Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Filosofia Dreptului USM PDF
Filosofia Dreptului USM PDF
5
TEST 2: coala sofitilor
6
1.3. Evaluai importana colii sofitilor pentru doctrinele
politice i de drept.
Odat cu sofitii se produce o adevrat revoluie intelectual pentru
c n aceasta perioada se pun cu adevrat bazele nlocuirii cauzelor
divine cu cele naturale. Una din caracteristicile eseniale ale curentului
sofist consta in faptul ca relativizarea, scoate in prim plan individul
uman, acesta fiind msura tuturor lucrurilor. A susine primatul
individualitii corespunde unei activiti subversive care putea atrage
din partea cetii grave sanciuni. De aceea se considera ca sofitii au
fost iniiatorii iluminismului grec. Sofismul a fost o perioad de tranziie
de la filosofia presocraticilor spre o filosofie matura care a atins culmile
odat cu Socrate, Platon si Aristotel. Sofitii au fost cei ce au combtut
absolutismul si au investit ncredere in individ, iar individualismul
sofitilor presupune democraie aa cum democraia presupune
libertate individuala. Principalul merit al sofitilor este acela de a fi
intuit valoarea i importana omului n Univers, motiv pentru care au
ndreptat filosofia asupra condiiei umane. Sofitii sunt cei ce produc
o ruptura intre etica si politica, pentru ei legea nu avea nici o influenta
asupra naturii individului si nu este capabila sa fac din acesta un
cetean bun si corect. Legea nu are alt rol dect sa fac posibila viaa
in societate a indivizilor. Calitatea lor etica nu are nici o importanta.
7
TEST 3: Socrate
9
TEST 4: Platon
10
1.3. Exprimai-v atitudinea fa de conceptul statului ideal
formulat de Platon. Argumentai.
Platon descrie in opera sa Republica forma ideala de stat. Platon spune
ca rostul de a fi a Statului Ideal este acela de a nfptui Principiile
Binelui si Dreptii. Acest stat se bazeaz pe cele trei caste numite mai
sus: conductorii (filozofii), militarii i gardienii, agricultorii i
meseriaii. Fiecare trebuie s-i ndeplineasc stric funciile sale n
dependen de capacitile proprii. Conduc cu ara oamenii detepi,
filozofii, militarii asigur ordinea public, iar ceilali produc bunurile
materiale. Mai aproape de statul ideal este republica aristocratic.
Statul ideal se va baza pe o astfel de educaie care sa sesizeze prin
gndire dreptatea, frumosul si binele. O cetate este buna in msur in
care individual uman primete o educaie corespunztoare. In
statul ideal nu este nevoie de legi deoarece legea este nscris in
sufletul fiecruia.
11
TEST 5: Aristotel
13
TEST 6: coala stoic
15
TEST 7: coala epicurian
16
1.2. Determinai cauzele apariiei statului dup Epicur.
Epicur neaga caracterul natural al apariiei statului. El este rezultatul
activitii umane. Respingnd ideea caracterului social al omului,
epicurienii afirma ca starea prestatala a oamenilor reprezint un rzboi
permanent al fiecrui om cu ceilali oameni. Apariia statului se
datoreaz ncheierii unui contract , prin care s-apus capt strii de
bivalenta.
17
TEST 8: Cicero
18
TEST 9: Doctrinele politico-juridice i cretinismul
20
TEST 10: Nicolo Machiavelli
22
TEST 11: Jean Bodin
23
1.3. Evaluai trsturile formelor de guvernmnt n concepia
politico-juridic a lui Jean Bodin.
Formele de organizare a statului sunt determinate in baza criteriului
apartenenei puterii de stat. Bodin afirma existenta a 3 forme ale
suveranitii:
1.Democratia: puterea ntregii sau a majoritarii cetenilor
2.Aristocratia: puterea celor alei
3.Monarhia: puterea unei singure persoane.
Bodin afirma astfel existenta a 3 forme de guvernare care sunt identice
cu formele de organizare a statului: democraia, aristocraia, monarhia.
