CONTABILITATEA PRODUSELOR SI PRODUCTIEI NETEMINATE IN CADRUL

SOCIETATII PRODUCATOARE DE DERIVATE DIN LEGUME

S.C. REG S.A.

Cuprins:

Argument

Cap.1. Contabilitatea stocurilor si productiei in curs de executie

1.1. Notiuni teoretice privind stocurile si productia in curs de executie

Cap.2. Functiunea conturilor

2.1. Produse in curs de executie (331)

2.2. Lucrari si servicii in curs de executie (332)

Cap.3. Evaluarea stocurilor si productiei in curs de executie

3.1. Evaluarea la intrare a stocurilor si productiei in curs de executie

3.2. Evaluarea la iesire a stocurilor si productiei in curs de executie

Monografie contabila

Concluzii si propuneri

Bibliografie

Anexe

ARGUMENT

Fiind directorul firmei S.C. REG .S.A. si considerand ca tema, contabilitatea

produselor si productiei neteminate in cadrul societatii in cauza, S.C. REG S.A., este o parte
foarte importanta a contabilitatii ocupandu-se cu productia in curs de executie, am hotarat sa
strang informatii pentru realizarea acestui proiect care ma va ajuta sa inteleg si sa fixez mai
bine cunostintele necesare pentru o productie la un cost cat mai scazut, obtinand un profit cat
ridicat, acestea fiind si obiective le cale mai importante ale firmei.

S.C. REG S.A. este o societate cu capital mixt, care are ca obiect de activitate
prelucrarea legumelor.
 Firma a fost infiintata la data de 01.07.2000 prin consimtamantul a cinci dintre
actionari, actuali manageri ai societatii. Societatea a fost inregistrata la Registrul Comertului
cu numarul J22-731-94.

La data infiintarii, nivelul capitalului social a fost de 550.000.000 lei, insa pe parcursul
existentei sale, datorita cresterii productiei si acapararii unei parti mari din piata, si implicit a
profitului obtinut, capitalul firmei o suferit o modificare substantiala, in sensul ca acesta a
suferit o modificare fata de cel initial, astfel ajungandu-se la valoarea de 750.000.000 lei,
cum rezulta din bilantul contabil incheiat la sfarsitul exercitiului finaciar.

Forta de munca a societatii este reprezentata printr-un numar de 143 de angajati, din
care: 75 angati in cadrul sectiei de productie de la Oradea, 43 angajati la sediile de
reprezentare ale societatii din tara (Bacau, Slobozia, Vaslui, etc), iar restul de 25 de personae
fac parte din personalul de conducere, coordonare si administrare al societatii.

Echipa de conducere a firmei este compusa din cinci personae, respective:

Director general;

Director adjunct, cu rol de director comercial;

Director de productie;

Director economic;

Asistent generalist.

In ceea ce priveste personalul societatii, acesta beneficiaza de un climat de munca

favorabil, datorat in special relatiilor amicable dintre angajati, dar si din punct de vedere al
performantelor firmei si remunerarilor acordate salariatilor.

Datorita numarului redus de competitori pe piata interna, probalitatea de crestere a

segmentului de piata si consolidare a pozitiei actuale de lider in urmatoarele trimester este
foarte mare.

Modul de abordarea clientilor este diferit. In cazul clientilor mari se organizeaza

simpozioane si prin marketing direct , iar clientiilor mici prin publicitate, expozitii si alte
actiuni promotionale.

CAP. I CONTABILITATEA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE

EXECUTIE

Cap.1. Contabilitatea stocurilor si productiei in curs de executie

1.1. Notiuni teoretice privind stocurile si productia

in curs de executie
 Desfasurarea activitatii de exploatare este conditionata si de existenta stocurilor. Acestea s
grupeaza, sub aspectul gestionarii in stocuri propriu-zise si productie in curs de executie, luand
forma ansamblului bunurilor si serviciilor, din cadrul unei unitati, destinate pentru a fi consumat
la prima utilizare sau pentru a fi vandute in aceeasi stare ori dupa prelucrarea lor in procesul d
productie.

Marea varietate a stocurilor propriu-zise, fac necesara clasificarea lor dupa mai multe
criterii, si anume din punct de vedere al naturii acestora, in raport de apartenenta lor la
patrimoniu si in functie de provenienta bunurilor si felul acestora. Daca se are in vedere primu
criteriu, in categoria stocurilor propriu-zise se cuprind:

