DULGHER-TMPLAR-PARCHETAR

Iai, noiembrie 2011

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin

Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!
DULGHER-TMPLAR-PARCHETAR
suport de curs

IAI, noiembrie 2011

3
4
 CUPRINS

Modulul I. Comunicarea interactiv la locul de munc pag. 5

Modulul II. Efectuarea unor calcule matematice simple pag. 24

Modulul III. Identificarea sarcinilor i planificarea activitii pag. 32

Modulul IV. Aplicarea procedurilor tehnice de execuie i control a calitii pag. 36

Modulul V. Utilizarea instrumentelor, sculelor, uneltelor, mainilor, utilajelor i

instalaiilor pag. 41

Modulul VI. Respectarea N.T.S.M. i P.S.I pag. 45

Modulul VII. Executarea schelelor pag. 67

Modulul VIII. Executarea cofrajelor pag. 73

Modulul IX. Montarea panourilor prefabricate pag. 82

Modulul X. Executarea pardoselilor din lemn pag. 86

Modulul XI. Executarea acoperiului tip arpant pag. 98

Modul XII. ncadrarea i ajustarea tmplriei pag. 104

Glosar de termeni pag. 108

Aplicatii pag. 110

Bibliografie pag. 121

5
6
 MODULUL I
COMUNICAREA INTERACTIV LA LOCUL DE MUNC

Ceva exprimat (spus) nu nseamna

neaparat deja ceva auzit. Auzit nu
CAPITOLUL I nseamna neaparat deja ceva nteles.
Inteles nu nseamna neaparat deja ceva
cu care sa fi de acord. A fi de acord nu
nseamna deja ceva ce se va aplica.
Aplicat nu nseamna nici pe departe
1. Ce este comunicarea? mentinut.

Este o ntrebare la care au ncercat s ofere rspuns toi autorii literaturii de

specialitate. Definiiile sunt numeroase i diferite. n cele ce urmeaz vom
prezenta dou dintre acestea, mai largi ca sfer de cuprindere.
Foarte simplu, comunicarea este definit ca un proces prin care sunt
schimbate informatii sub forma de mesaje, tiri, semne sau gesturi simbolice,
texte scrise .a. ntre dou sau mai multe persoane, numite interlocutori, sau
mai formal, emitori i receptori.
Comunicarea este un proces dinamic, aflat ntr-o permanent transformare.
Societatea exist datorit comunicrii, ea nseamn comunitate i este vzut
ca un proces care implic participare din partea membrilor unei societi.

2. Modelul de comunicare Shannon-Weaver

Orice stiinta, orice domeniu de ceretare are nevoie de un model. Si in domeniul

comunicarii, s-a incercat de-a lungul timpului crearea unui astfel de model cat
mai complet.
Vom analiza in continuare modelul de comunicare Shannon-Weaver

RASPUNS (FEED-BACK)
7
Indiferent de forma pe care o imbraca, orice proces de comunicare are cateva
elemente caracteristice:
existenta a cel putin doi parteneri emitator (cel care trimite mesajul)
si receptor (cel care primeste mesajul) - intre care se stabileste o
anumita relatie;

capacitatea partenerilor de a emite si recepta semnale intr-un anumit

cod cunoscut de ambii parteneri (de mentionat este faptul ca, in general,
in orice proces de comunicare partenerii joaca pe rand rolul de
enuntiator si receptor);

existenta unui mesaj ce poate fi un sentiment, o idee, un gand. Mesajul

are ca scop informarea, convingerea, impresionarea, amuzarea,
obtinerea unui actiuni, etc.

existenta unui canal/mijloc de transmitere a mesajului.

existenta unui raspuns feedback un mesaj specific prin care

emitentul primeste de la destinatar un anumit raspuns cu privire la
mesajul comunicat, fapt care permite continuarea comunicarii

se realizeaza intr-un anumit context spatio-temporar. Contextul este

foarte important pentru ca aceleasi cuvinte vor suna

altfel intr-un birou decat intr-un mediu neoficial.

este influentat de o serie de bariere de comunicare, perturbatii care

intervin in comunicare si care reduc fidelitatea transferului de mesaj.

n acest context, se impune distincia dintre informare i comunicare,

termeni adesea confundai.
Altfel spus, termenul de informare se refer la situaiile n care rolul activ i
revine exclusiv receptorului, n timp ce comunicarea vizeaz un sistem de relaii
interactive. Informarea const deci, n relaionarea oamenilor cu faptele, iar
comunicarea n relaionarea interpersonal.
Informarea Comunicarea

- tine exclusiv de transferul de - se refera la schimburile de idei ce vizeaza schimbarea

continut (emisie si receptare);
- se refera la situatiile in care
rolul activ ii revine exclusiv
receptorului;
Informarea functioneaza intr-
un singur sens, de la emitent
catre receptor.
comportamentului celuilalt;
- vizeaza un sistem de relatii interactive;
- consta in relationarea interpersonala.
Comunicarea se realizeaza in mai multe directii, fiecare
emitent devenind la randul lui receptor si invers, in cadrul
aceleiasi secvente de comunicare. Comunicarea implica
existenta feedback-ului.

2
8
3. Ascultarea activa

Desi poate parea paradoxal, cel mai dificil lucru in procesul de comunicare, fie
ca se desfasoara fata in fata cu cel care poseda sau doreste informatia, fie ca
il purtam cu mai multi parteneri deodata in cadrul unor intalniri este
ASCULTAREA.

De cele mai multe ori, intelegem ascultarea ca un proces in care rolul

nostru este de a gasi punctele slabe ale celui din fata noastra, de a
anticipa ceea ce vrea sa spuna, de a pregati un raspuns imediat. O
alta abordare uzuala a procesului este de a considera apriorii
nesemnificativ mesajul si implicit informatia furnizata de interlocutor.

Nu uitati !: a nu acorda respect partenerului de dialog nu inseamna un

punct castigat ci unul pierdut.

1. Ascultati toate cuvintele inainte de a decodifica mesajul

2. Percepeti sentimentele si starea partenerului de dialog inainte de a trage

concluzii. Uneori poate spune mai multe decat mesajul in sine.

3. Recunoasteti barierele ce se opun comunicarii in acel moment.

4. Incurajati dialogul prin comunicare verbala sau nonverbala (expresii si

gesturi).

5. Concentrati-va asupra esentialului dar nu pierdeti total din vedere detaliile. De

cele mai multe ori mesajul este complet doar atunci cand toate detaliile sunt
spuse.

6. Parafrazati des in timpul conversatiei, pentru a fi siguri ca ati inteles corect

7. Pastrati contactul vizual cu partenerul de dialog

8. Folositi cu masura si precautie intonatia si expresia fetei. Dupa terminarea

dialogului, memoria vizuala lasa o amprenta deosebita si de multe ori induce
confuzie si deruta.

9. Puneti intrebari directe si deschise.

10. Nu intrerupeti vorbirea directa a interlocutorului.

11. Nu va prefaceti ca ascultati

12. Nu considerati ca detineti monopolul adevarului si ca parerea dvs este cea

mai buna.

13. Nu faceti presupuneri si nu va impuneti punctul de vedere.

14. Nu trageti concluzii pripite.

9
3
 Care sunt calitatile unui bun ascultator?

Deschiderea, disponibilitatea de a comunica, de a stabili relatii, si de a asculta.

Receptivitatea, in sens de manifestare a intersului fata de celalalt, de dorinta
de a primi mesajele sale.
Empatia. Capacitatea de intelegere si rezonanta emotionala cu cel cu care
comunici.
Acceptarea partenerului de discutie, o pozitie pozitiva lipsita de ironie sau
agresivitate.
Rabdarea, capacitatea de a astepta ca persoana sa se deschida, sa vorbeasca,
care este asociata cu o buna toleranta la frustrare.
Implicarea si prezenta in relatie, nu doar fizica ci mai ales mentala si
emotionala.
Capacitatea de a oferi feedback-uri interlocutorului, astfel incat acesta sa
poata sti ca este ascultat cu interes si ca celalalt intelege ceea ce spune.
Aceste feedback-uri includ elemente verbale, precum si elemente de mimica si
pantomimica si se refera mai ales la adecvarea acestora la situatie si
persoana.

Obstacole pentru o buna ascultare:

mesajul supraincarcat si concentrarea asupra tuturor datelor duce la pierderea

ideii esentiale (din cauza copacilor nu se observa padurea);

lipsa atentiei de multe ori ascultatorul pare interesat doar pentru a-i oferi
confort vorbitorului. Atentia poate fi de fapt orientata spre afaceri, preocupari sau
probleme personale etc;

stimulii fizici frig, zgomot, o alta conversatie auzita in paralel;

critica exprimarii si a infatisarii din cauza prejudecatilor si perceptiilor personale

multi oameni au tendinta sa-i judece spontan pe ceilalti in legatura cu modul in
care se infatiseaza si in care vorbesc. Aceasta atitudine de snobism
comunicational creeaza artificial categorii de persoane pe care merita sau nu
merita sa le asculti;

evaluarea subiectului ca fiind neinteresant aceasta este o justificare rationala

pentru a nu asculta, insa aprecierea in acest caz este facuta inaintea discursului;

evitarea ascultarii dificile multe persoane nu sunt obisnuite sa asculte

intamplari detaliate care nu ii privesc direct;

gandirea poate prelucra 800 de cuvinte pe minut, iar vorbitorii pot debita
maximum 200 de cuvinte pe minut din aceasta diferenta rezulta un timp de
rezerva pe care unele persoane o pot utiliza in vederea explorarii viziunii
interlocutorului;

presupunerea falsa ca ascultarea este o activitate fundamental pasiva de fapt

ascultatorii buni sunt foarte activi: pun intrebari, parafrazeaza ideile vorbitorului,
se asigura ca au inteles sensul. Nici tacerea nu inseamna pasivitate: ascultarea
este obositoare, consuma energie mentala si solicita sistemul nervos in mare
masura.
4

10
CAPITOLUL II

1.Mijloacele de comunicare
(prin ce comunicam?)

Mesajul pe care o persoana vrea si poate sa il transmita poate fi de natura:

scris, verbala sau nonverbala.

Comunicarea scris
Trebuie sa intelegem comunicarea scrisa prin cele trei aspecte ale sale
obligatoriu de urmarit:

1. Evidentierea clara a obiectivelor

a. Care este scopul unui document
b. Care sunt urmarile pe care le avem in vedere
c. Redactarea unui document este o forma de comunicare si nu o acoperire
birocratica.

2. Receptorul mesajului
a. Cui se adreseaza mesajul. Este receptorul ales personajul indreptatit sa
primeasca acest mesaj?
b. Care este nivelul de cunostinte al receptorului despre informatiile prezentate
in mesaj? Este foarte posibil ca receptorul sa fie format din mai multe persoane
fiecare cu nivelul sau de pregatire profesionala, fiecare cu un set diferit de
abilitati in comunicare.
c. Care sunt abilitatile de comunicare ale receptorului?
d. Care este gradul de simpatie si sensibilitate existent intre noi si receptor?
e. Care este starea profesionala si mentala a receptorului? (care sunt sarcinile
lui, ocuparea profesionala in general si la acel moment de timp, relatia acestuia
cu subiectul mesajului, starea de oboseala si de surmenaj, puterea lui de
decizie si influenta in cadrul procesului ce face obiectul mesajului).

3. Mesajul in sine
a. Necesitatea acestuia: este necesara transmiterea mesajului in forma scrisa?
Nu trebuie sa omitem faptul ca un mesaj transmis verbal poate realiza o
apropiere suplimentara fata de interlocutor, poate induce o crestere calitativa a
relatiei manager-angajat, poate fi o forma de motivare.
b. Respecta procedurile? Avem calitatea ca manager sau angajat sa transmitem
acest mesaj?
c. Avem abilitatile necesare pentru a scrie acest mesaj? Uneori trebuie sa
admitem ca un document prost intocmit poate produce mai multe daune decat
un mesaj transmis verbal chiar cu inadvertentele si punctele slabe pe care le
poate avea.
d. Trebuie sa analizam foarte exact necesitatea lui profesionala si nu in ultimul
rand trairile noastre emotionale; trebuie mesajul transmis la acel moment de
timp?
5
11
Consideratii generale asupra redactarii unui document

1. Stabiliti in scris obiectivele documentului

2. Stabiliti ideile de baza care vor reprezenta esenta documentului
3. Ordonati ideile in functie de obiective
4. Structurati planul in functie de tipul de document pe care il aveti
in vedere
5. Fiecare fraza sau propozitie trebuie sa fie eficienta. De aceea trebuie sa
scrieti scurt si concis, in termeni intelesi si apreciati de catre receptorul
mesajului. Incercati sa gasiti o forma de comunicare care sa fie inteleasa de cat
mai multi dintre receptori. Nu uitati ca cei cu care comunicati nu sunt o masa
compacta si reprezinta personalitati distincte.
6. Incercati sa nu alterati mesajul prin imixtiunea naturii umane. Pe cat de reala
este aceasta, pe atat subiectivismul pe care il introduce va produce pagube. Cel
care receptioneaza mesajul va privi aspectul sentimental al acestuia ca pe ceva
inadecvat care nu poate, in cel mai bun caz, decat sa scada calitatea procesului
de comunicare. Daca simtim imperios nevoia de a umaniza mesajul atunci
este recomandat sa pastram forma impersonala a acestuia si implicit calitatea
profesionala si sa transmitem apoi verbal sentimentele sau gandurile noastre.
Oricum hartia nu va reflecta ceea ce traim.
7. Respectati procedurile de adresare si redactare acceptate in cadrul
organizatiei. In acest fel, mesajul va fi analizat prin prisma continutului si calitatii
sale si nu va suporta critici legate de forma.
Gradul de formalism al unui document trebuie sa fie in stransa corelatie cu
relatia pe care o aveti cu cel caruia ii transmiteti mesajul precum si cu
obiectivele mesajului.

n cadrul institutiilor este inevitabil aceast form de comunicare. Ea se

concretizeaz n documente precum:

Procesul verbal reprezint un document oficial n care se

nregistreaz o anumit constatare sau se consemneaz pe scurt
discutiile si hotrrile unei anumite adunri

Minuta este un document care consemneaz anumite lucruri,

asemnndu-se cu procesul verbal de constatare. Se deosebeste de
acesta prin faptul c ea nregistreaz si propuneri sau actiuni ntreprinse
la un moment dat care urmeaz a fi completate ulterior.

12
6
 Referatul este documentul scris n care sunt prezentate aspecte
concrete, date si aprecieri n legatur cu o anumit problem, precum si
propuneri de modificare a situatiei existente.
Structura sa este compus din:
prezentarea succint a problemei abordate;
concluzii si propuneri;
semntura.
Raportul cuprinde o relatare a unei activitti (personale sau de grup).
Se face din oficiu sau la cererea unui organ ierarhic. Se bazeaz pe
cercetri amnuntite, schimburi de experient, diverse documentri.

Structura raportului:

1. Introducere:

este obligatorie chiar daca poate fi structurata intr-o singura fraza

poate pune in evidenta contextul in care este redactat raportul
managerial; la cerere sau ca urmare a unei initiative proprii
precum si contextul in care este realizat

2. Scopul raportului:

motivul realizarii raportului

obiectivele raportului
subiectele atinse sau cele pe care nu isi propune sa le atinga
modalitatea de redactare a documentului: se prezinta pe scurt
argumentele

3. Continutul raportului:

poate avea exclusiv una dintre formele mentionate anterior (de

activitate, situatie, strategic) sau poate fi un mixt intre acestea
pentru a evita neclaritati si lipsa de fond este bine sa concluzionam de
la bun inceput care este obiectivul raportului. Este foarte posibil ca un
raport initial conceput ca unul de activitate sau situatie sa se
transforme pe parcurs in unul de tip
strategic. In general aceste transformari ar trebui sa aiba loc atunci
cand raportul este adresat unui factor de decizie. Din pacate insa, se
intampla exact invers. Cu cat destinatarul ocupa o functie mai inalta, cu
atat primeste mai putine sugestii si cai
posibile de actiune si cu atat mai putin recomandari
in cadrul cuprinsului este mult mai importanta coerenta si
abordarea logica decat forma pe care o ia redactarea
nu incercati sa eludati sau sa alterati informatia in mod constient sau
involuntar

13
7
 4. Concluziile raportului:

liste de afirmatii clare si concise care exprima rezumatul

cuprinsului
nu se vor introduce date sau argumente noi

5. Recomandari:

este etapa in care este permisa exprimarea opiniei personale

se recomanda de catre expeditor alegerea unei anumite cai de actiune
recomandarea va fi insotita de argumentele proprii
se va intocmi o lista cu toate persoanele care, in viziunea autorului, sunt
sau vor fi implicate in procesul aferent subiectului raportului

Memoriul este o prezentare amnuntit si documentat a unei probleme,

a unei situatii. Structura unui memoriu este urmtoarea:
formula de adresare;
numele, prenumele, functia si adresa celui care l-a ntocmit;
prezentarea si analiza problemei;
solutii preconizate;
semntura;
functia adresantului si organizatia.

Darea de seam este documentul care cuprinde prezentarea si analiza

activittii unei organizatii, ntr-o anumit etap sau justificarea unei gestiuni. Se
prezint lunar, trimestrial, semestrial sau anual de ctre conducerea n fata
salariatilor sau a actionarilor. Materialul prezentat este critic, evidentiind dificulttile
si cauzele lor, propunnd totodat si solutii de remediere.

De asemenea, forme ale comunicarii scrise mai pot fi:

note,
circulare,
propuneri,
decizii,
scrisori, etc.

Comunicarea scrisa are avantajul unei pregtiri atente a mesajului, care i confer
claritate, precizie i posibilitatea utilizrii unor procedee corespunztoare.

14
Marele dezavantaj const n faptul c necesit mult timp pentru reacie, iar costurile
sunt ridicate, att cele directe (hrtie, tipar, transmitere), ct i cele indirecte
(arhivare, deteriorarea mediului).

Pentru a fi eficient, comunicarea scris trebuie s fie formulata intr-o maniera

pozitiv, care ine de: politee, consideraie, claritate, concizie, completitudine i mod
de organizare.

Documentele scrise este bine sa fie ntocmite cu multa grij, respectndu-se cateva
recomandari:

redactare ngrijit si estetic;

limbaj simplu, fr a exagera n acest sens;
stilul energic pentru a sugera siguranta si ncrederea n sine;
evitarea amnuntelor neimportante;
evitarea promisiunilor ce nu pot fi respectate;
evitarea unor critici nefondate.

Comunicarea verbala
Folosete limbajul oral i este utilizat pe scar foarte larg, reprezentnd
aproximativ 70-75% din timpul destinat comunicrii.

O importan deosebit o are maniera de adresare, de a transmite mesajul astfel

nct acesta s fie convingtor, clar, scurt i precis pentru a-i atinge inta.

Aceast modalitate de comunicare prezint o serie de avantaje:

schimb rapid de informaii directe, adeseori sub forma dialogului,
personalizarea relaiei ef-subaltern,
flexibilitatea exprimrii, folosirea chiar a jargonului (limbaj specializat al unei
colectiviti),
costuri mai reduse etc.

Adresarea verbal are i dezavantaje, legate de faptul c dialogul poate conduce la

pierdere de timp i nu se ncheie ntotdeauna cu acordul prilor, iar n cazul
transmiterii succesive, prin trepte ierarhice, se poate pierde i o parte a informaiilor,
deoarece sunt filtrate de fiecare ef ierarhic.

De obicei oamenii cnd vin n contact cu altii iau o figur serioas, oficial care
provoac o impresie rece. Sunt rezervati n discutie, de aceea este greu s comunici
cu ei.
Sunt si oameni care zmbesc de la prima ntlnire si se poart att de prietenos
nct discutia se desfsoar de la sine.

15
Nu exist o retet perfect pentru o buna comunicare, ns folosind zmbetul, tonul
prietenesc, ascultarea atent, privitul n ochii celuilalt putem rezolva multe probleme
nc de la nceput.

