CAPITOLUL II.

TANATOLOGIE MEDICO LEGAL|

A. IMPORTAN}| MEDICAL|, MEDICO-LEGAL|. CADRUL JURIDIC

~n toate civiliza]iile umane, moartea a ocupat [i

ocup\ un loc aparte. Sentimentul de respect fa]\ de cadavru,
caracterul sacru al ceremoniilor religioase, reprezint\ r\d\cini
adnc ramificate `n tradi]iile seculare ale umani]\]ii, prin care
ideea de moarte se hr\ne[te `n subcon[tientul nostru.
Din punct de vedere medical, studiul cauzelor mor]ii
este comun att morfopatologiei ct [i medicinii legale. Dac\
anatomia patologic\ studiaz\ cauzele intrinseci ale mor]ii (bolile
organismului [i rolul lor `n tanatogenez\), medicinii legale `i
revine studiul factorilor tanatogeneratori extrinseci, cel mai
adesea ac]iu-nea lor fiind o consecin]\ a nerespect\rii unor
norme juridice.
Tanatologia medico legal\ este capitolul medicinii
legale care studiaz\ problemele legate de moartea organismului
uman (`n limba greac\: Thanatos = Zeul Mor]ii; logos = cuvnt,
idee).
Ea prezint\ importan]\ pentru:
medicul legist deoarece contribuie la
elucidarea tuturor obiectivelor expertizei medico-legale pe
cadavru, dispuse de justi]ie (stabilirea mor]ii reale, orientare
diagnostic\ asupra cauzei medicale a mor]ii, stabilirea datei
mor]ii, orientare asupra condi]iilor `n care a stat cadavrul pn\
`n momentul examin\rii);
medicul curant (clinician sau medic de
familie): deoarece se pot selec]iona cazurile de moarte suspect\
[i ulterior anun]a organul de urm\rire penal\;
medicul de reanimare [i terapie intensiv\:
`n vederea stabilirii corecte a momentului mor]ii [i `ntreruperii
reanim\rii, pentru prelevarea (cu respectarea normelor legale)
de organe necesare transplantului.
Tanatologia medico legal\ are conexiuni cu:
tanatoprofilaxia: amnarea mor]ii

11
nejustificate;
tanatopsihologia: reac]ii psihice ale
muribunzilor, asisten]a psihic\ a muribunzilor;
tanatosociologia: atitudinile, comport\rile [i
st\rile suflete[ti ale anturajului fa]\ de muribund (triste]e,
agita]ie, revolt\, compasiune);
criogenie: conservarea cadavrului cu
ajutorul temperatu-rilor sc\zute;
tanatoantropologie: credin]e, mituri,
ritualuri funerare, con[tiin]a fa]\ de moarte, onoare `n fa]a ei;
tanatopraxia: reprezint\ totalitatea
mijloacelor de conservare a cadavrelor fie `n scop medico-legal
fie funerar;
etica, legisla]ia: dezvoltarea metodelor de
terapie intensiv\ ridic\ noi probleme `n trinomul: medic aparat
muribund.
Cadrul juridic al expertizei medico legale pe
cadavru, `l constituie `n Romnia art. 114 C.P.P., care arat\ c\ se
solicit\ autopsie medico legal\:...`n caz de moarte violent\, de
moarte a c\rei cauz\ nu se cunoa[te ori este suspect\ ...
Ordinul privind aprobarea Normelor procedurale
privind efectuarea expertizelor, a constat\rilor [i a altor lucr\ri
medico-legale, publicat `n Monitorul Oficial al Romniei, partea
I-a, nr. 459 din 19 septembrie 2001, `n sec]iunea 5 (art. 34 [i
urm\torele) reglementeaz\ explicit constatarea [i expertiza
medico-legal\ pe cadavre. Se precizeaz\ etapele ce le implic\
aceast\ activitate, cazurile `n care autopsia medico-legal\ este
obligatorie, actele premerg\toare de care medicul legist trebuie
s\ ia cuno[tin]\. Este reglementat transportul cadavrelor,
examinarea cadavrelor deja autopsiate [i a cadavrelor
exhumate precum [i modul de eliberare a certificatului
constatator al mor]ii. Este de re]inut faptul c\ art. 43 din aceste
Norme, prevede c\: Regulamentul privind efectuarea
autopsiilor medico-legale se elaboreaz\ de c\tre Consiliul
superior de medicin\ legal\ cu respectarea Recomand\rii nr. R
(99) 3/2. 02. 1999 a Consiliului de mini[tri al Consiliului
Europei privind armonizarea regulilor autopsiei medico-legale
pentru statele membre [i se aprob\ prin ordin al ministrului
s\n\t\]ii.
Legisla]ia european\ `nc\ difer\ de la ]ar\ la ]ar\, dar
stipuleaz\ c\ rudele nu se pot opune `n cazul `n care instan]a a
dispus efectuarea unei autopsii medico-legale. {i cadrul juridic