1) Materii prime;
2) Materiale consumabile;
3) Produsele;
4) Animalele si pasarile;
5) Marfuri;
6) Ambalaje;
7) Obiectele de inventar;
8) Baracamentele si amenajarile provizorii.
1. Materiile prime sunt bunuri care participa direct la fabricarea produselor. Aceste
se regasesc integral sau partial in produsul finit. Fie in forma lor initiala, fie transformate.
2. Materialele consumabile sunt activele care participa ori ajuta la procesul d
fabricatie sau de exploatare, fara a se regasi, de regula, in produsul finit. Din aceasta categorie
fac parte materialele auxiliare, combustibilii, materialele pentru ambalat, piesele de schimb al
utilajelor, semintele si materialele de plantat, apasi energia consumata in timpul procesulu
tehnologic.
3. Produsele sunt elemente patrimoniale de natura bunurilor, lucrarilor si serviciilo
realizate in urma procesului de exploatare si care au ca principala destinatie livrarea catre terti
Asemenea active circulante, materiale sunt reprezentate de:
semifabricate reprezinta produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o
sectie (faza de fabricatie) si care trec mai departe in procesul tehnologic al altei sectii, sau se
livreaza tertilor ca atare;
produse finite spre deosebire de semifabricate, sunt bunurile care au parcurs toat
fazele procesului de fabricatie si nu au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitati
patrimoniale, au trecut toate probele de laborator (calitate) si se depoziteaza in vederea livrari
sau expedierii catre clienti;
produse reziduale sunt considerate acele bunuri (deseuri, rebuturi, etc) rezultat
din procesul de productie care nu mai pot fi folosite ca semifabricate sau produse finite, or
utilizate dupa efectuarea anumitor operatii de prelucrare.

4. Animale si pasari care , potrivit legii, nu sunt considerate mijloace fixe, constituie un
alt element ce face parte din categoria stocurilor. Se includ aici urmatoarele:

animalele nascute vii;

animalele tinere de orice fel (taurine, ovine, porcine, caprine, cabaline) in vedere
cresterii si folosirii lor pentru productie (lana, piei, lapte, carne etc) reproductie, munca
reprezentatii (spectacole) expunerea in parcuri si gradini zoologice;
 pasari de orice fel in vederea cresterii si utilizarii lor pentru productie, reproductie
reprezentatii, expuneri )in parcuri si gradini zoologice);
animale tinere si reformate, puse la ingrasat pentru a fi valorificate, pasarile aflate
la ingrasat in vederea comercializarii. Acestora li se adauga si coloniile de albine.

5. Marfurile sunt bunuri pe care le cumpara unitatea patrimoniala pentru a le vinde in

starea in care au fost achizitionate, sau dupa prelucrari neesentiale. Desfacerea acestora are loc
prin societati specializate in activitati de comert cu ridicata (en-gros) si cu amanuntul (en-detail)
sau prin unitati care au ca obiect alte activitati decat comercializarea marfurilor.

6. Amenajarile sunt bunurile folosite pentru asigurarea productiei materiilor prime

materialelor, produselor finite, marfurilor, pe timpul transportului si depozitarii sau pentru
prezentarea lor comerciala.

Se au in vedere ambalajele folosite, achizitionate goale sau odata cu materiile prime

materialele consumabile, marfurile aprovizionate, bunurile respective prelucrate in cadrul unitati
si cele restituite de catre clienti conform contractelor incheiate cu acestia.

7. Obiectele de inventar reprezinta o categorie distincta in cadrul stocurilor. Acestea au in

vedere bunurile cu valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerat
mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o durata mai mica de un an, indiferen
de valoarea lor. Sunt asimilate acestora echipamentele de protectie si de lucru, imbracaminte
speciala, mecanismele, dispozitivele si verificatoarele, utilizate la executia anumitor produse s
alte obiecte similare.

8. Baracamentele si amenajarile provizorii sunt bunuri intrate in gestiunea unitatii in

urma procesului de achizitie sau din productie proprie pentru executarea lucrarilor prestatiilor de
executie. Acestea conditioneaza punerea in aplicare a proiectului de executiei si demarare
lucrarilor de baza. In categoria baracamentelor si amenajarilor provizorii nu se includ lucrarile d
organizare la care prin demontare sau demolare nu se recupereaza materialele (platforme
betonate, drumuri si cai de acces, gropi de var). caracterul provizoriu pe care il dobandesc
bunurile respective fac ca acestea sa fie inregistrate ca activele circulante, nefiind supus
amortizarii.

Din categoria activelor circulante materiale, face parte si productia in curs de executie
Acestea se refera la productia ce nu a parcurs toate fazele (stadiile) de prelucrare prevazute in
procesul tehnologic, avand o situatie intermediara intre materia prima si semifabricate, sau intr
semifabricate si produsul finit.

Productia in curs de executie include, produsele care desi sunt terminate nu au trecu
probele de calitate sau nu au fost receptionate din punct de vedere tehnic ori nu au fos
completate in intregime. Lucrarile, serviciile si studiile in curs de executie sau neterminate sun
alte elemente componente ale productiei in curs de executie.

Dupa apartenenta la patrimoniu, stocurile se pot grupa in:

stocuri aflate in gestiune unitatii care fac parte din patrimoniul propriu al acesteia;
 stocuri care nu apartin patrimoniului propriu al acesteia desi se afla in stocuri care
nu apartin patrimoniului propriu al acestuia, desi se afla in gestiunea unitatii;

Primele stocuri se gasesc in spatii proprii (depozite , magazii) sau la terti (materiile prime
si materialele aflate la terti, produse date la terti, marfuri in custodia sau consignatie la terti).