Printre regulile unei comunicri eficiente se numr:

orientarea pozitiv a comunicrii (pe fapte plcute, stimulative)

comunicarea trebuie s fie bilateral (permite schimbul de mesaje, punerea de
ntrebri)
comunicarea sa fie securizat (nu un prilej de abuz afectiv, emotional al unui
asupra celorlalti)
concordanta comunicrii verbale cu cea mimico-gestural
evitarea ambiguittilor (subntelegerilor, incertitudinilor)
evitarea suprapunerilor mesajelor (interventia peste cuvntul celuilalt)
constituirea de mesaje clare, concise (exprimate cu cuvinte si expresii uzuale)

Nu exist un stil de comunicare valabil pentru toti oamenii sau pentru toate situatiile,
dar iat cteva reguli care pot s creasc sansa de succes n domeniul comunicrii:

- fiecare s-si rezerve timp pentru dialog

- s se asigure o atmosfera favorabila
- s fie obiectivi
- s se evite contrazicerile directe, atacul la persoana si conflictele
- s se dea rspunsuri clare si la obiect pentru a evita nentelegerea mesajului
- s se evite ca unul din cei implicati in comunicare sa acapareze toata discutia
- sa existe disponibilitatea de a lua n considerare punctele de vedere ale tuturor
celor implicati in discutie si de a le accepta dac sunt bune
- crearea unor ocazii de feedback, oferind ocazia celor in discutie sa s explice si s
argumenteze opiniile sale

Comunicarea nonverbal const n transmiterea

mesajelor prin alt mijloc dect scrisul sau vorbitul, cum ar fi:
gesturi, mimic, micri ale corpului etc. i care sunt de fapt
,,mesaje pariale sau adiionale ce completeaz coninutul
mesajelor verbale. Poate fi un mijloc eficient de descifrare a
mesajelor pe care le transmite emitentul. Limbajele neverbale,
completate de limbajul paraverbal (forma vocal de limbaj
neverbal precum: inflexiunea i tonalitatea vocii, ritmul de vorbire,
modul de accentuare a cuvintelor, pauzele ntre cuvinte etc.)
apeleaz la toate simurile noastre i se bazeaz pe seturi de simboluri care pot
avea un neles clar sau ambiguu. Principalele tipuri de comunicare neverbal sunt:
comunicarea senzorial se bazeaz pe ceea ce recepionm prin
intermediul simurilor;
comunicarea estetic prin care se transmit diferite emoii artistice;

10

16
 comunicarea nsemnelor (insigne, fanioane, uniforme) i a simbolurilor
(titulatur, decoraii).

Cele mai utilizate mijloace de transmitere a mesajelor nonverbale sunt: limbajul

corpului (expresia feei, a ochilor, poziia fizic, n special a capului i a minilor),
decorul biroului, modul de folosire a spaiului i mbrcmintea.
Formele de manifestare ale comunicrii neverbale cele mai eficiente sunt
ilustrrile (cnd se face apel la prezentarea unor obiecte) i manifestrile afective
(stri emoionale, inflexiunea vocii).
Limbajele neverbale nsoesc i comunicarea scris; ele sunt legate de
aspectul grafic al foii, structura i formatul scrierii.
Specialitii consider comunicarea neverbal ca fiind subtil i complex, iar
gradul ei de contientizare este destul de redus i de aceea comunicm adesea
neintenionat. n proporie de 55% omul se exprim prin limbaj neverbal, 38%
prin limbaj paraverbal i doar 7% prin limbaj verbal. Prin urmare, managerii
trebuie s acorde atenie deosebit comunicrii neverbale, pentru a putea
comunica eficient cu subalternii. De fapt, eficiena comunicrii depinde de
abilitatea managerului de a combina cuvntul scris i verbal cu limbajul neverbal
i paraverbal, pentru a exprima cu claritate sensul mesajului transmis.

Tacerea , departe de a fi lipsita de comunicare,este incarcata profund

de seminificatii comunicative.

Cand suntem stingheriti, nestiind raspunsul la o intrebare, noi comunicam

implicit ceva. Aceasta tacere e deosebita de tacerea omului meditativ sau a omului
plictisit sau de tacerea impusa prin ,,reducerea la tacere.

Tacerea se leaga de ascultare si de receptionarea corecta a mesajelor. Folosind-o

cu pricepere, putem stimula comunicarea creand interlocutorului posibilitatea de a-si
exprima ideile sau sentimentele care astfel ar fi ramas ascunse.

Limbajul spatiului . Ideea de la care se porneste este ca orice individ are tendinta
de a-si revendica un spatial al sau, spatial din jurul trupului sau, pe care-l marcheaza
imaginar, il considera drept spatial sau personal, ca o prelungire a propriului sau
trup. Incalcarea acestui spatiu bazeaza profound individual, creand discomfort,
stanjeneala si chiar stari conflictuale. Fiecare individ tinde sa mentina o distanta intre
el si celelalte persoane sau lucruri. In limbaj curent se spune ,,il tine la distanta sau
,,prieten apropiat, ilustrand faptul ca relatiile interumane pot fi exprimate spatial.
In plan mai general, modul in care folosm spatiul de comunicare are
determinatii culturale si sociale specifice. In lumea afacerilor, de exemplu, spatiul
este in relatie directa cu rangul individului; pe masura ce avanseaza in functie, cresc
dimensiunile biroului sau.
In privinta spatiului familial ( cel al casei de locuit) accesul persoanelor straine
este extreme de selective, in functie de relatiile pe care acestea le au cu
proprietarul.Unele persoane sunt primate doar in vestibul, altele in bucatarie, altele
in sugragerie sau in dormitor.

11

17
Limbajul trupului are si el o semnificatie aparte. Prin intermediul acestuia putem
depista daca o persoana relateaza un fapt adevarat sau o minciuna. De exemplu,
daca in timpul conversatiei, persoana nun e priveste timp indelungat in ochi, daca isi
framanta mainile in mod constant,daca exercita o frecare asupra ochilor, daca is
misca nasul si colturile gurii,este clar ca acea persoana nu este o persoana sincera
in ceea ce ne comunica.

Totodata, prin limbajul trupului, putem deduce ocupatia unei persoane dar putem
descoperi si modul ei de viata. O persoana imbracata decent, elegant, mereu
ingrijita si care acorda o atentie modului in care se prezinta in fata celorlalti este clar
o persoana care traieste intr-un ambient intelectual, ocupand o functie importanta.

Gesturile, cum ar fi miscarea mainilor si a corpului, pozitia corpului (modul in care

suntem asezati), orientarea ( daca stam cu fata sau cu spatele catre interlocutor) ,
contactul vizual ( daca privim spre destinatarul mesajului sau nu) cat si intervalul de
timp in care il privim, paralimbajul ( vibratii ale vocii , variatii de inaltimii sunetelor,
taria lor si capacitatea vorbirii, calitatea si tonul vocii).
Pentru a comunica oamenii nu folosesc numai cuvintele. De cate ori comunicam,
trimitem in exterior mesaje si prin intermediul altor mijloace. Chiar atunci cand
scriem sau vorbim, noi totusi comunicam si altceva decat mesajul, uneori involuntar
sau inconstient.

Elemente ale comunicarii non-verbale

1. Orientarea corpului: persoanele stau cu spatele la cei pe care doresc sa ii

evite;
2. Postura: semnalele posturale care arata relaxare sau tensiune sunt corelate cu
statutul persoanei
3. Gesturile: frecventa crescuta a anumitor gesturi arata o stare de tensiune si
disconfort sau lipsa onestitatii, de exemplu gesturile prin care se maseaza,
freaca, strange, culege, inteapa o parte a corpului aceste gesturi sunt
descurajate in public
4. Privirea:
privirea directa: onestitate, intimitate, amenintare;
privirea intr-o parte: lipsa de interes si raceala;
privirea evitanta poate transmite nesiguranta, lipsa increderii in sine etc.;
evitarea privirii: ascunderea sentimentelor, lipsa de confort sau vinovatie;
miscarea ochilor in sus: incercarea de a ne aminti ceva;
miscarea ochilor in jos: tristete, modestie, timiditate, ascunderea unor emotii.
5. Zambetul:

12

18
 poate exprima o complexitate de informatii: placere, bucurie, satisfactie,
promisiune, cinism, jena.
6. Mimica:
figura cu comisurile buzelor lasate poate indica tristete marcata;
fruntea incruntata: preocupare, manie, frustrare;
sprancene ridicate: mirare, surpriza;
nas incretit: neplacere;
buze stranse: nesiguranta, ezitare, ascunderea unor informatii.
7. Postura corpului:
tinuta capului: in sus-persoane dominante, in jos- persoane supuse;
aplecarea corpului:
- in fata interes pentru interlocutor, neliniste preocupare;
- relaxata detasare, plictiseala, autoincredere excesiva;
8. Distanta:
zona intima (0 46 cm);
zona personala (46 122 cm) Corespunde distantei normale la care doi oameni
converseaza pe strada sau intr-o incapere mare. Regula: daca partenerul se
retrage sau face gesturi de distantare, fii sigur ca ai patruns in spatiul sau
personal;
zona sociala (1,23 - 3.5 m) Este spatiul rezervat contactelor sociale, negocierilor,
vanzarilor, relatiilor profesionale, vanzarilor, relatiilor profesionale;
zona publica (peste 3.5 m) Este spatiul in care comunicarea si relatia isi pierd
caracterul interpersonal; este vorba deja de un discurs public, cu caracter oficial,
formal, ritual.
9. Gestica:
ridicatul din umeri: neintelegere;
gestul acoperirii gurii: demascarea unei situatii de nesinceritate;
gesturi facute cu palma;
strangerea de mana: dominare (cu palma in jos), supunere (cu palma in sus),
egalitatea (cu palma perpendiculara);
frecarea palmelor: asteptari pozitive;
inclestarea mainilor: frustrare, reprimare a atitudinii negative.

13

19
2. Comunicarea Organizationala
Spre deosebire de comunicarea interpersonala, comunicarea organizationala nu
este un proces spontan si natural. Ea trebuie proiectata in asa fel incat sa permita:

coordonarea: proces ce are in vedere atingerea unui obiectiv prestabilit, necesar

pentru realizarea scopului final al organizatiei

armonizarea: activitate ce are drept scop definirea unui obiectiv comun

Pentru cursul de fata am considerat a fi necesara detalierea ultimului punct al

acestei categorii deoarece reda tipurile de comunicare adaptate la tipurile de
organizare a institutiilor, iar aceasta adaptare ajuta la construirea mesajelor de
comunicare interna.

Astfel:
comunicarea descendenta urmeaza, de obicei, relatiile de tip ierarhic, derulandu-
se de la nivelul managementului de varf catre nivelurile de executie. Continutul este
dat de decizii, reglementari, instructiuni, transmiterea de sarcini, solicitarea de
informatii. Principala problema a acestui tip de comunicare o constituie marea
probabilitate ca mesajul sa fie filtrat in timp ce este vehiculat de la un nivel la altul,
deoarece fiecare nivel poate interpreta mesajele in functie de propriile necesitati sau
obiective;

comunicarea ascendenta consta in transmiterea de mesaje de catre subordonati

sefilor directi si, succesiv, nivelurilor superioare ale managementului. Prin ele se
vehiculeaza cereri, rapoarte, opinii, nemultumiri. Rolul comunicarii ascendente este
esential pentru eficienta procesului de comunicare, deoarece atesta receptarea
mesajelor transmise de manageri. De asemenea, prin intermediul ei se informeaza
managementul de nivel superior asupra starii morale a personalului, asupra
obstacolelor din calea comunicarii, nivelului si formei abaterilor inregistrate cel mai
frecvent. Faptul ca mesajul circula de la executanti la manageri nu-l scuteste de
filtrele cognitive sau psihologice. Astfel, in cazul transmiterii unor informatii, rapoarte,
sugestii privind continutul muncii si modalitatile de imbunatatire ale acesteia, sefii
intermediari pot fi incercati de teama ca subordonatii lor ar putea fi apreciati de
superiori ca fiind mai competenti decat ei; ori, in cazul in care informatia constituie
un feedback la un mesaj anterior, seful poate interpreta comunicarea subordonatului
drept o incercare de a-i testa competenta profesionala ori autoritatea. In asemenea
situatii, se pot instala blocaje cu efecte asupra capacitatii de control si mentinere a
procesului de comunicare;

comunicarea pe orizontala (sau laterala) se stabileste intre persoane sau

compartimente situate la acelasi nivel ierarhic. Rolul acestui tip de comunicare este
de a facilita coordonarea activitatilor ce vizeaza obiective comune, excluzand
interventia managerilor de nivel superior;

14

20
 comunicarea diagonala este practicata in situatiile in care membrii organizatiei nu
pot comunica prin celelalte canale. Spre exemplu, in cazul utilizarii managementului
prin proiecte, apar frecvent comunicarile diagonale intre echipa de proiect si restul
compartimentelor structurii. Spre deosebire de comunicarile clasice, acest tip
prezinta avantajele economiei de timp si costuri, ale folosirii unor relatii informale,
ale potentarii unui climat bazat pe apreciere reciproca.

Stiluri de comunicare organizationala

Adriana Ritt aminteste o clasificare a stilurilor de comunicare interna, asa cum este
vazuta de catre Smythe si colaboratorii sai:

de instruire ajuta angajatul sa-si cunoasca atributiile si modul in care sa le

indeplineasca. E o comunicare intr-un singur sens, de la superior la subordonat,
desfasurata sub motto-ul Fa asta!

informativ este tot o comunicare intr-un singur sens prin care salariatul primeste
doar informatia pe care conducerea vrea sa i le dea, dupa principiul Fa asta pentru
ca!

consultativ comunicarea in dublu sens prin care salariatului i se ofera

posibilitatea sa discute cu superiorii sai si sa-si exprime pareri proprii, dupa reteta
Sa discutam cum se face asta!

de implicare comunicarea de jos in sus care inlesneste schimbul de experienta

intre angajatii tineri si colegii care au o vechime mai mare in organizatie, prin
indemnul Cum ai face tu asta?

participativ implica personalul in procesul de luare a deciziilor, prin lansarea

intrebarii Cum sa facem asta?

Comunicarea intern are scopul de a trimite ctre categoriile de public intern

mesajele potrivite pe care organizaia dorete s le difuzeze n societate. Printre
beneficiile programelor de comunicare intern trebuie meionat n primul rand
asigurarea eficienei. Stabilirea unui climat de lucru normal, deschis, bazat pe
colaborare i nelegere are efect direct asupra eficientizrii activitii.

Prin comunicarea intern este sprijinit mai buna performan a fiecrui angajat-
care are att informaia necesar n realizarea activitii ct i nelegerea asupra
organizaiei, asupra direciei n care aceasta se ndreapt, asupra standardelor la
care trebuie s se raporteze. Angajaii organizaiei sunt, de asemenea, membri ai
societii i ai comunitilor locale, citesc zilnic presa, i sunt n unele cazuri i
clieni ai organizaiei. n ambele cazuri, acetia primesc i transmit la rndul lor
mesaje publicului larg. Opinia lor despre organizaie reprezint, n majoritatea
cazurilor, o oglindire a imaginii pe care o are organizaia n faa societii.

15

21
Comunicarea se realizeaz n cadrul organizaiei, indiferent dac sefii ncearc sau
nu s o controleze. Aa cum spune Harrison, ntr-o organizaie ierarhic tipic, cu
Comunicarea
managementulsesituat
realizeaz
la vrfulnpiramidei:
cadrul organizaiei, indiferent dac sefii ncearc sau
nu s o controleze. Aa cum spune Harrison, ntr-o organizaie ierarhic tipic, cu
managementul
(1) Comunicareasituat
curgela de
vrful
suspiramidei:
n jos sub form de instruciuni i informaii i

(1)
(2) Comunicarea
Poate exista i curge de sus n jos
o comunicare de sub
jos form
n sus,desub
instruciuni i informaiide
forma propunerilor i proiecte
sau a altor feluri de feedback adresat conducerii. Fiecare colectiv de munc are
(2) Poate
propriul exista
su sistemi de
o comunicare
comunicare:de jos n sus, sub forma propunerilor de proiecte
sau a altor feluri de feedback adresat conducerii. Fiecare colectiv de munc are
propriul su care
(3) oamenii sistem de comunicare:
lucreaz n acelai birou sau n acelai departament din organizaie
comunic ntre ei.
(3) oamenii care lucreaz n acelai birou sau n acelai departament din organizaie
comunic ntre ei.are loc ntre grupuri de la acelai nivel
(4) Comunicarea

(4)
(5) Comunicarea
i ntre niveluriare loc ntre
ierarhice grupuri de la acelai nivel
diferite

(5)
(6) i
n ntre
afarniveluri
de acesteierarhice
traseediferite
ale informaiei din cadrul organizaiei, exist o mulime
alte ci informale de comunicare ntre acei indivizi care, ntmpltor, sunt n relaie
(6) n afar de
de prietenie sauaceste traseecuale
de rudenie aliinformaiei
membri ai din cadrul organizaiei, exist o mulime
personalului.
alte ci informale de comunicare ntre acei indivizi care, ntmpltor, sunt n relaie
de
(7) prietenie
Discuiilesau de rudenie
informale (micacubrf)
ali membri ai personalului.
care nflorete n toate organizaiile este o cale
sigur prin care informaia, exact sau nu, ajunge n toate avanposturile.
(7)
Un Discuiile
program de informale (mica
comunicare brf)
bun poatecare
creanflorete
o echip n toate
bine organizaiile
nchegat. este se
Oamenii o cale
sigur prin care informaia, exact sau nu, ajunge n toate avanposturile.
cunosc ntre ei, tiu care este obiectivul organizaiei, cum s lucreze eficient i cum
Un
pot program
participade comunicare
activ n cadrulbun poate creafr
organizaiei o echip bine nchegat.
a se limita Oamenii
doar la a-i se
face datoria,
cunosc ntre ei, tiu care este obiectivul
ceea ce i face mai valoroi pentru organizaie. organizaiei, cum s lucreze eficient i cum
pot participa activ n cadrul organizaiei fr a se limita doar la a-i face datoria,
ceea ce i face mai
CAPITOLUL III valoroi pentru organizaie.
CAPITOLUL III
1. Blocajele noastre din comunicare
1. Blocajele noastre din comunicare
Cu siguranta fiecare dintre noi am avut, macar o data, o problema de comunicare cu

seful Cu siguranta
nostru sau cu cel fiecare
pe care dintre noi am avut, macar
il coordonam. o data, o problemanaste de
Cu siguranta fiecare dintre noi am avut, macar Orice
o data,problema de comunicare
o problema de comunicare cu
comunicare cu seful nostru sau cu cel pe care il coordonam. Orice problema de
frustrari
seful si framantari,
nostru sau dorinta
cufrustrari
cel pe si de ila coordonam.
care intelege unde am gresit si cede
se comunicare
poate face pentru
comunicare naste framantari, dorintaOrice problema
de a intelege unde am naste
gresit si ce se
apoate face
remedia pentru
situatia.a remedia
Ei bine, situatia.
situatia Ei
nu bine,
este situatia
deloc nu este
disperata, deloc
pentrudisperata,
ca exista
frustrari si framantari, dorinta de a intelege unde am gresit si ce se poate face pentru pentru
cateva
ca exista
remedii cateva remedii simple. In primul rand, trebuie sa intelegem ca blocajele in
simple.
a remedia situatia. Ei bine, situatia nu este deloc disperata, pentru ca exista cateva
comunicarea organizationala sunt, pe de o parte, de natura personala (un anumit
In
tip primul rand, trebuie
de personalitate,
remedii simple. modsa intelegem
diferit ca blocajele
de perceptie, in comunicarea
lipsa deprinderii organizationala
de a asculta) si, pe de
alta
sunt, parte,
In primul specifice
pe derand,
o parte, functiei
de natura
trebuie ierarhice (de
personala
sa intelegem subordonat
ca (un sau de manager).
anumitintipcomunicarea
blocajele de personalitate, mod diferit
organizationala
de perceptie,
sunt, lipsa deprinderii
pe de o parte, de a asculta)
de natura personala si, pe de
(un anumit tip alta parte, specifice
de personalitate, modfunctiei
diferit
ierarhice (de subordonat
de perceptie, sau dede
lipsa deprinderii manager).
a asculta) si, pe de alta parte, specifice functiei
ierarhice (de subordonat sau de manager).