12
al efectu\rii inciner\rii difer\. Astfel, `n Finlanda, Germania,
Romnia, pentru incinerare nu sunt necesare documente
speciale, dar `n Irlanda [i Olanda este necesar `n prealabil un
examen extern, examen care `n Olanda trebuie verificat de
procuror. (PANAITESCU V., 1982; 1995)
Transportul interna]ional al cadavrelor presupune `n
linii mari urm\toarele: certificat de deces [i protocol de autopsie
redactat `n limbile respective, `mb\ls\marea cadavrelor [i
transportarea lor `n sicrie special amenajate.

B. VIA}| {I MOARTE. MOARTEA CA PROCES INDIVIDUAL {I

UNIVERSAL

Pentru a `n]elege procesul mor]ii credem c\ ini]ial

trebuie s\ `ncerc\m a defini via]a. ~n decursul secolelor au fost
formulate multiple defini]ii ale vie]ii, con]inutul acestora
purtnd amprenta profilului preg\tirii autorilor. F\r\ team\ de a
gre[i, se poate c\ `ncercarea de a defini via]a, o face orice om,
la orice vrst\, mai acut `n unele perioade critice, dar [i `n
momente de lini[te [i/sau solitudine, silit sau nu de trepidan]a
vie]ii cotidiene. Au rezultat formul\ri, defini]ii, sentin]e,
concluzii, fiecare cu argumente pro- [i contra, dar rapid
`nlocuite cu altele. Via]a a fost reflectat\ `n art\ (muzic\,
sculptur\, pictur\) dar [i `n religie [i filozofie.
WITTENBERGER citat de PANAITESCU afirm\ c\: Azi,
viul nu poate fi gndit dect sub form\ de sistem .
Prin sistem se `n]elege un set de componente
(numite elemente) interconectate printr-un set de reguli
(leg\turi ordonate), care execut\ una sau mai multe func]ii dintr-
un set finit.
Principalele caracteristici ale unui sistem sunt:
structura (care implic\ o]iunile de ordine [i organizare), reglarea
[i func]ia. Dac\ no]iunea de structur\ scoate `n eviden]\
organizarea spa]ial\, cea de func]ie ([i implicit func]ionare) scot
`n eviden]\ organizarea temporal\ a sistemelor.
Strns legat\ de no]inea de sistem este cea de stare.
Starea reprezint\ valoarea parametrilor fundamentali ai
sistemului `ntr-un anumit moment. Ea este caracteristic\
comport\rii sistemului [i determin\, `ntr-o oarecare m\sur\,
evolu]ia viitoare a acestuia.
Din punct de vedere cibernetic, sistemele sunt:

13
`nchise (schimb\ numai energie cu mediul `nconjur\tor) [i
deschise (schimb\ att energie ct [i substan]\ cu mediul
`nconjur\tor).
Se pot formula astfel cteva criterii de definire a
vie]ii:
din punct de vedere fiziologic via]a
`nseamn\ meta-bolism, excitabilitate [i autoreproducere;
din punct de vedere al termodinamicii
biologice, sistemul viu este un sistem deschis (schimb\ att
energie ct [i substan]\ cu mediul `nconjur\tor), antientropic
(preiau din exterior informa]ie - entropie negativ\ - [i cedeaz\
entropie pozitiv\ - produ[ii de catabolism) [i disipativ (`nalt
grad de ordonare termo-spa]ial\ a proceselor);
din punct de vedere cibernetic, sistemele
vii se caracte-rizeaz\ prin structur\ (nivele ierarhic ordonate), [i
autoreglare (feed back care asigur\ men]inerea echilibrului
dinamic);
din punct de vedere biochimic, via]a are la
baz\ consti-tuen]i structurali specifici (proteine), dizolva]i `n
ap\, al\turi de alte substan]e hidrosolubile [i `i este proprie
activitatea de metabolism, cu cele dou\ laturi ale sale
(anabolism [i catabolism).
Este evident c\ orice organism viu (chiar [i unicelular
fiind) este de fapt un sistem cibernetic foarte complex, deschis,
dinamic, evolutiv [i cu memorie.
{i despre moarte s-au formulat teorii `ncepnd `nc\
din cele mai vechi timpuri, iar dovada acestui fapt ar putea fi
reprezentat\ de miturile fundamentale ale umanit\]ii (cu
simbolistica lor, proprie fiec\rei culturi). Nu exist\ ast\zi o
defini]ie unanim acceptat\ a mor]ii dar, simplist, se poate spune
c\ moartea este `ncetarea vie]ii.
Medical moartea nu trebuie privit\ ca un moment. Ea
este un proces, `n care `ncetarea `n timp a activit\]ii centrilor
vitali este urmat\ de `ncetarea activit\]ii tisulare, ea avnd o
durat\ `n timp. Nu toate structurile mor `n acela[i timp. Spre
exemplu, neuronii corticali, avnd un metabolism aerob, sunt
cei mai sensibili la hipoxie1, ei murind primii. Se apreciaz\ c\
neuronii situa]i la nivelul pun]ii, fiind structuri filogenetic
devreme ap\rute, mor la circa 35 45 minute dup\ instalarea
hipoxiei. Rezisten]a cea mai mare la hipoxie se pare c\ o au
hematiile [i celulele musculare cardiace.
1
Hipoxie = sc\derea cantit\]ii de oxigen.

