i'NDRUMARI PENTRU FOLOSIREA DlC'fIONARULUI

') iNDRUMARI

in romancste. De exemplu: ronarc ... gopdc (dans popular ucrainean} ; roPO~KB

gorodki (un [el de popice ),
Daca termenul rusesc se foloseste numai intr-o anumita imbinare (fixa.)
de cuvinte, traducerea este preccdata de indicatia (in expr.)
Indicatiile stilistice, de domeniu ~i cele gramaticale care preceda traducerea
Cuvintele-titlu sint inregistrate In ordine strict alfabetica. Fiecare se refera la terrnenul sau la textul rusesc. Cele postpuse traducerii precizeaza
este obiectul unui articol separat. , sfera sau limitele stilistice de utilizare a termenulut romanesc, .
Cuvintul-titlu este tiparit' cu litere aldine, iar in rest tot ceea ce La substantive se indica genul: m. = masculin ; j. = ferninin; n, = neutru,
text rusesc cste tiparit cu litere cursive. De asemenea c~ litere cursive Substantivele care pot fi ~i de gen rnasculin ~i de gen feminin, in funcjie de sexul
date si indicatiile de domeniu, stilistice, gramaticale sa~ de circurnscriere a persoanei La care se refera,. primcsc indicatia m. ~i j.
de utilizare a sensurilor de bazji sau derivate. Atunci clnd in dreptul substantivului se da numai terminatia de genitiv,
Cratima (-) inlocuicste cuvintul-titlu sau tema cuvintului atunci cind se inseamna ca in declinarea lni nu intervin abateri de la regulile generale, Daca
formel~ gramaticale (de genitiv singular sau plural, de timp, persoana sau insii in fiexiunea unui substantiv intervin abateri sau modificari de accent, se
verbala); JleC, -a; CJlC)lKHOCTb, -u; nol)opbl '06; 'lIlT3Tb -ato, -aetus, noteaza in Intreglme forrnele aberante *i
deplasarile accentului, .
In _cazul in c~re, laouncle forme gramaticale, cuvintele prezinta Substantivelc din categoria singularia tantum sint insotite de indicana ss..
In tema, cratima inlocuicste partea constanta, iar dupa ea se iar cele din categoria pluralia tantum poarta indicatia pl. Dad. la unele sensuri,
care sufera modrficarr: cneneu, -nud; cncneHL, -nun; n06yro\n., -YJICY substanrivul se utilizeaza numai la singular sau numai la plural, acest lucru este
In asernenea situatii, pcntru a inlesni stabilirea corecta a formei 'gr!lrnatical. mentionat prin indicatia "sg. sau pl.", data. imediat dupa cifra care arata sensul.'
a cuvintului, dupa cratima se reia litera comuna din cuvintul-titlu. Substantivcle care se utilizeaza cu precadere la plural sint inregistrate in dictionar
Tilda ("') inlocuicstc cuvintul-titlu in intregime ori de cite ori acesta la forma de nominativ plural, speciflcindu-se totodata ~i forma de singular, dupa
neschimbat in cuprinsul articolulni de dictionar, sau numai acea parte a ~....'_... 1.... care se indica genul: )ILDI(If, /1b/.'HC pl.;. sg. Jllk)ICa, -u f .;yeLl, -,j6 pl.; sg, ye, -a m.
care se aRii inaintca barei (/) din cuprinsul cuvintului-titlu aceasta in Numele de popoare, de nationalitati sau numele locuitorilor pe diverse re-
sintagmelor oferite ca ilustrare a sensurilor, Cuvintul-titlu foL~sit in cadrul giuni sint date la plural: I(JpanYJbl,-OIJ pl.; sg, -Y3, -a francezi.
rialului ilustrativ se reia in lntrcgime daca el prezintii modificari de Aceasta categorie de substantive se tnregistreaza in dictionarul nostru ~i
