Sunteți pe pagina 1din 87

1

UNIVERSITATEA
FACULTATEA

LUCRARE DE LICENTA CU TEMA:

EXPERIMENTAREA FOLOSIRII UNOR METODE SI


PROCEDEE METODICE PENTRU DEZVOLTAREA
VITEZEI LA ELEVII DE CICLU GIMNAZIAL

INDRUMATOR STIINTIFIC:

ABSOLVENT:
2

PLANUL LUCRARII

Cap.1. INTRODUCERE
1.1. Importanta si actualitatea temei.
1.2. Tratarea temei in literatura de specialitate.
1.3. Motivarea alegerii temei.
Cap.2. FUNDAMENTAREA STIINTIFICA A TEMEI
2.1. Educatia fizica in invatamantul gimnazial in contextul noii reforme
a invatamantului.
2.2. Particularitati somatice, functionale, psihice si biologice la elevii de
varsta pubertatii.
2.2.1. Particularitati, somatice.
2.2.2. Particularitati, functionale.
2.2.3. Particularitati psihice.
2.2.4. Particularitati motrice.
2.3. Dezvoltarea functiei motrice la elevii de varsta pubertatii, una din
sarcinile principale ale educatiei fizice scolare.
2.3.1. Dezvoltarea calitatilor motrice la elevii de varsta pubertatii.
2.3.2. Calitatile motrice elemente de baza ale modelului de educatie,
fizica scolara.
2.3.3. Calitati motrice si metodica dezvoltarii lor.
2.4. Viteza, calitate motrica importanta in dezvoltarea si pregatirea
elevilor din c1asele V-VIII.
2.4.1. Factorii care conditioneaza valoarea vitezei.
2.4.2. Formele de manifestare ale vitezei: A- viteza de reactie ;
B- viteza de executie;
3

C- viteza de repetitie;
2.4.3. Prevederile programei scolare privind dezvoltarea vitezei.
2.4.4. Metode si mijloace pentru dezvoltarea vitezei.
2.4.4.1.Indicatii metodice pentru dezvoltarea vitezei de reactie
(exercitii).
2.4.4.2. Indicatii metodice pentru dezvoltarea vitezei de executie
exercitii).
2.4.4.3. Indicatii metodice pentru dezvoltarea vitezei de repe1
(exercitii).
Cap.3. ORGANIZAREA SI DESFASURAREA CERCETARII
3.1. Scopul lucrarii.
3.2. Metode si tehnici de cercetare.
3.3. Esantionul si conditiile cercetarii.
3.4. Sistemul de probe aplicat in cercetare
3.5. Indicii statistico-matematici folositi in cercetare.
3.6. Programarea si planificarea exercitiilor pentru dezvoltarea vitezei.
3.7. Modalitati de actionare pentru dezvoltarea vitezei.
Capitolul4. REZULTATELE CERCETARII SI INTERPRETAREA LOR
4.1. Prezentarea rezultatelor la testarea initiala si finala.
4.2. Prelucrarea datelor obtinute.
4.3. Prezentarea si interpretarea rezultatelor reusite din cercetare.
4.4. Prezentarea grafica a rezultatelor cercetarii.
CONCLUZII SI PROPUNERI
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
4

CAPITOLUL 1
INTRODUCERE

Educaia fizica si sportul scolar reprezint activiti de interes major, prin


practicarea crora se urmareste ntrirea capacitii de sntate, formarea si
dezvoltarea unor trasaturi pozitive de caracter. Educatia fizica si sportiva
scolara constituie in conceptia actuala una din verigile cele mai importante ale
educatiei fizice si sportului in tara noastra.
Aceasta se datoreaza faptul ca invatamantul si implicit educatia fizica si
sportiva scolara cuprinde intreg tineretul nostru aflat la varsta scolarizarii sub
aspectul biologic, aceasta reprezentand totodata etapa cea mai favorabila
cultivarii talentelor sportive.
Educatia fizica, ca principala activitate de tip motrica e accesibila tuturor
varstelor, are obiective generale si diferentiate pentru fiecare subsistem specific
ca proces instructiv-educativ in mod deosebit educatia fizica, dar ca si auto
educatie fizica este o activitate deliberat construita si desfasurata in vederea
perfectionarii, dezvoltarii fizice si a capacitati motrice ale participantilor
exercitiilor fizice, in functie de particularitatile de varsta si sex, de cerintele de
integrare sociala, specificul unor profesii.
Educatia fizica are un pronuntat caracter formativ in sensul, ca face
pregatire pentru "viata' nefiind exclus, ba chiar recomandat caracterul
competitiv.
Educatia fizica beneficiza de un numar foarte mare de exercitii fizice,
diferentiate si adaptate la toate subsistemele si variabilele. Ea presupune
practicarea sistematica si dupa reguli stiitifice a unor exercitii. Necesitatea
5

practicarii exercitiilor fizice in mod sistematic, ca parte componenta a


regimului de viata, a capatat un caracter axiomatic pentru omul contemporan.
In schimb punerea in practica a acestui concept are rezolvari diferite in
foarte multe cazuri, el nu depaseste stadiul de deziderat.
Educatia fizica desfasurata in randul tinerii generatii scolare reprezinta
subsistemul care este cel mai bine organizat.
La nivelul acestui subsistem exista:
- cadre de specialitate n eductie fizica,ca o disciplina de nvmnt;
- programele scolare;
- obligativitatea participarii la forma organizatorica e baza(lectia);
- posibilitatea elevilor de a beneficia de o serie de alte forme bine
statuate (gimnastica zilnica,momentul de educatie fizica).
- activitatea sportiva si educativa;
- evaluarea randamentului subiectilor pe baza unor probe si criterii
precise.
Educatia fizica si sportiva scolara are de indeplinit obiective educativ
distractive specifice, precum subordonarea idealului si functiilor general
valabile pentru intreg femomenul de practicare a exercitiilor fizice. Aceasta
"minune" , nu poate fi realizata decat prin conceperea si transpunerea n
practica a unui proces desfasurat n timp si dupa anumite reguli bine
statornicite n sistemul de invatamant. Procesul respectiv include n primul
rand o activitate depusa si desfasurata in mod sistematic i n cel de-al doilea
rand,condusa de cadre cu competenta profesionala.
Procesul de educatie fizica sportiva scolara este bilateral, aceasta
afirmatie nu trebuie limitata numai la cele doua aspecte pe care le implica,
adica instruirea si educatia, ci si la practicarea activa la realizarea sa a celor doi
factori implicati:
6

- cadrul de specialitate (profesorul) e post de emitor" n raport cu


informatia pe care o detine;
- elevul n postura de receptor a celor transmise;
Important este sa nu delimitam strict atributiile celor doi factori, la doua
roluri "emitator si receptor". Pentru ca sa funtioneze eficient procesul
respectiv, presupune o relatie corecta intre cei doi factori, o relatie adecvata la
noile coordonate ale invatamantului modern.
Se apreciaza ca, chiar daca in invatamant a patruns cibernetica,
informatica, si programarea instruirii s-au introdus mijloacele si tehnicile
audiovizuale, profesorul ramane in continuare factorul principal, indispensabil
care trebuie sa se implice in relatii mai subtile de mai mare profunzime.
Educatia fizica si sportiva reprezinta o preocupare costanta pentru toti
factorii responsabili de educatia generatiilor in formare, de sanatatea si
capacitatea biomotrica a populatiei.
Latura constitutiva a procesului complex de instruire si formare a tinerei
generatii, educatiei fizicei a fost recunoscuta contributia la indeplinirea
multilaterala a personalitatii in toate perioadele de dezvoltare a societatii.
Totodata a fost considerata, ca fiind una dintre principalele forme de calire a
organismului, de compensare si recreere. In decursul dezvoltarii societatii,
educatia fizica a cunoscut o perioada de inflorire dar si momente de declin.
Dupa perioade obscure in care educatia fizica si sportul erau cosiderate in
multe tari preocupari minore, acestea revin in prezent pe primul plan
cunoscand o noua perioada de inflorire.
Treptat conceptiile retrograde in virtutea carora educatia fizica si sportul
erau mentinute la periferia preocuparilor instructiv-educative a activitatilor de
interes social, au fost abandonate, rolul si contributia educatiei fizice si
sportului in realizarea obiectivelor urmarite in societate, in legatura cu
7

formarea tinerei generatii si cu complexa problematica a conservarii sanatatii si


capacitatii de munca a populatiei, sunt reconsiderate.
In prezent, este tot mai acceptata ideea, ca educatia fizica si activitatile
sportive constitue modalitati eficiente de educare multilaterala a tineretului, de
fortificare, compensare si reconfortare, motiv pentru care sunt tot mai pregnant
integrate in procesul instructiv-educativ.
In tara noastra, educatia fizica si sportul sunt cosiderate activitati de
interes national, fiind integrate in programul vast conceput de societatea nostra
in scopul pregatirii conservarii fortei de munca, in vederea educarii tineri
generatii. Depasind dimensiunile unor activitati de agrement, educatia fizica si
sportiva scolara este chemata sa contribuie la formarea si pregatirea omului
pentru munca si viata. De altfel, eductia fizica si sportiva scolara are ca scop
intarirea continua a sanatatii, asigurarea dezvoltarii fizice armonioase a tinere
generatii, insusirea bagajului de deprinderi motrice utile in activitatea lor
cotidiana si a celor necesare realizarii perfonnantelor sportive.
Educafia fizica este considerata, ca fiind una din pricipalele mijloace de
calire si fortificare a organismului.
Educatia fizica este singura activitate normata prin planul de invataman
care organizeaza pentru elevi echilibrul necesar intre solicitarile intelectuale si
fizice, intre efortul intelectual si activitatea recreativ deziderat foarte important
cand pe primul plan trebuie situate preocuparile pentru cresterea si dezvoltare
corecta, armonioasa si multilaterala a organismului.
Educatia fizica urmareste cu precadere dezvoltarea si perfectionare
laturii fizice (biomotrice) a personalitatii,dar influenteaza favorabil si
activitatile intelectuale, afective si morale.
Exercifiile fizice produc modificari si pe linia actvitatii afectiv
influentand favorabil emotiile, sentimentele, interesele si pasiunile elevilor.
8

Efortul muscular in cadrul lectiilor de educatie fizica este susfinut si


insotit de efortul de vointa, capabil sa mobilizeze resursele organismului
(fizice,afective,intelectuale) la un nivel mult mai ridicat decat cel intalnit in
activitatea obisnuita. Avand in vedere ca educatia educatia fizica contribuie
nemijlocit la solutionarea unor probleme ale invatamantului este necesar ca in
vederea ei sa se acorde o prioritate obiectivelor care concura la potentarea starii
de sanatate si a capacitatii de munca, la perfectionarea calitatilor, priceperilor si
deprinderilor motrice de baza si aplicativ utilitare cu valoare practica si cu o
larga zona de aplicare .
Modernizarea permanenta a activitatii de educatie fizica si sport n
scoala impune gasirea unor noi metode, procede si mijloace prin care sa
actioneze in practica, precum si perfectionarea continua a celor existente, a
celor asa zise clasice, traditionale, n baza noilor obiective ce stau n fata
acestui obiect de nvmnt.
Obiectivele care trebuie realizate prin predarea educatiei fizice si
sportive n scoala in contextul noului curriculum colar sunt:
1. favorizarea mentinerii unei stari de sanatate optime;
2. influentarea dezvoltarii fizice corecte si armonioase a organismului
elevilor;
3. cultivarea respectului elevilor pentru natura nconjurtoare n vederea
integranii in acest mediu;
4. realizarea unei bune conditii fizice prin dezvoltarea calitatilor motrice;
5. formarea si consolidarea deprinderilor motrice de baza si specifice
unor ramuri de sport;
6. formarea obisnuintei de practicare sistematica a exercitiilor fizice;
7. Insusirea unor notiuni necesare intelegerii realizarii obiectivelor
eduatiei fizice;
9

8. contributii la formarea personalitatii elevilor n spiritul demnitatii si


respectului valorilor umane.
Fiind cuprinsa la fel ca celelalte discipline n planul de invatamant,
avand in baza programe judicios alcatuite, si fiind un proces organizat,
activitatea de educatie fizica se supune acelorasi cerinte, metode si principii
carora li se supun toate celelalte activitati din cadrul procesului instructiv-
educativ din scoala.

1.1 Ipotezele,importanta si actualitatea temei

Cuprinsa fiind in planul de invatfunant, educata fizica nu dispune de


suficiente ore pentru asi indeplini pe deplin sarcinile. Pornind de la aceasta
premisa putem afirma ca educata fizica rezolva doar in linii largi obiectivele
stabilite in programe.
In ceea ce priveste dezvoltarea calitatlor motrice si in special al vitezei,
nici aceasta nu dispune de un numar suficient de ore alocat de programe pentru
indeplinirea sarcinilor specifice, deci in concluzie o solute ar fi acordarea unei
atentii mai deosebite educatei fizice si in special calitatilor motrice pentru ca
dupa cum vom vedea in desftasurarea experimentului si din rezultatele acestuia
calitatile motrice pot imbunatati potentialul bio-psihic al copilului, contribuind
activ la dezvoltarea acestuia.
Privita ca o permanenta confruntare cu viata educatia fizica reprezinta o
cucerire a genului uman,o realitate culturala datorita careia cu ajutorul altor
domenii ale culturii si educatiei, omul agoniseste picatura cu picatura, sensul
desavarsirii sale, deoarece "corpului uman isi are limbajul sau,care trebuie
stapanit in acelasi fel ca si limba".
10

In societatea umana contemporana invatanantul este obligat sa isi


reorganizeze obiceiurile, continutul, sistemul institutional si tehnologia
utilizata "datorita,exploziei informationale" ce implica modalitati perfectonate
de stocare si documentare, cauze care schimba radical esenta si funcpile
invatanantului, deplasand accentul de la memorare spre formativ solicitandu-i
acestuia un salt calitativ. Sincronizarea comenzii sociale cu produsul scolii
impusa de cerintele actuale si de perspectivele societatii,va inlesni integrarea
rapida a tineretului in activitatea productiva si il va pregati mai bine pentru
viata.
Ani de-a randul ,in tara noastra asa numita "pregatire pentru viata
devenise unul din sloganurile cele mai "uzate"si prin solicitare "uzate" ale
scolii pana in decembrie 1989.
In realitate poate acesta este domeniul cel mai precar al invatamantului
romanesc, iar rezultatele, atat in planul fizionomiei spirituale a tinerilor in
societate au confirmat acest lucru.
Conceptul ambigu si inconstient de "pregatire pentru viata" trebuie
substituit printr-un cadru in care rupturile dintre societate si individ-aceasta din
urma sa fie considerat nu ca o cantitate abstracta si uniformizata, ci in
dimensiunea sa umana, ca o fiinta completa si ireparabila. In acest sens
consideram ca invatamantul trebui sa isi fixeze ca obiectiv important si actual o
exigenta privind competenta sociala a tinerilor care sa le permita
adaptabilitatea la multitudinea de manifestari ale vietii cotidiene. Cu alte
cuvinte comptenta sociala a tinerilor trebuie privita ca un sistem de deprinderi,
abilitati si capacitati de o reala complexitate, care sa-i permita tanarului
perceperea netrunchiata reala a componentelor de ordin social ale existentei
cotidiene.
11

Asadar, adaptarea la social, insertia socio-profesionala in domen


industrial, agrar, financiar-administrativ, strategiile relatiilor interumane sunt
numai cateva idei directionale care trebuie sa stea la baza invatamantului,
actual n ara noastr.
Eductia fizica, prin specificul sau, trebuie ca alaturi de celelalte obiecte
de invatamant sa-si aduca contributia la realizarea acestor oricutari si tendinte
actuale ale invatamantului.
Intre obiectivele educatiei fizice, prevazute in programa, dezvoltarea
calitatilor de baza si a celor implicate in practicarea unor ramuri de sport,
ocupa un loc primordial, formarea deprinderilor motrice de baza si aplicative
fiind posibila numai pe fondul axistentei unor calitati motrice bine dezvoltate.
La nivelul gimnaziului procesul de educatie fizica trebuie sa urmareasca
finalizarea modelului de educatie fizica a absolventului de opt clase, model
care este intermediar celui liceal, ce urmareste anumite finalitati prin
intermediul carora absolventul de liceu sa fie capabil sa valorifice in activitatea
cotidiana intreg bagajul motric dobindit de-a lungul anilor.
O fiinta umana activa este permanent in miscare si implicit intr-un efort
fizic care se realizeaza cu atat mai usor cu cat omul detine o mai buna
dezvoltare a calitatilor motrice in general si a vitezei in special fara de care
celelalte calitati motrice nu pot exista.
Tema isi justifica noutatea deoarece:
- viteza cu diferitele ei forme de manifestare este prezenta in majoritatea
actiunilor motrice. Ea prezinta un interes deosebit pentru toate ramurile
sportive, aportul ei in realizarea performantelor fiind determinat in probe de
sprint din atletism, patinaj, sporturi nautice si ciclism, in saritura in lungime,
jocuri sportive (contraatac, repliere, marcaj, demarcaj), scrima, box etc. In
combinare cu forta (in varianta forta-viteza sau viteza-forta) are o iportanta
12

deosebita in haltere, saritura in inaltime, aruncarea greutatii, box, lupte, schi-


probe alpine etc. Dezvoltarea vitezei contribuie la dezvoltarea celorlalte calitati
motrice si se poate afirma ca ea detine rolul hotarator in cadrul raporturilor de
interconditionare dintre acestea.
Argumentand importanta si actualitatea temei, nu putem neglija aspectul
notarii elevilor prin aplicarea probelor S.U.V.A.D. care au la baza dezvoltarea
calitatilor motrice si in special a vitezei sub toate formele ei de manifestare
care devin esentiale in progresul si stimulare a procesului instructiv-educativ.

