Curs Management PDF

MANAGEMENT I MARKETING N
EDUCAIE FIZIC, SPORT I

KINETOTERAPIE
CURS STUDII DE LICEN
Conf. univ. dr. Bogdan Constantin RA

Cuprins
Cuvnt nainte ......................................................................................................................................5

Capitolul I. MANAGEMENT NOIUNI GENERALE ...................................................................7
Scop..................................................................................................................................................7
Obiectivele operaionale...................................................................................................................7
1.1. Management etimologie, concepte, definiii ..........................................................................9
1.2. Scurt istoric al managementului..............................................................................................11
1.3. Managerul i procesul de management ...................................................................................13
1.4. Calitile managerului .............................................................................................................15
1.5. Liderul .....................................................................................................................................17
1.6. Stiluri de conducere.................................................................................................................19
1.7. Principiile managementului.....................................................................................................22
Rezumat..........................................................................................................................................23
Bibliografie.....................................................................................................................................24
Capitolul II. FUNCIILE MANAGERIALE ....................................................................................25
Scop................................................................................................................................................25
Obiectivele operaionale.................................................................................................................25
2.1. Proiectarea...............................................................................................................................27
2.2. Organizarea .............................................................................................................................30
2.3. Coordonarea ............................................................................................................................31
2.4. Antrenarea ...............................................................................................................................32
2.5. Controlul..................................................................................................................................35
Rzumat ...........................................................................................................................................36
Bibliografie.....................................................................................................................................36
Capitolul III. MANAGEMENTUL RESURSELOR .........................................................................37
Scop................................................................................................................................................37
3.1. Managementul resurselor umane ............................................................................................39
3.1.1. Recrutarea i selecia personalului ...................................................................................40
3.1.2. Relaiile interpersonale din cadrul unei organizaii..........................................................42
3.1.3. Supervizarea personalului i evaluarea activitii ............................................................43
3.2. Resursele informaionale.........................................................................................................45
3.3. Resursele financiare ................................................................................................................48
Rezumat..........................................................................................................................................51
Bibliografie.....................................................................................................................................51
Capitolul IV. MANAGEMENTUL PROGRAMELOR. TENDINE ACTUALE N
ACTIVITATEA DE EDUCAIE FIZIC I SPORT ......................................................................53
Scop................................................................................................................................................53
4.1. Programul sau proiectul de activiti n educaie fizic i sport..............................................55
4.2. Planificarea activitilor n programele de educaie fizic i sport .........................................57
4.3. Stabilirea misiunii ...................................................................................................................57
4.4. Planificarea..............................................................................................................................58
4.5. Comunicarea i obinerea sprijinului n favoarea planului......................................................60
4.6. Evaluarea programului ............................................................................................................61
4.7. Tendine actuale n management.............................................................................................62
Rezumat..........................................................................................................................................63
Bibliografie.....................................................................................................................................64
3
Capitolul V. MARKETINGUL N EDUCAIE FIZIC I SPORT ............................................... 65
Scop ............................................................................................................................................... 65
Obiectivele operaionale ................................................................................................................ 65
5.1. Marketingul aspecte generale .............................................................................................. 67
5.2. Activitatea de marketing n sport............................................................................................ 68
5.3. Intermediarii n marketingul sportiv....................................................................................... 71
5.4. Rolul multimediei in marketingul sportiv............................................................................... 71
Rezumat ......................................................................................................................................... 72
Bibliografie .................................................................................................................................... 72
Capitolul VI. ORGANIZAREA EDUCAIEI FIZICE I SPORTULUI N ROMNIA................ 73
Scop ............................................................................................................................................... 73
6.1. Conceptul de organizare a educaiei fizice i sportului n ara noastr................................... 75
6.2. Structurile administraiei publice pentru sport ....................................................................... 76
6.3. Alte structuri organizatorice sportive ..................................................................................... 79
6.4. Formarea i perfecionarea specialitilor din domeniul educaiei fizice i sportului pe
plan naional ................................................................................................................................. 81
Rezumat ......................................................................................................................................... 82
Bibliografie:................................................................................................................................... 82
Capitolul VII. ORGANIZAREA INTERNAIONAL A EDUCAIEI FIZICE I SPORTULUI ..... 83
Scop ............................................................................................................................................... 83
7.1. Comitetul internaional Olimpic (C.I.O.) ............................................................................... 85
7.2. Asociaia General a Federaiilor Sportive Internaionale (A.G.F.I.S.) ................................. 87
7.3. Federaia Sportiv Internaional (F.I.S.) ............................................................................... 87
7.5. Consiliul Internaional al tiinei Educaiei Fizice i Sportului (C.I.E.P.S.).......................... 92
Rezumat ......................................................................................................................................... 93
Bibliografie:................................................................................................................................... 93
Capitolul VIII. MANAGEMENTUL SPORTULUI DE PERFORMAN .................................... 95
Scop ............................................................................................................................................... 95
8.1. Structurile sportului de performan ...................................................................................... 97
8.2. Sistemul competiional i structurile sale ............................................................................... 99
8.3. Clasificarea sportivilor.......................................................................................................... 101
8.4. Transferul sportivilor ............................................................................................................ 102
8.5. Sponsorizarea n sport........................................................................................................... 102
Rezumat ....................................................................................................................................... 106
Bibliografie .................................................................................................................................. 106
Capitolul IX. MANAGEMENTUL BAZELOR SPORTIVE ......................................................... 107
Scop ............................................................................................................................................. 107
Obiectivele operaionale .............................................................................................................. 107
9.1. Clasificarea bazelor sportive................................................................................................. 109
9.2. Elemente tehnice de executare a unor terenuri sportive simple .......................................... 110
9.3. Elemente tehnice de construire i amenajare a bazelor sportive n aer liber ........................ 111
9.4. Elemente tehnice de construire i amenajare a bazelor sportive pe teren acoperit............... 112
Rezumat ....................................................................................................................................... 112
Bibliografie .................................................................................................................................. 112
BIBLIOGRAFIE GENERAL ................................................................................................... 113
Test de evaluare a cunotinelor acumulate n urma parcurgerii cursului ................................... 115
ANEX - Legea nr. 69/2000, legea educaiei fizice i sportului................................................. 117
Cuvnt nainte
Managementul ca tiin i art s-a dezvoltat continuu sprijinindu-se pe o activitate din ce n

ce mai bogat i diversificat n toate domeniile.
Pornind de la ideea c informaia prezint o importan deosebit n evoluia i dezvoltarea

tiinei dar i n evoluia i dezvoltarea uman, am ncercat ca prin aceast lucrare s realizez o
expunere parial a diferitelor probleme specifice procesului de management.
Lucrarea Management i marketing n educaie fizic i sport reprezint suportul de baz

al disciplinei teoretice cu acelai nume cuprins n programele de nvmnt ale specializrii
Educaie fizic i sportiv.
Fiind un curs ce se adreseaz studenilor facultilor cu profil sportiv, l putem considera un

izvor de informaii utile n formarea i perfecionarea viitorilor specialiti ai domeniului, celor ce
prezint interes dar i competene specifice activitilor manageriale.
n cadrul organizaiilor specifice domeniului nostru responsabilitile manageriale sunt tot

mai variate. Calitile, competenele pe care trebuie s le posede un manager pentru a efectua
eficient un lucru reprezentnd o problem esenial n activitatea de manageriat a unei organizaii.
Aprofundarea i asimilarea noiunilor specifice precum i a bazelor teoretice ale

managementului i marketingului educaiei fizice i sportului, ca urmare a parcurgerii acestui curs,
reprezint scopul primordial propus al lucrrii de fa.
Conf. univ. dr. Bogdan Constantin RA
5
Bogdan Constantin RA
6
Management i marketing n educaie fizic, sport i kinetoterapie
Capitolul I.
MANAGEMENT NOIUNI GENERALE
Scop
asimilarea noiunilor specifice i a bazelor teoretice ale managementului
Obiectivele operaionale
Dup studierea acestei uniti de curs, studenii vor putea s:
descrie noiunile specifice managementului i marketingului general i celui specific

educaiei fizice i sportului;
expun fundamentrile tiinifice i rolul managementului n educaie fizic i sport
analizeze calitile necesare managerului i stilurile de conducere posibile
expun principiile de baz ale managementului
7
CUPRINS CAPITOL:
Capitolul I. MANAGEMENT NOIUNI GENERALE .................................................................. 7
Scop ................................................................................................................................................. 7
Obiectivele operaionale .................................................................................................................. 7
1.1. Management etimologie, concepte, definiii ......................................................................... 9
1.2. Scurt istoric al managementului ............................................................................................. 11
1.3. Managerul i procesul de management................................................................................... 13
1.4. Calitile managerului............................................................................................................. 15
1.5. Liderul..................................................................................................................................... 17
1.6. Stiluri de conducere ................................................................................................................ 19
1.7. Principiile managementului .................................................................................................... 22
Rezumat ......................................................................................................................................... 23
Bibliografie .................................................................................................................................... 24
8
1.1. Management etimologie, concepte, definiii

Managementul este att art ct i tiin. Este considerat arta dea a conduce, de a administra
de a coordona i dirija activiti i tiina sistematizrii, studierii, aplicrii unor principii i reguli n
diferite condiii innd cont de obiectivele propuse a fi realizate.
Fr. Taylor citat de N. Mihilescu (2006, p.21) afirma c nelegerea exact a principiilor,
regulilor, metodelor, tehnicilor ine de tiin, pe cnd aplicarea lor n practica activitilor
manageriale ndreptate spre scop reprezint o art.
Progresul economic se ncadreaz din ce n ce mai mult pe latura ascendent a evoluiei sale,
fapt ce determin ca problema tehnologiei produciei s nceteze de a mai fi dominant n economie,
prioritar devenind problema gestiunii produciei n general, evoluie ce a dat natere apariiei
managementului ca mod i art de conducere mai nti, i ca tiin teoretic ulterior.
n esen managementul reprezint tiina conducerii unei activiti desfurate de o

persoan sau grup de persoane ce activeaz, sau nu, ntr-un cadru organizat, dintr-un anumit
domeniu, n scopul atingerii unor obiectivelor propuse.
Literatura de specialitate definete din punct de vedere etimologic proveniena cuvntului

management ca avnd origini n latinescul manus (mn), care derivat a format cuvntul din
limba italian maneggio ce ar putea fi tradus: prelucrare manual, echitaie, strunirea,
conducerea cu hurile a unor cai ce trag un car. Cel mai aproape de sensul de azi al cuvntului
este verbul din limba englez to manage ce prezint urmtoarele nelesuri: a administra, a dirija,
a mnui, a conduce, a guverna, a stpni, a izbuti, a reui, a ajunge, a mblnzi, a supraveghea, a
ine n fru, a o scoate la capt, a se descurca, a duce la bun sfrit etc.
Substantivul management din limba englez se traduce: conducere, administraie,

administrare, gospodrire, arta conducerii, iscusin, talent de organizator, pricepere, dibcie,
sim tactic, orientare, colectiv de conducere (fam.). Dicionarul explicit al limbii romne
definete termenul ca fiind 1. activitatea i arta de a conduce; 2. ansamblul activitilor de
organizare, de conducere i de gestiune a ntreprinderilor; 3. tiina i tehnica organizrii i
conducerii unei ntreprinderi.
Conform enciclopediei libere Wikipedia pe pagina de web:

http://wikipedia.org/wiki/Management, termenul are originea n latinescul manum agere ce
nseamn a conduce cu mna, fiind definit de ctre Mary Follet prin expresia arta de a nfptui
ceva mpreun cu ali oameni
9
Aceeai surs apreciaz c termenul desemneaz:
funcional
- o activitate, o aciune, respectiv un proces,
- totalitatea aciunilor obinuite de conducere sau administrare a organizaiilor,
instituional
- o grup de persoane cu preocupri predominante pentru aciuni organizatorice
sau de conducere,
- ageni ai sportivilor sau artitilor.
n 1993 Petrescu I. citat de Mihilescu N. (2006, p.15) scoate n eviden c termenul de

management s-a impus mai nti in sfera economic, prin lucrarea publicat de ctre James
Burnham n 1941 la New York cu titlul The Managerial Revolution. Lucrarea reliefeaz ideea
conform creia orice societate, indiferent de regimul ideologic, juridic sau politic are nevoie de
manageri dac vrea ca economia ei s prospere n ritm novator i creator
Noiunea de management a cunoscut de-a lungul evoluiei sale diferite abordri i

modaliti de expunere, strnind puncte de vedere diferite din partea specialitilor n domeniu, fapt
ce a dus la apariia mai multor accepiuni. Opiniile elaborate cu privire la definirea termenului au
totui i elemente comune. n cele ce urmeaz ncercm s prezentm o serie de preri asupra
definiiilor elaborate:
- A prevedea i a planifica, a organiza, a conduce, a coordona i a controla (Henri Fayol

citat de Todan I. i Roibu T. 1997, p.3)
- Un proces, o serie de aciuni, activiti sau operaii care conduc spre un scop (J. M.
Ivancevich, M. T. Matteson, 1990 citai de O. Hoffman, 1999, p.34)
- Managementul presupune atingerea scopurilor organizaionale printr-o conducere eficace

i eficient, ca urmare a planificrii, organizrii, coordonrii i controlului resurselor organizaiei
(R. L. Daft, 1997, citat de O. Hoffman, 1999, p.34)
- Asumarea rspunderii pentru deciderea, planificarea i reglementarea activitilor unor

oameni, lucrnd pentru un scop comun (Brench, citat de Todan I. i Roibu T. 1997, p.3)
- Un proces de coordonare a resurselor umane, informaionale, materiale i financiare n

vederea realizrii scopurilor organizaiei (D. Colibaba-Evule, I. Bota, 1998, citai de Mihilescu
N. 2006, p.17)
- Planificarea, luarea deciziilor, conducerea activitilor unui grup de persoane care

acioneaz mpreun n vederea unui scop comun (R. Raz, 1977, citat de Mihilescu N. 2006, p.17)
10
- Totalitatea proceselor i relaiilor specifice prin intermediul crora se organizeaz, se

administreaz i se gestioneaz resursele unei structuri a sportului, att pe ansamblu ct i pe
niveluri i componente, cu scopul realizrii cu eficien a obiectivelor propuse (N. Mihilescu,
2006, p17)
Urmrind contextul acestor definiii putem observa o serie de elemente comune ce

caracterizeaz termenul de management i anume: organizarea, coordonarea, conducerea,
planificarea, controlul activitilor, resurse, relaii, decizii, atingerea unor obiective propuse, etc.
Dac am analiza i structura opiniile exprimate anterior am putea defini managementul ca

fiind procesul prin care organizm, coordonm i controlm totalitatea activitilor desfurate
prin utilizarea tuturor resurselor de care dispunem, fie ele umane, materiale sau financiare, n
vederea realizrii cu eficien maxim a obiectivelor propuse pentru atingerea unui scop comun.
1.2. Scurt istoric al managementului

Existena organizaiilor o putem regsi din cele mai vechi timpuri, fapt dovedit arheologic.
Existau forme de organizare a vieii sociale nc de la oamenii preistorici dar att organizaiile ct i
procesul de management nu au avut aceeai conotaie ca cele din zilele noastre.
Managementul ca practic putem spune c este foarte vechi dar ca i disciplin, profesie,
domeniu de instruire este relativ nou, el aprnd pentru prima dat la sfritul secolului XIX i
nceputul secolului XX n special datorit revoluiei din sectorul de activitate industrial.
Aa cum precizam anterior, cu toate c organizaiile pot fi considerate la fel de vechi ca i

umanitatea, nu putem spune c naintea secolului XX pot fi gsite modaliti sistematice de analiz
i elaborare a modului de conducere a acestora.
Umanitatea era interesat de modul de obinere a veniturilor bneti sau a puterii politice i
mai puin de analiza managerial tiinific aplicat.
De-a lungul timpului n cadrul organizaiilor a nceput s apar colaborarea ntre semeni,
colaborare canalizat spre atingerea obiectivului comun, agreat de toi membri. La nceput
colectivele erau reduse ca numr, 5-7 persoane i erau conduse i reprezentate de un singur lider. Cu
timpul numrul celor implicai a crescut treptat astfel fcndu-i apariia colectivitile umane destul
de numeroase din fabrici, uzine i ntreprinderi cu sute i mii de angajai. Creterea numrului de
personal a dus la situaia n care colectivul nu mai putea fi condus, coordonat direct de ctre o
singur persoan ci se impunea necesitatea aplicrii unor anumite reguli, a unei conduceri
tiinifice, cluzit dup nite principii clare implementare n practic.
11
Ca urmare a apariiei acestui fenomen, recul al dezvoltrii continue a societii, apar i

primii teoreticieni ai managementului ce provin din rndul managerilor practicani care au cutat
s teoretizeze experienele personale. Astfel apar pionierii domeniului, majoritatea considernd-ul
drept printe al managementului modern pe inginerul american Frederic W. Taylor (1856-1915),
cruia i este asociat contribuia adus de francezul Henri Fayol (1856-1925). (N. Mihilescu,
2006, p.15)
Odat cu trecerea timpului se pune accent din ce n ce mai mult pe relaiile interpersonale,
pe contribuiile factorului uman, fapt ce duce la necesitatea apariiei unei conduceri, a unei
coordonri tiinifice a colectivitii umane, spre ndeplinirea unor obiective, a unui scop bine
programat. Secolul XX reprezint momentul prielnic de afirmare i dezvoltare, prilej n care se
produce o explozie a managementului, respectiv, o rspndire i o implicare a lui n toate
domeniile de activitate ale societii umane (Todan I. i Roibu T. 1997, p.4)
Perioada postbelic reprezint apogeul dezvoltrii conceptelor de sisteme, strategii,

cultur. Se pune baz pe dezvoltarea sistemelor de informaie, gestiune, managementul resurselor
umane, studierea i luarea n consideraie a valorilor i percepiilor interne, a participrii
oamenilor, a preocuprilor pentru calitatea total. (O. Hoffman, 1999, p.36)
Secolului nostru i este caracteristic un management al scopurilor. ntreaga activitate a

organizaiei este gestionat spre utilizarea ct mai eficient a resurselor (umane, materiale,
financiare, informaionale, etc.) pentru a duce la ndeplinirea obiectivelor comune.
Managementul ca tiin a conducerii, lund de baz opinia general, poate delimita n

funcie de natura conceptelor urmtoarele coli: coala clasic (tradiional), coala relaiilor
umane (sociologic), coala cantitativ i coala sistematic.
coala clasic:
- apare la nceputul secolului XX i are ca reprezentani de baz pe Frederick Taylor, Henry

Fayol, Jakles Mooney;
- se caracterizeaz prin apariia i dezvoltarea managementului tiinific i administrativ;
- are o contribuie decisiv la constituia tiinelor Managementului;
- apar metode raionale, tiinifice de conducere;
- se pune baz pe realizarea principiului divizrii muncii;
- se pun bazele principiilor generale de administrare a ntreprinderilor;
- se stabilesc trsturile i caracteristicile managerului eficient.
12
coala relaiilor umane (sociologic, relaionist)
- este caracteristic ultimei jumti a secolului XX, avnd ca reprezentani pe Elton Mayo,
Max Weber, Douglas Gregor, Mary P. Follet;
- se caracterizeaz prin utilizarea conceptelor i metodelor sociologice i psihologice, ca prioritate;
- contribuie esenial la situarea pe prim plan n procesul de conducere a resurselor umane;
- se deschid noi perspective n studierea relaiilor interumane.
coala cantitativ
- este reprezentat de specialiti precum: A. Kaufman, J. Starr, C. Afanasiev, P. Coronzy, etc.
- se caracterizeaz prin folosirea conceptelor i metodelor statistico-matematice;
- se utilizeaz din ce n ce mai mult calculatorul electronic;
- se folosesc frecvent teoria cifrelor, analiza combinatorie, programarea liniar;
- are caracteristic abordarea funciilor de previziune i organizare, i de cercetare dezvoltare;
coala sistematic
- reprezint sinteza colilor precedente, la baz avnd conceptul de sistem, fiind cea mai
nou i aplicat coal;
- este reprezentat de H. Simon, C. Barnard, R. Jonson, J. Forrester, P. Druker;
- are la baz concepte i metode provenite din numeroase tiine cum ar fi: matematic,
statistic, informatic, sociologie, economice, finane, etc;
- poate utiliza cele mai noi cuceriri ale tiinelor;
- se caracterizeaz prin dinamism, adaptabilitate, integralitate, finalitate.
1.3. Managerul i procesul de management

Conform definiiilor date de dicionarele limbii romne i cele de specialitate managerul este:
1. acea persoan considerat specialist n management,
2. acea persoan care conduce o antrepriz,
3. persoana care are cunotinele i talentul necesar pentru a valorifica profitabil resursele
umane, financiare i materiale ale unei societi comerciale, organizaii,
4. cel care nsoete n turneu un sportiv sau o echip sportiv, fiind responsabil de
problemele financiare i organizatorice; impresar, etc.
13
Tot mai mult, n societatea actual, se vorbete, mai ales n rndul tinerilor, de ideea de a fi
manager, lider, conductor. Cuvntul manager a devenit un adevrat cult mprind societatea
actual n conductori i condui, lideri i subalterni, manageri i subordonai. Calitile,
competenele pe care trebuie s le posede un manager pentru a efectua eficient un lucru reprezint o
problem esenial in activitatea de manageriat a unei organizaii. O problem, de multe ori ntlnit
n societatea noastr actual, o reprezint lipsa de conductori calificai, de manageri cu aptitudini
deosebite, fapt ce ar trebui s conduc la amplificarea fenomenului de pregtire profesional, de
perfecionare continu a liderilor i ntreprinztorilor din instituiile actuale.
n orice organizaie sunt ntlnite dou tipuri de procese de munc: procese de management
i procese de execuie. Procesele de management se caracterizeaz prin faptul c o parte din fora
de munc acioneaz asupra celeilalte pri, a majoritii resurselor umane, n vederea realizrii unei
eficiene ct mai ridicate. Procesele de execuie se caracterizeaz prin faptul c fora de munc
acioneaz nemijlocit asupra obiectelor muncii sau n mod indirect, asigur un ansamblu de
produse i servicii corespunztoare proceselor de munc implicate i obiectivelor previzionate.
(A.V. Voicu, 2005, p. 48)
Specialitii n educaie fizic i sport au nevoie de o instruire formal n teoria i practica

managementului, dac doresc s devin administratori eficieni. Folosirea n mod adecvat a puterii,
autoritii i atributelor de lider i poate ajuta s-i ndeplineasc sarcinile ntr-un mod mai eficient.
Puterea este potenialul de a influena. Specialitii n educaie fizic i sport dispun de dou
forme de putere: personal i a poziiei.
Autoritatea este acel aspect al puterii, acordat fie unor grupuri, fie unor indivizi, de a lua
decizii n numele altora. Solicitrile fcute n virtutea autoritii trebuie s fie legitime. Autoritatea
este orientat spre aciune, cu excepia cazului cnd antrenorul decide, n funcie de scop, s nu
acioneze ntr-o situaie dat.
Autoritatea formal exercitat n exces poate determina un nivel sczut de satisfacie n

rndul personalului subordonat.
Conducerea exercitat de un lider este procesul prin care acesta influeneaz

comportamentul i atitudinile altor oameni n vederea atingerii scopurilor avute n vedere.
Exist dou forme de conducere pe care un lider Ie poate exercita: tranzacional i

transformaional.
Conducerea de tip tranzacional presupune schimbul unui lucru cu un altul ntre dou
persoane aflate ntr-o relaie. Acest tip de conducere corespunde majoritii sarcinilor manageriale
14
pe care le ndeplinesc specialitii n educaie fizic i sport.
Conducerea de tip transformaional ridic nivelul programului sau al organizaiei prin

utilizarea creatoare a conflictului i schimbrii. Acest tip de conducere este esenial n desfurarea
i dezvoltarea programelor de sntate i de medicin sportiv.
Managementul este o parte a procesului de conducere, care cuprinde planificarea, luarea

deciziilor i coordonarea activitilor unui grup de persoane care acioneaz mpreun n vederea
unui scop comun.
Specialitii din domeniul educaiei fizice i sportului joac numeroase roluri manageriale,
care pot fi ncadrate n trei grupe: interpersonale (reprezentant al grupului, rol de lider, rol de
persoan de legtur), informaionale (monitorizarea i difuzarea informaiilor) i decizionale
(antreprenor, mediator al conflictelor, distribuitor de resurse, negociator). Ei pot s-i
mbunteasc eficiena managerial: formulnd solicitri legitime, n mod politicos, pe un ton
ncreztor, cu claritate, explicnd motivele solicitrii, folosind canalele adecvate, exercitndu-i
autoritatea n mod regulat, insistnd ca subordonaii s se conformeze solicitrii i fiind receptiv
fa de preocuprile acestora.
1.4. Calitile managerului

Un manager, indiferent de domeniul n care activeaz, trebuie s dispun de reale caliti de
lider, caliti ce se exprim prin explorarea la maxim a talentelor native ale resurselor umane de
care dispune n vederea obinerii cu eficien a scopului propus.
Un bun manager trebuie s dispun de o serie de caliti pe care le putem cataloga astfel:
a) caliti interpersonale:
- abilitatea de a nelege semenii; de a se ataa de ei indiferent de rang, de a nelege nevoile lor, etc.
b) caliti conceptuale:
- posibilitatea de a nelege, de a gndi de a putea s-i formeze o imagine asupra modului

n care funcioneaz prile unei organizaii
c) caliti tehnice:
- ndemnarea de a realiza anumite activiti manageriale
d) caliti analitice i de diagnosticare:
- capacitatea de a identifica i analiza problemele relevante, cauzele lor, abilitatea de a

aprecia o anumit situaie
15
I. Todan i T. Roibu (1997, p.8) apreciau c nsuirile propriu-zise ale unui conductor sunt
foarte multe, aproximativ 1800 ns n cele ce urmeaz vor fi prezentate numai cele semnificative:
- conductor (lider) n relaiile directe cu subalternii, la angajare, promovare, destituire,

controlul personalului ca urmare a direcionrii i coordonrii activitilor acestora;
- executor implicat mult mai mult n activitatea profesional dect de obicei, n aa zis
munc nenormat;
- figur reprezentativ, s reprezinte grupul n relaiile cu alte grupuri cu care are legturi;
- persoan de legtur n relaiile impuse de raporturile cu alte persoane, subalterni sau

superiori, ntre servicii, nu cele particulare;
- monitor i difuzor al informaiilor percepe, selecteaz i transmite informaiile ce pot

influena performanele organizaiei;
- planificator s tie s-i planifice activitile n funcie de obiectivele propuse i

scopul urmrit;
- expert foarte bine pregtit n domeniul n care activeaz;
- ntreprinztor iniiator, s abordeze ideii noi;
- negociator n discuiile purtate cu diferite persoane sau grupuri urmrind interesul

organizaiei sau grupului pe care l conduce;
- arbitru s fie imparial;
- distribuitor al recompenselor i pedepselor, etc.
Majoritatea calitilor sunt educatibile n timp ns n procesul de selecie al liderului trebuie

s inem cont i de alte caliti eseniale ce stau la baza celor enumerate anterior:
- personalitatea i caracterul individului;
- starea optim de sntate fizic i mental;
- nivelul de pregtire profesional;
- motivaia, etc.
n realitate nu exist un manager care s posede toate calitile posibile. El exist doar
teoretic, cei ce conduc n viaa real astzi, pe lng caliti, au i defecte dar procentul acestora ar
trebui s fie minim. Este de preferat ca un manager s posede n primul rnd dorina de a conduce,
de a comunica s fie integru i onest i pe ct posibil s aib o experien anterioar ca manager.
16
O. Niculescu i I. Verboncu (1999), dup intervievarea mai multor manageri din diferite
organizaii, clasific calitile, cunotinele i aptitudinile necesare conform urmtorului tabel:
Total intervievai
Nr. caliti, cunotinele i aptitudinile % intervievailor care punctaj mediu care
crt. necesare managerilor le-au inclus n primele revine pe un element
caliti
1. Capacitate de a decide 100 1,7
2. Cunotine manageriale 100 2,5
3. Cunotine economice 92 3,2
4. Capacitate de a menine relaii umane
92 3,0
bune
5. Capacitate de a perfeciona continuu 86 3,1
6. Experien managerial 84 3,1
7. Cunotine psiho-sociologice 70 3,8
8. Abordare agresiv a soluionrii
67 3,4
problemelor
9. Studii 48 2,9
10. Cunotine 48 4,1
11. Dorina de a conduce 43 3,8
12. Starea sntii 43 3,6
13. Vechime n organizaia respectiv 43 4,3
14. Conduit moral 40 3,5
Tabelul Nr. 1. Caliti, cunotinele i aptitudinile necesare managerilor dup O. Niculescu i I.

Verboncu (1999, p. 507)
1.5. Liderul
Fiecare dintre noi ne-am nscut cu anumite caliti pe care de-a lungul timpului le-am
perfecionat mai mult sau mai puin. Multe dintre aceste caliti pot fi comune unei mase mai mari
de persoane ns doar cteva ies n eviden fcndu-ne diferii uni fa de alii. Aceste caliti
constituie punctul forte al fiecrui caracter n parte. Aceti marcatori ai personalitii noastre
determin atributul de a fi lider.
Liderul trebuie s fie un bun orator, povuitor dar i un bun asculttor. Cine nu tie s fie
supus nu va ti niciodat s conduc.
Liderul este persoana care, la nivel profesional, pentru atingerea unor obiective fixeaz
anumite tendine i atrage n activiti resursele umane disponibile. Liderul i exercit conducerea
prin influenarea comportamentului i atitudinilor celorlali, implicndu-i pe cei ce-l urmeaz ntr-
un proces de influen orientat ctre obinerea rezultatelor dorite.
Statutul de lider poate fi informal n cadrul unui colectiv de prieteni sau colegi de munc
sau formal ca manager al unui grup, departament sau organizaie pe care o coordoneaz. Exist
cazuri n care dei eti manager nu deii dect funcia nu i statutul de lider.
Liderii sunt acele persoane din cadrul unei colectiviti ce reprezint adevrate modele
pentru semeni si. Ei trebuie s dovedeasc o mare capacitate de empatie cu susintorii si, s-i
17
neleag i s fie nelei. Succesul managerial este finalitatea exercitrii n mod eficient a funciei
de lider. Lipsa capacitii de a influena atitudinile i comportamentele n scopul determinat duce la
o conducere ineficient.
Site-ul MyJob (www.myjob.ro) prezint o variant interesant a modului de cum s i

cizelezi calitile de lider n doar 10 pai
1. Fii modest! Nimeni nu dorete s urmeze n aciune un om arogant. Un lider este dispus
s nvee de la cei din jur, s fie sincer interesat de oameni i s fie un bun asculttor. Comunicarea
are avantajul c te ajut s i cunoti pe cei de lng tine, iar secretul coordonrii unei echipe n
calitate de lider este s-i cunoti pe cei cu care lucrezi la job.
2. Contientizeaz punctele tale tari i pe cele slabe! A fi modest nu nseamn a nu fi

contient de calitile tale, inclusiv realizrile de care eti mndru. Pentru a fi un adevrat lider, trebuie
sa le pui in valoare. Este indicat, n aceeai msur, s i cunoti punctele slabe i s tii ce eforturi
trebuie s faci pentru a le atenua. Ca lider, vei urmri oportunitile n carier i vei profita de ele.
3. F-i timp i pentru tine! Un om echilibrat care are preocupri profesionale, dar i
personale are ansa s transmit energie celor din jur i s devin un adevrat lider. Stresul i
oboseala acumulat nu vor mai fi doar personale, ci se vor transmite echipei pe care o coordonezi ca
lider la job. Gsete-i timp pentru tine i vei transmite energie pozitiv, ca un adevrat lider.
4. Propune-i obiective nalte! A fi lider nseamn s ai scopuri ndrznee. Amintete-i n

permanen s nu alegi doar pragmatismul, fii cuteztor i depete-i limitele!
5. Construiete-ti o viziune! A avea inte i capacitatea de a evolua n carier reprezint o

caracteristic a unui lider. Gndete o strategie i vezi unde te afli n raport cu ceea ce i-ai propus
s realizezi. Un lider are capacitatea de a vedea ansamblul, dar nu neglijeaz nici detaliile.
6. Fii perseverent! Victoriile aparin celor care i le doresc cu pasiune. Fii lider i
acioneaz contient, pas cu pas, tot mai aproape de victorie.
7. Onoreaz cuvntul dat! Daca nu i ii cuvntul dat, pierzi ncrederea celor din jur i,
odat cu ea, puterea de a fi lider.
8. Gsete un model! A avea modele sau mentori reprezint un avantaj n procesul de

formare a unui lider. Afl informaii preioase de la cei care au reuit i poi deveni i tu unul
dintre acetia.
9. Fii tu nsui! Orict ai admira diverse persoane de succes, oricte cri i reete de succes
ai citi, nu uita s fii tu nsui. Personalitatea este definitorie pentru un lider, aa c interiorizeaz
tot ceea ce afli i transform-le n parte a propriei persoane.
18
10. Druiete! Dac vrei s fii respectat i recunoscut ca lider, ofer respect, fii un suport
pentru cei din jur i un model pentru alii. (http://www.myjob.ro/articole/ghid-
cariera/226/2182/pasi-pentru-trezi-liderul-din-tine.html, 25.03.2009)
Conducerea realizat de un lider se caracterizeaz prin dou forme distincte: conducerea

tranzacional i conducere transformaional
Conducerea tranzacional reprezint simplul schimb de opinii, transmiterea unei decizii,

a unei sarcini etc. de la o persoan la alta. Majoritatea activitilor de ordin administrativ dintr-o
organizaie au la baz acest tip de conducere.
Conducerea transformaional are caracteristic de baz utilizarea creativ a schimbrii,

cu riscul apariiei conflictelor. Acest timp de conducere implic aproape ntotdeauna modificri n
cadrul organizaiei, dar n sensul bun, de atingere a scopului comun propus.
1.6. Stiluri de conducere

Caracteristic fiecrui manager este stilul su de lucru, de conducere, de munc. Fiecare
reprezint, n esen, o personalitate aparte, cu caliti i defecte, cu anumite trsturi de caracter,
fapt ce influeneaz modul diferit de a se impune, de lucra, de a colabora.
N. Mihilescu preciza n 2006 (p.66) c stilul managerial reprezint modaliti de

manifestare a tipurilor de management determinate de caracteristicile managerului
(caliti, cunotine, aptitudini), de natura relaiilor promovate n contextul situaional al
organizaiei sportive
I. Todan i T. Roibu (1997, p. 10) mpart stilurile de lucru n dou categorii:

1. stiluri de lucru pozitive
- organizatorul,
- participativul,
- ntreprinztorul,
- realistul,
- maximalistul.
2. stiluri de lucru negative
- birocratul,
- paternalistul i demagogul,
- tehnocratul i autocratul,
- oportunistul,
- utopistul i modernistul.
19
O alt clasificare, dar nu foarte departe de cea prezentat anterior, este cea pe care o expune
M. Stnescu, (2001, p 102) citndu-l pe W. Reddin, care evidenia trei caracteristici eseniale ale
muncii de conducere (preocuparea pentru sarcini, pentru relaii umane i pentru randament),
caracteristici ce clasific n funcie de stiluri, opt tipuri de manageri:
- tipul negativ,
- tipul birocratic,
- tipul altruist,
- tipul promotor,
- tipul autocrat,
- tipul autocrat cu bunvoin,
- tipul realizator
Dup stilurile manageriale n conducerea organizaiilor sportive N. Mihilescu (2006, p. 66)

clasific tipurile de manager n: manager participativ (democratic), managerul autoritar, managerul
participativ-autoritar.
n consecin stilurile de lucru pot duce la atingerea obiectivelor sau nu, ele pot fi oportune
(eficiente) (prielnice, favorabile, adecvate situaiei) sau inoportune (ineficiente) (nepotrivite,
deplasate, neplcute, suprtoare, care jeneaz).
Stiluri oportune (eficiente):
1. Stil de lucru participativ
- particip din tot sufletul, este dedicat, se implic n activiti, este entuziast,
- manifest spirit de colaborare, accept lucru n echip i ideile celorlali,
- analizeaz situaii i ia deciziile cele mai bune;
2. Stil promotor organizator
- foarte bun organizator al instituiei, insist pe organizarea eforturilor,
- stimuleaz interesul membrilor organizaiei permindu-le un grad ridicat de intervenie,
- are spirit de aciune, are iniiativ, este ndrzne, descurcre, dezgheat,
- pretinde randament ridicat, stabilete relaii ierarhice clare, are gustul, pofta puterii,
- accept competiia, deciziile sale sunt explicate, motivate, este bun vorbitor;
20
3. Maximalist
- foarte bun specialist n domeniul su de activitate;
- urmrete ca tot ceea ce face s aib eficien maxim;
- gndete tot timpul pentru viitor, ncercnd rezultate durabile;
- apreciaz divergenele ca ceva eficient;
4. Realist
- are spirit practic, simul realitii;
- consult subalterni n luarea deciziilor, i atunci cnd le ia gsete i soluii de aplicare a lor;
- stabilete relaii ierarhice bazate pe ncredere i respect reciproc
Stiluri inoportune (ineficiente):
1. Birocratul
- d o importan exagerat formalitilor n dauna fondului, este formalist;
- este mai mult preocupat de randament, de rezultate dar emite puine idei;
- subestimeaz relaiile i este izolat de colaboratori evitnd strile conflictuale;
- ine tot timpul s precizeze c el este autorul unor msuri luate i transmise corect;
2. Autocratul
- reprezint stilul conductorului cu puteri nelimitate, ale monarhului absolut, ale dictatorului;
- este agresiv n comportamentul fa de subalterni i prtinitor;
- acord prioritate sarcinilor de moment, minimalizeaz relaiile;
- respinge iniiativele, recurge la ameninri, constrngeri;
3. Oportunistul
- i schimb ideile dup mprejurri, urmrind numai satisfacerea intereselor personale;
- se instaleaz la conducere n funcie pe baza sesizrii unui moment favorabil;
- este adeptul compromisului organiznd coaliii care se aplic sau nu n funcie de

circumstane;
- amn mereu luarea unor decizii, dnd dovad de nesiguran;
- este dotat cu mare abilitate n sens negativ;
21
4. Utopist
- crede n proiecte, planuri, idei fanteziste, irealizabile, este lipsit de simul realitii
- vrea s fie conductor modern, de avangard dar nu este;
- este superficial, nu rezolv n profunzime strile conflictuale;
- nu definete obiectivele n mod corespunztor.
Rar exist cazuri n care un manager se poate caracteriza printr-un stil de conducere strict
pozitiv sau strict negativ. Putem spune, n urma analizei modului de exercitare a procesului de
conducere c un manager are un stil predominat, dar cu siguran prezint caracteristici i influene
i din alte stiluri chiar dac sunt opuse.
1.7. Principiile managementului

H. Fayol are o contribuie deosebit n ceea ce privete formularea unor principii ce privesc
n primul rnd structura organizaiei i mecanismul funcionarii acesteia, dar si activitatea
conductorilor.
Principiile formulate de H. Fayol i menin i n zilele noastre esena coninutului chiar dac
unele dintre ele, de-a lungul timpului au suferit modificri n formele de aplicare.
Deci sa vedem care au fost cele 14 principii ale lui Henry Fayol:
1. principiul divizrii muncii, potrivit cruia, cu ct gradul de specializare n execuia

muncii este mai mare, cu att va fi mai mare eficiena;
2. principiul autoritii i responsabilitii: autoritatea managerilor decurge din dreptul lor

de a da ordine i trebuie nsoit ntotdeauna de responsabilitate;
3. principiul disciplinei, care expliciteaz c regulile i normele ce guverneaz viaa

organizaiei trebuie respectate;
4. principiul remunerrii corecte i echitabile, potrivit cruia compensarea pentru munca

prestat trebuie s mulumeasc att angajatul ct i organizaia;
5. principiul unitii de comand, adic, fiecare angajat trebuie s primeasc ordine de la un

singur ef; nclcarea acestui principiu genereaz dualitatea comenzii i conduce la disensiuni,
nencredere, confuzie etc.;
6. principiul subordonrii intereselor individuale la cele organizaionale;
7. principiul centralizrii - s se acorde subordonailor suficient autoritate pentru

desfurarea muncii lor;
22
8. principiul unitii de conducere - existena unui singur conductor de nivel superior;
9. principiul fiecare la locul lui - oamenii i ceilali factori de producie trebuie s se afle la
locul potrivit i la momentul potrivit;
10. principiul egalitii: egalitatea, dreptatea este cea care trebuie sa guverneze relaiile
dintre sef si subordonat;
11. principiul stabilitii forei de munc - ca o condiie a eficienei ridicate;
12. principiul unitii de sens a organizrii prin formarea spiritului de echip;
13. principiul iniiativei - managerii au rolul de a ncuraja iniiativa membrilor organizaiei;
14. principiul ierarhiei, potrivit cruia autoritatea scade de-a lungul traseului dintre
managerul de vrf i nivelele de jos ale organizaiei.
TEM DE LUCRU
Caracterizai activitatea unui manager (de preferat unul pe care l cunoatei), ncadrnd-ul n
stilul de lucru care i se potrivete cel mai bine, subliniind i calitile de care dispune.
Rezumat
Conductorii au nevoie de o instruire formal n teoria i practica managementului, dac
doresc s devin administratori eficieni. Folosirea n mod adecvat a puterii, autoritii i atributelor
de lider poate ajuta managerii s-i ndeplineasc sarcinile ntr-un mod mai eficient.
Puterea este potenialul de a influena. Specialitii dispun de dou forme de putere:
personal i a poziiei.
Autoritatea este acel aspect al puterii, acordat fie unor grupuri, fie unor indivizi, de a lua
decizii n numele altora. Solicitrile fcute n virtutea autoritii trebuie s fie legitime. Autoritatea
este orientat spre aciune, cu excepia cazului cnd antrenorul decide, n funcie de scop, s nu
acioneze ntr-o situaie dat.
Autoritatea formal exercitat n exces poate determina un nivel sczut de satisfacie n
rndul personalului subordonat.
Conducerea exercitat de un lider este procesul prin care acesta influeneaz
comportamentul i atitudinile altor oameni n vederea atingerii scopurilor avute n vedere.
Exist dou forme de conducere pe care un lider Ie poate exercita: tranzacional i
transformaional.
Conducerea de tip tranzacional presupune schimbul unui lucru cu un altul ntre dou
persoane aflate ntr-o relaie. Acest tip de conducere corespunde majoritii sarcinilor manageriale
pe care le ndeplinesc specialitii n educaie fizic i sport.
Conducerea de tip transformaional ridic nivelul programului sau al organizaiei prin
utilizarea creatoare a conflictului i schimbrii. Acest tip de conducere este esenial n desfurarea
i dezvoltarea programelor de sntate i de medicin sportiv.
23
Managementul este o parte a procesului de conducere, care cuprinde planificarea, luarea

deciziilor i coordonarea activitilor unui grup de persoane care acioneaz mpreun n vederea
unui scop comun.
Specialitii n educaie fizic i sport joac numeroase roluri manageriale, care pot fi
ncadrate n trei grupe: interpersonale, informaionale i decizionale. Ei pot s-i mbunteasc
eficiena managerial: formulnd solicitri legitime, n mod politicos, pe un ton ncreztor, cu
claritate, explicnd motivele solicitrii, folosind canalele adecvate, exercitndu-i autoritatea n mod
regulat, insistnd ca subordonaii s se conformeze solicitrii i fiind receptiv fa de preocuprile
acestora.
Bibliografie
1. Ghenadi, V., Management n A.F.S. note de curs, Biblioteca CID, Bacu 2002
Ra, B.,
2. Hoffman, O., Management fundamente socioumane, Ed.Victor, Bucureti, 1999
3. Mihilescu, N., Management marketing legislaie n activitatea sportiv, Ed.
Universitii din Piteti, 2006
4. Niculescu, O., Management, Ed. Economica, Bucureti, 1999
Verboncu, I.,
5. Todan ,I., Roibu, Management i legislaie n educaie fizic i sport, Ed. Printech,
T., Bucureti, 1997
6. Stnescu, M., Management educaional note de curs, ANEFS, DPPD,
Bucureti, 2001
7. Voicu, Al., V., Legislaie management i marketing n educaie fizic i sport curs
pentru studenii facultii de profil, Cluj-Napoca, 2005
8. http://ro.wikipedia.org/wiki/Management, 17.03.2009
9. http://www.myjob.ro/articole/ghid-cariera/226/2182/pasi-pentru-trezi-liderul-din-
tine.html, 25.03.2009
24
Capitolul II.
FUNCIILE MANAGERIALE
Scop
cunoaterea funciilor conducerii activitilor educaiei fizice i sportului
prezinte funciile managementului;
descrie activitile funciei de proiectare;
expun elementele de baz ale antrenrii (motivaia i decizia)
25
CUPRINS CAPITOL:
Capitolul II. FUNCIILE MANAGERIALE.................................................................................... 25
Scop ............................................................................................................................................... 25
2.1. Proiectarea .............................................................................................................................. 27
2.2. Organizarea............................................................................................................................. 30
2.3. Coordonarea............................................................................................................................ 31
2.4. Antrenarea............................................................................................................................... 32
2.5. Controlul ................................................................................................................................. 35
Rzumat........................................................................................................................................... 36
Bibliografie .................................................................................................................................... 36
26
Funciile managementului reprezint o serie de activiti specializate, omogene,

complementare i/sau convergente care ndeplinesc un rol specific n cadrul procesului de
conducere. Funciile conducerii reprezint de fapt esena procesului de conducere a activitilor
de manageriat. Ele se aplic n toate tipurile de organizaii, indiferent de natura lor i pe toate
nivelurile ierarhice.
Procesul managerial se poate mpri n dou grupe de baz: activiti de execuie i

activiti de management. Activitile de execuie sunt acele activiti care, dup anumite criterii i
reguli, sunt realizate n vederea atingerii scopului comun al organizaiei. Activitile de
management reprezint ansamblul de aciuni prin care managerul proiecteaz, organizeaz,
coordoneaz i evalueaz activitile de execuie dintr-o organizaie n vederea realizrii
obiectivelor propuse.
Majoritatea specialitilor consider c proceselor de management le sunt specifice cinci

funcii de baz; proiectarea, organizarea, coordonarea, antrenarea, controlul.
Aceste funcii, n cadrul unei uniti, au valori diferite pe scrile ierarhice n sensul c la
nivel superior se pune accent pe proiectare i organizare iar la nivel inferior pe coordonare,
antrenare i control. Se manifest, au importan i ponderi diferite n funcie de nivelul la care
se exercit.
Aprofundarea cunoaterii i nelegerii funciilor manageriale reprezint temelia

descifrrii tiinei i practicii managementului pentru utilizarea eficient a metodelor i
mijloacelor cei sunt caracteristice.
2.1. Proiectarea
Proiectarea reprezint procesul prin care se stabilete modul n care vor fi realizate misiunea
i obiective unei organizaii. Proiectarea se poate realiza pe un termen mai lung, innd cont de
obiectivele i misiunea organizaiei, i pe termen scurt prin elaborarea unei tactici pentru realizarea
unui anumit scop.
Proiectarea este n strns legtur cu impactul n viitor al deciziilor luate azi. Este funcia
de baz a managementului, funcie de la care pleac celelalte patru.
n esen proiectarea reprezint funcia care const n totalitatea proceselor prin care sunt
determinate principalele obiective ale organizaiei, resursele i mijloacele necesare realizrii lor.
Nevoia de a proiecta apare de multe ori dup un anume fapt. La baza proiectrii st analiza
resurselor de care dispunem, rezultatele obinute din activitile anterioare, situaia actual i
scopurile propuse.
27
Proiectarea este rezultatul a patru tipuri de activiti:
- diagnoza,
- prognoza,
- planificarea,
- programarea.
PROIECTAREA
DIAGNOZ PROGNOZ PLANIFICARE PROGRAMARE
Fig.1. Activitile funciei de proiectare
Diagnoza reprezint identificarea unui fenomen pe baza descrierii strii sale prezente. n
cazul nostru reprezint totalitatea aciunilor ce se desfoar n vederea stabilirii, estimrii situaiei
unei organizaii la un moment dat. Aceast activitate reprezint punctul de plecare n stabilirea
obiectivelor prin analiza resurselor de care dispunem la momentul respectiv.
Prognoza reprezint o evaluare (estimare) a evoluiei viitoare a unitii, n general pe un

termen lung de timp. Rezultatele prognozei sunt utile n conceperea strategiei de realizare a
obiectivelor generale deoarece anticipeaz problemele ce pot aprea n cursul dezvoltrii
organizaiei respective. Prognozele au caracter aproximativ, mai mult informativ, dar de multe ori
ne ajut s analizm anticipat i s lum deciziile cele mai bune.
Planificarea reprezint activitatea de elaborare amnunit i precis a obiectivelor de

instruire i de performan, precum i a mijloacelor, metodelor i formelor de organizare adecvate
scopurilor propuse pentru a fi realizate n macro, mezo i microcicluri. Planurile sintetizeaz
sistemul de decizii programat, asigurnd continuitatea i ritmicitatea optim a acestuia. Ele
reprezint formalizarea n modul a strategiei de realizare a obiectivelor.
Deci, planificarea apare ca un proces dinamic complex, n cadrul cruia se valorific

informaiile din programele obinute prin prognoz i cele de tip feed-back, rezultatele din
desfurarea activitii.
Planurile de diferite durate, mergnd de la 4 ani pn la cel curent de 1 or, se elaboreaz pe

baza datelor anterioare rezultate din eviden. Aceasta consemneaz sub form obiectiv coninutul
28
i forma activitii desfurate n perioadele anterioare (ani, luni etc.). ntreaga strategiei de
prognoz, programare i planificare nu poate fi conceput n afara unei evidene clare. Planificarea
lipsit de evidena precis (riguroas) rmne o declaraie fr acoperire i sens. Din acest motiv,
toate tipurile de planuri trebuie s cuprind descrierea cantitativ i calitativ a lucrului ce urmeaz
a fi efectuat, condiiile de desfurare, efectele produse i dinamica prevzut, nct s poat fi
analizate n amnunt la ncheierea lor.
Spre exemplu, antrenamentul sportiv constituie un proces de instruire programat n cadrul

cruia se alctuiete un model n baza principiului algoritmizrii, compatibil cu dimensiunea leciei
de antrenament, a ciclului sptmnal, ale etapelor care alctuiesc verigile funcionale temporale ale
planificrii.
Referitor la programare sunt necesare o serie de informaii i cunotine, n baza crora vom
lua n vedere urmtoarele:
- se ntocmete cnd sunt stabilite clar i corect condiiile i situaia real n care se
ncepe activitatea;
- se stabilete termenul prin care se ntocmete planul obiectivelor de performan posibil

de atins i a celor didactico-pedagogice stabilite iniial (din timp);
- se stabilesc macrociclurile, perioadele i etapele de pregtire;
- s conin planul vizavi de obiective i mijloace, metodele i programul evalurii i

verificrii.
PLANIFICAREA
PLAN STRATEGIC PLAN PE TERMEN MEDIU PLAN PE TERMEN SCURT
- de perspectiv - 1-2 ani - cteva luni, sptmni, zile

- pe termen foarte lung - sisteme de acionare - pentru o aciune
- obiective finale - obiective de atins - sunt foarte detaliate
Fig. 2 Structura planificrii
Programarea reprezint operaia de elaborare a programului n vederea descrierii cu

amnunime a succesiunii i intercondiionrii aciunilor ce trebuie s fie desfurate n vederea
realizrii planurilor. Programele prezint foarte detaliat activitile pe termen scurt (or, zi,
sptmn, lun).
29
Programul cuprinde, raportat la obiectivele principale, aciunile nlnuite logic ntr-

un sistem complex de directive, cu caracter elastic din care nu lipsesc mijloacele de
verificare i control.
Programele capt caracter decisiv n cadrul planurilor pe diferite durate, concepute ca

sistem de planuri n cadrul unei concepii de realizare (planificare).
2.2. Organizarea
Organizarea reprezint totalitatea proceselor de management prin intermediul crora se aleg
i stabilesc activitile fizice i intelectuale precum i componentele acestora (operaiuni, lucrri,
timpi, micri, sarcini) dar i gruparea lor pe compartimente, formaii de lucru, posturi, atribuindu-
le personalului corespunztor, anumitor criterii tehnice, economice i manageriale toate cu scopul
realizrii obiectivelor propuse.
Aciunea de organizarea poate fi privit din dou direcii: organizarea produciei =

ansamblul de msuri privind stabilirea, asigurarea i coordonarea mijloacelor i a forei de munc n
vederea desfurrii produciei cu maximum de eficien economic; organizarea muncii =
ansamblul de msuri privind asigurarea i utilizarea eficient a forei de munc.
n cadrul organizrii manageriale accentul se pune pe diviziunea muncii, coordonarea i

controlul sarcinilor i nu n ultimul rnd pe fluxul de informaii transmise n cadrul organizaiei.
Este funcia prin care managerii i manifest autoritatea ctre angajai.
Organizarea se remarc prin caracterul ei concret, fiind funcia conceput pentru a oferi
modalitatea exact de desfurare a activitilor. Ea are un caracter formal i unul informal.
Caracterul formal al organizrii vizeaz structurarea resurselor umane pe posturi, compartimente,
birouri, servicii plasate pe o scar ierarhic bine definit. Acest aspect se caracterizeaz printr-o
ordonare a componentelor structurale pe baza unor norme, reglementri ca rezultate a deciziilor
manageriale ale organelor superioare de conducere. Caracterul informal al organizrii ne arat cum
se realizeaz relaiile interumane din cadrul structurilor formale, ca rezultat al unor relaii spontane
ce pot avea loc n timpul proceselor muncii.
Organizarea este funcia prin care managerul precizeaz cea are de executat i cum, fiecare
persoan implicat n activitate, de ce anume rspunde fiecare. Ea reflect calitile de bun
organizator al uni manager. Prin aceast funcie se combin raional i armonios toate elementele
funcionrii normale ale unei organizaii.
30
Organizarea corect este rezultatul punerii n valoare a urmtoarelor concepte:
1. autoritatea puterea de a comanda de a da dispoziii, dea impune, de a da dispoziii;
2. responsabilitatea obligaia de a efectua un lucru, de a rspunde, de a accepta i

suporta consecinele;
3. delegarea transmiterea cuva a dreptului de a aciona ca reprezentant al altei

persoane, numirea temporar a unei persoane de a efectua sau organiza unele lucrri;
4. centralizarea descentralizarea aciunea de unire / desfacere a mai multor uniti

economice prin exercitarea funciilor n diferite compartimente cu scopul atingerii
aceluiai obiectiv.
Organizarea este rezultatul urmtoarelor aciuni principale:
- actualizarea permanent a sistemului organizatoric;
- asigurarea permanent, operativ i complet, a resurselor informaionale i transmiterea

lor pe scara ierarhic, prin crearea unui sistem informaional corespunztor;
- stabilirea sarcinilor i atribuiilor fiecrui manager;
- asigurarea coordonrii ntre factorul de conducere i activitile structurilor.
2.3. Coordonarea
Coordonarea reprezint activitatea de ndrumare n sens unitar a unor procese desfurate n
vederea atingerii aceluiai scop. n esen reprezint sincronizarea tuturor aciunilor manageriale i
proceselor de execuie ce pot contribui la realizarea obiectivelor stabilite.
Prin coordonare managerul urmrete s ating funciile de baz planificarea,

organizarea, comanda i controlul. Coordonarea este o funcie a managementului dar putem
spune c nu este neaprat i o funcie a conducerii deoarece ea realizeaz de fapt armonia ntre
eforturile indivizilor n vederea realizrii obiectivelor de grup, fapt ce reprezint cheia
succesului n management. Coordonarea reprezint esena managementului fiind implicit i
inerent n toate funciile de conducere.
Conceptul de coordonare este mult mai larg dect cel de cooperare ns ambele trebuie s fie
legate unul de cellalt. Coordonarea este doar un mijloc pentru un scop i nu un scop n sine.
Coordonarea se realizeaz prin: comunicare, supraveghere, conduita, contactul direct.
- comunicarea nu se realizeaz dor prin construirea unui sistem de comunicare eficient ci i prin
permiterea unei participri ct mai largi n procesul de luare a deciziilor a tuturor persoanelor implicate;
31
- supravegherea supravegherea efectiv, mai mult n dezvoltarea efortului de coordonare

prin verificare, observare i orientare;
- conduita ce ofer att motivaie individual ct i de grup pentru a avea interese i

perspective comune
- contactul direct ce permite membrilor organizaiei s fac schimb de idei, de prejudeci

i probleme precum i de a se nelege unii pe ceilali.
Coordonarea poate fi: intern i extern. Cea intern reprezint coordonarea tuturor
eforturilor i activitilor de operare din interiorul unei organizai iar cea extern din afara
organizaiei, procese ce contribuie la realizarea obiectivelor propuse.
O coordonare eficient se realizeaz prin:
- comunicare corect bilateral sau multilateral;
- informaia transmis s fie consecina unei decizii corecte;
- exprimarea s fie simpl clar i concis;
- mesajului transmis s fie accesibil particularitilor persoanei sau colectivului crora

lise adreseaz.
n procesul de coordonare trebuie s eliminm urmtoarele impedimente:
- incertitudinea de viitor n ceea ce privete comportamentul individual i al grupului;
- lipsa de experien, cunotine, tehnici de administrare, i pregtire profesional a liderilor;
- lipsa de idei noi i de metode de dezvoltare;
- volum i complexitate, personalitate i factori de decizie;
- lipsa de manageri cu nelepciune i cunotine legate de administraia public; etc.
2.4. Antrenarea
Antrenarea, n sensul ei direct, reprezint procesul de mobilizare a unei colectiviti la o
aciune sau la o activitate susinut, organizat i coordonat, de interes general. Antrenarea
reunete totalitatea proceselor prin care toi cei implicai n activitile desfurate sunt determinai
s participe activ i contient la realizarea obiectivelor propuse.
In exercitarea activitii de antrenare o deosebit importan o au relaiile interpersonale, n

special ale conductorului asupra membrilor organizaiei. Realizarea acestei funcii presupune
contientizarea din partea managerului a rolului factorului uman, a motivaiilor oamenilor,
32
practicarea unui stil corespunztor de conducere i a unei comunicri intense.
Elementele de baz ale antrenrii sunt comanda (decizia) i motivarea, motivarea

reprezentnd fundamentul antrenrii. Managerul este cel care trebuie s stabileasc cel mai optim
moment pentru luarea unei decizii.
Comanda este aciunea direct exercitat de ctre manager asupra subalternilor n vederea
mobilizrii acestora urmrindu-se realizarea obiectivelor. Comanda poate fi influenat de stilul de
conducere al managerului (democratic, consultativ, persuasiv, autocratic).
Decizia este o activitate complex, un act cu caracter obligatoriu, normativ al unui organ de
conducere care stabilete direcia unei aciuni i modul ei de realizare.
Luarea unei decizii presupune trecerea prin urmtoarele etape:
- recepionarea i prelucrarea informaiilor asupra unei anumite situaii;
- analizarea diferitelor variante de decizii;
- alegerea celei mai bune decizii;
- transmiterea deciziei adoptate i stabilirea mijloacelor de finalizare a ei.
N. Mihilescu (2006, p. 35) prezint un model de structurare a proceselor de luare a

deciziilor dup o denumire simbolic modelul DECIDE:
- Definirea problemei care necesit gsirea unei soluii;
- Enumerarea variantelor posibile de aciune;
- Culegerea de informaii privind variantele posibile de aciune i estimarea efectelor lor;
- Identificarea variantei cele mai favorabile;
- Dezvoltarea i implementarea variantei adoptat;
- Evaluarea rezultatelor aplicrii
Motivaia reprezint ansamblul de factori dinamici care determin comportamentul

indivizilor. Motivarea unei comenzi este dat de autoritatea managerului, de funcia i competena
sa. Motivaia reprezint punctul de plecare n cursa spre obinerea unui rezultat, iar satisfacia este
strns legat de rezultatul obinut.
A. V. Voicu (2005, p. 54) consider c n funcie de modul de condiionare a satisfaciilor

personalului, de rezultatele obinute, motivarea poate fi pozitiv sau negativ. Citndu-l pe O.
Nicolescu i O. Verboncu acelai autor consider c:
33
- motivarea pozitiv se bazeaz pe amplificarea satisfaciilor personalului din participarea

la procesul muncii, ca urmare a realizrii sarcinilor atribuite, n condiiile n care nivelul sarcinilor
obligatorii este accesibil majoritii executanilor;
- motivarea negativ se bazeaz pe ameninarea personalului cu reducerea satisfaciilor

dac nu realizeaz ntocmai obiectivele i sarcinile repartizate
A. Maslow (citat de N. Mihilescu, 2006, p.36) avanseaz o viziune asupra abordrii

satisfacerii nevoilor ca cerine personale aranjndu-le ntr-o succesiune piramidal n funcie de
importana lor astfel:
1. necesiti fiziologice (foame, sete, instinct de automeninere, necesiti de micare);
2. necesiti de siguran (serviciu, asigurarea nivelului economic atins, protecie fa de

eventualele riscuri, etc.);
3. necesiti sociale (apartenen la grup, colaborare,comunicare);
4. necesiti de preuire (stim, respect de sine, curiozitate, necesar de informaie,

dezvoltare, responsabilitate);
5. necesiti de autorealizare (gndire creativ, idei proprii).
necesiti
de
autorealizare
necesiti de preuire
necesiti sociale
necesiti de siguran
necesiti fiziologice
Fig. 3. Ierarhia necesitilor

(dup A. Maslow, citat de N. Mihilescu, 2006, p. 36)
34
2.5. Controlul
Controlul reprezint ansamblul de procese, ce se realizeaz la un moment dat, n vederea
verificrii performanelor realizate, n comparaie cu obiectivele propuse, cu scopul de a se interveni
n cazul apariiei unor neajunsuri.
Controlul nu se realizeaz numai pentru depistarea abaterilor i corectarea lor ci i pentru

prevenirea acestora. Organizarea controlului vizeaz toate compartimentele organizaiei, astfel el
constituind un element de legtur ntre ele.
n funcie de sfera de acoperire i modalitatea de realizare controlul poate fi:
- control participativ (participare activ a conducerii, vizeaz probleme mari ale

organizaiei);
- control ierarhic specializat (se realizeaz prin forme distincte speciale de control i
vizeaz anumite domenii avnd anumite obiective i modaliti de realizare; are ca forme: controlul
ierarhic, financiar, tehnic, bugetar.).
CONTROLUL
CONTROLUL CONTROLUL
participativ ierarhic specializat
ierarhic financiar tehnic bugetar
Fig. 4 Modaliti de realizare a controlului
Controlului i se poate atribui urmtoarele funcii:
- de supraveghere a funcionrii;
- de conexiune invers (poate furniza informaii de la niveluri inferioare la factorii

de decizie)
- de prevenire a apariiei abaterilor de la obiectivele stabilite;
- de stabilire a standardelor de apreciere a rezultatelor i situaiilor;
- de corectare i perfecionare.
35
n funcie de perioada de aplicare, controlul poate fi: imediat, frecvent, periodic ocazional,
ocazional inopinat. Mijloacele prin care acesta acioneaz sunt: vizita, discuiile, lecturarea
documentelor i bilanurilor.
Scopul i efectele controlului sunt:
- aprecierea rezultatelor, performanelor

- stimularea realizrii obiectivelor
Ca s fie eficient controlul trebuie s fie:
- obiectiv (corect)
- continuu
- sistematic
- individualist
EVALUARE
Elaborai un referat n care s prezentai activitile desfurate ntr-o organizaie sportiv din
prisma funciilor managementului.
Rzumat
Procesul managerial se poate mpri n dou grupe de baz: activiti de execuie i
activiti de management. Activitile de execuie sunt acele activiti care, dup anumite criterii i
reguli, sunt realizate n vederea atingerii scopului comun al organizaiei. Activitile de
management reprezint ansamblul de aciuni prin care managerul proiecteaz, organizeaz,
coordoneaz i evalueaz activitile de execuie dintr-o organizaie n vederea realizrii
obiectivelor propuse.
Majoritatea specialitilor consider c proceselor de management le sunt specifice cinci
funcii de baz; proiectarea, organizarea, coordonarea, antrenarea, controlul.
Aceste funcii, n cadrul unei uniti, au valori diferite pe scrile ierarhice n sensul c la nivel
superior se pune accent pe proiectare i organizare iar la nivel inferior pe coordonare, antrenare i
control. Se manifest, au importan i ponderi diferite n funcie de nivelul la care se exercit.
Aprofundarea cunoaterii i nelegerii funciilor manageriale reprezint temelia descifrrii
tiinei i practicii managementului pentru utilizarea eficient a metodelor i mijloacelor cei sunt
caracteristice.
Bibliografie
Ra, B.,
3. Todan ,I., Management i legislaie n educaie fizic i sport, Ed. Printech,
Roibu, T., Bucureti, 1997
36
Capitolul III.
MANAGEMENTUL RESURSELOR
Scop
aprofundarea ideilor expuse despre managementului resurselor umane,
informaionale i financiare
expun noiunile aferente recrutrii i seleciei de personal dintr-o organizaie;
prezinte tipurile de relaii interpersonale, i modalitile de supervizare i

evaluare a activitilor;
descrie ce este i din ce se compune sistemul informaional dintr-o organizaie;
expun din ce este compus bugetul de venituri i cheltuieli al unei instituii.
37
CUPRINS CAPITOL:
Capitolul III. MANAGEMENTUL RESURSELOR......................................................................... 37
Scop ............................................................................................................................................... 37
3.1. Managementul resurselor umane............................................................................................ 39
3.1.1. Recrutarea i selecia personalului................................................................................... 40
3.1.2. Relaiile interpersonale din cadrul unei organizaii ......................................................... 42
3.1.3. Supervizarea personalului i evaluarea activitii............................................................ 43
3.2. Resursele informaionale ........................................................................................................ 45
3.3. Resursele financiare................................................................................................................ 48
Rezumat ......................................................................................................................................... 51
Bibliografie .................................................................................................................................... 51
38
3.1. Managementul resurselor umane

Managementul resurselor umane reprezint procesul de mbuntire continu a activitilor
desfurate de toi angajaii unei organizaii n scopul realizrii obiectivelor propuse.
Managerul organizaiei este persoana cere trebuie s i asume rspunderea acestui proces,
implicndu-se n fiecare aciune, discutnd personal cu angajaii i recompensnd rezultatele bune
atunci cnd este cazul.
Managementul resurselor umane are principalul obiectiv de a furniza pricepere i experien

n acest domeniu, astfel nct s se obin performanele dorite prin folosirea celor mai adecvate
metode. Aceia care abordeaz ntr-un mod profesionist aceste resurse au anse s obin rezultate de
valoare n toate domeniile de activitate ale organizaiei.
Conceptul de management al resurselor umane implic noiunea tradiional de for de

munc sau mn de lucru, mai nou ajungndu-se, n managementul modern la denumirea de
resurse umane.
n gestionarea resurselor umane ntlnim dou tipuri de obiective:
- obiective strategice (pe termen lung, avnd n vedere organizarea i planificarea

resurselor umane);
- obiective operaionale (pe termen scurt, de natur administrativ i tactic, ce vizeaz

conducerea zilnic).
Activitatea de manageriat a resurselor umane asigur recrutarea i angajarea personalului,

elaborarea programelor de calificare i de perfecionare adecvate obiectivelor organizaiei,
elaborarea sistemelor de stimulare nefinanciar, integrarea rapid a noilor angajai, antrenarea n
sistemul decizional a celor care dovedesc competen profesional i nu n ultimul rnd integrarea
managementului resurselor umane n managementul general al organizaiei.
Scopul gestionrii resurselor umane l reprezint asigurarea echilibrului, pe piaa muncii,

dintre cerere i ofert precum i asigurarea unor relaii optime de munc.
Piaa muncii este spaiul n care acioneaz reprezentanii organizaiilor sportive n

calitate de cumprtori (cererea) i posesorii de for de munc n calitate de vnztori (oferta).
(N. Mihilescu, 2006, p.232)
Resursele umane se caracterizeaz de fapt printr-un proces interactiv, realizat permanent

ntre conductor i subalterni (manager i salariai) proces ce vizeaz ceea ce angajatorul cere iar
angajaii pot oferi.
39
Procesele ce stau la baza managementului resurselor umane sunt:
- recrutarea, selecia, pstrarea, calificarea i perfecionarea continu a personalului;
- plasarea fiecruia la locul potrivit, n aa fel nct s favorizeze atingerea

obiectivelor organizaiei;
- acionarea permanent asupra grupurilor de munc n mod eficace i creator.
Angajarea, sau procesul de asigurare cu personal ntr-o organizaie, presupune mai multe
activiti cum ar fi: planificarea resurselor financiare, recrutarea i selecia personalului. Procesul de
asigurare cu personal poate fi din exterior atunci cnd presupune recrutare, selecie i orientare i
din interior cnd ne referim la promovri, recalificri, dezvoltri etc.
3.1.1. Recrutarea i selecia personalului

Recrutarea reprezint n esen atragerea prin selecionare a unei persoane ntr-o anumit
activitate. Din punct de vedere managerial, prin recrutare se urmrete identificarea persoanelor
care au aceleai caracteristici solicitate de posturile ce ar trebui ocupate din cadrul unei organizaii.
Obiectivul principal al acestei activiti este de a atrage un numr ct mai mare de candidai
astfel nct cei ce se identific cu cerinele pretinse s poat fi selecionai.
Majoritatea specialitilor consider recrutarea ca fiind activitatea de baz a procesului de

asigurare cu personal al organizaiei. Recrutarea poate avea un caracter permanent i sistematic dar
i unul spontan.
Selecia personalului reprezint procesul prin care se aleg indivizii cu anumite caractere i
aptitudini ce acoper cerinele posturilor vacante fiind procedura de baz utilizat pentru o decizie
de angajare. Prin selecie se realizeaz o triere a candidailor pe baza unei examinri ce ine seama
de nivelul de pregtire, de aptitudini, de capacitile lor.
Selecia se poate efectua empiric (bazat doar pe recomandri, diplome, impresii) i tiinific
(pe baz de criterii complexe)
Activitile de selecie a personalului sunt: angajarea, promovarea, retrogradarea, pstrarea

personalului i evaluarea activitilor. Dar pentru a ajunge la angajare trebuie s parcurgem o serie
te etape ce presupun realizarea unui proces de selecie riguros:
1. ntocmirea curriculum-ului vitae;
2. ntocmirea memoriului de activitate;
3. verificarea referinelor;
40
4. completarea formularului de angajare;
5. interviul;
6. testarea;
7. angajarea.
Fia postului reprezint documentul ce conine informaii despre calificrile necesare

prestrii muncii respective, activitile ce trebuiesc desfurate n cadrul postului respectiv,
responsabilitile i competenele postului.
Fia postului servete mai multor scopuri:
- ajut la definirea postului pentru noii titulari;
- servete drept punct de pornire n ntocmirea anunurilor de recrutare;
- poate fi un instrument de evaluare a angajailor.
Fia postului trebuie s fie personalizat i adaptat fiecrui angajat n parte. Ea nu este uor
de conceput dar dac este bine ntocmit reprezint un document de un real folos n activitatea de
manageriat al resurselor umane. Prin redactarea fiei postului putem avea o imagine clar i
concret asupra responsabilitilor i calitilor angajailor.
Vom prezenta n cele ce urmeaz un model cadru de fi a postului elaborat n concordan

cu legislaia muncii.
(www.scribd.com/doc/2882341/Modelcadru-pentru-fisa-postului) (accesat 2.04.09.)
[Denumirea postului]
Identificarea postului
1. Numele i prenumele titularului:
2. Denumirea postului:
3. Poziia n COR/Cod:
4. Departamentul/locaia:
5. Nivelul postului:
[conducere/coordonare sau execuie]
6. relaiile organizatorice
a) ierarhice (control, ndrumare, posturi supervizate):
b) funcionale (colaborare, pe orizontal):
c) Reprezentare (colaborare, consultan):
41
Descrierea postului
1. Scopul general al postului
[O fraz, maximum dou]
2. Obiectivele postului
[Descriei principalele obiective i menionai-le n ordinea importanei lor.]
3. Descrierea sarcinilor/atribuiilor/activitilor postului:
[ntre 8 i 15 sarcini cheie, menionate n ordinea importanei lor, sunt n general suficiente
pentru a descrie ce trebuie s fac ocupantulpostului.]
4. Descrierea responsabilitilor postului
a. Privind relaiile interpersonale/comunicarea:
b. Fa de echipamentul din dotare:
c. n raport cu obiectivele postului:
d. Privind securitatea i sntatea muncii:
e. Privind regulamentele/procedurile de lucru:
5. Condiiile de lucru ale postului
a. Programul de lucru:
b. Condiiile materiale:
[Acolo unde este cazul, precizai aspectele specifice postului cu privire la: ambient,
poziie de lucru, deplasri, spaiu de lucru, beneficii ale angajatului.]
c. Condiii de formanre profesional:
6. Gradul de autonomie
a. Autoritatea asupra altor posturi:
b. Delegarea (nlocuitori, sarcini delegate):
[Menionai numele persoanei nlocuitoare, cu precizarea limitelor de competen i a sarcinilor
pe perioada delegrii.]
7. Indicatori de performan:
[Precizai performanele financiare sau non-financiare pe care trebuie s le ating ocupantul
postului i indicatorii care evalueaz gradul n care s-au atins aceste performane.]
8. Perioada de evaluare a performanelor:
[n general, evaluarea performanelor se face cel puin anual.]
9. Evoluii posibile:
[Numii postul pe care ar putea s avanseze titularul dup obinerea unor performane
constant superioare.]
Specificaia postului
1. Nivelul de studii:
2. Calificrile/specializrile necesare:
3. Competenele postului
4. Experiena de lucru necesar
[vechimea n specialitatea cerut de post.]:
Data,
Numele i semntura Numele i semntura

titularului postului, efului ierarhic,
APROBAT
Director general,
3.1.2. Relaiile interpersonale din cadrul unei organizaii

