ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL

Responsabilitatea primordial a asistentului medical const n a acorda ngrijiri

persoanelor care au nevoie n aceast privin. El trebuie s creeze o ambian n cadrul creia
valorile, obiceiurile, religia i credina individului s fie respectate.
Asistenii medicali au patru responsabiliti eseniale i anume s promoveze pstrarea
sntii, s previn mbolnvirile i s ajute la restaurarea sntii i s nlture suferina.
Rolul asistentului medical generalist este acela de suplinire a dependenei, adic ceea
ce nu poate face persoana i de a ncerca s nlocuiasc necesitatea n aa fel nct persoana s-
i poat satisface cerinele mai uor;
S se ocupe de aspectele psiho-somatice i psihosociale care afecteaz sntatea, boala
i moartea; de aceea nursingul folosete cunotine i tehnici de tiine fizice, sociale, medicale,
biologice i de umanitate (arta i tiina);
Individul, i unde este cazul, familia sa, se vor implica n toate aspectele pentru
meninerea unei bune snti.
n activitatea sa asistenta medical se poate confrunta cu diferite surse de dificultate.
Acestea sunt reprezentate de lipsa de for, voin sau cunotine ale pacienilor.
Competena asistentei rezid tocmai n cunoaterea sursei de dificultate i n adaptarea
ngrijirilor acordate n aceast situaie. Ea trebuie s fie o iniiativ proprie a asistentei, nefiind
determinat de recomandarea medicului.
n urma procesului nursing, se tinde s se obin ameliorarea dependenei, iar ideal ar fi
ctigarea independenei pacientului.
Rolul profesional al asistentului medical i ofer abilitatea de a comunica eficient cu
pacientul i cu familia acestuia, de a fi un bun educator, furnizor de ngrijire, manager al
ngrijirilor dar i mediator, gsind modul cel mai corespunztor de ngrijire de care pacientul
are nevoie.
n cazul unui pacient cu obezitate asistentul medical poate identifica urmatoarele
probleme de dependenta:
Dispnee
Dificultate in a urma regimul alimentar.
Alimentatie inadecvata prin surplus.
 Risc de accidente
Anxietate.
Cunostiinte infuficiente.
Obiectivele de ngrijire - vor arta clar i precis care sunt rezultatele pe care pacientul,
familia, colectivul i asistenta medical sper s le obin.
Obiectivele urmrite de ctre asistentul medical, n cazul unui pacient cu obezitate sunt:
consolidarea rezultatelor terapeutice obtinute deja i prevenirea cronicizrii unor
imbolnviri.
stabilirea unei diete conforme cu situaia medical a pacientului;
respectarea strict a medicaiei i dietei stabilite de medic.
educaia pentru sntate n vederea motivrii i sprijinirii pacientului
supraponderal s-i schimbe stilul de viat i s-i mbuntesc astfel starea de
sntate.

Asigurarea conditiilor de mediu.

Asistentul medical trebuie sa confere pacientului sigurana i confort pe parcursul

internrii sale.
Pacientul trebuie s beneficieze de cele mai bune condiii de care dispune unitatea
sanitar.
Salonul pacientului trebuie s fie curat, aerisit, bine iluminat, temperatura s fie una
optim pentru bolnav.
Asistentul medical trebuie s aib grij ca patul bolnavului s fie curat, lenjeria
schimbat.
Pacientul s aib suficient spaiu pt a-i efectua diversele activiti, podeaua s fie curat
i s nu fie alunecoas, deoarece pacientul poate aluneca i cdea.
Asistentul trebuie s aeriseasc permanent salonul i s aib grij ca salonul s fie n
permanent curat.
Pacientul trebuie s se poat mica n voie, s nu-i limiteze micrile, s poat la nevoie
s se dea jos din pat, s poat s stea n poziie eznd, sprijinindu-i picioarele comod pe
podea.
Asigurarea igienei corporale.

Regulile de igien trebuiesc cunoscute de pacient, deoarece de respectarea sau

nerespectarea lor, depinde apariia unor complicaii severe. Asistentul medical asigura igiena
corpului in functie de starea pacientului.

n special se recomand curire corporal general frecvent. Igiena corporal va consta din
toaleta zilnic cu ap i spun.