16

16
22
 In privinta primului tip de blocaje, de natura personala, capacitatea de a-l asculta
pe cel de langa noi se poate invata. Cu totii avem tendinta de a fi pseudo-ascultatori
din cand in cand. Acest lucru este cu siguranta util, pentru ca energia noastra este
limitata. In probleme importante insa, este bine sa ne ascultam interlocutorul, incercand
sa eliminam blocajele. Un astfel de blocaj este comparatia. Avem tendinta ca, in loc
sa-l ascultam pe partenerul nostru de discutie, sa ne comparam cu el, sa incercam sa
stabilim cine e mai competent, cine are mai multa dreptate, cine a gresit sau cat de
jigniti ne simtim.

Recapitularea o practicam atunci cand, in loc sa fim atenti la interlocutor, ne

pregatim in minte un raspuns usturator sau bine construit, cu argumente solide, care
sa ne transforme in invingatori in discutia respectiva.

Tendinta exagerata de a vedea dincolo de vorbele partenerului pentru a afla

ceea ce gandeste sau urmareste cu adevarat, de a interpreta si de a analiza in detaliu
vorbele, tonul, gesturile sau privirea celuilalt ne impiedica sa intelegem cu adevarat
ceea ce interlocutorul tocmai ne comunica.

Filtrele se refera la tendinta de a selecta doar informatiile care ne convin, care

ne confirma asteptarile sau care sunt legate strict de domeniile noastre de interes. A
pune etichete de la bun inceput, a emite judecati de valoare, inainte de a intelege cu
adevarat mesajul celuilalt, a-l introduce deja pe interlocutor intr-o categorie pana sa
spuna tot ce are de spus este, de asemenea, nociv pentru ascultare.

Identificarea are loc atunci cand povestea pe care ne-o spune celalalt
reactiveaza o insatisfactie personala, o suferinta. Din acel moment, nu mai suntem
disponibili pentru ascultare si pentru povestea partenerului. Visarea cu ochii deschisi
in timpul unui dialog, mai ales atunci cand suntem obositi sau plictisiti, este un alt
blocaj in ascultare.

Nevoia de a avea intotdeauna dreptate ne inchide la critici si la sugestii poate

utile. Nu mai ascultam ceea ce ne comunica interlocutorul. Contestarea, nerabdarea
de a-l contrazice, de a ne manifesta opozitia, ne determina sa nu mai ascultam restul
ideilor expuse. Cei care au convingeri foarte puternice sau care au tendinta de a
contesta autoritatea celuilalt sunt cei mai predispusi pentru acest tip de blocaj.

In ceea ce priveste problemele de comunicare specifice ierarhiei organizationale,

in comunicarea managerului poate aparea ca blocaj efectul statutului functiei. Acesta
consta in tendinta sefilor de a nu pune mare pret pe comunicarea cu subordonatii lor,
de a o investi cu valoare negativa, avand tendinta de a comunica cu cei care au acelasi
statut sau un statut superior. Solicitarile conflictuale ale rolului de lider, adica cerinta

23
de a indeplini sarcini specifice de serviciu si de a oferi in acelasi timp suport socio-
emotional - lucru greu de echilibrat - poate afecta comunicarea cu subordonatii.

Alte probleme in comunicare:

Sistemele de comunicare, la randul lor, pot suferi de anumite patologii,

cauzate de o proiectare defectuoasa. Ele pot fi grupate in trei categorii, fiind de fapt
problemele legate de:

1. Volumul informatiei. Sistemele de informare proceseaza de obicei o

cantitate uriasa de informatie, ceea ce are ca efect imposibilitatea exploatarii tuturor
datelor pe care le emite /recepteaza organizatia. Se produc de asemenea, blocaje
de informatie sau intermitente in fluxurile comunicationale. La fel de posibil este
sa se produca si cazul invers: sistemele proceseaza o cantitate insuficienta de
informatii sau privilegiaza anumiti actori din spatiul organizational. Cazul tipic este
cel al directorului care ia decizii de unul singur, pornind de la informatii partiale.

2.Calitatea foarte scazuta a informatiei. De foarte multe ori datele sunt

imprecise sau irelevante pentru obiectivele sau asteptarile organizatiei. Informatiile
sunt foarte greu accesibile, acest lucru nedatorandu-se neaparat precaritatii
tehnologice, ci lipsei de dinamism a rolurilor de emitator/receptor. O alta problema
foarte frecventa este lipsa de adecvare intre momentul in care este nevoie de
anumite date si momentul in care acestea sunt efectiv furnizate/primite. De obicei,
informatiile ajung prea tarziu la beneficiar, ceea ce are un impact negativ asupra
eficientei organizatiei.

3. Propagarea defectuoasa a informatiei. Viteza de difuzare a informatiilor

este in general prea lenta. Exista si cazuri in care este prea rapida si atunci anumite
date care pot avea o importanta considerabila sunt iremediabil pierdute. Nu se
realizeaza propagarea informatiilor
pe orizontala, ci numai pe verticala. In aceasta situatie, persoanele implicate
direct in indeplinirea scopurilor organizatiei sunt private de accesul la informatie,
ceea ce evident, afecteaza functionarea eficienta a intreprinderii. O alta problema
este decodarea incorecta de catre anumite persoane, care conduce la greseli de
interpretare.

In loc de concluzie

Cele mai multe companii considera ca pot rezolva problema comunicarii

fara ca abilitatile personale de comunicare sa fie puse in evidenta si fara a exista
proceduri organizationale care sa puna in valoare in sens pozitiv aceste abilitati.
Concluziile sunt dramatice

24
 Lipsa comunicarii sau gestionarea necorespunzatoare a acestui proces
duce la alterarea mai multor componente ale managementului companiei iar pe de
alta parte lipsa unor abilitati si a culturii organizatiei privitoare la aceste componente
invalideaza constant procesul de comunicare.

Problemele de comunicare nu se pot rezolva prin e-mail sau telefon. Este

nevoie de o comunicare fata in fata (individual sau prin sedinte) pentru a intelege
exact cum se manifesta toate elementele unei comunicari.

Ultimele studii efectuate pentru a disocia procesul de comunicare in

elementele sale esentiale au aratat ca:

55% din intelesul comunicarii il reprezinta mimica

38% este transmis prin tonalitatea si modul in care comunicam
7% este comunicat prin cuvinte

Indiferent de modalitatea de comunicare pe care decidem sa o folosim, prin intalniri

directe, prin sedinte sau pur si simplu de la distanta, trebuie sa avem in vedere ca,
bazata pe respect reciproc, comunicarea este construita din cunostinte, abilitati,
experienta si fler.

Intotdeauna trebuie sa ne fie clar de ce comunicam, iar stilul de comunicare

trebuie adaptat la mediul in care lucram, intern si extern, si pana la urma la
partenerul de dialog.

Cel mai important aspect al unui proces este

informatia, iar comunicarea este modalitatea prin
care o obtinem.

25
 MODULUL II
EFECTUAREA UNOR CALCULE MATEMATICE SIMPLE

MODUL 2. EFECTUAREA UNOR CALCULE MATEMATICE SIMPLE

Cap. I ALGEBRA

1. MULTIMI
Multimea numerelor naturale
= {0, 1, 2, 3, ...}

Multimea numerelor intregi

= {..., -2, -1, 0, 1, 2, ...}.

Multimea numerelor rationale

Multimea numerelor reale

= (-; +)

2. PROPORTII
Definitie: O egalitate de doua rapoarte se numeste proportie.
Exemplu :
2 4

3 6
a c
Pentru proportia , numerele a,b,c,d se numesc termenii proportiei.
b d
-a si d se numesc termeni extremi
-b si c se numesc termeni mezi

Proprietatea fundamentala a proportiilor:

produsul extremilor = produsul mezilor
a b c d

Modalitati de calcul:

x= x= x= x=

26
3. MEDIA ARITMETICA
Media aritmetica a mai multor numere este raportul dintre suma acestor numere si
numarul lor.

abcd
Media aritmetica =
4

4. MARIMI DIRECT PROPORTIONALE

Definitie: Numerele a,b,c sunt direct proportionale cu numerele x,y,z

a b c

x y z

Regula de trei simpla:

2,5 lei..............1 kg cuie 2,5 lei..............1 kg cuie

6 lei............... x kg cuie 1,5 lei............... x kg cuie

5. MARIMI INVERS PROPORTIONALE

Definitie: a,b,c sunt invers proportionale cu x,y,z ax = by = cz

Regula de trei simpla:

8 zile..............10 muncitori 15 zidari..............30 zile
X zile...............14 muncitori 20 zidari............... x zile

810 = x14 1530 = 20x

6. PROCENTE

Definitie : P% =

Exemple: 5% =

3,78% =

X% din Y se scrie X%Y

Exemplu : 5% din 30 se scrie 5%30 = = 1,5

27
Cat la suta reprezinta X din Y?

?% Y=X

Exemplu : Cat la suta reprezinta 5 din 20?

?% 20 = 5

?% = 5:20 = 0,25 = 25 %

7. UNITATI DE MASURA
7.1.Unitati de Lungime
km
hm
dam

10n m : 10n

dm
cm
mm
unde n = numarul de pasi urcati sau coborati.
Exemple :
3 m = 3000 mm 2 km = 200 dam 250 cm = 0,25 dam

7.2.Unitati de Masa
kg
hg
dag
10n g : 10n
dg
cg
mg
Exemple :
4 g = 4000 mg 7,2 kg = 720000 cg 50 dg = 0,05 hg
1 tona = 1000 kg

28
7.3.Unitati de suprafata

km2
hm2
dam2

102n m2 : 102n

dm2
cm2
mm2

Exemple:

1 m2 = 1m 1m 1m2 = 100cm 100cm = 10000cm2

7.4.Unitati de volum
km3
hm3
dam3

103n m3 : 103n

dm3
cm3
mm3

Exemple:

1 m3 = 1m 1m 1m 1m3 = 100cm 100cm 100cm = 1000000cm3

1m3 = 1000 litri

m = v , unde m = masa, = densitatea, v = volumul

29
 Cap. II GEOMETRIE

1.Geometrie plan

1.1. Triunghiul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:

P=AB+BC+CA

Aria triunghiului=(inaltimea x baza)/2, adica:

Atriunghi=(b x h)/2.
In cazul nostru, b=BC, iar h=AD. Deci,
AABC=(BCxAD)/2

1.2. Paralelogramul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:

P=AB + BC + CD + DA. Deoarece laturile opuse ale
paralelogramului sunt congruente (egale), perimetrul
poate fi calculat astfel P=2(AB + BC).

Aria paralelogramului = baza x inaltimea, adica

Aparalelogram=b x h, iar in cazul nostru,
AABCD=DC x AM, pentru ca
DC=b (baza) si AM=h (inaltime).

1.3. Dreptunghiul

Dreptunghiul are lungime( not L=AB) si latime (not

l=BC).
Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB+BC+CD+DA sau P=2(L+l)

Aria dreptunghiului = lungimea x latimea

Adreptunghi=L x l. In cazul nostru, AABCD=AB x BC.

1.4. Patratul

Patratul este un dreptunghi care are toate laturile

egale (congruente), sau lungimea egala cu latimea.
Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB+BC+CD+DA sau P=4 L, unde L este latura
patratului (AB=BC=CD=DA=L).
Aria patratului=latura x latura = latura2, adica,
Apatrat=L2.
In cazul nostru, AABCD=AB2.

30
1.5. Trapezul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:

P=AB + BC + CD + DA.

Aria trapezului = (baza mare + baza mica)xinaltimea/2,

adica Atrapez=(B + b) x h/2, iar in cazul nostru
AABCD=(DC + AB) x AM/2, pentru ca
DC=B (baza mare)
AB=b (baza mica), iar
AM=h (inaltimea).

1.6. Cercul

Avem OA - raza (not. r)

Lungimea cercului (circumferinta cercului):

Aria cercului (corect ar fi aria discului):

2.Geometrie n spaiu

2.1. Corpuri - Poliedre

2.1.1.Piramida

Vom discuta decat de corpuri regulate, deci si piramida este

regulat.
Avem: AB - muchia bazei(not. m)
VA - muchia laterala(not. l)
VO - inaltimea piramidei (not. h)
VM - apotema laterala sau apotema piramidei (not. ap)
OM - apotema bazei (not. ab).
Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
Alat=(Pb x ap)/2.
Aria bazei
Ab=(Pb x ab)/2, unde Pb este perimetrul bazei.
Aria totala = aria bazei + aria laterala

Volumul
Vpir=(Ab x h)/3.
Tetraedrul poate fi considerat o piramida care are ca baza un
triunghi, aria si volumul calculandu-se analog.

31
2.1.2.Paralelipipedul dreptunghic, cubul, prisma

Avem: AB - lungime(not. L)
BC - latime(not. l)
AE - inaltimea sau muchia laterala (not. h)
Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
Alat=Pb x h, unde Pb este perimetrul bazei,
sau
Alat=2(L + l) x h
Aria bazei
Ab=L x l.
Aria totala = aria bazei + aria laterala

Volumul
Vparalelipiped=Ab x h
sau Vparalelipiped=L x l x h.

Paralelipipedul dreptunghic este un caz particular de prisma,

iar cubul este un caz particular de paralelipiped dreptunghic, in
sensul ca este un paralelipiped cu toate laturile congruente.

2.1.3.Trunchiul de piramida

Avem: AB - Muchia bazei mari

A'B' - Muchia bazei mici
OO' - Inaltime (not. h)
AA' - Muchia laterala
OM - Apotema bazei mari (not. aB)
O'M' - Apotema bazei mici (not. ab)
MM' - Apotema trunchiului de piramida (not. at)
Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
Alat=(PB+Pb)at/2, unde Pb este perimetrul bazei
mici, iar PB este perimetrul bazei mari. Ariile bazelor
se calculeaza in functie de natura bazelor (triunghi,
patrulater etc.), iar la piramida regulata se mai pot
calcula si cu ajutorul formulelor:
Ab=Pb x ab.
AB=PB x aB.
Aria totala = aria bazei mari + aria bazei mici + aria
laterala

Volumul

Vtrunchi de piramida=

32
2.2.Corpuri - Corpuri rotunde

2.2.1.Cilindrul

Avem:
AA' - generatoare (not. g)
OO' - inaltimea cilindrului (not. h; in cazul nostru, la
cilidrul circular drept, avem g=h)
AO - raza bazei (not. r)
Aria bazei = aria cercului de la baza, adica:

Aria laterala:

Aria total:

Volumul cilindrului:

2.2.2.Conul

Avem:
VA - generatoare (not. g)
VO - inaltimea conului (not. h)
AO - raza bazei (not. r)
Aria bazei = aria cercului de la baza,
adica:

Aria laterala:

Aria totala:

Volumul conului:

2.2.4.Sfera

Avem:
OA - raz (not. r)
Aria sferei:

Volumul sferei:

33
 MODULUL III
IDENTIFICAREA SARCINILOR I PLANIFICAREA ACTIVITII

In cadrul acestui modul se va prezenta:

1) Identificarea sarcinilor de efectuat i cerinele legate de acestea astfel incat :
Sarcinile, procedurile i instruciunilereferitoare la lucrarea de executat sunt identificatecorect
i complet.
Se clarific eventualele nenelegeri privindsarcinile, procedurile, instruciunile identificate /
primite, apelnd la persoanele competente.
Se identific cu responsabilitate frontul de lucru iobiectivele de realizat.

2) Planificarea unei activitati curente astfel incat :

Se identific corect i realist timpul necesar pentrurealizarea lucrrii.
Se stabilete etapele de lucru i modul deabordare, n funcie de sarcinile de ndeplinit i
detimpul alocat.
Se planific succesiunea fazelor, n conformitatecu cerinele procedurii de lucru i de
eventualelesituaii care pot interveni.

1.1. Comunicare i informaie

Pe baza procesului de comunicare-intelegere, mai multe entitati ce comunica intre ele pot
ajunge la concluzii, teluri, norme, valori si principii comune fiind capabile, astfel, sa creeze structuri
sociale intragrup. Prin procesul de comunicare comunitatile nu numai ca se creeaza dar ele se si
dezvolta si din pacate se si distrug.
Comunicarea vazuta ca participare sau coparticipare
Comunicarea este un proces in care se cedeaza si se primesc informatii. Este un proces
implicativ in care participarea membrilor unui anumit grup este necesara. Aceasta participare nu
trebuie nteleasa ca fiind existenta doar la nivelul procesului de comunicare deoarece existenta
grupurilor si a actiunilor comune ale acestora implica participarea.
Coparticiparea reprezinta o implicare partiala. In orice grup exista un nucleu constant care
participa efectiv la realizarea telului propus si duce tot greul actiunilor si exista si anumite elemente
care nu sunt nici ostile dar nici pasive dar care participa, uneori, doar la anumite actiuni in vederea
atingerii acelui tel comun.
Comunicarea poate fi inteleasa si ca organizare
Existenta grupurilor si mai ales a structurilor sociale formale din cadrul acestora implica,
alaturi de norme, legi, reguli, ierarhizare, automat si organizarea. Putem afirma ca unul dintre marile
avantaje ale organizarii actiunilor este reprezentat de scurtarea perioadei de timp in care se atinge
telul propus. Un alt mare avantaj al organizarii este cresterea nivelului de siguranta al membrilor
grupului precum si increderii in ceea ce priveste atingerea telului propus.
Ultimul mare avantaj pe care o sa-l evidentiem legat de organizare este reprezentat de
posibilitatea controlului actiunilor.
La nivel macro, comunicarea-organizare se imparte in doua, rezultand comunicarea-organizare
intrasistemica, caz in care focalizarea se manifesta in interiorul sistemului si comunicarea-organizare
intersistemica, situatie in care actiunile sunt axate pe legatura sistem-sistem.
Deoarece informatia constituie obiectul principal al comunicarii, trebuie sa atinga
urmatoarele calitati:
Consistenta - suficient de cuprinzatoare incat sa poata furniza cat mai multe cunostinte;
Relevanta - sa poata furniza acele cunostinte care lipsesc, in vederea luarii unei decizii;
Exactitate - continutul ei sa reflecte situatia reala a fenomenului;
Oportunitate - sa fie furnizata in timp util;
Accesibilitate - sa fie clara, usor de inteles.
Dezvoltarea activitatilor sociale, care au ca obiect transmiterea, memorarea sau tratarea
informatiei, a generat o diversificare fara precedent a naturii informatiilor, concomitent cu cresterea
exponentiala a volumului acesteia. Se impune astfel clasificarea informatiei atat dupa forma sa cat
si dupa natura si suportul utilizat.
34
 Clasificarea informatiei

A. Clasificarea informatiei dupa forma sa:

Forma analogica a informatiei consta in reprezentarea fenomenelor fizice, imagini fixe,
sunete si imagini in miscare asa cum sunt ele percepute de dispozitivele tehnice de inregistrare,
fara a fi necesara o conversie sau codificare a acestora inainte de transmiterea sau memorarea pe
suporturile tehnice de informatii.
Exemple de reprezentare analogica a informatiei:
1. inregistrarea mesajelor si a altor informatii sonore pe banda magnetica sau caseta
magnetica cu ajutorul echipamentelor audio de tip analogic (magnetofon, casetofon)
precum si a dispozitivelor de captare a sunetului (microfon);
2. inregistrarea imaginilor unor documente sau filmarea unor activitati, operatii, procese
prin folosirea echipamentelor analogice pentru imagine si sunet de tip videorecorder si a
camerei de luat vederi adecvate.
Forma digitala a informatiei se realizeaza, fie pornind de la fenomenul real, fie de la forma
analogica a acestuia, in ambele cazuri avand loc o codificare numerica, o evaluare cantitativa, o
cuantificare a fenomenului care face obiectul reprezentarii.

