Universitatea Transilvania Brasov Facultatea de Educatie Fizica si Sport

Referat : Gimnastica An: Semestrul Exercitii de Front si Ordine: Valoarea Estetica a Exercitiilor de Front si Ordine in Cadrul Manifestatiilor de Masa. . si nu numai

2005

Primele forme de exercitii de front si ordine au aparut in timpul marsurilor militare, care au caracterizat, am putea spune, oricare din marile perioade din istoria omenirii incepand dinainte de Christos pana in ziua de azi, indiferent de zona geografica. Cu toate acestea, de abia la sfarsitul secolului al 17 lea exercitiile de front si ordine incep sa castige teren in cadrul institutiilor de educatie fizica, pastrandu-si insa caracterul militar. Dupa o perioada de lipsa in campul educatiei scolare, educatia fizica, se reintoarce in scoala. Cei mai de seama reprezentanti care au militat consecvent pentru reconsiderarea educatiei fizice scolare au fost : Basedow, Salzman, Guths Muths, Vieth si Pestalozzi. In partea a 2 a a cartii sale Gymnastik fur die Jugend, Guths Muths (1759-1839), se ocupa de exercitii, sistematizarea si tehnica lor. In partea care se ocupa cu exercitiile militare se observa ca marsurile sunt concepute in sensul miscarilor care mai tarziu aveau sa poarte numele de exercitii de front si ordine. Ele dau obisnuinta unei tinute drepte si sprinteneala la mers si intoarceri. Cat priveste exercitiile militare, valoarea lor consta in obisnuinta de a executa uniform miscarile la comanda in conditii de subordine si disciplina. Toate capitolele relative la exercitii cuprind pe langa detalii de executie, recomandari si sfaturi pentru evitarea accidentelor. Odata reintrodusa in scoala educatia fizica va cunoaste diferite orientari in mai multe tari: In Franta, Amoros (1770-1848) imparte gimnastica in : civila si industriala; militara si medicala. In planul unei lectii dupa metoda amorosiana se poate observa ca in prima parte a lectiei elevii se adunau in coloane conduse de profesorii lor si intrau in sala. Dupa inspectia elevilor, directorul incepea exercitiile prin cantece cu continut religios si moral, apoi se trecea la exercitii elementare executate cu precizie si in armonie cu ritmul muzicii. Exercitiile erau anuntate si precedate de demonstratia prealabila a profesorului. Urmau marsuri in cadente si directii deosebite, reglate prin masura cantecului. In Germania unul dintre continuatorii lui Guths Muths a fost Adolf Spiess (1810-1858) care in Teoria Gimnasticii Scolare imparte exercitiile fizice in: Exercitii libere Sistema si metoda Exercitii in comun Exercitii de ordine Ritmul in gimnastica Jocuri si exercitii

Exercitiile in comun erau in asa fel organizate incat ele sa fie simetrice, simultan si identic executate de un numar mare de scolari, rezultand faptul ca in acest fel clasa lucreaza ca o unitate. Exercitiile de front si ordine sunt rezultat al exercitiilor in comun si au izvorat dintr o conceptie pedagogica: Pentru ca lucrul in comun sa reuseasca, acesta trebuie sa fie executat in ordine. Elevul trebuie sa se simta subsumat unui intreg. Greseala unuia, dezorganizeaza intregul. Nu se poate obtine rezultatul total armonic fara colaborarea fiecaruia in parte. Astfel exercitiul in comun a devenit exercitiu de ordine. Din punct de vedere pedagogic aceasta metoda are meritul de a promova disciplina interioara si ordinea exterioara, caci ea deprinde cu executia dupa ascultarea comenzilor, exercita vederea, auzul, ritmul. Atentia si reflexele in incercarea de a mentine ordinea ansamblului intaresc vointa, deci puterea educatoare a exercitiilor de front si ordine se manifesta in chip multilateral cu valente atat in educatia scolara cat si in viata in societate. In Suedia Jahn Ling (1776-1839) include exercitiile de ordine si mers in cadrul gimnasticii pedagogice. El considera ca exercitiile de ordine si mers sunt miscari simple ca de pilda: asezarea in siruri, formarea de grupe, alinierea, mers in linie dreapta, intoarceri, pas gimnastic. Ele nu sunt propriu zis gimnastica dar pregatesc executarea miscarilor gimnastice, prin faptul ca desteapta atentia, deprind cu ascultarea, disciplina si influenteaza respiratia si circulatia. Au de asemenea un efect utilitar in legatura cu instructia militara. In Cehia, in anul 1862 apare Socolismul infiintat de Miroslav Tyrs, o organizatie care si-a luat numele de la socol soim, porecla pentru eroii populari. Ei practicau exercitii libere si de ordine atat de necesare in demonstratiile de masa. Incepand cu sec 19, exercitiile de front si ordine iau amploare atingand apogeul in perioada socialista si mai ales in Europa de est unde in cadrul spartachiadelor, balcaniadelor, universiadelor s-a ajuns la adevarate manifestari de masa adunand laolalta mii de tineri in 1960 in Cehia pe stadionul Strahov. In deschiderea unor manifestari grandioase precum Jocurile Olimpice cu numar mare de participanti au demonstrat ca prin pregatire temeinica si antrenament, mari mase de oameni pot lucra ca o singura unitate.

