II. 2.

Particulariti morfo-funcionale la vrsta de 11-14 ani

DEX al limbii Romane definete pubertatea ca perioad a vieii omeneti situat

ntre copilrie i adolescen, caracterizat prin maturizarea glandelor sexuale, prin apariia
caracterelor sexuale secundare i printr-o dezvoltare psihic intens

Pubertatea, fenomen fiziologic ce const dintr-o serie de transformri anatomice,

fiziologice i psihice ale organismului ce transform copilul n tnr, este proprie fiecrui
copil i constituie o etap de durat variabil. Aceast etap de dezvoltare se caracterizeaz
printr-un ritm de cretere accelerat att la nivelul sferei somatice ( aparat locomotor, sistem
nervos, analizatori) ct i la nivelul organelor vegetative. Modificrile ce apar la aceast
vrst au o evoluie diferit de la un copil la altul. La unii acestea sunt mai pregnante, n timp
ce la alii sunt lente durnd o perioad mai lung. Aceste caracteristici fac ca unii copii s
depeasc pe colegii lor la toi parametrii dezvoltrii. Aceast superioritate a potenialului
biologic, temporar, determinat nu de aptitudini, ci de ritmul de dezvoltare rapid, trebuie
avut n vedere n activitatea sportiv a copiilor.

La copii se constat o accelerare a creterii, de cele mai multe ori membrele cresc mult
fa de trunchi, segmentele corporale cresc neuniform. n acelai timp are loc o stagnare a
procesului de mineralizare a scheletului, cu posibilitatea deformaiilor coloanei vertebrale i a
piciorului plat. La aceast vrst se definitiveaz osificarea unor oase ca femurul, tibia, ca i
sudarea complet a coxalului. Datorit faptului c n aceast perioad scheletul este n
continu definitivare, vor fi evitate sau folosite cu mare atenie exerciiile ce cuprind srituri
cu aterizare rigid, ca i exerciiile de for, n afara celor cu nvingerea propriei greuti.
Acest lucru este necesar mai ales n scopul pregtirii coloanei vertebrale care la aceast vrst
nu este nc suficient susinut de musculatur.

La nivelul organelor si aparatelor se remarca urmtoarele:

creierul are o greutate aproape egala cu a adultului insa din punct de vedere
functional dezvoltarea nu este completa; se constata o mai buna functionare a primului sistem
de semnalizare, aria motrica corticala se apropie de maturitate, activitatea nervoasa superioara
se perfectioneaza in sensul ca spre sfarsitul acestei perioada, se dezvolta capacitatea de
inhibitie corticala fara insa a echilibra excitatia.

Ca o particularitate metodica a acestei etape e de mentionat faptul ca in procesul de

instruire sportiva timpurie, pe langa cu pondere mare a demonstratiei, se poate introduce si
explicatia clara si concisa.

Analizatorul kinestezic se perfectioneaza, miscarile devin mai precise, coordonarea

mai buna: contractiile inutile, neeconomice se exclud treptat. Timpul si spatiul sunt bine
apreciate.

aparatul locomotor, mai precis oasele sunt mai dure prin consolidarea sistemelor
functionale lamelare, ceea ce determina o crestere usoara a rezistentei acestora la solicitarile
de tractiune, presiune si rasucire.
 musculatura ajunge sa reprezinte 21,7% din greutatea corpului concomitent creste
si tonusul muscular,ceea ce determina o imbunatatire a staticii. Din cauza masei musculare
slab dezvoltate, vitezele de reactie si de repetitie sunt mai bune, insa forta este inca redusa.

sistemul cardio-vascular se prezinta cu un cord care reactioneaza puternic, dar

neeconomic la efort: mecanismele de reglare sunt inca slabe, insa mai adecvate la solicitarile
usoare.

aparatul respirator prezinta un torace asemanator cu al adultului ca forma, dar nu si

ca dimensiuni, el ramanand in urma dezvoltarii membrelor: indicele de armonie (Erissman)
ajunge la 11 ani 0; plamanii sunt asemanatori ca structura cu ai adultului, dar volumul este
inca mic - datorita acestui fapt capacitatea de effort creste, dar nu indeajuns.