Stocurile din cea de-a doua categorie apartin tertilor si se gasesc temporar in intreprinder
prin anumite stocuri (materii prime, materialele, obiecte de inventar, marfuri, etc primite spre
prelucrare in custodie sau in consignatie).

Stocurile din punct de vedere al provenientei trebuie privite sub doua aspecte:

pe de o parte stocurile achizitionate de unitate din afara sa (materiile prime

materiale consumabile, obiecte de inventar, animale si pasari, ambalaje, etc, cumparate de l
furnizori sau din avansuri de trezorerie), sau intrate in gestiune pe alte cai (aport in natura a
asociatilor la capitalul social, primele cu titlul gratuit, plusuri de inventar constatate la stocurile
provenite din aprovizionari din afara intreprinderii sau din alte surse);
pe de alta parte, stocurile obtinute din activitatea proprie (obiecte de inventar
semifabricate, produse finite, ambalaje, animale si pasari tinere de orice fel taurine, porcine
ovine, caprine, cabaline, etc), in vederea cresterii si folosirii acestora pentru productie
reproductie, munca, reprezentatii, expuneri in parcuri si gradini zoologice, animale si pasar
tinere si la ingrasat pentru a fi valorificate (inclusiv sporul in greutate vii obtinute de la animalel
si pasarile tinere si la ingrasat), plusul la inventar constatat la activele respective provenite din
productie proprie.

CAP. II FUNCTIUNEA CONTURILOR

Cap. II. Functiunea conturilor

2.1. Produse in curs de executie (331)

Contul 331 Produse in curs de executie

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta stocurilor de produse in curs de executie (care
nu au trecut prin toate fazele de prelucrare prevazute in procesul tehnologic, respectiv
productia neterminata) existente la sfarsitul perioadei; contul 331 este un cont de activ.

In debitul contul 331 se inregistreaza:

Valoarea la cost de productie a stocului de produse in curs de executie la sfarsitul

perioadei, stabilita pe baza de inventar (711);

In creditul contului 331 se inregistreaza:

Scaderea di gestiune a valorii productiei in curs de executie la inceputul perioadei

urmatoare (711);
 Valoarea produselor in curs de executie care fac obiectul participarii la filialele din
cadrul grupului, la alte societati sub forma intereselor de participare sau a altor titluri de
valoare (261, 262, 263, 265);

Soldul contului reprezinta valoarea la cost de productie a produselor aflate in curs de

executie la sfarsitul perioade.

2.2. Lucrari si servicii in curs de executie (332)

Contul 332 Lucrari si servicii in curs de executie

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta lucrarilor si serviciilor in curs de executie la

sfarsitul perioadei. Contul 332 este un cont de activ.

In debitul contului 332 se inregistreaza:

Valoarea la cost de achizitie a lucrarilor si serviciilor aflate in curs de executie

la sfarsitul perioadei (711);

In creditul contului 332 se inregistreaza:

Scaderea di gestiune a valorii lucrarilor si serviciilor aflate in curs de executie la

inceputul perioadei (711);

Valoarea lucrarilor si serviciilor in curs de executie care fac obiectul participarii

la filialele din cadrul grupului, la alte societati, sub forma intereselor de participare sau altor
titluri de valoare (261, 262).

Soldul contului reprezinta valoarea la cost de productie a lucrarilor si serviciilor in

curs de executie la sfarsitul perioadei.

CAP. III EVALUAREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE

Cap. III. Evaluarea stocurilor si productiei in curs de executie

3.1. Evaluarea la intrare a stocurilor si productiei

in curs de executie

Respectarea regulilor privitoare la evaluarea patrimoniului si a celorlalte norme si

principii contabile are drept scop obtinerea unei imagini fidele a patrimoniului, a situatilor
financiare li a rezultatelor.

Reflectarea in contabilitate a stocurilor si productiei in curs de executie se face valoric

(in contabilitatea sintetica), cantitativ si valorica, cu unele exceptii, in contabilitatea analitica
si cantitativ (in evidenta operativa tinuta la locurile de depozitare).

In vederea exprimarii in etalon banesc a bunurilor de natura activelor circulante

materiale, acestea trebuie evaluate. Unitatea patrimoniala este obligata sa mentina metodele
de evaluare adaptate atat pe parcursul exercitiului financiar cat si de la un exercitiu financiar
la altul. Schimbarea metodelor de evaluare de catre unitate se poate face doar in cazuri
justificate si in conditiile prevazute de lege si trebuie mentionate in anexa la bilant
concomitent cu prezentarea influentei avute asupra patrimoniului, situatiilor financiare si
aspra rezultatelor.

Preturile folosite la evaluarea activelor circulante poarta denumirea de preturi de

inregistrare. Acestea pot lua forma costului de achizitie, costului de productie sau pretului
standard dupa caz.