Funcionarea n bune condiii a oricrei organizaii are la baz relaiile interpersonale,
comunicarea fiind procedeul de baz n funcionarea relaiilor.
Relaiile interpersonale sunt acele tipuri de relaii sociale stabilite ntre persoane, i determinate de
necesitii umane individuale, fiind satisfcute prin obinerea prestigiului social, afilierea la diverse
42
grupuri, nivel crescut al acceptrii i stimei de sine, susinerea i suportul psihologic din partea
celorlali semeni.
La baza unor relaii interpersonale eficiente stau o serie de aspecte precum: sinceritatea,
acceptarea reciproc necondiionat, stim reciproc, acordarea de feedback constructiv, ncurajarea
manifestrii creativitii personale, altruismul, etc.
Relaiile interpersonale sunt acela care satisfac o nevoie fundamental a oamenilor i anume aceea
de a fi fiine sociale.
Forme ale relaiilor interpersonale:
- relaii de comunicare (asigur vehicularea unor coninuturi informaionale de la o persoan

la alta);
- relaiile afective (dau culoare vieii sociale i ne determin s ne orientm spre

persoanele pe care le preferm sau s evitm ori chiar s respingem alte persoane);
- relaiile de dominare sau supunere (au la baz conceptul de putere i determin

poziionarea persoanelor n funcie de aceasta);
- relaiile de cooperare (implic existena unui scop comun i canalizarea energiilor

membrilor unei organizaii n vederea atingerii acestora);
- relaiile de competiie (sunt determinate de sentimentele de rivalitate putnd avea att

efecte pozitive pentru viaa organizaiei ct i negative);
- relaiile conflictuale (sunt de regul generate din cele de competiie fiind determinate de
poziionarea la poli opui a partenerilor i de meninerea acestei poziionri).
Relaia interpersonal presupune concentrarea unor factori psihosociali diferii care sunt
sedimentai, transformai n conformitate cu particularitile specifice fiecrei organizaii,
determinndu-i acesteia o funcionare eficient.
3.1.3. Supervizarea personalului i evaluarea activitii

Supervizarea personalului reprezint procesul prin care managerii ndeplinesc funcia de
coordonare a ntregii activiti prestate de un grup de persoane, activitate orientat spre un el
comun.
Supervizarea este procesul prin care:
- se pot efectua schimbri ce urmresc ameliorarea condiiilor de munc n sensul

creterii eficienei;
43
- factorii de conducere observ activitile angajailor n scopul mbuntirii

rezultatelor muncii lor;
- se urmrete buna funcionarea profesional att a nceptorilor ct i a persoanelor

cu experien.
Prin supervizare se urmrete:
- creterea potenialului de conduit profesional;
- creterea capacitii de aciune, de nelegere a sarcinilor, a calitii muncii

personalelor supervizate;
- analiza limitelor personale i prevenirea efectelor de epuizare profesional.
Supervizarea se poate realiza prin consiliere, inspecie, aplicarea unui set de ntrebri sau
diferite metode creative i prezint urmtoarele tipuri de acionare:
- supervizarea individual;
- supervizarea de grup (persoane cu aceeai profesie ce acioneaz n cadrul unor

organizaii diferite);
- supervizarea de echip (echip format din persoanele ce intervin n realizarea

aceleiai sarcini);
- supervizarea organizaiei (confruntarea aspectelor particulare ale muncii peroanelor

dintr-o organizaie cu cea a organizaiei).
Evaluarea activitii reprezint procesul prin care se estimeaz calitatea muncii prestate de
ctre o persoan sau grup de persoane, n funcie de ateptrile propuse, avnd ca scop identificarea
zonelor deficiente i evitarea eecurilor.
Valoarea i aprecierea rezultatelor obinute i controlul asupra tuturor secvenelor activitii

fac parte din activitatea conductorului ca parte integrant a procesului managerial.
Standardele de evaluare se bazeaz pe principii de valide i fiabile urmrind urmtoarele

elemente:
- legalitate i corectitudine
- caracter practic
- utilitate
- acuratee
44
Cele mai dese utilizate metode de evaluare a activitii resurselor umane sunt:
- rapoartele emise n urma analizei unei situaii date;
- clasificarea;
- grile de evaluare grafic;
- liste de control;
- ordonarea i ierarhizarea prin compararea angajailor;
- metoda notrii prin distribuie forat.
n vederea aprecierii i evalurii activitii, trebuie inut evidena aciunilor desfurate,

care devin principala surs de concluzii privind reuita sau eecul. Totodat au rol esenial i n
vederea programrii perioadelor i etapelor urmtoare ale activitii.
Utilizarea tehnicii de calcul n programarea i evaluarea activitilor a devenit o realitate

obiectiv. Pentru a aprecia i evalua o activitate sunt necesare urmtoarele date:
- rezultatele testelor intermediare;
- concluziile controlului periodic;
- investigaii tiinifice contemporane multidisciplinare.
Datele obinute prin activitile enumerate mai sus ne permit s apreciem eficiena muncii
desfurate i posibilitatea de a programa activitatea de viitor.
3.2. Resursele informaionale

Procesul de manageriat are la baz folosirea informaiei i comunicarea. Folosirea
informaiei n actul de conducere se realizeaz n cadrul legturii proceselor de informare, decizie i
de acionare. Procesul de management este condiionat de volumul i calitatea informaiilor.
Culegerea, stocarea, prelucrarea i transmiterea informaiilor sunt eseniale n activitatea de
conducere a organizaiilor.
Sistemul informaional reprezint totalitatea elementelor (oameni, echipamente,

software, procese i date, informaii, etc.) implicate n procesul de colectare, prelucrare i
transmitere de informaii. Rolul acestui sistem este de a transmite informaia ntre diferite
elemente din cadrul reelei.
Acest ansamblu de informaii fac posibil cunoaterea de ctre manager a tuturor aspectelor
activitii organizaiei dar ca s fie utile ele trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine:
- s fie n concordan cu realitatea;
45
- s fie corecte i s conin ct mai multe date;
- s fie de actualitate.
Sistemul informaional prezint urmtoarele caracteristici:
- are la baz o circulaie a informaiilor pe scar ierarhic;
- este alctuit din subsisteme coordonate i integrate ntr-un tot unitar cu scopul de a
transmite informaii (curente, operative, strategice);
- are nevoie de o baz de date actualizat i bine pus la punct;
- presupune implicarea permanent a resurselor umane.
Cele mai importante elementele componente ale unui sistem informaional sunt: datele,
informaiile i fluxul informaional.
Datele reprezint elementele primare ale sistemului informaional prin care se descrie un
proces, fenomen, fapt din cadrul unei organizaii. Informaiile reprezint acele date care aduc un
spor de noutate i sunt utile n realizarea sarcinilor ce revin acelei organizaii.
O clasificare a informaiilor o prezint A. V. Voicu n 2005, citndu-i pe O. Nicolescu i I.

Verboncu, (p. 78), dup:
- modul de exprimare (orale, scrise, audio-vizuale);
- gradul de preluare (primare, intermediare, finale);
- direcia vehiculrii (descendente, orizontale, ascendente);
- modul de organizare a nregistrrii i prelucrrii (tehnico-operative, statistice);
- provenien (exogene, endogene);
- destinaie (interne, externe);
- obligativitate pentru adresant (imperative);
- natura proceselor reflectate (cercetare-dezvoltare, comerciale, producie, financiar-

contabile, personal)
Fluxul informaional reprezint cantitatea de informaii transmis ntre elementele de

legtur ale sistemului informaional. Fluxul informaional se caracterizeaz prin:
- frecvena transmiterii informaiei (permanente, periodice, ocazionale);
- direcia vehiculrii informaiei (descendent, orizontal, ascendent)
46
Fluxul informaional i n special circuitele prin care acesta este transmis condiioneaz
funcionarea sistemului informaional al organizaiei.
n prezent sistemul informaional se bazeaz tot mai mult pe ajutorul tehnicii de calul.
Culegerea, prelucrarea i transmiterea automat a datelor, prin utilizarea calculatorului alctuiesc
sistemul informatic. Aadar acest sistem este alctuit din calculatoare, sisteme de transmitere a
datelor, componente hardwer i softwer, datele prelucrate, personalul care este implicat n tehnica
de calcul, etc.
Tot mai muli manageri utilizeaz n prezent calculatorul, care conectat la reeaua de internet
ofer o surs bogat de informaii necesare activitii desfurate.
Astzi sunt utilizate din ce n ce mai mult sistemele de lucru n reea care prezint avantajul
transmiterii datelor ntre staii foarte rapid i n acelai timp cu cheltuial minim.
Sistemele informatice pot fi:
- cu baz de date centralizate (datele se afl stocate ntr-un singur sistem de calcul
denumit server);
- cu date distribuite (datele sunt stocate n mai multe calculatoare din reea);
- cu prelucrri centralizate (prelucrarea se realizeaz ntr-un singur calculator al reelei);
- cu prelucrri distribuite ((prelucrarea se realizeaz n mai multe calculatoare ale

aceleiai reele).
Datele se pot grupa, alctuind baza de date, n funcie de domeniul de activitate, sfera de
cunoatere, coninut sau rolul lor. Crearea i gestionarea unor baze de date implic efectuarea
urmtoarelor proceduri:
- introducerea de date;
- vizualizarea sau modificarea datelor;
- listarea datelor;
- centralizarea datelor.
Sistemul informaional este cel care asigur strnsa legtur dintre sistemul decizional i
organizarea structural a organizaiei. El este acela care trateaz informaia asigurnd un timp
corespunztor de reacie sistemului managerial i componentelor sale.
47
3.3. Resursele financiare

Resursele financiare reprezint totalitatea mijloacelor bneti necesare pentru realizarea
unor anumite obiective economico-sociale, ntr-un anumit domeniu, pe o anumit perioad de timp.
Pe plan naional resursele financiare sunt structurate astfel:
A) RESURSE FINANCIARE PUBLICE:
- ale administraiei centrale i locale;
- ale asigurrilor sociale;
- ale instituiilor publice cu caracter autonom;
- ale unitilor economice publice.
B) RESURSE FINANCIARE PRIVATE
- ale unitilor economice private;
- ale organizaiilor fr scop lucrativ;
- ale populaiei.
Instrumentul de baz pe linie economico-financiar dintr-o organizaie se numete buget de

venituri i cheltuieli. Bugetul reprezint un plan de coordonare a resurselor i consumurilor
organizaiei, activitatea n sine fiind denumit bugetare. Pe scurt, bugetul este lista care nsumeaz
totalitatea veniturilor i cheltuielilor unei organizaii.
Un buget se stabilete anual i servete ca instrument de estimare a cheltuielilor. n

activitatea sportiv ntlnim de regul trei tipuri de bugetare dup urmtoarele modele:
- plafonul de cheltuieli (presupune justificarea doar a cheltuielilor ce au depit plafonul

anului anterior);
- reducerea cheltuielilor (minimalizarea cheltuielilor acolo unde nu afecteaz grav

programul organizaiei);
- cu baza zero (impune justificarea fiecrei cheltuieli fr raportare la modelele anterioare;
- bugetarea fix (impune planificarea cheltuielilor i veniturilor lunar, pentru determinarea

bugetului anual);
- bugetarea variabil (presupune ajustarea cheltuielilor corespunztoare unei perioade de

timp date n funcie de veniturile obinute n aceeai perioad)
- bugetarea forfetar (cheltuirea resurselor financiare dup bunul plac al managerului
48
implicnd totui asumarea rspunderii pentru deciziile luate);
- bugetarea poziie cu poziie (permite meninerea unui control strict asupra desfurrii unui
program, deoarece banii planificai pentru o poziie nu vor putea fi cheltuii pentru o alt poziie
fr aprobare);
- bugetarea pe activiti (acordarea de fonduri adecvate necesare fiecrei activiti din

cadrul programului organizaiei);
n cadrul sistemului de educaie fizic i sport din ara noastr urmtoarele instituii i
planific anual bugetele de venituri i cheltuieli:
- Ministerul Tineretului i Sportului;
- Comitetul Olimpic Romn;
- Direciile pentru sport ale judeelor;
- Federaiile sportive;
- Ligile profesioniste;
- Cluburile i asociaiile sportive;
- Complexele sportive naionale;
- Institutul Naional de Cercetare pentru Sport;
- Institutul Naional de Medicin Sportiv.
Bugetul este alctuit din surse de venituri i natura cheltuielilor. ntr-o organizaie cu profil
sportiv acestea pot fi mprite astfel:
I. Surse de venituri
a)venituri din bugetele de stat:

- alocaii de la bugetul de stat i locale;
- sume acordate de organele administraiei publice centrale i locale pentru finanare pe baz
de programe
b)venituri proprii:
- sponsorizri;
- cotizaii, contribuii ale membrilor unitii sportive n cauz;
- nchiriere baz sportiv, echipament i materiale;
- vnzarea de bilete la manifestri sportive;
- reclam, publicitate;
49
- organizarea de aciuni ce aduc venituri;

- alte venituri
II. Natura cheltuielilor
a) cheltuieli pentru desfurarea activitilor sportive
- pentru pregtirea sportivilor (cantonamente, alimentaie, transport, asisten medical,

cazri, chirii, etc.);
- pentru participarea n competiii (competiii oficiale, amicale i de verificare, - cazare, hran,

transport, taxe de participare, etc.)
- procurare de echipament i materiale sportive;
- premieri;
- dotarea i funcionarea cabinetelor medicale;
- popularizare.
b) pentru gestionarea bazelor sportive
- ntreinerea, dotarea i modernizarea bazelor sportive;
- cheltuieli de funcionare a bazelor sportive;
- cheltuieli cu reparaiile curente;
- reparaii capitale sau investiii n baze noi.
c) pentru salarii i deplasri interne
- salarii tarifare;
- contribuii la bugetele de stat (asigurri sociale, omaj, etc.)
- deplasri interne.
d) cheltuieli administrative
- ntreinere, consumabile, cheltuieli cu mijloace auto proprii.
TEM DE LUCRU
ntocmii un buget al unei organizaii sportive la alegere, specificnd natura veniturilor i
cheltuielilor pe un an de zile.
50
Rezumat
Managementul resurselor umane reprezint procesul de mbuntire continu a activitilor
desfurate de toi angajaii unei organizaii n scopul realizrii obiectivelor propuse.
Scopul gestionrii resurselor umane l reprezint asigurarea echilibrului, pe piaa muncii,
dintre cerere i ofert precum i asigurarea unor relaii optime de munc.
Recrutarea reprezint n esen atragerea prin selecionare a unei persoane ntr-o anumit activitate.
Funcionarea n bune condiii a oricrei organizaii are la baz relaiile interpersonale,
comunicarea fiind procedeul de baz n funcionarea relaiilor.
Supervizarea personalului reprezint procesul prin care managerii ndeplinesc funcia de
coordonare a ntregii activiti prestate de un grup de persoane, activitate orientat spre un el comun.
Sistemul informaional reprezint totalitatea elementelor (oameni, echipamente, software, procese
i date, informaii, etc.) implicate n procesul de colectare, prelucrare i transmitere de informaii.
Resursele financiare reprezint totalitatea mijloacelor bneti necesare pentru realizarea
unor anumite obiective economico-sociale, ntr-un anumit domeniu, pe o anumit perioad de timp.
Bibliografie
Ra, B.,
Verboncu, I.,
4. www.scribd.com/doc/2882341/Modelcadru-pentru-fisa-postului (accesat 2.04.09.)
51
52
Capitolul IV.
MANAGEMENTUL PROGRAMELOR. TENDINE ACTUALE
N ACTIVITATEA DE EDUCAIE FIZIC I SPORT
Scop
cunoaterea managementului programelor (proiectelor) n educaie fizic i sportului
dezvolte un program sau un proiect de activiti n educaie fizic i sport;
expun principiile care stau la baza planificrii strategice a activitilor;
prezinte strategiile, proceselor i problemelor specifice domeniului educaiei fizice i

sportului i evaluarea lor;
comenteze tendinele actuale de dezvoltare n activitatea de educaie fizic i sport.
53
CUPRINS CAPITOL:
Capitolul IV. MANAGEMENTUL PROGRAMELOR. TENDINE ACTUALE N
ACTIVITATEA DE EDUCAIE FIZIC I SPORT ..................................................................... 53
Scop ............................................................................................................................................... 53
4.1. Programul sau proiectul de activiti n educaie fizic i sport ............................................. 55
4.2. Planificarea activitilor n programele de educaie fizic i sport......................................... 57
4.3. Stabilirea misiunii................................................................................................................... 57
4.4. Planificarea ............................................................................................................................. 58
4.5. Comunicarea i obinerea sprijinului n favoarea planului ..................................................... 60
4.6. Evaluarea programului............................................................................................................ 61
4.7. Tendine actuale n management ............................................................................................ 62
Rezumat ......................................................................................................................................... 63
Bibliografie .................................................................................................................................... 64
54
4.1. Programul sau proiectul de activiti n educaie fizic i sport

Proiect = plan sau intenie de a ntreprinde ceva, de a organiza sau a face un lucru.
Program = plan de activitate n care sunt stabilite n ordine, etapele i

desfurarea activitilor
Din punct de vedere al managementului n educaie fizic i sport:
Elaborarea programului
1. Declaraia de intenie descriere scurt, ambiioas i convingtoare a proiectului

(programului). Concret ce se ateapt i ce se realizeaz.
2. Stabilirea misiunii programului proiectului
- scopul care distinge programul de altele i amploarea lui;
- resursele i redirecionarea lor;
- activitatea este important i necesar
- orientat spre aciune, autocontrol pe baza informaiilor de la beneficiar
3. Programul (proiectul) cuprinde:
- obiectivele;
- resursele umane, materiale, echipamente, bani, procedee, informaii, comunicare, timp
- activitile;
- rezultatele
4. Conducerea
5. Rezolvarea problemelor i luarea deciziilor
deciziile rspunsurile la: Ce? Unde? Cum? Cnd? Cine? De ce?
6. Planificarea, organizarea i controlul, 4-5ani
Planificarea: 1) strategic, 2) operaional (1an, 2-6luni) nseamn obiectivele supra timpul

de realizare
Organizarea: combinarea activitilor cu resursele disponibile
Controlul: monitorizare, raportare, comparare, corectare
55
7. Comunicarea i informarea pentru obinerea sprijinului:
ALIAI - OPOZANI - PRIETENI - FALI - ADVERSARI
Fazele proiectrii (programarea)
- faza precontractual: concept

- faza contractual
- faza post contractual: evaluare feedback
Odat cu stabilirea executrii se definesc termenii de referin:
- Numele proiectului: beneficiile concrete ateptate

- Clientul cine finaneaz sponsorul
- Obiectivele - ctigul imediat i concret
- Cadrul proiectului - aprobri- documente legi
- Beneficiile sau schimbrile ateptate
- Bugetul: termene i condiii de plat
- Termene etape intermediare momente intermediare
Faza de organizare
- planificare: analiza drumului critic
Faza de control
- curent
identificarea greelilor
- pe probleme
- pe etape
Faza de ncheiere
- raport
Conducerea proiectului de ctre manager presupune:
- s neleag bine n totalitate

- s o planifice bine
- s o organizeze bine
- s precizeze clar standardele (calitate)
- s se conduc dup elurile propuse
- s rezolve operativ imediat problemele ce apar
- s ia decizii rapid, clar i logic
- s comunice bine
56
4.2. Planificarea activitilor n programele de educaie fizic i sport

Prima msur care trebuie s o ia specialistul n educaie fizic i sport cnd planific un program
sportiv este de a redacta o descriere scurt, concis, ambiioas, dar i convingtoare, care s evidenieze
speranele i aspiraiile lui n legtur cu programul propus. Aceasta este declaraia de intenie.
Cele 4 elemente ale declaraiei de intenie referitoare la un program sportiv sunt:
1. nominalizarea furnizorului serviciului; - cine efectueaz programul
2. specificarea serviciului oferit; - activitile organizate
3. identificarea clienilor crora le este dedicat serviciul; - cui se adreseaz
4. identificarea nivelului de calitate al activitilor.
Chiar dac prezena acestor elemente pare a fi de la sine neleas, toate sunt importante dat
fiind funcia lor n faza urmtoare formularea misiunii. Declaraia de intenie trebuie s devin
criteriul cel mai nalt dup care este judecat programul. Fr o declaraie de intenie clar articulat,
elaborarea misiunii programului i evaluarea eficacitii lui devin mult mai anevoioase.
4.3. Stabilirea misiunii

Dup ce managerul sportiv a analizat i redactat declaraia de intenie n privina
programului propus, el trebuie s-i dezvolte viziunea i s-i stabileasc scopurile.
Prile componente n stabilirea misiunii unui program, inclusiv sportiv, sunt:
- serviciile specifice oferite, piaa primar pentru aceste servicii i tehnologia care va fi
folosit n asigurarea lor;
- scopurile programului;
- filosofia programului i codul de conduit aplicat n derularea lui;
- autodefinire a programului, pe baza evalurii prilor lui forte i slabe;
- imaginea programului, pe baza informaiei de retur de la beneficiarii interni i externi.
Stabilirea misiunii unui program sportiv ar trebui s ajute specialistul n educaie fizic i
sport s realizeze trei lucruri:
a) n primul rnd, s direcioneze resursele ctre realizarea sarcinilor specifice. Este un

aspect deosebit de important pentru antrenori deoarece ei sunt deseori n situaia de a efectua o mare
varietate de sarcini pentru un grup divergent de supervizare. Antrenori au nevoie de un cadru n care
57
s decid asupra importanei relative a unei sarcini fa de alta.
b) Cea de a doua funcie a misiunii unui program sportiv este de a-i inspira pe cei implicai
s fac o treab de calitate. Misiunea trebuie s comunice faptul c activitatea desfurat este
necesar i important, iar acetia trebuie s cread n preceptele misiunii. Stabilirea misiunii unui
program ajut lucrtorii, fie ei i antrenori, s neleag valorile i aspiraiile organizaiei i, prin
aceasta, s manifeste o atitudine angajant.
c) n cele din urm, misiunea trebuie s fie orientat spre aciune i s stimuleze
schimbarea de comportament. Trebuie s fie redactat n termeni care s fac necesar formularea
scopurilor i obiectivelor programului. n mod ideal, trebuie s-l provoace pe cel implicat s-i
evalueze periodic eficiena programului desfurat.
4.4. Planificarea
Planificarea este mijlocul cu cea mai mare legitimitate la care specialistul domeniului nostru
poate recurge pentru a realiza obiectivele unui program sportiv. Fr planificare antrenorul las, n
ultim instan, succesul sau eecul programului pe seama ntmplrii.
Pentru a planifica n mod eficient trebuie avute n vedere dou pri componente: planificarea
strategic i operaional.
PLANIFICAREA STRATEGIC
Planificarea strategic este un proces care identific un curs al aciunii ce trebuie

urmat pentru a determina o anumit stare de fapt viitoare. Dei este dirijat, n mod normal,
din vrful structurii organizaionale, planificarea strategic la nivel de program poate prezenta
numeroase avantaje.
n primul rnd, planificarea strategic impune ca specialistul s examineze n mod critic

programul desfurat.
n al doi-la rnd permite verificarea programului conform cu misiunea general a instituiei /

organizaiei, lucru deosebit de important n instituiile sau organizaiile care sufer schimbri rapide.
Misiunea unei echipe sportive se schimb adesea chiar n mod dramatic cnd este
angajat un nou antrenor. Dac un program sportiv nu este revizuit periodic, pentru a-l pune de acord
cu misiunea, vor aprea probleme ntruct administraia i antrenorul pot percepe n mod diferit
scopul programului.
Cea de-a treia raiune pentru planificarea strategic la nivel de program ine de obinerea
sprijinului n favoarea programului. Planificarea strategic este, prin definiie, un proces care
58
angreneaz persoane de la toate nivelurile organizaiei. Cernd diferitelor categorii de personal s ia

parte la procesul de planificare strategic, specialistul i va ctiga aliai importani, cu un
simmnt puternic de responsabilitate fa de respectivul program sportiv.
n fine, planificarea strategic trebuie s fie un instrument de perfecionare care s ajute la

determinarea prilor bune i slabe ale programului i s-l transforme n mod pozitiv. n plus,
procesul de planificare strategic va ajuta dirijarea unor planuri operaionale orientate mai accentuat
spre aciune.
Baza de date
Aceast parte a modelului de planificare strategic ajut specialitii n educaie fizic i

sport s realizeze planuri alternative de aciune i s le estimeze valoarea potenial n ndeplinirea
obiectivelor programului.
n primul rnd, trebuie analizate rezultatele trecute n aplicarea programului, innd seama
de tendinele observate (printre alte informaii). Apoi se va analiza situaia programului la
momentul prezent. Sunt necesare date despre nivelul personalului, buget, mrimea clientelei,
numrul de sporturi deservite, cererile i expectativele grupurilor de interese exterioare i interioare,
precum i orice legislaie aplicabil care poate afecta programul. n final, se va dezvolta o prognoz
pentru viitor.
Prognozele sunt anticipri bine informate i elaborate, care trebuie s se sprijine ntotdeauna
pe date documentate. n elaborarea unei prognoze, antrenorii sportivi trebuie s in seama de
creterea prevzut a costurilor la materiale i servicii, de disponibilitatea n viitor a personalului de
specialitate i auxiliar .a. n plus, trebuie s aib n vedere progresele tehnologice, deoarece
aplicaiile tehnologice determin deseori orientarea practic a unui program sportiv.
PLANIFICAREA OPERAIONAL
O dat stabilit direcia strategic a programului sportiv, punerea n practic se face pe baza
planurilor operaionale. Dac planurile strategice dau direcia programelor pe o perioad lung de
timp, s zicem 5 ani, planurile operaionale definesc activitile programului pentru o perioad mult
mai scurt, de regul nu mai mult de 1-2 ani i mai scurt 2-6 luni.
Importana planurilor operaionale nu trebuie subestimat. Una dintre cele mai frecvente
nerealizri n toate tipurile de organizaii care i fac planificarea strategic este neputina de a
traduce eficient viziunea strategic a programului n planuri operaionale utile i care s poat fi
puse n practic.
59
Strategii instituionale
Prin definiie, strategiile sunt formulri extinse ale unor aciuni intenionate, promulgate de
comisiile mputernicite cu autoritatea de a conduce activitatea organizaiei.
Strategiile instituionale nu trebuie s rspund n detaliu la ntrebrile despre cum

opereaz un program sportiv. Ele sunt concepute ca nite hri de drumuri pentru a ghida
antrenorul sportiv n dezvoltarea i operarea unui program sportiv, n conformitate dorinele
organului care stabilete strategia.
Procese
Urmtorul pas n jos n ierarhia planurilor operaionale, procesele sunt faze de cretere
mutual dependente, care direcioneaz cele mai importante sarcini ale unui program sportiv.
Fiecare proces ar trebui s se raporteze la cel puin una dac nu mai multe dintre
politicile instituionale care guverneaz programul. Fiecare strategie instituional se sprijin pe mai
multe procese.
Alte tipuri de planuri operaionale
Politicile instituionale, procesele i procedurile sunt tipuri de planuri operaionale

comune aproape oricrei organizaii. Ele vor trebui revizuite i modificate, dup caz, cel puin o
dat la trei ani.
Alte tipuri de planuri operaionale au durate fixe. Bugetele sunt un tip de planuri
operaionale care au, de regul, o durat de un an.
4.5. Comunicarea i obinerea sprijinului n favoarea planului

Toat strdania specialistului domeniului educaiei fizice i sportului de planificare a unui
program sportiv va fi inutil dac alte persoane din interiorul i din afara organizaiei nu le accept.
Unul dintre aspectele cele mai dificile n planificarea serviciilor sportive const n
dezvoltarea unui sistem de proprietate n rndul celor care constituie fora major a unei organizaii.
Planurile dezvoltate fr un astfel de sentiment al proprietii au puine anse s rmn viabile
strategic pentru mult vreme. Capacitatea de a traduce planurile n aciuni i de a ctiga sprijin n
favoarea programului este o dovad superioar de talent politic.
Prima etap n acest proces este de a identifica acele persoane care vor avea un impact
asupra eventualului succes sau insucces al programului sportiv. Dup ce aceste persoane au
fost identificate, ele au fost denumite dup categoria n care se ncadrau: aliai, opozani,
prieteni fali, adversari.
60
Aliai
Aliaii sunt ntr-un grad nalt de acord cu planurile privind programul sportiv. n plus, sunt
persoane n care antrenorul are ncredere. Ei nu sunt doar suporterii programului sportiv, ci i
persoane de recunoscut onestitate i ncredere.
Opozani
Opozanii nu trebuie considerai dumani. Antrenorul are ncredere n opinia lor sincer
asupra programului sportiv sau a componentelor acestuia, chiar dac punctele lor de vedere sunt
altele. Opozanii pot deseori servi unui scop util ntmpinrile lor pot conduce la o examinare mai
critic a programului propus, ceea ce poate avea drept rezultat planuri strategice i operaionale mai
puternice.
Prieteni fali
Prietenii fali sunt cei care sunt de acord cu planurile antrenorului n cadrul unui program
propus, dar pe care acesta nu se poate baza pentru c anterior au fcut dovada unei atitudini
schimbtoare. Prietenii fali sunt, n general, dispui s susin un program sportiv, dar au tendina
de a manipula i de a aciona pe la spate
Adversari
Persoanele cu care specialistul n e.f.s. a ncercat s negocieze, dar fr succes, sunt

cunoscute drept adversari. Nu numai c nu sunt de acord cu planul antrenorului sportiv n cadrul
programului propus, dar mu sunt nici de ncredere i au un comportament incorect.
Este important s se fac distincia ntre adversari i opozani. O greeal comun este de a
se considera drept adversari pe acei opozani acre altminteri sunt persoane oneste i demne de
ncredere dar care au puncte de vedere diferite. Opozanii pot face ca un program sportiv s devin
mai puternic. Adversarii devin adesea mai puternici prin confruntare deoarece aceasta poate conferi
legitimitate viziunii alternative pe care o au despre un program sportiv. Negocierile nu le vor
schimba viziunea despre modul n care ar trebui s funcioneze programul..
4.6. Evaluarea programului

Specialitii n educaie fizic i sport trebuie s evalueze eficacitatea unui program sportiv
pentru a se asigura c programul continu s se mbunteasc i n acelai timp pentru a-i
documenta calitatea. Evaluarea formativ identific prile forte i slabe i ofer alternative de
ameliorare. Evaluarea sumativ estimeaz calitatea programului.
61
Evaluarea programelor are cea mai mare validitate cnd se compar clienii programului
cu persoanele care nu au acces Ia program, prin utilizarea unei metode tiinifice, lucru nsa,
adesea, dificil, costisitor i nepractic. Pentru evaluarea unui program trebuie folosite ct mai
multe date comparative cu putin. Un auditor extern poate facilita obinerea unor evaluri
lipsite de subiectivism. Se recomand, de asemenea, un proces periodic de autostudiere, bazat
pe culegerea datelor despre calitatea programului i pe rspunsurile la ntrebrile cruciale
despre dezvoltarea acestuia.
4.7. Tendine actuale n management

Datorit progresului realizat n toate domeniile de activitate prin revoluia tehnico-tiinific
a zilelor noastre, n management se disting urmtoarele tendine:
1) Concentrarea produciei - n toate domeniile de activitate (concentrare = unirea forelor

umane, materiale i financiare ntr-un anumit domeniu, n scopul realizrii unui obiectiv comun).
n industrie ea se concretizeaz prin ntreprinderi i firme gigant (ex: Ford, Peugeot,