1.2 Tratarea temei in literatura de speciaiitate

Paralel cu programa de educaie fizic pentru nvmntul de toate


gradele aprat n Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti 1986 i 1989 si
instructiunile privind organizarea educatiei fizice si sportului, ca o activitate
didactica in invatamantul primar, gimnazial, liceal si profesional sub editura
Ministerului si Invatamantului 1456 Bucuresti 1975 privind organizarea si
destasurarea activitatilor de educatie fizica si sport in invatamantul de toate
gradele, continutul instruirii cu privire la dezvoltarea calitatii motrice este
reflectat si in literatura de specialitate, astazi tot mai bogata si necesara
aprofundarii activitatii noastre in domeniu.
Dupa caracterul ei structura literaturii de specialitate care contine teme
referitoare la dezvoltarea calitatilor motrice-viteza; distingem manuale care ca
scop sa scoata in evidenta laturile teoretice, metodologice si organizatorice ale
acestui domeniu.
13

Alte publicatii informationale ca publicatii cotidiene, cuprind sinteze ce


analizeaza dezvoltarea calirntilor motrice-viteza, necesitatea dezvoltarii acestei
calitati, precum si modalitati si procedee eficiente folosite in acest scop.
Pusa in discutie prima data in 1924 de Bellin Conteau in literatura
specialitate, problema calitatii motrice semnalizeaza prezenta a patru calitati de
baza, numite de el: viteza, indemanarea si rezistenta.
Literatura de specialitate ofera posibilitatea unor eficiente metode
dezvoltare a activitatilor motrice evidentiind obiectivitatea procesului respectiv
printr-o ordonare a celor mai eficiente mijloace si formare de organizare a
activitatii, ceea ce asigura un randament sporit in indeplinirea obiectivelor
propuse. Un alt aspect vizeaza gama mijloacelor recomandate pentru
dezvoltarea, calitatilor motrice, o mare varietate de exercitii din care putem
selecta pe cele mai eficiente, posibile a fi executate in conditiile de inzestrare
materiala a scolii si de organizare a activitatilor,dar si in raport cu varsta si
sexul elevilor Gheorghe Mitrea si Alexandru Mogos vizeaza in lucrarea
"Dezvoltarea calitatilor motrice" -Editura Sport-Turism1977 "precum si
lucrarea lui Gheorghe Mitra "Metodica dezvoltarii calitatilor motrice" Editura
Sport-Turism 1997, perfectionarea profesionala de educatie fizica in directia
realizarii cote superioare a unui obiectiv, deosebit de important in pregatirea
fizica generala a elevilor.
Sunt prezente particularitati specifice actionarii in scopul dezvoltarii
calitatilor motrice in activitatea scolara si recomand unele solutii metodice
pentru o mai buna intelegere a acestor preocupari in structura lectiei de
educatie fizica in scopul ridicarii eficientei sale.
Intr-un amplu spatiu sunt prezente principalele caracteristici ale
calitatilor motrice, precum si a sistemelor de actionare pentru obtinerea lor
tinandu-se cont de specificul activitatii scolare de educatie fizica si sport
14

raportate la nivelul de pregatire al elevilor din diferite clase, la volumul


activitatii ce se poate realiza in diferite etape de scolarizare si la conditii
materiale.
Prezentand argumente convingatoare ce pledeza pentru intensificarea
activitii n directia calitatilor motrice n atletism, Ardeleanu.T in lucrarea
"Predarea lectiilor de atletism in lectia de educatie fizica", precum si in
"Particularitatile exercitiilor motrice in atletism" sunt prezentate principalele
modalitati de actionare, subliniind faptul ca dezvoltarea calitatilor motrice
trebuie realizate pe cai si mijloace specifice.
In planul tematic anual se specifica perioada n care predomina lucrul
pentru dezvoltarea calitatilor motrice viteza, corespunzator lucruluii in
interiorul planului calendaristic semestrial, document ce deriva din planul
tematic anual, trebuie sa exprime in mod clar temele si obiectivele fiecarei
lectii de educatie fizica din semestrul respectiv.
La baza sistemelor de actionare trebuie sa stea criteriul eficientei si
succesiunii logice. De asemeni, n lucrarea "Teoria si metodica educatiei fizice
si sportuiui" de Carste Gheorghe se abordeaza problema calitatilor motrice din
punct de vedere teoretico-metodic.
In literatura de specialitate, calitatile motrice au fost tratate de autori cu
prestigiu ca V.M.Yatiorscki, N.G.Ozolin, A.D.Nicovov, L.P.Mateev,
A.M.Slemin, D.Marre, care au adus o contributie deosebita in fundamentarea
teoretica a temei. Problema calitatilor motrice a fost abordata din punct de
vedere fiziologic si bio-chimic de catre doctorul Andrei Demater.
Gasim in literatura de specialitate abordarea din punct de vedere al
psihologilor a calitatilor motrice cu contributii in ceea ce priveste factorii care
le conditioneaza, precum si delimitarile in raportul psihic-uman-motricitate. In
ideea cunoasterii multilaterala a problemei de continut ce implica tema propusa
15

pentru cercetare, am consultat un bogat si variat material de bibliografie din


care am desprins o serie de aspecte ce au stat in atentia diferitilor autori. In
acest sens am retinut o serie de idei si metode, referitoare la continutul
educatiei fizice din gimnaziu. Dintre ele amintesc urmatoarele:
Metodica dezvoltarii calitatilor motrice - Mitre si Mogos
Metodica dezvoltarii calitatolor motrice - C.Florescu
Problema eficientei procedeelor de dezvoltare a vitezei in cadrul lectiilor
de educatie fizica din gimnaziu, mi-a creat o serie de dificultati datorita
complexitatii acestui obiectiv, dar si datorita gradului de solicitare a elevilor.
Totusi m-am oprit la aceasta tema cu intentia de a creste eficieta lectiilor,
precum si de a incerca sa dezvolt viteza la clasele gimnaziale.
Lucrarea isi propune sa stabileasca eficieta unor exercitii pentru
dezvoltarea vitezei in conditiile specifice lectiilor de educatie fizica in ciclul
gimnazial cu baza materiala buna.

1.3 Motivarea alegerii temei

Diferite studii, cercetari in domeniu au relevat faptul ca la nivelul


populatiei colare, n general nivelul de dezvoltare al calitatilor motrice viteza
este scazuta intr-un proces apreciabil.
M-am oprit asupra studierii acestei calitati deoarece viteza este una
dintre cele mai importante calitati de care dispune organismul uman si alaturi
de celelalte calitati motrice este utilizata foarte frecvent n activitatile motrice.
Imbunatatirea calitatii muncii, sporirea eficientei acesteia,a
randamentului sunt cerinte majore ale fiecrui domeniu de activitate.
16

Una din caracteristicile instruirii din domeniul educatiei fizice este ca


perfectionarea componentelor acestora si atingerea obiectivelor propuse de
programa scolara se realizeaza pe baza depunerii unor eforturi intense din aria
acestor eforturi nelipsite de importanta sunt cele ce se refera la dezvoltarea
calitatilor motrice, atat de importante n integrarea tinerilor intr-un proces
socio-profesional.
Diversitatea mare n ceea ce priveste conditiile materiale de desfasurare
a activitatii de educatie fizica, la noi n tara ca: sali de gimnaziu cu dotari
corespunzatoare, piste de atletism pana la holul scoii sau la sala de clasa face
practic imposibila o anumita directie de activare care sa fie valabila la toate
aceste nivele.
La fiecare inceput de an scolar s-au efectuat o serie de testri n scopul
cunoasterii nivelului de pregatire si dezvoltare a elevului i n consecinta
stabilirea unor masuri corespunzatoare pentru recuperarea acestor
neconcordante n raport cu cerintele programei scolare. Printre deficientele
constatate n urma acestor testari au fost si cele legate de existenta unor indici
scazuti de viteza la aproximativ toate clasele gimnaziale.
In sinteza alegerea acestei teme s-a facut din urmatoarele motive:
- dezvoltarea vitezei constituie un obiectiv prioritar n educatia fizica de
la nivelul gimnazal;
- viteza este o calitate motrica perfectibila influentata odata cu
dezvoltarea celorlalte calitati motrice;
- prin formele ei de manifestare viteza (de reactie, de executie, de
deplasare) imbogateste bagajul motric al elevului;
- sistemul unitar de verificare al elevilor prezinta cerinte specifice,
precise privind viteza prin stabilirea probelor si baremurilor pentru
fiecare nota pe clase si sexe.
17

- condiiile n care are au loc experimentarile permit lucrul pentru


dezvoltarea vitezei la valori bune.
18

CAPITOLUL 2. FUNDAMENTAREA STIINTIFICA A


TEMEI

2.1. Educatia fizica in invatamantul gimnazial in contex1ul noii


reforme a invatamantului

Invatamantul gimnazial reprezinta o etapa deosebit de importanta in


cresterea si dezvoltarea copiilor, data fiind varsta lor, care reprezinta etapa
pubertara propriu-zisa (12-14ani). Datorita acestui lucru, la acest nivel de
invatamant, un loc prioritar trebuie sa il ocupe preocuparile profesorului pentru
realizarea dezvoltarii armonioase, insusirea corecta a deprinderilor motrice cu
deosebire de cele de viteza si mdemanare si combinatiile acestora cu celelalt
calitati fara a neglija si pe cele de forta si de rezistenta.
Invatamantul gimnazial reprezinta o etapa superioara de pregatire in
acest ciclu de invatamant.
Continutul educatiei fizice pentru aceasta categorie de elevi, ce se afla
din punct de vedere al cresterii si dezvoltarii in perioada pubertara, reprezinta o
faza de pregatire ce se adauga celei primite in ciclul primar. In nvmantul
contemporan, perfectionat si modernizat, lectia reprezinta principala forma de
organizare a proceselui instructiv-educativ; ea constituie calea pedagogica
unitara prin intermediul careia generatii de elevi, constituite in clase omogen
sau mai putin omogene, lucrand pe grupe, echipe sau lucrand in mod
independent, vor dobandi, sub indrumarea educatorilor si prin efort propriu
valori materiale si spirituale, isi vor insusi experienta de munca si de viata a
generatiilor anterioare si isi vor dezvolta aptitudinile si capacitatile pregatindu-
19

se pentru viata si activitate sociala. Conform prevederiolor planurilor de


invatamant elaborate de Ministerul Educatie Nationale, educatia fizica este
obiect de studiu obligatoriu pentm toti elevii, cu exceptia celor cu scutiri
medicale de efort fizic. In noul plan cadrul comun de invatamant sunt
prevazute 1-2 ore (lectii) de educatie fizica pe saptamana.
Aria curriculara a educatiei fizice si sportului cuprinde urmatoarele
discipline: Educatia fizica si optionale. Aceasta arie curriculara pune accentul
pe:
dezvoltarea fizica si armonioasa a elevului;
stimularea interesului pentm participarea la activitati sportive;
respectarea regulilor specifice diferitelor jocuri.
Curriculum-ul scolar de educatie fizica pentru invatamantul gimnazial
urmareste realizarea finalitatilor stipulate in "Legea invatamantului", iar pentru
educatie fizica are in vedere, intarirea sanatatii, a capacitatii psihico-motrice,
precum si formarea trasaturilor pozitive de caracter.
Fata de curriculum anterior, actualul curriculum prezinta urmaoarele
caracteristici:
continuturi adecvate din punct de vedere cantitativ posibilitatilor
elevilor;
orientarea obiectivelor spre dezvoltarea armonioasa a personalitatii
elevilor;
curriculum este orientat spre respectarea particularitatilor fizice si spre
interesele elevilor;
formarea unor obiective in termeni de aptitudini.
Educatia fizica se realizeaza in scoala prin intermediul urmatoarelor
activitati: lectia de educatie fizica, "orele de activitati sportive", gimnastica din
regimul zilnic scolar momentul de ducatie fizica recomandat in mod deosebit la
20

clasele mici(I-IV). Activitati organizate in reactie, activitatie de educatie fizica


si sportive (drumetii, excursii, serbari, concursuri), activitatea independenta a
elevilor.
Lectia reprezinta princinala form de organizare a procesului instructiv-
educativ si are urmatoarele caracteristice: prin intermediul ei, obiectivele
educatiei fizice se infaptuiesc sistematic si unitar pentru toti elevii;
activitatea este sistematic desfasurata in baza unui orar stabil.
activitatea se desfasoara intr-un cadru organizat, cu clase si
competenta stabile; colectivul de elevi dintr-o clasa este relativ omogen,
avand acceasi varsta si acelasi nivel de pregatire;
activitatea se destasoara sub indrumarea unui specialist pregatit pentru
a fi educator;
activitatea din cadrul lectiei este obligatorie pentru intregul efectiv de
elevi;
in cadrul ei se va valorifica la un inalt nivel experienta didactica
acumulata, cerintele didactice fundamentale in baza carora se stabilestr
si se realizeaza continutul procesului instructiv-educativ, principii si
metode, forme de organizare a activitatii.
Etapa ciclului gimnazial reprezinta o etapa importanta pentru cresterea si
dezvoltarea copiilor. Prin specificul sau ,educatia fizica ca disciplina de
invatamant, actioneaza atat pe linie biologica, cat si sociala. In acest ciclu de
invatamant educatia fizica a elevilor se realizeaza in mod diferit, pe varste si
sexe.
Tratarea diferentiata se refera la continutul instructiv si la metodologia
folosita (forme de organizare, mijloace, parametrii efortului). Un element
esential in continutul educatiei fizice la ciclul gimnazial este pregatirea elevilor
pentru practicarea independenta a exercitiilor fizice. Pentru aceasta se va
21

insista pe formarea dragostei elevilor pentru miscare, pentru sport. Elevii


trebuie sa posede cunostinte si tehnici de educatie fizica care sa le permita sa
isi desfasoare formele de activitati individuale sau in grup. Nu trebuie neglijata
nici formarea capacitatii de organizare si conducere ale unor forme de
practicare a exercitiilor fizice la nivel de grup.
In acest fel absolventul invatamantului gimnazial va dobandi o educatie
fizica completa, la nivelul exigentelor actuale, conform modelului preconizat.

2.2 Particularitatile dezvoltarii generale ale varstei pubertare

Urmarind n fiecare etapa a vietii scolarului capacitatea reala de efort si


adaptabilitatea organismului fata de cerintele complexe ale efortului fizic
depus n cadrul lectiilor de educatie fizica i n cadrul activitatilor sportive
punem n centrul atentiei nu atat varsta biologica,cat varsta fiziologica a
elevilor.De aceea, din punct de vedere functional varsta scolara poate fi
mprit n trei perioade inegale, ca durata si anume:
- perioada antepubertarai sau varsta scolarului mic (de la 6-7 ani pana la
10-11 ani) corespunzator ciclului primar, respectiv claselor I-IV;
- perioada pubertara sau varsta scolarului mijlociu (de la 10-11 ani pana
la 15-16 ani) corespunzator ciclului gimnazial, respectiv claselor V-VIII;
- perioada post pubertara sau varsta scolarului mare(de la 15-16 ani
pana la 18-19 ani) corespunzator ciclului de invatamant liceal.
Aceasta clasificare se bazeaza pe criteriul major al elementului fiziologic
si psiho-fiziologice cu represiuni adanci in ceea ce priveste constructia fizica
determinand intreaga dezvoltare functionala si psihica a copilului.
22

Pubertatea este un fenomen deosebit de complex, fiind o etapa de durata


variabila de la un individ la altul, in care caracterele sexuale primare (organe
genitale) trec printr-un proces accelerat de dezvoltare, devin similare cu cele
ale adultilor, iar ce1e secundare (sanii, pilozitrea pubiana, axiala si faciala)
ocupa un loc important in structura corpului. Se produc manifestari
semnificative procesului cresterii si dezvoltarii, accelerarea dezvoltiirii oaselor
in dauna procesului de alungire,accelerarea dezvoltarii sistemului muscular,
dezvoltarea aproape exploziva a laringelui, mai ales la baieti. In perioada
pubertara se caracterizeaza printr-un ritm neuniform de crestere si dezvoltare
inscriindu-se intr-o faza de accelerare a ritmului de dezvoltare atat in privinta
organelor, aparatelor, sistemelor din sfera somatica, cat si cele din sfera
vegetativa.