Costul de achizitie al unui bun de natura stocurilor cuprinde pretul de cumparare

prevazut in factura primita de la furnizor, taxele nerecuperabile (comisionul pentru servicii
vamale, taxele vamale, accizele, taxa pe valoarea adaugata inscrise in facturile emise de
furnizori pentru bunurile achizitionate de intreprinderile neplatitoare de TVA etc), cheltuielile
de transport, aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru intrarea in gestiune a
bunului respectiv. Un asemenea pret devine cost istorie si va fi folosit in momentul eliberarii
stocurilor in cauza de la locuri de depozitare. Intrucat costul de achizitie devenit pret de
inregistrare in contabilitate pentru aceleasi sortimente difera de la o perioada la alta, in functie
de marimea preturilor de livrare practicate de furnizori sau de volumul cheltuielilor de
transport aprovizionare, se ridica problema preturilor unitare care trebuie practicate la
iesirea stocurilor in cauza de la locurile de depozitare1.

Costul de productie cuprinde costul de achizitie al materiilor prime si al materialelor

consumate, celelalte cheltuieli directe de productie precum si cota cheltuielilor indirecte de
productie determinate rational ca fiind legate de fabricatia acestora. Un asemenea pret de
inregistrare in contabilitate prezinta dezavantajul ca este cunoscut numai dupa expirarea
perioadei de gestiune curente.

Pretul standard reprezinta pretul prestabilit utilizat in evaluarea si inregistrarea

stocurilor la preturi fixe a caror stabilire s-a facut anterior pe baza preturilor medii ale
stocurilor respectiv realizate in perioada precedenta. Acesta devine pret de inregistrare in
contabilitate doar in conditiile in care diferentele de pret existente in raport cu costul de
achizitie sau costurile de productie, dupa caz, sunt reflectate distinct in contabilitate.
Actualizarea preturilor standard se impune a fui facute cel putin o data pe an in functie de
evolutia preturilor si de alti factori.

Din punct de vedere al relatiei existente intre costul achizitiei sau costul de productie,
dupa caz, si pretul standard diferentele de pret pot fi:

a) In plus (costul de achizitie sau costul de productie dupa caz, este m,ai mare decat
pretul standard);

b) In minus (costul de achizitie sau costul de productie dupa caz, este mai mic decat
pretul prestabilit)

Diferentele de pret se repartizeaza asupra valorii bunurilor iesite din gestiune si asupra
stocurilor cu ajutorul unui coeficient (K), care se determina astfel:

S id + D i
 K=

S is + V i
In care:

K reprezinta coeficientul de repartizare a diferentelor de pret;

S id soldul initial al diferentelor de pret;

D i diferente de pret aferente intrarilor in cursul perioadei, cumulat de la inceputul anului;

S is - soldul initial al stocurilor la pret de inregistrare;

V i - valoarea intrarilor in cursul perioadei la pret de inregistrare , cumulat de la inceputul

anului.

Acest coeficient se inmulteste cu valoarea stocurilor scoase din gestiune la pret de

inregistrare, iar suma obtinuta se evidentiaza in conturile corespunzatoare in care au fost
consemnate bunurile iesite. Calculul coeficientilor de repartizare a diferentelor de pret se
poate realiza la nivelul conturilor sintetice de gradul I si II, pe grupe sau categorii de stocuri.
La sfarsitul perioadei de gestiune, soldurile conturilor de stocuri (la pret de inregistrare) se
cumuleaza cu cele ale conturilor de diferente de pret astfel incat acestea sa reflecte valoarea
stocurilor la costul de achizitii sau la costul de productie dupa caz.

Stocurile se evalueaza potrivit prevederilor legale la data intrarii in patrimoniu cu

ocazia inventarierii la incheierea exercitiului financiar si la data iesirii din patrimoniu sau la
darea in consum.

La momentul intrarii in patrimoniu , activele circulante materiale se supun evaluarii si

inregistrarii in contabilitate la valoarea de intrare denumita valoare contabila si care poate
lua forma:

Costului de achizitie, (pentru materiile prime, materialele consumabile, obiectele

de inventar, ambalajele si amenajarile provizorii etc. procurate cu titlu oneros);

Costului de productie, (pentru productia in curs de executie, semifabricate,

produse finite, obiectele de inventar, ambalaje si pentru alte bunuri produse de catre unitate);

Valoarea de utilitate, (pentru stocurile care reprezinta aport la capital social sau
pentru cele obtinute cu titlu gratuit). Stabilita in functie de pretul pietei, utilitatea, starea
acestora etc.

Costul de achizitie sau al celui de productie dupa caz in situatia animalelor si a

pasarilor cumparate din afara unitatii sau obtinute din productie proprie.

Valoarea luata in calcul pentru evaluarea stocurilor in momentul inventarierii poarta

denumirea de valoare de inventar (valoarea de utilizat sau valoare actuala). Aceasta se
stabileste in functie de utilitatea pe care bunul respectiv o are pentru unitate si de pretul pietei.
Diferentele constatate intre soldurile scriptice ale stocurilor evidentiate in contabilitate si
stocurile faptice constatate prin inventariere se vor inregistra ca plusuri sau minusuri de
inventar. Bunurile care au suferit deprecieri, cele inutilizabile fara desfacere sau greu
vandabile, comenzile aflate in curs ca si cele abandonate sau sistate vor fi evaluate la valoarea
de utilitate corespunzator fiecarui element.