Mercedes etc) care au concentrat imense fore umane, materiale i financiare, n virtutea crora au
obinut randamente superioare, deci eficien crescut n producie.
n sport aceast tendin s-a materializat prin gruparea tuturor acestor fore umane (sportivi
de performant foarte buni i antrenori de nalt valoare profesional - specialiti n domeniu),
materiale (condilii materiale foarte bune - sli de sport, terenuri de antrenament, aparatur modern,
echipament, etc.) i financiare (bani) n cteva instituii de profil.
Exemple:
- coala de gimnastic de la Deva - o adevrat uzin vie unde este concentrat toata
crema gimnasticii romneti, datorit condiiilor materiale i umane excelente (aici exist sli de
clas unde se in cursurile din clasa I-a pn n clasa a XII-a, sli de gimnastic unde se fac
antrenamentele, cminul i cantina, sli de refacere, masaj etc. - totul este grupat, n acest fel
putndu-se elabora un program raional de pregtire, de alimentaie, de odihn i refacere, de
relaxare i recreare etc.; de asemenea, exist o echip de specialiti - prin coregrafi, antrenori pe
aparate, medici, psihologi, dieteticieni, masori - care completeaz, cu experiena lor, condiiile de
pregtire);
- asemenea sunt licee cu programe sportive de atletism, gimnastic, fotbal, etc.;
- cluburi sportive mari : Steaua, Dinamo, Rapid, cu multe secii pe diferite ramuri de sport;
- faculti de profil n continu dezvoltare
62
Numrul centrelor n care se concentreaz activitatea sportiv depinde foarte mult de ar, de
ntinderea ei, de nivelul de practicare al sportului n rndul populaiei. Romnia, fiind o ar mai
mica, nu dispune de o concentrare mare de centre de genul celor enumerate mai sus.
Unii specialiti arat c aceste concentrri nu au dat rezultate deosebite la toate ramurile
de sport: de exemplu baschetul i voleiul nu au avut aceeai amploare ca fotbalul, dei la cele dou
mari cluburi (Steaua i Dinamo) existau echipe puternice; explicaia: nu au mai existat i alte
cluburi n ar care s le fac o concuren evident celor dou.
2) Adncirea, aprofundarea specializrii - tendin prezent astzi n toate domenii de

activitate (medicin, tehnic, informatic, etc) ce au legtur cu domeniul sportiv.
TEM DE LUCRU
Concepei un program de dezvoltare a unei organizaii din domeniul educaiei fizice i sportului
enumerndu-i etapele ce trebuie parcurse.
Rezumat
Schimbarea este un aspect de fond al vieii organizaionale care afecteaz programele sportive.
Formularea unei declaraii de intenie i a unei misiuni pot ajuta ca un program sportiv s ajung Ia o
infrastructur filosofic care s permit o adaptare adecvat Ia schimbare.
Declaraia de intenie trebuie s identifice ofertantul serviciilor, serviciile oferite, beneficiarii
serviciilor i calitatea estimat serviciilor.
Misiunea este o declaraie n termeni generali asupra scopului care definete amploarea
aciunilor din programul sportiv. Misiunea trebuie s-l ndrume pe antrenorul sportiv ctre ndeplinirea
unor sarcini specifice, s motiveze, inspire i ghideze dezvoltarea scopurilor i a obiectivelor.
Planificarea reprezint un set de activiti pe care specialistul n educaie fizic i sport trebuie
s-l foloseasc pentru a ajunge, n viitor, Ia situaia intenionat n cadrul unui program sportiv.
Planurile strategice sunt ghiduri generale de dezvoltare a scopurilor i obiectivelor unor
programe specifice. Elaborarea unui plan strategic implic:
- identificarea necesitilor dictate de interese att interne ct i externe;
- culegerea de informaii despre situaia trecut i prezent a programului, precum i
- analiza punctelor forte i slabe, ale ameninrilor la adresa i ale oportunitilor in favoarea
programului de medicin sportiv.
Planurile operaionale sunt faze explicite care direcioneaz aciunile antrenorului sportiv astfel
nct s poat fi realizate anumite sarcini specifice.
O politic/strategie instituional este un plan operaional menit s exprime comportamentul
dorit al unei organizaii fa de subfuncie specific a programului. Politicile instituionale trebuie
probate de persoanele cu autoritate legal, cum ar fi consiliile de administraie sau proprietarii.
Procesele reprezint o colecie de faze mutual dependente de Ia simplu Ia complex, menite sa
direcioneze sarcinile cele mai importante din cadrul programului sportiv.
Procedurile dau specialistului n educaie fizic i sport direciile specifice ale diverselor procese.
63
Specialitii n educaie fizic i sport trebuie s evalueze eficacitatea unui program sportiv
pentru a se asigura c programul continu s se mbunteasc i pentru a-i documenta calitatea.
Evaluarea formativ identific prile forte i slabe i ofer alternative de ameliorare. Evaluarea
sumativ estimeaz calitatea programului.
Evaluarea programelor are cea mai mare validitate cnd se compar clienii programului cu
persoanele care nu au acces Ia program, prin utilizarea unei metode tiinifice, lucru nsa, adesea, dificil,
costisitor i nepractic. Pentru evaluarea unui program trebuie folosite ct mai multe date comparative cu
putin. Un auditor extern poate facilita obinerea unor evaluri lipsite de subiectivism. Se recomand,
de asemenea, un proces periodic de autostudiere, bazat pe culegerea datelor despre calitatea programului
i pe rspunsurile la ntrebrile cruciale despre dezvoltarea acestuia.
Bibliografie
1. Ghenadi, V., Management n A.F.S. note de curs, Biblioteca CID,
Ra, B., Bacu 2002
2. Castetter, W.,B., The personel function in educational administration (ed a
4-a), New Zork: Macmillan, 1986
3. Fritz-Gibbon, C.T., How to design a program evaluation Newbury Park, CA:
Morris, L.L., Sage, 1987
64
Capitolul V.
MARKETINGUL N EDUCAIE FIZIC I SPORT
Scop
nelegerea noiunilor aferente marketingului n sport i a rolului multimediei n
aceast activitate
prezinte aspectele generale ale activitilor de marketing;
analizeze elemente de marketing sportiv;
comenteze rolul intermediarilor n marketingul sportiv;
comenteze rolul multimediei n marketingul sportiv
65
CUPRINS CAPITORL:
Capitolul V. MARKETINGUL N EDUCAIE FIZIC I SPORT ............................................... 65
Scop ............................................................................................................................................... 65
5.1. Marketingul aspecte generale .............................................................................................. 67
5.2. Activitatea de marketing n sport............................................................................................ 68
5.3. Intermediarii n marketingul sportiv....................................................................................... 71
5.4. Rolul multimediei in marketingul sportiv............................................................................... 71
Rezumat ......................................................................................................................................... 72
Bibliografie .................................................................................................................................... 72
66
5.1. Marketingul aspecte generale

Marketingul reprezint ansamblul activitilor, metodelor i tehnicilor care au ca obiect
studiul cererii consumatorilor i satisfacerii acestei cereri cu produse i servicii.
Conform definiiei date de DEX marketingul este tiina eficienei economice, nglobnd
totalitatea tehnicilor i metodelor moderne referitoare la livrarea mrfurilor de la productor la
cumprtor, n ceea ce privete att desfacerea propriu-zis (organizarea magazinelor), ct i
depozitarea, transportul, asigurarea, sondarea i prospectarea pieei, etc.
Conceptul de marketing vizeaz organizarea i desfurarea activitii economice, potrivit

creia producia trebuie s fie permanent adaptat la cerinele prezente i viitoare ale consumatorilor
i s le satisfac cu maximum de eficien.
Pagina de web http://ro.wikipedia.org/wiki/Marketing (12.02.2009) susine c n

accepiunea general, marketingul reprezint "tiina i arta de a convinge clienii s cumpere
ns definiiile sunt variate i adaptate noilor realiti ale mediului economic.
Marketingul este consecina apariiei unor factori precum: apariia strii de abunden; apariia
produciei de mas; procesele sociale (urbanizare, creterea gradului de risc); dinamismul economico-
social contemporan. Ca i consecin marketingul apare mai nti pe planul practic i apoi teoretic.
n esen cnd vorbim despre marketing trebuie s reinem urmtoarele aspecte de baz:
- marketingul se refer la un cmp complex de activiti;
- are sub incidena sa att bunuri ct i servicii;
- urmrete s orienteze fluxul de mrfuri pn la purttorii cererii;
- se refer att la destinatarii mrfurilor ct i la expeditorii mrfurilor.
Marketingul n esen are 3 aspecte:
1. O concepie modern vizavi de problemele pieei:
- orice demers al unui ntreprinztor trebuie s porneasc cu cercetarea pieei.
- marketingul trebuie vzut ca o stare de spirit.
2. Reprezint o activitate practic (de fapt un complex de activiti practice)
- activiti comune i activiti specifice marketingului
3. presupune utilizarea unor metode i tehnici specifice
- trebuie ca firma s se racordeze cu mediul extern.
67
Activitatea de marketing prezint urmtoarele funcii:
1. investigarea pieei i a nevoilor de consum(mediul marketingului).
2. conectarea dinamic a ntreprinderii n mediul economico-social.
3. satisfacerea n condiii superioare a nevoilor de consum.
4. maximizarea eficienei economice, respectiv a profitului.
Piaa reprezint terenul de confruntare a ofertei cu cererea. Piaa firmei poate fi efectiv
(real) sau potenial (viitoare). O pia potenial exprim dimensiunile posibile ale pieei.
Piaa produsului reprezint gradul de solicitare a unui produs pe pia.
Piaa se poate analiza prin::
1.structur
- piaa bunurilor materiale (piaa bunurilor de capital i piaa bunurilor de consum final) i
piaa serviciilor.
- delimitarea structurii poate ajunge pn la piaa produsului
- piaa produsului nu este omogen, cuprinznd numeroase segmente.
2. arie (localizare)
- piaa se poate structura,n funcie de locul desfurrii n intern i extern;
- dup modul de locuit : urban i rural.
3. capacitatea
- volumul ofertei, volumul cererii, cota de pia, numrul consumatorilor,volumul vnzrilor

(cel mai utilizat), etc.
5.2. Activitatea de marketing n sport

Marketingul n activitile domeniului educaiei fizice i sportului a aprut ca rezultat al
dezvoltrii fenomenului sportiv pe plan naional i internaional.
Astzi dezvoltrii marketingului sportiv i se poate atribui dou direcii:
- marketingul pentru sport (marketingul aplicat n cazul organizaiilor ce activeaz n

domeniul sportiv), vizeaz utilizarea variabilelor de marketing pentru a comunica potenialilor
consumatori beneficiile participrii la activitile sportive (fie n calitate de participant activ, fie n
calitate de spectator).
68
- marketingul prin sport (marketingul aplicat de organizaii ce folosesc sportul ca instrument

de promovare), ce vizeaz folosirea sponsorizrii ca instrument de promovare a produselor proprii,
de cele mai multe ori, publicul int fiind foarte bine delimitat.
Marketingul sportiv este instrumentul de cunoatere a cerinelor sociale fa de sport, a

coninutului n care se desfoar aceast activitate, n funcie de care se adopt decizii, strategii i
programe, care au ca finalitate obinerea unor beneficii financiare, materiale, pe seama serviciilor
sportive, a competiiilor, precum i a diverselor manifestri adiacente. Este procesul de proiectare i
implementare a activitilor pentru realizarea produselor/serviciilor sportive, stabilirea preului
pentru acestea, distribuia i promovarea lor astfel nct s fie satisfcute nevoile i dorinele
consumatorilor i s fie ndeplinite obiectivele organizaionale.
La nceput marketingul sportiv nu a fost privit ca un domeniu distinct, ci ca pe o nou arie de

aplicare a marketingului. Pe parcursul dezvoltrii sportului ntr-o industrie, individualizarea marketingului
sportiv ca domeniu de sine stttor a aprut ca tot mai necesar. Individualizarea marketingului sportiv n
cadrul mult mai general al marketingului pleac de la o serie de elemente printre care putem meniona:
- includerea activitilor sportive n aria serviciilor;
- sportul prezint o serie de caracteristici proprii;
- elementele de marketing general au suferit modificri adaptndu-se la cerinele

fenomenului sportiv.
Sportul ca fenomen social are un impact puternic asupra tuturor pturilor societii. n
ultimul timp lumea sportului s-a transformat ntr-o adevrat industrie i afacere, n care se
vehiculeaz miliarde de euro. Acest fenomen a devenit din ce n ce mai vizibil i omniprezent n
viaa noastr. Fie c este practicat de plcere, fie c se are n vedere performana, orice organizaie
ce ofer produse i servicii sportive trebuie s-i construiasc un avantaj competitiv prin care s
atrag clienii i s se deosebeasc de concuren.
Prin activitatea de marketing, desfurat n contextul acestui fenomen, se pot obine beneficii, ca
rezultat al unei proiectri i implementri a unui set de activiti, ce au punct de pornire cerinele pieii.
Pentru a avea succes n activitatea de marketing, n primul rnd, trebuie s cunoti nevoile
pieii i posibilitile de a oferi produse n concordan cu acestea. Pe baza acestora o organizaie
sportiv trebuie s-i proiecteze activitatea adaptnd-o la nevoile pieii dar fr a devia de la
strategia global a instituiei. Cel mai important n aplicarea marketingului este c, pentru a obine
rezultatele scontate, orice activitate de marketing trebuie s se ncadreze ntr-un plan, astfel nct
toate aciunile s aib acelai scop central.
69
Pentru a putea vinde un produs/serviciu sportiv n mod eficient, o organizaie trebuie

s alinieze toate urmtoarele componente de marketing:
- s se construiasc un produs se pliaz pe nevoile i cerinele pieei;
- preul produsului trebuie s acopere cheltuielile de producie dar n acelai timp s

fie i atractiv;
- distribuia produsului pe pia trebuie s fie n concordan cu caracteristicile

produsului/serviciului pentru a ne asigura c l oferim persoanelor interesate de acesta;
- produsul/serviciul sportiv trebuie promovat prin intermediul activitilor promoional

adaptate publicului vizat
i pe piaa sportului trebuie s inem cont de mediul concurenei. Acest fapt duce la
necesitatea cunoaterii anticipate a:
- numrului concurenilor direci i ce ofer acetia, ca produs similar;
- relaiilor acestora cu organizaiile interesate de obiectul pieei sportului;
- posibilitilor de atragere i valorificare a bunurilor materiale, a sportivilor, a tehnicienilor,

a serviciilor - de unde i Ia ce pre;
- politicilor lor de informare i dezvoltare a diverselor ramuri sportive;
- reuitelor competitorilor;
- repartizrii geografic a activitii acestora.
Necesitatea ncorporrii marketingului n cadrul activitilor organizaiei sportive, a fost

demonstrat de reuita unor cluburi sau sportivi ce au nceput s se fac cunoscui la nivel mondial
prin intermediul marketingului sportiv realizat cu eficien.
Activitile de marketing ce aduc venituri ntr-o organizaie sportiv sunt:
- vnzrile de tricouri,
- vnzri de produse promoionale,
- atragerea de sponsorizri (afiarea numelui sponsorului pe tricoul juctorului),
- drepturile de difuzare a meciurilor,
- organizarea de evenimente cu caracter promoional pentru atragerea unui numr ct mai

mare de suporteri, etc.
70
5.3. Intermediarii n marketingul sportiv

Competiiile, manifestrile sportive, n special cele cu caracter de spectacol, sportivii,
tehnicienii, ceilali specialiti, confruntai mai mult sau mai puin cu lumea economic, au nevoie de
o asisten de specialitate, care s se ocupe de:
- pregtirea i desfurarea de negocieri;
- redactarea contractelor (de vnzare, de cumprare, de mprumut);
- o permanent prospectare a pieei domeniului n care i desfoar activitatea.
Astfel, au aprut agenii de intermediere n marketing sportiv. Intermedierea se realizeaz prin:
- manageri sau procuratori, cum se mai numesc;
- avocai (juriti) care i-au fcut o specialitate din a asista sau a reprezenta sportivi i
antrenori n negocieri i n redactarea contractelor ntre parteneri i club;
- ageni sau impresari societi, specializai n transferuri de sportivi, antrenori, ali

specialiti (medici sportivi, maseuri, preparatori fizici etc.), care pot avea un cmp de aciune intern,
dar mai ales internaional.
Prestaiile asigurate pot fi:
1. de intermediere n marketing, constnd, spre exemplu, n semnarea unui contract de

reprezentare cu sportivul n cauz, n negocieri cu firme de echipament sau de materiale sportive
sau cu firme diverse extra-sportive; aici se pot include probleme de relaii publice, de exclusivitate
pentru foto, spoturi publicitare etc.;
2. financiar-organizatorice - asigurarea unor servicii, precum: transport, cazare, mas, plata

de taxe i impozite, investiii ntr-o afacere i alte servicii care pot deriva din aciunea de transfer a
sportivului respectiv.
Remunerarea ageniei sau a agenilor (impresarilor, avocailor etc.) va fi prevzut n

contract, avndu-se n vedere tipul i volumul (cantitatea) serviciilor prevzute i efectuate
5.4. Rolul multimediei in marketingul sportiv

Presa, radioul i n special televiziunea, au un rol deosebit de important n ansamblul
aciunilor de marketing. Aceste mijloace rspndesc informaii de cel mai mare interes n rndul
populaiei, au contribuii educative i, totodat, pot populariza un sponsor sau suporter, o competiie
sau ntrecere sportiv, pot informa operativ publicul cu toate problemele ce privesc organizarea i
posibilitile de a participa fie ca sportiv activ, fie ca spectator.
71
Televiziunea, prin coninutul emisiunilor i prin programele sale, stimuleaz interesul i

ofer posibilitatea diferitelor categorii de telespectatori s vizioneze mari evenimente sportive, cum
sunt: Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale, Europene, alte competiii sportive (de exemplu,
ndeosebi pentru femei - patinajul artistic, dansul sportiv, gimnastica ritmic, not sincron etc., i
pentru brbai - fotbal, box, rugbi, auto, moto etc.). Diversitatea de aspecte ale vieii sportive
constituie subiect predilect n emisiunile magazine sportive etc.
n mod firesc, managerului sportiv i revine un rol de seam n fructificarea posibilitilor pe

care multimedia le ofer pentru cunoaterea activitii structurilor conduse i ale cror interese le
promoveaz pe plan social.
EVALUARE
Elaborai un program de marketing ce urmrete obinerea de venituri i promovarea imaginii
unui club sportiv.
Rezumat
Marketingul este tiina eficienei economice, nglobnd totalitatea tehnicilor i metodelor
moderne referitoare la livrarea mrfurilor de la productor la cumprtor, n ceea ce privete att
desfacerea propriu-zis (organizarea magazinelor), ct i depozitarea, transportul, asigurarea,
sondarea i prospectarea pieei, etc.
Piaa reprezint terenul de confruntare a ofertei cu cererea. Piaa firmei poate fi efectiv
(real) sau potenial (viitoare). O pia potenial exprim dimensiunile posibile ale pieei.
Marketingul sportiv este instrumentul de cunoatere a cerinelor sociale fa de sport, a
coninutului n care se desfoar aceast activitate, n funcie de care se adopt decizii, strategii i
programe, care au ca finalitate obinerea unor beneficii financiare, materiale, pe seama serviciilor
sportive, a competiiilor, precum i a diverselor manifestri adiacente.
Competiiile, manifestrile sportive, n special cele cu caracter de spectacol, sportivii, tehnicienii, ceilali
specialiti, confruntai mai mult sau mai puin cu lumea economic, au nevoie de o asisten de specialitate.
Presa, radioul i n special televiziunea, au un rol deosebit de important n ansamblul
aciunilor de marketing. Aceste mijloace rspndesc informaii de cel mai mare interes
Bibliografie
1. Ammer, C., Dictionary of business and economics (ed. a 2-a), New York The Free
Ammer, D.,S., Press, 1984
Ra, B.,
3. Todea, S., F., Managementul educaiei fizice i sportului, Ed. Fundaiei Romnia de
Mine, Bucureti, 2000
4. Todan ,I., Management i legislaie n educaie fizic i sport, Ed. Printech,
5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Marketing
72
Capitolul VI.
ORGANIZAREA EDUCAIEI FIZICE I SPORTULUI N
ROMNIA
Scop
studierea organizrii i funcionrii educaiei fizice i sportului n Romnia
expun baza conceptual i legal a organizrii i funcionrii educaiei fizice i

sportului n ara noastr;
prezinte organizarea i funcionarea Ministerului Tineretului i Sportului i a

celorlalte structuri din ara noastr;
descrie structurile pentru formarea i perfecionarea specialitilor din educaie fizic

i sport din ara noastr
73
CUPRINS CAPITOL:
Capitolul VI. ORGANIZAREA EDUCAIEI FIZICE I SPORTULUI N ROMNIA................ 73
Scop ............................................................................................................................................... 73
6.1. Conceptul de organizare a educaiei fizice i sportului n ara noastr................................... 75
6.2. Structurile administraiei publice pentru sport ....................................................................... 76
6.3. Alte structuri organizatorice sportive ..................................................................................... 79
6.4. Formarea i perfecionarea specialitilor din domeniul educaiei fizice i sportului pe
plan naional ................................................................................................................................. 81
Rezumat ......................................................................................................................................... 82
Bibliografie:................................................................................................................................... 82
74
6.1. Conceptul de organizare a educaiei fizice i sportului n ara noastr

n ara noastr organizarea i practicarea educaiei fizice i sportului au la baz legile rii
inclusiv Legea educaiei fizice i sportului nr. 69 din 2000.
Prin aceast lege se precizeaz printre altele c educaia fizic i sportul n Romnia
constituie activiti de interes naional ca preocupri centrale ale statului.
Tot prin aceast lege se precizeaz c educaia fizic i sportul n Romnia are la baz i
funcioneaz ca un SISTEM NAIONAL DE EDUCAIE FIZIC I SPORT.
Lund n considerare relaiile existente n educaia fizic i sportul romnesc, raportate i la

exigenele tiinifice ale Teoriei Generale a Sistemelor privind organizarea i funcionarea
sistemelor, putem aprecia de la nceput c organizarea i funcionarea educaiei fizice i sportului n
Romnia este departe de prevederile legilor din ara noastr.
Este clar c n prezent numrul oamenilor care au relaii cu educaia fizic i sportului a
crescut i s-a diversificat din motive diferite, i ele n cretere, din pcate nu a crescut i valoarea
sau eficiena lor.
n timp ce fenomenul social - educaie fizic i sport a devenit autonom, i prin lege, alturi
i mpreun cu celelalte fenomene de la acest nivel, eficiena proceselor, activitilor i
evenimentelor acestuia a sczut considerabil.
Cauzele sunt multiple, cert este ns c printre primele cauze se afl i criza de concepie
tiinific n domeniul educaiei fizice i sportului ca fenomen social.
Din aceste considerente vom prezenta numai structurile organizatorice ale educaiei fizice i
sportului n Romnia i mai puin relaiile dintre ele care exist mai puin sau deloc i din care cauz
structurile nu funcioneaz ca un sistem.
Structurile educaiei fizice i sportului la nivel central
- Ministerul Tineretului i Sportului
- Ministerul Educaiei, Cercetrii i Inovrii
- Ministerul Sntii, Ministerul de Interne, Ministerul Aprrii Naionale, Ministerul

Transporturilor
- Comitetul Olimpic i Sportiv Romn
- Consiliul tiinei Sportului din Romnia
75
- Institutul Naional de Cercetare pentru Sport
- Alte organizaii sportive centrale autonome (ligi, asociaii, etc.)
Structurile educaiei fizice i sportului la nivel local
- Direciile pentru sport ale judeelor
- Cluburi sportive de performan
- Asociaii sportive
Structurile organizatorice ale sistemului naional de educaie fizic i sport din Romnia pot
fi clasificate i astfel:
- structuri ale administraiei publice pentru sport, M.T.S., D.S.J.
- structuri sportive
- asociaia sportiv,
- clubul sportiv,
- federaiile sportive naionale,
- ligile profesioniste,
- C.O.R.
- alte structuri
- complexele sportive i unitile judeene pentru administrarea bazelor sportive,
- centrele naionale olimpice de pregtire,
- complexele sportive naionale,
- Consiliul tiinei Sportului din Romnia
6.2. Structurile administraiei publice pentru sport

Ministerul Tineretului i Sportului
Ministerul Tineretului i Sportului (M.T.S.) este organul administraiei publice centrale de

specialitate care coordoneaz activitatea din domeniul educaiei fizice i sportului la nivel naional,
cu excepia celei din unitile i instituiile de nvmnt i militare (nvmnt militar).
Conducerea M.T.S. este exercitat de ministru, care este ajutat n activitate de doi
secretari de stat.
76
Secretarii de stat rspund, n principal, de probleme i activiti specifice domeniului pe care

l reprezint. Secretarul general al M.T.S.-ului, subordonat ministrului, asigur stabilitatea
funcionrii ministerului prin coordonarea celor dou direcii generale (conduse de directori
generali) privind problemele de tineret i sport, precum i cea a secretarului general adjunct pe
diferite activiti.
Unitile coordonate de M.T.S. sunt: direciile pentru sport judeene, i a Municipiului

Bucureti, federaiile sportive naionale, Comitetul Olimpic Romn, ligile profesioniste, asociaiile
judeene i a Municipiului Bucureti pe ramuri de sport, asociaiile sportive, cluburile sportive. Alte
uniti care i desfoar activitatea n subordinea M.T.S. sunt: complexele sportive naionale,
Centrul Naional de Formare i Perfecionare a Antrenorilor, Muzeul Sportului, Centrul Roman
pentru Promovarea Cooperrii Europene n Domeniul Sportului (EUROTJN), Centrul de Informare
i Consultan pentru Tineret (JNFOTJN), Consiliul tiinei Sportului din Romnia (CSSR),
Institutul Naional de Cercetare pentru Sport (I.N.C.S.).
Direciile pentru sport judeene i a municipiului Bucureti
Direciile pentru tineret i sport i a municipiului Bucureti sunt servicii publice

descentralizate ale M.T.S., care asigur aplicarea i respectarea n teritoriu a strategiei generale a
Guvernului privind tineretul i activitatea sportiv. Ele organizeaz aciuni sportive proprii i
exercit n cadrul judeului, respectiv al municipiului Bucureti, ndrumare i control asupra
unitilor sportive din subordine, care au ca obiect de activitate administrarea, ntreinerea i
amenajarea bazelor sportive de interes naional, precum i prestarea de servicii pentru activitatea
sportiv i de tineret.
Structurile sportive
Structurile sportive sunt asociaii de drept privat, formate din persoane fizice sau juridice,
constituite n scopul organizrii i administrrii unei activiti sportive avnd drept obiective
promovarea uneia sau mai multor discipline sportive, practicarea acestora de ctre membrii si i
participarea la activitile i competiiile sportive. n anumite scopuri i n condiiile stabilitate de
lege, aceste instituii pot funciona i ca persoane juridice de drept public.
Indiferent de scop i form juridic, toate structurile sportive se nscriu n Registrul Sportiv i Ii se
atribuie Certificat de Identitate Sportiv i Numr de Identificare.
Structurile sportive pe plan naional sunt:
1) Asociaiile sportive sunt structuri sportive fr personalitate juridic ce se pot constitui

ca societi civile particulare, precum i n cadrul instituiilor publice sau private.
77
2) Cluburile sportive sunt structuri sportive cu personalitate juridic. Ele pot fi persoane
juridice de drept privat (structuri fr scop lucrativ sau societi comerciale sportive pe aciuni) sau
de drept public. Cluburile sportive organizate ca societi comerciale sportive pe aciuni sunt cluburi
sportive profesioniste care au drept obiect de activitate participarea Ia competiii profesioniste,
promovarea i dezvoltarea activitilor sportive, precum i alte activiti legate sau derivate din
obiectul lor social. Cluburile sportive de drept public, nfiinate ca instituii publice n subordinea
organelor administraiei de stat, vizeaz activitatea de performant, selecia, pregtirea i
participarea la competiii interne i internaionale.
3) Asociaiile judeene i ale municipiului Bucureti pe ramuri de sport sunt persoane

juridice de drept privat, avnd drept scop organizarea activitii n ramura de sport respectiv. Ele
sunt constituite din seciile asociaiilor i cluburilor sportive cuprinse n sistemul competiional
judeean, afiliate i recunoscute de acestea. Direciile pentru tineret i sport judeene i a
municipiului Bucureti recunosc i sprijin asociaiile judeene i ale municipiului Bucureti pe
ramuri de sport, care funcioneaz pe raza lor teritorial.
4) Federaiile sportive naionale sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate public,
autonome, neguvernamentale, apolitice i fr scop lucrativ constituite prin asocierea cluburilor
sportive i asociaiilor judeene i ale municipiului Bucureti, pe ramur de sport. Federaia sportiv
Naional Sportul pentru toi i Federaia sportiv Naional Sportul pentru Persoanele cu
Handicap se constituie ca persoane juridice de drept privat, de utilitate public, avnd ca membri
peroane fizice i juridice cu activitate specific in domeniu.
5) Ligile profesioniste sunt persoane juridice de drept privat, autonome, neguvernamentale,

apolitice i fr scop lucrativ constituite prin asocierea cluburilor sportive profesioniste pe ramuri
de sport. Ca structuri sportive subordonate federaiilor sportive naionale, ligile profesioniste i
desfoar activitatea n baza statutelor i regulamentelor proprii.
6) Comitetul Olimpic Romn este persoan juridic de drept privat, de utilitate public,
autonom, nonprofit, neguvernamental, apolitic i fr scop lucrativ care se organizeaz i
funcioneaz n baza statutului propriu elaborat n conformitate cu prevederile Chartei Olimpice.
C.O.R. deine competena exclusiv pentru reprezentarea rii Ia Jocurile Olimpice i la celelalte
programe organizate sub egida Comitetului Internaional Olimpic sau asociaiilor olimpice
continentale. C.O.R. organizeaz i coordoneaz activitatea Academiei Olimpice Romne (A.O.R.),
unitate aflat n subordinea sa, fr personalitate juridic, cu atribuii n dezvoltarea i promovarea
principiilor fundamentale ale olimpismului.
78
6.3. Alte structuri organizatorice sportive

Complexele sportive i unitile judeene pentru administrarea bazelor sportive
Ministerul Tineretului i Sportului administreaz baza material proprie prin complexele

sportive naionale i unitile judeene pentru administrarea bazelor sportive; ele sunt persoane
juridice, nfiinate prin hotrre de Guvern.
Centrele naionale olimpice de pregtire a juniorilor
Sunt uniti sportive fr personalitate juridic i se organizeaz n ramurile de

sport olimpice.
La organizarea i desfurarea eficient a activitii centrelor olimpice, o contribuie direct

o au direciile judeene pentru tineret i sport i inspectoratele colare judeene.
Scopul centrelor naionale olimpice este de a pregti tineri cu caliti deosebite pentru marea
performan n sport, n vederea promovrii lor ulterioare n loturile naionale i olimpice. n paralel
se urmrete pregtirea lor colar i asigurarea unui climat educativ corespunztor.
Centrele naionale olimpice de pregtire a juniorilor se organizeaz pe lng structuri cu

personalitate juridic.
Propunerea pentru nfiinarea unui centru naional olimpic este de competena federaiilor
naionale pe ramuri de sport. Propunerea trebuie s fie nsoit de avizele Direciei judeene pentru
tineret i sport, al Inspectoratului colar i al unitii de nvmnt sau sportive pe lng care
urmeaz a se organiza centrul respectiv.
Complexe sportive naionale
Complexele sportive naionale sunt uniti sportive etalon, specializate pentru organizarea i
desfurarea n regim de cantonament a pregtirii sportivilor nominalizai n loturile olimpice i
naionale, n vederea obinerii de performane sportive ct mai ridicate i a participrii la competiii
internaionale. Ele funcioneaz n subordinea Ministerului Tineretului Sportului i sunt finanate
din venituri extrabugetare i subvenii de la bugetul de stat.
n cadrul acestor complexe, pot funciona i ateliere de ntreinere, reparaii i prototipuri

de aparate, utilaje sportive, instalaii, materiale, echipament, nclminte, care nu se produc de
ctre agenii economici i (sau) sunt deosebit de necesare n procesul de instruire al loturilor
naionale i olimpice.
Un complex sportiv naional se organizeaz pentru o singur ramur de sport sau are
caracter polisportiv.
79
Complexele sportive naionale pot organiza, pe bazele proprii, competiii interne i

internaionale.
Complexele sportive naionale au caracter nchis. Accesul se face pe baz de legitimaie de

serviciu sau legitimaie pe termen limitat.
Complexele se doteaz de ctre Ministerul Tineretului i Sportului, C.O.R. i federaii

cu materiale i aparatur de antrenament i competiii, precum i de testare a nivelului de
pregtire a sportivilor.
Activitatea complexului sportiv naional este condus de ctre consiliul de administraie,

care are director numit pe baz de concurs, prin ordin al ministrului.
Statul de funciuni al complexului se aprob prin ordin al ministrului tineretului i sportului.
Dup caz, pot fi ncadrai i medici, psihologi, cercettori, metodologi, laborani,

informaticieni, ali specialiti n vederea asigurrii asistenei de specialitate pentru sportivi.
ntreaga activitate economico-financiar a complexului se desfoar sub ndrumarea i

controlul metodologic al Direciei Economice din cadrul Ministerului Tineretului i Sportului.
Complexul sportiv naional elaboreaz i supune spre aprobare ministrului Regulamentul de

organizare i funcionare a complexului. De asemenea, potrivit legii, acestea i elaboreaz propriile
regulamente de ordine interioar.
Consiliul tiinei Sportului din Romnia
Consiliul tiinei Sportului din Romnia (C..S.R.) este o asociaie cu caracter tiinifico
metodologico - profesional, autonom, neguvernamental, constituit pe baza dreptului de liber
asociere ce reunete prin adeziune benevol specialitii care activeaz n cercetarea din domeniul
activitilor corporale sau specialiti din alte domenii i care au preocupri de cercetare privind
educaia fizic i sportul, organizai n societi tiinifice, uniti de nvmnt superior.
C..S.R. funcioneaz, la nivel naional, ca organism consultativ de ndrumare i orientare a

cercetrii n domeniul activitilor corporale sportive, educativ-formative, abilitat pentru acestea de
ctre Ministerul Tineretului i Sportului, Ministerul Educaiei i Cercetrii etc.
C..S.R. este persoan juridic, apolitic i n activitatea sa nu face deosebire de

naionalitatea, cetenia, sexul, vrsta i apartenena politic a membrilor si.
Principalele obiective ale C..S.R. sunt:
promovarea i sprijinirea activitii tiinifice n domeniul educaiei fizice i

sportului;
80
realizarea unui consens ct mai larg privind orientarea general i problemele majore
ale cercetrii n domeniul sportiv;
contribuii la elaborarea strategiei i a programelor privind organizarea, conducerea

i dezvoltarea pe baze tiinifice a activitii sportive din Romnia;
organizarea (desfurarea) de manifestri tiinifice, simpozioane, congrese,

conferine la nivel local i naional;
colaborarea cu instituii tiinifice i universitare din ar i strintate, n scopul

consolidrii statutului tiinei sportului;
stocarea i difuzarea de informaii tiinifice specifice.
6.4. Formarea i perfecionarea specialitilor din domeniul educaiei fizice i

sportului pe plan naional
Predarea educaiei fizice i sportului n forme organizate, se asigur numai de persoane
atestate n domeniu, prin diplome sau certificate recunoscute, n condiiile legii. Dup cum se poate
observa i n schema de mai jos, formarea liceniailor n educaie fizic i sport, a profesorilor de
educaie fizic, a antrenorilor, a managerilor i a kinetoterapeuilor se realizeaz n cadrul
instituiilor de nvmnt superior acreditate sau autorizate. Antrenorii se pot forma i n cadrul
colilor postliceale de antrenori, acreditate sau autorizate de CNCSIS.
Instructorii sportivi se pot forma n cadrul liceelor cu program sportiv, dar i prin cursuri
organizate de direciile pentru tineret i sport judeene i municipiului Bucureti.
n activitatea de educaie fizic i sport, pe lng profesorii cu diploma de licen sau de

absolvire, antrenorii, instructorii i managerii din domeniu, pot funciona ca specialiti i alte
persoane calificate pentru asistent medical, cercetare i asistent tiinific, organizare i
conducere tehnic, precum i pentru alte ocupaii complementare.
VERIFICARE
Clasificai i prezentai caracteristicile structurilor specifice sistemului naional de educaie fizic
i sport din Romnia.
81
Rezumat
Sistemul educaiei fizice i sportului n ara noastr este structurat pe urmtoarele niveluri
ierarhice: naional, teritorial (localitate, jude, municipiul Bucureti) i unitate sportiv (club,
asociaie sportiv, coal, liceu, clase cu program sportiv, centru olimpic de pregtire etc.). Aceste
structuri specifice sportului sunt urmtoarele:
a) structurile administraiei publice pentru sport
Ministerul Tineretului i Sportului, direciile judeene i a municipiului Bucureti pentru
sport, cele specifice altor departamente existente n cadrul ministerelor (educaiei i cercetrii,
aprrii naionale, de interne etc.).
b) structurile sportive neguvernamentale
Cluburi sportive; asociaii sportive; asociaii judeene i a municipiului Bucureti pe ramuri
de sport; ligile profesioniste; federaiile sportive naionale; Comitetul Olimpic Romn
Bibliografie:
1. Dragnea, A., Teoria educaiei fizice i sportului, Ed. Cartea colii, Bucureti 2000
Ra, B.,
3. X X X Legea educaiei fizice i sportului Nr. 69 din aprilie 2000
4. X X X Instruciuni de aplicare a legii Nr. 69 din aprilie 2000
82
Capitolul VII.
ORGANIZAREA INTERNAIONAL A EDUCAIEI FIZICE I
SPORTULUI
Scop
cunoaterea structurilor internaionale ale educaiei fizice i sportului
analizeze misiunea, organizarea i funcionarea Comitetului Internaional Olimpic;
analizeze misiunea, organizarea i funcionarea Asociaiei Generale a Federaiilor

Sportive Internaionale;
analizeze misiunea, organizarea i funcionarea Consiliului Internaional al tiinei

Educaiei Fizice i Sportului
83
CUPRINS CAPITOL:
Capitolul VII. ORGANIZAREA INTERNAIONAL A EDUCAIEI FIZICE I SPORTULUI ..... 83
Scop ............................................................................................................................................... 83
7.1. Comitetul internaional Olimpic (C.I.O.) ............................................................................... 85
7.3. Federaia Sportiv Internaional (F.I.S.) ............................................................................... 87
7.5. Consiliul Internaional al tiinei Educaiei Fizice i Sportului (C.I.E.P.S.).......................... 92
Rezumat ......................................................................................................................................... 93
Bibliografie:................................................................................................................................... 93
84
Activitatea sportiv este coordonat i reprezentat pe plan mondial i continental de foruri

sportive internaionale, cum sunt: Comitetul Internaional Olimpic (C.I.O.); Asociaia Comitetelor
Olimpice Naionale (pentru Europa: A.C.N.O.E.) respectiv, Federaiile Sportive Internaionale i
Uniunile Europene pe ramuri de sport.
7.1. Comitetul internaional Olimpic (C.I.O.)