14
 Se poate concluziona c\ moartea este o [ans\ dat\
speciei c\reia `i apar]ine individul, pentru ca aceasta s\
supravie]uiasc\, s\ se rennoiasc\ (PANAITESCU V., 1995).

C. DINAMICA ST|RILOR TERMINALE.

St\rile terminale sunt ultima etap\ a sindroamelor

tanatogeneratoare. Sunt de regul\ st\ri ireversibile, `n care
terapia intensiv\ nu reu[e[te dect `n mic\ m\sur\ s\ aduc\
organismul la via]\.
PREAGONIA: manifest\rile psihice sunt relativ
specifice, dar condi]ionate de:
Factor extrinsec sau
intrinsec
tanatogenerator

Sindrom
tanatogenerator Exitus
Stari terminale, cu
`ntindere temporal\
variabil\

Fig. 2. Reprezentarea mor]ii ca proces temporal

factori individuali: constitu]ia organismului;

vrsta acestuia (b\trnii accept\ moartea cu indiferen]a omului
`nvins de o mare oboseal\).
felul bolii: `n bolile netraumatice
(anxietate); `n bolile consumative (resemnare). ~n bolile
traumatice, tabloul psihic este polimorf, el mergnd de la
logoree, agita]ie, mi[c\ri dezordonate, panorama vie]ii tr\ite (ex.
he-moragii acute), pn\ la calm, euforie, senza]ie de planare
(ex. `nghe]). ~n asfixiile mecanice acute, se citeaz\ o
amor]eal\, euforie, indiferen]\.
structur\ psihic\, concep]ii filozofice [i
religioase.
Aliena]ii dup\ ani de izolare, brusc, `n perioada de
preagonie, relateaz\ evenimente petrecute `n anii de izolare,
apoi mor.
Durata preagoniei este variabil\, func]ie de cauza
medical\ a mor]ii, vrsta individului, constitu]ia acestuia.