Nu exista substratul morfofunctional pentru sustinerea unor eforturi mari si

indelungate. Diferentele pe sexe sunt inca mici si nesemnificative in ceea ce priveste efortul
fizic.

Se remarca prin dominarea puseului de crestere. In acelasi timp, se dezvolta organele

interne si la baieti dispare grasimea ca urmare a extinderii articulatiilor si a musculaturii. La
fete tesutul adipos se mentine si da un aspect marmorean, iar talia se subtiaza si se dezvolta
bustul cu pronunatarea butonilor. Si la unii si la altii se dezvolta partea faciala a craniului,
dantura permanenta, oasele mici ale mainii , se produce maturizarea sexuala ce se evidentiaza
prin aparitia pilozitatii, functionarea glandelor sexuale si modificarea vocii. La fete se
instaleaza ciclul, iar la baieti apar primele ejaculari spontane.
In plan pshihologic, aceste fenomene determina trairi tensionale, confuze si stari de
disconfort. Trairile respective sunt intensificate si de prezenta acneelor, a transpiratiilor
abundente si mirositoare, a sensibilitatii pielii in emotii, a stangaciei in miscari.

Organele vegetative care au o pondere deosebit n susinerea unui anumit nivel al

efortului cresc lent i continuu att n ceea ce privete volumul, ct i mbuntirea activitii
acestora, a strii lor funcionale. Volumul inimii cunoate o dezvoltare progresiv. Debitul
cardiac ctre sfritul perioadei poate atinge valori apropiate ale adulilor de 4-5 l/min n
repaus i 15-20 l/min n efort.

In unele cazuri se constat tulburri cardiovasculare, creterea tensiunii arteriale

maxime peste 140 mm. Hg, aritmii, accelerarea pulsului, cauzate de excitabilitatea crescut a
centrelor nervoase i labilitatea neurovegetativ. Cresc, dei mai puin accentuat, plmnii i
capacitatea pulmonar. Laringele se dezvolt intens, forma cutiei toracice i schimb treptat
aspectul. Frecvena respiraiilor este mai regulat, capacitatea vital crete de la 2100-2200
cm3 la 11-12 ani la 2800 - 2900 cm3 la 14 ani.
Unii fiziologi, evalund capacitatea funcional a sistemului de transport al oxigenului
prin calcularea cantitii de oxigen furnizat de fiecare pulsaie i raportnd acest parametru
la greutatea corporal, ajung la concluzia c fetele de 14 ani prezint valorile cele mai mari pe
care bieii le ating doar la 17 ani. De aici i indicaia ca fetele la 14 ani i bieii la 17 ani pot
ncepe antrenamentul n probe care se bazeaz pe efort aerob.

Frecvena cardiac relativ mare, tinde s scad ctre sfritul perioadei la 80 de

pulsaii pe minut, iar la cei ce efectueaz n mod judicios efortul fizic ajunge la valori egale cu
ale adulilor. Datorit ritmului cardiac crescut pentru efectuarea uni efort, inima copilului din
aceast grup de vrst consum mai mult energie, ceea ce determin instaurarea timpurie a
oboselii. Aadar, se va acorda atenie deosebit dozrii efortului, naturii i intensitii
acestuia, precum i instalrii pauzelor de revenire.

Frecvena respiratorie, de asemenea nu indic o economie funcional. Volumul

respirator difer cu sexul n favoarea bieilor. Exerciiile atletice n general, iar mai ales cele
cu caracter ciclic i cu influen general asupra organismului, ca: mersul, alergarea aplecate
judicios, pot constitui mijloace importante n reglarea i perfecionarea funciilor vitale ce
cunosc n aceast perioad aa numita furtun vegetativ.