Comitetul Internaional Olimpic este un organ colectiv, conform dreptului internaional,
avnd statut juridic i succesiune perpetu. Hotrrile sale sunt definitive i irevocabile. Sediu
C.I.O. este la Lausanne, n Elveia.
Micarea olimpic, reunete Comitetul Internaional Olimpic, Federaiile Sportive

Internaionale, Comitetele Naionale Olimpice, Comitetele de organizare a Jocurilor Olimpice,
asociaiile i cluburile sportive naionale, persoanele, sportivii care fac parte din acestea. Condiia
apartenenei la Micarea Olimpic este ca toi acetia (persoane sau organizaii) s se supun tuturor
dispoziiilor, normelor i regulilor Chartei Olimpice i s nu manifeste nici o form de discriminare
fa de o ar sau persoan, pe motive politice, rasiale, religioase, de sex sau altele.
Principiile sale fundamentale se refer la crearea cu ajutorul sportului a unei lumi mai bune
i mai drepte, educarea tineretului prin mijloacele sportului practicat fr discriminare, n spirit
olimpic, de fair-play, prietenie i solidaritate.
Micarea olimpic are ca scop:
Promovarea, dezvoltarea acelor caliti morale i fizice care stau la baza sportului;
Educarea tineretului prin sport, n spiritului prieteniei i a unei mai bune nelegeri
ntre ei, aspirnd la construirea unei lumi mai bune i mai panice;
Rspndirea principiilor olimpice n toat lumea, crend o lume mai bun i mai
panic (lupta mpotriva discriminrilor de orice fel, mpotriva dopajului i a actelor de
violen; promovarea eticii sportive, a spiritului de fair-play);
Opunerea mpotriva folosirii abuzive a sportului i sportivilor n scopuri politice,

comerciale;
Reunirea atleilor din toat lumea, la marile festivaluri sportive, Jocurile

Olimpice, ce au loc din 4 n 4 ani.
Charta Olimpic constituie actul internaional care st la baza micrii olimpice. Alturi de
principiile fundamentale ale Olimpismului, Charta Olimpic stabilete i regulile adoptate de ctre
C.I.O. n scopul organizrii i funcionrii Micrii Olimpice, a Jocurilor Olimpice. Misiunea C.I.O.
85
este s conduc Micarea Olimpic, pe baza Chartei Olimpice.
C.I.O. guverneaz Micarea Olimpic i posed drepturile asupra Jocurilor Olimpice.
Orice persoan sau organizaie care joac vreun rol n Micarea Olimpic trebuie s accepte
autoritatea suprem a C.I.O. i va fi obligat s respecte regulile lui i se va supune jurisdiciei lui.
Organele de lucru ale C.I.O. sunt asigurate de: Comisia Executiv (format din preedinte, 4
vicepreedini i 6 membri); Sesiunea (Adunarea general a C.I.O.) i Sesiunea extraordinar;
Congresele i Preedintele
Pentru promovarea Micrii Olimpice, un rol important l joac Comitetele Naionale

Olimpice (C.N.O.). Acestea sunt constituite conform Chartei Olimpice, iar Statutul lor este aprobat
de C.I.O.
C.I.O. recunoate asociaii ale C.N.O., grupate pe plan mondial sau european, cum este i
Asociaia Comitetelor Naionale Olimpice (A.C.N.O.), care reunete Comitetele Olimpice din toate
rile, Asociaia Comitetelor Naionale Olimpice din Europa, care reunete Comitetele Olimpice din
rile europene etc. C.I.O. recunoate i alte organizaii internaionale neguvernamentale ce vizeaz
sportul n condiiile n care statutele i activitile prestate sunt conforme cu Charta Olimpic.
Patronajul oferit de C.I.O. este acordat n termenii i condiiile pe care acesta le

apreciaz ca adecvate. Patronajul se acord competiiilor internaionale polisportive regionale,
zonale, continentale sau mondiale, n cazul n care se respect Charta Olimpic i se
organizeaz sub controlul C.N.O. sau al Asolciaiilor C.N.O. Consultarea periodic a
Federaiilor Internaionale Sportive (F.I.S.) i a Comitetelor Naionale Olimpice (C.N.O.) se
organizeaz, cel puin, o dat la doi ani.
Solidaritatea olimpic are drept obiectiv acordarea de ajutor Comitetelor Naionale

Olimpice recunoscute de C.I.O. i care solicit acest ajutor. Programele stabilite au drept scop:
promovarea principiilor fundamentale ale Micrii Olimpice;
organizarea unor activiti specifice de perfecionare a pregtirii tehnicienilor, a

sportivilor;
acordarea de burse pentru pregtirea, perfecionarea sportivilor, antrenorilor;
formarea de administratori sportivi;
facilitatea colaborrii cu Comisiile C.I.O.
Jocurile Olimpice se compun din Jocurile Olimpiadei (de var) i Jocurile Olimpice de
iarn. Acestea se desfoar din 4 n 4 ani.
86
ntrecerile Jocurilor Olimpice sunt competiii ntre sportivi, n probe individuale sau pe echipe i nu
ntre ri.
Sportivii sunt selecionai pentru a participa la ntrecerile Jocurilor Olimpice de ctre C.N.O.
ntrecerile se desfoar sub conducerea tehnic a Federaiilor Sportive Internaionale.
7.2. Asociaia General a Federaiilor Sportive Internaionale (A.G.F.I.S.)

Asociaia General a Federaiilor Sportive Internaionale reunete, n prezent, un numr
mare de federaii i organizaii sportive internaionale (75), n scopul dezvoltrii sportului prin
realizarea unei largi cooperri, coordonri i schimb de informaii n domeniul tiinific, tehnic i
educaional.
Pentru atingerea acestor finaliti i obiective, Asociaia General a
Federaiilor Sportive Internaionale acioneaz pentru:
Realizarea unui larg schimb de opinii, idei privind problemele majore, de ansamblu
ale sportului;
Selectarea i difuzarea celor mai eficiente informaii ctre organizaiile membre;
Punerea la dispoziia celor interesai a unor servicii specializate;
Efectuarea de diverse lucrri specifice, de secretariat, traduceri i consultan;
Efectuarea unei largi informri, prin editarea unui buletin informativ care cuprinde
cele mai importante documente i lucrri tehnice (statute, regulamente etc.);
Coordonarea celor mai importante competiii sportive internaionale, editnd

semestrial un calendar care reunete toate competiiile.
7.3. Federaia Sportiv Internaional (F.I.S.)

Ne vom referi n mod concret la Statutul i Regulamentul uneia dintre cele mai prestigioase
federaii: Federaia Internaional a Asociaiilor de Fotbal (F.I.F.A.). principalele prevederi,
nscrise n actele constitutive ale F.I.F.A. se refer la:
I. Nume, componen, sediu
Federaia Internaional de Fotbal este o asociaie n sensul art. 60 din Codul

Civil Elveian;
F.I.F.A. este constituit din asociaiile naionale care i sunt afiliate i recunoscute de
87
ea n ceea ce privete controlul asociaiilor de fotbal n rile respective;
n fiecare ar este recunoscut o singur asociaie;
sediul este fixat prin hotrrea Congresului.
II. Obiectivele federaiei
de a promova sportul de asociaie fotbal n toate manierele care i se par oportune;
de a dezvolta relaii amicale ntre Asociaiile Naionale, Confederaii i oficiali i

juctorii acestora, ncurajnd organizarea de meciuri de fotbal na toate nivelurile i
susinnd acest sport prin toate mijloacele pe care le consider utile;
de a controla asociaia de fotbal sub toate aspectele, lund toate msurile necesare
sau recomandabile, cu scopul de a preveni abateri de la Statutul i Regulamentul
F.I.F.A., sau de la legile de joc promulgate de Asociaia Internaional Board de Fotbal,
menite s mpiedice introducerea altor metode sau practici neregulamentare n acest
sport i abuzurile care ar putea avea loc n practica de joc.
n cadrul F.I.F.A. nu este admis nici o discriminare ntre ri sau indivizi n ceea ce privete
rasa, religia sau politica. De asemenea, o asociaie naional care tolereaz, admite sau organizeaz
competiii cu amprenta discriminrii n sport nu poate fi admis n cadrul F.I.F.A. sau va fi exclus
din aceasta dac ar fi membr.
III. Membrii F.I.F.A. sunt federaiile sau asociaiile naionale de fotbal, care respect Statutul i
Regulamentul de organizare i funcionare a organizaiei.
Asociaiile naionale afiliate la F.I.F.A. i aparinnd geografic aceluiai continent pot s se

grupeze n confederaii pe care F.I.F.A. le recunoate. Acestea sunt:
Confederaia de Fotbal a Africii;
Confederaia Asiei
Confederaia Europei
Confederaia Americii de Nord, a Americii Centrale i a Caraibelor;
Oceania este recunoscut ca o grupare geografic independent.
Confederaiile recunoscute au drepturile i ndatoririle urmtoare:
S respecte i s fac respectate statutul, regulamentele i deciziile F.I.F.A.
S coopereze cu F.I.F.A. n toate domeniile privitoare la organizarea competiiilor
88
internaionale sau cu fotbalul n general;
S organizeze propriile lor competiii intercluburi;
S organizeze propriile lor competiii internaionale, n special pentru tineret;
S vegheze ca ligile internaionale sau alte combinaii analoage de cluburi sau ligi s
nu fie formate fr consimmntul sau aprobarea F.I.F.A.;
S constituie comisii care vor lucra n strns colaborare cu comisiile corespondente

ale F.I.F.A.;
S ia, ntr-o manier general toate msurile care i se par utile pentru dezvoltarea
sportului
IV. Organele legislative, executive i administrative
Congresul este organul legislativ, instana suprem a F.I.F.A.
Comitetul executiv este organul executiv al F.I.F.A.
Secretariatul general este organul administrativ al acestuia
Comisiile permanente i adhoc au funcia de a asista organele Federaiei n

exercitarea sarcinilor lor. Aceste Comisii permanente sunt urmtoarele:
Comisia de finane;
Comisia de organizare a Cupei Lumii a F.I.F.A.;
Comisia de organizare a Turneului Olimpic de Fotbal;
Comisia de competiii pentru juniori a F.I.F.A.;
Comisia de fotbal pe suprafa redus;
Comisia de fotbal feminin;
Comisia arbitrilor;
Comisia tehnic;
Comisia de medicin sportiv;
Comisia statutului juctorului;
Comisia pentru problemele juridice;
Comisia de securitate i fair-play;
89
Comisia de mass-media;
Comisia de protocol.
V. Penalizri
Acest capitol al statutului se refer la penalizri, suspendri i privaiuni de drept de vot.
VI. Finane
Se refer la: exerciiu financiar, fiduciarul contabil, cotizaia anual, procentajul, contribuia
minim i drepturile confederaiilor.
VII. Transmisiile televizate i radiofonice
VIII. Limbi oficiale (la Congres, n cazul deciziilor i comunicrilor, oficiale n cazul textelor cu
liter de lege)
IX. Competiii internaionale
Capitolul precizeaz urmtoarele:
Organizarea; Etape finale ale competiiilor Federaiei; relaii interzise; afilieri interzise
fr autorizare.
X. Suspendri i radieri
XI. Statutul judectorilor cuprinde:
Regulamentul de joc;
Litigii;
Demisiile;
Radierile;
Dispoziiile finale
Regulamentul de punere n practic a Statutului F.I.F.A.
Regulamentul cuprinde prevederi detaliate, grupate pe urmtoarele capitole:
Cererile de afiliere la F.I.F.A. (cererea de afiliere afilierea provizorie; Confederaii

membri asociaii);
Definirea, anunul i nregistrarea meciurilor (meciurile internaionale; meciuri

internaionale A, meciuri intercluburi, meciuri interligi);
Turneele (autorizare i sanciuni);
90
Dispoziiile de ordin financiar (procentajul; calculul; sczminte; decontarea;

termene; sanciuni; suma minim datorat);
Dispoziii speciale;
Agenii organizatori de meciuri i agenii juctorilor;
Naionalitatea juctorilor;
Juctorii exclui i msuri disciplinare de competena asociaiilor naionale;
Regulamente de joc;
Arbitrii; (arbitrii; raportul arbitrului; cheltuieli i compensaii; reglementare);
Cazuri neprevzute;
Dispoziii finale.
7.4. Asociaia General a Federaiilor Sportive Internaionale (A.G.F.I.S.)

Asociaia General a Federaiilor Sportive Internaionale reunete, n prezent, un numr
mare de federaii i organizaii sportive internaionale (75), n scopul dezvoltrii sportului prin
realizarea unei largi cooperri, coordonri i schimb de informaii n domeniul tiinific, tehnic i
educaional.
Pentru atingerea acestor finaliti i obiective, Asociaia General a Federaiilor Sportive

Internaionale acioneaz pentru:
Realizarea unui larg schimb de opinii, idei privind problemele majore, de ansamblu
ale sportului;
Selectarea i difuzarea celor mai eficiente informaii ctre organizaiile membre;
Punerea la dispoziia celor interesai a unor servicii specializate;
Efectuarea de diverse lucrri specifice, de secretariat, traduceri i consultan;
Efectuarea unei largi informri, prin editarea unui buletin informativ care cuprinde
cele mai importante documente i lucrri tehnice (statute, regulamente etc.);
Coordonarea celor mai importante competiii sportive internaionale, editnd semestrial un

calendar care reunete toate competiiile.
91
7.5. Consiliul Internaional al tiinei Educaiei Fizice i Sportului (C.I.E.P.S.)

Consiliul Internaional al tiinei Educaiei Fizice i Sportului este organizaia internaional
ce reunete organizaii guvernamentale, instituii universitare i de cercetare tiinific. Acestea se
ntlnesc, o dat la doi ani, n cadrul Adunrilor generale.
Obiectivele C.I.E.P.S. vizeaz: coordonarea, dezvoltarea, sprijinirea i extinderea

activitilor de cercetare tiinific n domeniul educaiei fizice i a sportului.
Activitatea C.I.E.P.S. este condus de Comitetul Executiv i se desfoar pe comisii de

specialitate sau domenii de activitate, cum sunt:
Pedagogie;
Psihologie;
Sociologie;
Biomecanic;
Biochimie;
Arhitectur, construcii sportive;
Informare sportiv;
Sport i multimedia;
Fair-play;
Sport i recreere;
Sportul n rile n curs de dezvoltare;
Comitetul pentru metodologia cercetrii tiinifice n sport;
Comitet editorial;
Societatea Internaional pentru dezvoltarea Kinantropometriei;
Asociaia internaional a educaiei fizice i sportului pentru fete i femei
C.I.E.P.S. desfoar sau sprijin urmtoarele activiti legate de activitatea de educaie

fizic i sport:
Coopereaz ndeaproape cu principalele organisme internaionale pe problematica

domeniului educaiei fizice i sportului i, n special, cu U.N.E.S.C.O. i C.I.O.;
92
Particip, prin reprezentanii si, la toate marile reuniri, consftuiri, congrese, care au
tangene cu problematica domeniului pentru care a fost creat;
Particip la ntreaga activitate de concepere i desfurare a Congreselor

tiinifice Olimpice;
Prin editarea buletinului informativ, popularizeaz diverse aspecte ale activitii de

educaie fizic i sport;
Centralizeaz, ntr-un calendar adecvat, cele mai importante reuniuni tiinifice din
domeniul sportului;
Sprijin financiar i patroneaz organizarea manifestrilor tiinifice cu

tematic sportiv;
Stimuleaz activitatea tiinific sportiv prin acordarea unor premii celor mai
valoroi tineri cercettori.
VERIFICARE
Clasificai i prezentai caracteristicile structurilor specifice sistemului internaional de educaie
fizic i sport.
Rezumat
Activitatea sportiv este coordonat i reprezentat pe plan mondial i continental de foruri
sportive internaionale, cum sunt: Comitetul internaional Olimpic (C.I.O.); Asociaia Comitetelor
Olimpice Naionale (pentru Europa: A.C.N.O.E.) respectiv, Federaiile Sportive Internaionale i
Uniunile Europene pe ramuri de sport.
Bibliografie:
1. Balaie, F., Managemnetul i Legislaia E.F.S. , Universitatea Galai, 1996
Ra, B.,
3. Lzrescu, A., Management legislaie deontologie n sport, Ed. Fundaiei
Romnia de Mine, Bucureti, 1996
4. Todan ,I., Roibu, T., Management i legislaie n E.F.S., Ed. Printech, Bucureti, 1997
Ionescu, H.
5. Todea, S., F., Managementul Educaiei Fizice i Sportului, Ed. Fundaiei
6. Voicu, A.,V., Managementul organizaiilor i activitilor sportive, Ed.
Risoprint, Cluj Napoca, 1998
93
94
Capitolul VIII.
MANAGEMENTUL SPORTULUI DE PERFORMAN
Scop
studierea managementului sportului de performan a structurii i formelor lor de
organizare-practicare
nelegerea mecanismului de sponsorizare a activitilor de educaie fizic i sport
prezinte structurile sportului de performan;
expun sistemul competiional i a structurile respective
analizeze noiunile i sensul sponsorizrii n educaie fizic i sport;
descrie baza legal a sponsorizrii n educaie fizic i sport.
95
CUPRINS CAPITOL:
Capitolul VIII. MANAGEMENTUL SPORTULUI DE PERFORMAN .................................... 95
Scop ............................................................................................................................................... 95
8.1. Structurile sportului de performan ...................................................................................... 97
8.2. Sistemul competiional i structurile sale ............................................................................... 99
8.3. Clasificarea sportivilor.......................................................................................................... 101
8.4. Transferul sportivilor ............................................................................................................ 102
8.5. Sponsorizarea n sport........................................................................................................... 102
Rezumat ....................................................................................................................................... 106
Bibliografie .................................................................................................................................. 106
96
8.1. Structurile sportului de performan

Sportul
Sportul reprezint un fenomen social i are ca trstur principal caracterul competitiv.

ntrecerea, competiia, concursul, valorific acumulrile nregistrate n urma efecturii
antrenamentelor specializate, oferind cadrul de manifestare a eforturilor de autodepire, a spiritului
de echip, a spiritului olimpic i de fair-play.
Datorit implicrii mijloacelor media (audio-vizuale) marile ntreceri sportive

(Campionatele Mondiale, Jocurile Olimpice, Campionatele Europene) au devenit grandioase
spectacole la care particip pe lng sportivi i un numr mare de persoane n calitate de spectatori,
telespectatori i radioasculttori
Sportul, n ultimul timp, a devenit un adevrat cmp de afaceri. Rezultatele obinute se

msoar azi i n ctiguri fabuloase nu numai n medalii, recorduri i prestigiu.
Un numr din ce n ce mai mare de oameni de afaceri investesc n acest fenomen social nu
numai pentru ai spori prestigiul personal ci i pentru a obine un profit ct mai mare.
Antrenamentul sportiv
Ca structur a sportului de performan, antrenamentul sportiv reprezint activitatea prin

care se urmrete dezvoltarea capacitii de adaptare a organismului la un efortul specific.
Antrenamentul sportiv nu se raporteaz doar la sportivul care se antreneaz ci i la condiiile

externe performanei sportive (instalaii, materiale, echipament, factori sociali, geografici,
meteorologici, etc.)
Antrenamentul l putem considera ca fiind o grupare de aciuni efectuate cu scopul de a

obine efecte precise ce determin obinerea performanei. Antrenamentul sportiv are la baz un
plan de antrenament ce cuprinde coninuturile, metodele, obiectivele intermediare i finale precum
i probele de control.
Activitatea managerial din cadrul antrenamentului sportiv este reprezentat de un ansamblu

de activiti de consiliere i ndrumare realizate de antrenorii sportivi cu scopul de optimizare a
performanelor n competiie. Aceast activitate poate fi considerat i ca fiind o aciune de asisten
specific pentru realizarea configuraiei optime a condiiilor interne i externe din competiie. n
aceast activitate se ine cont att de caracteristicile individuale ale sportivului, ct i de condiiile
specifice situaiilor competiionale.
97
Selecia pentru sportul de performan
Selecia este un sistem complex, specific i continuu, prin care se urmrete depistarea ct
mai timpurie a persoanelor cu aptitudini deosebite pentru sport i punerea n valoare a potenialului
psihic, fizic i motric al acestora, printr-un sistem organizat, ntemeiat pe criterii tiinifice
medicale, psihologice, sociale i motrice care dirijat pedagogic, metodic i tehnic s conduc la
practicarea i specializarea ntr-o disciplin sau prob, avnd ca obiectiv realizarea performanei.
n sport, o selecie eficient este realizat de cuplul antrenor-medic sau de echip

(psiholog, biochimist, metodolog, informatician .a.).
Programarea antrenamentului sportiv
Procesul de programare al antrenamentului trebuie s plece de la dou idei eseniale i

anume:
de la faptul c omul este o unitate indestructibil format din fizic i psihic i poate
reaciona ca un ansamblu;
de la faptul c procesul de adaptare funcional este un proces specific individual dat

de caracteristicile individuale ale fiecruia.
Procesul de antrenament este o activitate deosebit n care sportivul este modelat ca o oper
de art. Aceast activitate de modelare a spiritului i fizicului nu se poate realiza n mod
ntmpltor, ea se realizeaz n mod organizat dup planificri bine i judicios ntocmite. Aceast
cerin a antrenamentului modern se datoreaz faptului c efortul n pregtirea sportiv a crescut
foarte mult, cretere datorat i creterii nivelului performanei.
Eficiena antrenamentului sportiv este crescut i realizabil atunci cnd are la baz o bun
organizare cu o programare concret i precis. Organizarea i programarea const n asamblarea
componentelor ntr-un proces unitar continuu. Aceast asamblare determin apariia interaciunilor,
produse de coninuturile practice i teoretice ale ciclurilor i perioadelor de pregtire.
Procesul de pregtire sistematic i continuu organizat produce oboseal, oboseal ce

necesit apariia unor modificri funcionale ale organelor i sistemelor corpului, modificri ce
stau la baza procesului de adaptare. Realizarea procesului de adaptare este un rezultat determinat
de alternarea fazelor de execuie a exerciiilor cu fazele de refacere. ns n instalarea strii de
adaptare a organismului la efort, este necesar o pregtire programat pe perioade de timp,
perioade ce pot s fie de o durat mai mare sau mai mic dar care au un caracter ciclic.
Ciclicitatea antrenamentului este specific att perioadelor mari de antrenament (ciclu olimpic)
ct i perioadelor scurte (ciclu sptmnal).
98
Perioadele de pregtire se mpart n:
perioada pregtitoare;
perioada precompetiional;
perioada competiional;
perioada de tranziie.
Dar n cadrul acestor perioade avem un sistem de cicluri de pregtire organizate astfel;
microcicluri;
mezocicluri ;
macrocicluri;
cicluri anuale; .
cicluri olimpice;
Acest sistem are un caracter ierarhizat, adic un ciclu mai mare se compune din mai multe
cicluri mai mici. Caracterul ciclic al antrenamentului este o necesitate obiectiv determinat de
procesul de adaptare i de nsuire modului de dobndire al formei sportive. Dobndirea formei
sportive presupune n primul rnd dobndirea acelei capaciti de efort care s permit manifestarea
formei sportive, n al doilea rnd stabilizarea capacitii de efort foarte ridicate care s permit
obinerea rezultatelor sportive, iar n al treilea rnd scderea capacitii de efort care s permit
refacerea organismului dup o perioad solicitant.
8.2. Sistemul competiional i structurile sale

Sistemul competiional este alctuit din totalitatea concursurilor i competiiilor organizate
pe baza unor anumite principii care urmresc ndeplinirea scopului educaiei fizice i sportului.
Competiia este o confruntare angajat pe baza principiului egalitii anselor ntre indivizi,
grupuri, echipe sau naiuni pentru o miz abstract, simbolic sau material, care nu poate fi
obinut dect de una din prile angajate.
Noiunea de competiie este ntlnit n toate domeniile vieii publice sau private atunci cnd
este vorba de a compara performanele..
Competiia are la baz regula sau regulamentul care descrie comportamentele sau
aciunile permise sau nu i determin consecinele infraciunilor. Competiia poate avea o valoare
abstract atunci cnd predomin compararea rezultatelor, poate avea o valoare simbolic atunci
99
cnd rezultatul primete o semnificaie particular i o valoare material atunci cnd ea este
rspltit sub diferite forme materiale (cadouri, prime).
Sportul competiional este o form a practicii sportive al crui obiectiv l constituie

compararea performanei i necesit echipament, instalaii sportive specifice i anumite proceduri
tehnice. Sportul competiional este socotit ca fiind sport de performan deoarece implic
compararea performanelor obinute prin angajarea voinei i emulaiei. Sportul competiional nu
trebuie s fie socotit ca sport de elit, deoarece standardele de comparare a performanei nu sunt
raportate la criterii absolute ci la criterii relative.
Sportul de performan este sportul practicat cu scopul atingerii performanei maxime

personale iar sportul de nalt performan este sportul competiional, practicat la nivel regional,
naional i internaional, avnd ca obiectiv performana absolut.
Sportul de nalt performan poate fi difereniat de sportul de performan prin criteriul su

de aspiraie la realizarea performanei maxime absolute. Criteriile principale de apreciere ale
sportului de nalt performan sunt recordurile i succesele internaionale.
Sistemul competiional are caracter social-educativ, stimulator i de verificare.
Succesiunea, gradarea i continuitatea competiiei
Pentru a avea ca efect o dezvoltare multipl a activitii specifice domeniului trebuie ca, n
toate ramurile de sport s existe ct mai multe competiii s se succed permanent n timp.
Concursurilor i competiiilor se pot grada dup:
- vrsta copii, juniori I, II i III, tineret i seniori;
- valoarea - ridicat campionatul diviziei naionale
- sczut campionatul judeean, municipal
- repartiia geografic - interne
- internaionale
Continuitatea se refer la existena i organizarea unui concurs sau a unei competiii ce se

repet pe o perioad de timp ct mai ndelungat.
Planificarea sistemului competiional
Planificarea sistemului competiional se materializeaz prin realizarea calendarului sportiv

ce se ntocmete pe o perioad de un an i cuprinde competiiile care se organizeaz, numrul i
modul lor de desfurare, datele la care au loc ntrecerile etc.
100
Calendarul sportiv naional cuprinde totalitatea concursurilor i competiiilor organizate pe

plan naional nu i cele de pe plan local prevzute n calendarul sportiv al localitii respective, plan
ce apare dup ce la nivel judeean se ntocmesc propriile calendare. Ultimele care se ntocmesc sunt
calendarele competiionale ale cluburilor i asociaiilor sportive. Aici situaia este puin diferit, n
sensul c aceste cluburi i asociaii sportive nu sunt interesate de toate celelalte calendare
competiionale, ci numai de cele la care pot participa sportivii proprii de valoare.
Regulamentul de concurs sau de competiie

Regulamentul de concurs nu trebuie confundat cu regulamentul ramurii sportive respective.
Fiecare concurs trebuie s dispun de un regulament propriu de desfurare, indiferent de amploarea
sa., Regulamentele trebuie s fie complete, amnunite, liniile generale (cerinele) de care trebuie s
se in seama n alctuirea regulamentelor fiind:
- obiectivitate n stabilirea nvingtorului;
- drepturi egale tuturor participanilor;
- asigurarea cinstei n lupta sportiv;
- asigurarea unor relaii prieteneti ntre adversari;
- asigurarea sntii i integritii corporale a participanilor;
- pregtirea materialelor i a locului de;
- prevederea rolului important al arbitrilor; etc.
8.3. Clasificarea sportivilor

Obinerea titlurilor i categoriilor de clasificare sportiv constituie criterii de apreciere a
activitilor desfurate de ctre sportivi i antrenori n cadrul sistemului sportiv din ara noastr.
Aceste merite se mpart n:
1. Titluri sportive (acordate de ctre M.T.S.):

- maestru emerit al sportului (rezultate de excepie la competiii internaionale: Campionate
Europene, Mondiale, Jocuri Olimpice)
- maestru al sportului (ndeplinirea unor norme prevzute de federaiile sportive respective)
2. Categorii de clasificare sportiv
- categoria I
- categoria a II-a
- categoria a III-a
- categoria a IV-a
101
8.4. Transferul sportivilor

Transferarea sportivilor de la o unitate sportiv la alta se poate realiza pe baza unor norme
generale cum ar fi:
- numai n perioada de transferri prevzut de fiecare federaie n parte sau n condiii

speciale (desfiinarea seciilor, ntreruperea activitilor sportive, admiterea n nvmntul
superior, etc);
- pe baza unor cereri scrise din partea sportivului i a acordului bilateral dintre organizaiile
implicate;
- prin respectarea condiiilor contractuale n cazul existenei acestora;
- prin respectarea normelor elaborate de federaii.
8.5. Sponsorizarea n sport

Sponsorizarea n sport constituie acordul prin care o parte (sponsorul) furnizeaz bani i/sau
o prestaie msurabil n bani, iar cealalt parte (sponsorizatul) furnizeaz posibiliti de
comunicare i/sau alte compensaii n contrapartid, solicitate de sponsor i rezultnd direct sau
indirect din practicarea sportului.
n literatura de specialitate, caracteristicile principale ale sponsorizrii sunt definite astfel:
1) este o relaie de schimb de tip prestaie-contraprestaie;
2) sponsorul pune la dispoziia sponsorizatului bani i/sau alte resurse (n natur sau
n servicii );
3) sponsorizatul va trebui s furnizeze contraprestaia stabilit cu anticipaie, care va fi

dirijat astfel nct s favorizeze direct sau indirect obiectivele de marketing ale sponsorului;
4) sponsorizarea presupune utilizarea pe scar larg a publicitii.
Sponsorizarea urmrete:
sa fac dovada unui anumit spirit civic;
s demonstreze c ntreprinderea, societatea respectiv, este la dispoziia societii;
s afirme prestigiul su (implicit calitatea produselor sale);
s suscite interesul multimediei, ca factor publicitar;
folosirea domeniului sportiv, ca alt teren dect piaa obinuit, pentru promovarea
propriilor interese economico-sociale;
102
Domeniul sportului este privilegiat prin interesul mare de care se bucur din parte
multimediei i a populaiei. Organizarea marilor competiii mondiale intereseaz tot mai mult
sponsorii. n tot mai multe cazuri, denumirea competiiei este asociat cu numele sponsorului
principal.
Modalitile de implicare ale sponsorului pot fi diferite: preluarea n totalitate, ori n parte, a
subvenionrii unei aciuni, furnizarea unor materiale i echipament sportiv, asigurarea mijloacelor
de transport, a premiilor, plata terenului sau a slii folosite, asigurarea buturilor rcoritoare pentru
sportivi etc.
MODEL Contract de sponsorizare

(www.afacerinet.ro 14.04.2009)
ncheiat astzi .........................

la .............................................
I. Prile contractante
1.1. S.C. ..................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.C.A./ S.R.L. cu sediul social n

(localitatea) ................................, str. ........................ nr. ......, bloc......, scar ......, etaj ......,
apartament ......, judeul/sectorul .........................., avnd codul unic de nregistrare nr. ......, atribut
fiscal ....... i numr de ordine n registrul comerului ......../........./.........., contul nr.
..................................., deschis la .................., telefon ................, fax ............, reprezentat prin
.........................., cu funcia de ........................., n calitate de sponsor
i sau
1.1. Asociaia ......................................., cu sediul n (localitatea) ....................., str.

............................... nr. ......, bloc ......, scar ......, etaj ......, apartament ......, judeul/sectorul
......................., posesoarea autorizaiei nr. ............. din .............., eliberat de .............., avnd contul
nr. ...................., deschis la ......................................, telefon .............................., fax ..................,
reprezentat de ................................., cu funcia de ............ .., n calitate de sponsor
i sau
1.1. (numele i prenumele)......................................, cu domiciliul n (localitatea)

......................................, str. .................................. nr. ......, bloc ......, scar ......, etaj ......, apartament
......, judeul/sectorul ......................., posesorul (posesoarea) autorizaiei nr. ............... din ..............,
eliberat de ...................., persoan fizic care desfoar activitate economic n mod independent,
n calitate de sponsor
i
1.2. (denumirea instituiei, autoritii publice etc.)