Dar el opteaz pentru monarhie, ca form de guvernare n stat n care
deintorul puterii este o singur persoan, care este capabil i
suficient s menin suveranitatea unic i indivizibil. Dar se opune
categoric monarhiei tiranice i monarhiei senioriate. El propune
monarhia legitim, n cadrul crei supuii ascult de monarh iar acesta
ascult de legile naturii. Puterea executiv, ca atribut esenial al
guvernrii, nu are nici una din trsturile puterii suverane dar nici
atribuii care s tirbeasc natura suveran. Dar fiecare form de
guvernmnt poate fi: un guvernmnt popular, aristocratic sau mixt
(forme de guvernmnt).
24
TEST 12: Hugo Grotius
26
TEST 13: Thomas Hobbes
27
TEST 14: John Locke
28
Lock considera ca nici o putere in stat nu poate fi o putere absolut
arbitrara. Pentru aceasta puterile in stat trebuie sa fie separate pentru
c exercitarea puterilor in stat de ctre acelai organ al puterii poate
duce la tentaia de a abuza de aceasta, in felul acesta drepturile
naturale ale omului putnd fi inclcate.
29
TEST 15: Charles Montesquieu
30
1.3. Apreciai contribuia lui Charles Montesquieu la
dezvoltarea teoriei separaiei puterilor.
Meritul lui Charles-Louis de Secondat, baron de Montesquieu este c
a sistematizat toate ideile referitoare la teoria separrii puterilor
existente pn la el i le-a dat o nou interpretare n sensul existenei
unor puteri distincte, atribuite unor organe separate i independente
unele de altele. Spre deosebire de predecesorii si, Montesquieu a
realizat c aplicarea eficient n practic a teoriei respective i
garantarea drepturilor i libertilor fundamentale ale cetenilor este
incompatibil cu imixtiunea puterilor, de aceea este necesar existena
a trei puteri distincte i anume: legislativ, executiv i
judectoreasc. Aceast tez este expus n opera Spiritul Legilor,
potrivit creia puterea executiv revine regelui, puterea legislativ
adunrilor populare (Camera Comunelor), iar puterea judectoreasc
este ncredinat unui corp de judectori profesioniti i independeni.
Acestea trebuie s fie clar separate, s nu interfereze una n
,,treburile celeilalte, fiecare avnd funcii bine definite: elaborarea
legilor, aplicarea lor i judecarea corect a conflictelor care apar n
societate, n funcie de prevederile legii existente la un moment dat. n
acest context, fr ndoial, certificatul de natere a teoriei separrii
puterilor n sensul atribuit n prezent este opera Spiritul Legilor n
care Montesquieu face celebra descriere a celor trei puteri ale statului,
descriere care contureaz o teorie rmas pentru totdeauna n
contiina celor care cred n valorile democraiei i libertii: ,,n fiecare
stat exist trei feluri de puteri: puterea legislativ, puterea executiv
privitoare la chestiunile care in de dreptul ginilor i puterea executiv
privitoare la cele ce in de dreptul civil.
31
TEST 16: Jean J. Rousseau
33
TEST 17: Immanuel Kant
34
1.3. Adaptai ideile lui Im. Kant din lucrarea Despre pacea
perpetu la ideea contemporan despre integrare
european.
A gndi pacea nu este o iluzie politic, le amintete Kant
eventualilor si detractori: este un ideal spre care umanitatea trebuie
s tind. Despre pacea perpetu, tratat tiprit de Kant n 1795,
prezint principiile filosofice ale dreptului internaional. Kant susine c
vocaia umanitii este de a forma un Stat unic; timpul cnd popoarele
se vor uni n acest mod este nc departe, dar nu putem tgdui c
tendina este n acest sens, nici nu ne putem ndoi c scopul va fi atins.