2.2.1. Particularitati somatice

Pubertatea este caracterizata de mari si rapide transformari somato-


functionale si psiho-motrice. Interventia pubertatii duce la accelerarea cresterii
in inaltime fata de alte perioade. Cresterea se semnalizeaza mai intens la
membrele inferioare, apoi la cele superioare, care duc la dezarmonii; trunchiul
este lung, toracele ingust, abdomenul supt. Organele din cutia toracica sunt
putin dezvoltate ceea ce genereaza dificulti n adaptarea la efort prin lipsa de
rezistenta functionala; sistemul articular este slab.
Datorita pubertatii care se instaleaza mai repede la fete, acestea au valori
superioare ale cresterii n nlime si greutate, trunchiul este mai lung, iar
membrele inferioare sunt mai scurte.
23

2.2.2. Particularitati functionale

La aceasta varsta capacitatea de adaptare la efort si rezistenta functionala


a inimii si plamanilor este scazuta. Astfel la varsta de 12 ani capacitatea vitala
este de 2000 cm crescand pana la 3000 cm la 15 ani. Plamanii i n general
aparatul respirator sunt putin rezistenti la infectii in timpul efortului inima este
mult mai solicitata pentru irigarea organelors~i sistemelor, deoarece lumenele
vaselor sunt inguste, ceea ce duce la ameteli, tulburarile ale ritmului cardiac si
oboseala. Volumul creierului creste puin, ns se adancesc circumvolutiunile
dar prin inmultirea fibrelor de asociatie sporesc conexiunile dintre diferite tone.
Celulele carticale se dezvolta continuu, crescand baza functionala de
prelucrare a informatiei.Tot acum se realizeaza diferentele dintre cele doua
sexe.

2.2.3.Particularitati psihice

In aceasta perioada a pubertatii. intreaga activitate nervoasa si psihica se


dezvolt rapid.
Procesele gndirii (analiza, sinteza, generalizarea, sistematizarea,
comparaia, analogia, etc) se perfecioneaz fiind posibil realizarea unor
situaii problem. Din acest motiv tehnologia de predare trebuie structurat
punndu-se accent pe o pricepere activ i constant din partea elevilor.
24

2.2.4.Particulariti motrice

Datorit creterii plasticitii scoarei cerebrale i mobilitii proceselor


nervoase de excitaie i inhibiie se pot dezvolta calitile motrice n special,
viteza fetelor este mai mare decat a baietilor, iar in continuare baietii
progreseaza depasind fetele. Acest proces evolutiv dureaza pana la 14-15 ani.
Datorita dezvoltarii aparatului locomotor indemanarea se dezvolta evident,
pubertatea fiind denumita varsta indemanarii.
Existenta disproportiei dintre segmente duce la stangacie in miscari, insa
disponibilitate pentru mbuntirea ndemnrii sunt crescute mai ales, cnd se
dezvolta simultan cu sistemul orientarii in spatiu, care la 12-13 ani se apropie
de cel al adultului.
Mobilitatea are cele mai sczute valori la 12-13 ani la fete i 13-14 la
biei, ceea ce duce la o amplitudine necorespunztoare a micrilor,
impunndu-se msuri principale n lecii.
Prin inbunatatirea calitatii muschilor, in special a laturii functionale ce
conditioneaza viteza, creste forta in regim de viteza sub forma detentei (forta
exploziva). Se mareste si capacitatea de efort static moderat la baieti.
Capacitatea de rezistenta este scazuta, ceea ce impune o actionare sistematica,
continua, pentru dezvoltarea ei. Se va actiona asupra rezistentei in regim de
forta sau viteza. La fete rezistenta este mai scazuta decat la baieti. Pentru forta
si rezistenta se impun msuri metodice atente. Motricitatea nu prezint
diferene ntre fete i biei, fiind n calcul numai unele particulariti care
necesit totui o tratare difereniat. Astfel, bieii prefer acele exercii de
forta, executate cu repezeala, in timp ce fetele inclina spre cele expresive
efectuate pe muzica, spre acuratete, tehnica. In acest sens baietii executa miscar
ce reclam precizie, iar fetele exerciii de gimnastic.
25

Alergarea este cel mai des folosit. Volumul ei scade odat cu naintarea
n vrst lucrul care trebuie prevenit de profesori prin crearea obinuinei de a
alerga.
aruncarile sunt accesibile baietilor, mai ales cele de tip-azvarlire, pe cand fetele
efectuiaza aruncarile prin impingere. La sarituri, bataia este puternica, insa este
redusa. Se impune deci lucrul pentru detent.
Important este coordonarea dintre segmente precum i nvarea
aterizarilor elastice. Varsta pubertara are disponibilitati pentru insusirea unor
procedee specifice ramurilor de sport,in special din jocurile sportive.

2.3.Dezvoltarea functiei motrice la elevii de varsta pubertara


una din sarcinile principale ale educatiei fizice si spotive

Aceasta etapa de mari trasformari morfologice si functionale ale


organismului n cretere risc n atenia prinilor i educatorilor de la
necesitatea cultivrii n continuare a motricitii generale nceput i realizat
fr dificulti n etapele anterioare.
Problema devine acut i important mai ales la fete, deoarece cum am
amintit anterior, observaiile pedagogice i cercetrile medicale au scos n
eviden c ncepnd de la 13-14 ani tendina de ncetinire a dezvoltrii funciei
motrice la fete, care din diferite motive se eschiveaza de la orele de educatuie
fizic i chiar renun definitiv la activitatea sportiv .
Paralel cu ncetinirea ritmului de dezvoltare cu stagnarea dezvoltarea
prealabil ascendent a unor indici fiziologici este stopat i riscul
permanentizrii acestei stagnri apare evident.
26

Dezvoltarea motricitatii elevilor de vrsta pubertar mbrac dou


aspecte de baz:
- ridicarea la o trept superioar a calitii motrice;
- formarea unor deprinderi motrice noi.

2.3.1 Dezvoltarea calitatilor motrice la elevii de varsta


pubertara

In etapa antepubertar, particularitile morfo-funcionale ale elevilor


determinm orientarea preocuprilor spre dezvoltarea vitezei, substratul
morfologic i funcional, predispunnd de eforturi de mare vitez, dar i de
durata scurta. In etapa pubertara substratul morfo-functional al organismului
favorizeaz n continuare dezvoltarea vitezei, mobilitatea funcional a scoarei
cerebrale, fiind foarte mare la aceast vrst.
Astfel, la elevii de varsta pubertar, viteza se poate dezvolta sub toate
aspectele (de reactie, de repetare, de executie, de deplasare) in asa fel incat la
14 ani viteza micrilor n timpul reaciei motrice s se apropie de valorile
constante de adult.
Observatiile pedagogice si medicale au dovedit ,c n timpul eforturilor
de viteza de scurta durata ,cu pauze de odihna suficiente si cu alternarea
diferitelor tipuri de activitati ,capacitatea de lucru a elevilor de varsta pubertara
ramane crescuta ,dezvoltarea vitezei este rapida,iar modificarile functionale
produse in organism sunt favorabile .Bazele fiziologige ale dezvoltarii vitezei
sunt determinate genetic prntr-o constitutie somatica mostenita exprimata prin
anumite raporturi segmentare, prin relatiile masei musculare agonisite si
27

antagoniste angreante in efort. La fete dezvoltarea vitezei are loc la o varsta


cronologica mai timpurie (11-12ani) n comparatie cu baietii (Irina Jurinova,
1966).
Efortul de rezisten, ntr-un volum si cu o intensitate adecvata varstei
fiziologice ale elevilor si elevelor aflate n plin proces biologic de transformari
pubertare, reprezinta un stimulent biologic pretentios dezvoltarii marilor
sisteme functionale ,n special a celor angrenate n prelucrarea ,transportul si
utilizarea oxigenului la nivel tisular. De aici, rezulta avantajul incontestabil al
efortului aerobic de durata (6-30 minute), la o intensitate moderata,care nu
necesita o frecventa cardiaca peste (120-130 pulsatii pe minut).
Alergarile n tempo ridicat, pe distante de 200-600m, reclama eforturi
cardio-respiratorii excesive, suprasolicitand inima.
Efortul de forta nu trebuie sa lipseasca din programul pregatirii sportive
a elevilor de varsta pubertara si nici din lectiile de educatie fizica.
Indemanarea este strans corelata, viteza se poate dezvolta n anumite
conditii la elevii de varsta pubertara. Marea plasticitate a scortei cerebrale,
tendinta de iradiere a excitatiei si predominanta starii de excitabilitate corticala
la aceasta varsta favorizeaza realizarea unor miscari fine, precise limitate n
timp si spatiu. Vor fi evitate miscarile si exercitiile de indemanare care solicita
atentia incordata pe o perioada mai indelungata, deoarece provoaca oboseala
precoce, dezavantaje fixarea legaturilor temporale necesare invatarii miscarilor.
In schimb exercitiile variate si atractive (jocurile de miscari dinamic)
trezesc interes copiilor, produc emotii placute si stimuleaza dezvoltare
indemarii. In concluzie putem afirma ca particularitatile morfo-functionale al
varstei pubertare ne indreptateste sa apreciem aceasta etapa a vietii ca una
dintre cele mai favorabile dezvoltarii calitatilor motrice.
28

2.3.2 Calitiltile motrice elemente de baza ale modelului


de educatie fizic colar

Dezvoltarea calitatilor motrice joaca un rol important in realizarea


obiectivelor educatiei fizice scolare, reprezentad o finalitate importanta a
acestui proces care reprezinta un sistem de cerinte riguros formulate. Este
necesar sa se actioneze sistematic si consecvent pentru dezvoltarea calitatilor
motrice la nivelul indicilor programati pentru fiecare an de studiu si ciclu de
invatamant.
Avand in vedere, ca progresele ce se realizeaza in dezvoltarea calitatilor
motrice sunt mai evidente decat in cazul deprinderilor care se pot masura cu
mai mare exactitate dispunand de criterii obiective. Principala lege ce o
guveneaza o reprezinta continuitatea ,planificarea pe semestre, an scolar si
chiar ciclu de scolarizare devine o necesitate de prim ordin. Continutul
modelului de educatie fizica este structurat pe baza unor componente ca:
dezvoltarea fizica, desprideri motrice, cunostinte de specialitate, initiere
sportiva, capacitate de practicare independenta a exercitiilor fizice.
Realizarea obiectivelor educatiei fizice scolare este posibila numai daca
se urmareste in mod sistematic lectie de lectie, semestrial, anual si pe durata
unui ciclu de scolarizare a elevilor,desfasurarea unor finalitati de prima
importanta pentru instruirea motrica,precum: dezvoltarea calitatilor
motrice,insusirea unui sistem de cunostinte,priceperi,deprinderi motrice
concretizate in programele scolare.
29

2.3.3 Calitatile motrice si metodica dezvoltarii lor

Calitatile motrice sunt componente indispensabile activitatii fizice


umane,care asigura posibilitatea efectuarii unor eforturi caracteristice,
valorificand in mod natural pana la un nivel dependent de o multime de factori
si sunt perfectibile prin exersare. In practica educatiei fizice si sportului
calitatile motrice se impart in doua categorii distincte:
calitati motrice de baza: viteza, forta, rezistenta, indemanare, suplete;
calitati motrice combinate, specifice, probelor sportive sau ramurilor
sportive.
Dezvoltarea calitatilor motrice prezinta o mare importanta pentn
dezvoltarea fizica, corecta si armonioasa a tinerilor si prezinta o serie de
trasaturi specifice din care amintim:
1. intluenteaza favorabil indicii marilor functiuni, motricitatea generala,
calitatile volitile;
2. are un rol important in procesul dezvoltarii fizice corecte si
armonioase contribuind la intarirea sanatatii.
3. se poate actiona segmentar, pentru dezvoltarea calitatilor motrice
deficitare (corectarea deficientelor fizice) pentru dezvoltarea lor la un
nivel superior (util in activitatea sportiva)
4. are efecte deosebite (tonicitate-troficitate);
5. valorifica superior aptitudinile organismului uman;
6. aflandu-se intr-o stansa interdependenta cu deprinderile motrice
favorizeaza insusirea accestora, iar exersarea deprinderilor are ca efect
cresterea calitatilor motrice;
30

7. calitatile motrice sunt interdependente in sensul ca, dezvoltarea uneia


implica efecte asupra altei calitati (influetele pot fi favorabile-transfer
sau nefavorabile-interferenta);
8. sistemele de actionare specifice sunt utilizate ca mijloace pentru
refacerea capacitatii motrice (recuperarea sau combaterea unor maladii-
obezitatea);
9. cel mai des, calitatile motrice sunt combinate cu ponderi diferite
pentru ramura de sport;
10. se perfectioneaza prin exersare cu efort specific;
11. se manifesta diferentiat pe sexe si in functie de varsta.
In functie de dezvoltarea calitatilor motrice depind in mod deosebit
consolidarea deprinderilor motrice.

2.4 Viteza ,calitatea motrica importanta in dezvoltarea si


pregatirea elevilor din claseleV-VIII

Viteza, cu diferitele ei forme de manifestare este prezent n majoritatea


aciunilor motrice. Ea prezint un interes deosebit pentru toate ramurile
sportive, aportul ei n realizarea performanelor, fiind derminat n probele
desprinse din atletism, not, patinaj, sporturi nautice i ciclism n sritura n
lungime, jocuri sportive (contraatac, repliere, marcaj, demarcaj etc), scrim,
box etc. In combinaie cu fora (n variant fort-vitez sau for-vitez) are o
importana deosebita in haltere, saritura in inaltime, aruncarea grutatii, box,
lupte, schi, probe alpine etc., iar in combinare cu rezistenta este prezenta in
majoritatea probelor sportive in cadrul caruia efortul se realizeaza in contul
unei mari datorii de oxigen.
31

N.G.Ozolin defineste viteza, ca fiind -"capacitatea de a executa rapid


miscarea".
V.M.Zatiorski- "capacitatea de a efectua actiunile motrice intr-un timp
minim pentru conditiile, respectiv Andrei Demater- "capacitatea omului de a
executa miscarile cu rapiditate si frecventa mare.
Rezulta, deci ca in definirea vitezei nu sunt diferente semnificative,
majoritatea specialistilor caracterizand viteza prin iuteala (rapiditatea) cu care
efectuiaza actiunile motrice in structurile si activitatile motrice intalnim viteza
sub forma combinarii principalelor sale fonne de manifestare, avand general
ponderea cea mai mare in efectuarea actiunii.
Formele de manifestare ale vitezei pot fi: - de reactie;
- de executie;
- de repetitie.
Un alt aspect important din punct de vedere al cunoasterii implicatiilor
acestei calitati in randamentul spotiv-viteza este specifica transferul pozitiv
facandu-se intr-un grup limitat de actiuni, in general in cadrul actiunilor cu
structuri asemanatoare din punct de vedere al coordonarii.
Viteza se masoara apreciind:
a) durata necesara aparitiei reactiei motrice, timpul consumat de la
emiterea semnalului pana la reactia de raspuns (timpul de latenta).
b) viteza actiunii singulare (un singur pas, o singura lovitura etc.)
c) fregventa maxima a miscarilor, determinata la nivelul unei singure
articulatii.
In Invatamant la ciclu gimnazial se prevede dezvoltarea vitezei in toate
formele ei de manifestare cu sublinierea unor accente particulare la fiecare
grupa de clase.
32

Astfel:
In clasele V-VI-accentul se pune pe viteza de reactie si pe viteza de
decizie.
In clasele VII-VIII-se prevede viteza de reactie si de execuie n
conditiile manifestarii capacitatii de anticipare si de decizie.
De asemenea ,n ntregul ciclu gimnazial se prevede si obiectivul,
perfectionarea vitezei de receptie in conditiile pastrarii ritmului (frecventei de
executie).