Cateva exercitii de front si ordine cu un deosebit efect artistic executate in astfel de manifestatii sunt: 1. Schimbari in cadrul coloanei de mars Desfasurari din coloana cate unu . Din coloana cate unu in coloana cate doi (trei). Se numara cate doi in adancime. La comanda : In coloana cate doi Mars numerele unu reduc lungimea pasului, iar numerele doi avanseaza in stanga (dreapta) numerelor unu (fig. 1a). Pentru a trece din coloana cate unu, in coloana cate trei numerele doi si trei se deplaseaza in stanga si respective in dreapta numerelor unu. Din coloana cate unu in doua coloane cate unu prin desfacere cu ocolire. Se numara cate doi in adancime. Coloana se deplaseaza pe mijlocul salii. Comanda : Prin ocolire spre dreapta si spre stanga alternativ Mars (fig.1b). Coloana se imparte in doua, numerele unu ocolesc spre stanga iar numerele doi spre dreapta. La intalnirea coloanelor se comanda :In coloana cate doi Mars

Prin acelasi procedeu se poate trece din coloana cate doi in doua coloane cate cate doi. In acest caz se numara perechile cate doi, urmand ca perechea cu numarul unu sa ocoleasca spre stanga iar cea cu numarul doi spre dreapta. La intalnirea celor doua coloane se poate trece in coloana cate patru (fig.1c).

Intalniri de coloane. Cand doua sau mai multe coloane se apropie din directii opuse, ele se pot contopi, apropia sau traversa prin incrucisare sau prin intrepatrundere. Contopirea. Doua coloane de cate unu venind din directii opuse trec in coloana cate unu. Aceasta actiune este inversa desfacerii. Comanda : In coloana cate unu Mars (fig.2a) Apropierea. Doua coloane cate unu venind din directii opuse trec in coloana cate doi. Comanda : In coloana cate doi Mars (fig.2b). Incrucisarea. Trecerea coloanelor venind din directii opuse ,printr-un anumit punct. Trecerea prin incrucisare se face alternative, respective un executant dintr-o coloana, iar altul din cealalalta coloana. Comanda: Prin incrucisare la centrul salii Mars(fig.2c) Intrepatrunderea. Doua coloane formate din mai multe siruri venind din directii opuse trec prin intervalele dintre coloane. Comanda: Prin intrepatrundere Mars(fig.2d).

2. Deplasari in figuri

Deplasarile in figuri sunt exercitii de ordine folosite pentru captarea atentiei si perfectionarea deprinderilor de deplasare in diferite feluri. Ele se practica atat in sala de gimnastica, dar si in cadrul altor discipline. In mod obisnuit, deplasarea se face in coloana cate unu. Deplasarea in sala se poate face fie in linie dreapta(pe laturile salii) sau in diagonala, fie circular. Trecerea de pe o latura pe cealalta a salii se executa prin ocolire 90 la colturile salii. Comanda: Prin ocolire la stanga (dreapta) Mars(fig.3a) Trecerea pe aceeasi latura a salii se executa printr-o ocolire de 180, schimbandu-se astfel sensul. Comanda: Prin ocolire la stanga (dreapta) imprejur Mars(fig.3b). capul coloanei executa ocolirea pe un arc de cerc foarte mic astfel incat dupa schimbarea sensului sa se gaseasca la un interval de un pas fata de linia initiala. Pentru deplasarea in linie oblica (diagonala) comanda este: Pe diagonala Mars si se da cand capul coloanei se apropie de unul din colturile salii. Se face intoarcerea la colt si se continua deplasarea in directia coltului opus(fig 3c).