Fr ndoial c opera lui Immanuel Kant marcheaz etapa cea mai
important n istoria doctrinei pacifismului. Lucrarea Zum ewige
Frieden reprezint concluziile practice ale conceptelor sale sociologice
asupra rzboiului si a pcii. Se pronun pentru crearea unui Congres al
Statelor, mprtind ideea c pacea se va statornici definitiv pe
msur ce libertatea popoarelor va fi ctigat si rzboiul nlturat
pentru totdeauna. Planul lui Kant de organizare a lumii preconiza o
Uniune de state, aceasta fiind, dup el,singurul mijloc de a mpiedeca
rzboiul si de a nltura violena. Kant credea c rzboaiele pot fi
nlocuite cu arbitrajul. De altfel, toate principiile stabilite de ctre el n
Spre pacea etern sunt astzi aproape universal recunoscute. Aceasta
ne arat c doctrine de acest fel nu sunt numai exerciii dialectice, ci
chiar factori istorici, care nsoesc si reglementeaz progresul real.
35
TEST 18: Utilitarismul englez (Jeremy Bentham, John Mill,
Herbert Spencer)
37
TEST 19: George Hegel
39
TEST 20: Hans Kelsen
41
TEST 21: Herbert Hart
43
TEST 22: Concepii neokantiene
45
TEST 23: Concepii neohegeliene
46
TEST 24: Doctrina liberalist
47
Egalitatea condiiilor nseamn, mai nti, instaurarea unei egaliti de
drept ntre indivizi n locul unei jurisprudene distincte pentru fiecare
stare sau ordin, cum se ntmpla n Vechiul Regim; n al doilea rnd,
egalitatea condiiilor nseamn mobilitate social potenial ca urmare
a abandonrii principiului ereditii; n sfrit, egalitatea condiiilor
nseamn o puternic i continu aspiraie spre egalitate ce ia locul
viziunii ierarhice tradiionale asupra societii. ns egalitatea
condiiilor nu semnific i dispariia diferenelor i inegalitilor
economice i sociale dintre indivizi; de fapt,spune Tocqueville,
principiul democratic impune o egalitate imaginar n ciuda inegalitii
reale dintre acetia.
48
TEST 25: Doctrina sociologic
50
TEST 26: Teoria psihologic a dreptului
51
TEST 27: Mircea Djuvara
52
1.3. Apreciai rolul voinei legislatorului la aplicarea legii,
pornind de la ideile lui Mircea Djuvara.
53
TEST 28: Eugeniu Sperania
54
1.3. Estimai sanciunea ca element definitoriu pentru drept
(prin prisma ideilor lui Eugeniu Sperania).
Sperana afirma ca sanciunea sau ne-sanciunea nu caracterizeaz
numai normele de drept, ea se exercita sub toate aspectele vieii
sociale. Societatea nsi este o realitate care ne constrnge si ne
obliga sa ne subordonam modului ei de a fi. Sperania afirma ca
constrngerea este o modalitate de imitaie prin ea procesul de
uniformizare deci de imitaiune se generalizeaz si se nlesnete.
Constrngerea dup Djuvara este o consecina a nevoii de identitate.
La nivel social normele sunt impuse de mase care instinctive
elaboreaz normele coercitive. Normele pe care aceste sanciuni sunt
destinate sa le garanteze, nu sunt ele nsele creaia legislatorului ci
sunt formule agreate si adaptate fanatic de catre spiritul colectiv.
55
TEST 29: coala dreptului natural
56
TEST 30: Istoricismul n drept
1.1. Prezentai principiile fundamentale a curentelor
istoricismului.
Ideea principala era opozitia absoluta fata de lege, nu se recunosteau
legile, legile reprezinta o stopare a evolutiei dreptului , unicul izvor al
dreptului este obiceiul. De asemenea era considerat ca izvor al
dreptului constiinta juridica populara. Se negau codificarile si legile. O
alta teza a acestui curent era ca dreptul se naste in mod spontan ca si
limba, se cristalizeaza in mod inconstient, se dezvolta in strinsa
legatura cu spiritul poporului.O alta teza este ca legiuitorul este un
organ al constiintei umane, el nu dispune de putere creatoare de drept.
Si o ultima teza a acestui curent este ca legile nu au o valabilitate si o
aplicabilitate universala.
57
TEST 31: Pozitivismul n drept
1.1. Prezentai principalele idei a lui Auguste Comte ca
fondator al curentului pozitivist.