La incheierea fiecarui exercitiu financiar evaluarea elementelor de stocuri are loc la

valoarea de intrare in patrimoniu respectiv la valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele
inventarierii, astfel:

Pentru elementele de stocuri la care exista diferente in plus intre valoarea

de intrare si valoarea de inventar, evaluarea acestora se face la valoare de intrare; plusul de
valoare constatat cu acest prilej nu se inregistreaza in contabilitate, conform principiului
prudentei; materiile prime, materialele consumabile, marfurile, ambalajele etc, se mentin
evidentiate in contabilitate la valoare lor de intrare;

In cazurile in care valoarea de utilitate (valoare de inventar) stabilita la

inventariere este mai mica decat valoarea de intrare (valoarea contabila) a stocurilor si
productiei in curs de executie, diferentele constatate in minus reprezinta o depreciere
reversibila a materiilor prime, materialelor consumabile, marfurilor, etc. valoarea acestor
active circulante se mentine de asemenea la valoarea de intrare in patrimoniu.

Pe suma cheltuielilor exercitiului financiar in care se constata deprecierea

reversibila a stocurilor si productiei in curs de executie se constituie provizioane.

3.2. Evaluarea la iesire a stocurilor si productiei

in curs de executie

Iesirea din patrimoniu sau darea in consum a stocurilor presupune evaluarea

acestora la nivelul valorii lor de intrare. Legislatia romaneasca stabileste pentru agentii
economici din Romania posibilitatea de a opta pentru metoda costului mediu ponderat
(CMP), metoda prima intrare prima iesire (FIFO), metoda ultima intrare prima iesire
(LIFO), sau metoda pretului standard.

Metoda costului mediu ponderat (CMP), presupune calcularea costului unitar

ponderat fie dupa fiecare intrare, fie lunar, ca raport intre valoarea totala a stocului initial plus
valoarea intrarilor si cantitatea existenta in stocul initial plus cantitatile intrate astfel:

S i+ I

CMP=
S ti + Qi

in care:

Si reprezinta valoarea totala a stocului initial;

 I valoarea intrarilor;

Sti cantitatea existenta in stocul initial;

Qi cantitati intrate;

Explicarea modului de calcul al costului mediu ponderat (CMP), se face pe baza

datelor din tabelul nr. 1.1:

Evaluarea iesirilor de stocuri din patrimoniu

conform metodei CMP

Nr. Data Explicatii Q Cu Valoare Data Explicatii Q Cu Valoare

crt.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 01.08 Si 120 4.800 576.000 06.08 Iesire 60 5.260 315.600
2 10.08 Intrare 80 6.000 480.000 12.08 Iesire 100 5.260 526.000
3 17.08 Intrare 140 4.400 616.000 28.08 Iesire 140 5.260 736.400
4 26.08 Intrare 60 7.200 432.000 30.08 Sf 100 5.260 526.000
5 - TOTAL 400 * 2.104.000 - TOTAL 400 - 2.104.000

Introducand datele din tabelul 1.1. in relatia CMP rezulta ca nivelul costului mediu
ponderat este de 5.260 lei/kg, adica:

CMP = 2.104.000 LEI / 400kg = 5.260 lei/kg

Printre avantajele acestei metode putem mentiona nivelarea variatiilor de cost (pret) in
cazul fluctuatiilor de curs, simplificarea calculelor de evaluare a stocurilor, cunoasterea in
permanenta a valorii stocurilor si a iesirilor din stoc, precum si aproprierea valorii iesirilor
astfel calculate de realitatea economica a respectivului moment. Dezavantajul metodei consta
in faptul ca aceasta nu permite evaluarea fiecarei iesiri din stoc, ci doar o evaluare globala
realizata la sfarsitul perioadei de gestiune, fapt ce contravine cu principiul de baza al
inventarului permanent (posibilitatea determinarii, in orice moment, a valorii stocului). De
asemenea, metoda analizata realizeaza o netezire a evaluarilor, in sensul ca valoarea
stocurilor finale va fi minimizata in perioadele de crestere a preturilor si supraevaluata in
perioadele de scadere a acestora fiind o metoda dificil de aplicat in cazul ciclurilor de
exploatare, caracterizate prin miscari de stocuri numeroase, putand fi insa usor adaptata la
situatia gestiunilor automatizate.