2.4.1 Factorii care conditionaza valoarea vitezei

Valoarea vitezei, a formelor de manifestare a acesteia este conditionata


de mai multi factori fiziologici, biochimici, psihici i ntr-o anumita masura
morfologici. Unii apartin pregnant de structura ereditara a fiecami individ si
sunt mai putin perfectibili.
Cei mai importanti factori care asigura suportul biologic si psihic al
vitezei sunt:
- mobilitatea proceselor nervoase corticale;
- altemanta rapida in centrii corticali a excitatiei si inhibitiei;
- viteza de transmisie a impulsurilor nervoase;
- acuitatea, precizia organelor receptoare ale semnalelor;
- ritmul optim de altemare a contractiilor si relaxarea grupelor
musculare;
- calitatea fibrei musculare si valoare surseloe si proceselor energetice
(A.T.P.,fosfo-creatina);
33

- nivelul de dezvoltare a celorlalte calitati motrice (indemanare, forta,


rezistenta si supletea);
- capacitatea de concentrare si mobilizare;
- unii factori de tip constitutional (lungimea segmentelor,
mobilitatea articulara).
Dependent de formele de baza ale manifestarii vitezei in diferitele
actiuni motrice, unii dintre acestia au un rol hotarator, iar altii sunt mai putin
semnificativi. Asa de exemplu in cazul miscarilor care implica viteza de
reactie, principalii factori limitativi: timpul de reactie, sesizarea semnalelor
transmiterea impulsului nervos pe calea aferenta-centripeta si eferenta
centrifuga, timpul necesar pentru elaborarea raspunsului etc., in cazul , vitezei
de executie (vitezei miscarii singulare) factorii limitativi sunt: componenta
forta, mobilitatea articulara, forta proceselor nervoase fundamentale; in cazul
vitezei de repetitie-frecventa mare sau mai putin mare cu care se repeta
miscarile este determinata in principal de: mobilitatea proceselor nervoase
corticale; alternarea rapida a contractiilor si relaxarilor (a excitatiei si
inhibitiei), sursa energetica, lungimea segmentelor.
Rezulta, deci ca, formele de manifestare ale vitezei au un cararter
independent, suportul biologic si psihic diferind de la una la alta.
Dintre factorii amintiti unii prezinta importanta deosebita si merita o
analiza mai aprofundata, furnizandu-ne elemente pretioase pentru orientarea
corecta a procesului de perfetionare a vitezei in activitatea de educatie fizica si
sport scolar
Mobilitatea proceselor nervoase corticale, labilitatea functionala a
acestora-conditioneaza altemanta rapida a excitatiei si a inhibitiei, echilibrul
necesar in iradierea, concentrarea si inductia excitatiei si inhibitiei,si relaxarii
grupelor musculare cu actiuni contradictorii, raspunderilor corecte la
34

excitatii.In felul acesta energia cinetica transmisa membrului inferior in


alergare, de exemplu, se stinge treptat pentru a i se imprima, o accelerare in
sens invers, ciclul fiind repetat cu o frecventa maxima (intindere-serutare).
Viteza de transmisie a impulsurilor nervoase- (timpul de receptie)- este
conditionata de :timpul de receptionare a semnalelor (excitatie); calitatea
receptorilor (acuitatea analizatorilor motorii, vederea periferica, simtul
echilibrului, simtul alunecarii etc.), timpul de transmitere a impulsului catre
sistemul nervos central; timpul necesar de transmisie a impulsului nervos catre
organele efectoase (muschi); timpul necesar activizarii organelor efectoare
(excitarii mudchiului si aparitiei reactiei de raspuns).
In cazul reactiilor simple (miscarilor reflexe, deprinderilor elementare),
aceasta viteza de transmitere a impulsurilor nervoase va fi mai mare, avand n
vedere ca informatiile (semnalele) nu trebuie selectionate si nici raspunsurile
nu necesita timp de elaborare.
Valoarea vitezei este conditionata si de nivelul de dezvoltare a celorlalte
calitati motrice. Conditionarea vitezei de catre forta.
Intre viteza miscarii si marimea incarcaturii exista o relatie invers
proportionala, viteza crescand odata cu invingerea rezistentei externe. Crescand
forta se invingere mai usor aceasta rezistenta. Zatiorski remarca, ca mana
neincarcata efectueaza miscari mai rapide, ceea ce conduce la concluzia ca
disponibilitatile sistemului nervos central de a realiza o frecventa mai mare n
alternarea impulsurilor nervoase sunt limitate de efortul de invingere al
incarcaturii externe.
Conditionarea vitezei de catre elasticitate
O buna elasticitate musculara reduce franarea miscarii de catre muschii
antagonisti, iar n cazul vitezei de alergare asigura castigarea terenului n contul
fileului.
35

Condiionarea vitezei de ctre rezisten


Pentru a mentine tempoul rapid,la un nivel maxim de manifestare a
capacitatii de viteza, pe o durata mai lunga este necesara o anumita rezistenta
specifica. Si acest factor este perfectibil.Probele de viteza care se efectueaza
peste 5-6 secunde implica cuplul viteza -rapiditate.
Conditionarea vitezei de catre indemanare
Acest factor limitativ trebuie analizat n stransa dependenta cu nivelul
tehnicii de executie a actiunii motrice.Insusirea unei tehnici cat mai rationale
automatizarea miscarilor care intrri n structura actiunii vor permite utilizarea
rationala a miscarilor, reglarea autagonistilor, plasare corecta a centrului de
greutate.

2.4.2 Formele de manifestare ale vitezei

Majoritatea specialistilor (N.G.Ozolin, V.M.Zatiorski, C.Florescu etc.)


disting trei forme de baza, relativ independente si cu indici de corelare minimi
(Zatiorski) in manifestarea vitezei in diferite actiuni motrice, probe si ramuri
sportive:viteza de reactie (timpul latent al reactiei), viteza de excutie (viteza
miscarii singulare, viteza propriu-zisa a misctarilor) si viteza de repetitie
(frecventa miscarilor).
Unele surse bibliografice mentioneaza, in plus, ca forme de manifestare
a vitezei (forme independente sau subordonate formelor mentionate mai
inainte)-viteza de deplasare (varianta a vitezei de repetitie), viteza de
accelerare-capacitatea de a creste indicii de frecventa (varianta a vitezei de
repetitie), viteza in regim de rezistenta-capacitatea de a efectua actiunile
motrice cu indici constanti de viteza pe o durata mai lunga (varianta a vitezei
36

de executie in cadrul careia se realizeaza o anumita combinare a vitezei cu


forta), viteza de decizie (varianta a vitezei de reactie si de executie in cadrul
careia acestea se manifesta colaborat cu capacitatea de anticipare, cu
indemanarea si cu o serie de procese psihice superioare, gandire, spirit de
observatie, imaginatie, analiza).

A. Viteza de reactie

Viteza de reactiei motrica (N.G.Ozolin,C.Florescu), timpul de latenta a


reactie motrice se refera la rapiditatea cu care organismul raspunde la semnale
(excitatii-comenzi), la iuteala cu care sesizeaza si receptioneaza semnalele si la
durata necesara angajarii in actiune.
Principipalii factori care conditioneaza indicii valorici ai reactiei motrice
sunt durata perioadei latente, acuitatea si precizia analizatorilor (vaz, auz, simt
tactil, simtu1 echilibrului, proprio-receptori), calitatea conducatorilor,
procesele nervoase fimdamentale. Reactiile motrice pot fi simple sau
37

complexe. Reactia poate fi definita din punct de vedere biologic ca procesul


nemijlocit prin care materia vie raspunde unui excitant.
In domeniul educatie fizizce scolare viteza de reactie este implicata
in:orientarea in spatiu si timp (actiunile de front si formatii, unele stafete si
jocuri de miscare; "Gaseste-ti locul", "Crabii-crevetii" etc, "sarituri";
consolidarea unor priceperi si deprinderi utilitare); trasee aplicative; tehnica
startului; jocuri sportive etc.
Indicii vitezei de reactiei nu coreleaza cu indicii celorlalte forme de
manifestare a vitezei, adica inbunatatirea vitezei de reactiei nu se va recupera
favorabil asupra vitezei de executie sau a vitezei de repetitie (V.M.Zatiorski).
In cauzl reactiilor simple se costata un grad mai mare de transfer
(generalizare) individul care reactioneaza rapid la unele situatii va manifesta
aceeasi rapiditate i n altele (A.N.Kkrestovnicov).
Viteza de reactie nu este identica pentru toate segmentele corpului
membrele superioare prezentand indicii cei mai ridicati de viteza de reactie.

B. Viteza de executie

Viteza miscarilor separate (C.C.Florescu), viteza miscarilor singulare


(V.M.Zatiorski), viteza propriu-zisa (N.G.Ozolin) defineste iuteala cu care se
executa o actiune motriciala singulara (deprindere elementara, deprindere
complexa), unitara ca structura motrica (deprinderea, pasa, directa de stanga, o
singura tragere a palmei prin apa). Viteza de executie este determinata in mod
deosebit n unele sporturi cu structuri motrice aciclice: sarituri, aruncari
(atletism), elemente de gimnastica, schi, slalom, lovitura de atac-volei, box,
scrima etc.
38

Multi specialisti considera, ca factori limitativi n dezvoltarea vitezei de


executie, forta si tehnica de executie.
Viteza trebuie analizat ntr-o stransa dependenta cu celelalte calitati
motrice deoarece atat viteza de executa, cat si cea de repetitie se manifesta n
actiunile motrice, probele si ramurile sportive,in conditiile de inghemuire
(forta, rezistenta) sau de compexitate (coordonare).

C. Viteza de repetitie

Frecventa miscarilor (N.G.Ozolin, Cflorescu, A.Demeter, V.M.Zatiorski)


viteza de deplasare (D.Harre) cu care se repeta miscarile in unitatea de timp.
Viteza de repetitie este implicata in actiunile motrice care au in structura
lor miscari ciclice ce se repeta intr-o succesiune rapida intr-un termen limitat:
alergari, mars, cadenta pasilor (fond schi), un doi (box). Prelungirea duratei
executiei actiunii, pe de o parte,cresterea incarcaturii efortului, pe de alta parte,
limiteza considerabil manifestarea vitezei-efectuarea actiunii, in aceste cazuri,
fiind posibila numai prin imbinarea vitezei cu rezistenta si cu forta. Cresterea
fortei musculare constituie, deci o premisa pentru cresterea vitezei, dar aceasta
relatie opereaza si invers, viteza marita aunei miscari conduce la cresterea
fortei (mai ales in contul vitezei de executie).
In cazul vitezei de deplasare ("viteza cu care se avanseaza in spatiu")
randamentul este conditionat si de fuleu, mobilitate articulara si neelasticitate
musculara.
39

2.4.3 Prevederile programei scolare privind


dezvoltarea vitezei

In legatura cu dezvoltarea vitezei programele scolare prevad obiective


instructiv-educative particulare fiecarei clase si indica totodata principalele
exercitii si activitati pe fondul carora se constituie sistemele de actionare
utilizate in lectii pentru indeplinirea obiectivelor.
La clasele I-IV se prevede educarea tuturor formelor de manifestare a
vitezei si la ciclul gimnazial se prevede dezvoltarea vitezei in toate formele ei
de manifestare cu sublinierea unor accente particulare la fiecare grupa de clase.
In clasele V-VI accentul se pune pe viteza de reactii si pe viteza de
decizie.
In clasele VII-VIII se prevede dezvoItarea vitezei de reactie si de
executie in conditiie manifestarii capacitatii de anticipare si de decizie. De
asemenea, la
intregul ciclu gimnazial se prevede si obiectivul-perfectionarea vitezei de
repetitie in conditiile pastrani ritmului (frecventei )de executie.
La ciclul liceal se mentin obiectivele stabilite pentru ciclul
gimnazial,adaugandu-se sarcina de a perfectiona viteza. Perioada cea mai
favorabila pentru educarea vitezei de reactie,se situiaza intre 6 si 18 ani, la
varsta mica existind cele mai mari posibilitati,deoarece procesele psihice
fundamentale nu sunt stabilizate, analizatorii, in mod deosebit analizatorul
motric, isi pot perfectiona functiile de baza si mai ales cele legate de activitatea
motrica.
Daca la clasele mici castigul in dezvoltarea vitezei se obtine mai ales in
contul vitezei de reactie si intr-o oarecare masura si in cel al vitezei de
40

executie.La clasele mari acest castig se inregistreaza, mai ales in contul vitezei
de repetitiei si a celei de executie, in ambele cazuri actionand asupra factorilor
de granita care dezvolta viteza pe sarcina fortei si a rezistentei si pe seama
perfectionarii mecanismelor si surselor energetice specifice vitezei.

2.4.4 Metode si mijloace pentru dezvoltarea vitezei

Pentru dezvoltarea vitezei se folosesc diferite exercitii si activitati in


conditiile lectiei de educatie fizica si orelor de activitati sportive scolare
acestea ar fi:
a. Exercitii cu influenta selectiva (exercitii de dezvoltere fizica generala-
N.Ozolin-intinderi, indoiri, rotan etc, executate in ritm rapid timp de 5-
10 sec.). Dezvoltarea viteza de execupe si viteza de repetitie,precum si
simtul ritmului. Pe parcursul executiei se va mari treptat ritmul (clasele
I-VII).
b. Exercitii din grupa actiunilor de front si formatie in mod deosebit
schimbarile de formatii, refacerea formatiei in alte zone ale spatiului de
lucru, schimbarile de directie in deplasarea, luarea unor pozitii, la
comenzi directe saudate prin surprindere, la comenzi inverse.
Se recomanda la toate clasele. Influenteaza viteza de reactie si de
executie.
c. Stafetele si jocurile de miscare care solicita atentia si reactii prompte
la diferite semnale (vizuale, sonore sau tactile).
Dezvolta viteza de reactie, decizia ,capacitatea de anticipare, viteza de
repetitie. Se recomannda la toate clasele.
41

d. Exercitii si jocuri cu mingea aruncari, prinderi, lovituri, evitari,


aruncari i prinderi efectuate rapid, lovituri cu mingea si evitarea
loviturii, prinderea mingii sau unor obiecte aruncate in sus sau ricosate
din zid, pasarea si prinderea a 2-3 mingi introdu-se in circuit in diferite
formatii. Dezvolta toate formele de manifestare ale vitezei.
e. Plecari ( starturi) din diferite pozitii ( in picioare, culcat, cu fata sau cu
spatele spre directia de deplasare, din alergare sau de pe loc, la diferite
comenzi si semnale). Dezvolta viteza de reactie si executie la toate
clasele.
f. sarituri variate cu batai pe unul sau ambele picioare. Dezvolta viteza
de executie si viteza in combinatie cu forta la toate clasele.
g. Exercitii din scoala alergarii implicate in alergarea de viteza: pasul de
accelerare, lansarea de la start, startul de jos, pasul lasat de viteza.
Dezvolta viteza de alergare (repetitie), precum si celelalte forme de
manifestare ale vitezei. Se recomanda la toate clasele.
h. Exercitiile si actiunile care solicita echilibrul. Dezvolta simtul
echilibrului.
i. Exercitii si actiuni din jocurile sportive, pase indoi, aruncari rapide la
poarta, contraatac, marcaj, demarcaj, dribling, angajarea pivotului.
Dezvolta viteza de reactie in cadrul unor actiuni complexe.
j. Jocuri sportive bilaterale, realizate in conditii de viteza: reprize scurte
teren redus.
k. Unele exercitii de forta, impingeri, tractiuni; deprinderi, pasi sariti,
aruncari, exercitii speciale pentru dezvoltarea fortei dinamice a
diferitelor segmente etc., in conditiile manifestarilor rapide a exercitiilor
de forta.
42

Metode pentru dezvoltarea vitezei

N.Ozolin grupeaza metodele de dezvoltare a vitezei ,astfel:


1. Metoda exercitiului "din mers',- parcurgerea rapida a unei distante
dupa un elan prealabil.
2. Metoda altemativa- consta in alternarea intensitatii vitezei.
3. Metoda handicapului "egalizatoare" - asigura conditii egale de
intrecere intre concurenti.
4. Metoda stafetelor si jocurilor.
5. Metoda intrecerilor oficiale si de antranament -constituie una dintre
principalele cai pentru dezvoltarea vitezei.
6. Metoda repetarii -care consta in repetarea exercitiilor.

2.4.4.1 lndicatii metodice pentru dezvoltarea vitezei de


reactie(exercitii)

In educarea vitezei de reactie, atentia trebuie orientata spre solutionarea


urmatoarele doua aspecte principale:
- educarea capacitatii de a sesiza ,mai din timp,situatii1e care vor
determina actiunea de raspuns; incadrarea miscarii adversarilor si
partenerilor in vederea periferica; sesizare a directiei mingii, denivelarii
terenului etc.;
- selectarea-precizarea reactiei de raspuns din multitudinea raspunsurilor
posibile.
43

EXERCITII

1.La semnale sonore:


-gruparea si regruparea in diferite formatii indicate prin
surprindere;
-luarea unor pozitii la semnale sonore stabilite diferentiat pentru
fiecare pozitie;
-aceleasi actiuni efectuate la semnale inverse;
-jocuri si stafete: "Bughetele", "Gaseste-ti locul", "Ocupa locul
libel"', "Crabii si crevetii" etc,
2.La semnale vizuale:
-"Vanatoarea caprelor", "Imitarea miscarii partenerului",
"Ulmareste-l pe cel cu sapca", "Ogarul si iepurele", "Mingea in
cerc", "Sa nu ai mainile ocupate", "Automobile", "Batista" etc.
pase cu schimbarea locului, starturi la semnale vizuale, jocuri cu
mingea pe perechi, cu supraveghere sau surprinderea adversarului,
ultimul sprinteaza.
3. La senmalele tactile (proprio-receptori) "Lupta cocosilor" (din
ghemuit, stand intr-un picior, impingeri cu palmele, impingeri cu
corpul). Lupta cocosilor in cerc (dobandirea de pe banca de
echilibru) "Scote-l din cerc" (prin tractiune sau impingere) "Lupta
in cirlig" (pe spate culcat, cu agatare la genunchi) "Leapsa"...
44

2.4.4.2 Indicatii metodice pentru dezvoltarea vitezei de


executie (exercitii)

Viteza de executie se manifesta in toate cazurile combinanta cu celelalte


forme ale vitezei (de reactie sau repetitie) sau forta (explozia miscarii-
impingeri: viteza de lovire detenta, deprinderea; zvacnirea, explozia aruncarii,
fandarea-scrima, viteza de evitare).
Pentru considerente viteza de executie trebuie analizata in contextual:
"viteza-forta", notiune care ne atrage atentia, ca viteza de executie se poate
educe numai in conditiile dezvoltarii concomitente a vitezei de reactie si a
fortei. eu cat se cere o mai mare viteza in efectuarea unei miscari (cu
incarcaturi suplimentare sau nu), cu atat si solicitarea contractiei musculare va
fi mai intensa.
Toate exercitiile si activitatile indicate pentru dezvoltarea vitezei de
reactie pot constitui mijloace eficiente pentru dezvoltarea vitezei de executie.
Trebuie sa se tina cont in dezvoltarea vitezei de executie de distante si duratele
programate pentru efectuarea efortului sa fie mai scurte pentru a permite viteza
maxima de executie.