Igiena corporal trebuie s fie ireproabil (dantura, picioare, organele genitale) deoarece o
igien carenial poate duce la complicaii. De asemenea igiena incorect a zonei genitale poate
duce la infecii.

Bolnavul se va spla zilnic pe picioare, va folosi nclminte comod, clduroas, va schimba

zilnic ciorapii iar n cazul transpiraiei se va pudra cu talc. n cazul n care va prezenta btturi
va aplica un tratament corect.

Din cauz c pacientul i petrece majoritatea timpului de boal i de convalescen n pat, acesta
trebuie s aib anumite caliti.
Patul trebuie s fie comod, s prezinte dimensiuni potrivite care s satisfac cerinele de confort ale
pacientului, s-i permit pacientului s se poate mica n voie, s nu-i limiteze micrile, s poat, la
nevoie, s coboare din pat, s poat sta n poziie eznd, sprijinindu-i picioarele comod pe podea.

Asistentul medical va schimba lenjeria de pat ori de cate ori va fi nevoie. Se va asigura ca aceasta este
curata , nu prezinta cute , este perfect intinsa ca sa nu favorizeze aparitia escarelor.

Asistentul medical asigura pacientului o igiena riguroasa si il ajuta sa isi schimbe lenjeria de corp.

Impreuna cu pacientul , asistentul alege imbracamintea in functie de sex , temperatura mediului

ambiant,varsta , talie si de integritatea fizica si psihica.

Asistentul pregateste lenjeria si o pune la indemana pacientului.

Incurajeaza pacientul sa participe cat mai activ la acest proces, felicita orice progres.
Alimentaia i hidratarea organismului.

Asistentul medical mpreun cu pacientul alege regimul alimentar n funcie de preferine.

Asistentul medical stabilete mpreun cu pacientul reguli de respectat n

alimentaie cum ar fi: folosirea de tacmuri i farfurii mici, masticarea prelungit nainte de
nghiire, prepararea de porii mici, aezarea furculiei pe mas dup fiecare nghiitur,
planificarea cumprturilor de alimente (bani potrivii); resturile alimentare se arunc, pauz
ntre felurile de mncare.
Asistentul medical msoar zilnic greutatea pacientului;

Dieta hipocaloric face parte din programul terapeutic complex care urmrete
optimizarea stilului de via, iar asistentulmedical impreuna cu pacientul stabileste
urmatoarele principii.
Controlarea ingestiei anumitor alimente, cu meninerea echilibrului nutritive. Evitarea
alimentelor cu densitate caloric mare. Interzicerea consumului de alcool. Fracionarea
meselor (5-6/zi). Reducerea aportului caloric.

Alimente permise n regimul hipocaloric:

lapte smntnit, iaurt degresat, brnz de vaci dietetic, urd;
carne slab de vac, viel, miel, pui;
pete slab de ru ( alu, tiuc, lin);
ou fierte tari;
legume : ciuperci, roii, ridichi, andive, ardei gras, castravei, spanac, conopid,
lobod, dovlecei, varz alb, fasole verde. Acestea vor fi preparate n salate sau fierte
nbuit sau ca sote de legume;
grsimile vor fi consumate n cantitate redus i vor proveni din vegetale;
buturi: sucuri de legume, fructe, lapte ecremat.
sarea medie 5 grame / zi.
Alimente interzise:
-cacavalul, laptele integral, iaurtul gras, brnza de vaci gras,;
-crnuri grase, pete gras, conserve de carne i de pete, afumturile, mezeluri grase;
-pinea si finoasele n cantitate mare;
 -ou prjite;
-leguminoase uscate: fasole, mazre, linte bob, cartofi n cantiti mari;
-fructe: stafide,curmale, smochine, struguri, prune, alune, nuci, arahide;
-grsimile: fric, smntn, slnin, untur;
-sosuri cu rnta, maioneze, supe i ciorbe grase;
-dulciuri concentrate, creme, aluaturi cu grsimi;
-buturi: alcoolul furnizeaz 7 kcal/ gram, sucurile, ceaiul rusesc;
-condimentele:oetul, ierburile aromate;
-sarea n cantiti nepermise.

Apa este, bineneles, lichidul ideal pentru hidratarea organismului. Pot fi folosite i alte buturi
care nu conin zahr sau carbohidrai, precum sunt supele. Cafeaua i ceaiul conin cofein,
substan cu efect diuretic, ce poate contribui la deshidratare organismului.