Metoda FIFO (First In First Out), procedeaza la o evaluare a bunurilor iesite din
gestiune la costul de achizitie sau la costul de productie al primei intrari. (lot). Pe masura
epuizarii lotului, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau la costul
de productie al lotului urmator, in ordine cronologica. Avantajele acestei metode constau in
simplitate si usoara aplicabilitate, evaluarea stocurilor finale realizandu-se la cele mai recente
valori astfel incat apropierea de

realitatea economica este mai mare. Dezavantajele acestei metode se refera, pe de o parte, la
subevaluarea iesirilor din stoc in perioada de inflatie (ce are ca efect minimizarea cheltuielilor
si supravegherea rezultatului final), iar pe de alta parte, la supraevaluarea iesirilor din stoc in
perioadele caracterizate prin scaderea preturilor, fapt ce denota o corelare intarziata a
costurilor cu variatiile de pret.

Metoda LIFO (Last In First Out), consta in evaluarea bunurilor iesite din gestiune
la costul de achizitie sau la costul de productie aferent ultimei intrari (lot). Pe masura ce
acestea se epuizeaza, iesirile din gestiune de natura stocurilor se evalueaza la costul de
achizitie sau la costul de productie al lotului anterior, in ordine cronologica.

Evaluarea iesirilor din stoc la costurile cele mai recente, supraevaluarea in perioadele
de inflatie a consumurilor (comparativ cu metoda FIFO), fapt ce are ca efect majorarea
cheltuielilor si diminuarea rezultatului final, sunt doar cateva dintre avantajele acestei
metode. In ceea ce priveste dezavantajele, mentionam pe urmatoarele:

Corelarea costurilor cu variatiile de pret si subevaluarea stocului in caz de

depreciere monetara;

In perioadele caracterizate prin puternice cresteri ale preturilor, interesul unitatii

patrimoniale (care isi poate fixa preturile de vanzare in raport de costurile sale complete), va
fi acela de a urmari ca preturile de vanzare sa urmeze imediat preturilor sale de cumparare,
astfel incat rezerva generata de preturile de vanzare sa fie suficienta pentru a face fata
cumpararilor. Acest lucru nu este posibil decat in situatia in care intarzierile in lichidarea
stocurilor sunt mai mici comparativ cu duratele de viata ale acestora.

MONOGRAFIE CONTABILA

MONOGRAFIE CONTABILA

1. S.C. REG S.A. s-a infiintat pe baza Actului constitutiv prin asocierea a trei asociati,
care au subscris potrivit statutului un capital social in suma de 750.000.000 lei, aportul
integral la dat infiintarii, astfel :

Asociatul Ignea Petru - a subscris si aportat un capital social in valoare de

150.000.000 lei.

Asociatul Paval Daniel a subscris si aportat un capital social in valoare de

20.000.000 lei, reprezentand un autoturism Dacia papuc (tip motor cu ardere
interna, serie motor DL 67235; 45 cp), in valoare de 100.000.000 lei si unelte,
dispozitive, mobilier :

Combina frigorifica 2 buc. 11.750.000 lei/ buc.

Vitrina frigorifica 2 buc. 14.000.000 lei/ buc.

Birouri 5 buc. 230.000 lei/buc.

 Calculator 5 buc. 7.000.000 lei/buc.

Scaune 10 buc. 200.000 lei/buc.

Asociatul Glodoreanu Cecilia a subscris si aportat un capital social in valoare

de 100.000.000 lei, reprezentand aparate, instalatii de masura, control si reglare,
astfel :

Casa de marcat Roxon 1 buc. 20.000.000 lei/buc.

Cantare electrice 2 buc 15.750.000 lei/buc

Storcator BRAWN 2 buc 8.000.000 lei/buc

Storcator PHILIPS 1 buc 12.500.000 lei/buc

Aparat de marcat si codificat 20.000.000 lei/buc

Depunerea (aportarea) contravalorii partilor sociale subscrise, constand in bunuri din

natura si numerar, a fost realizata de asociati dupa evaluarea imobilizarilor corporale de catre
comisia de specialitate constituit, conform prevederilor din Actul constitutiv, care a intocmit
si Procesul Verbal de primire-receptie.

In societatea comerciala S.C.REG S.A., prezinta urmatoarele situatii pe baza de bilant

la data de 31 mai 2004.

Si 1011 = 750.000.000 lei

Si 212 =150.000.000 lei

Si214 = 48.500.000 lei

Si 331 = 12.000.000 lei

Si 345 = 15.450.000 lei

Si 4111 = 24.205.000 lei

Si 701 = 202.300.000 lei

Si 711 = 152.000.000 lei

2. In cursul lunii au loc urmatoarele operatii economice :

03.06.2004 se preia in exploatare stocuri de produse in curs de executie in

valoare de 2.000.000 lei
 05.06.2004 se obtin din productia proprie, conform bonului de predare, 2000
borcane din produsul paste de tomate si 2500 borcane din produsul tocana de
legume evoluate la costuri prestabilite.

10.06.2004 se elibereaza clientilor cu factura 2500 borcane produse paste

tomate la un pret de vanzare (exclusiv T.V.A.) de 65000 lei/borcan si 3000
borcane din produsul tocana de legume la un pret de vanzare (exclusiv T.V.A.)
de 2500 lei/borcan.