2.4.4.3 Indicatii metodice privind dezvoltarea vitezei de


repetitie

Frecventa repetata a miscarilor in unitatea de timp constituie o conditie


esentiala pentru realizarea unor rezultate de valoare in multe ramuri si probe
sportive.
45

Din punct de vedere metodic rezulta ca viteza de repetitie nu se poate


dezvolta in general,ci prin actiuni motrice, corecte si concrete. Transferul
pozitiv al vitezei de repetitie de la o actiune la alta se poate realiza numai cand
structurile lor motrice (cinematice) si particularitatile de efort (dinamica
efortului) sunt asemanatoare.
In educatia fizica scolara, principalele mijloacelor pentru dezvoltarea
vitezei de repetitie vor fi:-alergarile de viteza din atletism, alergarile din cadrul
jocurilor sportive (contraatacuri-replieri) si unele procedee din jocurile
sportive-circulatia rapida a mingii . La acceasta vor fi adaugate exercitiile si
activitatile recomandate pentru dezvoltarea vitezei de reactie si de executie,
ambele prezente in manifestarea vitezei de repetitie.
Mijlocul fundamental pentru dezvoltarea vitezei de repetitie cu largi
posibilitati de utilizare in fiecare scoala va fi alergarea.
In clasele VII-VIII,alergarea de viteza reprezinta unul din mijloacele
principale pentru dezvoltarea tuturor formelor de manifestare a vitezei.
Lansarile din start, alergarile cu cresterea progresiva a vitezei
(accelerarile), sprinturile (plecarea in alergare cu maximum de diferenta),
intrecerile de alergare pe echipe (stafete), exersarea contraatacului, jocurile
bilaterale-reprize scurte si tempouri ridicate, apararea si atacul supranumeric
stafete cu efectuarea pe fondul alergarii a unor procedee tehnice (dribling, pase
etc.),sunt variantele in care se poate actiona asupra dezvoltarii vitezei prin
intermediul alergarii.
46

CAPITOLUL III

ORGANIZAREA SI DESFASURAREA CERCETARII

3.1 Scopul lucrarii,ipotezele si sarcinile cercetarii

In prezent,privirile specialistilor se indrepta spre metode si forme noi de


organizare a lectiilor de educatie fizica ,in scopul de a dinamiza dezvoltarea
capacitatii vitale, a cresterii rezistentei organismului, a cresterii si eficientei ei.
Dinamica motricitatii generale pentru a fi just apreciata, trebuie intotdeauna
raportata la valorile antropometrice care influenteaza substantial nivelul
capacitatii motrice. Cresterea si dezvoltare normala a corpului, implicit si a
calitatilor motrice sunt deteminate de factorii interni si externi, care actioneaza
toata viata dar cu efect si intensitate mai mare in copilarie si adolescenta.
Programare procesului de educatie fizica, in conformitate cu aceste noi
orientari metodice, impune ca intreaga activitate de proiectare sa fie conceputa
in intentia valorificarii exacte a conditiilor materiale si umane existente in
intentia valorificarii exacte a conditiilor materiale si umane existente in
unitatea scolara .Pomind de la premisa ca finalul fiecarei etape reprezinta cate
o trepta superioara in drumul atingerii modelului final, in lucrarea de fata mi-
am propus, ca folosind unele exercitii de dezvoltare a vitezei la clasele a-VlII-a
sa le compar si sa stabilesc, daca aceasta calitate motrica de baza sa imbunatatit
sau nu.
Pornind de la premisa, ca numai masuram si apoi judecam, putem avea
dimensiunea aplecarii unui fenomen sau a unei activitati care se doreste
47

studiata, controlata, dar mai ales orientata spre o finalitate, am stabilit


urmatoarele ipoteze:
1. Stiind ca la nivelul populatiei scolare viteza este o calitate motrica
indispensabila elevilor de gimnaziu si liceu, dar din cauza unor motive
subiective (preocupare, actionare deficitara) si mai putin din motive obiective
(baza materiala, conditii deosebite de lucru, metodologie etc.), numai folosind
o metodologie adecvata si in concordanta cu particularitatile morfo-functionale
si motrice ale elevilor in cadrul lectiilor de educatie fizica, obtinem o eficienta
a procesului de instruire.
2.Dezvoltarea vitezei prin exercitiile folosite este eficient si nu rare
efecte negative asupra dezvoltarii elevilor si a imbunatatirii indicilor celorlalte
calitati motrice daca incarcaturile sunt moderate, iar exersarea este extensiva.
In vederea atingerii scopului propus, a verificarii ipotezei de lucru am stabilit
urmatoarele sarcini organizatorice:
a. consultarea materialului bibliografic;
b. stabilirea conditiilor experimentului;
c. elaborarea sistemelor de actionare si a spatiului de lucru;
d. stabilirea duratei experimentului;
e. stabilirea probelor ce vor constitui bateria de teste la care va fi supus
esantionul;
f. aplicarea in lectii a sistemului de actionare conform planului;
g. efectuarea testaruor initiala si finala din punct de vedere functional si
al calitatii motrice viteza;
h. nterpretarea statistico-matematica a datelor si stabilirea concluziilor
finale.
48

3.2 Metode si tehnici de cercetare

Preocupandu-ma de realizarea sarcinilor stabilite, am folosit urmatoarele


metode de cercetare:
1. Studiul materialului bibliografic de specialitate care a dat
posibilitatea cunoasterii aspectelor generale privind dezvoltarea calitatilor
motrice si a vitezei n special, factorii care determina valoarea vitezei, formele
ei de manifestare, metodologia dezvoltarii ei.
2. Metoda observatiei ce reprezinta contemplarea intentionata a unui
obiect,a unui fenomen, document sau proces, n care sunt angajate cu pondere
specifica procesele sezoniere si logice.
Conditiile n folosirea ei:
A.Organizarea observatiei:
Stabilirea scopului,;
Observarea regularitatii observatiei
Modalitati de integrare a datelor.
B.Pregatirea observatorului:
Documentare lui;
Aspectele teoretice;
Experimentarea pe loturi mici;
Inregistrarea de date numeroase.
Experimentul a fost facut la scoala Nr.2. din judetul Braila, experimentul
a cuprins un numar de 44 de elevi de la doua clase a-VIII-a. Clasele au fost
mixte si au avut urmatoarea componenta:
1. La clasa a VIII-a au lucrat 11 baieti s1 11 fete (clasa
experiment).
49

2. La clasa a VIII-a au lucrat 11 baieti si 11 fete (clasa martor).


Activitatea s-a destasurat n sala scolii special amenajata pentru efectuarea
execitiilor fizice n interior si pe terenul anexa din curtea scolii ,teren cu
dimensiunile unui teren de hadbal. Pentru buna destasurea a experimentului s-
au folosit urmatoarele materiale, care sunt intrebuintate in permanenta n cadrul
orelor de curs si a activitatilor sportive.
1. Banci de gimnastica trei bucati.
2. Corzi de sarituri.
3. Mingi de baschet unsprezece bucati.
4. Garduri mici unsprezece bucati.
5. Saltele de gimnastica opt bucati.
6. Bastoane de gimnastica doua zeci si opt de bucati.

3.4 Etapeie experimentuiui

Studiul de fata a fost efectuat n cadrul Scolii Generale Nr.2. din orasul
Braila unde prin amabilitatea profesorului de educazie fizica Munteanu
Claudiu am efectuat cercetarea.
S-a apicat experimentul ca metoda de cercetare acest lucru presupunand
interventia activa a cercetatorului ,el selectand mijloacele si luand masuri
organizatorice specifice dinainte stabilite n vederea organizarii corecte a
ipotezelor de lucru.
In vederea organizarii experimentului am studiat literatura de specialitate
referitoare la dezvoltarea calitatilor motrice; viteza si a tratarii ei in literatura de
specialitate, precum i n cadrul lectiilor de educatie fizica scolara, am stabilit
50

ipotezele de lucru ce trebuie verificate in urma experimentului, precum si


testele ce trebuie efectuate
Tot n aceasta etapa am stabilit sistemele de actionare pentru fiecare
procedeu in parte, precum si testarea n vederea realizarii dozarii efortului. A
urmat apoi, stabilirea spatiului la clasele a VIII- A si a VIII-a B n anul scolar
2007-2008 mai ales in perioada 14.09.2007-15.06.2008.
Perioad n care au avut loc testarile initiale si finale la parametri
urmariti si lucrul efectiv pentru dezvoltarea calitatii motrice viteza.
In perioada 21.09.2007-02.10.2007 au avut loc testarea initiala aprobelor
motrice:
- Alergarea de viteza pe distanta de 50 m;
- Sritura n lungime de pe loc;
- Detenta pe verticala;
- Aruncarea mingii de oina de pe loc la distanta.
Toate aceste probe au fost reluate n perioada 03.11.2007 avnd ns
caracter de testare finala. Testarea initiala a probelor specifice dezvoltarii
vitezei a avut loc n perioada 21.09.2007 ( din perioada semestruluiI), iar
testarea finala n perioada 08.03.2008-22.03.2008 (din semestrul II).

3.5 Sistemul de probe aplicat in cercetare

Pentru realizarea experimentului au fost folosite urmatoarele masuratori:


A.masuratori antropometrice:
Greutatea;
Inaltimea;
51

B.probe motrice:
Alergarea de viteza pe distante de 50 m
Sritura n lungime de pe loc-proba desfasurata in conditiile
prevazute de S.U.V.A.D
Detenta pe verticala-proba s-a efectuat fara elan si a constat in
masurarea semnului cel mai inalt lasat de pe palma pe perete in pozitia
stand cu bratul ridicat si semnul cel mai inalt in urma sariturii pa
verticala;
Aruncarea mingii de oina de pe loc la distanta-proba s-a desfasurat in
conditiile prevazute de S.U.V.A.D.

3.6 Sistemul de indicatori statistico-matematici folositi in


cercetare pentru prelucrarea datelor

In lucrarea de fata in analiza si interpretarea datelor culese prin cele doua


testari initiale si finale ala elevilor s-au folosit urmatorii indicatori statistici:
- Media aritmetica-este indicatoml statistic cel mai des utilizat in
interpretarea datelor recoltate si care se ia in considerare in toate calculele
interioare-media aritmetica, calculata dupa formula care reprezinta suma
valorilor individuale impartita la numaml de cazuri. Statistica ne ajuta sa
analizam cauzele si sa eliminam factorii disturbatori.
Tot ce ne pune la dispozitie sunt o serie de parametri referitori la datele
obtinute. Acestia ne pot indica:tendinta fenomenelor de a se grupa in jurul unor
cifre, deci masura in care colectivul cercetat este omogen sau nu din punct de
vedere al cercetarii. Legatura care exista intre doi sau mai multi factori si
directia pozitiva ori negativa ce se influenteaza reciproc.
52

- Amplitudinea W1 (gradul de imprastiere) corespoode intervalului de


timp dintre valoarea maxima si cea minima a unei serii de valori. Cu cat
intervalul este mai mic omogenitatea colectivului respectiv este mai mare si
invers. Dintre doua colective care are amplitudinea mai mica este omogen,
datele fiind grupate astfel:

W=Xmaximal -Xminimal

Xmax=valoarea cea mai mare

Xmin= valoarea cea mai mica

- Abaterea standard sau eroarea standard S, este indicatorul


dispersiei care se foloseste cel mai des in practica cercetarii stiintifice.
Se calculeaza dupa formula:

X1= valoarea individuala


X = media aritmetica
X1-X= diferenta dintre valoarea individuala si media aritmetica
53

N= numarul de cazuri
Ea ne arata dispersia de la media unui sir de valori indicand gradul de
omogenitate sau de dispersie si daca esalonul a fost bine ales din punct de
vedere al parametrului respectiv. Abaterea standard are totdeauna inainte
semnul . Aceasta reprezinta standardul cu care se poate abate de la media
aritmetica fiecare din valorile individuale. Cu cat abaterea tip va fi mai mica va
arata cu atat mai mult ca medie aritmetica , ce caracterizeaza mai bine
esantionul.
Ordinea operatiilor:
1. Se calculeaza diferentele dintre fiecare valoare individuala si media
aritmetica.
2. Se ridica la patrat fiecare diferenta calculata.
3. Se calculeaza suma diferentelor ridicate la patrat.
4. Se imparte la suma patratelor diferentele lor.
5. Se extrage radacina patrata.

-Coeficientul de variabilitate cv, reprezinta raportul dintre abaterea tip si


media aritmetica dupa formula propusa de Pearson, in care: c.v-coeficient de
variabilitate se calculeaza dupa formula : c.v si se exprima in procente a catului
dintre abaterea tip si media aritmetica. Valoarea coeficientului de variabilitate
este invers proportionala cu omogenitatea:
0-10%-omogenitate mare ;
10-20%-omogenitate medie;
peste 20%-lipsa de omogenitate.
- Rata de crestere (progresul), calculat in urma diferentei dintre media
aritmetica a testarii finale si media aritmetica a testarii initiale: p=X2-X1.
54

- Progresul in valori relative, indicator care da valoarea in procente a


progresului realizat. Pentru reprezentarea lor grafica am folosit diagramele.
Interpretarea corecta a datelor obtinute de elevii claselor aVIII-aB) la testarile
initiale si finale, la masuratorile autropometrice, precum si la probele de
control si la cele specifice, reprezinta o etapa importanta in aprecierea
randamentului educatiei fizice.

3.7 Programarea si planificarea exercitiiior de dezvoltare a


vitezei si a sistemelor de actionare experimentale

Activitatea propriu-zisa de dezvoltare a vitezei prin metodele


experimentate n prezenta lucrare s-au desfasurat n urmatoarele etape
calendaristice:
16 noiembrie-18 decembrie 2007, 5 saptamani, 10 lectii;
5 februarie-25 martie 2008, 6 saptamani, 12 lectii.
In total pentru dezvoltarea vitezei la clasa aVIII-a A, am folosit
exercitiile specifice dezvoltarii vitezei fiindu-i alocate un numar de 22 de lectii
clasei martor a VIII-aB, i-a fost aplicata programarea semestriala adica un ciclu
de 10 lectii, la care se aduga semestrul pentru dezvoltarea vitezei, perioada 1
februarie -5 martie.
Exprimate cifric, concluziiIe dobandesc forta de convingere, confera un
plus de certitudine a actiunilor itreprinse in directia cunoasterii stiintifice. De la
inceput trebuie evidentiat faptul ca cifrele care reprezinta performantele
realizate au un pronuntat caracter probabilistic.
55

Asa cum am apreciat mai sus, caracterul probabilistic al performantelor


trebuie sa capete consistenta pa baza prelucrarii statistico-matematici, n felul
acesta depasindu-se interpretarile descriptive contemplative putin eficiente.
Statistica matematica nu reprezinta o metoda, ci priveste insusi evolutia
fireasca a stiintelor, deci si a educatiei fizice si sportive scolare.

3.8 Modalitati de actionare pentru dezvoltarea vitezei folosite


in lecii

In lectia de educatie fizic n cadrul experimentului aplicat n vederea


eficientei variantelor de dezvoltare a vitezei din ciclul gimnazial, am folosit
tipuri de exercitii specifice dezvoltarii vitezei specifice.
Pentru aplicarea acestor procedee am recurs n primul rand la
selectionarea sistemelor de acionare n concordanta cu ipotezele de lucru si in
conditiile materiale de care dispune scoala. Am tinut cont de dezvoltarea
calitatilor motrice ale elevilor de varsta lor, am stabilit ordinea,succesiunea
exercitiilor, am organizat spatiul de lucru. In urma testarilor experimentului am
stabilit testari orientative pentru fiecare elev, cu caracter stimulativ.