.........................................., cu sediul n (localitatea) .......................................,
str...............................nr. ........, judeul/sectorul ............................, reprezentat prin .........................,
cu funcia de ........................., n calitate de beneficiar
sau
103
1.2. Asociaia/Fundaia/Uniunea/Federaia . ....................................., cu sediul n (localitatea)

......................................., str. .................................. nr. ........, bloc ..........., scar ..........., etaj ...........,
apartament ................, judeul/sec torul ................, nscris la ......................, n Registrul
......................., sub nr. ..................., pe baza certificatului de nscriere nr. ........................, din
........................................., avnd contul nr. ............................, deschis la ..........................., telefon
........................, fax ........................., cu funcia de ......................., n calitate de beneficiar
au convenit s ncheie prezentul contract de sponsoriza re, cu respectarea urmtoarelor clauze:
II. Obiectul contractului
2.1. Susinerea irevocabil prin sponsorizare a aciunii/manifestrii ................................ organizate

de beneficiar.
2.2. n acest scop, sponsorul va pune la dispoziia benefic iarului urmtoarele:
a) suma de (n cifre)............................. LEI/EURO/USD, adic (n litere)..........................
LEI/EURO/USD;
b) bunurile materiale/serviciile/facilitile din anex, n valoare total de ...............................
LEI/EURO/USD.
2.3. Suma i/sau bunurile materiale prevzute la pct. 2.2 se pun la dispoziia beneficiarului n scopul
susinerii aciunii/manifestrii susmenionate.
2.4. Suma de ....................... LEI/EURO/USD se va plti n contul beneficiarului nr. ..................
deschis la ....................................... integral/n trane, astfel:
............................................................................................................................................................
................................ .
i/sau
2.4. Bunurile materiale/serviciile/facilitile care fac obiectul sponsorizrii se vor pune la dispoziia
beneficiarului, pe baz de proces - verbal, integral/n trane
astfel:......................................................................................................................................................
.......................................................... .
III. Drepturi i obligaii
3.1. Sponsorul/beneficiarul are dreptul s aduc la cunotina publicului sponsorizarea prin

promovarea numelui, a mrcii sau a imaginii sponsorului.
3.2. Sponsorul/beneficiarul este obligat s aduc la cunotina publicului sponsorizarea ntr-un mod
care s nu lezeze, direct i indirect, activitatea sponsorizat, bunele moravuri sau ordinea i linitea
public.
3.3. n scopurile prevzute la pct. 3.1 i 3.2, sponsorul va furniza beneficiarului urmtoarele
materiale publicitare:.........................................................................
3.4. Beneficiarul se oblig s expun publicului, la locurile i n formele convenite, mijloacele
publicitare ale sponsorului, s nu le disimuleze sau s nu mpiedice vizionarea lor de ctre public la
aciunile/manifestrile care fac obiectul sponsorizrii i s ia toate msurile necesare de evitare a
eventualelor degradri, deteriorri, dezafectri etc.
3.5. Sponsorul se oblig s nu urmreasc, direct sau indirect , direcionarea activitii
beneficiarului.
3.6. Sponsorul sau beneficiarul nu vor putea efectua reclam sau publicitate comercial anterioar,
concomitent sau ulterioar n favoarea lor sau a altor persoane.
3.7. Beneficiarul are obligaia s prezinte sponsorului, la ncheierea duratei prezentului contract un
raport de activitate i cte un exemplar din materialele publicitare.
104
IV. Durata contractului
4.1. Sponsorizarea este unic i va fi pus la dispoziia beneficiarului pn la data de ................ .

sau
4.1. Sponsorizarea este zilnic/sptmnal/lunar/trimestrial/semestrial/
anual i se va pune la dispoziia beneficiarului, ncepnd cu data de ................. i pn la data
de.......................... .
4.2. La ncheierea duratei contractului, prile pot conveni, prin act adiional, prelungirea acesteia.
V. ncetarea contractului
5.1. Prezentul contract nceteaz de plin drept, fr a mai fi necesar intervenia unui tribunal
arbitral sau a instanelor judectoreti, n cazul n care u na dintre pri:
a) i ncalc vreuna dintre obligaiile sale, dup ce a fost avertizat, printr -o notificare scris, de
ctre cealalt parte, c o nou nerespectare a acestora va duce la denunarea lui;
b) este declarat n stare de incapacitate de pli sau a fost declanat procedura de lichidare
(faliment) nainte de nceperea execuiei prezentului contract;
c) cesioneaz depturile i obligaiile sale prevzute de prezentul contract fr acordul celeilalte
pri;
d) alte cauze prevzute de lege.
5.2. Prevederile pct. 5.1 nu vor avea nici un efect asupra obligaiilor deja scadente ntre prile
contractante.
VI. Fora major
6.1. Nici una dintre prile contractante nu rspunde de neexecutarea la termen sau/i de executarea
n mod necorespunztor total sau parial a oricrei obligaii care i revine n baza prezentului
contract, dac neexecutarea sau/i executarea obligaiei respective a fost cauzat de fora major,
aa cum este definit de lege.
6.2. Partea care invoc fora major este obligat s notifice celeilalte pri, n termen de (zile, ore)
................, producerea evenimentului i s ia toate msurile posibile n vederea limitrii
consecinelor lui.
6.3. Dac n termen de (zile, ore) ................. de la producere, evenimentul respectiv nu nceteaz,
prile au dreptul s-i notifice ncetarea de plin drept a prezentului contract, fr ca vreuna dintre
ele s pretind daune-interese.
VII. Notificrile ntre pri
7.1. n accepiunea prilor contractante, orice notificare adresat de una dintre acestea celeilalte
este valabil ndeplinit dac va fi transmis la adresa/sediul prevzut n partea introductiv a
prezentului contract.
7.2. n cazul n care notificarea se face pe cale potal, ea va fi transmis prin scrisoare
recomandat, cu confirmare de primire (A.R.) i se consider primit de destinatar la data
menionat de oficiul potal primitor pe aceast confirmare.
7.3. Dac notificarea se trimite prin fax, ea se consider primit n prima zi lucrtoare dup cea n
care a fost expediat.
7.4. Notificrile verbale nu se iau n considerare de nici una dintre pri, dac nu sunt confirmate
prin intermediul uneia dintre modalitile prevzute la alineatele precedente.
105
VIII. Soluionarea litigiilor
8.1. Prile au convenit ca toate nenelegerile privind validitatea prezentului contract sau rezultate din
interpretarea, executarea ori ncetarea acestuia s fie rezolvate pe cale amiabil de reprezentanii lor.
8.2. n cazul n care rezolvarea eventualelor litigii nu este posibil p e cale amiabil, prile se vor
adresa instanelor judectoreti.
IX. Clauze finale
9.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act adiional ncheiat ntre prile
contractante.
9.2. Prezentul contract, mpreun cu anexele sale care fac par te integrant din cuprinsul su,
reprezint voina prilor i nltur orice alt nelegere verbal dintre acestea, anterioar sau
ulterioar ncheierii lui.
9.3. Prezentul contract s-a ncheiat ntr-un numr de ................ exemplare, din care ................... .
Sponsor Beneficiar
VERIFICARE
Clasificai i prezentai caracteristicile structurilor specifice sportului de performan.
Rezumat
Sportul reprezint un fenomen social i are ca trstur principal caracterul competitiv.
ntrecerea, competiia, concursul, valorific acumulrile nregistrate n urma efecturii
antrenamentelor specializate, oferind cadrul de manifestare a eforturilor de autodepire, a spiritului
de echip, a spiritului olimpic i de fair-play.
Sistemul competiional este alctuit din totalitatea concursurilor i competiiilor organizate
pe baza unor anumite principii care urmresc ndeplinirea scopului educaiei fizice i sportului.
Domeniul sportului este privilegiat prin interesul mare de care se bucur din parte
multimediei i a populaiei. Organizarea marilor competiii mondiale intereseaz tot mai mult
sponsorii. n tot mai multe cazuri, denumirea competiiei este asociat cu numele sponsorului
principal.
Bibliografie

Ra, B.,
3. Lzrescu, A., Management legislaie deontologie n sport, Ed. Fundaiei Romnia
de Mine, Bucureti, 1996
4. Todea, S., F., Managementul educaiei fizice i sportului, Ed. Fundaiei Romnia de
Mine, Bucureti, 2000
5. Todan, I., Roibu, Management i legislaie n educaie fizic i sport Ed. Printech,
T., Bucureti, 1997
6. Legea privind sponsorizarea Nr. 32 din 19 mai 1994
7. www.afacerinet.ro 14.04.2009
106
Capitolul IX.
MANAGEMENTUL BAZELOR SPORTIVE
Scop
studierea managementului bazelor sportive
descrie clasificarea bazelor sportive;
expun elemente tehnice de construire i amenajare a bazelor sportive
107
CUPRINS CAPITOL:
Capitolul IX. MANAGEMENTUL BAZELOR SPORTIVE ......................................................... 107
Scop ............................................................................................................................................. 107
Obiectivele operaionale .............................................................................................................. 107
9.1. Clasificarea bazelor sportive................................................................................................. 109
9.2. Elemente tehnice de executare a unor terenuri sportive simple .......................................... 110
9.3. Elemente tehnice de construire i amenajare a bazelor sportive n aer liber ........................ 111
9.4. Elemente tehnice de construire i amenajare a bazelor sportive pe teren acoperit............... 112
Rezumat ....................................................................................................................................... 112
Bibliografie .................................................................................................................................. 112
108
n vederea ndeplinirii sarcinilor de dezvoltare continu a activitii sportive, organele i

organizaiile din ara noastr manifest o preocupare permanent de utilizare judicioas i
dezvoltare bazei materiale, i pe ct posibil, de amenajare i construire de noi baze i terenuri
sportive prin atragerea de fonduri, implementnd proiecte ct mai viabile.
Bazele sportive sunt acele amenajri speciale (construcii) destinate practicrii

activitilor sportive.
9.1. Clasificarea bazelor sportive

A) dup tipul sportului practicat
- baze n aer liber
- baze pe teren acoperit
- pentru sporturi de var,
- pentru sporturi de iarn

B) dup tipul de activitate desfurat
- pentru activiti de pregtire
- pentru antrenament
- pentru competiii
C) dup numrul de sporturi practicate
- unisport
- complexe sportive pentru practicarea mai multor ramuri sportive

D) dup suprafaa pe care se practic
- cu suprafee din lemn;
- cu suprafee sintetice;
- cu suprafee de iarb natural;
- cu suprafee cu ghea;
- n bazine cu ap.
Bazele sportive cuprind:
a) Terenuri, instalaii, materiale i echipamente sportive:
- terenurile sunt suprafeele de joc pe care se practic activitile sportive,
- instalaiile sportive sunt elemente care asigur desfurarea activitilor sportive conform
109
regulamentelor n vigoare i sunt fixe sau mobile (filee, pori, couri, saltele, trambuline, lzi de
gimnastic, etc.)
- materialele sportive sunt obiectele sau aparate, care nefiind fixate pe teren, sunt folosite
pentru desfurarea unor probe sau jocuri sportive (mingi, fluturai, discuri, sulie, greuti, etc.)
Ele trebuie transportate i repartizate pe teren n locurile stabilite conform regulamentelor
diverselor ramuri sportive. Materialele sportive corespund specificului ramurii sportive i sunt
extrem de variate.
- echipamentul sportiv este direct legat de specificul ramurii sportive. Echipamentul de

antrenament i joc trebuie confecionat astfel nct s fie adaptat taliei, sexului i vrstei sportivilor,
permind micri lejere i ample ale acestora, s corespund unor cerine igienico-sanitare i s
previn posibile accidente.
b) Anexe:
- sli de nclzire, de masaj, vestiare, duuri, grupuri sanitare, bazine cu ap, saune, cabinete
pentru antrenori i personal medical, magazie de depozitare a materialelor, spaiu rezervat
spectatorilor, locuri de parcare, etc.
9.2. Elemente tehnice de executare a unor terenuri sportive simple

Pentru a construi un teren sportiv, fie el ct de simplu, trebuie s inem cont de urmtoarele
aspecte tehnice de executare:
- orice teren sportiv trebuie dimensionat corect, regulamentar;
- la ntocmirea documentaiei tehnice ct i pe parcursul executrii lucrrilor, se

recomand consultarea cadrelor de specialitate;
- orientarea terenurilor sportive va fi, de regul, cu axa longitudinal pe direcia nord-sud

(abaterea maximum 15);
- terenurile de zgur sau gazon trebuie s aib un sistem de drenaj simplu, cu mici
puuri absorbante, umplute cu piatr de ru, fie mai complexe, racordate la reeaua
de canalizare
- amenajarea pistei de alergare sau a unui teren sportiv se poate realiza din zgur, asfalt,
beton sau material sintetic de compoziie special.
- terenurile de atletism cuprind minimum o pista de alergri dreapt", cu 46

culoare i un sector de srituri i aruncri. gropile de aterizare la nlime i prjin
110
se nlocuiesc cu saltele din cauciuc spongios, acoperite cu o prelat;
- terenurile gazonate pot fi realizate fie prin semnare, fie prin brzduire;
- la vopsirea barelor, porilor, se utilizeaz o vopsea pe baz de ulei rezistent la ap;
- pentru ndeprtarea apelor meteorice, terenurile au suprafaa n 2 sau 4 pante (direcii) de

scurgere, cu o nclinaie de 0,5%;
- la terenul de tenis se recomand ca mprejmuirea s fie la nlimea de 4 m pe liniile de

fund i ntre 1,202,00 m pe laturile lungi;
- pentru o maxim eficien a spaiilor i terenurilor disponibile, bazele sportive vor fi

grupate, asociate.
9.3. Elemente tehnice de construire i amenajare a bazelor sportive n aer liber

n construirea i amplasarea bazelor n aer liber trebuie s se in cont de urmtoarele aspecte:
- natura solului s fie corespunztoare;
- gradul de poluare din zon s nu fie nociv;
- s existe posibilitatea asigurrii cerinelor metodologice i tehnice a ramurii de sport vizate,

n ceea ce privete asigurarea spaiului i utilitilor necesare;
- amplasarea bazei n axul ei longitudinal n raport cu lumina solar ce nu trebuie s

deranjeze sportivii n timpul practicrii activitilor sportive, etc.
Terenurile sportive n aer liber pot fi:
- drenante (permite ptrunderea apei) fiind construite din materiale precum zgura, pietriul,
praful de crmid sau nisip, piatr sfrmat, beton, crmid;
- liante, care au sarcina de a lega particulele de materiale drenante, n virtutea puterii de

coeziune a propriilor particule constitutive;
- mixte, cu proprieti drenante i liante, oferite de pmnturile roii care au la baz argila
feroas;
- suprafee gazonate ce implic utilizarea unor materiale ca pietriul i nisipul, humusul i

brazdele de iarb sau seminele de plante n cazul terenurilor destinate jocurilor sportive,
aruncrilor lungi n atletism, etc;
- bazinele de not descoperite sunt construite din beton armat impregnat cu substane
hidrofuge i cptuite cu faian.
111
9.4. Elemente tehnice de construire i amenajare a bazelor sportive pe teren

acoperit
Bazele sportive pe teren acoperit sunt sli de sport, de gimnastic, bazine de not, patinoare,
hale de box, etc. Ele sunt construcii masive destinate desfurrii antrenamentelor i competiiilor
sportive n sporturi precum: volei, baschet, handbal, tenis de cmp, gimnastic, lupte, box, haltere,
scrim, atletism etc.
Construciile tip anexe la aceste arene sportive acoperite au un rolul deosebit servind la
asigurarea zonei de desfurare a exerciiilor de nclzire, precum i altor activiti din spaii special
destinate cabinetelor medicale, vestiarelor pentru sportivi, cabinetelor pentru antrenori i arbitri,
grupurilor sanitare, magaziilor pentru echipamente i materiale sportive, birouri administrative, etc.
Materialele de construcie utilizate pentru slile de sport sunt crmida, betonul, plci
prefabricate, sticla i materialele plastice.
n cazul bazinelor de not acoperite, ele se amplaseaz, de obicei, n apropierea bazinului

construit n aer liber, beneficiind de aceleai principii arhitectonice. Materialul de construcie este
crmida, metalul, sticla, mozaicul antiderapant, etc.
VERIFICARE
Descriei elementele tehnice de construire i amenajare a bazelor sportive.
Rezumat
n vederea ndeplinirii sarcinilor de dezvoltare continu a activitii sportive, organele i
organizaiile din ara noastr manifest o preocupare permanent de utilizare judicioas i
dezvoltare bazei materiale, i pe ct posibil, de amenajare i construire de noi baze i terenuri
sportive prin atragerea de fonduri, implementnd proiecte ct mai viabile.
Bazele sportive sunt acele amenajri speciale (construcii) destinate practicrii activitilor sportive.
n construirea unui teren sportiv sau a unei bazele sportive, trebuie s inem cont de o serie
de aspecte tehnice de executare specifice care s fie n concordan cu regulamentele n vigoare a
ramurilor de sport crora le sunt destinate..
Bibliografie
Ra, B.,
2. Todan, I., Management i legislaie n educaie fizic i sport Ed. Printech,
112
BIBLIOGRAFIE GENERAL
1. Ammer, C., Dictionary of business and economics (ed. a 2-a), New York The
Ammer, D.,S., Free Press, 1984
3. Castetter, W.,B., The personel function in educational administration (ed a 4-a),
New Zork: Macmillan, 1986
4. Dragnea, A., Teoria educaiei fizice i sportului, Ed. Cartea colii, Bucureti
2000
5. Fritz-Gibbon, C.T., How to design a program evaluation Newbury Park, CA: Sage,
Morris, L.L., 1987
6. Ghenadi, V., Management n A.F.S. note de curs, Biblioteca CID, Bacu
Ra, B., 2002
7. Hoffman, O., Management fundamente socioumane, Ed.Victor, Bucureti,
1999
8. Lzrescu, A., Management legislaie deontologie n sport, Ed. Fundaiei
10. Mihilescu, N., Organizare i conducere n structurile sportului, Ed.
11. Mihilescu, N., Constituirea structurilor sportive Ed. Universitii din Piteti,
2008
Verboncu, I.,
13. Ra, G., Bazele generale ale antrenamentului atletic, Ed. Plumb, Bacu,
1997
14. Todan ,I., Management i legislaie n educaie fizic i sport, Ed.
Roibu, T., Printech, Bucureti, 1997
15. Todea, S., F., Managementul Educaiei Fizice i Sportului, Ed. Fundaiei
16. Stnescu, M., Management educaional note de curs, ANEFS, DPPD,
Bucureti, 2001
17. Voicu, A.,V., Managementul organizaiilor i activitilor sportive, Ed.
Risoprint, Cluj Napoca, 1998
18. Voicu, Al., V., Legislaie management i marketing n educaie fizic i sport
curs pentru studenii facultii de profil, Cluj-Napoca, 2005
19. Legea educaiei fizice i sportului Nr. 69 din aprilie 2000
20. Instruciuni de aplicare a legii Nr. 69 din aprilie 2000
21. Legea privind sponsorizarea Nr. 32 din 19 mai 1994
22. http://ro.wikipedia.org/wiki/Management, (17.03.2009)
23. http://ro.wikipedia.org/wiki/Marketing, (17.03.2009)
24. http://www.myjob.ro/articole/ghid-cariera/226/2182/pasi-pentru-trezi-liderul-din-tine.html,
(25.03.2009)
25. www.scribd.com/doc/2882341/Modelcadru-pentru-fisa-postului) (2.04.09.)
26. www.afacerinet.ro (14.04.2009)
27. http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_sportului.php
113
114
Test de evaluare a cunotinelor acumulate n urma parcurgerii cursului
Bifai cu x rspunsurile care credei c sunt corecte, n csuele corespunztoare. Pentru aceeai
ntrebare pot fi: unul, mai multe, toate sau nici un rspuns corect.
1. Funciile conducerii sunt:

R: proiectarea controlul
coordonarea colaborarea
organizarea programarea
planificarea antrenarea
2. Proiectarea se realizeaz prin urmtoarele aciuni:

R: programare diagnoz
evaluare planificare
prognoz notare
3. Unele din calitile managerului sunt:

R: planificator executor
expert dictator
arbitru exemplu
ntruchiparea tatlui responsabil cu disciplina
4. Stilurile de lucru pozitive sunt:

R: participativul conductorul
realistul maximalistul
organizatorul ntreprinztorul
5. Stilurile de lucru negative sunt:

R: birocratul oportunistul
utopistul modernistul
paternalistul i demagogul tehnocratul i autocratul
6. Proiectul activitii n EFS cuprinde:

R: obiective activiti
resurse rezultate
115
7. Planificarea n sport poate fi:

R: de perspectiv (4-5 ani) operativ (o etap microciclu)
curent (1 antrenament) operativ (ciclu sptmnal)
curent (1 an) operativ (o lecie)
8. Structurile sistemului competiional sunt:

R: competiia concursul
proba lecia
9. Gradarea concursurilor i competiiilor se face n funcie de:

R: vrst valoare
cultur sex
nlime situaie financiar
NOT: se acord pentru fiecare rspuns corect cte 1 punct. Se puncteaz numai
rspunsurile complet corecte. La punctele adunate se adaug 1 punct din oficiu.
Rezultat final: ..
116
ANEX
Legea nr. 69/2000, legea educaiei fizice i sportului, consolidata 2009
http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_sportului.php
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 200 din 9 mai 2000
Versiunea a fost consolidata prin:

- Legea nr. 221/2003
- OUG nr. 64/2003, aprobata prin Legea nr. 194/2004
- Legea nr. 472/2004
- O.U.G. nr. 119/2005
- Legea nr. 293/2005
- O.U.G. nr. 205/2005
- Legea nr. 241/2007
- Legea nr. 34/2009
Titlul I - Dispozitii generale
Art. 1
(1) Prezenta lege reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de educatie fizica si sport in Romania.
(2) In sensul prezentei legi, prin educatie fizica si sport se intelege toate formele de activitate fizica menite, printr-o
participare organizata sau independenta, sa exprime sau sa amelioreze conditia fizica si confortul spiritual, sa
stabileasca relatii sociale civilizate si sa conduca la obtinerea de rezultate in competitii de orice nivel.
(3) Termenii folositi in textul legii au semnificatia stabilita in anexa care face parte integranta din prezenta lege.
Art. 2
(1) Educatia fizica si sportul sunt activitati de interes national sprijinite de stat.
(2) Statul recunoaste si stimuleaza actiunile organizatorice si de promovare a educatiei fizice si sportului, desfasurate de
autoritatile administratiei publice si, dupa caz, de organismele neguvernamentale de profil in invatamant, in structuri ale
apararii nationale, ordinii publice, sigurantei nationale, in sanatate, in societati comerciale, precum si in alte sectoare ale
vietii sociale, potrivit reglementarilor legale.
(3) Educatia fizica si sportul cuprind urmatoarele activitati: educatia fizica, sportul scolar si universitar, sportul pentru
toti, sportul de performanta, exercitiile fizice practicate cu scop de intretinere, profilactic sau terapeutic.
(4) Statul garanteaza exercitarea functiilor sectorului public si ale sectorului particular in domeniile educatiei fizice si
sportului, in conformitate cu principiile colaborarii responsabile dintre toti factorii interesati.
(5) Practicarea educatiei fizice si sportului este un drept al persoanei, fara nici o discriminare, garantat de stat.
Exercitarea acestui drept este libera si voluntara si se realizeaza independent sau in cadrul structurilor sportive
asociative.
(6) Statul recunoaste si garanteaza persoanei fizice si juridice dreptul la libera asociere in scopulconstituirii structurilor
sportive.
Art. 3
(1) Autoritatile administratiei publice, unitatile si institutiile de invatamant, institutiile sportive, precum si organismele
neguvernamentale de profil au obligatia sa sprijine sportul pentru toti si sportul de performanta si sa asigure conditiile
organizatorice si materiale de practicare a educatiei fizice si sportului in comunitatile locale.
(2) Autoritatile administratiei publice si institutiile prevazute la alin. (1) au obligatia sa asigure, cu prioritate, copiilor de
varsta prescolara, tinerilor si persoanelor in varsta conditii pentru practicarea exercitiului fizic, in vederea integrarii
sociale.
(3) Autoritatile administratiei publice au obligatia sa asigure conditii pentru practicarea educatiei fizice si sportului de
catre persoane cu handicap fizic, senzorial, psihic si mixt, in scopul dezvoltarii personalitatii lor si integrarii in societate,
precum si mijloacele care sa permita sportivilor cu handicap participarea la competitii nationale si internationale
destinate lor.
117
Titlul II - Organizarea educatiei fizice si sportului
Capitolul I - Educatia fizica si sportul scolar si universitar
Art. 4
Ministerul Educatiei Nationale organizeaza activitatea de educatie fizica si practicarea sportului in invatamantul
preuniversitar si universitar.
Art. 5
Educatia fizica scolara este disciplina obligatorie, prevazuta in planurile de invatamant cu un numar de ore diferentiat,
conform curriculumului stabilit de comun acord intre Ministerul Tineretului si Sportului si Ministerul Educatiei
Nationale.
Art. 6
(1) Activitatea sportiva din unitatile si institutiile de invatamant se organizeaza in cadrul asociatiilor sportive scolare si
universitare.
(2) Asociatiile sportive scolare si universitare sunt structuri sportive infiintate in conditiile prezentei legi, a caror
activitate este coordonata de Federatia Sportului Scolar, respectiv de Federatia Sportului Universitar.
(3) Federatia Sportului Scolar si Federatia Sportului Universitar, infiintate in conditiile legii, au urmatoarele atributii:
a) promovarea valentelor educative ale sportului;
b) initierea si organizarea de programe si actiuni de atragere a elevilor si studentilor la practicarea sportului;
c) coordonarea competitiilor sportive desfasurate in unitatile si institutiile de invatamant, organizate de asociatiile
sportive scolare si universitare;
d) sprijinirea sau organizarea, dupa caz, a competitiilor locale, zonale si nationale ale reprezentativelor unitatilor si
institutiilor de invatamant;
e) detinerea competentei exclusive pentru reprezentarea tarii la competitiile oficiale organizate sub egida federatiilor
internationale ale sportului scolar si universitar.
(4) Organizarea si functionarea Federatiei Sportului Scolar si Federatiei Sportului Universitar se stabilesc prin hotarari
ale Guvernului, initiate de Agentia Nationala pentru Sport si Ministerul Educatiei si Cercetarii.
(5) Finantarea Federatiei Sportului Scolar, respectiv a Federatiei Sportului Universitar, se face prin alocatii de la bugetul
de stat, pe baza de programe, precum si prin venituri extrabugetare. Pentru sustinerea programelor de reprezentare la
competitiile internationale oficiale, desfasurate sub egida federatiilor internationale ale sportului scolar si sportului
universitar, Federatia Sportului Scolar, si respectiv Federatia Sportului Universitar, pot beneficia, cu prioritate, de
alocatii guvernamentale.
(7) Pentru elevii cu aptitudini sportive se pot organiza, in conditiile legii, clase, scoli si licee cu program sportiv, precum
si cluburi sportive scolare.
(8) Toate unitatile de invatamant, de stat sau particulare, existente sau nou-infiintate, au obligatia sa dispuna sau sa aiba
acces la bazele si instalatiile sportive, pentru a permite desfasurarea lectiilor de educatie fizica si practicarea sportului
cu elevii si studentii.
(9) Bazele si instalatiile sportive proprii pot fi puse la dispozitie, gratuit sau cu plata, comunitatilor locale, persoanelor
fizice sau juridice interesate, cu obligatia respectarii desfasurarii normale a programelor si activitatilor de invatamant si
ale cluburilor sportive scolare si universitare.
(10) Sportul de performanta pentru elevi si studenti se organizeaza, de regula, in cadrul cluburilor sportive scolare si
universitare. Elevii si studentii pot practica sportul de performanta si in alte cluburi sportive.
Capitolul II - Educatia fizica militara si profesionala
Art. 7
Educatia fizica militara este disciplina obligatorie, prevazuta in planul de instructie si invatamant. Ea se desfasoara
sistematic si continuu, pe intreaga perioada a saptamanii, a procesului de instructie si invatamant, in limita a cel putin 3
ore saptamanal, fiind condusa de cadre militare sau civile de specialitate.
Art. 8
Educatia fizica profesionala se organizeaza in domeniile de activitate care implica diferite forme de practicare a
exercitiilor fizice, in scopul dezvoltarii si mentinerii unei bune conditii fizice. Educatia fizica profesionala este
reglementata prin acte normative elaborate pentru domeniile interesate.
Art. 9
Exercitiile fizice practicate cu scop profilactic sau terapeutic se structureaza diferentiat pe domenii, in functie de alte
obiective urmarite, in afara celor specifice educatiei fizice si sportului. Ele pot fi de intretinere ori pentru tratamentul
unor maladii sau corective.
118
Capitolul III - Sportul pentru toti
Art. 10
(1) Sportul pentru toti reprezinta un complex de activitati bazate pe practicarea libera a exercitiului fizic intr-un mediu
curat si sigur, individual sau in grup, organizat ori independent.
(2) Sportul pentru toti este sprijinit de stat, de organizatii neguvernamentale si de structuri ale administratiei locale, in
vederea mentinerii sanatatii, a recrearii si socializarii cetatenilor.
(3) Pentru coordonarea aplicarii Programului national Sportul pentru toti se constituie Comitetul activitatilor fizice
sportive pentru sanatate, educatie si recreare, organism consultativ in cadrul Agentiei Nationale pentru Sport, a carui
organizare, functionare si componenta se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
Art. 11
(1) Finantarea programului national portul pentru toti se asigura din fonduri prevazute distinct in bugetul de stat si
din fonduri de la bugetele locale.
(2) Mijloacele financiare necesare pentru sustinerea subprogramelor derulate de Federatia Sportiva Nationala Sportul
pentru toti se asigura din fonduri prevazute distinct in bugetul de stat.
(3) Subprogramele propuse de celelalte institutii, care sunt aprobate anual de Comitetul Activitatilor Fizice Sportive
pentru Sanatate, Educatie si Recreere, sunt finantate de la bugetele locale, din fonduri primite de la organismele
internationale, din sponsorizari, donatii si legate, precum si din fonduri ale bugetului de stat, care vor fi prevazute cu
destinatia pentru activitatea sportiva si de tineret.
Capitolul IV - Sportul de performanta
Art. 12
(1) Sportul de performanta constituie un factor esential pentru dezvoltarea sportiva pe plan national, indeplinind o
importanta functie reprezentativa pentru Romania in competitiile sportive oficiale cu caracter international.
(2) Organele administratiei publice centrale cu atributii in sport si autoritatile administratiei publice locale asigura
mijloacele necesare pentru pregatirea sportivilor de performanta, acordarea sprijinului stiintific si medical necesar,
precum si pentru incadrarea lor in sistemul de educatie si deplina integrare sociala si profesionala.
(3) Pe timpul satisfacerii stagiului militar organele administratiei publice centrale de specialitate asigura sportivilor de
performanta conditii pentru continuarea pregatirii, precum si pentru participarea la concursurile sportive interne si
internationale.
Art. 13
(1) Prin sportul de performanta se urmareste valorificarea aptitudinilor individului intr-un sistem organizat de selectie,
pregatire si competitie, avand ca scop ameliorarea rezultatelor sportive, realizarea de recorduri si obtinerea victoriei.
(2) Sportivii de performanta sunt persoanele care practica sistematic si organizat sportul si participa in competitii cu
scopul de a obtine victoria asupra partenerului, pentru autodepasire sau record
(3) Pentru a participa la competitiile sportive oficiale locale sau nationale un sportiv de performanta trebuie sa fie
legitimat la un club sportiv.
(4) Evidenta legitimarii si transferarea sportivilor sunt in competenta federatiilor sportive nationale, a ligilor
profesioniste si a asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, potrivit statutelor si
regulamentelor federatiilor sportive nationale.
(5) Sistemul competitiilor sportive oficiale pe ramuri de sport este elaborat si organizat de federatiile sportive nationale,
potrivit statutelor si regulamentelor acestora.
Art. 14
(1) In conditiile legii si in conformitate cu prevederile cuprinse in statutele si regulamentele federatiilor sportive
nationale si internationale, sportivii de performanta pot fi:
a) amatori;
b) profesionisti.
(2) Sportivul profesionist este cel care pentru practicarea sportului respectiv indeplineste urmatoarele conditii:
a) obtine licenta de sportiv profesionist;
b) incheie cu o structura sportiva, in forma scrisa, un contract individual de munca sau o conventie in conditiile Codului
civil.
(3) Sportivului profesionist care a incheiat cu o structura sportiva o conventie in conditiile Codului civil i se asigura, la
cerere, participarea si plata contributiei la un sistem de pensii, public si/sau privat, in conditiile legii.
(4) Licenta de sportiv profesionist se obtine in conformitate cu procedurile prevazute in statutele si in regulamentele
federatiilor sportive nationale.
(5) Sportivii straini pot desfasura activitate ca sportivi profesionisti la o structura sportiva din Romania, in baza
permisului de munca eliberat in conditiile legii.
(6) Federatiile sportive nationale asigura organizarea evidentei sportivilor profesionisti din ramura de sport respectiva.
119
(7) Drepturile si obligatiile sportivului profesionist sunt cele prevazute in statutele si in regulamentele federatiilor
sportive nationale, precum si in contractele sau conventiile, dupa caz, incheiate intre parti.
(8) Calitatea de sportiv profesionist inceteaza in conformitate cu prevederile statutelor si regulamentelor federatiilor
sportive nationale.
(9) Ramurile de sport in care se poate practica sportul profesionist se stabilesc prin hotarare a Guvernului, initiata de
Agentia Nationala pentru Sport, la propunerea federatiilor sportive nationale.
(10) Conditiile de practicare a sportului profesionist se stabilesc prin normele federatiilor sportive nationale, cu avizul
Agentiei Nationale pentru Sport.
Art. 15
(1) Autoritatile administratiei publice centrale si locale pot sprijini pregatirea sportiva, integrarea in sistemul de
invatamant, integrarea sociala si profesionala a sportivilor de performanta, dupa caz, pe intreaga perioada a carierei
sportive.
(2) In sensul prevederilor alin. (1), unitatile sau institutiile de invatamant asigura, dupa caz, pentru sportivii de
performanta scutiri de frecventa, sesiuni de examene deschise si conditii de inscriere in invatamantul universitar,
potrivit legii.
Art. 16
Criteriile de clasificare a sportivilor de performanta se stabilesc prin regulamente elaborate de federatiile sportive
nationale.
Titlul III - Structurile administratiei pentru sport
Capitolul I - Ministerul Tineretului si Sportului
Art. 17
(1) Ministerul Tineretului si Sportului este organul administratiei publice centrale de specialitate care coordoneaza
activitatea din domeniul educatiei fizice si sportului, cu exceptia cazurilor prevazute de prezenta lege.
(2) Fac exceptie de la prevederile alineatului precedent:
a) activitatea de educatie fizica si sport din unitatile si institutiile de invatamant, care se organizeaza cu respectarea
prevederilor art. 4-6 si a celorlalte prevederi legale in vigoare;
b) activitatea de educatie fizica si sport din unitatile militare si de invatamant militar, care se organizeaza cu respectarea
prevederilor art. 7 si a celorlalte prevederi legale in vigoare.
Art. 18
(1) Ministerul Tineretului si Sportului se organizeaza si functioneaza potrivit legii si are urmatoarele atributii principale
in domeniul sportului:
a) elaboreaza si sustine strategia generala a organizarii si dezvoltarii activitatii sportive si reprezinta interesele statului
in raport cu federatiile de specialitate;
b) initiaza, elaboreaza si avizeaza, dupa caz, proiecte de acte normative in domeniul educatiei fizice si sportului;
c) elaboreaza normele generale de folosire a mijloacelor materiale aflate in administrarea sa si a mijloacelor financiare
pentru activitatea sportiva, care provin din alocatii de la bugetul de stat;
d) conlucreaza cu ministerele si cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, cu institutiile de
cercetare si cu unitatile de invatamant si sanitare de specialitate pentru organizarea si dezvoltarea educatiei fizice si
sportului;
e) conlucreaza cu Comitetul Olimpic Roman in finantarea si derularea programelor privind pregatirea si participarea
sportivilor romani la Jocurile Olimpice, precum si pentru promovarea valentelor educative ale olimpismului;
f) administreaza patrimoniul din domeniul public si domeniul privat al statului, incredintat Agentiei Nationale pentru
Sport;
g) supravegheaza mentinerea destinatiei bazelor sportive din domeniul public sau privat al statului ori al unitatilor
administrativ-teritoriale, precum si a celor care au apartinut domeniului public si au intrat in circuitul privat dupa 1989;
g^1) supravegheaza mentinerea destinatiei bazelor si/sau instalatiilor sportive care au apartinut domeniului public sau
privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale si care, ulterior, au fost dobandite ca active patrimoniale
destinate activitatii sportive sau vandute catre societatile comerciale
h) propune structura anuala a alocatiilor de la bugetul de stat;
i) repartizeaza bugetul activitatii sportive, constituit potrivit prezentei legi, pentru:
- activitatea proprie si cea a institutiilor din subordinea sa;
- federatiile sportive nationale, in baza contractelor de finantare a programelor sportive ale acestora;
- premierea performantelor deosebite obtinute la competitiile sportive internationale oficiale;
j) autorizeaza afilierea federatiilor sportive nationale la federatiile sportive internationale de profil si la alte foruri
continentale sau mondiale, precum si afilierea altor organizatii cu profil sportiv la forurile internationale de specialitate
k) supravegheaza si controleaza respectarea de catre structurile sportive a dispozitiilor legale in vigoare si a prevederilor
120
cuprinse in statutele si in actele de constituire a acestora;