Figurile realizate in timpul deplasarii pot fi de diferite marimi si anume, mari cand se desfasoara pe toata intinderea salii, mijlocii pe jumatate din spatiul salii si mici, pe un sfert din dimensiunile salii. Bucla se realizeaza prin ocolire la stanga (dreapta)-mprejur a) Bucla deschisa se executa la comanda: In bucla deschisa Mars(fig.4a) b) Bucla inchisa.Comanda: In bucla inchisa Mars. Inchiderea buclei se face cu trecere prin incrucisare(fig.4b) Serpuirea este formata din doua sau mai multe deplasari in sens opus, efectuateprin ocolire la dreapta sau la stanga imprejur. Pentru deplasare prin serpuire
6

se da la inceput comanda: Prin ocolire la stanga(dreapta) imprejur Mars. Cand capul coloanei a facut prima bucla, se comanda: In serpuire (mare, mijlocie,mica) Mars. La aceasta comanda se continua deplasarea conform indicatiei date pana la o noua comanda. Serpuirea se poate executa paralel cu una din laturile salii sau in diagonala(fig4c).

Cercul poate fi mare cu un diametru egal cu latimea salii, mijlociu cu un diametru egal cu jumatate din latimea salii si mic cu un diametru egal cu un sfert din latimea salii. Comanda: In cerc (mare, mijlociu, mic) Mars(fig.5a) Arcul de cerc reprezinta jumatate de cerc . Comanda: In arc de cerc Mars. Pentru precizarea dimensiunii, profesorul se plaseaza astfel ca sa constituie punctual de reper. In acest caz comanda este: Spre mine in arc de cerc Mars(fig.5b). Arcul dublu este compus din doua arcuri de cerc. Comanda: In arc dublu Mars(fig.5c) Contraarcul este compus din doua arcuri contrarii. Se da comanda la inceput: Spre centru(sau spre mine) in arc de cerc mars. Apoi : In contraarc Mars(fig.5d)

Optul este format din doua contraarcuri. Comanda: Prin centru in forma de opt Mars. Capul coloanei executa primul contraarc si in continuare al doilea contraarc prin incrucisare la centru(fig6a).
7

Spirala este infasurarea unei coloane in forma de melc. Comanda: In spirala Mars. Capul coloanei ajunge in centru iar culoarul dintre linia spiralei este de unu pana la doi pasi(fig6b). Desfacerea spiralei se poate realiza in doua feluri: - prin intoarcere la stanga imprejur la comanda: La stanga imprejur , apoi Inainte Mars - prin desfacere prin ocolire la comanda: Prin ocolire stanga imprejur Mars. In acest caz, capul coloanei, ajuns in centrul melcului, executa Ocolirea in sens invers si continua deplasarea,pe culoarul dintre spirale. Pentru aceasta desfacere, largimea culoarului dintre spirale va fi mai Mare (fig6c).

3. Desfasurari din linie pe un rand Trecere din linie pe un rand,in linie pe doua randuri. Se face numaratoarea cate doi , dupa care se da comanda: Pe doua randuri Mars. Pe timpul unu, numnerele doi executa un pas inainte cu piciorul stang iar pe timpul doi un pas lateral cu dreptul pentru a se plasa inaintea numerelor unu;pe timpul trei,se alatura piciorul stang. Pentru a reveni in pe un singur rand se executa aceiasi pasi insa in ordine inversa(fig7a).