B. Clasificarea informatiei dupa natura sa:

1. date: numerice, alfabetice, alfanumerice.
2. texte organizate sub forma de documente, pagini de texte, paragrafe, fraze, cuvinte si
caractere, destinate a fi prelucrate cu programe adecvate de editare si tehnoredactare a
textelor, control gramatical si semantic al cuvintelor, punerii in forma si apoi in pagina a
textului redactat.
3. documente grafice ce pot contine reprezentari grafice, desene schite tehnice etc. si care
pot fi vizualizate prin afisare pe monitorul calculatorului, tiparirea lor la imprimanta sau la
dispozitivul de realizare desene (plotter) etc.
4. secvente audio generate de vocea umana, fenomene din realitate, instrumente muzicale sau
sintetizoare electronice de voce si acustice.
5. secvente video de natura animata sau film, insotite de cele mai multe ori de informatie sonora:
voce sau sunet.

C. Clasificarea informatiei din punct de vedere al suportului tehnic utilizat:

1.informatie aflata pe suporturi tehnice :
a) suporturi magnetice : banda magnetica, caseta magnetica, discul magnetic, discul flexibil,
cartela magnetica etc.
b) suporturi cu lectura optica : discurile optice a caror informatie este citita optic cu dispozitive
lasser.
2. informatie aflata pe suporturi grafice:
a) suporturi opace realizate din hartie, cum sunt : documentele clasice, documentele informatice
obtinute la imprimanta, documentele realizate cu ajutorul mesei de desen (plotter).
b) suporturi transparente realizate din pelicula fotografica, pelicula film, microfilm etc.

1.2. Procesul de planificare si comunicare

Etapele planificrii strategice:

1. Definirea problemei de soluionat - Analiza situaiei (intern sauextern).
2. Planificarea i programarea
3. Derularea aciunii i comunicarea
4. Evaluarea
Lista de verificare pentru oportunitile de comunicare
1- Sursa mesajului
2- Solicitrile mesajului
3- Comunicarea verbal/non-verbal
35
 1.3. Elementele procesului de planificare
Planificarea se afl n strns legtur cu procesul decizional, calitatea planurilor fiind
determinat n mare parte de abilitile personale
Planificarea este necesar mai ales pentru c crete intervalul de timp dintre momentul
adoptrii deciziei i cel al observrii rezultatelor.
Deciziile sunt mijloace de atingere a scopurilor, fiecare decizie fiind generat de un proces
dinamic influenat de mai muli factori. Alegerea corect depinde de natura problemei, de timpul
disponibil, de costul strategiei individuale, de abilitile celui care ia decizia, de situaiile conjuncturale
din mediul internaional.
Planificarea presupune c managerii iau decizii n legtur cu cele patru elemente
fundamentale ale planului: obiectivele, aciunile, resursele, implementarea.
Stabilirea obiectivelor- obiectivele sunt condiiile pe care planificatorul le consider satisfctoare i
necesare pentru funcionarea ulterioar a organizaiei.
Stabilirea obiectivelor trebuie s in cont de:
Prioritatea obiectivelor. Resursele se aloc n funcie de importana acordat anumitor
obiective, care trebuie nti evaluate i clasificate.
Dimensionarea temporar a obiectivelor. Obiectivele pot fi pe termen scurt sau lung.
Interesele celor care sunt influenai de stabilirea obiectivelor (angajai, clieni, furnizori,
agenii guvernamentale).
Msurarea obiectivelor.
Planificarea aciunilor- aciunile sunt mijloacele preferate pentru a atinge obiectivele. Ea
poate determina succesul sau eecul ndeplinirii obiectivelor.
Resursele- sunt constrngerile exercitate asupra aciunilor. Un plan trebuie s specifice
resursele necesare precum i resursele poteniale i modul de alocare. Cea mai important tehnic
pentru alocarea resurselor este bugetul.
Implementarea se realizeaz prin intermediul activitilor realizate de angajai, motivndu-i
pe acetia s le duc la ndeplinire.
Principii folosite n planificare
1. principiul perioadei de angajare se refer la stabilirea perioadei n care se pot recupera
resursele investite ntr-o aciune;
2. principiul flexibilitii presupune ca planurile i programele s se adopte n raport cu
evenimentele i situaiile noi;
3. principiul coordonrii planurilor pe termen scurt cu cele pe termen lung

2. Planificarea activitatii
I) Se identific corect i realist timpul necesar pentru realizarea lucrrii:
Operaii de montarea panourilor de cofraj pentru un stlp

II) Se stabilete etapele de lucru i modul deabordare, n funcie de sarcinile de ndeplinit i

detimpul alocat.
a) organizarea frontului de lucru
b) stabilirea necesarului de material
c) aprovizionarea
d) stabilirea (si incadrarea) necesarului de muncitori ( conform calificarii )
e) realizarea lucrarii
f) receptia lucrarii

III) Se planific succesiunea fazelor, n conformitatecu cerinele procedurii de lucru i de

eventualelesituaii care pot interveni:
- faza 1 trasarea axelor perpendiculare i conturul stlpului;
- faza 2 fixarea ramei de trasare;
- faza 3 fixarea cu cuie a ipcii triunghiulare pe feele panourilor de cofraj;
- faza 4 montarea panourilor de cofraj pentru trei laturi sprijinindu-se provizoriu;
36
 - faza 5 montarea armturii;
- faza 6 montarea provizorie a ferestrei de control, pe latura a patra;
- faza 7 continuarea cofrrii laturii a patra cu panouri de cofraj;
- faza 8 se monteaz caloii metalici i se strng cu tirani prevzui cu plcu
de ancoraj i zvor;
- faza 9 scoaterea ferestrei de control, curirea interiorului cofrajului de achii
i de eventuale gunoaie i montarea definitiv a ferestrei de control;
- faza 10 montarea calotului de baz i a calotului metalic care mbrac rostul
la partea superioar a ferestrei de control.

ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC

1. Identificarea particularitilor frontului de lucru
1.1. Particularitile frontului de lucru sunt identificate, cu atenie, avndu-se n vedere toate
aspectele relevante pentru desfurarea activitilor.
1.2. Lungimea frontului de lucru este identificat corect, funcie de tipul lucrrii de executat i
de metoda de lucru folosit.
1.3. Mrimea i numrul sectoarelor de lucru sunt stabilite n corelaie cu lungimea frontului
de lucru i metoda de lucru adoptat.
2. Identificarea mijloacelor de munc necesare
2.1. Mijloacele de munc sunt identificate pe baza fielor tehnologice ale lucrrilor
planificate.
2.2. Materialele necesare sunt identificate n funcie de tipul lucrrii de executat.
2.3. Echipamentele de munc sunt identificate avndu-se n vedere toate activitile planificate
pentru ziua de lucru.
3. Aprovizioneaz locul de munc cu mijloacele de munc necesare
3.1. Aprovizionarea se face conform necesarului, pe schimb sau pe zi, avndu-se n vedere
spaiul de lucru disponibil.
3.2. Aprovizionarea locului de munc cu mijloacele de munc necesare este realizat n
conformitate cu prevederile fiei tehnologice.
3.3. Starea echipamentelor de lucru este verificat cu atenie, n momentul prelurii
acestora.
4. Organizeazarea spaiului propriu de lucru
4.1. Uneltele, sculele i materialele de lucru sunt aezate ordonat avnd n vedere spaiul
disponibil.
4.2. Degajarea locului de munc la finalul activitilor se realizeaz asigurndu-se recuperarea
materialelor refolosibile, prin metode specifice.
4.3. Spaiul propriu de lucru este organizat avndu-se n vedere necesitile de desfurare
ale celorlali membrii ai echipei.

Gama de variabile:
Particularitile frontului de lucru: amplasare, configuraie, extindere, vecinti, etc.
Aspecte relevante: spaiu de lucru, spaiu pentru depozitarea materialelor, spaiu de
circulaie, ci de acces, puncte de aprovizionare cu materiale, locuri de depozitare a deeurilor,
surse de energie electric, ap, grupuri sanitare, etc.
Mijloace i echipamente de munc: scule, unelte, dispozitive, utilaje, etc.
Metode de lucru: specifice tehnologiei.
Starea echipamentelor de munc: integritate, stare de funcionare, stare de curaenie, grad
de uzur, etc.

37
 MODULUL IV
APLICAREA PROCEDURILOR TEHNICE DE EXECUIE I DE CONTROL A CALITII

In cadrul acestui modul se va prezenta:

- Identificarea normelor tehnice specificeactivitii
Normele tehnice de execuie i de control acalitii sunt identificate n funcie de
specificulactivitii.
Procedurile specifice de asigurare a calitiisunt identificate pentru fiecare tip de
activitate
- Verificarearezultatelor activitilor
Confruntarea cu atenie a rezultatelor activitii cucerinele documentaiei / proiectului
i, dac estecazul, se propune msuri de remediere.
Deficienele de calitate i cauzele lor seraporteaza n conformitate cu procedura de
lucru /control de la punctul de lucru / locul de munc, ntotalitate i cu operativitate
- Remedierea defectelor
3.1. Remedierea defectelor se face cupromptitudine i sim de rspundere.
3.2. Calitatea remedierilor este verificat atent icu profesionalism

1. Noiuni de calitate
Controlul calitii, asigurarea calitii i managementul calitii sunt noiuni care se contureaz
ntr-o msur tot mai mare ca sarcini centrale pentru toate intreprinderile orientate spre viitor,
indiferent de produs, ramur, locaie sau mrime.
Controlul calitii se concentreaz asupra controlului produselor sau operaiilor, adic
accentul se pune pe verificarea sau msurarea produselor sau operaiilor i cele necorespunztoare
sunt sortate i ndeprtate.
Asigurarea calitii se refer la calitatea produselor dar sunt incluse i elemente de dirijare
pentru conducerea acestei caliti.
Calitatea produselor i serviciilor, are o importam central n orice organizaie. Aceasta a
devenit o chestiune de supravieuire pe piaa intern i internaional, cu o competiie din ce n ce
mai puternic.
Pentru realizarea unei nelegeri corespunztoare a conceptului de calitate este necesar s
se ia n considerare toate prile interesate.
Cele mai importante grupe de pri interesate sunt:
clienii;
angajaii;
furnizorii/partenerii;
proprietari/acionarii;
societatea;

1.1. Conceptul de asigurare al calitii

ASIGURAREA CALITII reprezinta ansamblul activitilor preventive prin care se urmrete
n mod sistematic s se asigure corectitudinea i eficacitatea.
Aceste activitati preventive sunt:
Planificare
Organizare
Coordonare
Antrenare
Tinere sub control
Scopul acestor activitati este de a garanta obinerea rezultatelor la nivelul calitativ dorit.
1.2. Conceptul de control al calitii
Supravegherea calitii reprezint monitorizarea i verificarea continu a strii unei entiti,

38
n scopul asigurrii c cerinele specificate sunt satisfcute.
Evaluarea calitii reprezint examinarea sistematic, efectuat pentru a determina n ce
msur o entitate este capabil s satisfac cerinele specificate.
Inspecia calitii reprezint activitile prin care se msoar, examineaz, ncearc una
sau mai multe caracteristici ale unei entiti i se compar rezultatul cu cerinele specificate, n
scopul determinrii conformitii acestor caracteristici
Verificarea calitii reprezint confirmarea conformitii cu cerinele specificate, prin
examinarea i aducerea de probe tangibile.
Frecvenele verificrilor sunt menionate n prescripiile tehnice i n caietele de sarcini din
proiect.
n toate cazurile n care vreun rezultat provenit dintr-o verificare vizual sau ncercare
efectuat pe parcurs, referitoare la rezistena, stabilitatea, durabilitatea sau funcionalitatea lucrrilor
depete n sens defavorabil abaterile admisibile, decizia asupra continurii lucrrilor nu va putea
fi luat dect pe baza acordului scris dat de beneficiar i proiectant.

1.3. Documentele calitatii specifice locului de munc

DOCUMENTELE CALITII - reprezint documente de lucru detaliate
Pentru lucrrile de finisaje care constau n zugrveli, vopsitorii, tapete i ipsoserii, documentele
specifice locului de munc, care trebuie prelucrate de conductorul lucrrii i nsuite de personalul
executant constau n:
tabelele de finisaje din proiect;
planele cu detalii de arhitectur pentru ornamente deosebite;
extrasele din caietele de sarcini referitoare la lucrrile de finisaje;
normativele tehnice de execuie referitoare la genul de lucrri de executat;
procedurile de execuie proprii din cadrul sistemului de management integrat al organizaiei;
instruciunile de depozitare, manipulare, transport i aplicare a materialelor cuprinse n Fiele
tehnice ale produselor, emise de furnizor;

Instruciuni de lucru
Instruciunile de lucru se refer la activitatea restrns, limitat uneori la un singur post de
lucru/ utilaj etc.
Acestea prezint modul cum se realizeaz cu consecven activiti i procese.
Instruciunile de lucru ar trebui elaborate pentru descrierea realizrii acelor activiti, care
ar fi afectate de lipsa unor astfel de instruciuni.
Detaliile, care nu conduc la un control sporit al activitii, trebuie evitate. Instruirea poate
reduce nevoia de instruciuni detaliate, sub rezerva c personalul afectat deine informaiile
necesare pentru a-i executa corect sarcinile.
Indiferent de format sau combinaia aleas, instruciunea de lucru trebuie s fie n
ordinea operaiilor, si s reflecte cerinele i activitile relevante.

Formulare
Formularele sunt proiectate i meninute pentru nregistrarea datelor, care demonstreaz
conformitatea cu cerinele SMC.
Formularele trebuie s conin :
1. titlul
2. numrul de identificare
3. revizia i data reviziei.
Formularele trebuie s fie menionate sau ataate la manualul calitii, la procedurile
documentate i / sau la instruciunile de lucru.
Specificaii tehnice/ desene
Specificaiile sunt documente, care stipuleaz cerinele.

39
 Cerinele legale i ale autoritilor fac parte din documentaia extern.
Exist
diferite cerinesunt
Specificaiile ale standardului
unice pentru prin careorganizatie,
produs/ organizaia de
poate mbunti
aceea SMC
standardul deireferin
poate
nu demonstra
le detaliaz.conformitatea prin pregatirea altor documente chiar daca standardul nu
le cere n modCaiet de sarcini
explicit, poate fi considerat o specificaie.
de exemplu:
Desenele tehnice sunt documente ale produsului.
harta proceselor,
Desenele diagrame
clienilor ale proceselor
fac parte i/ sau descrieri
din documentaia extern. ale proceselor;
specificaii;
Cerinele legale i ale autoritilor fac parte din documentaia extern.
Exist diferite cerine ale standardului prin care organizaia poate mbunti SMC i
instruciuni de lucru i/ sau de testare;
poate demonstra conformitatea prin pregatirea altor documente chiar daca standardul nu le cere
documente
n mod explicit, deconinnd
exemplu: comunicri interne;
harta proceselor,
programe diagrame ale proceselor i/ sau descrieri ale proceselor;
de producie;
specificaii;
lista furnizorilor
instruciuni aprobai;
de lucru i/ sau de testare;
documente
planuri coninnd
de testare comunicri interne;
i inspecie;
programe de producie;
planuri ale calitii.
lista furnizorilor aprobai;
planuri de testare i inspecie;
planuri documentate
Proceduri ale calitii.
Definiia termenului procedura este mod specificat de desfurare a unei activiti
Proceduri documentate
sau a unui proces.
Definiia termenului procedura este mod specificat de desfurare a unei activiti sau a
unui proces.
n cazul de fa este vorba de proceduri documentate sau scrise.
n cazul de fa este vorba de proceduri documentate sau scrise.
Ele
Ele pot
pot face
face referire
referire la
la instruciuni
instruciuni de
de lucru,
lucru, care
care definesc
definesc cum
cum se
se realizeaz
realizeaz oo anume
activitate.
anume activitate.

Procedurile descriu n general Instruciunile de lucru se refer

activitile, care traverseaz mai curnd la activiti n cadrul
mai multe funcii. unei singure funcii.

Structura
Structuraunei
uneiproceduri
proceduripoate
poatefifiexprimat:
exprimat:
-- n
n text,
text,
- diagrame flux,
-- diagrame
tabele, flux,
-- tabele,
combinaie a acestora.
- combinaie a acestora.
Coninutul proceduriiva descrie activitile
Nivelul de detaliu poate varia n functie de:
- complexitatea activitatii,
- metodele utilizate,
- nivelul de instruire si capacitatea de ntelegere a personalului, care va executa activitatea
respectiva.

1.4. Standarde de calitate

Standardul ISO 9001 este acela dintre standardele ISO internationale ce contine criterii
pentru documentarea, implementarea si certificare unui sistem de managementul calitatii, practic.

Norme tehnice:
-norme de calitate,
-instruciuni de lucru,
-caiete de sarcini,

40
 -norme interne,
-criterii i reglementri naionale / internaionale,
-standarde tehnice

Tipuri de activitate
executarea cofrajelor pentru: fundaii, stlpi din beton armat monolit, perei din beton
armat monolit, grinzi din beton armat monolit, planee din beton armat monolit, scri din
beton armat monolit;
executarea schelelor;
montarea de panouri prefabricate;
executarea pardoselilor de lemn i montarea parchetelor;
executarea acoperiului tip arpant;
ncadrarea i ajustarea tmplriei.

Tipuri de defecte / deficiene posibile:

1. defecte ale planeitii cofrajelor,
2. abateri de la verticalitate,
3. abateri de la orizontalitate.
4. defecte ale materialului lemnos:
de form: curbura, nsbierea trunchiului, conicitatea anormal, lbrarea
trunchiului,ovalitatea, nfurcirea trunchiului, canelurile.
de structur: fibra crea, fibra rsucit, fibra nclcit, excentricitatea, coaja
nfundat, nodurile.

Echipamente pentru controlul /verificarea calitii lucrrilor efectuate:

-furtun de nivel, fir cu plumb, nivel cu bul de aer, etc.

ASIGURAREA CALITII LUCRRILOR EXECUTATE

1. Identificarea cerinelor de calitate specifice

1.1. Cerinele de calitate sunt identificate n urma participrii la instructajele periodice cu
privire la calitatea lucrrilor.
1.2.Cerinele de calitate sunt identificate cu atenie, pe baza indicaiilor din fiele tehnologice
specifice lucrrilor.
1.3. Cerinele de calitate sunt identificate, cu responsabilitate, conform normelor privind
abaterile i toleranele admisibile la lucrrile de executat.

2. Aplicarea procedurilor tehnice de asigurare a calitii

2.1. Procedurile tehnice de asigurare a calitii sunt aplicate cu responsabilitate, n funcie de
tipul lucrrii de executat.
2.2. Procedurile tehnice de asigurare a calitii sunt aplicate permanent, pe ntreaga perioad
de derulare a lucrrilor, n vederea asigurrii cerinelor de calitate specifice acestora.
2.3. Procedurile de asigurare a calitii sunt aplicate respectnd precizrile din documentaia
tehnic specific

3.Verificarea lucrrilor executate din punct de vedere calitativ

3.1. Verificarea calitii lucrrilor executate se realizeaz cu responsabilitate, pe faze de
lucru.
3.2. Caracteristicile tehnice ale lucrrilor realizate sunt verificate prin compararea atent a
calitii execuiei cu cerinele de calitate impuse de tehnologia de execuie i normele de calitate
specifice.

41
 3.3. Verificarea se realizeaz cu exigen, prin aplicarea metodelor adecvate tipului de lucrare
executat i caracteristicilor tehnice urmrite.
3.4. Verificarea calitii lucrrilor executate se realizeaz cu atenie, utiliznd corect
dispozitivele de verificare specifice necesare.