ortografice. La vocabule mai mici de trci litere tilda nu se la forma de singular in urrnatorul sistem: la masculin, numai ca trimitere, fara
nara!Tb ..... ; ~ c606,jOllblM 6pbtelleM ... ; ~iill2e MHOil ... : l\le,!l;BeAuQa. ; bOIJlbJiUa._ a fi traduse, iar la ferniD.io- cu traducere. De exemplu: IPpaHQ}'3, -a m. v. tjjPCtH-
Me06eOtll/a. IIY3bl: 41paHQYlKeuKa, -u j. frantllzoaica. .
!la~a (I) ,separa partea constanta a cuvintulni-titlu de partea care Adjectivele sint inregistrate la forma de nominativ ~ingular masculin,
m,odlfica; !!PO'lH/blll j ~all mKWlb: nYTaHllQ/a~ ; I1HOcUmt, "'Y: oyr/L Gradele de eomparalie ale adjectivelor sau ale adverbclor sint ineluse in
{JOOJlblM ~eM" pa.r./oBarLclI ; '" yemclI ... corpul articolului de dictionar numai atunci clnd se formeazii neregulat.
se indica la toate cuvintcle ruse~ti (in aCara de cele incluse
Accentul La lIumerlllele cardinale se indica desinenla genitivului ~i, atunci cind este
ranteze ca lilmunn suplimcritare sau ca sinonime). cazul, formele neregulate sau schimbarile de accent. Numeralele cardinale sint
, ~acii. un cuvint prezinta variante accentologice, se noteaza ambele aC'Cclltc,
. tratate ca adjective. . .
.IIONIBOp. Verbele sint inregistrate la infinitiv. Unneaza formele de. persoana .1 ~i a
Omonimele sint tratate in articole separate, ilinn marcate prin cifre II-a aLe indicativului prezent la verbele imperfective sau ale viitorului simplu Ja
a~ezate "la. umArul" cuvintului-titlu: nepo1 . pana; nepo 2 penita. verbele perfective. Dad verbul flU se intrebuinteazu la persoanele I ~i a II-a se
S ensurtle la cuvintele polisemanticc sint marcate cu cirre arabe aldine. inregistreaza numai forma persoanei a III-a. La verbele impersonale se face men-
si.ile id.iomatice~ provcrbele, itnbiniirile de cuvinte fixe, formatiunile liunea impers. ~i se noteazi). forma persoanei a III-a.
glce, srntagmattce etc. au fost gntpatc la sfir~itul articolelor de dictionar, Rectiunea verbclor ruse~ti este indicata la fiecare din sensurile tratate, pre-
semnul O. cizindu-se prepozitiile en care se construiesc ~i eazurile gramaticale cerute de
Penlru a inlcsni cititorului rus operatiunea de aleoere a sensului diu tat acestea.
cuvintele polisemantice, dupa cifra care indicii sensul, a~ fost incluse In '
r.otunde (eu text formuJ~t in limba rusa) sinonime "ajutatoare" ale CUVilltului..
btlu. D~ exemplu; .:IaB)ITb 2. (y5ullamb, ~'alfellUmb) :... 3. (lIbIJlCUA,amb) . ALFABETUL RUSESC
4. (c:JICuMamb) .... 5. (npUll2fICHllnlb) .. 6. (MY'IUlrtbj 7. (oYlUumb)

Traducerile apropiate ca sens sint desp!tqite prill virgulii, iar cele mai Aa E6 B il r r .ll:.tI Ee E e ).{(lI< 3 3
tate, prin punet ~i virgulii.
Clnd 0 expresie sall 0 sintagma libera sau fixii are mai multe
Ji[H 'fiR KK JIll MM HH 00 IIn Pp
acestea sc indica prin a) ... ; b) ... ; c) ... Cc TT Yy <I>'<ll Xx Un; II'! IIIm ID;1I.l;
GrupuriJe de sellsuri sint reunite sub cifre romane, b Lf L 3 ~ IOro ~1I
Cuvintele care denumesc realit1W spceifice ruse~ti ~i care, deci, nu au
pondente in limba romilna, sint transliterate ~i apoi, in parantcza, sint explicate