15.06.2004 - se descarca gestiunea pentru produsele livrate la nivelul costului

prestabilit conform facturii nr. 25/05.06.2004

21.06.2004 se livreaza cu factura unui client 150 borcane din produsul finit
paste tomate la un pret de vanzare 65.000 lei/buc.

23.06.2004 se descarca gestiunea pentru produsele vandute clientului,

utilizandu-se ca metoda de evaluare a iesirilor metoda FIFO.

24.06.2004 se vand unui client produsele reziduale obtinute la pretul de vanzare

de 1.000.000 lei

26.06.2004 se descarca gestiunea pentru produsele reziduale valorificate.

27.06.2004 inregistrare productiei in curs de executie, stabilite prin inventariere

la sfarsitul lunii, evaluata la cost efectiv de 10.000.000 lei.

INREGISTRARI CONTABILE

1. Subscrierea la capital social

1011 P + C 456 = 1011 750.000.000 LEI

456 A+ D

1011 capital social

456 decontari cu asociatii privind capitalul

2. Aportul in natura si in numerar :

456 A C %= 750.000.000

212 A + D 150.000.000

2138 A + D 100.000.000

2131 A + D 90.000.000
 214 A + D 48.500.000

5121 A + D 300.000.000

2132 A + D 71.500.000

Trecerea capitalului subscris nevarsat in capital subscris varsat

1011 P D 1011 = 1012 750.000.000 lei

1012 P + C

03.06.2004 preluare in exploatare a stocurilor de productie in curs de executie

711 A C 331 = 711 2.000.000 lei

331 P D

711 variatia stocurilor

331 produse in curs de executie

5.06.2004 receptia produselor finite obtinute, evaluate la cost de productie prestabilit.

345 A +D 345 = 711 150.000.000 lei

711 P + C

345 paste tomate = 2000 borcane*50.000 lei/buc.=100.000.000 lei

345 tocana de legume = 2500 borcane*20.000lei/buc.=50.000.000 lei

100.000.000 + 50.000.000 = 150.000.000 lei

345 produs finit

711 variatia stocurilor

10.06.2004 livrarea catre client a unor produse finite evaluate la un pret de vanzare
negociat

4111 A + D 4111 = % 237.500.000

701 P + C 701 192.375.000

4427 P + C 4427 45.125.000

Produs paste tomate : 2500*65000 = 162500000 lei

Produs tocana de legume :3000*25000 = 75000000 lei

Total pret vanzare cu T.V.A. 237.500.000 lei

T.V.A. 19% 45.125.000

Total pret vanzare fara T.V.A. 192.375.000 lei

4111 clienti

701 venituri din vanzarea produselor finite

4427 T.V.A. colectata

15.06.2004 descarcarea gestiunii cu produsele finite vandute

711 P D 711 =345 185.000.000. lei

345 A - C

345 Paste tomate: 2500 borcane * 50.000 = 125.000.000 lei

345 tocana legume : 3000borcane*20000 lei = 60.000.000 lei

125.000.000 lei + 60.000.000 lei = 185.000.000 lei

711 Variatia stocurilor

345 Produse finite

21.06.2004 livrarea produselor catre client

4111 A + D 4111 =% 23.205.000

701 P+ C 701 19.500.000

4427 P + C 4427 3.705.000

150 borcane * 130.000 lei = 19.500.000 lei

T.V.A.= 19%*19.500.000 = 3.705.000 lei

4111- clienti

701 venituri din vanzarea produselor finite

4427 T.V.A colectata

23.06.2004-descarcarea gestiunii pentru produsele vandute clientului, prin metoda de

evaluare a iesirilor F.I.F.O.

345 A C 711=345 4.450.000 lei

711 P D

Metoda F.I.F.O.

100 borcane* 30000 lei/borcan = 30.000.000 lei

50 borcane*29.000 lei/borcan = 1.450.000 lei

TOTAL = 4.450.000 lei

25.06.2004 vanzarea produselor reziduale

4111 A +D 4111 = % 1.190.000

703 P+ C 703 1.000.000

4427 P + C 4427 190.000

4111 clienti

703 venituri din vanzarea produselor reziduale

4427 T.V.A. colectata

26.06.2004 se descarca gestiunea pentru produsele reziduale valorificate

331 A + D 331 = 711 10.000.000 lei

711 P + C

331 - Produse in curs de executie

711 Variatia stocurilor

CONCLUZII

CONCLUZII

In urma realizarii acestui proiect am reusit sa acumulez cunostintele necesare pentru ca

activitate firmei sa nu intalneasca obstacole in desfasurarea activitatii, in realizarea de
produse pentru satisfacerea clientilor si obtinerii de cat mai mult profit pentru a putea face noi
investitii .
 Tema Contabilitatea produselor si productiei neterminate din cadrul acestei firme a
fost fixata astfel incat pe baza rezultatelor obtinute din situatiile proprii si a datelor din
literatura de specialitate sa se gaseasca metoda cea mai avantajoasa privind tehnologia de
valorificare a produselor din legume.

Pe baza observatiilor efectuate se pot trage concluzii atat tehnic cat si practic.