Trecere din linie pe un rand in linie pe trei randuri.Se numara cate trei si se da comanda: Pe trei randuri Mars. Numarul numarul unu executa un pas inapoi cu piciorul drept, apoi un pas lateral stanga si alatura piciorul drept. Numerele doi stau pe loc. Numerele trei pornesc cu stangul inainte, apoi cu dreptul lateral iar la timpul trei alatura piciorul stang(fig7b).
8

Trecere din linie pe un rand in coloana cate unu. Din linie pe un rand(sau din linie pe mai multe randuri)trecerea in coloana cate unul (sau pe mai multe siruri) se face prin intoarcere la 90 la comanda: La dreap-Ta sau La stan-Ga (fig.8a) Trecere din linie pe un rand in cerc. Extremitatile se deplaseaza spre a forma cercul (fig8b). Trecere din linie pe un rand in coloana cate patru prin arc de cerc. Se numara cate patru. La comanda: In coloana cate patru prin arc de cerc Mars. Numerele unu se intorc prin pasi pe loc, celelalte aliniate umar la umar,ocolesc prin arc de cerc pentru a veni in coloana cate patru (fig8c)

Trecere din linie pe un rand in formatie de trepte cate trei, patru, cinci, etc. Se numara din flancul drept cate trei, patru, cinci. Formarea coloanei in trepte se poate realize prin mai multe posibilitati. Ceea ce trebuie avut in vedere, este realizarea distantelor si intervalelor corespunzatoare incat sa nu stanjeneasca executarea miscarilor cu amplitudine maxima. Se utilizeaza in vederea alcatuirii unor formatii de lucru.
9

Desfasurarea din linie pe un rand in formatie de lucru in trepte cate trei se executa in felul urmator: se numara din flancul drept cate trei; numerele unu stau pe loc, numerele doi executa trei pasi inainte iar numerele trei executa sase pasi inainte(fig.9a) Aceasta formatie se poate realiza si sub o alta varianta; prin numaratoare de la flancul drept cu noua, sase, trei, pe loc. Desfasurarea in formatie de trepte cate patru se realizeaza prin executarea numarului de pasi numarati (fig.9b). In formatie de trepte cate cinci se numara cate cinci, numerele unu stau pe loc, numerele doi fac cate doi pasi inainte, numerele trei executa patru pasi inainte, numerele patru, sase pasi inainte iar numerele cinci, opt pasi inainte. Se realizeaza la comanda: In formatie de trepte cate cinci cu numarul de pasi indicate Mars(fig9c).

Trecerea din linie pe un rand in formatie cocor. a) cocor inchis(fig10). se numara de la ambele flancuri in ordine numerica dupa care se da comanda: In cocor, numarul de pasi numarati, inainte Mars b) cocor deschis(fig11). se numara din centrul formatiei spre extremitatile stanga si dreapta in ordine numerica, dupa care se da comanda: In cocor, numarul de pasi numarati, inainte Mars.
10

Concluzii
Exercitiile de front si ordine constituie un mijloc al gimnasticii de baza, destinat organizarii rapide, coordonate, si disciplinate a unui colectiv. Desi au origine militara ele si au dovedit utilitatea in cadrul gimnasticii si prin intermediul ei, in viata de zi cu zi. Cu o mare insemnatate pedagogica exercitiile de front si ordine nu pot fi totusi inlaturate
11

din aria esteticului. Suntem obisnuiti sa vedem la fiecare deschidere a jocurilor olimpice sau a altor manifestari sportive si nu numai, diferite forme de defilare si parada care ne incanta ochii si fara de care acele manifestari ar pierde din stralucire. Astfel putem realiza ca scopul acestor exercitii este unul real si tangibil de a organiza grupuri de oameni, de a capta atentia si a crea o stare de buna dispozitie in vederea asimilarii unor materiale, de a disciplina un colectiv dar si pe fiecare parte integranta a acestui colectiv, de a forma o tinuta corecta, precum si dezvoltarea prezentei de spirit sigurantei si coordonarii actiunilor sau incalzirea generala a organismului. Aceste exercitii au o valoare deosebita in gimnastica dar in viata de zi cu zi in care organizarea este unul dintre lucrurile esentiale.

Bibliografie
Kiritescu, Constantin Palestrica Janos, Fekete Gimnastica de Baza, Acrobatica si Sarituri
12

Editura Librariile Crican, ORADEA, 1996

13