4. Remedierea deficienelor constatate

4.1. Eventualele deficiene constatate sunt remediate cu promptitudine i seriozitate.
4.2. Deficienele sunt remediate permanent, pe parcursul derulrii lucrrilor.
4.3. Deficienele sunt eliminate prin depistarea i nlturarea cauzelor care le genereaz.
4.4. Lucrrile executate trebuie s ndeplineasc condiiile de calitate impuse de tehnologia
de execuie i normele de calitate specifice.

Gama de variabile:
Cerine de calitate: conform instruciunilor de lucru, fielor tehnologice, caietelor de sarcini,
normelor interne, criteriilor i reglementrilor naionale, standardelor tehnice.
Metode de verificare a calitii execuiei: vizual, msurare, verificare cu AMC-uri i SDV-uri
adecvate fiecrui tip de lucrare.
Caracteristici tehnice ale lucrrilor: poziia/nclinarea/distan dintre gurile ce urmeaz a
fi perforate/forate, stabilitatea i rezistena elementelor de susinere, dimensiunile, orizontalitatea,
planeitatea, verticalitatea pentru lucrrile de zidrie, etc.
Deficiene posibile: neetaneiti ale instalaiilor, montare incorect a elementelor de
susinere, front instabil, dimensiuni incorecte, neplaneitate, dezaliniere, defecte aprute n urma
montajul, etc.
Scule i echipamente pentru controlul/verificarea calitii lucrrilor efectuate: dreptar,
rulet, metru liniar, aparat de trasat cu laser, nivel cu bul de aer, fir cu plumb, furtun de nivel,
compresor, manometru, etc.
Cauze care genereaz deficiene: materiale necorespunztoare, nerespectarea tehnologiei
de lucru, nerestectarea teetelor de preparare pentru betoane, diverse erori umane etc.

42
 MODULUL V
UTILIZAREA INSTRUMENTELOR, SCULELOR, UNELTELOR,
MAINILOR, UTILAJELOR I INSTALAIILOR

1. Identificarea instrumentelor, sculelor,uneltelor, mainilor, utilajelor, instalaiilor

necesare lucrrilor de executat
1.1. Se identificata instrumentele, sculele, uneltele, mainile, utilajele, instalaiile n funcie de
tipul lucrrii de executat.
1.2. Alegerea cu discernmnt a mijloacelor de prelucrare a materialelor.
1.3. Alegerea corecta a sculelor pentru executarealucrrilor de debitare.
1.4. Sculele identificate sunt corespunztoare calitativ.
1.5. Mainile, utilajele, instalaiile sunt verificate din punct de vedere al funcionalitii

2. Identificarea dispozitivelor i mijloacelor de transport necesare lucrrilor de executat

2.1. Se alege corect dispozitivele, mainile i utilajele corespunztoare pentru ridicat materiale,
n funcie de specificul lucrrii.
2.2. Se alege cu discernmnt mijloacele de transport necesare transportrii la locul de munc
a utilajelor, mainilor, uneltelor, sculelor i instrumentelor de msur i control a lucrrilor de
dulgherie /tmplrie

3. ntreinerea instrumentelor, sculelor, uneltelor, mainilor, utilajelor, instalaiilor

specifice lucrrilor de dulgherie / tmplrie
3.1. Se cur cu contiinciozitate uneltele, utilajele i sculele dup folosire.
3.2. Se protejeaz suprafeele metalice ale sculelor, uneltelor i utilajelor pentru perioada de
conservare.
3.3. Se sterge de praf cu grij instrumentele de msur i control

4. Depozitarea sculelor, instrumentelor de msur i control i deeurilor tehnologice

4.1. Se depoziteaz sculele i instrumentele de msur i control, n modcorespunztor, la
locuri special destinate acestui scop.
4.2. Deeurile rezultate din diferite operaii sunt corect depozitate la locurile special amenajate

NTREINEREA ECHIPAMENTELOR DE LUCRU

1. Verific starea echipamentelor de lucru
1.1. Echipamentele de lucru sunt verificate, cu atenie, din punct de vedere al integritii i
gradului de uzur.
1.2. Echipamentele sunt selecionate cu discernmnt n vederea nlocuirii/reparrii acestora
de ctre personalul abilitat.
1.3. Starea echipamentelor de lucru este verificat permanent, cu responsabilitate, pentru
meninerea siguranei n utilizarea acestora pe parcursul executrii lucrrilor.

2. Aplic procedurile de ntreinere a echipamentelor de lucru

2.1. Procedurile de ntreinere sunt aplicate n condiii de siguran, n locuri special
amenajate.
2.2. Procedurile de ntreinere sunt aplicate cu responsabilitate i atenie pentru meninerea
duratei normale de lucru a echipamentelor.
2.3. Procedurile de ntreinere sunt selectate n funcie de tipul sculelor, uneltelor i utilajelor,
n conformitate cu indicaiile productorilor.
2.4. Prescripiile tehnice ale echipamentelor de lucru sunt aplicate n mod adecvat.

43
 3. Informeaz asupra deteriorrii/ defectrii echipamentelor de lucru
3.1. Informarea se realizeaz, cu promptitudine, pentru asigurarea continuitii procesului
de munc.
3.2. Informarea asupra defectrii sculelor, uneltelor, dispozitivelor i utilajelor se realizeaz
conform reglementrilor interne de la locul de munc.
3.3. Informarea privind starea echipamentelor de lucru este clar, corect i la obiect.

Gama de variabile:
Echipamente de lucru: scule, unelte, dispozitive, echipamente, etc.
Personal abilitat: ef de echip, maistru, inginer, ef de antier, director, etc.
Starea echipamentelor: numr, integritate, grad de uzur, diverse defecte, etc.
Proceduri de ntreinere: curire uscat, frecare cu peria, ascuire, reparare, ungere, etc.

Norme de tehnica securitii muncii specifice lucrrilor de cofraj

1.Sculele i uneltele de mn trebuie confecionate numai din materiale corespunztoare

operaiilor ce se vor executa.
2.Uneltele de mn acionate electric trebuie s corespund prevederilor de tehnic a
securitii muncii privind instalaiile i echipamentul electric, fiind interzis s se lucreze cu ele nainte
de a fi verificate de ctre electrician.
3.Cozile i mnerele uneltelor de mn vor fi netede, bine fixate i vor avea dimensiuni care
s permit prinderea lor sigur i comod.
4.La executarea lucrrilor la nlime uneltele de mn se pstreaz n geni rezistente i se
fixeaz bine pentru a nu provoca accidente prin cdere.
5.Toate uneltele de mn vor fi verificate cu atenie la nceputul schimbului de lucru, nlocuindu-
se cele necorespunztoare.
6.Ansamblurile care alctuiesc cofrajele pentru turnarea stlpilor, care trebuie ridicate la
nlime i care se aduc la locul de montare cu ajutorul macaralelor, trebuie s fie asamblate perfect
i s aib elementele componente bine consolidate ntre ele.
7.Cofrajele se monteaz la nlime de pe podina de lucru aezat pe schele de susinere.
Podinile trebuie s aib nlimea de 0,7 m, s fie mprejmuite cu balustrade de 1 m nlime i cu
scnduri de margine de minimum 15 cm nlime.
8.Toi muncitorii vor folosi n mod obligatoriu, de cte ori lucreaz la nlime, centuri de
siguran bine prinse de prile fixe solide ale construciei.

SDV-uri necesare executrii lucrrilor de cofraje

1.Ciocanul pentru btut cuie este format dintr-un corp de oel i o coad de lemn tare,
mpnat cu o pan, sau printr-o armtur metalic; lungimea cozii trebuie s fie de aproximativ trei
ori lungimea ciocanului. Are o greutate de 500 . . . 1000 grame.
2.Ciocanul pentru btut i scos cuie este prevzut cu o despictur la captul ascuit al
corpului cu ajutorul cruia se scot cuiele.
3.Cleteutilizat la scoaterea cuielor din elementele de cofraj care se demonteaz.
4.Dalta utilizat la executarea scobiturilor de mic adncime, precum i la fasonarea
lemnului.
5.Nivela cu bul de aer are lungimea de 30 . . . 60 cm i feele perfect plane. Tuburile de
sticl cu care este prevzut sunt umplute parial cu lichid, rmnnd o bul de aer. Pe tuburi sunt
nsemnate repere.
6.Firul cu plumb (cumpna) se compune dintr-o sfoar de al crui capt este suspendat o

44
greutate. Cu ajutorul lui se stabilete i se controleaz verticalitatea diferitelor elemente.
7.Dreptarul se folosete la verificarea liniilor drepte i a suprafeelor plane. Se confecioneaz
dintr-un dulap de brad uscat, dat la rindea. Are lungimea de 1 4 m, iar seciunea de 4 x 15 cm,
astfel nct s nu se deformeze.
8.Metrul se folosete la msurarea dimensiunilor elementelor de construcii. Metrul nu poate
fi utilizat la msurarea unor dimensiuni mai mari de 2 m, ntruct se cumuleaz erorile de la fiecare
msurare.
9.Colarul (vinclul, echerul) servete la verificarea i trasarea unghiurilor drepte. Se
confecioneaz din lemn sau oel lat. La colarul pentru verificri latura mare are pn la 50 cm
lungime iar cel pentru trasare are lungimea laturilor mai mare de un metru. Colarul trebuie s aib
unghiul perfect drept (90).

Clasificare SDV-uri

Scule, unelte specifice lucrrilor de dulgherie:

-tesl, ferstru, rindea, ferstru electric, bormain electric etc.
Instrumente de msur i control specifice lucrrilor de dulgherie:
-metru, rulet, furtun de nivel, fir cu plumb, nivel cu bul de aer.
Dispozitive de ridicat: scripei, troliu, macara fereastr, etc.
Mijloace de transport: minicar, camion, tractor cu remorc etc.
Materiale folosite la conservarea uneltelor i sculelor: vaselin, ulei, vopsea etc.

electrofierastrau Makita
Cu motor puternic de 2000 de wati, pozitionat longitudinal.Exceptional echilibrate si usor de
manuit.

Geanta scule mecanic

45
 Tip produs: scule de mana

CIOCAN PENTRU DULGHERIE 600g

CREION TIMPLARIE HB ROSU

Echere Furtune Nivel Lere Metru Tamplar

Nivele (Poloboace) Rulete Sublere Testere Digitale

46
 MODUL 6 - RESPECTAREA NORMELOR DE TEHNICA
SECURITATII MUNCII
MODUL 7 - RESPECTAREA SI PSI DE TEHNICA
NORMELOR
SECURITATII MUNCII SI PSI

NOIUNI DE IGIENA MUNCII

1. OBIECTUL I IMPORTANA IGIENEI

Igiena este tiina pstrrii i ntririi sntii omului.

Ea se ocup cu studiul factorilor de mediu care influeneaz creterea i

dezvoltarea organismului, cauzele care produc bolile i metodele folosite pentru
combaterea lor. Dac nu se cunosc i nu se respect regulile igienice, funcionarea
normal a organismului poate fi deranjat i apare starea de indispoziie, de boal.
Igiena ne nva cum s prevenim mbolnvirile, cum s ne pstrm sntatea. Este
deci o tiin a sntii.
Igiena ne nva nu numai cum s prevenim starea de boal a organismului, ci si
cum sa ntrim starea de sntate. Ea ne arat care sunt factorii duntori i folositori de
care depinde sntatea noastr. Aceti factori sunt multipli i acioneaz diferit asupra
organismului.
De asemenea, igiena ne ajut s ne formm i dezvoltm o personalitate
echilibrat emotiv, stpn pe sine n faa situaiilor dificile, cu o inteligen capabil s
rezolve diferite probleme pe care viaa le ridic.
O consecin fireasc a cunoaterii i aplicrii n practic a principiilor i regulilor
igienei este prelungirea duratei de via a omului.
Aplicarea i respectarea regulilor de igien de care depinde sntatea noastr,
cer un efort mult mai mic dect cel pe care l depunem ncercnd s ne vindecm de o
boal dup ce a aprut. Boala aduce suferine fizice i psihice, ntreruperea activitilor
zilnice, separarea de cunoscui i prieteni, cheltuieli pe medicamente etc. Chiar dup ce
s-au vindecat unele boli, las urme care slbesc capacitatea de munc i rezistena
organismului. Omul sntos muncete cu plcere i spor, se poate bucura de via,
privete cu ncredere viitorul. Omul bolnav sufer mult, devine nencreztor n puterile
proprii i n ali oameni, e nefericit.

2. IGIENA MUNCII N SECTORUL INDUSTRIAL. COMBATEREA NOXELOR

INDUSTRIALE

Igiena muncii este tiina care se ocup de pstrarea i ntrirea sntii

lucrtorilor la locul de munc, de msurile de securitate a muncii i de
prevenirea i combaterea bolilor profesionale.
Mediul industrial trebuie s ndeplineasc anumite condiii igienice care s asigure
pstrarea sntii i a puterii de munc a lucrtorilor. Msurile de protecie i organizare
a muncii, au ca scop s asigure, n primul rnd lucrtorilor, microclimatul corespunztor.

a.Condiiile igienice ale microclimatului n sectorul industrial.

47
Microclimatul se refer la:
ncperile unde se desfoar activitatea care trebuie s fie mari, spaioase, bine
ntreinute i curate, care s favorizeze micarea liber a lucrtorilor i evitarea
accidentrilor i a noxelor profesionale (nox orice agent vtmtor organismului).
Temperatura aerului trebuie s fie de 18-20 0C. n unele sectoare industriale, cum ar
fi cele din industria prelucrrii metalelor (turntorie, forje) temperatura aerului este mai
ridicat dect cea normal. n aceste condiii pentru a se apra mpotriva cldurii,
organismul elimin o mare cantitate de ap i sruri, meninnd astfel temperatura
constant a corpului. n aceste situaii lucrtorii vor bea sifon sau ap la care adaug
0,2% - 0,5% sare. Aciunea vtmtoare a temperaturii nalte se poate atenua prin
folosirea ventilatoarelor, aerisirea prin oberlichturi etc. Deosebit de importante sunt
costumele de protecie. Muncitorii vor purta o mbrcminte uoar din bumbac sau din
ln, de culoare deschis care reflect radiaiile calorice. Cei care lucreaz n imediata
apropiere a sursei de cldur, trebuie s poarte mbrcminte de azbest.
Exist i situaii n care muncitorii trebuie s lucreze la temperaturi mai joase, ceea
ce poate determina scderea rezistenei naturale a organismului la diferite boli:
reumatismul, amigdalitele, bronitele etc. n aceste situaii mbrcmintea de protecie se
compune din haine, nclminte i mnui confecionate din materiale rele conductoare
de cldur i umiditate, dar permeabile pentru aer.
Starea de umiditate a aerului. Umiditatea normal variaz ntre 50 i 70%. n
afara acestor limite aerul se consider uscat, respectiv umed. Aerul uscat
tulbur respiraia, usuc mucoasele i d o senzaie neplcut. Aerul umed
ngreuneaz respiraia i evaporarea transpiraiei i duce la scderea
rezistenei organismului fa de boli.
Curenii de aer n industrie se produc n mod special n atelierele cu surse
puternice de cldur (forje, turntorii, cuptoare). Cercetrile efectuate arat c
organismul omului poate suporta fr pericol curenii de aer, cu viteze chiar de
3-4 m/s, dac temperatura lor nu este prea sczut. n orice caz, pericol mai
mare mbolnvire l prezint oprirea instalaiilor de ventilare, deoarece aceasta
determin noxe care pot produce intoxicaii acute sau mbolnviri profesionale.
Presiunea atmosferic care normal este de 760 mmHg, iar variaiile mici nu
sunt resimite de organismul uman. Sunt ns i situaii n care muncitorii
trebuie s lucreze la presiuni mult mai mici sau mult mai mari. La presiune
sczut sunt expui cei care lucreaz la altitudini mari, cazuri n care, uneori,
se impune ca msur de precauie, folosirea mtii de oxigen. La presiune
crescut sunt expui cei care lucreaz la fundaii i poduri, la lucrrile
submarine etc. Trebuie evitat trecerea brusc de la presiune sczut la
presiune normal, care poate provoca dureri de articulaii, dureri ale muchilor,
mbolnvirea pielii, greutate n respiraie (boala de cheson).
Prevenirea accidentelor i mbolnvirilor profesionale datorate factorilor de
microclimat se realizeaz prin msurile tehnico-organizatorice adecvate
situaiei respective, i anume:
modificare procesului tehnologic sau a utilajului;
ventilarea general, parial, local sau combinat;
izolarea spaiului de lucru i amenajarea de spaii speciale pentru
repaus n condiii climatice normale;
duuri de ap, de aer, perdele de ap, rcirea pardoselilor cu aer
sau cu ap;
prevederea unei instalaii de alimentare cu ap carbogazoas, cu
ap uor srat alternat cu ap dulce;
regim raional de lucru cu ntrerupere periodic a lucrrilor;
echipamente de protecie i de lucru adecvate etc.

48
b.Noxele chimice.
Un important factor de risc care apare n mediul fizic ambiant l constituie noxele
chimice, reprezentate de substanele nocive care se degaj n atmosfera locurilor de
munc: gaze, vapori, aerosoli, pulberi.
Principalele pericole generate de noxele chimice sunt: intoxicaiile, arsurile chimice
i exploziile. Se deosebesc urmtoarele categorii de ageni chimici nocivi:
- substane toxice sunt acelea care ptrund n organism (prin inhalare, prin
piele sau prin ingerare), i afecteaz funciunile i provoac intoxicaiile;
- substane caustice sunt cele care n contact cu organismul provoac arsuri
(clorul, oxidul de azot, arsenul, potasiul, acidul percloric). Cele mai frecvente
sunt arsurile cutanate, iar cele mai periculoase ale cilor respiratorii i ale
tubului digestiv;
- substane inflamabile sunt cele cu pericol de incendiu, dac ntlnesc
condiii prielnice;
- substane explozive sunt cele la care n urma unor reacii chimice foarte
rapide, ntr-un timp scurt rezult produi noi cu degajare de cldur.
Numeroase substane n contact cu aerul pot provoca amestecuri explozive
(benzina, toluenul, acetona, acidul etilic, acidul acetic, pulberea de crbune,
pulberile metalice de zinc, aluminiu, magneziu).

Prevenirea se caracterizeaz n cazul noxelor prin:

msuri tehnice:
- mecanizarea i ermetizarea proceselor tehnologice;
- nlocuirea substanelor toxice cu altele mai puin toxice sau chiar netoxice;
- nlocuirea unor metode cu altele nepericuloase (de exemplu sablajul cu nisip
se nlocuiete prin curare cu alice sau curare hidraulic);
- nlocuirea unor procedee uscate cu procedee umede;
- ventilarea general, parial, local sau combinat;
- echipamente de protecie i de lucru adecvate etc.
msuri organizatorice:
- examen medical la angajare i periodic;
- depozitarea i manipularea corespunztoare a substanelor;
- curarea atelierelor;
- alimentaia de protecie;
- instructajul muncitorilor etc.

c. Pulberile industrale.
Praful industrial apare n cursul desfurrii unor procese de lucru, datorit
diferitelor utilaje sau instalaii (polizoare, aparate de sablare, ciururi etc.). Pulberile
acioneaz asupra organismului pe cale mecanic sau chimic. Cele care constituie noxe
chimice au fost prezentate anterior.
Aciunea mecanic a prafului industrial asupra organismului se manifest sub
form de iritri ale pielii, ale ochilor i ale cilor respiratorii. Iritaiile cilor respiratorii se
por datora urmtoarele pulberi:
- azbest (azbestoza);
- crbune (antracoza);
- siderit (sideroza);
- ciment (silicatoza);

49
 - siliciu (silicoza cea mai rspndit).
Prin normele de igien sunt stabilite limite privind concentraia pulberilor n
atmosfera zonei de lucru.
Una dintre msurile de reducere a prafului industrial este ermetizarea locului unde
se produc pulberi. Acesta este un sistem de protecie care acoper perfect locurile
periculoase, nepermind ieirea n afar a agenilor vtmtori. O alt msur este
ventilaia corespunztoare cu aspiratoare speciale.

d.Zgomotul i trepidaiile.