Termenul de pozitivism a fost folosit pentru prima oara de Henri,
contele de Saint-Simon pentru a indica metoda stiintifica si legtura ei
la filosofie. Adoptat n cele din urm de Auguste Comte, acesta devine
un puternic curent filozofic ce a influentat diferite domenii ale stiintei,
ncepnd cu secolul al XVIII-lea. Comte a urmrit infiinarea unei
filosofii pozitiviste, corespunztoare ultimului stadiu la care omenirea
trebuia s tind, dup ce a trecut prin starea teologic i acea
metafizic, ce reprezentau trepte necesare ale omenirii, in mersul ei de
la copilrie spre maturitate pe care o reprezint cea de a treia treapta,
a spiritului pozitiv. doctrina pozitivist promovat de Comte se
limiteaz la instaurarea unui stat totalitar n care puterea este
acaparat de un grup de savani, care n numele tiinei transform
politica n dogm. Se resping deci, ideile revoluionare promovate pn
la el, numite drepturile omului, drepturi naturale i morale,
inalienabile. Individul fiind doar un titular de drepturi pe care i le
confer societatea. Prin urmare tot punctul de greutate al concepiei lui
Comte cade asupra faptelor omeneti, asupra relaiilor dintre oameni,
relaii care-i constituie pe oameni ntr-un tot, ntr-o societate n care
oamenii sunt legai printr-o interdependen, o solidaritate foarte
activ ntre ei. n aceste condiii nu poate fi vorba de drepturi, exist
numai puterea societii de a ne constrnge s facem anumite lucruri.
Legea intervine cu constrngerea efectiv social.
1.2. Analizai raportul stat-drept pe baza concepiilor
pozitivismului etatic.
O doctrin desprins din coala pozitivist, care ncepe s se afirme n
Germania secolului al XIX-lea i ine pn la inceputul secolului XX,
este pozitivismul etatic n care se pune accentul pe puterea de stat.
Argumentele ce au stat la baza constituirii acestui nou curent, pot fi
sintetizate ca fiind, singurele drepturi subiective sunt cele garantate de
Stat, iar aceste drepturi trebuie s fie izvorte din sursele juridice
etatice; dreptul este faptul etatic pozitiv, adic dreptul este validat prin
stat; dreptul se nate din voine exterioare individului i reglementeaz
condiia exterioar a acestuia; statul este legat doar de reguli create
de el nsui; se promoveaz astfel autolimitarea statului. Deosebit de
interesant este teoria autolimitri statului ca singurul corectiv posibil
al ntregii puteri de Stat. Autolimitarea puterii este necesar pentru c
dac absolutizm puterea de stat, i atunci el va putea din punct de
vedere juridic s fac totul, el nu poate s suprime ntreaga ordine
juridic s fondeze anarhia, pentru c astfel el se distruge pe el nsui.
Statul este limitat de ordinea juridic a crei expresie suprem este
ordinea constituional pentru c Constituia determin formele sau
condiiile de exercitare a puterii publice, ea excluznd orice putere care
se exercit n afara acestor condiii de form (...).Din punctul de
58
vedere al dreptului, voina oamenilor care au creat statul a fost
determinat de fore, provenind din propriile lor instincte de
sociabilitate, i de aceea nu trebuie confundate aceste impulsuri
naturale care sunt causa remota a Statului, cu actul de creaie efectiv
a statului care este causa proxima.
59
TEST 32: Fundamentele ontologiei juridice
1.1. Definii conceptul de realitate juridic i evideniai
formele ei.
Realitatea juridica alaturi de altele cum sunt:realitatea morala,
realitatea politica, realitatea artistica sunt inalienabile realitatii sociale
in conditiile istorice determinate. Ea vizeaza in principal raporturile
juridice dintre oameni ce alcatuies adevaratul fundament ontologic al
dreptului. Elementul definitoriu constituitiv , fundamental al realitatii
juridice il reprezinta faptul juridic. Deci formele realitatii juridice sunt
faptele juridice, constiinta juridica, fenomenul dreptului, ordinea de
drept.