Labilitatea neurovegetativ manifestat prin variaii att ale comportamentului ct i

pin ale performanelor fizice i intelectuale ridic probleme deosebite profesorului. De aceea
se recomand nceperea practicrii regulate a activitii atletice nc nainte de nceperea
pubertii active. Este mult mai uor n aceast perioad s se menin interesul pentru sport
daca acesta a fost imprimat n perioada anterioar.

n ceea ce privete dezvoltarea sistemului nervos, acesta cunoate o continu

specializare funcional, precum i mrirea numrului de conexiuni diferitelor segmente
nervoase. Copii prezint o mare plasticitate a fenomenelor nervoase, ca i o instabilitate
comportamental, lucru ce necesit grij deosebit n activitatea cu aceast grup de vrst.
De multe ori aceast perioad este apreciat ca nefiind favorabil pentru activitatea sportiv.

Sistemul nervos este excitabil, neechilibrat, cu predominarea funcionrii zonei

subcorticale i cu o instabilitate a proceselor emoionale. Reaciile de rspuns sunt deseori
neadecvate: cnd agresive, cnd timide i retrase, conducnd la diferite tulburri
comportamentale - de nesiguran, team, agresivitate, deseori manifestndu-se o stare
protestatar mai ales dac sunt n grupuri. Datorit reactivitii crescute a sistemului nervos
toate condiiile neadecvate ale mediului ambiant - n special nerespectarea regimului,
traumatismele psihice - pot provoca tulburri nervoase.

Lucrrile de specialitate apreciaz c reglarea cortical a actelor motrice prezint o

eficien crescut, manifestat print-o bun coordonare i precizie a micrilor. Este perioada
formrii legturilor temporare trainice, favorabil nvrii actelor motrice cu un grad nalt de
dificultate.

Activitile fizice bine dozate i practicate cu regularitate niveleaz i atenueaz unele

manifestri mai puin favorabile ale copiilor ce trec prin pubertate, activitatea sportiv avnd
rolul de reglator i modelator al funciilor organismului.

In coala, copilul se afl in fata unor cerine, mai diversificate cantitativ si calitativ, a
unor modele de profesori si lecii variate care impun un cadru al nvrii mai deosebite. Se
modifica statutul de elev prin antrenarea acestuia in activitati responsabile si competitionale
care sa il faca sa isi dea seama de valoarea si potentialul de care dispune. Copilul nu mai este
atat de frecvent stapanit de agitatia motorie si de labilitatea din primele clase. Constiinta de
sine se incarca cu ideea statutului de elev bun, slab sau mediocru, ceea ce il face sa manifeste
atitudini de un anumit fel fata de activitate. Familia isi formuleaza si ea o serie de cerinte fata
de puber, dar care nu sunt atat de precise. In unele imprejurari puberul este considerat copil,
iar in altele, i se solicita comportamente asemanatoare celor mari fapt ce il face sa traiasca
momenta contradictroii si o usoara opozitie fata de statutul si rolul incert ce i se acorda. In
general puberul se simte din ce in ce mai bine in grup pentru ca il securizeaza si accepta stilul
galagios, exuberant si uneori agresiv, impulsiv.

Apar tot mai des comportamente difereniate si subtile fata de sexul opus, dar si o stare
discreta de competitie, de afirmare, de valorificare in ochii celuilalt sex. Se produc si
comportamente opozante fata de ieirile cu prinii preferand petrecerea timpului liber cu alti
copii si poate apare o devalorizare a influentelor unui dintre prini sau a amndoura.

In afar de maturizarea sexual pubertatea se caracterizeaz i prin alte modificri

organice, psihice i neuroendocrine.

Continu creterea i dezvoltarea aparatului digestiv i a celui urinar, crete aciditatea

secreiei gastrice, apar dinii molari, se mrete volumul vezicii urinare de la 540-940 cm la 9-
10 ani pn la 840-1240 cm3 la 12-13 ani.

(http://www.scritub.com/gradinita/copii/Perioada-pubertatii-ani15316132411.php

Pentru pubertate sunt caracteristice i modificrile din emisferele cerebrale. ncepnd cu

vrsta de 13 ani se observ o cretere a masei encefalice n regiunea hipo-talamic i n zona
lobilor frontali, se dezvolt legturile nervoase dintre diferite zone corticale i subcorticale.
Celulele nervoase ale cortexului cerebral i desvresc forma, se dezvolt fibrele de
asociaie. De asemenea se dezvolt atenia, gndirea, percepia devine mai analitic. Se
produc modificri considerabile n sistemul endocrin - creterea glandelor sexuale i a funciei
lor ce contribuie la sporirea activitii tiroidei, suprarenalelor, lobului posterior al hipofizei.