Zgomotul este un factor nociv, frecvent ntlnit ntr-o serie de activiti industriale,
cum sunt pilirea i tierea metalelor, nituirea, perforarea cu ajutorul compresoarelor,
ncercarea motoarelor etc. Este o aciune duntoare asupra ntregului organism, dar n
special asupra sistemului nervos. Lucrtorii supui la zgomot continuu devin somnoleni,
neateni, nervoi, au dureri de cap i poft de mncare redus. Din cauza unor stimuleni
continui i neregulai cauzai de zgomot, urechea pierde treptat funciunea normal i n
civa ani se instaleaz aa numita surditate profesional.
Trepidaiile sunt micri vibratorii produse de la mainile aflate n funciune.
Aciunea lor ndelungat i de o anumit intensitate, provoac aa numita boal a
vibraiilor. Boala ncepe cu oboseal, dureri la nivelul umerilor, slbire, somn agitat. Se
instaleaz apoi dureri la degete i articulaii, dureri care se accentueaz mai ales
noaptea.

Msurile de combatere a zgomotelor i vibraiilor pot fi:

msuri tehnice:
- nlocuirea procedeelor tehnologice sau a utilajelor zgomotoase cu altele
silenioase (de exemplu nituirea pneumatic cu sudarea);
- nlocuirea mecanismelor cu micare rectilinie cu mecanisme cu micare de
rotaie;
- echilibrarea corect a organelor de maini;
- evitarea presiunilor ridicate n instalaii;
- atenuarea propagrii zgomotului de la surs prin ecrane de protecie;
- ntreinerea n bun stare a utilajelor;
- izolarea acustic a utilajelor (capsulare antifonic, ecranare etc.);
- amplasarea raional a surselor de zgomot n cldiri sau ncperi separate;
- insonorizarea platformelor, a podelelor, a pereilor;
- izolarea operatorilor utilajelor n cabine fonoizolante;
- izolarea fundaiilor mainilor generatoare de vibraii (izolaii elastice, arcuri);
- utilizarea echipamentelor individuale de protecie (antifoane interne sau
externe, mnui vibroizolante, mbrcminte vibroizolant).

50
 msuri organizatorice:
- examenul medical al muncitorilor la angajare i periodic i neadmiterea la lucru
a celor cu afeciuni auditive, ale cilor respiratorii, ale sistemului nervos, ale
articulaiilor;
- schimbarea dup anumite intervale de timp ale lucrtorilor de la utilaje care
produc vibraii;
- instruirea personalului.

e. Radiaiile.
n cursul activitilor industriale sunt prezente adesea anumite radiaii. Radiaiile,
n funcie de natura, intensitatea, frecvena i durata aciunii lor, pot avea diverse
influene nocive asupra organismului, i anume: arsuri, oboseal, somnolen, lein,
ocuri calorice, pigmentarea pielii, cderea prului, tulburri ale sngelui, boli de iradiere,
leucemie etc.
Prevenirea se poate face prin izolarea surselor de radiaii prin ecranare, etanare,
ermetizare i automatizare, telecomand, echipament de protecie, examinare medical
periodic a muncitorilor etc.

f. Iluminatul la locul de munc.

Un iluminat necorespunztor produce oboseala ocular i nervoas a muncitorilor.
Iluminatul poate fi natural i artificial. Cel natural are avantajul c nu obosete vederea,
ns prezint inconveniente n ceea ce privete repartizarea neuniform, variaia n
timpul zilei, fenomene de orbire provocate de razele solare etc. Iluminatul artificial igienic
trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
- s asigure un nivel suficient de iluminare;
- s creeze o repartizare uniform a luminii, pentru a evita fenomenul de orbire;
- s nu impurifice i s nu nclzeasc aerul din ncpere.
O parte interesant a tehnicii iluminatului o constituie cromatica la locul de munc.
Asupra culorilor s-au fcut urmtoarele constatri generale:
- culoarea este cu att mai cald, cu ct se apropie de rou i cu att mai rece,
cu ct este mai dominant albastr;
- culorile nchise au efect depresiv, descurajant, negativ i dau senzaia de
apsare;
- culorile prea vii genereaz: stari de agitatie, de nervozitate, surescitare,
distragerea cu usurinta a atentiei, obosirea aparatului vizual, etc.;
- culorile deschise au efect stimulant, vesel, pozitiv.

NOIUNI DE PROTECIA MUNCII

1. OBIECTUL I IMPORTANA PROTECIEI MUNCII

Ca disciplin tiinific, protecia muncii, face parte din ansamblul tiinelor muncii,
avnd ca obiect studierea legitilor fenomenelor de accidentare i mbolnvire
profesional, precum i a mijloacelor i msurilor de prevenire a acestora.
Ca instituie de drept, protecia muncii, reprezint "un ansamblu de norme legale
i imperative", avnd ca obiect reglementarea relaiilor sociale ce se formeaz n legtur

51
52
producie.
Mediul de munc reprezint totalitatea condiiilor fizice, chimice, biologice i
psihologice n care executantul i desfoar activitatea.

3. FACTORII DE RISC DE ACCIDENTRI I MBOLNVIRI PROFESIONALE

Sunt factori (nsuiri, stri, pocese, fenomene, comportamente) proprii elementelor
sistemului de munc, ce pot provoca n anumite condiii, accidente de munc sau boli
profesionale.

La modul cel mai general se clasific astfel:

Factori de risc proprii executantului se regsesc implicai n geneza tuturor
celorlali factori de risc, deoarece omul este elaboratorul i, totodat, cel care verific
i poate intervenii asupra celorlalte elemente ale sistemului de munc.
Factorii de risc proprii sarcinii de munc care se manifest prin dou forme:
- coninut sau structur necorespunztoare a sarcinii de munc n raport cu
scopul sistemului de munc ce are la baz o insuficient cunoatere a
tehnologiilor i metodelor de munc;
- sub/supradimensionarea cerinelor impuse executantului care provine din
neluarea n considerare a posibilitilor fizice i psihice ale omului.
Factorii de risc proprii mijloacelor de producie care pot fi: fizici (risc mecanic, risc
termic, risc electric), chimici (acizi, substane toxice, substane inflamabile, substane
explozive) i biologici (microorganisme).
Factorii de risc poprii mediului de munc sub form de depiri ale nivelului sau
intensitii funcionale a parametrilor de mediu specifici, precum i de apariii ale unor
condiii de munc inadecvate.

4. CLASIFICAREA ACCIDENTELOR DE MUNC

Conform legislaiei n vigoare, n ara noastr se nelege prin accident de

munc vtmarea violent a organismului, precum i intoxicaia acut
profesional, care se produc n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea
ndatoririlor de serviciu i care provoac incapacitate temporar de cel puin o
zi, invadilitate sau deces.

Dup numrul persoanelor afectate, accidentele pot fi:

-individuale, cnd este afectat o singur prsoan;
-colective, cnd sunt afectate cel puin trei persoane.
Dup urmrile (efectele) asupra victimei, accidentele pot fi:
-care produc incapacitatea temporar de munc;
-care produc invadilitate;
-care produc deces.
Dup natura cauzelor directe care provoac vtmarea exist accidente mecanice,
electrice, chimice, termice, prin radiaii sau complexe (datorate unor cauze directe
combinate).
Dup natura leziunilor provocate asupra organismului, accidentele de munc se
mpart n contuzii, plgi, nepturi, tieturi, striviri, arsuri, entorse, fracturi, amputri,
leziuni ale organelor interne, intoxicaii acute, asfixii, electrocutri, insolaii, leziuni
multiple.
Dup locul leziunii, pot fi accidente la cap, la trunchi, la membrele superioare, la
membrele inferioare, cu localizri multiple.
Dup momentul n care se resimpt efectele, exist accidente cu efect imediat i
accidente cu efect ulterior.

53
 5. CLASIFICAREA BOLILOR PROFESIONALE

Conform definiiei date de Organizaia Mondial a Sntii, bolile

profesionale constituie afeciuni ai cror ageni specifici sunt prezeni la locul
de munc, asociai cu anumite operaii industriale sau cu exercitarea unor
profesii.
La noi n ar, prin boal profesional se nelege afeciunea ce se
produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii, cauzat de factori
nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristicile locului de munc, precum i
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului n procesul de
munc.

Bolile profesionale declarabile prevzute de legislaia din Romnia sunt date n

tabelul urmtor:
Nr.
Noxele profesionale care provoac
crt Denumirea bolii
boala
.
1. Intocicaii (acute, subacute sau cronice) Substane cu aciune toxic cunoscut.
i consecinele lor.
2. Pneumoconioze (fibroze pulmonare Pulberi de bioxid de siliciu, silicai,
cauzate de pulberi minerale) cum sunt: azbest, crbune i altele n atmosfera
silicoza, azbestoza, aluminoza, precum locurilor de munc.
i forme mixte simple sau asociate cu
tuberculoza.
3. nbolnviri respiratorii cauzate de pulberi
Pulberi vegetale textile (bumbac, in
organice (bisinoz, bronit cronic).cnep i altele).
4. mbolnviri respiratorii cronice cauzate
Substane toxice iritante (bioxid de sulf,
de substane cronice iritante. oxizi de azot etc.) n atmosfera locurilor
de munc.
5. Cancer pulmonar al mucoasei sinusurilor Inhalarea gazelor i pulberilor
paranazale. radioactive, inhalarea vaporilor i
pulberilor de compui cancerigeni ai
cromului i nichelului.
6. Nevroze de coordonare. Micri numeroase i frecvent repetate.
ncordarea sistematic a muchilor i
ligamentelor sau presiune pe tendoane.
7. Boal de vibraii (angionevroze i Vibraii i trepidaii legate de munca cu
modificri osteoarticulare). instrumente care vibreaz puternic.
8. Dermite acute i cronice, ulceraii, Contact prelungit cu substane chimice
melanodermii i leucodermii. iritante (lacuri, solveni, uleiuri minerale,
hidrocarburi clorate etc.)
9. Hipoacuzie i surditate de percepie. Aciunea prelungit a zgomotului intens.
10. Cataract. Aciunea ndelungat i intensiv a
energiei radiante (radiaii infraroii, unde
electromagnetice de nalt frecven

54
 etc.).
11. Electrooftalmie. Aciunea radiaiilor ultraviolete.
12. Conjunctivite. Substane toxice iritante i pulberi
iritante n zonele de munc.
13. Boal de iradiaie. Aciunea radiaiilor ionozante.
14. Nistagmus. ncordarea ndelungat a aparatului
vizual n condiii defavorabile de
iluminat.
15. oc caloric, colaps caloric, crampe Expunerea la condiii meteorologice
calorice. defavorabile care provoac
supranclzirea organismului.
16. Psihonevroze. ngrijirea ndelungat a bolnavilor psihici
n uniti de psihiatrie.
17. Sindrom cerebroastenic i tulburri de Aciunea prelungit a undelor
termoreglare. electromagnetice de nalt frecven.

MASURI DE PROTECTIA MUNCII IN ACTIVITATI

CU UNELTE MANUALE
1. Uneltele de mn trebuie s fie confecionate din materiale corespunztoare
operaiilor ce se execut.

2. n cazul activitii n atmosfer cu pericol de explozie, se vor folosi unelte confecionate

din materiale care nu produc scntei prin lovire sau frecare.

3. Uneltele manuale acionate electric sau pneumatic trebuie s fie prevzute cu

dispozitive de fixare a sculei i cu dispozitive care s mpiedice funcionarea lor
necomandat.

4. La uneltele dotate cu scule ce prezint pericol de accidentare (pietre de polizor, pnze

de fierstru, burghie etc.), acestea vor fi protejate mpotriva atingerii accidentale cu
mna sau alt parte a corpului.

5. Uneltele de mn rotative cu acionare pneumatic vor fi dotate cu limitatoare de

turaie.

6. Uneltele de percuie din oel (ciocanele, dlile, dornurile, cpuitoarele) trebuie s fie
executate din oeluri corespunztoare tratate termic, nct n timpul utilizrii s nu se
deformeze sau fisureze.

7. Este strict interzis folosirea uneltelor cu suprafee fisurate, deformate, tirbite sau a
uneltelor improvizate.

8. Cozile i mnerele uneltelor trebuie s fie bine fixate, netede i de dimensiuni care s
permit prinderea lor sigur i comod. Pentru fixarea cozilor i mnerelor n scule se vor
folosi pene metalice.

55
9. Uneltele de mn prevzute cu articulaii (foarfeci, cleti, chei etc.) nu trebuie s aib
joc n articulaie. Ele vor fi aezate astfel nct s aib orientat spre exterior partea de
prindere.

10. Cnd se efectueaz lucrri la nlime uneltele manuale se pstreaz n geni

rezistente i bine fixate de corp, pentru a fi asigurate mpotriva cderii.

11. n timpul transportului prile tioase ale uneltelor de mn trebuie protejate cu teci
sau aprtori adecvate.

MSURI DE PROTECIA MUNCII N ACTIVITI

CU MAINI UNELTE
I.Msuri generale.
1. Oprirea mainilor unelte la schimbarea dispozitivelor, la fixarea i scoaterea pieselor,
la repararea, curirea, ungerea i nltorarea achiilor sau la plecarea de lng main.
2. Folosirea ecranelor dispozitivelor de protecie, ochelarilor i a altor mijloace individuale
de protecie.
3. ntreinerea mainii, locului de munc i a sculelor n perefct stare tehnic i de
curenie.
4. Verificarea strii tehnice a mainii, sculelor i dispozitivelor, att nainte, ct i dup
ncetarea lucrului i anunarea la predarea schimbului a tuturor defeciunilor constatate.
II.Msuri specifice pentru maini de gurit
1. Se interzice inerea pieselor cu mna sau cu chei, cleti etc. Fixarea se face
obligatoriu n menghin sau n dispozitive speciale.
2. Burghiele vor fi bine fixate i centrate n mandrine sau port-scule.
3. Sculele se scot din suporturi numai dup oprirea mainii i dup frnarea mecanic a
acestora.
4.Este interzis lucrul la mainile de gurit fr acoperirea capului sau prinderea prului
sub basc.
III.Msuri specifice pentru uneltele abrazive
1. Transportul, depozitarea, ncrcarea, montarea i exploatarea corpurilor abrazive se
vor face cu respectarea strict a standardelor de profil.
2. Montarea discurilor abrazive la maini se va face numai de ctre muncitori instruii,
dup montare fiind obligatorie verificarea centrrii perfecte.
3. Montarea discurilor abrazive se face astfel nct s se exclud posibilitatea deplasrii
pe ax, n timpil i din cauza rotirii.
4. Corpurile abrazive trebuie protejate n timpil exploatrii cu carcase de protecie care
trebuie s acopere ntraga poriune nelucrtoare.
5. Toate corpurile abrazive vor fi supuse la verificarea la sunet pentru descoperirea
fisurilor, ncercarea rezistenei la rotire i determinarea dezechilibrului.

56
MASURI DE PROTECTIA MUNCII LA UTILIZAREA INSTALATIILOR SI
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

1. Asigurarea inaccesibilitii elementelor care fac parte din cicuitele electrice prin
izolarea electric a conductoarelor, folosirea carcaselor de protecie legate la pmnt,
ngrdirea cu plase metalice sau cu tblii perforate respectndu-se distana impus pn
la elementele sub tensiune, amplasarea conductoarelor electrice la o nlime
inaccesibil pentru om.

2. Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24 i 36 V) pentru lmpile i sculele electrice

portative, evitarea rsucirii sau ncolciriii cablului de alimentare n timpul lucrului,
evitarea trecerii cablului peste drumul de acces i n locurole de depozitare a
materialelor, interzicerea reparrii sau remedierii defectelor n timpul funcionrii.

3. Folosirea mijloacelor individuale de protecie (principale tije electroizolante, cleti

izolani, scule cu mnere izolante i secundare echipament de protecie, covorae de
cauciuc, platformr i grtare izolante) i a mijloacelor de avertizre (plci avertizoare,
indicatoare de securitate, ngrdiri provizorii).

4. Deconectarea automat n cazul apariiei unei tensiuni de atungere periculoase sau

unor scurgeri de curent periculoase.

5. Separarea de protecie cu ajutorul unor transformatoare de separaie.

6. Izolarea suplimentar de protecie.

7. Protecia prin legare la pmnt.

8.Protecia prin legare la nul.

9. Protecia prin egalizarea potenialelor.

57
 MSURI DE PROTECIA MUNCII LA MANIPULAREA I TRANSPORTUL MANUAL
AL MATERIALELOR

1. Operaiile de ncrcare, descrcare, transport manual i depozitare a materialelor

trebuie s se realizeze sub supravegherea efului formaiei de lucru, de ctre personal
bine instruit n acest scop i care are vrsta de peste 16 ani.

2. Pentru materialele foarte periculoase (toxice, explozive, cancerigene etc.) vrsta

minim pentru manipulatori este de 18 ani.

3. Locurile n care se efectueaz operaiile de ncrcare-descrcare i depozitare,

precum i cile de acces, trebuie s fie nivelate i amenajate pentru scurgerea apelor, de
regul pavate sau podite.

4. n cazul operaiilor de ncrcare descrcare a vehiculelor la ramp, ntre aceasta i

vehicul se aeaz un pode de trecere pentru preluarea denivelrilor existente.

5. Distanele de transport manual nu pot depi 60 m, iar diferenele de nivel trebuie s

fie de maxim 4 m (scri, schele). nlimea maxim la care se pot ridica pe vertical
sarcinile maxim admise este de 1,5 m.

6. Sarcinile maxime n cazul transportului manual al greutilor sunt:

Grupa de Masa Grupa de Masa

vrst femei vrst brbai
[ani] [kg] [ani] [kg]

16 18 5 16 18 12

18 21 8 18 21 25

21 40 12 21 45 30

40 50 10 45 55 30

peste 50 8 peste 55 20

7. La ridicarea, descrcarea i transportul sarcinilor ce depesc valorile din tabelul de

mai sus, precum i cazurile n care diferena de nivel este mai mare de 4 m, este
obligatoriu s se lucreze n echipe sau mecanizat.
8. Transportarea manual a greutilor pe planuri nclinate trebuie limitat la 25 kg fr
ntreruperi i 30 kg cu ntreruperi pentru brbai i 12 kg cu ntreruperi pentru femei.

58
 STINGTOARE DE INCENDIU

n funcie de natura materialelor sau subsantelor combustibile, care pot fi

implicate n procesul de ardere, incendiile au fost clasificate astfel:
clasa A incendii de materiale solide, n general de natur organic, a cror
combustie are loc n mod normal cu formare de jar. Exemple: lemn, hrtie,
materiale textile, rumegu, piele, produse din cauciuc, materiale plastice care nu
se topesc la cldura etc;
clasa B incendii de lichide sau de solide lichefiabile. Exemple: benzin, petrol,
alcooli, lacuri, vopsele, uleiuri, gudroane, cear, parafin, materiale plastice care
se topesc uor, etc;
clasa C incendii de gaze. Exemple: hidrogen, metan, acetilen, butan, gaz de
sond etc.;
clasa D incendii de metale. Exemple: sodiu, potasiu, aluminiu, litiu, magneziu,
zinc, titan etc.;
clasa E incendii ale echipamentelor electrice aflate sub tensiune.
Principalele mijloace de intervenie n caz de incendiu sunt stingtoarele. Corecta
lor alegere i amplasare, deprinderea utilizrii lor de ctre personalul ce lucreaz n
apropierea lor, devin de mare importan pentru limitarea i stingerea nc din faza
incipienta a unor incendii care, altfel, pot aduce daune imense. Stingtoarele sunt
utilizate, n modul cel mai eficace, atunci cnd sunt amplasate la ndemn, n numr
suficient, avnd capacitatea de stingere corespunztoare cantitii i naturii materialelor
combustibile existente n spaiul protejat i sunt folosite de persoane familiarizate cu
punerea lor n funciune. Stingtoarele sunt dispozitive de stingere, acionate manual,
care contin o substan care poate fi refulat i dirijat asupra unui focar de ardere, sub
efectul presiunii create n interiorul lor.
Stingtoarele presurizate permanent cu pulbere, spum aeromecanic i CO2 pot
fi portative i transportabile.