EXERCITII, PENTRU DEZVOLTAREA VITEZEI FOLOSITE


IN ACEST EXPERIMENT

Cu aceste exercitii s-a luat de catre clasa experiment adica aVIII-a A n


mai multe complexe:
56

Complexul 1 de exercitii si metode:


1. intinderi, indoiri si rotari executate timp de 5-10 secunde n tempo
rapid;
2. metoda exercitiului, din mers " si anume parcurgerea rapida a unei
distante dupa un elan prealabil;
3. starturi din diferite pozitii n picioare, culcat, ghemuit cu fata sau cu
spatele spre directia de deplasare, din deplasare sau de pe loc, la semnale
auditive si vizuale pe distanta de 10-20-30 metri;
4. alergarea cu genunchii sus pe 15-20m;
5. unele procedee tehnice din jocurile sportive (suveici, circulatia mingii,
pase in doi si trei cu schimb de locuri).
Complexul 2 de exercitii pentru dezvoltarea vitezei:
1. Sarituri variate cu batai pe unul sau ambele picioare;
2. Exercitii din scoala alergarii simplicate in alergarea de viteza:
- pasul de accelerare pana la 30-40m;
- lansari de la start;
- alergare lansata 15-20m.
3. Exercitarea prin metoda alternativa:
- adica alternarea intensitatii, vitezei in efectuarea exercitiilor.
4. Jocurile si stafete ca:
"Buchetele", "Ocupa locul liber", "Cheama-ti schimbul", "Curse pe
numere".
5. Exercitii si actiuni care solicita echilibml:
- pasiri pe banca de gimnastica;
- alergari pe banca de gimnastica;
- prin urmarnea unei linii trasate imaginar.
57

Complexul 3 de exercitii pentru dezvoltare a vitezei:


1. Exercitii si jocuri cu mingea:
- aruncari, loviri, evitari, aruncari si prinderi efectuate rapid;
- lovituri cu mingea si evitarea loviturii;
- prinderea mingii sau a unor obiecte aruncate in sus ricosate din
zid;
- pasarea si prinderea a 2-3 mingi introdu-se in circuit in diferite
formatii,
2. Sarituri la coarda de gimnastica efectuate cu intensitati diferite:
- pe un picior sau pe ambele picioare;
- in spate sau in fata prin ducerea corzii;
3. Unele exercitii, de forta:
- impingeri, tractiuni, deprinderi, pasi sariti, aruncari,
- exercitii speciale pentru forta dinamica a diferitelor segmente
etc., in conditiile manifestarilor rapide a exercitiilor de forta.
4. Jocuri sportive bilaterale realizate in conditiile de viteza:
- reprize scurte;
- teren redus.
5. Efectuarea jocurilor prin metoda handicapului, egalizare"- se asigura
conditii egale de intrecere intre concurenti.

Aceste exercitii s-au desfasurat pe intreaga perioada incare s-a desfasurat


experimentul.
Complexele de exercitii amintite mai sus servind ca principal mijloc de
dezvoltare al vitezei ,exercitiile fiind dozate in sensul atingerii obiectivelor
propuse. Pe tot parcursul desfasurarii experimentului al clasei experimentale
58

VIII-a, am folosit trei "complexe" de exercitii, fiecarei modalitati de lucru a


fiecarui complex revenindui cate sapte lectii.
Modul de organizare al colectivului nu s-a facut intamplator, in ordinea
inaltimii sau al preferintelor ,ci pe grupe constituite pe criteriul performantelor
motrice in urma testarilor initiale si a celorlalte testari fizice. Succesiunea
exercitiilor a fost in concordanta cu prevederile metodice in ceea ce priveste
abordarea musculara.
59

CAPITOLUL 4

RETULTATELE CERCETARII SI INTERPRETAREA


LOR

Dorinta de miscare, dinamismul,caracteristic tineretului, trebuie sa


devina instrument in mana profesorului de educatie fizica, prin care sa
actioneze in sensul formarii unor oameni vigurosi, sanatosi, apti din punct de
vedere fizic si moral.
Prin exercitiul fizic se realizeaza forme variate si utile ale miscarii, elevii
capata incredere in fortele lor, isi coordoneaza activitatea nervoasa, dobandesc
curaj, spirit de initiativa si organizare,devin mai sociabili, ceea ce indreptateste
sa se afirme ca activitatea de educatie fizica constituie o necesitate vitala, fiind
un stimulent deosebit de pretios pentru cresterea si dezvoltarea lor armonioasa,
pentru formarea caracterului, pentru mentinerea, dezvoltarea si asigurarea
sanatatii.
Prin studiul efectuat am incercat sa fac o evaluare a continutului
educatiei fizice scolare, care poate fi realizata si utilizata in diferite variante si
scopuri: dupa incheierea unor sisteme de lectii prin aplicarea in mod curent a
probelor de control sau la incheierea unor etape ale anului scolar, semestru.
Experimentul s-a destasurat aproximativ pe perioada unui an scolar si a
fost aplicat la doua clase de aVIII-a la care s-au aplicat cele trei coplexe de
exercitii pentru dezvoltarea vitezei.
Acest capitol se refera la rezultatele experimentului ,la felul cum acesta
s-a incheiat destasurat, cum au fost interpretate si inregistrate datele. Studiul
experimentului s-a destasurat in anul scolar 2007-2008, iar rezultatele la
60

probele antropometrice ca si la probele motrice au fost recente in tabele si


grafice.

4.1 Prezentarea rezultatelor la testarea iniial i finala

Rezultatele inregistrate si centralizarea lor in urma testarilor si calculelor


indicatorilor statistici, au determinat interpretarea datelor experimentului
efectuat. Pentru asta am ordonat probele la care s-au facut testarile intr-o
succesiune logica de acionare n functie de grupa musculara careia i se
adreseaza.
Probe specifice:
- aruncare mingii de oina de pe loc de la distanta;
- saritura in lungime de pe loc;
- detenta pe verticala;
- alergarea de viteza pe 50m.
Masuratori antropometrice:
- inaltime
- greutate.
Pentru fiecare indicator (proba de control) am calculat media aritmetica
initiala si finala indicand progresul sau dupa caz, regresul, sau amplitudinea,
abaterea standard si coeficientul de variabilitate sunt prezente la discutarea
fiecarei probe n parte.
In urma testarilor initiale si finale a probelor motrice, am observat ca nu
exista diferente remarcabile inregistrate la fete si baieti progresele
inregistrandu-se n tabelele si diagramele intocmite.
61

Prezentarea rezultatelor progresului mediu realizat, le-am prezentat n


tabelele centralizatoare ,astfel:
- In tabelul 1 este prezentat progresul mediu realiazat la probele motrice
specifice dezvoltarii vitezei la proba motrica , viteza pe 50m la clasele
aVIII-a A si a VIII-a B.
- In tabelul 2 este prezentat progresul mediu realizat la probele motrice
specifice dezvoltarii vitezei la clasele aVIII-A si B prin probele specifice
: -sritura n loogime de pe loc, detenta pe verticala.
- In tabelul 3 este prezent progresul mediu realizat la probele motrice
specifice dezvoltarii vitezei la clasele aVIII-aA si B. prin probe1e
specifice : -aruncarea mingii de oina de pe loc la distanta.
- In tabe1ul 4 este realizat progresul mediu realizat la probe1e motrice
specifice pentru dezvoltarea vitezei la clasele aVlII-a A si B privind
indicii antropometrici inaltime si greutate.

4.2. Prelucrarea datelor obtinute

Pentru rezultatele testarilor initiale si finale la clasa experimentala si


clasa martor am calculat pentru fiecare proba:
- media aritmetica X;
- amplitudinea W;
- abaterea standard S;
- coeficientul de variabilitate C.V;
- rata de crestere a progresului P.
62

Materializarea acestora este ilustrata prin medii aritmetice, ca si raporturi


comparative, inregistrand progresul sau regresul inregistrat. Datele obtinute ale
fiecarei clase sunt inscrise sub fiecare tabel corespunzator.

4.3.Prezentarea si interpretarea rezultatelor

Din datele obtinute se poate afirma ea la colectivele unde se lucreaza cu


mijloaee judicios selectionate si aplicate metodic se pot obtine progrese atat pe
plan motric,cat si pe plan biologic,atat din punct de vedere calitativ ,cat si din
punct de vedere cantitativ.In continuare voi prezenta modul in care s-a efectuat
fiecare proba, precum si rezultatele si interpretarea datelor in ordinea sus
mentionata.

A.Rezultatele obtinute la probele motrice si interpretarea lor

1 .Alergarea de vitez pe 50 m PLAT


Privind motricitatea generala am anlizat si interpretarea rezultatelor
obtinute dupa mediile obtinute privite comparativ la cele doua clase comparativ
prin aplicarea celor trei complexe de exercitii pentru dezvolotarea vitezei.
Proba testata-alergarea de viteza: -vizeaza timpul de executie al actului motric
ciclic-viteza -prin alergare pe distanta scurta. Aceasta proba vizeaza viteza de
reactie, viteza de executie, viteza de accelerare.
Conditiile de desfasare au fost acleas pentru toti elevii, proba
desfasurandu-se in conditii prevazute de S.U.V.A.D.
63

S-au acordat doua incercari eu pauza de 10 minute intre alergari si se


intrgistreaza cea mai buna. Proba se executa cu start din picioare, cronometraj
la miscare.Se folosesc pantofi de sport. Nu se folosesc terenuri in panta sau in
denivelari. Rezultatele se inregistreaza in secunde si zecimi de secunde.
In urma analizei testarilor initiale si finale se observa cresterile indicilor
la toate cele doua clase care au lucrat prin ambele procedee aplicate.Sunt
urmatoarele cresteri:clasa a VIII-a A are o crestere de 0,4 fata de clasa aVIII-a
B care are o rata de crestere de 0,2. Lucrand in mod deosebit pentru
dezvoltarea calitatilor motrice-viteza, influente asupra celorlalti indici ai
motricitatii si acestea sunt acumulative; aprope sunt si rezultatele clasei martor.
Toate aceste rezultate obtinute si analizate se observa urmarind tabelele
si graficele de la anexe.

2.Saritura in lungime de pe loc


Combinatia, viteza-forta, a fost testata la cele doua clase de aVIII-a A, la
care s-au aplicat cele trei complexe de exercitii si o clasa martor aVIII-a B la
care s-au publicat prevederile programei scolare. Proba s-a desfasurat in
aceleasi conditii pentru toate clasele, executandu-se doua sarituri de fiecare
elev si inregistrandu-se cea mai buna perfomanta. Masuratoarea a fost
inregistrata in metri si centimetri. Urmarind tabelele centralizatoare si
calculand media aritmetica realizata la testarile initiale si finale observam
cresteri la clasa cuprinsa in experiment.
Indicatorii dispersiei, reprezentativi pnn coeficientul de variabilitate ne
indica o omgenitate mai buna la clasa care a lucrat exercitii din cele trei
complexe pentru dezvoltarea vitezei respectiv clasa aVIII-a A, fata de clasa
martor aVIII-a B.
64

Rata progresului este mai mare la clasa care a lucrat cele trei comlexe,
clasa aVIII-a A, decat cea care a aplicat planificarea semestriala, clasa a VIII-
aB.La clasa a VIII-a A rata de crestere este de 0,11, iar la clasa aVIII-a B, rata
de crestere este de 0,04.
Evidenta este progresia realizata de clasa aVIII-a A care a lucrat efectiv
din cele trei complexe de exercitii pentru dezvolterea vitezei.

3. Detenta pe verticala
Urmatoarea proba pentru cercetarea vitezei de executie si mai precis
viteza exploziva a fost saritura pe verticala de pe loc. Proba a constat din doua
sarituri pe verticala fara elan, langa perete, masurandu-se in centimetri, si
facandu-se diferenta intre semnele lasate pe perete de palma inainte si dupa
saritura,am stabilit in centimetri care este detenta.
S-a inregistrat rezultatul cel mai bun, iar proba s-a desfasurat in aceleasi
conditii pentru tot esalonul de elevi, in sala de sport. Mediile relizate la testarile
initiale si finale, atat pentru clasa care a lucrat exercitiile efectiv pentru
dezvoltarea vitezei, cat si cea care a lucrat conform programei sunt superioare
progresul realizat, deci rata de crestere este evident la clasa aVIII-a A, care este
de 2,95 cm fata de clasa martor aVIII-a B de 2,05. La aceasta proba se observa
superioritatea lucrului prin cele trei complexe pentru dezvoltarea vitezei.

4.Arunearea mingii de oina de pe loc la distanta


Pentru viteza membrelor superioare am folosit penru testare o alta
proba:aruncarea mingii de oina pe un spatiu dinainte stabilit in metri. Elevii au
beneficiat de doua incercari fiecare, inregistrandu-se cea mai buna.
Masuratorile s-au efectuat in metri. Proba s-a desfasurat in conditiile prevazute
de S.U.V.A.D.
65

Aceasta proba urmareste sa testeze viteza exploziva a lanturilor


musculare ale membrelor superioare. Efectuarea probei a urmarit masurarea
vitezei de reactie, a vitezei explozive, a fortei si coordonarea miscarilor in
momentul aruncarii. La aceasta proba s-au inregistrat urmatoarele rezultate
dupa testarea finala:rata de crestere la c1asa aVIII-a A este de 2,41 prin cele
trei complexe de exercitii pentru dezvoltarea vitezei,iar rata de crestere la clasa
martor aVIII-a B este de 1,59. Concluzia este deci ca,clasa experiment a fost
mai eficienta.

B.Rezultatele obtinute la masuratorile antopometrice inaltimea

Dintre masuratorile antopometrice care pot fi aplicate cu usurinta


colectivelor de elevi si care sunt mai semnificative la aceasta varsta, am
considerat ca fiind de importanta deosebita inaltimea (talia) si greutatea.
Primul care s-ia facut masurarea copilului si i-a urmarit cresterea
longitudinala a fost Montbeillard (1759-1777), constituind astfel si prima
cercetare in acest domeniu. In tara noastra primele cercetari cu privire la
cresterea si dezvoltarea copiilor,au fost facute in 1924 si apartin Valentinei
Rosca.
Inaltimea este dimensiunea cea mai importanta care pune in evidenta
cresterea si dezvoltarea organismului. Inaltimea sau talia este distanta dintre
talpi si crestetul capului. Masurarea s-a efectuat in pozitie verticala,cu ajutorul
unui stativ gradat (taliometru). Gradarea este in centimetri,iar pe stativ aluneca
un indicator vizual. Elevii au stat cu spatele si calcaiele de baza stativului.
Corpul elevului care il masuram trebuie sa aiba o pozitie corecta, astfel
incat, barbia sa fie paralela cu pamantul, privirea lui indreptata inainte,
66

trunchiul drept, genunchii bine intinsi. Rezltatele au fost inregistrate in metri si


centimetri.
Din calculele efectuate a rezultat ca media aritmetrica calculata la
testarile finale la clasa aVIII-a A sunt superioare avad in rata de crestere de
0,02, iar la clasa aVIII-aB de 0,01.
Folosind mijloace judicios selectionate si aplicate metodic, tinand cont
de particularitatile, morfo-functionale ale colectivelor si de cele de
varsta cronologica, dar si fiziologica putem concluziona, ca se pot obtine
progrese pe plan somatic, din punct de vedere cantitativ si calitativ.

Greutatea
O alta masurare antropometrica aplicata colectivului de elevi, a fost
greutatea care este unul din indicatorii labili ai cresterii cantitative a corpului.
Greutatea este raportata la inlaltimea corpului, varstei,starii de nutritie.
Ea este modificata putand sa creasca sau sa scad n functie de influenta unor
factori interni si externi, patologi cum ar fi:
- alimentatia, efortul fizic, tulburalile organice n stransa legatura cu
varsta de instalare a maturitatii sexuale, a preocuparilor actuale de
pregatire intensa n vederea reusitei profesionale, deci multa munca
intelectuala.
- cu pregatire a orientarii elevilor spre obiectivelor de baz n vederea
reusitei la examenul de capacitate.
Elevii au fost cntrii n echipamentul sportiv, tricou si sort, desculti, iar
masuratorile s-au fcut n kilograme. Testarea mediei aritmetice initiale
calculata ne indica valori cuprinse intre 48,72Kg la clasa aVIII-a A, iar la clasa
aVIII-a B 47,59Kg.
67

Rata de crestere la clasa aVIII-a A este de 1,09 Kg, iar la clasa aVlII-a B
rata de crestere este de 0,77Kg.
Privind dezvoltare morfologica, dupa analiza indicilor, putem face unele
constatari, stabilind relatii intre datele antropometrice,acestea sunt cunoscute
sub denumirea de indici antropometrici.
La aceasta varsta ritmul de crestere este inegal, la fel si al segmentelor
determinand variatii ale indicilor de personalitate. Toate acestea trebuiesc bine
cunoscute de profesorul de educatie fizic, n mod deosebit pentru dezvoltarea
judicioasa a mijloacelor si dozarii eficiente a efortului fizic, cat si a timpului de
acordare a pauzelor.
Analizand rezultatele testorilor reise, ca prin structurile motrice folosite
in dezvoltarea vitezei, in cele trei complexe de exercitii se influenteaza in mod
deosebit procesul de crestere si dezvoltare fizica armonioasa asigurand indici
somatici superiori.
Pe plan somatic la varsta pubertara, legile cresterii si dezvoltarii
armonuaioase,actioneaza uniform, dar cu implicatii profunde aspra dezvoltarii
calitatilor motrice si mai ales in metodologia influentarii favorabile acestora..
Deci, ritmul dezvoltarii corpului la elevii claselor aVIII-a este neuniform,
aceasta perioada inregistreaza un ritm continu ascendent in mod deosebit la
baieti