Concluziile tehnice ar fi acelea ca o contabilitate cat mai corecta a stocurilor ce cuprind

materiile si materialele consumabile duce la pierderi si totodata la scaderea costului de
productie, automat la scaderea pretului in magazine ceea ce va face sa ne situam printre cei
mai ieftini producatori de pe piata ducand la cresterea vanzarii si marirea profitului.

Concluziile practice sunt acelea ca prin cunostintele acumulate vom reusi sa avem
stocuri pastrate in conditii foarte bune si de o calitate ridicata.

BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE

Bazele contabilitatii : Profesor universitar doctor Ilie Bavita/ Profesor universitar

doctor Irina Protopopescu

Contabilitatea financiara Profesor universitar Dumitru Visan/ Aurelia Ivan / Cosmina

Pitulice

Contabilitatea financiara : Monica Teodorescu / Ramona Precup / Mirela Paunescu /

Mariana Olavan

Contabilitate : Violeta Isai / Gheorghe Negoiescu

Contabilitatea armonizata cu directivele europene : Ilie Popovici

Contabilitate : Aureliana Guoadelia Cojocea / Doina Ana-Maria Petre

Finante : Mariana Vuta / Iulian Brasovescu

Marketing : Laurentiu Dan Anghel / Tibescu Danetiu / Daniel Serbanica / Razvan

Zaharia

Economia intreprinderii : Vasile Dan / Ruxanda Isaiu Maniu / Daniela Mitran

Economie : Viorel Conescu / Ion Bucur / Catalina Bonciu

ANEXE

ANEXE

1. ORGANIGRAMA INTREPRINDERII REG S.A.

Adunarea generala aactionarilor

2. FISA DE CALITATE
Denumirea grupei : Produs alimentar

Denumirea sortimentului : Produse leguminoase

Denumirea produsului : Tocana legume Regal

Ambalaj : borcan de sticla

Marcaje : stantare

Elemente de identificare:

Denumirea produsului : Tocana legume Regal

Denumirea producatorului : S.C. REG S.A.

Cantitate : 800 g

Pret : 7,2 lei (72.000 lei )

Elemente de informare :

Compozitie : ardei, rosii, morcov , ceapa, vinete, orez, sare, conservanti

Termen de valabilitate : 26.08.2007

Conditii de pastrare : loc uscat si racoros

Cod de bare : 59783214391

Caracteristic de calitate :

Aspect : omogen, fara urme de mucegai

Culoare : specifica

Gust : specific

Consistenta : pasta cu imprimeuri de legume

Concluzii : este un produs de calitate ce poate fi comercializat.

3. FISA DE CALITATE

Denumirea grupei : Produs alimentar

Denumirea sortimentului : Produse leguminoase

Denumirea produsului : Paste tomate Regal

Ambalaj : borcan de sticla

Marcaje : stantare

Elemente de identificare:

Denumirea produsului : Paste tomate Regal

Denumirea producatorului : S.C. REG S.A.

Cantitate : 750 g

Pret : 6,5 lei (65.000 lei )

Elemente de informare :

Compozitie : tomate, ulei, sare, conservanti

Termen de valabilitate : 28.08.2007

Conditii de pastrare : loc uscat si racoros

Cod de bare : 5941047802880

Caracteristic de calitate :

Aspect : omogen, fara urme de mucegai si ulei

Culoare : specifica, rosie

Gust : specific, acrisor

Consistenta : pasta cremoasa

Concluzii : este un produs de calitate ce poate fi comercializat.

4.CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE CONSERVELOR STERILIZATE DIN

LEGUME SI FRUCTE

Nr. crt Caracteristici Descrierea caracteristicilor

1. Aspectul Curate, fara pete de rugina, fara pete de grasime,
recipientelor ermetic inchise, fara fisuri, scurgeri de continut,
fara bombarea capacelor sau deformarea
recipientelor de tabla cauzate de bombajul fizic,
chimic sau microbiologic ; in interior, recipientul
metalic nu trebuie sa prezinte pete de sulfura si de
rugina, iar pelicula de lac trebuie sa fie aderenta la
cutie.
2. Aspectul Legumele sau fructele aflate in acelasi stadiu de
 continutului maturitate, fara defecte mecanice : lovituri,
zgarieturi, crapaturi, destramari, fara bucati de
legume arse, fara semne de atac de daunatori ; fara
resturi provenite de la curatarea legumelor : codite,
pielite, seminte ; fara impuritati minerale : nisip,
pamant ; lichid limpede, fara sedimente la unele
conserve se admite sa fie slab opalescent.
3. Culoarea Specifica legumelor, uniforma ; nu se admite
modificarea culorii initiale a acestora, ca urmare a
unor procese fizico-chimice ce au loc in timpul
sterilizarii sau pastrarii.
4. Gustul si mirosul Placute, specifice, apropiate de cele ale materiilor
prime, bine experimentate, fara gust si miros de ars,
de ranced, acru, amar sau alte gusturi si mirosuri
straine.