1.2. Determinai particularitile spaio-temporalitii n
domeniul dreptului
Ca orice fenomen social legile juridice se raporteaza si el la cele doua
elemente de relatie care impun in mod firesc si inevitabil anumite
limite puterii lor de actiune si le circumscriu cimpul de aplicare: spatiul
si timpul. Actiunea legii in timp si in spatiu.
60
peste tot, i n toate acele cazuri i fenomene, unde se respect i se
aplic principiul egalitii formale
61
TEST 33: Determinismul ca principiu metodologic n explicarea
dreptului
1.1. Explicai esena determinismului i prezentai categoriile
acestuia.
Determinismul este o parte componenta a ontologiei in cadrul careia
ocupa un loc major. Esenta lui consta in recunoasterea existentei unor
relatii de dependenta si conditionare in virtutea carora producerea si
existenta tuturor fenomenelor se realizeaza pe un temei propriu.
Categoriile determinismului sunt:cauza, necesitatea, intimplarea,
posibilitatea, realitatea, probabilitatea, legea.
1.2. Analizai rolul i funciile raportului de cauzaliate n drept.
Legatura dintre cauza si efect poarta numele de raport cauzal sau
raport de cauzalitate. In drept relatia cauzala este reprezentata de
raportul dintre fapta ilicita si prejudiciul cauzat. Legea cauzalitatii se
formeaza astfel:o anumita cauza produce cu necesitate intotdeauna si
pretutindeni acelasi efect daca sunt prezente aceleasi conditii. Cariatia
conditiilor determina variatia efectelor aceleasi cauze. Pentru
problemele fundamentale ale dreptului raportul de cauzalitate ocupa
un loc de frunte prezentind nu numai un interes teoretic indiscutabil
dar si o uriasa insemnatate pentru activitatea organelor de stat.
Necesitatea studierii temeinice a raportului de cauzalitate se impune si
fata de interesul crescind care se manifesta in activitatea organelor de
justitie, de procuratura, de politie, de nevoia unei orientari teoretice
corecte pe care o resimte practica judiciara.
1.3. Evaluai legea ca determinare juridic.
Legea este categoria filosofica ce desemneaza acel raport obiectiv
necesar, general relativ stabil si repetabil intre diferite obiecte,intre
obiecte si proprietati ale lor, precum si intre diferite etape succesive
ale evolutiei unui sistem. Legea este un raport obiectiv in sensul ca el
se stabileste intre sisteme independent de vointa arbitrara a omului.
Legea are un caracter general legea caracterizeaza un gen de obiecte
neexistind legi ale unor sisteme individuale. Legea are un caracter
relativ stabil deoarece dureaza atit timp cit dureaza conditiile
favorabile si repetabile. Daca se schimba conditiile se modifica si
actiunea legii. Legea fizica exprima ceea ce este ceea ce se intimpla si
corespunde intregii realitati pe cind legea juridica nu-si trage adevarul
din fenomene, nu exprima ceea ce este ci ceea ce trebuie sa fie. Legea
obiectiva exista si actioneaza independent de vointa oamenilor ea
neputind fi creata sau distrusa dupa dorinta, legile obiective sunt
indierente in raport cu interesele oamenilor. Descoperite de om legile
obiective se formuleaza ca legi ale stiintei.
62
TEST 34: Elemente de epistemologie juridic
1.1. Explicai noiunile de gnoseologie, epistemologie, adevr,
adevr juridic
Gnoseologia (gnosis = cunoatere; logos = teorie) juridic este teoria
general a cunoaterii dreptului, care cerceteaz cum are loc
cunoaterea dreptului i care este adevrul despre drept
Prin epistemologie se intelege teoria cunoasterii stiintifice, iar
epistemologia juridica se ocupa cu cercetarea modului cum juristii
dobindesc verifica si aplica cunostintle in domeniul dreptului.
Adevar-Concordan ntre cunotinele noastre i realitatea obiectiv;
oglindire fidel a realitii obiective n gndire; ceea ce corespunde
realitii, ceea ce exist sau s-a ntmplat n realitate.
Adevar juridic-
63
TEST 35: Fundamentele axiologiei juridice
64