76 p
40. GRIGORE V., (2001), Gimnastica artistic Bazele teoretice ale
antrenamentului sportiv / Edit. SemnE, Bucureti, 194 p
41. GRIMALSCHI T. (1999), Curs universitar de gimnastic / Edit.
Universitas, Chiinu, 86 p
42. HRGLA A. (1985), Organizarea spaiilor pentru educaie fizic,
Editura Sport Turism, Bucureti
154
43. HIDI I. (1984), Gimnastic note de curs, IEFS, Bucureti
44. HIDI I. (1989), Gimnastica de baz, IEFS, Bucureti
45. HIDI I.(1991), Gimnastic note de curs, ANEF ; Bucureti
46. IONESCU R.(1970), GImnastica de baz n coala general, culegere
de probleme i exerciii, Editura didactic i
pedagogic,
Bucureti,
47. MATVEEV L.P, NOVICOV A.D., (1980), Teoria i metodica
educaiei fizice / Edit.Sport-turism 600 p
48. MATVEEV L.P., . (1984), Teoria i practica culturii fizice / Moscova
49. MITRA GH., MOGO A., (1977), Dezvoltarea calitilor motrice /
Edit. Sport
50. NICULESCU A. (1976), Exerciii i jocuri n coal, Editura Sport
Turism, Bucureti
51. POPESCU G.(2003), Gimnastica prezentare general, Editura
Perpessicius, Bucureti,
52. POPESCU G.(2003), Gimnastica de baz, Structura i organizarea
activitilor de educaie fizic, Editura Perpessicius,
Bucureti,
53. POPESCU G.(2005), Gimnastica pregtirii, educrii, dezvoltrii fizice
generale, Editura Elisavaros, Bucureti
54. SCARLAT E.(1981), Lecia de Educaie Fizic, Editura Sport Turism,
Bucureti
55. SCARLAT E., SCARLAT M.B.,(2003), Educaie Fizic i Sport,
Editura Didactic i pedagogic, Bucureti
56.SOLOMON M. GRIGORE V., BEDO C., (1996),Gimnastica, Edit.
Dom Trgovite,
57. STOESCU A.,PODLAHA R., (1974), Terminologia gimnasticii / Edit.
SportTurism, 320 p
58. STROIESCU A.(1968), Gimnastica, Editura didactic i pedagogic,
Bucureti
59. TOLMACIOV P.E., (1991), Structura pregtirii motrice a copiilor de
vrst colar, Conferina tiinific de educaie fizic
colar Chiinu
60. TUDUSCIUC I., (1984),Gimnastica sportiv / Edit. Sport-Turism
Bucureti,
61. TATU T., URSU M.,(1975), Complexe de exerciii n aer liber, Editura
Sport Turism, Bucureti,
62. VIERU N., DUNGACIU P., (1971), Gimnastica sportiv pentru copii
i juniori, Editura Stadion,
155 Bucureti
156