Temperatura de Lungime jet Timp descrcare

Tip stingtor pstrare
(oC) (m) (s)
Spuma chimic +4 +60 (-15)* 68 40 60
Spuma mecanic +4 +60 68 40 60
Dioxid de carbon
-20 +55 14 10 30
(CO2)
Pulbere -20 +55 36 06 30
Nota: * - valori caracteristice solutiilor aditivate pentru sezonul rece.

Stingatoare presurizate cu pulbere tip P1, P2, P3, P5, P6, P9, P10, P20, P50,
P100. Sunt cele mai utilizate datorit faptului c acoper toat gama de clase de incendii
A, B, C, D, E. Stingtoarele cu pulbere sunt presurizate permanent, avnd ca agent
propulsor azotul. Acesta este foarte stabil la variaiile de temperatur i este ecologic.
Stingtoarele cu pulbere sunt folosite ca mijloc de prevenire i stingere n staii PECO,
aeroporturi, magazine Cash&Carry, vagoane CFR, depozite materiale, sedii de firme,
autovehicule. Se utilizeaz pentru echipamente electrice aflate sub tensiune mai mic de
1000 voli. La cerere se pot livra stingtoare presurizate cu pulbere special care pot fi
folosite asupra instalaiilor electrice aflate sub tensiune pana la 100.000 voli. Pulberea
este ecologic i nu conine substane periculoase pentru sntatea oamenilor.

59
Recipientul este executat din tabl de oel prin procedee de sudur omologate, pe maini
automate. Protecie anticoroziv exterioar EPOXI.

Tip stingator Tipul focarului Agent de stingere

P1 5A/21B/C Pulbere
P2 8A/34B/C Pulbere
P3 8A/55B/C Pulbere
P5 13A/89B/C Pulbere
P6 21 A/113B/C Pulbere
P 10 21A/144B/C Pulbere
P 20 B/C Pulbere
P 50 B/C Pulbere
P 100 B/C Pulbere

Stingatoare presurizate cu spuma aeromecanic tip SM3, SM6, SM9, SM 50,

SM 100. Stingtoarele cu spum aeromecanic sunt utilizate cu mare eficien pentru
stingerea incendiilor cu focare tip A i B. Acestea sunt folosite ca mijloc de prevenire n
staii PECO, depozite de carburani, rafinrii, centrale termice, nave, autovehicule,
aeroporturi.

ATENIE! NU SE UTILIZEAZ PENTRU ECHIPAMENTUL ELECTRIC

AFLAT SUB TENSIUNE.

Recipientul este executat din tabl de oel cu protecie interioar anticoroziv prin
procedee de sudur omologate, pe maini automate. Protecie anticoroziv exterioar
EPOXI.
Tip stingator Tipul focarului Agent de stingere
SM 3 5A/34B Spuma aeromecanic
SM 6 8 A/113B Spuma aeromecanic
SM 9 13A/144B Spuma aeromecanic
SM 50 A/B Spuma aeromecanic
SM 100 A/B Spuma aeromecanic

Stingtoare presurizate cu CO2 tip G1, G2, G3, G5, G6, G10,
G15,G21,G30,G60.
Stingtoarele cu dioxid de carbon sunt utilizate la stingerea incendiilor din clasele B, C,
i E. Stingtoarele cu CO2 au o dubl aciune asupra focarului: nlocuirea oxigenului
atmosferic i rcirea focarului prin evacuarea agentului de stingere sub form de zpad
carbonic. Se utilizeaz pentru echipamente electrice aflate sub tensiune mai mic de
1000 voli. Acestea sunt folosite ca mijloc de prevenire n staii PECO, transformatoare,
ncperi cu aparatura electric i electronic, computere, centrale telefonice.
Recipientul este executat din oel aliat specific recipienilor de nalt presiune.
Protecie anticoroziv exterioar EPOXI.
Tip stingtor Tipul focarului Agent de stingere
G1 13B/C CO 2
G2 13B/C CO 2
G3 34B/C CO 2
G5 34B/C CO 2
G6 34B/C CO 2
G 10 55B/C CO 2

60
GHID DE ALEGERE A STINGTOARELOR

61
 PREVENIREA INCENDIILOR I A EXPLOZIILOR (I)
Msuri i mijloace de prevenire a incendiilor i exploziilor

1. nlturarea eventualelor cauze de provocare a incendiilor i exploziilor, prin proiectarea

procesului tehnologic.

2. Evitarea formrii n hale de producie a amestecurilor explozive prin curarea n mod

periodic a prafului de pe toate suprafeele ncrcate

cu electricitate static.

3. Mrirea umiditii relative a aerului, acolo unde produsele permit.

4. Prevederea unor aparate de deconectare automat n caz de avarie.

5. Prevederea n depozitele de materiale combustibile a instalaiilor speciale de

declanare automat a stropirii cu ap la ridicarea temperaturii.

6. Amenajarea unor spaii pentru fumat.

7. Asigurarea unei bune evacuri a oamenilor i a bunurilor din cldire n caz de

incendiu.

8. Instalarea de scri de incendiu, guri de ap, cu utilajul necesar (furtun cu lance,

pompe etc.).

9. Ignifugarea materialelor combustibile folosite n construcii.

10. Marcarea zonelor periculoase, a mediilor explozive, a cilor de evacuare din cldiri i
asigurarea unor bune condiii pentru intervenia rapid la stingerea incendiilor.

11. Organizarea de formaii de pompieri voluntari i special angajai.

12. Interzicerea folosirii flcrii deschise, a fumatului n medii periculoase.

13. Stabilirea unor sarcini precise privind prevenirea i combaterea incendiilor i

asigurarea prelucrrii i afirii lor.

14. Instruirea muncitorilor i rspndirea cunotinelor tehnice referitoare la cauzele i

prevenirea incendiilor.

15. Dotarea cu utilaje i materiale tehnice de combatere a incendiilor (lopei, pompe de

mn, stingtoare manuale, motopompe, autopompe, instalaii cu reele de ap etc.).

62
 PREVENIREA INCENDIILOR I A EXPLOZIILOR (II)
Obligaii i rspunderi

1. Conductorii unitilor sunt obligai s ia msuri pentru: constituirea i funcionarea

comisiilor tehnice de prevenire i stingere a incendiilor i a formaiilor civile de pompieri,
dotarea cu mijloace tehnice adecvate produciei i activitii ntreprinderilor respective,
stabilirea sarcinilor care revin personalului de la locurile de munc i asigurarea instruirii
i controlului ntregului personal.

2. Obligaiile comisiilor tehnice sunt: ntocmirea planului de aprare contra incendiilor,

efectuarea de propuneri pentru nlturarea cauzelor care pot nlesni producerea unor
incendii, verificarea modului de nreinere i de de funcionarea a instalaiilor de
semnalizare i stingere a incendiilor.

3. Formaiile civile se organizeaz cu sprijinul unitilor militare de pompieri i desfoar

activitatea de prevenire, intervine la stingerea incendiilor, salveaz oamenii i bunurile
materiale.

4. Provocarea de incendiu sau neluarea msurilor prevzute de lege pentru nlturarea

pericolului de incendiu se sancioneaz disciplinar, contravenional sau infracional, dup
gravitatea cazului.

63
 ECHIPAMENTE DE PROTECIE PROTECIE CAP

Casc protecie Casc protecie

Casc antifon Antifoane
KENTUCKY FIREFIGHTER

EAR Clasic EAR Ultrafit Masc sudor Casca sudor

64
 Suport i vizier pentru Masc integral
Ochelari sudor Ochelari sudor
electricieni (Panorama Nova)

Semimasc cu supap Semimasc cu supap

Semimasc simpl Costum vopsitor
(FFP2-SL) (FFP3-SL)

ECHIPAMENTE DE PROTECIE PROTECIE MINI

Mnu Merceds
Mnu piele spalt Mnu anticaloric Mnu sudor
(mblnit)

Mnu tricot subire Mnu tricot gros Mnu chirurgical Mnu polietilen

65
 Mnu electroizolant

ECHIPAMENTE DE PROTECIE PROTECIE CORP

Ansamblu centur
Ansamblu centur
complex tip sondor
Centur siguran (de complex tip sondor
antiex (EX) format din Centur lombo
poziionare) format din o centur
centur complex i abdominala
constructor + 1mijloc complex i mijloc de
mijloc de legtura (circularist)
de legtur legtur reglabil cu 2
reglabil cu 2
carabiniere
carabiniere

66
 ECHIPAMENTE DE PROTECIE NCLMINTE

Cizme electroizolante Cizme electroizolante Cizme cu bombeu si

Cizme apa-noroi Model
de joasa tensiune de joasa tensiune talpa metalica Model
M1
(clasa electrica 0) (clasa electrica 1) M2 (PSI)

Cizme rezistente la
produse petroliere Cizme antiacide Model Bocanc din piele cu Bocanc rezistent la
antistatice(EX) Model M5 talpa antiderapant ageni chimici
M5

Bocanc din piele cu

bombeu metalic cu
Sabot Pantof alb
talpa antiderapanta,
antistatici

67
 ECHIPAMENTE DE LUCRU UZ GENERAL

Salopet bazonat tip Salopet simpl cu

Salopet simpl
miner pieptar

Salopet bazonat cu
Combinezon Halat
pieptar

Vest vtuit Hain vtuit Costum vtuit

68
 MODULUL VII. EXECUTAREA SCHELELOR

Tipuri de schela: schela de lucru, fixa, din cadre, longitudinala

1. Generalitati

1.1 Descrierea sistemului de schele si indicarea grupului de apartenenta a schelei

Prezenta schela de fatada este conform DIN 4420 partea 1, o schela de lucru fixa, din
cadre,dispusa longitudinal, grupa 2 de schele.
Inaltimea maxima de lucru este de 20 m. Incarcarea maxima distribuita pe podina este
de 150kg/mp, adica doua persoane cu unelte, depozitarea materialelor pe podina este interzisa,
conform pct. 5.2DIN 4420-1.

1.2 Observatii preliminare

Sistemul de schele se va monta, demonta si modifica numai sub supravegherea unei
persoane calificatesi apte profesional, care a fost instruita special pentru aceasta sarcina.
Atragem atentia asupra normelorgenerale de protectie a muncii. In cazul prezentelor
instructiuni de montaj si utilizare sunt oferite atatexecutantului cat si beneficiarului instructiuni
pentru respectarea normelor mai-sus-mentionate. Acestenorme nu au totusi caracter obligatoriu.
Atat executantul cat si beneficiarul trebuie sa ia masurile ce se impunpe baza normelor de protectie
a muncii asupra determinarii pericolelor si a masuratorilor obligatorii in functiede particularitatile
fiecarui caz.
Prezentele instructiuni de montaj si utilizare vor fi respectate in fiecare caz. Toate datele,
mai ales celeprivind stabilitatea variantelor de montaj, sunt valabile numai atunci cand se
utilizeaza componentele schelei.
Montarea unor fabricate straine poate avea ca urmare o stabilitate insuficienta.
Prezentele instructiuni de montaj si utilizare trebuie prezentate angajatilor si superiorilor
vizati.
Montajul se va efectua numai:
- Sub supravegherea unei persoane specializate.
69
 - De catre angajati calificati.
- Avandu-se in vedere evenualele pericolele.

1.3 Obligatia de verificare si documentare

Schela trebuie verificata dupa fiecare montare sau inaintea fiecarei puneri in functiune de
catre opersoana calificata. Verificarea se documenteaza. Anumite zone ale schelei care nu sunt
pregatite pentruutilizare, mai ales in timpul montarii, demontarii si modificarii, vor fi marcate cu
semnul de interdictie Accesul interzis.
Dupa terminarea operatiilor de montare, pe toata durata utilizarii se va aplica pe schela un
marcajcitet, care trebuie sa contina urmatoarele date:

Schela de lucru conf. EN 12811-1 si DIN 4420-1.

Categ. de sarcina: 2.
Sarcina simetric distribuita: max.1,5 kN/m2
Inaltimea maxima 20m.
Data verificarii...............................
Producatorul schelei...........................................
Localitate................................... Tel.......................................

Schela trebuie verificata inainte de fiecare punere in functiune.

Verificarea se va consemna.

1.4 Instructiuni tehnice de siguranta pentru utilizatorii schelei

Fiecare utilizator trebuie sa verifice schela in privinta defectelor vizibile inainte de de
utilizare.
Fiecare utilizator este responsabil de utilizarea corespunzatoare a schelei si de respectarea
normelorgenerale de protectie a muncii.
Defectele produse in timpul utilizarii din cauza vremii sau ca urmare a lucrarilor de constructie
sevor comunica imediat firmei specializate.
Accesul si parasirea schelei se vor face in mod ordonat. Cataratul sau salturile de pe
schela sunt interzise.
Cataratul sau salturile de pe schela sporesc potentialul de pericol!
Utilizatorul schelei va bloca accesul persoanelor neautorizate.
Este interzis accesul pe schela a persoanelor aflate sub influenta alcoolului.
Este interzis sa se sara pe platelajul schelei sau sa se arunce ceva pe acesta
Se va evita lucrul pe mai multe nivele, deoarece se creeaza potentiale pericole prin
caderea unor obiecte.
Nu se va sari pe platformele schelei. Acestea se pot rupe !
Este interzisa aplecarea peste parapetul lateral.
Schela in modelul standard poate fi incarcata cu o sarcina max. de 1,5 kN/m2. In caz de
supraincarcare schela sau componentele acesteia se pot rupe
Este interzisa depozitarea de material pe schela.

Utilizatorului ii este interzis sa construiasca parapete laterale sau suporturi sau sa modifice
ceva lasuportul la sol. Daca in cursul lucrului sunt necesare modificari ale schelei, acestea vor fi
efectuate de catreo firma specializata.

2.Componenta
Constructia sistemului de schela este formata in principal din cadre verticale, platforme de
70
lucru(podine), diagonale si balustrade de protectie. Elementele de constructie ale schelei sunt fabricate
dinmateriale (otel, lemn, etc ) avand propietati fizico-mecanice dimensiuni impuse de norma DIN 4420.
Toate elementele din otel sunt protejate impotriva coroziunii.

3. Montarea schelei
3.1. Generalitati
Prezentelele instructiuni de montre si utilizare sunt valabile numai folosind componente
originale.
Toate componentele schelei vor fi supuse controlului vizual inaintea montarii si a fiecarei
utilizari.
Nu este permisa utilizarea componentelor defecte.
Montajul se va realiza in ordinea mentionata in urmatoarele capitole

3.2 Montarea nivelului de baza a schelei

3.2.1 Distribuirea sarcinii la sol
Schela pentru fatada poate fi amplasata numai pe un sol cu rezistenta suficienta; in cazul
terenului curezistenta insuficienta se vor folosi elementele de distribuire a sarcinii.
Sub fiecare stalp al schelei se va amplasa o talpa reglabila. De regula talpile pot fi desurubate
pana la 20 cm. In anumite conditii sunt acceptate si suruburi cu o lungime de pana la 50cm.
In cazul terenului denivelat ca si pentru atingerea anumitor elevatii se vor monta cadre de
egalizare.Cadrele de egalizare au inaltimea de 0.50 m, 1.00 m si 1.50 m. Diferenta de inaltime pana
la 0.50 m poate fi obtinuta prin talpile reglabile.

3.2.2 Montarea primului modul de schela

Dupa amenajarea corespunzatoare a suprafetei de asezare se trece la montarea primului
modul alnivelului de baza al schelei. Acesta trebuie sa fie dotat cu o podina de acces cu scara.
Se introduc cadrele verticale in talpile reglabile si se ajusteaza pozitia orizontala a acestora.
Cadreleverticale trebuiesc pozitionate astfel incat bolturile pentru balustradele de protectie
sa fie spre exterior iarcealalta teava verticala a cadrului sa fie inspre cladire la aproximativ 30 cm de
peretele acesteia.
Distanta dintre cele doua cadre se va stabili prin montarea unei balustrade in bolturi.
Urmeaza montareadiagonalei dupa care se va aseza platforma de lucru in bolturile din partea
superioara a cadrului vertical.
Se va verifica perpendicularitatea in doza plane a celor doua cadre, si se ajusteaza daca e
cazul prinreglarea talpilor.

3.2.4 Realizarea colturilor

Placile se amplaseaza ca in Imaginea 6. Cei doi stalpi care stau unul langa altul se fixeaza
cu cuplajerotative: doua bucati pe cadrul de jos si sus la max. 4 m in apropierea punctelor de
imbinare.
La o distanta mai mare intre stalpi se vor folosi tevi scurte cu sistem normal de cuplare. Ambii
stalpitrebuie sa fie prevazuti cu talpi reglabile. Golul de la nivelul platformelor se va acoperi.
Pentru pastrarea unei distante simetrice fata de ambii pereti se recomanda inceperea montajului
dincoltul cladirii.

3.3 Montarea urmatoarelor nivele ale schelei

3.3.1 Generalitati
La montarea, demontarea sau modificarea urmatoarelor nivele ale sistemului de schele exi-
71
stapericolul de prabusire. Lucrarile se vor efectua astfel, incat sa se evite producerea accidentelor,
prin luarea masurilor de protectie corespunzatoare, in functie de:
Calificarea angajatilor,
Natura si durata lucrarilor in zona cu pericol,
Inaltimea la care se lucreaza,
Existenta suprafetelor pe care angajatii se pot sprijini,
Existenta punctelor de lucru si a accesului la acestea.
La montarea, demontarea sau modificarea urmatoarelor nivele ale sistemului de schele se
impunmasuri tehnice si organizatorice de siguranta, cum ar fi:
utilizarea personalului calificat si instruitpentru acest tip de lucrari de montaj,
utilizarea schelelor de siguranta,
utilizarea echipamentuluipersonal de protectie.

3.3.2 Montarea cadrului si parapetilor

Generalitati
In cazul ascensiunii la nivelele superioare ale schelei si la montarea finala a cadrelor si
parapetilorexista pericol de prabusire; ca metoda de siguranta se recomanda utilizarea parapetilor
de sigurantapentru operatiile de montaj, ce ofera stabilitate si protectie laterala angajatilor ce
efectueaza lucrari demontaj ale schelei. Parapetii de siguranta pentru operatiile de montaj se vor
monta de la nivelul inferiorcelui in lucru; pentru a elimina orice pericol se va monta in prealabil la
acest nivel un sistem de parapetice ofera protectie laterala pe trei laturi.

3.3.3 Montarea parapetilor de siguranta pentru operatiile de montaj

Sistemul parapetilor de siguranta pentru operatiile de montaj consta dintr-un stalp
avanddiametrul de 48cm si o lungime de 150cm prevazut in partea superioara cu un bolt cu
siguranta pentrufixarea balustradei iar in partea inferioara doua cuplaje la o distanta de 50 cm si o
balustrada deprotectie, telescopica cu o deschidere de pana la 3m. Stalpii se vor monta pe exteriorul
tevilor derezistenta ale cadrelor verticale conectati intre ei cu balustrde asigurand astfel o protectie
lateralamontatorului.

3.3.4 Montarea schelei

Dupa ce s-a urcat la ultimul nivel si s-a inchis trapa de acces se vor monta ambele rame
verticale casi balustrada intermediara a parapetului. In cazul transportului vertical manual acum
se vor lua numaiurmatoarele cadre si se vor urca un nivel (Fig 8). In acelasi mod se procedeaza
la fiecare camp, pana cenivelul este complet. Toate celelalte componente, cum ar fi diagonalele,
balustradele intermediare aleparapetului si platforme se monteaza de-abia dupa aceea.
Se va respecta urmatoarea ordine de montaj:
1. Introducerea cadrului vertical.
2. Introducerea balustradelor pe sistemul de prindere si fixare.
3. Se monteaza diagonale verticale cel putin la fiecare al cincilea camp.
4. Se aseaza platforma.
5. Se monteaza restul elementelor pentru protectie laterala.