15
 AGONIA2 sau VITA MINIMA este o etap\ ireversibil\ de
trecere de la via]\ la moartea clinic\, `n care fenomenele
biologice sunt treptat anihilate de cele tanatologice. Durata
este variabil\, fiind absent\ `n zdrobirea capului [i a con]inutului
s\u; scurt\ `n asfixii, intoxica]ii, hemoragii; lung\ (de ordinul
orelor chiar zilelor) `n bolile cronice.
Ca forme se citeaz\: agonia cu delir. Apare `n bolile
febrile (meningo-encefalite), poate merge pn\ la acte de
violen]\; agonia aparent lucid\, care apare `n bolile cardio
vasculare; agonia alternant\, `ntlnit\ `n bolile acute, sau
psihice, [i `n care episoadele de aparent\ luciditate alterneaz\
cu episoadele de delir.
~n perioada de agonie, pot apare contrac]ii
antiperistaltice, cu eliminarea con]inutului gastric `n c\ile
respiratorii superioare [i modificarea tablo-ului necroptic (prin
apari]ia unui sindrom asfixic), contrac]ii ale intestinului gros sau
veziculelor seminale, cu evacuarea acestora.
MOARTEA CLINIC| este tradus\ prin criterii clinice [i
paraclinice. Din punct de vedere clinic, se constat\ dispari]ia
func]iilor respiratorii [i cardiace, precum [i dispari]ia activit\]ii
reflexe (reflexul fotomotor al pupilei [i reflexul de clipit), iar din
punct de vedere paraclinic, pe electroencefalogram\ (E.E.G.) se
`nregistrez\ lini[te electric\.
Dup\ 3 5 minute, debuteaz\ encefalopatia anoxic\ 3
(boala anoxic\ cerebral\) `n care neuronii corticali prezint\
deregl\ri metabolice, care preced dezintegrarea lor.
~n condi]iile aplic\rii sus]inute [i energice a
manevrelor de terapie intensiv\, `n primele 3 5 minute de la
instalarea mor]ii clinice, aceasta poate fi reversibil\. Este posibil
s\ r\mn\ sechele datorit\ encefalopatiei anoxice. Biochimic, la
nivelul neuronilor corticali, metabolismul devine anaerob. ~n
func]ie de structura psihic\ a muribundului, personalitatea sa, [i
de metodele utilizate pentru ob]inerea informa]iilor, de la
muribunzi se pot ob]ine date provenite din percep]ia
extrasenzorial\ (senza]ii asupra unor fapte petrecute la distan]\
de puterea obi[nuit\ de percepere a organismului).
Moartea cerebral\ (cortical\) este moartea ariilor
corticale care conduc func]iile psihice. Ea `ncepe `n ariile
corticale, indiferent dac\ suferin]a cerebral\ este sau nu primar\.
Apar leziuni ireversibile, morfologice, ale neuronilor corticali.
Activitatea neuronilor din punte mai persist\ circa 30 40
2
Agon = lupt\, `ntrecere (lb. greac\).
3
Anoxie = lipsa total\ a oxigenului.

16
minute.
Coma dep\[it\ (via]a men]inut\; supravie]uire
artificial\; cadavre vii; cadavre ce respir\; via]\ rezidual\; legume;
eutanasie pasiv\; preparat artificial cord pulmon). Este
moartea cortical\, cu men]inerea func]iilor vitale numai prin
terapie intensiv\. ~ntreruperea reanim\rii nu este urmat\ de
reluarea spontan\ a activit\]ii cardio respiratorii.
Pe electroencefalogram\ (E.E.G.), se `nregistreaz\
traseu plat, chiar la stimulii durero[i, lumino[i. Clinic pupilele
sunt fixe, [i se constat\ la palpare atonia globilor oculari.
Via]a vegetativ\ este men]inerea func]iilor vegetative
spontan, dar cu grave deficite ale con[tien]ei.
Moartea cordului: pe electrocardiogram\ (E.K.G.) se
`nscrie bradicar-die sinusal\ progresiv\, urmat\ de apari]ia de
focare ectopice (mai vechi ap\rute filogenetic [i care rezist\ la
hipoxie prelungit\), care descarc\ aberant. Stopul cardiac este
etapa final\, fiind ireversibil.
MOARTEA REAL| (moartea biologic\). Alter\rile
survenite `n cadrul sistemului nervos central sunt ireversibile,
au loc primele, ducnd ulterior la alter\ri la nivelul aparatului
cardio-respirator. Secundar apare oprirea metabo-lismului, cu
transferul transform\rilor energetice `n alte sisteme, pur fizice.
Stopul cardiac este ireversibil [i apar semnele mor]ii reale.
Pentru un timp mai persist\ manifest\ri postvitale
(via]a rezidual\ a unor celule mai poate fi detectat\). Se
apreciaz\ c\ intervalul de timp scurs `ntre instalarea mor]ii reale
[i moartea definitiv\ a tuturor organelor [i ]esuturilor este de
circa 20 ore. ~n acest interval de timp, pot fi efectuate prelev\ri
de ]esuturi, organe sau celule, `n vederea transplantelor.
~ntinderea `n timp a procesului mor]ii este variabil\.
~n moartea rapid\, perioada agonal\ este scurt\ sau lipse[te,
pentru ca `n moartea lent\ agonia s\ dureze zile sau s\pt\mni.
O dat\ instalat\, moartea real\ face ca organismul s\ se
supun\ numai legilor fizico chimice, caracteristice Universului.
Dispar regl\rile la nivel de organism, avnd drept rezultat
distrugerea acestuia, devenit un corp inert.