CONCLUZII SI PROPUNERI
68

Din multitudinea rezultatelor obinute n urma prelucrarii si interpretarii


datelor s-a putut constata, ca la nivelul claselor testare sunt disponibilitati
pentru dezvoltarea calitatilor motrice indeosebi a vitezei. Interpretarea indicilor
statistici calculati, analiza fiecarei probe de verificare a fortei din punct de
vedere al progresului realizat, confirma acest fapt. Prin folosirea procedeelor
din cele trei complexe de exercitii de dezvoltare a vitezei se elimina rutina si
lectiile se bucura de interes prin noutatile aduse.
Rezultatele cercetarii confirma utilitatea unor sisteme de mijloace stabile
si deschise inbunatatirii lor.
Dupa prelucrarea rezultateior si interpretarea lor,precum si din datele
obinute n cadrul experimentului, rezulta sapte serii de aspecte de care trebuie
sa tinem cont si care ne conduc la unele concluzii bine conturate:
1. utilizand exercitiile pentru dezvoltarea vitezei n conditiile unei baze
materiale bune, n urma prelucrarii datelor obpnute, s-au confirmat pe
deplin ipotezele lucrarii.
2. evolutia calitatii motrice viteza - prezinta o crestere ascendenta la
toate probele motrice si specifice testate.
3. aplicarea experimentala a exercilor pentru dezvoltarea vitezei asupra
unui esantion format din elevii a doua clase aVIll-a si-a dovedit eficienta
n procesul de educatie fizica.
Extinderea folosirii lor la intreaga populatie scolara din scoala noastra ar
prezenta o contributie pe linia modernizarii si optimizarii educatiei fizice la
acest nivel.
4. progresele realizate difera la esantionul experimental, clasa care a
lucrat exercitiile specifice pentru dezvoltarea vitezei avand indici
superiori clasei martor care a lucrat conform programei scolare.
69

5. cu toate ca, experimentul s-a desfasurat pe o perioada de timp relativ


scurta,ca urmare a folosirii unor exercitii de clongatii si corective s-a
observat si o redresare a atitudinilor deficitare.
6. se observa o lipsa de omogenitate a colectivelor de elevi, explicata in
mod deosebit prin diferentele indicilor somatici, a tulburarilor din
echilibrul functional al structurii psihice instabile; mobilitatii
intelectuale, puterii de concentrare nervoasa si fizica a elevilor.
Omogenitatea colectivelor de elevi (acolo unde poate fi evidentiata) s-a
realizat prin progrese semnificative ale elevilor cu rezulate initiale mai
slabe.
7. marea varietate a sistemelor de actionare, a structurilor de exercitii au
contribuit la dezvoltarea unui bagaj de deprinderi motrice de baza si
aplicativ utilitare,la intarirea sanatatii si nu in ultimul rand a calitatii
motrice viteza .
Educarea vitezei la varsta elevilor din clasele aVIII-a, presupune multa
prudenta, dar folosind mijloace adecvate, se obtin rezultate bune si se observa,
ca are influente asupra dezvoltarii si unei pregatiri fizice superioare si
multilaterale a elevilor.
Avantajul acestor procedee il ofera posibilitatea de folosire a spatiilor
disponibile si localizare mai precisa a diferitelor grupe musculare, resupand
perfectionarea constienta, activa si continua a elevilor.
Un alt avantaj il prezinta folosirea concomitenta a mai multor materiale
si aparate sportive, a controlului progresului inregistrat prin sistemul normelor
de control, a cresterilor posibilitatii de auto-control, auto-dirijare individuala.
Angrenarea superioara la eforturi, posibilitatea lucrului exercitiilor de
viteza, elminarea timpilor morti, cresterea interesului pentru activitatea si auto-
instruire, mare adaptabilitate a intrecerii la orice conditii de baza materiala si
70

datorate, sunt numai cateva din principalele modalitati aplicate in experiment,


care au asigurat o buna densitate a lectiilor, o dinamica inalta a efortului si
deci, o eficienta sporita a lectiilor.
Exercitiile aplicate in lucrare dominaindu-si eficienta in procesul de
educatie fizica la clasa experimentala, recomandand a fi folosite la intreaga
populatie scolara din gimnaziu, dar cu oarecare prudenta, tinand cont de nivelul
de dezvoltare a colectivului de elevi, varsta, sex.
Nu consider ca programele de dezvoltare a vitezei utilizate in lucrarea de
fata sa fie cele mai eficiente, dar reprezinta totusi un model in optimizarea
metodologiei de dezvoltarii vitezei din ciclul gimnazial...!

TABEL Nr.1

INDICATORII STATISTICI AI PROGRESULUI REALIZAT LA


PROBELE MOTRICE-VITEZA
71

CLASA aVIII-a A
EXPERIMENT
PROBA VITEZA
INDICARORI 50M
X1 8,2
X2 7,8
RATA PROGRESULUI 0,4
(progresul mediu)

CLASA aVIII-a B
MARTOR
PROBA VTTEZA
INDICATORI 50M
X1 8,8
X2 8,5
RATA DE CRESTERE 0,2
(progresul mediu realizat)

TABEL Nr.2
72

PRINCIPALII INDICATORI STATISTICI AI PROGRESULUI


REALIZAT LA PROBELE MOTRICE
SI ANTROPOMETRICE

CLASAaVIII-a A

EXPERIMENT
PROBA LUNGIME DE PE DETENTA PE
LOC VERTICALA
INDICATORI
X1 1,77 32
X2 1,88 34,,95
RATA DE 0,11 2,95
CRESTERE
(progresul)

CLASA aVIII-a B
MARTOR
PROBA LUNGIME DE PE LOC DETENTA PE
VERTICALA
INDICATORI
X1 1,76 29,22
X2 1,80 31,27
RATA DE 0,04 2,05
CRESTERE
(progresul)

TABEL NR.3

PRINCIPALII INDICATORI STATISTICI AI PROGRESULUI


REALIZAT LA PROBELE MOTRICE SI ANTROPOMETRICE
73

ARUNCAREA MINGII DE OINA

CLASA a-VIII-a A
EXPERIMENT
PROBA ARUNCAREA MTNGTI DE
OINA
INDICATORI
X1 24,68
X2 27,09
RATA DE CRESTERE (progresul) 2,41

CLASA aVIII-a B
MARTOR
PROBA ARUNCAREA MINGII DE OINA
INDICATORI
Xl 24,86
X2 26,45
RATA DE CRESTERE (Progresul) 1,59

TABEL NR.4

INDICATORII STATISTICI AI PROGRESULUI REALIZATE


LA MASURATORILE ANTROPOMETRICE:
74

lNALTIME,GREUTATE

Clasa aVIII-A

EXPERIMENT
MASURATORI INALTIME GREUTATE
ANTROPOMETRICI

INDICATORI
X1 1,63 48,72
X2 1,65 49,81
RATA DE 0,02 1,09
CRESTERE(progresul
mediu realizat)

Clasa a VIII-a B

MARTOR
MASURATORTI INALTIME GREUTATE
ANTROPOMETRICI

INDICATORI
X1 1,57 47,59
X2 1,58 48,36
RATA DE 0,01 0,77
CRESTERE
(progresul mediu
realizat)

CLASA a VIII-a A

TABEL
75

CU REZULTATELE INREGISTRATE LA PROBA DE VITEZA PE 50 M


PLAT
EXPERIMENT
Initial Final
Nr.c
rt. Nume si prenume
X1 X2

1. Avram Victor 9,5 1,3 1,69 8,9 1,1 1,21


2. Balaban Marius 8,6 0,4 0,16 8,1 0,3 0,09
3. Ciocoi Robert 8,6 0,4 0,16 8,2 0,4 0,16
4. Chirila Cristian 8,7 0,5 0,25 8,3 0,5 0,25
5. Cristescu George 8,7 0,5 0,25 8,2 0,4 0,16
6. Done Darius 7,5 -0,7 0,49 7,1 -0,7 0,49
7. Dornea Monica 8,2 0 0 7,8 0 0
8. Draghici Sorina 8,0 -0,2 0,04 7,7 -0,1 0,01
9. Gafita Florentina 8,7 0,5 0,25 8,4 0,6 0,36
10. Ionescu Ovidiu 8,6 0,4 0,16 8,3 0,5 0,25
11. Lupsan Simona 7,5 -0,7 0,49 7,1 -0,7 0,49
12. Necula Crina 8,3 0,1 0,01 7,8 0 0
13. Panait Adriana 8,4 0,2 0,04 8,0 0,2 0,04
14. Paun Daniel 7,6 -0,6 0,36 7,2 -0,6 0,36
15. Ropota Bianca 8,5 0,3 0,09 8,0 0,2 0,04
16. Rotaru Teodor 8,6 0,4 0,16 8,1 0,3 0,09
17. Rosu Magda 8,7 0,5 0,25 8,4 0,6 0,36
18. Rusu Cosmin 7,6 -0,6 0,36 7,3 -0,5 0,25
19. Tataru Anca 7,9 -0,3 0,09 7,4 -0,4 0.16
20. Toader Paul 7,8 -0,4 0,16 7,5 -0,3 0,09
21. Torcaciu Corina 7,6 -0,6 0,36 7,2 -0,6 0,36
22. Zaharia Adelina 7,5 -0,7 0,49 7,2 -0,7 0,36

INDICATORI STATISTICI

X1 = 8,2 X2 = 7,8
W1 = 2 W2 = 1,8
S1 = 0,54 S2 = 0,51
CV1 = 6,58 CV2 = 6,53
C1 = 6,31 C2 = 5,58

CLASA a VIII-a A
76

TABEL
CU REZULTATE INREGISTRATE LA PROBA DETENTA PE
VERTICALA

EXPERIMENT
Initial Final
Nr.c N.P.
rt. X1 X2

1. A.V. 29 -3 9 31 -3,95 15,6025


2. B.M. 29 -3 9 32 -2,95 8,7025
3. C.R. 28 -4 16 30 -4,95 24,5025
4. C.C. 33 1 1 35 0,05 0,0025
5. C.G. 32 0 0 35 0,05 0,0025
6. D.D. 32 0 0 34 -0,95 0,9025
7. D.M. 40 8 64 45 10,05 103,0125
8. D.S. 38 6 36 41 6,05 36,6025
9. G.F. 28 -4 16 31 -3,95 15,6025
10. I.O. 30 -2 4 33 -1,95 3,8025
11. L.S. 39 7 49 42 7,05 49,7025
12. N.C. 28 -4 16 31 -3,95 15,6025
13. P.A. 29 -3 9 32 -2,95 8,7025
14. P.D. 38 6 36 41 6,05 36,6025
15. R.B. 29 -3 9 33 -1,95 3,8025
16. R.T. 27 -5 25 30 -4,95 24,5025
17. R.M. 28 -4 16 31 -3,95 15,6025
18. R.C. 35 3 9 39 4,05 16,4025
19. T.A. 38 6 36 42 7,05 49,7025
20. T.P. 28 -4 16 30 -4,95 24,5025
21. T.C. 27 -5 25 29 -5,95 35,4025
22. Z.A. 39 7 49 42 7,05 49,7025

INDICATORI STATISTICI

X1 = 32 X2 = 34,95
W1 = 13 W2 = 16
S1 = 4,62 S2 = 5,06
CV1 = 14,43 CV2 = 14,47
C1 = 450 C2 = 538,965

CLASA a VIII-a A
77

TABEL
CU REZULTATE INREGISTRATE LA PROBA ARUNCAREA MINGII
DE OINA DE PE LOC LA DISTANTA

Initial Final
Nr.c N.P.
rt. X1 X2

1. A.V. 19 -5,68 32,2624 22 -5,09 25,9081


2. B.M. 30 5,32 28,3024 35 7,91 65,5681
3. C.R. 16 -8,68 75,3424 18 -9,09 82,6281
4. C.C. 29 4,32 18,6624 33 5,91 34,9281
5. C.G. 28 3,32 11,0224 32 4,91 24,1081
6. D.D 17 -7,68 58,9824 18 -9,09 82,6281
7. D.M. 32 7,32 53,5824 35 7,91 65,5681
8. D.S. 34 9,32 86,8624 38 10,91 119,0281
9. G.F. 17 -7,68 58,9824 18 -9,09 82,6281
10. I.O. 34 9,32 86,8624 37 9,91 98,2081
11. L.S. 26 1,32 1,7424 27 -0,09 0,0081
12. N.C. 27 2,32 5,3824 29 1,91 3,6481
13. P.A. 24 -0,68 0,4624 27 -0,09 0,0081
14. P.D. 16 -8,68 75,3424 18 -9,09 82,6281
15. R.B. 21 -3,68 13,5424 22 -5,09 25,9081
16. R.T. 26 1,32 1,7424 28 0,91 0,8281
17. R.M. 25 0,32 0,1024 27 -0,09 0,0081
18. R.C. 19 -5,68 32,2624 21 -6,09 37,0881
19. T.A. 24 -0,68 0,4624 27 -0,09 0,0081
20. T.P. 32 7,32 53,5824 34 6,91 47,7481
21. T.C. 20 -4,68 21,9024 21 -6,09 37,0881
22. Z.A. 27 2,32 5,3824 29 1,91 3,6481

INDICATORI STATISTICI

X1 = 24,68 X2 = 27,09
W1 = 18 W2 = 20
S1 = 5,86 S2 = 6,61
CV1 = 23,74 CV2 = 24,40
C1 = 722,7728 C2 = 920,0582

CLASA a VIII-a A
78

TABEL
CU REZULTATE INREGISTRATE LA PARAMETRUL SOMATIC:
INALTIME
EXPERIMENT
Nr.c N.P. Initial Final
rt.
X1 X2

1. A.V. 1,63 0 0,0000 1,65 0 0,0000


2. B.M. 1,59 -0,04 0.0016 1,61 -0,04 0,0016
3. C.R. 1,54 -0,09 0,0081 1,54 -0,11 0,0121
4. C.C. 1,62 -0,01 0,0001 1,66 0,01 0,0001
5. C.G. 1,62 0,02 0,0004 1,66 0,01 0,0001
6. D.D 1,69 0,06 0,0036 1,72 0,07 0,0049
7. D.M. 1,71 0,08 0,0064 1,73 0,08 0,0064
8. D.S. 1,76 0,13 0,0169 1,78 0,13 0,0169
9. G.F. 1,58 -0,05 0,0025 1,60 -0,05 0,0025
10. I.O. 1,52 -0,11 0,0121 1,53 -0,12 0,0144
11. L.S. 1,71 0,08 0,0064 1,73 0,08 0,0064
12. N.C. 1,62 -0,01 0,0001 1,63 -0,02 0,0004
13. P.A. 1,61 -0,02 0,0004 1,63 -0,02 0,0004
14. P.D. 1,69 0,06 0,0036 1,72 0,07 0,0049
15. R.B. 1,58 -0,05 0,0025 1,60 -0,05 0,0025
16. R.T. 1,63 0 0,0000 1,66 0,01 0,0001
17. R.M. 1,54 -0,09 0,0081 1,56 -0,09 0,0081
18. R.C. 1,67 0,04 0,0016 1,70 0,05 0,0025
19. T.A. 1,69 0,06 0,0036 1,71 0,06 0,0036
20. T.P. 1,58 -0,05 0,0025 1,59 -0,06 0,0036
21. T.C. 1,54 -0,09 0,0081 1,55 0,1000 0,0100
22. Z.A. 1,71 0,08 0,0064 1,75 0,09 0,0081

INDICATORI STATISTICI

X1 = 1,63 X2 = 1,62
W1 = 0,24 W2 = 0,25
S1 = 0,06 S2 = 0,07
CV1 = 3,68 CV2 = 4,24
C1 = 0,0950 C2 = 0,1096

CLASA a VIII-a A
79

TABEL
CU REZULTATE INREGISTRATE LA PARAMETRUL SOMATIC
GREUTATE
EXPERIMENT
Initial Final
Nr.c N.P.
rt. X1 X2

1. A.V. 47 -1,72 2,9584 48 -1,81 3,2761


2. B.M. 49 0,28 0,0784 49 -0,81 0,6561
3. C.R. 51 2,28 5,1984 53 3,19 10,1761
4. C.C. 61 12,28 150,7984 62 12,19 148,5961
5. C.G. 58 9,28 86,1184 59 9,19 84,4561
6. D.D 35 -13,72 188,2344 36 -13,81 190,7161
7. D.M. 42 -6,72 45,1584 44 -5,81 33,7561
8. D.S. 53 4,28 18,3184 54 4,19 17,5561
9. G.F. 49 0,28 0,0784 50 0,19 0,0361
10. I.O. 52 3,28 10,7584 54 4,19 17,5561
11. L.S. 45 -3,72 13,8384 46 -3,81 14,5161
12. N.C. 44 -4,72 22,2784 45 -4,81 23,2761
13. P.A. 47 -1,72 2,9584 48 -1,81 3,2761
14. P.D. 47 -1,72 2,9584 49 0,19 0,0361
15. R.B. 40 -8,72 76,0384 40 -9,81 96,2361
16. R.T. 65 16,28 265,0384 66 16,19 262,1161
17. R.M. 45 -3,72 13,8384 46 -3,81 14,5161
18. R.C. 57 8,28 68,5584 58 8,19 67,0761
19. T.A. 56 7,28 52,9984 58 8,19 67,0761
20. T.P. 45 -3,72 13,8384 46 -3,81 14,5161
21. T.C. 37 -11,72 137,3584 37 -12,81 164,0961
22. Z.A. 47 -1,72 0,9584 48 -1,81 3,2761