(http://www.sanatatea.com/pub/familie/2949-dezvoltarea-morfofunctionala-a-elevului-
de-la-6-7-ani-pana-la-18-ani)

Indicatii metodice

asigurarea echilibrului corpului in repaus, dar mai ales in timpul efortului

intampina inca unele dificultati;

preocuparile trebuie sa fie indreptate spre insusirea unei motricitati corecte, spre
formarea unei tinute frumoase, insusirea unui ritm corespunzator al miscarilor, acordand o
atentie mai mare dezvoltarii musculaturii exterioare a spatelui si gatului, precum si a altor
grupe musculare exterioare, urmarind prin aceasta stabilirea unui echilibru functional intre
marile grupe musculare antagoniste.
 rezistenta copilului la efort static e mica la aceasta varsta, in schimb activitatea

dinamica bazata pe contractii si relaxari succesive este mai putin obositoare; efortul
dinamic este favorizat si de gradul crescut de excitabilitate corticala, ceea ce asigura conditii
bune de activitate si pentru circulatie si pentru respiratie;

alti indici functionali cum sunt: rezistenta la hipoxie, stabilirea electrogenezei

corticale, indici respiratori si cei metabolici necesita un timp indelungat de revenire la

normal; de aceea se recomanda ca efortul depus de copii la aceasta varsta (8-12 ani) sa fie
bazat pe effort dinamic de scurta durata si cu pauze de refacere relativ lungi;

regimul de viata echilibrat prin alternare judicioasa a efortului fizic cu cel

intelectual

si cu odihna, alimentatia rationala bogata in proteine si vitamine (A,D2,compleB)

asociate cu miscarea in aer liber, contribuie la dezvoltarea armonioasa a copiilor si la intarirea
rezistentei organismului.

Particularitati psihice ale perioadei

Gandirea in progres evident, reclama in orice act de invatare si intelegere sprijinirea pe

intuitie: atentia este instabila, posibilitatile de concentrare sunt restranse, vointa slab
dezvoltata.

Spiritul de imitatie este puternic: emotiile au un caracter solid, copilul este usor
impresionabil, cu dispozitii labile ce alterneaza rapid de la voiosie la apatie care se
exteriorizeaza cu usurinta in conduita lui. Alaturi de activitatea scolara, jocul una dintre cele
mai importante activitati; sunt preferate jocurile dinamice, desi, datorita insuficientei
dezvoltarii, a inhibitiei conditionate, copilul nu respecta cu strictete regulile.

Conduita e caracterizata prin voiciune, printr-o tendinta irezistibila spre miscare;

copilul este gata oricand sa se joace, se ataseaza cu usurinta de adult si se straduieste sa
execute cat mai corect si fara obiectii sarcinile; simte nevoia sa fie apreciat si laudat.

Recomandari psiho-pedagogice

Desi activitatea motrica e inepuizabila, copilul fiind capabil sa se joace timp

indelungat fara sa se odihneasca, e necesar ca eforturile lui sa fie dozate.

Suprasolicitarea in activitatile fizice, care reclama o atentie concentrata si o capacitate

de reactie mai indelungata, determina aparitia unei stari de plictiseala, tendinta de abandonare
a activitatilor pe moment, insotite de manifestari de indisciplina.

Pentru unele exercitii este necesara o pregatire prealabila a copilului, intrucat in

anumite situatii (fete) apare sentimentul de teama, de neincredere in fortele proprii si in ultima
instanta chiar de repulsie fata de exercitiile respective. Aceasta nu inseamna ca in aceasta
perioada exercitiile trebuie sa fie usoare dar nici sa nu depaseasca posibilitatile.
 De cele mai multe ori cand copiii sunt pusi in situatia sa depuna eforturi mari
pentru trecerea unor dificultati, dupa reusita au o satisfactie mai mare pentru succesul obtinut,
constituind un veritabil stimulent pentru activitatea urmatoare