Asistentul medical trebuie s urmreasc i s efectueze bilanul hidric al pacientului

Bilanul hidric reprezint raportul dintre ingestie i excreie. Acesta poate fi echilibrat
beneficiar sau deficitar. Cnd cantitatea de lichide ingerate este mic, asistentul medical va pune
la indemana pacientului cana sau sticla cu apa si va supraveghea consumul acesteia, dar ii va
explica si necesitatea acestui consum.

Asistentul medical noteaz cantitatea de lichide ieite sau pierdute, reprezentate prin volumul
diurezei, dar si prin transpiratii, respiratie, dar si alte pierderi.

Msurarea diurezei este foarte important, aceasta avnd drept scop obinerea datelor privnd
starea morfofuncionala a apratului renal, urmrirea circuitului lichidelor n organism.

Comunicarea cu pacientul.

Comunicarea este cel mai important lucru n stabilirea relaiei cu pacientul, familia acestuia i
cu ceilali membrii ai echipei medicale.

Ca proces important n actul medical, comunicarea este un proces active, de transmitere i

recepionare de informaii.
Pentru realizarea unei comunicri eficiente, asistentul are nevoie de timp suficient pentru a
putea stabili o relaie cu bolnavul.

Empatia n comunicare este i ea extreme de importan, deoarece cu ajutorul ei, asistentul

medical poate nelege mai bine prin ce stri trece pacientul i l poate incuraja s se exprime
deschis i nemrginit.

Calitatea informaiilor obinute de asistent n timpul diverselor tehnici de ngrijire este strns
legat de abilitatea de comunicare ale asistentului cu pacientul.

n practica medical comunicarea are i un rol terapeutic i uneori ne ndreapt i ctre

psihologia medical.

In cazul pacientului cu obezitate, prin felul comunicarii , asistentul medicl il poate face sa fie
increzator in tratament, dieta si posibilitatea de a reduce greutatea corporala cat mai aproape
de limita corporala si a complicatiilor ce pot aparea la acest pacient.

Msurarea si notarea funciilor vitale.

Funciile vitale sunt reprezentate de respiraie, temperatura, puls i tensiune arterial. Ele se vor
msura de catre asistentul medical la internare si pe perioada spitalizrii in fiecare dimineata
si seara.

In masurarea functiilor vitale asistentul are rolul de a pregti materialele i instrumentarul

necesar,de a pregti fizic i psihic a pacientul, de a cunoaterea valorilor normale ale funciilor
vitale n funcie de sex i vrsta, de a anunta imediat medical de oricemodificare a valorilor
existente .

La pacientul cu obezitate pot aparea modificari , atunci asistentul medical trebuie sa

monitorizeze cu deosebita atentie functiile vitale pentru prevenirea eventualelor complicatii.

Asistentul medical va masura respiraia fr a anuna i a pregti pacientul deoarece valoarea

aceasteia poate fi influenat si mult modificata fata de valoarea normala.
Asistentul medical msoar n special respiraia dimineaa, nainte ca pacientul s se trezeasc
si searra in momentul adormirii pacientului,iar rezultatul obtinut se noteaza in foaia de
temperature cu pix de culoare verde, unind valoarea gasita cu valoarea anterioara, rezultand
astfel curba respiratorie.

Asistentul medical msoar temperature pacientului la nivelul axilei zilnic dimineata si seara
prin meninerea termometrului timp de aproximativ 5-10 minute. Aceasta obine acordul
pacientului i explic necesitatea aceste tehnici, pregtete fizic i psihic pacientul,pregateste
materialul si instrumentarul necesar, efectueaza tehnica si noteaza in foaia de temperature
valoarea gasita cu pix de culoare albastra , unind cu valoarea anterioara rezultand curba termica.

Pulsul este msurat cu atenie de ctre asistentul medical zilnic de doua ori pe zi , acesta se
msoar uzual la nivelul arterei radiale, avnd o valoare normala de aproximativ 60-80 de bti
pe minut la adulti, dup ace pacientul a stat 10 minute in repaus fizic si psihic,notandu-se cu un
punct de culoare rosie in foaia de temperature si unindu-se cu valoarea obtinuta anderior astfel
rezultand curba pulsului.