l) organizeaza sau sprijina, potrivit legii, formarea, pregatirea profesionala si perfectionarea specialistilor din domeniul
sportului, conlucrand in acest scop cu institutiile si cu organismele de specialitate din tara si din strainatate;
m) elaboreaza si aduce la indeplinire, in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale, planurile de construire
si de modernizare a bazelor si instalatiilor sportive, in vederea dezvoltarii sportului de performanta de interes national si
international; avizeaza normativele tehnice in materie de baze si instalatii sportive;
n) recunoaste sau revoca, in sensul prezentei legi, existenta unei structuri sportive prin inscrierea, respectiv radierea
acesteia din Registrul sportiv;
o) avizeaza constituirea structurilor sportive, inclusiv inscrierea ca persoane juridice a cluburilor sportive profesioniste
organizate ca societati comerciale sportive pe actiuni, respectiv retrage avizul de functionare a acestora;
p) elaboreaza criteriile de acordare si atribuie distinctiile si titlurile sportive, altele decat cele stabilite prin lege;
q) sprijina organizarea si promovarea cercetarii stiintifice si asistentei medicale in domeniul sportiv;
r) autorizeaza desfasurarea pe teritoriul Romaniei a campionatelor mondiale, europene si regionale si participarea
reprezentativelor nationale la campionatele mondiale si europene organizate in strainatate, precum si la campionatele
regionale;
s) promoveaza masurile de prevenire, control si reprimare a folosirii substantelor interzise si a metodelor
neregulamentare, destinate sa mareasca in mod artificial capacitatea fizica a sportivilor sau sa modifice rezultatele
competitiilor;
s) adopta masuri pentru prevenirea si combaterea violentei la manifestarile sportive;
t) reprezinta interesele statului in diferite organe si organisme sportive internationale; negociaza si incheie acorduri,
intelegeri, protocoale si alte documente de colaborare in domeniul sportului cu organisme de specialitate din alte tari, pe
baza prevederilor legale in vigoare;
t) colaboreaza cu celelalte organe ale administratiei publice centrale cu atributii in domeniul sportului, pentru sustinerea
sportului pentru toti si de performanta, asigurarea unei eficiente sporite pe linia supravegherii si controlului, exercitarii
autoritatii disciplinare, formarii si perfectionarii specialistilor din domeniul sportului, pentru corelarea finantarii
activitatii sportive, prevenirea violentei in sport si combaterea dopajului.
(2) Ministerul Tineretului si Sportului poate indeplini si alte atributii prevazute in actele normative in vigoare.
Capitolul II - Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti
Art. 19
(1) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sunt servicii publice descentralizate
ale Ministerului Tineretului si Sportului, cu personalitate juridica.
(2) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sunt finantate de la bugetul de stat si
din venituri extrabugetare.
(3) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, colaboreaza cu autoritatile
administratiei publice locale pentru organizarea si promovarea activitatilor sportive
(4) Organizarea, functionarea si atributiile directiilor pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti,
se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Tineretului si Sportului.
Art. 20
(1) Directiile pentru sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, au urmatoarele atributii principale in domeniul
sportului:
a) tin evidenta structurilor sportive fara personalitate juridica din judet, prin inscrierea acestora in Registrul sportiv;
b) finanteaza, pe baza de contract, programele sportive ale asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri
de sport si ale cluburilor sportive de drept privat, aflate in raza administrativ-teritoriala respectiva, in limita sumei
prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli cu aceasta destinatie;
c) colaboreaza cu consiliile locale, in scopul utilizarii eficiente a sumelor acordate de la bugetele locale pentru
activitatea sportiva de performanta in teritoriu;
d) elaboreaza si aduc la indeplinire, in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale, planurile de construire si
de imbunatatire a bazelor si instalatiilor sportive, in vederea dezvoltarii sportului in general si a sportului de
performanta in teritoriu, finanteaza unele programe speciale pentru sportivi, sectii sau echipe din raza administrativ-
teritoriala;
e) colaboreaza cu inspectoratele scolare, unitatile de invatamant si cu institutiile de invatamant superior pentru
organizarea si dezvoltarea sportului scolar si universitar, precum si pentru formarea si perfectionarea pregatirii
profesionale a instructorilor sportivi;
f) initiaza masurile necesare pentru prevenirea violentei la manifestarile sportive organizate in raza lor teritoriala,
precum si a dopajului in sport;
g) sprijina cu mijloace materiale si financiare practicarea sportului pentru toti;
h) indruma si controleaza, din punct de vedere tehnicometodic si de specialitate, structurile sportive din judet;
121
i) supravegheaza mentinerea destinatiei bazelor sportive din domeniul public sau privat al statului sau al unitatilor
administrativ-teritoriale, precum si a celor care au apartinut domeniului public si au intrat in circuitul privat
(2) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, indeplinesc si alte atributii stabilite
prin regulamentele aprobate de Ministerul Tineretului si Sportului si prin acte normative specifice domeniului lor de
activitate.
Capitolul III - Comitetul Olimpic Roman
Art. 20^1
(1) Comitetul Olimpic Roman este o asociatie de interes national care se organizeaza si functioneaza in baza statutului
propriu, elaborat in conformitate cu prevederile Chartei Olimpice si ale prezentei legi.
(2) Comitetul Olimpic Roman este persoana juridica de drept privat, de utilitate publica, autonoma, nonprofit,
neguvernamentala, apolitica si fara scop lucrativ.
(3) Dobandirea personalitatii juridice se face in conditiile legii.
(4) Comitetul Olimpic Roman detine competenta exclusiva pentru reprezentarea tarii la Jocurile Olimpice si la celelalte
programe organizate sub egida Comitetului International Olimpic sau a asociatiilor olimpice continentale. Comitetul
Olimpic Roman este unicul detinator pe teritoriul Romaniei al drepturilor de folosire a insemnelor si a tuturor
simbolurilor olimpice specificate in statutul propriu, in Charta Olimpica si in alte documente normative ale miscarii
olimpice.
(5) Persoanele fizice sau juridice de pe teritoriul Romaniei nu pot folosi insemnele Comitetului International Olimpic,
insemnele si emblema Comitetului Olimpic Roman si alte drepturi de proprietate intelectuala olimpice decat cu acordul
Comitetului Olimpic Roman.
(6) Comitetul Olimpic Roman organizeaza si coordoneaza activitatea Academiei Olimpice Romane, unitate aflata in
subordinea sa, fara personalitate juridica, cu atributii in dezvoltarea si promovarea principiilor fundamentale ale
olimpismului.
Art. 20^2
(1) Pentru realizarea obiectului sau de activitate, Comitetul Olimpic Roman colaboreaza cu institutii guvernamentale si
neguvernamentale, asociatii si organizatii de drept public sau privat.
(2) Comitetul Olimpic Roman sustine financiar, pe baza de contracte de finantare, activitatea centrelor nationale de
pregatire a juniorilor. Federatiile sportive nationale conduc, organizeaza si coordoneaza activitatea acestor centre.
Agentia Nationala pentru Sport, Ministerul Educatiei si Cercetarii, autoritatile administratiei publice centrale si locale
colaboreaza si sprijina activitatea centrelor olimpice nationale de pregatire a juniorilor.
(3) Sursele de finantare ale Comitetului Olimpic Roman pot fi:
a) sume de la bugetul de stat;
b) venituri proprii;
c) alte surse.
(4) Nivelul alocatiilor bugetare, precum si categoriile de cheltuieli ce urmeaza a fi finantate din acestea se aproba prin
legile bugetare anuale
(5) Comitetul Olimpic Roman poate beneficia cu prioritate de sprijin financiar guvernamental pentru indeplinirea
programelor olimpice.
(6) Comitetul Olimpic Roman poate detine in proprietate, concesiune sau folosinta imobile, baze si instalatii sportive
de interes national.
(7) Actiunile in justitie pentru valorificarea drepturilor de orice natura ale Comitetului Olimpic Roman sunt scutite de
taxa de timbru.
Titlul IV - Structurile sportive

Capitolul I - Dispozitii generale
Art. 21
(1) In sensul prezentei legi, sunt considerate structuri sportive:
a) asociatiile sportive;
b) cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societati comerciale, unitatile de invatamant cu program sau profil
sportiv, palatele si cluburile copiilor si elevilor;
c) asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport;
d) ligile profesioniste;
e) federatiile sportive nationale;
f) Automobil Clubul Roman, pentru activitatea de automobilism sportiv si karting sportiv;
g) alte organizatii sportive nationale
(2) Dreptul la libera asociere, in scopul constituirii unei structuri sportive, este un drept al persoanei fizice sau juridice.
122
(3) Ministerul Tineretului si Sportului organizeaza, in conditiile stabilite prin prezenta lege, evidenta structurilor
sportive prin Registrul sportiv, atribuind fiecarei structuri inscrise un numar de identificare si Certificatul de identitate
sportiva.
Art. 22
(1) In sensul prezentei legi, structurile sportive sunt asociatii de drept privat sau institutii de drept public, constituite sau
infiintate, dupa caz, in scopul organizarii si administrarii unei activitati sportive si care au drept obiectiv promovarea
uneia sau mai multor discipline sportive, practicarea acestora de catre membrii lor si participarea la activitatile si
competitiile sportive.
(2) Pentru scopurile si in conditiile stabilite prin lege pot functiona cluburi sportive, persoane juridice de drept public
organizate in subordinea organelor administratiei publice centrale sau locale.
Art. 23
Toate structurile sportive, indiferent de scopul lor specific si de forma juridica, se inscriu in Registrul sportiv.
Procedurile de inregistrare si de atribuire a Certificatului de identitate sportiva si a numarului de identificare se stabilesc
prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Art. 24
(1) Recunoasterea unei structuri sportive, in sensul prezentei legi, se dovedeste prin Certificatul de identitate sportiva,
eliberat in conditiile prezentei legi.
(2) Structurile sportive oficial recunoscute se pot afilia dupa cum urmeaza:
a) la asociatiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, constituite potrivit prevederilor art. 34,
pentru participarea la competitiile oficiale locale;
b) la federatia sportiva nationala corespunzatoare, constituita potrivit prevederilor art. 35-41, pentru participarea la
competitiile oficiale nationale sau internationale.
Capitolul II - Asociatiile sportive
Art. 25
(1) Asociatiile sportive sunt structuri sportive fara personalitate juridica. Asociatiile sportive fara personalitate juridica
se pot constitui ca societati civile particulare, potrivit legislatiei in vigoare. Constituirea unei asociatii sportive fara
personalitate juridica da dreptul acesteia la obtinerea unui certificat de identitate sportiva, precum si la afilierea la
asociatia judeteana, pe ramura de sport corespunzatoare, in vederea participarii la competitiile sportive oficiale locale.
(2) Asociatii sportive se pot constitui si in cadrul institutiilor publice sau private, ca unitati fara personalitate juridica.
(3) In cadrul institutiilor publice sau private se poate constitui o singura asociatie sportiva ca unitate fara personalitate juridica.
Capitolul III - Cluburi sportive
Art. 26
(1) Cluburile sportive sunt structuri sportive cu personalitate juridica, constituite in conditiile legii.
(2) Cluburile sportive pot fi:
a) persoane juridice de drept privat, structuri fara scop lucrativ sau societati comerciale sportive pe actiuni;
b) persoane juridice de drept public.
Art. 27
Cluburile sportive de drept privat, fara scop lucrativ, sunt persoane juridice nonprofit, constituite, in conditiile legii, ca
structuri mono- sau polisportive.
Art. 28
(1) Cluburile sportive de drept privat au regim propriu de administrare si de gestionare a bugetului si a patrimoniului,
aprobat de adunarile generale ale acestora, in conditiile legii.
(2) Cluburile sportive se supun in fiecare an verificarilor financiare, potrivit legii.
(3) Pentru instrainarea bazelor sportive realizate pe terenuri concesionate in scopuri exclusiv sportive sau pentru
schimbarea destinatiei acestora este necesar acordul Ministerului Tineretului si Sportului.
(4) Alin 4 abrogat, legea nr. 472/2004
(5) Dizolvarea unui club sportiv de drept privat se face in conditiile legii.
(6) Cluburile sportive, indiferent de forma de organizare prevazuta de prezenta lege, vor respecta prevederile specifice
din normele si regulamentele federatiilor nationale si, dupa caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport respectiva.
Art. 29
(1) Cluburile sportive de drept public sunt persoane juridice, infiintate ca institutii publice in subordinea organelor
administratiei de stat, si au drept obiect de activitate performanta, selectia, pregatirea si participarea la competitii interne
si internationale.
(2) Cluburile sportive de drept public mono- sau polisportive se organizeaza si functioneaza dupa regulamente proprii,
elaborate conform legii.
123
Art. 30
Cluburile sportive de drept public pot primi spre administrare sau in folosinta gratuita imobilele care deservesc
activitatea sportiva, baze si instalatii sportive. Bazele si instalatiile sportive primite spre administrare si folosinta
sunt considerate patrimoniu sportiv si nu isi vor schimba destinatia sportiva fara aprobarea Ministerului
Tineretului si Sportului.
Art. 31
(1) Cluburile sportive profesioniste sunt structuri sportive organizate ca asociatii fara scop patrimonial sau societati
comerciale sportive pe actiuni, care au obtinut licenta din partea federatiei sportive nationale, emisa in conformitate cu
statutele si regulamentele federatiilor internationale pe ramura de sport.
(2) Cluburile sportive profesioniste se organizeaza numai pentru o singura disciplina sportiva.
(3) Cluburilor sportive profesioniste, organizate ca asociatii fara scop patrimonial, li se aplica regimul juridic al acestui
tip de asociatii, iar cluburilor sportive profesioniste, organizate ca societati sportive comerciale pe actiuni, li se aplica
regimul juridic al societatilor comerciale, cu particularitatile din prezenta lege.
(4) Alin 4, abrogat, legea nr. 472/2004
Art. 32
(1) Capitalul social initial al cluburilor sportive profesioniste se constituie in conditiile legii.
(4) Reorganizarea cluburilor sportive se face potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi.
(5) Pot fi actionari ai societatilor comerciale sportive pe actiuni persoane fizice si juridice romane, precum si persoane
fizice si juridice straine. Participarea persoanelor fizice si juridice straine la capitalul social al cluburilor sportive
profesioniste nu va depasi 49% din totalul actiunilor.
(6) Nici o persoana fizica sau juridica dintre cele mentionate la alin.
(5) nu poate detine actiuni din capitalul social, in mod simultan, la doua sau mai multe societati comerciale sportive pe
actiuni de la aceeasi ramura de sport.
(7) Statutul societatilor comerciale sportive pe actiuni nu va putea cuprinde nici o alta limitare pentru libera transmitere
a actiunilor.
Art. 33
Instrainarea bazelor sportive sau a instalatiilor destinate practicarii sportului, aflate in proprietatea societatii comerciale
sportive pe actiuni, se face in conditiile legii, fara schimbarea destinatiei sportive.
Capitolul IV - Asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport
Art. 34
(1) Asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport sunt persoane juridice de drept privat, avand
drept scop organizarea activitatii in ramura de sport respectiva la nivelul judetului sau al municipiului Bucuresti, cu
respectarea statutelor si regulamentelor federatiilor sportive nationale.
(2) Asociatiile judetene "Sportul pentru toti" si "Sportul pentru persoanele cu handicap" se constituie prin asocierea
persoanelor fizice si juridice cu activitate in aceste domenii din fiecare judet.
(3) Dobandirea personalitatii juridice se face in conditiile legii, ca organizatie-asociatie fara scop lucrativ.
(4) Asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport sunt constituite din sectiile
asociatiilor si cluburilor sportive cuprinse in sistemul competitional judetean, afiliate si recunoscute de acestea.
(5) Obiectivele, drepturile si indatoririle asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport decurg din
statutele si regulamentele federatiilor sportive nationale corespunzatoare, precum si din puterea delegata de catre
acestea.
(6) La nivelul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, se poate constitui, pentru o ramura de sport, o singura
asociatie judeteana.
(7) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, recunosc si sprijina asociatiile
judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport, care functioneaza in raza lor teritoriala.
Capitolul V - Federatiile sportive nationale
Art. 35
(1) Federatiile sportive nationale sunt structuri sportive de interes national, constituite prin asocierea cluburilor sportive
si asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport.
(2) Potrivit prezentei legi federatiile sportive nationale sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publica,
autonome, neguvernamentale, apolitice si fara scop lucrativ.
124
Art. 36
(1) Federatiile sportive nationale se vor constitui numai cu avizul expres al Ministerului Tineretului si Sportului.
(2) Pentru o ramura de sport se poate constitui, in conditiile legii, o singura federatie sportiva nationala.
(3) Prin exceptie, se pot constitui Federatia sportiva nationala Sportul pentru toti si Comitetul National Paralimpic,
pentru persoanele cu dizabilitati, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publica, avand ca membri persoane
fizice si persoane juridice cu activitate specifica in domeniu.
(4) Modificarea statutelor sau a actelor constitutive ale federatiilor sportive nationale este supusa procedurilor
prevazute de lege, dupa ce s-a obtinut avizul expres al Ministerului Tineretului si Sportului.
(5) Federatiile sportive nationale se organizeaza si functioneaza in baza statutului propriu elaborat in conformitate cu
prevederile prezentei legi si cu statutele federatiilor internationale corespondente.
(6) Infiintarea federatiilor sportive nationale sau modificarea statutelor si a actelor constituive ale acestora, fara
respectarea dispozitiilor alin. (1) si (4), este nula de drept.
Art. 37
(1) Federatiile sportive nationale au urmatoarele atributii principale:
a) elaboreaza strategia nationala de dezvoltare a ramurii de sport si controleaza aplicarea acesteia de catre membrii afiliati;
b) organizeaza, conduc, controleaza si supravegheaza activitatile si competitiile sportive oficiale la nivel national, in
baza statutelor si regulamentelor adoptate;
c) organizeaza si coordoneaza intreaga activitate a arbitrilor pe ramuri de sport, privind formarea, perfectionarea
continua, clasificarea si promovarea acestora, pe baza unui regulament propriu de functionare;
d) elaboreaza si realizeaza planurile de pregatire si de participare a sportivilor de performanta romani din cadrul
reprezentativelor nationale la competitiile internationale;
e) exercita puterea disciplinara in termenii prevazuti de prezenta lege si potrivit statutelor si regulamentelor proprii;
f) organizeaza sau tuteleaza competitiile oficiale cu caracter international care au loc pe teritoriul Romaniei, cu avizul
Ministerului Tineretului si Sportului;
g) colaboreaza cu Ministerul Tineretului si Sportului, cu Ministerul Educatiei Nationale si/sau cu institutiile din
structurile acestora pentru formarea si perfectionarea specialistilor din domeniul sportului;
h) promoveaza masurile de prevenire si control al folosirii substantelor interzise si al metodelor neregulamentare,
destinate sa mareasca in mod artificial capacitatea fizica a sportivilor sau sa modifice rezultatele competitiilor
organizate direct la nivel national, in concordanta cu reglementarile federatiilor internationale, ale Comitetului
International Olimpic si ale Agentiei Mondiale Antidoping. Orice alte masuri ce contravin reglementarilor mai sus
mentionate sunt nule de drept;
i) intreprind masuri pentru prevenirea si combaterea violentei, precum si pentru promovarea spiritului de fair-play si a
tolerantei in activitatea sportiva.
(2) Federatiile sportive nationale asigura reprezentarea Romaniei in competitiile sportive si in organismele
internationale la care sunt afiliate.
Art. 38
(1) Federatiile sportive nationale se inscriu in Registrul sportiv, pentru obtinerea Certificatului de identitate sportiva.
(2) Federatiile sportive nationale se pot afilia la federatiile sportive internationale, la alte foruri europene sau mondiale,
pe baza avizului dat de Ministerul Tineretului si Sportului.
Art. 39
(1) Federatiile sportive nationale au organisme proprii de administrare si gestionare a bugetului si patrimoniului,
constituite conform legii, precum si propriilor statute si regulamente.
(2) Federatiile sportive nationale se supun verificarilor financiare, potrivit legii si statutelor proprii.
(3) Federatiile sportive nationale dispun de bunurile aflate in proprietatea lor, pot incheia contracte de imprumut si pot
elibera titluri de credit, cu conditia ca aceste acte juridice sa fie incheiate pentru realizarea obiectului de activitate.
(4) Federatiile sportive nationale pot greva sau instraina bunurile mobile sau imobile, finantate total sau partial din fonduri
publice, prin programe, sau pot schimba destinatia acestora numai cu aprobarea Ministerului Tineretului si Sportului.
Art. 40
In cazul dizolvarii unei federatii sportive nationale lichidarea patrimoniului se face potrivit dispozitiilor legale in vigoare.
Art. 41
Federatia sportiva nationala Sportul pentru toti si Comitetul National Paralimpic beneficiaza de drepturile si de
obligatiile federatiilor sportive nationale si isi desfasoara activitatea pe baza de programe nationale, finantate prioritar
de la Guvern.
Capitolul VI - Ligile profesioniste
Art. 42
(1) Ligile profesioniste sunt structuri sportive constituite prin asocierea cluburilor sportive profesioniste pe ramuri de sport.
(2) Potrivit prezentei legi ligile profesioniste sunt persoane juridice de drept privat, autonome, neguvernamentale,
apolitice si fara scop lucrativ.
125
(4) Ligile profesioniste, ca structuri sportive subordonate federatiilor sportive nationale, isi desfasoara activitatea in
baza statutelor si regulamentelor proprii.
(5) Statutele ligilor profesioniste se aproba de adunarile generale si se avizeaza in mod obligatoriu de federatiile
sportive nationale si de Agentia Nationala pentru Sport.
(6) Infiintarea ligilor profesioniste ca structuri sportive si dobandirea personalitatii juridice se fac in conditiile legii, in
baza acordului federatiei sportive nationale corespunzatoare si a avizului obligatoriu al Ministerului Tineretului si
Sportului.
(7) Pentru o ramura de sport se poate constitui o singura liga nationala profesionista. Prin exceptie, se pot infiinta ligi
profesioniste, pe niveluri competitionale, in cadrul aceleiasi ramuri de sport.
(8) Infiintarea de ligi profesioniste sau modificarea statutelor si a actelor constitutive ale acestora, fara respectarea
prevederilor alineatelor precedente, este nula de drept.
(9) Ligile profesioniste au urmatoarele atributii:
a) organizeaza competitia oficiala profesionista in ramura de sport respectiva si la nivelul stabilit de federatia sportiva
nationala;
b) controleaza si exercita puterea disciplinara asupra membrilor, in limitele stabilite de prezenta lege si de federatia
sportiva nationala corespunzatoare;
c) negociaza si incheie contractele colective de munca, conform legii;
d) alte atributii acordate de federatiile sportive nationale corespunzatoare, in sensul lit. a).
Capitolul VII - Comitetul Olimpic Roman
Abrogat, legea nr. 472/2004

Art. 43
Capitolul VIII - Dispoziii comune

Art. 44
Art. 45
(1) Structurile sportive si Comitetul Olimpic Roman detin exclusivitatea:
a) dreptului asupra imaginii de grup sau individuale, statica si in miscare a sportivilor lor in echipament de concurs si de
reprezentare, cand participa la competitii in numele respectivei structuri;
b) dreptului de folosinta asupra siglei/emblemei proprii, precum si asupra denumirii competitiei pe care o organizeaza;
c) drepturilor de reclama, publicitate si de transmisie radio si televiziune la competitiile pe care le organizeaza sau la
care participa, dupa caz.
(2) Alin 2 abrogat legea nr. 472/2004
Art. 45^1
Drepturile prevazute la art. 45 alin. (1) pot fi cesionate, cu exceptia drepturilor federative ale sportivilor, care pot fi
cesionate exclusiv la o alta structura sportiva
Titlul V - Autoritatea disciplinara
Art. 46
(1) Autoritatea disciplinara in sport se exercita deplin si legitim potrivit:
a) competentelor date de lege pentru exercitarea dreptului de supraveghere si control al structurilor sportive de catre
organul administratiei publice centrale de specialitate pentru sport;
b) statutelor si regulamentelor federatiilor sportive nationale, asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti, pe
ramuri de sport, ligilor profesioniste si Comitetului Olimpic Roman.
(2) Puterea disciplinara da titularilor legitimi, enumerati la alin. (1) lit. b), facultatea de a investiga si, dupa caz, de a
sanctiona persoanele si institutiile in culpa.
Art. 47
Modalitatea de exercitare a autoritatii disciplinare se realizeaza prin:
a) un sistem coerent de sanctiuni, corespunzator domeniilor respective, gradat, in functie de gravitatea faptelor;
b) diferentierea graduala a faptelor, aplicarea sanctiunilor, excluderea posibilitatii dublei sanctiuni pentru aceeasi fapta,
excluderea retroactivitatii in aplicarea sanctiunilor si interdictia de a da sanctiuni pentru fapte savarsite anterior
momentului comiterii faptei in cauza;
126
c) cauze sau imprejurari care scutesc, atenueaza sau agraveaza raspunderea faptuitorului si cerintele pentru stingerea sau
suspendarea sanctiunii;
d) competentele privind cercetarea faptei, determinarea si aplicarea sanctiunii;
e) garantarea dreptului la aparare, stabilind caile de atac impotriva sanctiunilor aplicate.
Art. 48
(1) Revocarea recunoasterii functionarii oricarei structuri sportive este de competenta Agentiei Nationale pentru Sport
si se va produce in urmatoarele cazuri:
a) scopul sau obiectul de activitate al structurii sportive respective a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri, ordinii
publice si sigurantei nationale;
b) structura sportiva, fara a fi autorizata, urmareste un alt scop decat cel pentru care s-a constituit si pe care l-a declarat;
c) deciziile adunarii generale sunt luate cu incalcarea dispozitiilor statutare, actelor constitutive si ale legii;
d) revocarea de drept a recunoasterii functionarii, ca urmare a dizolvarii si lichidarii unei structuri sportive.
(2) Revocarea recunoasterii functionarii unei structuri sportive se face prin ordin al ministrului tineretului si sportului,
pe baza constatarilor rezultate din supravegherea si controlul organelor enuntate la art. 46 si are ca efect, dupa caz,
suspendarea temporara a Certificatului de identitate sportiva sau radierea din Registrul sportiv a structurii sportive
respective.
(3) Impotriva ordinului de revocare a recunoasterii functionarii unei structuri sportive, cu exceptia situatiei prevazute la
alin. (1) lit. d), cel care se considera nedreptatit se poate adresa instantei de judecata in termen de 30 de zile.
(4) De la data declansarii actiunii de atac mentionate la alin.
(3) si pana la pronuntarea hotararii definitive a instantei de judecata ordinul de suspendare temporara a Certificatului de
identitate sportiva sau de revocare a structurii sportive in cauza se suspenda.
(5) In cazul prevazut la alin. (1) lit. a) Ministerul Tineretului si Sportului sesizeaza instanta competenta, in vederea
pierderii personalitatii juridice a structurii sportive.
Titlul VI - Supraveghere si control
Art. 49
(1) Ministerul Tineretului si Sportului exercita supravegherea si controlul tuturor structurilor sportive, potrivit
prevederilor prezentei legi si regulamentului de aplicare a acesteia.
(2) Prin delegare, actiunea de supraveghere si control se poate exercita si de:
a) directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pentru asociatiile si cluburile sportive
din zona teritoriala;
b) federatiile sportive nationale, pentru cluburile sportive, asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri
de sport, ligile profesioniste si cluburile sportive profesioniste din ramura de sport respectiva.
Art. 50
In intelesul prezentei legi, supravegherea si controlul nu pot substitui controlul propriu instituit de federatiile sportive
nationale, asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, precum si de asociatiile si cluburile
sportive, ligile profesioniste si cluburile sportive profesioniste, potrivit statutelor si regulamentelor proprii.
Titlul VII - Cercetarea stiintifica in domeniul educatiei fizice si sportului
Art. 51
Cercetarea stiintifica in domeniul educatiei fizice si sportului urmareste:
a) ameliorarea programelor de educatie fizica si marirea eficientei sociale a sportului pentru toti;
b) ridicarea nivelului performantei sportive prin mijloacele specifice cercetarii;
c) fundamentarea metodico-stiintifica si medico-biologica a selectiei, antrenamentului si participarii sportivilor la
competitii;
d) valorificarea rezultatelor cercetarii in educatie fizica si sport, in folosul tuturor categoriilor populatiei.
Art. 52
(1) Programele de cercetare stiintifica pentru educatie fizica si sport, de interes national, se includ in Planul national de
cercetare-dezvoltare si inovare.
(2) Finantarea si atribuirea programelor de cercetare stiintifica pentru educatie fizica si sport se fac in conformitate cu
prevederile legale in vigoare.
(3) Ministerul Educatiei Nationale si alte autoritati ale administratiei publice centrale pot initia si sustine programe de
cercetare stiintifica in educatie fizica si sport, atribuite in conditiile legii.
Art. 53
(1) Pentru asigurarea cadrului profesional de dezvoltare a cercetarii si asistentei stiintifice pentru educatie fizica si sport
se infiinteaza Institutul National de Cercetare pentru Sport ca institutie publica, in subordinea Ministerului Tineretului si
127
Sportului. Activitatea Institutului National de Cercetare pentru Sport este finantata din venituri extrabugetare si din
alocatii acordate de la bugetul de stat pentru realizarea unor programe proprii ale Ministerului Tineretului si Sportului.
(2) Organizarea, functionarea si atributiile Institutului National de Cercetare pentru Sport se stabilesc prin hotarare a
Guvernului.
Titlul VIII - Controlul si asistenta medicala in domeniul educatiei fizice si sportului
Art. 54
Controlul si asistenta medicala in activitati de educatie fizica si sport sunt obligatorii.
Art. 55
(1) Practicarea exercitiilor fizice in forme organizate se realizeaza numai cu aviz medical.
(2) Pentru a participa la antrenamente si competitii sportivii legitimati trebuie sa efectueze controlul medical periodic si
ori de cate ori este nevoie la unitatile de medicina sportiva,
(3) Participarea sportivilor legitimati la antrenamente si/sau inscrierea lor la competitiile sportive sunt conditionate de
existenta avizului medical favorabil, eliberat numai de unitatile de medicina sportiva.
(4) Organizatorul competitiilor sportive oficiale pe ramuri de sport are obligatia sa asigure, in timpul competitiei, cel
putin o echipa de prim ajutor calificat, care utilizeaza ambulante tip B, conform standardelor si normelor nationale si
europene in vigoare. Cheltuielile prezentei echipei de prim ajutor calificat vor fi suportate de catre organizatori.
Art. 56
(1) Ministerul Educatiei Nationale, in colaborare cu Ministerul Sanatatii, elaboreaza normele privind acordarea avizului
medical necesar elevilor si studentilor in vederea participarii la lectiile de educatie fizica.
(2) Ministerul Tineretului si Sportului, in colaborare cu Ministerul Sanatatii, elaboreaza normele tehnice privind:
a) controlul medical al sportivilor;
b) asistenta medico-sportiva in complexurile sportive nationale, precum si in cantonamentele loturilor nationale si
olimpice;
c) asistenta medicala la bazele sportive in timpul desfasurarii antrenamentelor si competitiilor.
Art. 57
(1) Controlul si asistenta medicala de specialitate pentru persoanele care participa la activitatile sportive mentionate la
art. 55 alin. (1) si
(2) se acorda conform normelor tehnice elaborate de Ministerul Tineretului si Sportului si Ministerul Sanatatii.
(2) Ministerul Sanatatii realizeaza controlul si asistenta medicala a sportivilor prin:
a) Institutul National de Medicina Sportiva, ca unitate medicala de asistenta si cercetare medico-sportiva, pentru loturile
nationale si olimpice;
b) policlinicile judetene de medicina sportiva, pentru toti sportivii din raza lor teritoriala;
c) cabinete medicale de specialitate, organizate in cadrul policlinicilor teritoriale, pentru sportivii din raza lor teritoriala;
d) cabinete medicale de specialitate, organizate in cadrul complexurilor sportive nationale si al cluburilor sportive, la
antrenamente si competitii.
Titlul IX - Formarea si perfectionarea specialistilor din domeniul educatiei fizice si sportului
Art. 58
Predarea educatiei fizice sau instruirea sportiva, in forme organizate, se asigura numai de persoane atestate in domeniu
prin diplome sau certificate recunoscute, in conditiile legii.
Art. 59
(1) Formarea licentiatilor in educatie fizica si sport, a profesorilor de educatie fizica, a antrenorilor, a managerilor si a
kinetoterapeutilor se realizeaza in cadrul institutiilor de invatamant superior acreditate sau autorizate in conditiile legii.
(2) Antrenorii se pot forma si in cadrul scolilor postliceale de antrenori, acreditate sau autorizate in conditiile legii.
(3) Instructorii sportivi se formeaza in cadrul liceelor cu program sportiv, in conditiile legii. Instructorii sportivi se pot
forma si prin cursuri organizate de directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si de
alte persoane juridice interesate, in conditiile legii.
(4) Standardele de evaluare in domeniul educatiei fizice si sportului, in vederea acreditarii sau autorizarii unitatilor,
institutiilor de invatamant, a cursurilor de pregatire si perfectionare profesionala a adultilor, se stabilesc de organismele
abilitate prin lege, in colaborare cu Ministerul Tineretului si Sportului si, dupa caz, cu Ministerul Muncii si Protectiei
Sociale.
Art. 60
(1) Formarea continua a specialistilor cu studii superioare se face in conditiile legii. Formarea continua a antrenorilor se
face prin cursuri de perfectionare si stagii de pregatire, organizate de federatiile sportive nationale impreuna cu
institutiile de invatamant superior acreditate sau autorizate in conditiile legii.
128
(2) Sistemul de clasificare si promovare a antrenorilor se stabileste prin statutul antrenorului, aprobat prin hotarare a
Guvernului.
Art. 61
(1) Absolventii institutiilor de invatamant superior, ai scolilor postliceale de antrenori, acreditate sau autorizate, pot
obtine carnetul de antrenor pe baza licentei, diplomei sau a certificatului de absolvire, dupa caz, care atesta specializarea
in ramura de sport respectiva.
(2) Carnetul de antrenor se elibereaza de catre Agentia Nationala pentru Sport si confera titularului drepturile si
obligatiile prevazute in statutul antrenorilor, statutele si regulamentele federatiilor.
(3) Carnetul de antrenor atesta ocupatia de antrenor, care se va exercita in conditiile legii.
Art. 62
In activitatea de educatie fizica si sport, pe langa profesorii cu diploma de licenta sau de absolvire, antrenorii,
instructorii si managerii din domeniu, pot functiona ca specialisti si alte persoane calificate pentru asistenta medicala,
cercetare si asistenta stiintifica, organizare si conducere tehnica, precum si pentru alte ocupatii complementare
specificate in regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Titlul X - Protectia sociala a sportivilor de performanta
Art. 63
Sportivii de performanta beneficiaza de drepturile de asigurare sociala, de asistenta sociala, de asigurare sociala de
sanatate, precum si de drepturile ce li se cuvin de la fondurile private de pensii, in conditiile legii.
Art. 64
(1) Sportivul de performanta care a obtinut o medalie de aur, argint sau de bronz in probele individuale sau pe echipe
din cadrul jocurilor olimpice sau o medalie de aur la campionatele mondiale si europene de seniori probe olimpice are
dreptul, la cerere si cu confirmarea Ministerului Tineretului si Sportului, la o renta viagera.
(1^1) Sportivul de performanta care a obtinut o medalie de aur la campionatele mondiale si/sau campionatele europene
de seniori, la o proba sportiva ce a fost inclusa cel putin o data in programul Jocurilor Olimpice are dreptul, la cerere, la
o renta viagera.
(2) Renta viagera prevazuta la alin. (1) reprezinta echivalentul a 1,5 salarii medii brute pe economie.
(3) Pentru stabilirea rentei viagere se utilizeaza salariul mediu brut pe economie comunicat de Comisia Nationala pentru
Statistica pentru luna anterioara celei in care se face plata drepturilor.
(4) Renta viagera se acorda incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care sportivul se retrage din
activitate, dar nu mai devreme de data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(5) In functie de nivelul performantei sportive, din renta viagera, calculata potrivit prevederilor alin. (2), drepturile
lunare se acorda din 1,5 salarii medii brute pe economie, dupa cum urmeaza:
a) - 100% pentru prima medalie de aur obtinuta la jocurile olimpice;
a) - 80% pentru prima medalie de argint obtinuta la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obtinuta la
campionatele mondiale;
a) - 70% pentru prima medalie de bronz obtinuta la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obtinuta la
campionatele europene;
b) 50% din valoarea indemnizatiei corespunzatoare cuvenite potrivit lit. a) pentru urmatoarele medalii de aur obtinute la
jocurile olimpice, campionatele mondiale sau campionatele europene.
(6) Pentru sportivii care cumuleaza titlul de campion olimpic si cel de campion mondial sau european ori titlul de
campion mondial cu cel european renta viagera acordata pentru cea mai buna performanta se cumuleaza cu cea pentru
performanta inferioara, potrivit nivelurilor prevazute la alin.
(5) lit. b).
(7) Fondurile necesare pentru plata drepturilor prevazute in prezentul articol se aloca de la bugetul de stat si se platesc
de Ministerul Tineretului si Sportului.
(8) Modalitatile de plata a drepturilor prevazute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului tineretului si sportului
si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(9) Renta viagera prevazuta in prezentul articol se plateste lunar in lei si nu este impozabila.
(10) In perioada revenirii in activitate ca sportiv activ plata rentei viagere se suspenda.
Art. 65
(1) Sportivii legitimati care participa in competitii incluse in calendarul intern sau international sportiv sunt obligati,
dupa caz, sa posede asigurarea in caz de accidente, in ramura de sport in care sunt legitimati.
(2) Cluburile sportive pot incheia, pentru sportivii lor legitimati, contracte de asigurare pentru risc de accident sau de
deces, intervenit in cadrul competitiilor sportive sau al pregatirii in vederea participarii la competitii.
(3) Pe durata convocarii sportivilor in loturile nationale ale Romaniei, obligatia platii primelor de asigurare revine
federatiilor sportive nationale, cu exceptia situatiilor in care regulamentele internationale au alte prevederi. Aceeasi
obligatie revine Comitetului Olimpic Roman pentru loturile care participa la Jocurile Olimpice sau la alte competitii
organizate sub egida Comitetului International Olimpic.
129
(4) Prima de asigurare care urmeaza a fi stipulata in contractul de asigurare se stabileste in limita bugetului anual
propriu al structurilor sportive si al Comitetului Olimpic Roman."
Art. 66
Sportivii profesionisti, asociati in sindicate pe ramuri de sport, beneficiaza si de celelalte drepturi conferite de Legea nr.
54/1991 cu privire la sindicate.
Titlul XI - Finantarea activitatii sportive
Art. 67
(1) Veniturile, indiferent de sursa, si cheltuielile de orice natura ale oricarei structuri sportive sunt cuprinse intr-un
buget anual propriu.
(2) Administrarea bugetului anual de venituri si cheltuieli se face astfel:
a) potrivit competentelor stabilite in statutele si regulamentele structurilor sportive de drept privat, pentru veniturile
proprii;
b) potrivit conditiilor stabilite prin contractele incheiate intre parti, pentru sumele acordate de organele administratiei
publice centrale si locale, pentru finantarea programelor structurilor sportive de drept privat fara scop lucrativ, de
utilitate publica;
c) in conditiile prevazute de normele privind finantele publice, pentru alocatiile de la bugetul de stat si bugetele locale,
acordate de organele administratiei publice centrale si locale structurilor sportive de drept public, precum si pentru
veniturile proprii ale acestora.
(3) Bugetul anual cuprinde la partea de venituri, dupa caz:
a) venituri proprii;
b) sume de la bugetul de stat sau bugetele locale acordate de organele administratiei publice centrale sau locale pentru
finantarea programelor sportive realizate de structuri sportive de drept privat, fara scop lucrativ, de utilitate publica;
c) alocatii de la bugetul de stat si de la bugetele locale, repartizate structurilor sportive de drept public de organele
administratiei publice centrale si locale;
d) alte surse.
(4) Bugetul anual al structurilor sportive se aproba dupa cum urmeaza:
a) de adunarile generale, pentru structurile sportive de drept privat;
b) de organele administratiei publice centrale sau locale in subordinea carora se afla, pentru structurile sportive de drept
public
(5) Structurile sportive fara scop lucrativ sunt scutite de impozite si taxe locale.
(6) Soldurile anuale rezultate din executia bugetului structurilor sportive de drept public se reporteaza in anul urmator.
Art. 68
(1) Veniturile obtinute din activitatea structurilor sportive fara scop lucrativ, care sunt neeconomice, nu sunt
impozabile si includ:
a) cotizatiile si contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor;
b) taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare;
c) donatiile si sumele sau bunurile primite prin sponsorizare;
d) dobanzile si dividendele obtinute din plasarea disponibilitatilor realizate din asemenea venituri;
e) veniturile obtinute din reclama si publicitate, cu exceptia celor realizate prin unitatile specializate in acest domeniu;
f) veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;
g) veniturile obtinute din valorificarea bunurilor aflate in patrimoniul acestora;
h) veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive;
i) indemnizatiile obtinute din participarea la competitiile si demonstratiile sportive;
j) indemnizatiile obtinute din transferurile sportivilor.
(2) Structurile sportive cu personalitate juridica fara scop lucrativ sunt scutite de impozitul pe profit atunci cand
utilizeaza cel putin 80% din veniturile obtinute din orice sursa in scopul realizarii obiectivelor pentru care au fost
autorizate, inclusiv pentru cheltuieli de investitii si dotari, precum si pentru cheltuieli de functionare.
(3) Societatile comerciale sportive pe actiuni sunt scutite de orice impozite fata de bugetul de stat si fata de bugetele
locale pentru activitatile economice legate exclusiv de obiectul lor social, in conditiile prevazute la art. 31 alin. (1),
astfel:
a) 100% pe o perioada de un an calendaristic de la data adoptarii acestei forme de organizare, respectiv data emiterii
certificatului de inmatriculare de catre registrul comertului;
b) 50% pentru inca 2 ani calendaristici urmatori perioadei prevazute la lit. a).
(4) Profitul obtinut de societatile comerciale sportive pe actiuni din alte activitati comerciale, care este destinat in
exclusivitate finantarii activitatilor sportive, este scutit de impozit, in conditiile prevazute la alin. (3).
(5) Sunt considerate cheltuieli deductibile fiscal si cele realizate pentru promovarea si dezvoltarea activitatilor sportive
neprofesioniste din propria structura.
130
Art. 69
(1) Structurile sportive fara scop patrimonial si Comitetul Olimpic Roman, in conditiile prezentei legi, pot beneficia de
sume de la bugetul de stat si de la bugetele locale pentru finantarea de programe sportive. Aceste sume se asigura pe
baza de contracte incheiate intre structurile sportive respective si organele administratiei publice centrale sau locale,
dupa caz.
(2) Contractul va cuprinde prevederi cu privire la: obiectul si volumul activitatilor specifice, parametrii sportivi de
realizat, suma stabilita pentru finantarea programelor, defalcata pe obiective, activitati si naturi de cheltuieli, obligatiile
si responsabilitatile partilor. Regimul de gestionare a sumelor astfel primite si controlul financiar se fac in conditiile
legii.
(3) Prevederile contractului au putere deplina pentru cele doua parti, constituindu-se in norme cu caracter tehnic,
financiar si administrativ.
(4) Structurile sportive de drept public pot beneficia si de alte surse de venituri, astfel:
a) cotizatiile si contributiile banesti sau in natura ale simpatizantilor;
b) donatiile si sumele sau bunurile primite prin sponsorizari;
c) veniturile obtinute din reclama si publicitate;
d) veniturile pentru care se datoreaza impozite pe spectacole;
e) veniturile obtinute din valorificarea bunurilor aflate in patrimoniul acestora;
f) indemnizatiile obtinute din participarea la competitiile si demonstratiile sportive;
g) indemnizatiile obtinute din transferurile sportivilor.
(5) Veniturile obtinute din activitatile structurilor sportive de drept public se gestioneaza si se utilizeaza la nivelul
structurilor sportive respective, pentru realizarea scopului si obiectului de activitate, fara varsaminte la bugetul de stat si
fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat.
Art. 70
(1) Ministerul Tineretului si Sportului isi asigura sursele pentru finantarea activitatilor sportive din:
a) alocatii de la buget, stabilite de administratia publica centrala si locala;
b) venituri provenite din incasarile Regiei Autonome "Loteria Nationala", stabilite potrivit legii;
c) 1% din taxele si accizele aplicate la nivel national pentru tigarete, tigari si bauturi alcoolice;
d) donatii si sponsorizari;
e) alte venituri, in conditiile legii;
f) sumele ramase din exercitiul financiar precedent.
g) 5% din totalul incasarilor ramase dupa deducerea taxei de licenta datorate, conform legislatiei in vigoare, de
organizatorii de pronosticuri si pariuri sportive autorizati, in conditiile legii, de Comisia de autorizare a jocurilor de
noroc, pentru jocurile de pronosticuri si pariuri sportive bazate pe utilizarea de competitii de gen pentru ramura
respectiva, organizate in campionatele nationale din alte tari, de federatiile si organismele sportive internationale,
precum si in Cupa Romaniei, potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi
(2) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, isi asigura sursele pentru finantarea
activitatilor sportive de interes local din:
a) alocatia bugetara anuala stabilita de administratia publica centrala si locala;
b) 30% din impozitele pe spectacolele sportive desfasurate pe teritoriul judetului respectiv;
c) 15% din valoarea de piata a bazelor sportive dezafectate sau carora li s-a schimbat destinatia, aflate in proprietatea
structurilor sportive de drept privat de pe teritoriul judetului respectiv;
c^1) veniturile obtinute din activitati economice realizate in legatura cu scopul si cu obiectul de activitate ale unitatilor
de administrare a bazelor sportive
f) sumele ramase din exercitiul financiar precedent.
g) venituri obtinute din valorificarea bunurilor aflate in patrimoniul acestora
Art. 71
(1) Sursele de finantare a federatiilor sportive nationale provin din:
a) sume destinate finantarii programelor sportive proprii si inscrise in contractele incheiate cu organele administratiei
publice centrale sau locale, dupa caz;
b) venituri obtinute din activitati economice realizate in legatura cu scopul si obiectul de activitate ale acestora;
c) cotizatii, taxe, contributii, penalitati, potrivit prevederilor statutelor si regulamentelor proprii;
e) 20% din incasarile realizate din pronosticurile sportive, ca urmare a utilizarii de competitii de gen pentru ramura
respectiva, organizate in campionatele nationale din alte tari, de federatiile si organismele sportive internationale,
precum si in "Cupa Romaniei";
f) 10% din indemnizatiile de transferuri interne si internationale ale sportivilor, care se constituie in sursa de finantare a
activitatii sportive pentru copii si juniori, inclusiv a celor din cluburile scolare;
g) alte venituri, in conditiile legii;
h) sume ramase din exercitiul financiar precedent.
i) venituri obtinute din valorificarea bunurilor aflate in patrimoniul acestora.
131
(2) Sursele de finantare a cluburilor sportive provin din:

a) subventii de la bugetul de stat si bugetele locale acordate cluburilor sportive de drept public de catre organele
administratiei publice centrale si/sau locale in subordinea carora se afla, precum si de organele administratiei publice
locale din unitatea administrativ-teritoriala respectiva;
b) sume destinate finantarii programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat si inscrise in contractele
incheiate cu directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sau cu organele administratiei
publice locale, dupa caz;
c) venituri obtinute din activitati economice realizate in legatura directa cu scopul si obiectul de activitate ale acestora;
d) cotizatii, contributii si penalitati aplicate membrilor sai, sportivilor, antrenorilor si celorlalti tehnicieni, potrivit
statutelor si regulamentelor proprii;
e) sume obtinute din transferurile sportivilor;
f) donatii si sponsorizari;
h) sume ramase din exercitiul financiar precedent;
i) venituri obtinute din valorificarea bunurilor aflate in patrimoniul acestora;
j) venituri obtinute din participarea la competitiile si demonstratiile sportive.
(3) Sursele de finantare a asociatiilor sportive fara personalitate juridica se asigura prin:
a) aportul membrilor;
b) repartizarea unor sume pentru activitatea sportiva din bugetul de venituri si cheltuieli al institutiilor sau unitatilor in
cadrul carora s-au constituit;
c) alte surse.
Art. 72
Sursele de finantare a asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, se asigura
din:
a) sume destinate finantarii programelor sportive proprii si inscrise in contractele incheiate cu directiile pentru tineret si
sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sau cu organe ale administratiei publice locale, dupa caz;
b) cotizatii, taxe, contributii, penalitati, potrivit statutelor si regulamentelor proprii;
c) veniturile obtinute din activitatile economice realizate in legatura cu scopul si obiectul de activitate ale acestora;
f) sume ramase din exercitiul financiar precedent.
Art. 73
(1) Cluburile sportive profesioniste organizate ca societati comerciale sportive pe actiuni realizeaza venituri proprii din
activitatile prevazute la art. 31 alin. (1).
(2) Gestionarea patrimoniului propriu si exercitiul financiar al cluburilor sportive profesioniste se conduc potrivit
reglementarilor aplicabile pentru societatile comerciale.
Art. 74
Sursele de finantare a ligilor profesioniste, pe ramuri de sport, provin din:
a) cotizatii, taxe, contributii, penalitati, potrivit statutelor si regulamentelor proprii;
b) veniturile obtinute din activitatile realizate in legatura directa cu statutul si obiectul de activitate ale acestora;
c) donatii si sponsorizari;
d) 20% din incasarile nete ramase dupa deducerea taxei asupra jocurilor la sistemele de pronosticuri sportive, organizate
cu utilizarea competitiei sportive profesioniste respective;
e) 5% din incasarile rezultate din vanzarea biletelor de intrare la competitiile sportive oficiale organizate de liga;
f) 2% din incasarile rezultate din contractele incheiate de cluburile sportive profesioniste pentru reclama, publicitate si
drepturi TV;
h) sume ramase din exercitiul financiar precedent.
Art. 75
Sursele de finantare a Comitetului Olimpic Roman se constituie din:
a) sume de la bugetul de stat;
b) timbrul olimpic, reprezentand 10% din valoarea tuturor biletelor de acces la manifestarile sportive;
c) venituri provenite din incasarile Regiei Autonome "Loteria Nationala", stabilite potrivit legii;
d) donatii si legate;
e) sponsorizari;
f) venituri realizate din acordarea dreptului de folosinta a emblemei Comitetului Olimpic Roman si a altor drepturi de
proprietate intelectuala olimpice;
g) contributii din partea Comitetului International Olimpic si a Solidaritatii Olimpice;
h) venituri din organizarea si exploatarea pronosticurilor si pariurilor sportive, in conditiile legii;
i) alte venituri, conform legislatiei in vigoare;
j) sume ramase din exercitiul financiar precedent;
k) o patrime din sumele realizate potrivit art. 70 alin. (1) lit. c).
132
Art. 76
abrogat, legea nr. 241/2007
Art. 77
Sportivii, antrenorii, tehnicienii si alti specialisti prevazuti la art. 62 sunt scutiti de plata impozitelor asupra veniturilor
realizate din premii, prime si indemnizatii sportive, astfel:
a) 100% ca urmare a realizarii obiectivelor de inalta performanta:
- clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice;
- calificarea si participarea la campionatele mondiale, campionatele europene si jocurile olimpice, pentru jocurile
sportive;
- participarea la fazele superioare ale competitiilor europene intercluburi, incepand cu optimile de finala;
b) 100% pentru primele si indemnizatiile sportive acordate in vederea pregatirii si participarii la competitiile
internationale oficiale de catre loturile reprezentative ale Romaniei.
Titlul XII - Baza materiala pentru activitatea sportiva
Art. 78
(1) In sensul prezentei legi baza materiala sportiva cuprinde totalitatea terenurilor si spatiilor, precum si amenajarile,
instalatiile si constructiile care sunt destinate organizarii si desfasurarii activitatii de educatie fizica si sport.
(2) Bunurile mentionate la alin. (1) apartin, dupa caz, proprietatii publice sau private.
(3) Bazele sportive din domeniul public si privat al statului si unitatilor administrativ-teritoriale, respectiv din sectorul
privat, omologate, se inscriu obligatoriu in Registrul bazelor sportive, conform unei metodologii aprobate prin ordin al
presedintelui Agentiei Nationale pentru Sport.
Art. 78^1
Autoritatile administratiei publice si societatile comerciale care au dobandit sau detin baze si/sau instalatii sportive sunt
obligate sa pastreze destinatia acestora si sa le mentina in stare de functionare.
Art. 79
(1) Schimbarea destinatiei sau desfiintarea unor baze sportive apartinand domeniului public ori privat al statului sau al
unitatilor administrativ-teritoriale se va putea face numai prin hotarare a Guvernului si cu construirea prealabila a altor
baze sportive similare celor desfiintate.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si societatilor comerciale care detin active patrimoniale destinate activitatii sportive
ce au apartinut statului.
Art. 80
(1) Baza materiala pentru activitatea sportiva, aflata in patrimoniul statului si in folosinta fostului Consiliu National
pentru Educatie Fizica si Sport la data de 22 decembrie 1989, se reintegreaza in patrimoniul succesorului in drepturi,
Ministerul Tineretului si Sportului.
(2) Predarea-preluarea se face pe baza de protocol. Justa despagubire se acorda, dupa caz, de Guvern. In acelasi timp se
reintegreaza fara plata si imobilele care, conform art. 20 alin.
(2) din Legea nr. 15/1990, cu modificarile si completarile ulterioare, au trecut in patrimoniul unor societati comerciale,
indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe baza de protocol.
(3) Inchirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor disponibile temporar, aflate in patrimoniul Ministerului Tineretului si
Sportului, se face pe baza de contract incheiat in conditiile legii, cu revizuirea anuala a acestuia, numai in conformitate
cu metodologia stabilita prin ordin al ministrului tineretului si sportului.
(4) Inchirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, in conditiile alin.
(3) se face cu prioritate pentru activitati sportive.
(5) Detinatorii de bunuri prevazute la alin. (1) si (2), care urmeaza sa fie reintegrate in patrimoniul Agentiei Nationale
pentru Sport, sunt obligati sa puna la dispozitie imputernicitilor acesteia toate documentele care atesta proprietatea,
evidentele contabile, precum si documentele necesare, in vederea inregistrarii. Agentia Nationala pentru Sport, prin
imputernicitii sai, va actiona in justitie persoanele juridice sau fizice care refuza semnarea protocoalelor si predarea
documentelor de proprietate. Aceste actiuni sunt scutite de taxa de timbru.
(6) Intabularea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinand bazei materiale sportive se face cu scutirea
de plata taxelor prevazute de lege. De asemenea, sunt scutite de taxa de timbru si cererile de chemare in judecata
privind actiuni in prestatie tabulara, radiere, anulare sau modificare a inscrierilor din cartea funciara inaintate de
institutiile sau persoanele prevazute la alin. (5).
(7) Actiunile in justitie formulate de Ministerul Tineretului si Sportului si de directiile pentru tineret si sport judetene,
respectiv a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea prevederilor alin. (1) si
(2) sunt scutite de taxa de timbru.
(8) In conditiile alin.
(7) si alte organe ale administratiei publice centrale si locale pot face reintegrarea bazei materiale proprii pentru
activitate sportiva.
(9) Ministerul Tineretului si Sportului administreaza baza materiala proprie prin complexurile sportive nationale si
133
cluburile sportive din subordinea sa, precum si prin unitatile de administrare a bazelor sportive din subordinea
directiilor pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, in conditiile legii.
(10) Complexurile sportive nationale sunt persoane juridice, infiintate prin hotarare a Guvernului ca institutii publice in
subordinea Ministerului Tineretului si Sportului. Obiectul de activitate al acestora il constituie administrarea bazei
materiale destinate cu prioritate pregatirii loturilor nationale si olimpice, precum si organizarii competitiilor sportive de
nivel national si international. Complexurile sportive nationale se organizeaza si functioneaza pe baza regulamentului
aprobat prin ordin al ministrului tineretului si sportului.
(11) Unitatile de administrare a bazelor sportive din subordinea directiilor pentru tineret si sport judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti, functioneaza ca unitati fara personalitate juridica, avand ca obiect de activitate administrarea si
intretinerea bazelor sportive de interes national, precum si prestarea de servicii pentru activitatea sportiva si de tineret.
(12) Sursele de finantare a complexurilor sportive nationale provin din:
a) subventii de la bugetul de stat;
b) venituri obtinute din activitati economice realizate in legatura cu scopul si cu obiectul de activitate ale acestora;
c) donatii si sponsorizari;
d) alte venituri, in conditiile legii;
e) sume ramase din venituri extrabugetare din exercitiul financiar precedent(13) Veniturile obtinute din activitatea
complexurilor sportive nationale si a unitatilor judetene de administrare a bazelor sportive se gestioneaza si se utilizeaza
integral la nivelul unitatilor respective, pentru realizarea scopului si obiectului de activitate, fara varsaminte la bugetul
de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat.
f) venituri obtinute din valorificarea bunurilor aflate in patrimoniul acestora
(14) Comitetul Olimpic Roman si federatiile sportive nationale, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate
publica, pot primi in folosinta gratuita, pe termen limitat, bunuri imobile din patrimoniul statului si al unitatilor
administrativ-teritoriale.
(15) Patrimoniul din domeniul public al statului, aflat, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, in administrarea
Agentiei Nationale pentru Sport, poate fi transferat in domeniul public al comunelor, oraselor, municipiilor sau
judetelor, dupa caz, in conditiile legii
Art. 81
(1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa includa in planurile de urbanism si amenajare rurala
suprafete de teren pentru construirea de baze sportive destinate educatiei fizice si sportului comunitar.
(2) Autoritatile administratiei publice locale pot contribui la intretinerea, modernizarea si dezvoltarea bazei materiale
pentru activitatea sportiva, in conditiile legii.
Art. 82
Ministerul Tineretului si Sportului, Comitetul Olimpic Roman, federatiile sportive nationale si cluburile sportive care
detin bazele sportive nautice au dreptul de folosinta gratuita si prioritara a luciului de apa pentru activitatea de pregatire
si competitionala.
Art. 83
Regimul de gestionare si administrare a bunurilor mobile si imobile, achizitionate ca urmare a derularii unor programe
sportive, se reglementeaza pe baza contractului incheiat intre parti.
Art. 83^1
Detinatorii cu orice titlu ai bazei materiale sportive pot efectua cheltuieli privind contracte de asigurare a acesteia.
Art. 83^2
Detinatorii cu orice titlu ai bazei materiale sportive evidentiate in patrimoniul Agentiei Nationale pentru Sport au
obligatia obtinerii anuale a autorizatiilor de functionare, conform prevederilor legale, si sunt scutiti de plata tuturor
taxelor necesare obtinerii acestor autorizatii
Titlul XIII - Prevenirea violentei in sport si lupta impotriva dopajului
Art. 84
(1) Activitatea sportiva in Romania se organizeaza pornindu-se de la principiul asigurarii unui climat civilizat, de fair-
play si sportivitate in toate locurile in care se desfasoara astfel de actiuni.
(2) Modalitatile concrete de actiune in acest domeniu, pe plan national si local, se stabilesc avandu-se in vedere
prevederile Conventiei europene privind violenta si iesirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestarilor
sportive, in special la meciurile de fotbal.
Art. 85
(1) Se infiinteaza Comisia Nationala de Actiune impotriva Violentei in Sport, ca organism de reglementare, control si
supraveghere, format din reprezentanti ai administratiei publice centrale, reprezentanti ai federatiilor sportive nationale,
reprezentanti ai ligilor profesioniste si reprezentanti ai directiilor pentru tineret si sport judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti.
(2) Comisia Nationala de Actiune impotriva Violentei in Sport are, in principal, urmatoarele atributii:
a) stabileste normele obligatorii privind organizarea spectacolelor si manifestarilor sportive si de prevenire a violentei
134
cu ocazia desfasurarii acestora;

b) supravegheaza si controleaza modul in care normele obligatorii sunt respectate si aplicate de organizatorii de
spectacole sportive si de administratorii de baze sportive in cadrul carora se desfasoara aceste spectacole;
c) stabileste si aplica sanctiuni, altele decat cele cuprinse in statutele si in regulamentele structurilor sportive;
d) ia masuri pentru prevenirea violentei fizice exercitate in timpul pregatirii sportivilor.
(3) Organizarea si functionarea Comisiei Nationale de Actiune Impotriva Violentei in Sport se stabilesc prin regulament
aprobat prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Tineretului si Sportului.
Art. 86
(1) Structurile sportive de orice nivel, sportivii si tehnicienii isi vor defasura activitatea pornind de la excluderea
utilizarii mijloacelor si metodelor care sporesc in mod artificial performantele sportive si prejudiciaza sanatatea
sportivilor si etica sportiva.
(2) Pentru punerea in aplicare a politicii si actiunilor cuprinse in Programul national antidoping se infiinteaza Agentia
Nationala Antidoping, institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, coordonata de primul-
ministru, prin Cancelaria Primului-Ministru, finantata din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat.
(3) Agentia Nationala Antidoping elaboreaza si pune in aplicare Programul national antidoping, conform prevederilor
Conventiei antidoping a Consiliului Europei, Agentiei Mondiale Antidoping si Codului mondial antidoping. Programul
national antidoping se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Sport
a) constituirea Comisiei Nationale Antidoping;
b) constituirea si functionarea laboratorului de control doping;
c) normele tehnice privind organizarea si desfasurarea controlului doping si sanctiunile care se vor aplica pe linie de
sport persoanelor dovedite ca sunt implicate in cazuri de dopaj.
(4) Organizarea, functionarea si atributiile Agentiei Nationale Antidoping se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(5) Normele tehnice privind organizarea si desfasurarea controlului doping si sanctiunile care se aplica pe linie de sport
persoanelor dovedite ca sunt implicate in cazuri de dopaj sunt in conformitate cu reglementarile federatiilor sportive
internationale, ale Comitetului International Olimpic si ale Agentiei Mondiale Antidoping
Titlul XIV Sanctiuni
Art. 87
Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage raspunderea disciplinara, materiala, civila, contraventionala sau penala,
dupa caz.
Art. 88
Constituie contraventie urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie
considerate infractiuni:
a) incalcarea dispozitiilor art. 13 alin. (3), prin admiterea de catre organizatori a participarii la competitiile sportive
oficiale inscrise in calendarele federatiilor sportive nationale pe ramuri de sport;
b) participarea la activitatile sportive organizate a sportivilor care nu prezinta avizul medical, conform prevederilor art.
55;
c) prezentarea unor declaratii sau documente inexacte in baza carora s-a operat inscrierea la competitii potrivit
prevederilor lit. a) este sanctionabila cu amenda, daca, potrivit legii, fapta nu constituie infractiune;
d) ingradirea de catre detinatorii de baze sportive a accesului celor indreptatiti sa le utilizeze;
e) organizarea manifestarilor sportive fara a asigura conditiile prevazute prin regulamentul federatiei sportive nationale
respective;
f) administrarea necorespunzatoare a bazelor si a instalatiilor sportive de catre detinatorii acestora sau de catre cei
carora li s-a recunoscut un drept de folosinta asupra lor, sanctionabila cu amenda, potrivit legii, daca fapta nu constituie
infractiune;
g) refuzul de a se supune controlului instituit prin prezenta lege sau de a prezenta avizele si autorizatiile de functionare;
h) neaducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse anterior, precum si a solicitarilor legale ale
Ministerului Tineretului si Sportului.
i) neachitarea contravalorii timbrului olimpic catre Comitetul Olimpic Roman;
j) neinregistrarea bazelor sportive in Registrul bazelor sportive;
k) nerespectarea prevederilor art. 70 alin. (1) lit. g).
l) nerespectarea prevederilor art. 55 alin. (4).
Art. 88^1
In situatii deosebite de incalcare a actelor constitutive, a statutelor, a actelor normative, Agentia Nationala pentru Sport
poate dispune convocarea adunarii generale extraordinare pentru structurile de utilitate publica.
Art. 89
(1) Contraventiile prevazute la art. 88, savarsite de persoanele fizice si persoanele juridice, se sanctioneaza dupa cum
urmeaza:
a) cu amenda de la 6.000.000 lei la 30.000.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 3.000.000 lei la
135
15.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 88 lit. a)-c);
b) cu amenda de la 1.500 lei la 4.500 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 900 lei la 3.000 lei, pentru
persoane fizice, faptele prevazute la art. 88 lit. d)-f), i), j) si l);
c) cu amenda de la 6.000.000 lei la 15.000.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 3.000.000 lei la
9.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 88 lit. g) si h);
d) cu amenda de la 200.000.000 lei la 500.000.000 lei, pentru persoanele juridice, faptele prevazute la art. 88 lit. k)
(2) Cuantumul amenzilor se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.
Art. 90
In cazul savarsirii repetate a contraventiilor prevazute la art. 88, pe langa amenda se vor aplica si sanctiunile specifice
autoritatii disciplinare in sport, stabilite potrivit prevederilor art. 47.
Art. 91
(1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 89 se fac de:
a) personalul autorizat din cadrul Agentiei Nationale pentru Sport;
b) directorii directiilor pentru tineret si sport judetene sau/si a municipiului Bucuresti, pentru structurile sportive din
raza administrativ-teritoriala aferenta;
c) alte persoane imputernicite prin ordin al ministrului tineretului si sportului.
(2) Persoanele autorizate prevazute la alin. (1) constata incalcarile legii si aplica sanctiuni in raport cu gravitatea lor, pe
baza de proces-verbal. Amenzile se constituie in alte venituri la bugetul Agentiei Nationale pentru Sport, respectiv al
directiilor de sport judetene si a municipiului Bucuresti.
Art. 92
(1) Contraventiilor prevazute in prezenta lege le sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind
regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile
ulterioare.
(2) Nerespectarea dispozitiilor art. 781 si 79 de catre autoritatile administratiei publice si societatile comerciale care au
dobandit sau detin baze si/sau instalatii sportive, prin schimbarea destinatiilor acestora, se sanctioneaza prin
reintoarcerea de drept a bazelor si/sau instalatiilor sportive in domeniul public sau privat al statului sau al unitatilor
administrativ-teritoriale
Art. 93
Nerespectarea dispozitiilor art. 34 alin.
(6) ale art. 36 alin.
(2) si ale art. 42 alin.
(7) determina nulitatea actului de infiintare a structurii sportive in culpa.
Titlul XV - Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 94
In termen de 180 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi structurile sportive existente se vor reorganiza
potrivit prevederilor acesteia.
Art. 95
Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociatii si
fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Decretului nr.31/1954 privind persoanele fizice si persoanele
juridice.
Art. 96
In termen de 90 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei Ministerul Tineretului si Sportului
elaboreaza si propune spre aprobare Guvernului regulamentul de punere in aplicare a dispozitiilor prezentei legi.
Art. 97
(1) Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi orice dispozitie contrara se abroga.
ANEXA DEFINITII
In sensul prezentei legi, urmatorii termeni se definesc astfel:

a) baza sportiva - amenajare specifica ce cuprinde constructii si instalatii destinate activitatii de educatie fizica si sport;
b) Registrul sportiv - document care evidentiaza situatia inregistrarii structurilor sportului in ordine cronologica si care
are doua componente: subregistrul structurilor sportive fara personalitate juridica si subregistrul structurilor sportive cu
personalitate juridica;
136
c) Certificat de identitate sportiva - act oficial prin care se atesta calitatea de structura sportiva;
d) licenta de sportiv profesionist - document care atesta existenta unui raport juridic determinat intre un sportiv si un
club sportiv profesionist si care este eliberat de o federatie sportiva nationala;
e) oficiali sportivi - persoanele a caror activitate conduce la organizarea si administrarea activitatii sportive de agrement,
recreative si competitionale, aflate in relatie cu structura sportiva pe baza de contract de munca, conventie civila de
prestari de servicii sau voluntariat.
Materialul de fata reprezinta o prelucrare si formatare neoficiala a prevederilor oficiale, avand la baza texte publice
preluate de la: Camera Deputatilor, Repertoriul legislativ
Poate fi de interes si:

Legea nr. 34/2009 pentru modificarea si completarea Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000
Ordin nr. 753/2008 privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv in bazinele piscicole naturale
OUG nr. 150/2008, ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2006 privind prevenirea si
combaterea dopajului in sport
Ordonanta pentru prevenirea si combaterea violentei in sport, ordonanta nr. 11/2006
Lege privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 11/2006 pentru prevenirea si combaterea violentei in sport, legea nr.
299/2006
Lege privind organizarea si functionarea cabinetelor de medicina sportiva, legea nr. 321/2007
Lege privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive, legea nr. 4/2008
Strategia nationala Antidoping pentru perioada 2007 - 2012
Ordin nr. 331/2008 privind practicarea pescuitului recreativ/sportiv
137

Curs Management PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Management PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MANAGEMENT I MARKETING N

EDUCAIE FIZIC, SPORT I

Conf. univ. dr. Bogdan Constantin RA

Cuvnt nainte ......................................................................................................................................5

Managementul ca tiin i art s-a dezvoltat continuu sprijinindu-se pe o activitate din ce n

Pornind de la ideea c informaia prezint o importan deosebit n evoluia i dezvoltarea

Lucrarea Management i marketing n educaie fizic i sport reprezint suportul de baz

Fiind un curs ce se adreseaz studenilor facultilor cu profil sportiv, l putem considera un

n cadrul organizaiilor specifice domeniului nostru responsabilitile manageriale sunt tot

Aprofundarea i asimilarea noiunilor specifice precum i a bazelor teoretice ale

Conf. univ. dr. Bogdan Constantin RA

descrie noiunile specifice managementului i marketingului general i celui specific

expun fundamentrile tiinifice i rolul managementului n educaie fizic i sport

analizeze calitile necesare managerului i stilurile de conducere posibile

expun principiile de baz ale managementului

1.1. Management etimologie, concepte, definiii

n esen managementul reprezint tiina conducerii unei activiti desfurate de o

Literatura de specialitate definete din punct de vedere etimologic proveniena cuvntului

Substantivul management din limba englez se traduce: conducere, administraie,

Conform enciclopediei libere Wikipedia pe pagina de web:

Aceeai surs apreciaz c termenul desemneaz:

n 1993 Petrescu I. citat de Mihilescu N. (2006, p.15) scoate n eviden c termenul de

Noiunea de management a cunoscut de-a lungul evoluiei sale diferite abordri i

- A prevedea i a planifica, a organiza, a conduce, a coordona i a controla (Henri Fayol

- Managementul presupune atingerea scopurilor organizaionale printr-o conducere eficace

- Asumarea rspunderii pentru deciderea, planificarea i reglementarea activitilor unor

- Un proces de coordonare a resurselor umane, informaionale, materiale i financiare n

- Planificarea, luarea deciziilor, conducerea activitilor unui grup de persoane care

- Totalitatea proceselor i relaiilor specifice prin intermediul crora se organizeaz, se

Urmrind contextul acestor definiii putem observa o serie de elemente comune ce

Dac am analiza i structura opiniile exprimate anterior am putea defini managementul ca

1.2. Scurt istoric al managementului

Aa cum precizam anterior, cu toate c organizaiile pot fi considerate la fel de vechi ca i

Ca urmare a apariiei acestui fenomen, recul al dezvoltrii continue a societii, apar i

Perioada postbelic reprezint apogeul dezvoltrii conceptelor de sisteme, strategii,

Secolului nostru i este caracteristic un management al scopurilor. ntreaga activitate a

Managementul ca tiin a conducerii, lund de baz opinia general, poate delimita n

- apare la nceputul secolului XX i are ca reprezentani de baz pe Frederick Taylor, Henry

- se caracterizeaz prin apariia i dezvoltarea managementului tiinific i administrativ;

- are o contribuie decisiv la constituia tiinelor Managementului;

- apar metode raionale, tiinifice de conducere;

- se pune baz pe realizarea principiului divizrii muncii;

- se pun bazele principiilor generale de administrare a ntreprinderilor;

- se stabilesc trsturile i caracteristicile managerului eficient.

coala relaiilor umane (sociologic, relaionist)

- se caracterizeaz prin utilizarea conceptelor i metodelor sociologice i psihologice, ca prioritate;

- contribuie esenial la situarea pe prim plan n procesul de conducere a resurselor umane;

- se deschid noi perspective n studierea relaiilor interumane.

- este reprezentat de specialiti precum: A. Kaufman, J. Starr, C. Afanasiev, P. Coronzy, etc.

- se caracterizeaz prin folosirea conceptelor i metodelor statistico-matematice;

- se utilizeaz din ce n ce mai mult calculatorul electronic;

- se folosesc frecvent teoria cifrelor, analiza combinatorie, programarea liniar;

- are caracteristic abordarea funciilor de previziune i organizare, i de cercetare dezvoltare;

- este reprezentat de H. Simon, C. Barnard, R. Jonson, J. Forrester, P. Druker;

- poate utiliza cele mai noi cuceriri ale tiinelor;

- se caracterizeaz prin dinamism, adaptabilitate, integralitate, finalitate.

1.3. Managerul i procesul de management

1. acea persoan considerat specialist n management,

2. acea persoan care conduce o antrepriz,

Specialitii n educaie fizic i sport au nevoie de o instruire formal n teoria i practica

Autoritatea formal exercitat n exces poate determina un nivel sczut de satisfacie n

Conducerea exercitat de un lider este procesul prin care acesta influeneaz

Exist dou forme de conducere pe care un lider Ie poate exercita: tranzacional i