D. PROBLEME DE ETIC| {I DEONTOLOGIE ~N ST|RILE

TERMINALE

17
 D. 1. Prelevarea de organe, ]esuturi sau celule.
Determinarea ct mai precis\ a momentului mor]ii, decide
`ntreruperea la timp a m\surilor de terapie intensiv\, [i permite
s\ se procedeze nentrziat la prelevarea de organe, ]esuturi
sau celule `n vederea transplantului.
Clasic (BICHAT) afirm\ c\ moartea sa instalat cnd
este suprimat trepiedul respira]ie circula]ie activitate
cerebral\.
Ast\zi sunt criterii impuse pe plan mondial, care
`ncearc\ s\ stabileasc\ ct mai precis acest moment al mor]ii. S-
au instituit urm\toarele criterii:
Clinice: - hipotermia ireversibil\ (35 30
grade Celsius); oprirea respira]iei timp de 5 minute; ritm
nemodificat dup\ injectarea intravenoas\ de atropin\.
Paraclinice: - pe E.E.G. (care pentru o mai
mare acurate]e trebuie s\ aib\ minim 8 canale, cu minim 10
electrozi pe canal) traseu plat, iar prin angiografie oprirea
circula]iei cerebrale peste 30 minute.
Morfologice: - sunt criterii relativ recente, [i
au drept scop eviden]ierea semnelor de encefalopatie anoxic\.
Legea Nr. 2 publicat\ `n Monitorul Oficial Nr. 8 partea
a I-a, din 13 ianuarie 1998, aliniaz\ Romnia la normele
legislative actuale `n materie, din Europa. Ea prevede c\
prelevarea [i transplantul se fac `n scop terapeutic, de la
persoanele majore `n via]\, cu capacitate mintal\ deplin\, numai
dac\ nu exist\ un pericol pentru via]a donatorului [i cu
consim]\mntul scris, liber, prealabil [i expres al acestuia, dup\
un control prealabil clinic [i de laborator (art. 5, alin 1 [i 2).
Consim]\mntul se d\ numai dup\ ce donatorul a fost informat
de medic asupra eventualelor riscuri [i consecin]e. Legea
interzice prelevarea de organe [i ]esuturi de la minori (excep]ie
fiind numai prelevarea de m\duv\ osoas\ atunci cnd se face `n
beneficiul fratelui sau sorei) precum [i de la persoane lipsite de
discern\mnt aflate `n via]\ (art. 6). Donatorul viu nu poate
ceda organe unice sau vitale.
Sunt interzise (fiind infrac]iuni) donarea de ]esuturi
sau organe `n vederea ob]inerii de foloase, determinarea sau
constrngereea unei persoane s\ doneze ]esuturi [i/sau organe
precum [i ob]inerea vreunui profit din vnzarea acestora (art.
16 [i 17).
Dac\ persoan\ este decedat\, prelevarea se efectueaz\

18
numai dac\ moartea cerebral\ a fost confirmat\ medical, cu
consim]\mntul scris al membrilor majori ai familiei sau rudelor,
`n urm\toarea ordine: so], p\rinte, copil frate ori sor\.
~n sensul prezentei legei, diagnosticul mor]ii
cerebrale se stabile[te de doi medici anestezi[ti reanimatori sau
de un anestezist [i un neurolog sau neurochirug, prin dou\
examin\ri repetate la un interval de 6 ore pe baza urm\toarelor
criterii:
1) examen clinic:
starea de com\ profund\, flasc\, areactiv\;
absen]a reflexelor de trunchi cerebral (`n mod
special absen]a reflexelor fotomotor [i cornean)
2) absen]a ventila]iei spontane, confirmat\ de testul la
apnee;
3) dou\ trasee EEG, efectuate la 6 ore, care s\ ateste
lipsa electro-genezei corticale.
4) cauza care a determinat moartea cerebral\ trebuie
s\ fie clar stabilit\;
5) Excluderea altor cauze reversibile care ar putea
produce un tablou clinic [i un traseu EEG asem\n\toare cu
cele din moartea cerebral\.
D.2. Eutanasia. Prin eutanasie se `n]elege moartea la
cerere, `n scopul curm\rii suferin]elor unui bolnav incurabil. Este
o problem\ nu numai medical\, dar [i de moral\, etic\, filozofie,
religie etc.
Din punct de vedere medical, eutanasia poate fi activ\
(realizat\ cel mai adesea printr-o injec]ie letal\) sau pasiv\
(bolnavul este l\sat s\ moar\ f\r\ a i se face tratamentul
corespunz\tor).

19
20