Tensiunea arterial se msoar de catre asistentul medical cu ajutorul tensiometrului, se face n

decubit dorsal sau eznd, nu se consum cu o or nainte cafea i nu se fumeaz. Se lsa
pacientul s se odihneasc cinci minute. Valorile normale la un adult sunt de aproximativ
120/60mmHg.

Evaluarea metabolismului.

Asistentul medical recolteaza sange si urina la indicatia medicului pentru urmatoarele examene
de laborator: acid uric,VSH , examen sumar de urina., glicemie ,testul toleranei la glucoz pe
cale oral., creatinina,. uree, colesterolomie. TGO, TGP, lipemie, trigliceride, glicozurie. Tot
asistentul medical pregateste pacinetul pentru electrocardiograma , examen radiologic si
masurarea greutatii corporale.

Asistentul medical pregateste materialele necesare pentru recoltarea glicozuriei si ii explica

pacientului cum sa isi colecteze singur urina. Acesta trebuie sa isi spele mainile ,sa se aseje intr-
o pozitie in care jetul urinar sa fie dirijat catre recipient, sa colecteze 10 ml urina direct in
recipient, sa aseze capacul pe gura recipientului dupa recoltare, sa se spele pe maini sis a
eticheteze recipientul.

Pentru electrocardiograma asistentul medical pregateste pacientul din punct de vedere psihic,
pacientul este asezat comod pe patul de consultatii fiind rugat sa isi relaxeze musculature.
Asistentul medical momteaza electrozii pe member si precordial, dupa care se porneste aparatul.
Dupa inregistrare asitentul medical ajuta pacientul sa se ridice , si noteaza pe
electrocardiograma numele pacientului varsta, greutatea, inaltimea, data si ora inregistrarii.

Asistentul medical insoteste pacinetul la sala de radiologiepentru examenul radiologic, il

pregateste fizic si psihic si ii explica in ce consta examenul si de ce este necesar. Dupa efectuare
asistentul medical ajuta pacientul sa se ridice si sa se imbrace dupa care il insoteste la salon .

Asistentul medical pregateste fizic si psihic pacientul pentru masurarea inaltimii si greutatii,
acesta pregateste materialele necesare, cantar si antropometru.Acesta explica pacientului
necesitatea masuratorii si stabileste impreuna cu pacientu lor potrivita in cursul
diminetii.Asigura pacientului ca I se respecta intimitatea.Asistentul medical ajuta pacientul sa
se dezbrace, explica pacientului sa nu manance, sa urineze si sa elimine scaunul inainte de
cantarire. Se instruieste pacientul sa stea cu calcaiele lipite de tija antropometrului.

Pentru masurarea inaltimii pacientul este pus sa stea in picioare cu spatele la tija si sub cursorul
taliometrului si este rugat sa stea cu spatele drept si calcaiele lipite de tija taliometrului, se
coboara cursorul pana la capul bolnavului si se citeste pe tija gradatia inaltimii.

Pentru masurarea greutatii se adduce balanta in echilibru si se imobilizeaza acul indicatorului

inchizand bratul balantei. Se vreifica daca sunt indeplinite conditiile bolnav nemancat, vezica
urinara goala, scaun eliminat. Se aduc cele doua cursoare pentru kg si grame aproape de
greutatea estimate a pacientului. Pacientul este rugat sa coboare de pe cantar si se noteaza
valoarea obtinuta.

Pentru stabilirea gradului de obezitate se utilizeaz diferite formule de calcul:

BORCA : G= T- 100
LORETN: G= T- (T-50) : 4
G=greutate n kg, T-talia n cm.
Administrarea tratamentului.

Tratamentul medicamentos se recomanda numai la pacietii la care beneficiul depaseste riscul

terapeutic pentru ca toate medicamentele au efecte adverse si eficacitate limitata.

Tratamentul chirugical este rezervat pacientilor cu obezitate morbida (IMC>40 kg/m2) si/sau
boli.

Asistentul medical informeaz pacientul despre efectul medicamentului, informeaz asupra

efectelor adverse.

Asistentul medical asigur o poziie comod astfel nct s poat bea, verifica dac sunt
respectate condiiile de administrare.

Tabletele i capsulele sunt date cu ap pentru a preveni antagonizarea proprietilor chimice ale
medicamentelor.

Asistentul medical verific prescripia medical, numele medicamentului, doz i data de

expirare.