INDICATORI STATISTICI

X1 = 48,72 X2 = 49,81
W1 = 30 W2 = 30
S1 = 7,49 S2 = 7,67
CV1 = 15,37 CV2 = 15,39
C1 = 1180,5104 C2 = 1236,6542
80

CLASA a VIII- a A

TABEL
CU REZULTATE INREGISTRATE LA PROBA SARITURA IN
LUNGIME DE PE LOC
EXPERIMENT
Nr.c N.P. Initial Final
rt.
X1 X2

1. A.V. 1,85 0,08 0,0064 1,95 0,07 0,0049


2. B.M. 1,65 -0,12 0,0144 1,70 -0,18 0,0324
3. C.R. 1,60 -0,17 0,0289 1,65 -0,23 0,0529
4. C.C. 1,75 -0,02 0,0004 1,85 -0,03 0,0009
5. C.G. 1,90 0,13 0,0169 2,05 0,17 0,0289
6. D.D 1,70 -0,07 0,0049 1,75 0,13 0,0169
7. D.M. 1,90 0,13 0,0169 2,10 0,22 0,0484
8. D.S. 1,95 0,18 0,0324 2,15 0,27 0,0729
9. G.F. 1,65 -0,12 0,0144 1,70 -0,18 0,0324
10. I.O. 1,65 -0,12 0,0144 1,75 -0,13 0,0169
11. L.S. 1,95 0,18 0,0324 2,05 0,17 0,0289
12. N.C. 1,75 -0,02 0,0004 1,85 -0,03 0,0009
13. P.A. 1,65 -0,02 0,0144 1,75 -0,13 0,0169
14. P.D. 1,90 0,18 0,0324 2,20 0,32 0,1024
15. R.B. 1,80 0,03 0,0009 1,95 0,07 0,0049
16. R.T. 1,70 -0,07 0,0049 1,80 -0,08 0,0064
17. R.M. 1,60 -0,17 0,0144 1,70 -0,18 0,0324
18. R.C. 1,65 -0,12 0,0324 1,75 -0,13 0,0169
19. T.A. 1,85 0,08 0,0064 2,00 0,12 0,0144
20. T.P. 1,90 0,13 0,0169 2,05 0,17 0,0289
21. T.C. 1,60 -0,17 0,0289 1,65 -0,23 0,0529
22. Z.A. 1,95 0,18 0,0324 2,10 0,22 0,0484

INDICATORI STATISTICI

X1 = 1,77 X2 = 1,88
W1 = 0,35 W2 = 0,55
S1 = 0,01 S2 = 0,03
CV1 = 0,56 CV2 = 1,59
C1 = 0,3668 C2 = 0,6617

CLASA a VIII-a B
81

TABEL
CU REZULTATE INREGISTRATE LA PROBA ALERGARE DE
VITEZA PE 50 m PLAT

MARTOR
Initial Final
Nr.c Nume si prenume
rt. X1 X2

1. Albu Adrian 8.8 0 0 8,6 0,1 0,01


2. Bratu Alina 8,6 -0,2 0,04 8,5 0 0
3. Carstian Dorin 8,3 -0,5 0,25 8,1 -0,4 0,16
4. Ciocoi Madalin 8,8 0 0 8,5 0 0
5. Condrea Costin 8,5 -0,3 0,09 8,2 -0,3 0,09
6. Dornea Ramona 8,3 -0,5 0,25 8,0 -0,5 0,25
7. Gingaras Ionela 8,6 -0,2 0,04 8,3 -0,2 0,04
8. Gurau Gianina 8,2 -0,6 0,36 8,0 -0,5 0,25
9. Ionescu Catalin 9,5 0,7 0,49 9,3 0,8 0,64
10. Irimia Bogdan 8,0 -8,8 0,64 7,8 -0,7 0,49
11. Jipa Adriana 8,7 -0,1 0,01 8,6 0,1 0,01
12. Lupascu Cosmin 9,2 0,4 0,16 8,8 0,3 0,09
13. Margarit Iulian 8,6 -0,2 0,04 8,3 -0,2 0,04
14. Negoita Valentina 9,5 0,7 0,49 9,4 0,9 0,81
15. Oancea Mihaela 9,6 0,8 0,64 9,4 0,9 0,81
16. Petru Elena 9,5 0,7 0,49 9,1 0,6 0,36
17. Roibu Viorel 8,2 -0,6 0,36 7,9 -0,6 0,36
18. Spirache Sorin 9,6 0,8 0,64 9,3 0,8 0,64
19. Tataru Oana 9,5 0,7 0,49 9,2 0,7 0,49
20. Toader Claudia 8,4 -0,4 0,16 8,1 -0,4 0,16
21. Tudorache Vicentiu 8,8 0 0 8,5 0 0
22. Vlaicu Corina 8,9 0,1 0,01 8,7 0,2 0,04

INDICATORI STATISTICI

X1 = 8,7 X2 = 8,5
W1 = 1,6 W2 = 1,6
S1 = 0,51 S2 = 0,52
CV1 = 5,79 CV2 = 6,11
C1 = 5,65 C2 = 5,74

CLASA a VIII-a B
82

TABEL
CU REZULTATE INREGISTRATE LA PROBA DETENTA PE
VERTICALA

MARTOR
Initial Final
Nr.c N.P.
rt. X1 X2

1. A.A. 27 -2,22 4,9284 29 -2,27 5,1529


2. B.A. 29 -0,22 0,0484 32 0,73 0,5329
3. C.D. 32 2,78 7,7284 32 0,73 0,5329
4. C.M. 30 0,78 0,6084 32 0,73 0,5329
5. C.C. 26 -3,22 10,3884 28 -3,27 10,6929
6. D.R. 22 -7,22 52,1284 23 -8,27 68,3929
7. G.I. 26 -3,22 10,3884 28 -3,27 10,6929
8. G.G. 32 2,78 7,7284 36 4,75 22,3729
9. I.C. 29 -0,22 0,0484 31 -0,27 0,0729
10. I.B. 34 4,78 22,8484 34 2,73 7,4529
11. J.A. 37 7,78 60,5284 40 8,73 76,2129
12. L.C. 25 -4,22 17,8084 28 -3,27 68,3929
13. M.I. 27 -2,22 4,9284 29 -2,27 5,1529
14. N.V. 34 4,78 22,8484 36 4,73 22,3729
15. O.M. 39 9,78 95,6484 42 10,73 115,1329
16. P.E. 25 -4,22 17,8084 25 -6,27 39,3129
17. R.V. 28 -1,22 1,4884 30 -1,27 1,6129
18. S.S. 33 3,78 14,2884 36 4,73 22,3729
19. T.O. 27 -2,22 4,9284 29 -2,27 5,1529
20. T.C. 27 -2,22 4.9284 30 -1,27 1,6129
21. T.V. 25 -4,22 17,8084 26 -5,27 27,7729
22. V.C. 29 -0,22 0,0484 29 -2,27 5,1529

INDICATORI STATISTICI

X1 = 29,22 X2 = 31,27
W1 = 17 W2 = 19
S1 = 4,25 S2 = 5,02
CV1 = 14,54 CV2 = 16,05
C1 = 379,9048 C2 = 530,0368

CLASA a VIII-a B
83

TABEL
CU REZULTATE LA INREGISTRATE LA PROBA ARUNCAREA
MINGII DE OINA DE PE LOC LA DISTANTA

MARTOR
Nr.c N.P. Initial Final
rt.
X1 X2

1. A.A. 39 14,14 199,9396 41 14,55 211,7025


2. B.A. 26 1,14 1,2996 27 0,55 0,3025
3. C.D. 28 3,14 9,8496 31 4,55 20,7025
4. C.M. 25 0,14 0,0196 26 -0,45 0,2025
5. C.C. 18 -6,86 47,0596 19 -7,45 55,5025
6. D.R. 18 -6,86 47,0596 21 -5,45 29,7025
7. G.I. 21 -3,86 14,8996 23 -3,45 11,9025
8. G.G. 37 12,14 147,3796 38 11,55 133,4025
9. I.C. 16 -8,86 78,4996 18 -8,45 71,4025
10. I.B. 23 -1,86 3,4596 25 -1,45 2,1025
11. J.A. 39 14,14 199,9396 40 13,55 183,6025
12. L.C. 19 -5,86 34,3396 20 -6,45 41,6025
13. M.I. 29 4,14 17,1396 30 3,55 12,6025
14. N.V. 22 -2,86 8,1796 23 -3,45 11,9025
15. O.M. 34 9,14 83,5396 36 9,55 91,2025
16. P.E. 19 -5,86 34,3396 22 -4,45 19,8025
17. R.V. 27 2,14 4,5796 29 2,55 6,5025
18. S.S. 17 -7,86 61,7796 19 -7,45 55,5025
19. T.O. 19 -5,86 34,3396 20 -6,45 41,6025
20. T.C. 26 1,14 1,2996 27 0,55 0,3025
21. T.V. 18 -6,86 47,0596 19 -7,45 55,5025
22. V.C. 27 2,14 4,5796 29 2,55 6,5025

INDICATORI STATISTICI

X1 = 24,86 X2 = 26,45
W1 = 0,23 W2 = 23
S1 = 7,17 S2 = 7,11
CV1 = 28,84 CV2 = 26,88
C1 = 1080,5912 C2 = 1063,5555
84

CLASA a VIII-a B

TABEL
CU REZULTATE INREGISTRATE LA PARAMETRUL SOMATIC:
INALTIME

MARTOR
Initial Final
Nr.c N.P.
rt. X1 X2

1. A.A. 1,62 0,05 0,0025 1,65 0,06 0,0036


2. B.A. 1,59 0,02 0,0004 1,64 0,05 0,0025
3. C.D. 1,57 0 0,0000 1,59 0 0,0000
4. C.M. 1,54 -0,03 0,0009 1,55 -0,04 0,0016
5. C.C. 1,59 0,04 0,0004 1,62 0,03 0,0009
6. D.R. 1,54 -0,03 0,0009 1,56 -0,03 0,0009
7. G.I. 1,55 -0,02 0,0004 1,57 -0,02 0,0004
8. G.G. 1,54 -0,03 0,0009 1,57 -0,02 0,0004
9. I.C. 1,41 -0,16 0,0256 1,43 -0,16 0,0256
10. I.B. 1,64 0,07 0,0049 1,67 0,08 0,0064
11. J.A. 1,53 -0,04 0,0016 1,54 -0,05 0,0025
12. L.C. 1,59 0,02 0,0004 1,62 0,03 0,0009
13. M.I. 1,61 0,04 0,0016 1,64 0,05 0,0025
14. N.V. 1,55 -0,02 0,0004 1,55 -0,04 0,0016
15. O.M. 1,68 0,11 0,0121 1,72 0,13 0,0169
16. P.E. 1,63 0,06 0,0036 1,63 0,04 0,0016
17. R.V. 1,61 0,04 0,0016 1,61 0,02 0,0004
18. S.S. 1,62 0,05 0,0025 1,64 0,05 0,0025
19. T.O. 1,50 -0,07 0,0049 1,51 -0,08 0,0064
20. T.C. 1,64 0,07 0,0049 1,66 0,07 0,0049
21. T.V. 1,59 0,02 0,0004 1,63 0,04 0,0016
22. V.C. 1,50 -0,07 0,0049 1,51 -0,08 0,0064

INDICATORI STATISTICI

X1 = 1,57 X2 = 1,59
W1 = 0,27 W2 = 0,29
S1 = 0,06 S2 = 0,06
CV1 = 3,82 CV2 = 3,77
C1 = 0,0758 C2 = 0,0905
85

CLASA a VIII-a B

TABEL
CU REZULTATE INREGISTRATE LA PARAMETRUL SOMATIC:
GREUTATEA
MARTOR
Initial Final
Nr.c N.P.
rt. X1 X2

1. A.A. 53 5,41 29,2681 53 4,64 21,5296


2. B.A. 49 1,41 1,9881 50 1,64 2,6896
3. C.D. 49 1,41 1,9881 50 1,64 2,6896
4. C.M. 42 -5,59 32,2481 43 -5,36 28,7296
5. C.C. 48 0,41 0,1681 49 0,64 0,4096
6. D.R. 42 -5,59 32,2481 42 -6,36 40,4496
7. G.I. 35 -12,59 158,5081 34 -14,36 206,2096
8. G.G. 43 -4,59 21,0681 44 -4,36 19,0096
9. I.C. 43 -4,59 21,0681 43 -5,36 28,7296
10. I.B. 54 6,41 41,0881 56 7,64 58,3696
11. J.A. 50 2,41 5,8081 51 2,64 6,9696
12. L.C. 42 -5,59 32,2481 42 -6,36 40,4496
13. M.I. 49 1,41 1,9881 50 1,64 2,6896
14. N.V. 49 1,41 1,9881 50 1,64 2,6896
15. O.M. 58 10,41 108,3681 60 11,64 135,4896
16. P.E. 49 1,41 1,9881 50 1,64 2,6896
17. R.V. 61 13,41 179,8281 63 14,64 214,3296
18. S.S. 58 10,41 108,3681 60 11,64 135,4896
19. T.O. 40 -7,59 57,6081 39 -9,36 87,6096
20. T.C. 44 -3,59 12,8881 44 -4,36 19,0096
21. T.V. 38 -9,59 91,9681 38 -10,36 107,3296
22. V.C. 51 3,41 11,6281 53 4,64 21,5296

INDICATORI STATISTICI

X1 = 47,59 X2 = 48,36
W1 = 26 W2 = 29
S1 = 6,74 S2 = 7,51
CV1 = 14,16 CV2 = 15,52
C1 = 954,3182 C2 = 1185,0912
CLASA a VIII-a B
86

TABEL
CU REZULTATE INREGISTRATE LA PROBA SARITURA IN
LUNGIME DE PE LOC

MARTOR
Initial Final
Nr.c N.P.
rt. X1 X2

1. A.A. 1,95 0,19 0,0361 2,05 0,25 0,0625


2. B.A. 1,80 0,04 0,0016 1,85 0,05 0,0025
3. C.D. 1,85 0,09 0,0081 1,95 0,15 0,0225
4. C.M. 1,75 -0,06 0,0036 1,70 -0,10 0,0100
5. C.C. 1,70 -0,06 0,0036 1,75 -0,05 0,0025
6. D.R. 1,60 -0,16 0,0256 1,65 -0,15 0,0225
7. G.I. 1,60 -0,16 0,0256 1,65 -0,15 0,0225
8. G.G. 1,90 0,14 0,0196 1,90 0,10 0,0100
9. I.C. 1,60 -0,16 0,0256 1,65 -0,15 0,0225
10. I.B. 1,75 -0,01 0,0001 1,75 -0,05 0,0025
11. J.A. 1,95 0,19 0,0361 2,05 0,25 0,0625
12. L.C. 1,65 -0,11 0,0121 1,70 -0,10 0,0100
13. M.I. 1,65 -0,11 0,0121 1,65 -0,15 0,0225
14. N.V. 2,00 0,24 0,0576 2,00 0,20 0,0400
15. O.M. 2,00 0,24 0,0576 2,05 0,25 0,0625
16. P.E. 1,95 0,19 0,0361 2,05 0,25 0,0625
17. R.V. 1,65 -0,11 0,0121 1,70 -0,10 0,0100
18. S.S. 1,95 -0,19 0,0361 2,05 0,25 0,0625
19. T.O. 1,60 -0,16 0,0256 1,65 -0,15 0,0225
20. T.C. 1,65 -0,11 0,0121 1,70 -0,10 0,0100
21. T.V. 1,60 -0,16 0,0256 1,65 -0,15 0,0225
22. V.C. 1,65 -0,11 0,0121 1,65 -0,15 0,0225

INDICATORI STATISTICI

X1 = 1,76 X2 = 1,80
W1 = 0,40 W2 = 0,40
S1 = 0,15 S2 = 0,02
CV1 = 8,52 CV2 = 1,55
C1 = 0,4847 C2 = 0,59

BIBLIOGRAFIE
87

Ardelean T. Predarea exercitiilor de atletism in lectiile de educatie


fizica scolara, Editura I.E.F.S. Bucuresti, 1980.
Ardelean T. Particularitatile calitatilor motrice in atletism, Editura
I.E.F.S. Bucuresti, 1992.
Badiu T. Teoria educatiei fizice si sportului, teste, 1998
Carstea Ghe. Teoaria metodica educatiei fizice si sportului, Editura
A.N.E.F.S. Bucurest, 1990.
Carstea Ghe. Planificarea procesului de educatie fizica scolara, Editura
I.E.F.S. Bucuresti, 1990.
Demeter A. Bazele fiziologice ale educatiei fizice scolare, Editura
Stadion, Bucuresti, 1974.
Demeter A. Bazele fiziologice si biochimice ale calitatilor fizice,
Editura Educatie Sport-Turism, Bucuresti, 1991.
Dragnea A. Teoria si metodica dezvoltarii calitatilor motrice, Editura
Compediu, A.N.E.F.S. Bucuresti, 1994.
Dragnea A. Masurarea si evaluarea in educatie fizica si sport, Editura
Sport-Turism, Bucuresti, 1994.
Epuran M. Psihologia educatiei fizice, Editura Sport-Turism, 1976
Mitea Ghe. Dezvoltarea calitatilor motrice, Editura Sport-Turism,
1977.
Scarlat E. Educatia fizica a copiilor de varsta scolara, Editura Pentru
Tineret si Sport, Bucuresti, 1993
Tibacu V. Circuitul in lectia de educatie fizica, Editura Stadion,
Bucuresti, 1974.
Tudose St. Elemente din statistica aplicata, Editura A.N.E.F.S.
Bucuresti, 1993.
XXX Programarea de educatie fizica pentru invatamantul
gimnazial, liceal si profesional.