Dozele de medicamente sunt puse ntr-un phrel de plastic. Se servete pacientului doza lui i
un phar cu ap, dup care se aeaz pacientul ntr-o poziie confortabil.

n cazul n care pacientul nu coopereaz, refuz medicamentele se anun medicul..

n cazul n care pacientul acuz senzaii de grea i vom, asistentul medical trebuie s s se
asigure c n salon nu sunt mirosuri neplcute i se aerisete, se roag pacientul s respire
profund. Se rmne cu pacientul pn acesta se simte mai bine, dac este cazul se anun imediat
medicul.

Pacientul poate avea reactive alergic sau anafilactic, n acest caz asistentul medical oprete
administraia, se anun medicul, pregtete medicaia antihistaminic. Dac reacia este severa,
aeaz pacientul n decubit dorsal cu capul puin ridicat, evalueaz semnele vitale la 10-15
minute, se observ dac prezint hipotensiune sau dificulti n respiraie, dac are dificulti
respiratorii se administreaz imediat oxigen pe masc. Se pregtete trusa de urgen, se aduce
suport psihologic pacientului pentru reducerea anxietii.
Asistentul medical trebuie s administreze tratamentul prescris de medic i s respecte regulile
de administrare.

Sunt importante de asemenea tratamentul bolilor asociate obezitatii (diabet, dislipidemie,

hipotiroidie, sindrom apnee in somn, hipertensiune etc) si monitorizarea scaderii in greutate
pentru ca dietele dezechilibrate, scaderile rapide in greutate sau scaderile ponderale, urmate
de cresteri in greutate pot determina aritmii cardiace, depresii, formarea de calculi biliari.

Educatia pentru sanatate.

Obezitatea este o problem de sntate pentru fiecare individ afectat, iar costurile suportate de
societate sunt foarte mari.

Rolul educatiei terapeutice este de a motiva persoana sa faca schimbarile de stil de viata
necesare controlului ponderal, de a o invata cum sa le faca si de a o ajuta sa le faca pe o
perioada cat mai lunga de timp. Educatia terapeutica are practic doua dimensiuni: cea
terapeutica, specifica, referitoare la dieta (numar de calorii, cantitati, meniu, alimente mod de
preparare, orar) sau actitate fizica (tip de exercitiu, timp si perioada de desfasurare) si cea
educationala, referitoare la modul in care aceste detalii terapeutice sunt receptionate, asimilate
si aplicate de persoana.

Principalele biectiveale educatiei pentru sanatate a pacientului cu obezitate sunt informare,

motivarea .

Informarea i educarea pacientului despre riscurile excesului ponderal pentru starea de

sntate i despre importana adoptrii unui stil de via sntos, care include att o
alimentaie echilibrat, ct i micare fizic eficient.

Motivarea i sprijinirea pacientului supraponderal s fac schimbrile necesare n stilul de

viat pentru a ajunge la o greutate normal i astfel s si mbuntteasc starea de sntate.
Profilaxia n obezitate, urmrete nc din copilrie, educarea n vederea unui comportament
adecvat de via. Profilaxia, a devenit astfel o concepie atotcuprinztoare n domeniul
sntii, impunndu-se definitiv pe plan internaional.

Obinuirea cu o alimentaie echilibrat i sntoas completat cu activarea organismului

(sport) ncepnd cu primul an de via. Consumul de dulciuri i de alcool sunt obiceiuri
proaste i nu necesiti ale organismului.

Depistarea din timp i tratarea cauzelor tratabile ale obezitii (hipotiroidismul, etc.), educaia
spre o nutriie corect, sntoas, completat cu o activitate fizic moderat la toate vrstele
este unul din factorii cheie in ceea ce priveste abordarea obezitatii ca si afectiune medicala.

Dietele hipocalorice preluate de pacient din literatur, fr controlul, pregtirea i asistena

specialitilor, cu toate eforturile depuse, duc la rezultate nedorite, dezamgiri, evoluii n
acordeon, un lan descurajant de scderi i creteri alternative n greutate.

Factori psiho-emotionali multipii pot fi implicati in geneza si mentinerea obezitatii, si se pot

constitui in bariere ale optimizarii stilului de viata si reducerii ponderale. De aceea, educatia
terapeutica depaseste cadrul pur educational si se adreseaza si acestor factori prin consiliere si
terapie comportamentala.