3.3.6 Folosirea echipamentului individual de protectie

Daca in situatii de montaj ale sistemului de schele se impune folosirea echipamentului
personal deprotectie, se vor utiliza cadrele verticale pentru a se face ancorare de ele.
Pentru ancorarea echipamentului personal de protectie se utilizeaza elemente de
legaturacorespunzatoare conform DIN EN 362, de exemplu carabine de siguranta cu o deschidere
72
de > 50 mm.
Se va verifica starea echipamentului personal de protectie contra caderii.

Scarile schelei
Inainte de inceperea lucrarilor la primul nivel al schelei se monteaza scara. Este obligatoriu
montarea aminim o platforma de acces pe fiecare nivel.
Diagonalele
Diagonalele verticale se monteaza conform descrierii in acelasi timp cu montajul schelei. Se
fixeazape bolturile interioare cel superior si cel inferior, ale cadrelor verticale. Ponderea normala
fiind de minimuna la cel putin cinci module de schele acolo unde varianta de montaj permite.
Balustradele de protectie
Balustradele de protectie se monteaza minim una la fiecare modul exceptie facand primul
nivel alschelei lasand astfel libera trecerea.
Schema de ancorare prevede ancorarea cadrelor laterale ale schelei din 4 in 4 metri pe
inaltime adicadin 2 in 2 nivele, si din 8 in 8 metri respectiv din 4 in 4 module pentru celelalte turnuri
de module, insa cuamplasarea in zig-zag ( tabla de sah ).

4. Demontarea schelei
Pentru demontarea schelei se va inversa ordinea de montare descrisa in capitolele
anterioare.
Ancorele se vor demonta numai dupa demontarea completa a nivelului superior.
Componentele, acaror conexiuni au fost slabite, se vor demonta imediat.
Pentru evitarea accidentelor componentele demontate nu se vor depozita pe caile de
acces.
Este interzisa aruncarea componentelor demontate de pe schela.

5. Utilizarea schelei
Schela se va utiliza conform Categoriei de sarcina 2, cu respectarea instructiunilor de montaj
siutilizare si a normelor de protectie a muncii.
Utlizatorul va verifica fiabilitatea variantei de montaj alese pentru scopul propus si
functionareasigura. Acesta trebuie sa asigura verificarea dinainte de utilizare; daca se constata
defectiuni saulipsuri, nu se va permite accesul pe schela pana la inspectia producatorului schelei.
Orice modificareulterioara se va efectua de catre personal calificat, autorizat de producatorul
schelei.
Verificarile se vor repeta dupa derularea unor evenimente deosebite, de exemplu un
timpindelungat de neutilizare, accidente sau fenomene naturale.

6. Masuri de precautie inainte de fiecare utilizare

Citirea instructiunilor din manual si urmarea lor sunt obligatorii la fiecare utilizare.Dupa
montarenu se va lasa schela nesupravegheata. Este necesara o atentie deosebita pentru a nu
permite accesulpersoanelor neautorizate la schela.
Nu se va folosi schela pe vreme de furtuna sau cand bate vantul puternic.

7. Pastrarea, depozitarea si transportarea schelelor

Schelele se vor pastra intr-un loc sigur si uscat, asezate pe suporturi speciale. In
timpultransportarii vor fi asigurate corespunzator. Se vor pastra curate si fara materiale straine pe

73
ele,evitandu-se depozitarea materialelor pe schela.

8. Reguli genarale de protectia muncii

Montarea si demontarea schelei, necesita aplicarea, normelor de tehnica securitatii muncii
inconstructii, executarea schelelor exterioare si interioare, precum si prezentele instructiuni.
Pe schela, se vor aseza la loc vizibil, panouri de protectia muncii.In functie de situatia concreta de montare, schela
necesita, sau nu instalatie de protectie contradescarcarilor electrice. Retelele electrice, din apropierea schelei,
se vor izola in mod corespunzator, sau se vor scoate desub tensiune. Schela nu se va utiliza pentru
lucrarile la instalatiile electrice.
Se recomanda folosirea castilor de protectie pentru lucrarile de pe schela.
In timpul furtunilor sau cand viteza vantului, depaseste 4m/s lucrul pe schela trebuie intrerupt.
Deasemenea trebuie, intrerupt lucrul in timpul noptii, daca nu se asigura iluminatul artificial.
Montarea si demontarea schelei, necesita folosirea centurilor de siguranta, de catre personalul
executant.
Zona in care se monteaza sau se demonteaza schela trebuie limitata, in asa fel incat sa nu
permitaaccesul persoanelor straine, in timpul efectuarii lucrarilor.
Montarea si demontarea schelei, efectuarea lucrarilor pe schela, dotarea lucratorilor cu
echipament deprotectie si scule corespunzatoare, intra in obligatia conducatorului de santier.
In caz de accident, datorita nerespectarii instructiunilor de montare si utilizare a schelei, sau
din cauzanerespectarii instructiunilor de protectia muncii, intreaga raspundere revine conducatorului
de santier,respectiv acelor, care nu au respectat instructiunile de mai sus.

74
 Modulul VIII
EXECUTAREA COFRAJELOR

Rolul clasificarea i alctuirea cofrajelor.

Rolul cofrajelor
Cofrajele sunt construcii auxiliare, provizorii n care se toarn betonul proaspt.
Rolul lor este de a da forma i dimensiunile proiectate ale elementelor de beton armat,
precum i de susinere a acestora pe timpul ntririi betonului pn la obinerea rezistenelor
mecanice necesare.

Clasificarea cofrajelor
dup destinaie: - cofraje pentru fundaii
- cofraje pentru perei
- cofraje pentru stlpi
- cofraje pentru grinzi
- cofraje pentru planee
- cofraje pentru arce i boli (cintre)
- cofraje pentru alte elemente de construcii
dup modul de confecionare, modul i gradul de reutilizare:
- cofraje fixe
- cofraje demontabile (de inventar)
- cofraje mobile
dup materialul din care se confecioneaz:
- cofraje din lemn
- cofraje din metal
- cofraje din placaj tego
- cofraje din mase plastice
- cofraje mixte
n afar de aceste categorii principale de cofraje mai exist diverse tipuri speciale de cofraje
(pierdute, pneumatice etc.).

Alctuirea cofrajelor
Cofrajele sunt alctuite din:
- elemente n care se toarn betonul, care formeaz cofrajul propriu-zis i care sunt alctuite
din panouri;
- elemente de solidarizare, care menin panourile n poziia din proiect i le solidarizeaz
chingi, cleti, juguri (caloi), rame, distanieri;
- elemente care susin, sprijin i transmit ncrcrile la teren sau la construciile existente.
Aceste elemente formeaz eafodajul, respectiv un schelet de rezisten alctuit din piese
verticale numite popi, din piese orizontale numite praiuri i traverse i din piese oblice
numite contrafie, totul fiind solidarizat att n sens longitudinal ct i n sens transversal
prin contravntuiri nclinate sau orizontale (moaze, cleti).

Trasarea cofrajelor
1. Pregtirea cu atenie a instrumentelor corespunztoare pentru trasat.
2. Trasarea corecta a axelor de referin ale construciei, n funcie de forma geometric a
75
 acesteia.
3. Trasarea marginilor cofrajului n conformitate cu proiectul de execuie.
4. Marcarea golurilor tehnologice n conformitate cu proiectul de execuie.

EXECUTAREA LUCRRILOR PREGTITOARE

1. Alegerea materialul lemnos

1.1. Materialul lemnos este corect identificat i este conform fiei tehnologice.
1.2. Sortimentele din lemn sunt cele precizate n fia tehnic pentru piesele care se
confecioneaz.
1.3. Materialul lemnos este corespunztor calitativ i adecvat condiiilor de calitate ale
produselor care urmeaz a se realiza.

2. Identific posibile defecte ale lemnului
2.1. Defectele materialului lemnos sunt evideniate corect conform standardelor de calitate.
2.2. Stabilirea limitelor de utilizare ale materialului lemnos n funcie de defectele constatate
i de exigenele lucrrilor de executat.

3. Msoar materialul lemnos

3.1. Materialul lemnos este msurat cu minuiozitate la dimensiunile prevzute de fia
tehnologic
3.2. Dimensiunile materialului lemnos / pieselor sunt stabilite cu exactitate pentru a evita
rebuturile
3.3. Msurarea se face cu instrumente specifice.

4. Traseaz materialul lemnos

4.1. Pe materialul lemnos sunt trasate cu exactitate linii necesare fasonrii lemnului.
4.2. Liniile drepte, unghiurile la dimensiunile cerute sunt trasate cu instrumentele specifice.

5. Verific piesele trasate

5.1.Piesele trasate sunt verificate pentru respectarea planeitii, orizontalitii i verticalitii
conform cerinelor din standard.
5.2.Verificarea pieselor se face cu instrumente specifice pentru determinarea eventualelor

Gama de variabile:
fia lemnului (gruparea celulelor lemnului) se examineaz cu: ochiul liber, lupa,
microscopul n seciune transversal, radial, tangenial
proprietile lemnului: culoarea, mirosul, sunetul, textura, umiditatea, densitatea,
contracia, umflarea, rezistena, duritatea i durabilitatea
sortimente din lemn: sub form brut (lemn rotund, buteni), lemn prelucrat (cioplitur,
cherestea, semifabricate), produs finit (furnir, placaj, pavele, etc.).
defectele lemnului dup natura lor: de form, de structur (excentricitate, fibr nclinat,
fibr rsucit), noduri, crpturi, guri de insecte, coloraii, alteraii
limitele de utilizare: n funcie de lemn sntos (culoare vie, clar, uniform); lemn alterat
(pete colorate de la centru spre periferie)
instrumente de msurare: metru pliant, rigl gradat, rulet, compas de msurat grosimi,
clup, compas de msurat guri
76
 instrumente specifice de trasare: creion dulgheresc sau cret, dreptar, sfoar sau srm
pentru linii drepte, colar, echer, vinclu, colar cu bra mobil pentru unghiuri, compas pentru
linii curbe
instrumente pentru verificarea pieselor trasate: nivel cu bul de aer (boloboc), echer cu
cumpn, fir cu plumb, furtun de nivel

PRELUCRAREA MANUAL A MATERIALULUI LEMNOS

1. Alege sculele necesare prelucrrii manuale a materialului lemnos

1.1. Sculele sunt alese n funcie de tipul materialului lemnos de prelucrat.
1.2. Alegerea sculelor se face n corelaie cu tipul operaiei de executat.
1.3. Sculele sunt alese avndu-se n vedere gradul de complexitate al lucrrii de efectuat.

2. Cioplete materialul lemnos

2.1. Cioplirea materialului lemnos se realizeaz utiliznd scule adecvate, n funcie de nivelul
de dificultate al operaiei.
2.2. Cioplirea se face cu precizie, la dimensiunile cerute de standarde.
2.3. Prelucrarea prin aceast operaie se face cu ndemnare, cu pierderi minime de
material.
2.4. Cioplirea se face respectnd cerinele de calitate ale execuiei.
2.5. Eventualele deficiene sunt remediate cu promptitudine, pe parcursul executrii lucrrii.

3. Taie materialul lemnos

3.1. Materialul lemnos este retezat, cu precizie, la dimensiunile prevzute de documentaia
tehnic.
3.2. Prin tiere sunt decupate piese din lemn, de o anumit form, cu pierderi minime de
material.
3.3. Tierea se face cu atenie respectndu-se legislaia privind securitatea i sntatea n
munc.

4. Gurete materialul lemnos

4.1. Materialul lemnos se gurete, cu rbdare i precizie, la dimensiunile prevzute n
documentaia tehnic.
4.2. Gurirea se face cu ndemnare n vederea respectrii toleranelor indicate n
normative.

5. Scobete materialul lemnos

5.1. Operaiunea de scobire se ncepe de-a curmeziul fibrelor i se continu de-a lungul
lor.
5.2. Scobirea se face gradual pentru a evita achierea lemnului.
5.3. Materialul lemnos este prelucrat n scopul realizrii de scobituri, lcauri i cepuri, ajustate
cu precizie, pentru a evita spargerea lemnului.

6. Rindeluiete / pilete materialul lemnos

6.1. Rindeluirea se face cu precizie i rbdare, n sensul fibrelor / paralel cu muchia piesei.
6.2. Rindeluirea aduce piesele la dimensiunile cerute de standarde.
6.3. Rindeluirea se face gradual, cu respectarea toleranelor indicate de normative.
6.4. Finisarea suprafeelor prin rindeluire se face cu respectarea cerinelor de calitate.
77
 7. Bate i scoate cuiele
7.1. Baterea cuielor se face n scopul realizrii de mbinri rezistente conform cerinelor
impuse de standarde.
7.2. Scoaterea cuielor se face n scopul refolosirii materialului.
7.3. Baterea i scoaterea cuielor se face cu atenie, pentru limitarea rebuturilor generate de
spargerea lemnului.

Gama de variabile:
tipul de material: esene de material lemnos - foioase (stejar, fag, ulm, etc.), - conifere (brad,
pin, molid etc.), - produse semifabricate (scnduri, bile, manele)
gradul de complexitate al lucrrii: fasonarea grinzilor de lemn rotund, despicarea, retezarea,
mbinarea, pilirea, finisarea suprafeelor
nivel de dificultate: debitri graduale pe suprafee brute sau pe suprafee prelucrate, guri
cu toleran sau guri brute, etc.
scule pentru cioplire: topor, toporic, bard, tesl, cuitoaie
scule pentru tiere: ferstru cu ram sau cu mner, joagr
scule pentru gurire: bormain cu burghie de diametre diferite
scule pentru scobire (dltuire): dalt ngust, dalt lat.
scule pentru rindeluire/pilire: rindele, pile, rapele
scule pentru baterea i scoaterea cuielor: ciocan, tesl, toporic, bard, dalt cu
despictur, rang, etc.

PRELUCRAREA MECANIZAT A MATERIALULUI LEMNOS

1. Alege mainile / utilajele de prelucrat

1.1. Mainile/utilajele sunt alese n funcie de tipul operaiei de executat.
1.2. Mainile/utilajele sunt alese corespunztor dimensiunilor elementului de prelucrat.
1.3. Alegerea mainilor/utilajelor se realizeaz n funcie de dotarea existent.

2. Fixeaz parametrii de lucru ai mainilor de prelucrat

2.1. Parametrii de lucru sunt fixai n concordan cu tipul i calitatea materialului de
prelucrat.
2.2. Parametrii sunt fixai avndu-se n vedere caracteristicile elementelor de realizat.
2.3. Parametrii sunt fixai n funcie de caracteristicile de lucru ale mainilor.
2.4. Parametrii sunt fixai conform specificaiilor din documentaia tehnic.

3. Verific funcionalitatea mainii de prelucrat

3.1.Verificarea funcionalitii mainii se realizeaz la mers n gol, pentru ndeplinirea condiiilor
de siguran n utilizare.
3.2. Verificarea mainii la funcionare sub sarcin se realizeaz, cu atenie, urmrindu-
se asigurarea parametrilor necesari n funcie de tipul materialului i destinaia elementului de
prelucrat.
3.3. Eventualele disfuncionaliti sunt raportate cu promptitudine persoanelor abilitate.

4. Supravegheaz funcionarea mainilor

4.1.Funcionarea mainilor este urmrit permanent pentru asigurarea cerinelor de calitate
78
privind lucrarea de executat.
4.2.Funcionarea mainilor este supravegheat cu responsabilitate, identificndu-se cu
atenie orice abatere de la regimul de lucru stabilit.
4.3.Eventualele disfuncionaliti sunt anunate cu promptitudine persoanelor abilitate.
4.4. Spravegherea funcionrii mainilor se face cu respectarea legislaiei de sntate i
securitate n munc, specific prelucrrii mecanizate a materialului lemnos.
4.5. La terminarea lucrului, mainile sunt aduse la parametrii iniiali.

Gama de variabile:

maini/utilaje de prelucrat materialul lemnos: burghie electrice, ferstraie electrice cu disc

sau cu panglic, rindea electric, dalt i frez electric, maini de rindeluit, maini de frezat, maini
de gurit, prese, etc.
tipuri de operaii: tiere, gurire, frezare, decupare, rindeluire, ncleiere, etc.
dimensiuni: lungime, lime, diametru, grosime, nclinare, etc
parametrii de lucru: adncime de tiere, adncime de gurire, lungime, diametru, avans
tipul materialului de prelucrat: material lemnos de esen moale sau tare
elemente din lemn: popi, moaze, cpriori, pane, cleti, contravntuiri, cosoroabe, arbaletrieri,
ipci, astereal, grinzi, traverse, montani, stlpi, praiuri, panouri, etc.
caracteristicile elementelor de realizat: dimensiuni, configuraie, complexitate, etc.
caracteristicile de lucru: putere instalat, dimensiunile mesei de lucru, dimensiunile sculelor
de prelucrat, viteze de lucru, dimensiuni maxime de prelucrat, etc.
factori perturbatori n funcionarea mainilor de prelucrare mecanizat a lemnului pot fi:
praf, micri necontrolate ale materialelor i pieselor, depozitri n locuri nepermise
disfuncionaliti: arderea motorului electric, defeciuni ale capului de lucru (fisuri, deformri,
rupere), etc.
persoane abilitate: ef de echip, maistru, inginer, tehnician, etc.
supravegherea funcionalitii: funcionarea la parametrii fixai, respectarea normelor privind
securitatea i sntatea muncii, a normelor de mediu, respectarea prevederilor din cartea tehnic
a mainii/utilajului, aducerea la parametrii iniiali la terminarea lucrului, anunarea cu promptitudine
a disfuncionalitilor aprute

REALIZAREA, MONTAREA/DEMONTAREA COFRAJELOR DIN MATERIAL LEMNOS

1. Realizeaz cofraje din lemn

1.1. Forma cofrajului este corelat cu tipul elementului de construcie de betonat.
1.2. Cofrajul corespunde dimensiunilor i profilului elementului care trebuie betonat.
1.3. La realizarea cofrajului se ine seama de modul de turnare al betonului.
1.4. Materialele din care se execut elementele de cofraj corespund calitativ tipului de lucrri de
executat. 1.5.Cofrajele ndeplinesc condiiile tehnice necesare pentru utilizare.

2. Execut lucrri de decofrare

2.1. Decofrarea se realizeaz n mod difereniat, n funcie de tipul elementelor cofrate i rolul
acestora n cadrul construciei.
2.2. Momentul decofrrii este ales n funcie de criterii specifice.
2.3. Decofrarea se efectueaz atent, recuperndu-se materialul lemnos n vederea reutilizrii
acestuia.
2.4. Decofrarea se realizeaz n condiii de siguran, respectnd legislaia privind sntatea i
79
securitatea muncii.
Gama de variabile:
tipul elementului de construcie: fundaii, perei, stlpi, grinzi, planee, arce i boli, rampe
pentru scri, podeste, centuri, buiandrugi, console
dimensiunile elementului: lungime, lime, diametru, unghiuri, etc.
profilul elementului: seciune transversal ptrat, dreptunghiular, complex, etc.
modul de turnare al betonului: manual, mecanic.
materiale pentru elementele de cofraj: scnduri brute, scnduri geluite, panouri de placaj
(PFL, PAL, TEGO), panouri prefabricate metalice i de lemn, etc.
condiii tehnice pentru utilizarea cofrajelor: execuie simpl, stabilitate, rezisten, capacitate
de preluare a greutii i mpingerii laterale a amestecului de beton proaspt i a sarcinilor aprute
n procesul de executare al lucrrilor, nlturarea posibilitii de scurgere a laptelui de ciment prin
rosturi, permiterea demontrii fr ocuri, uurin n manipulare la transport i montaj, etc.
scule i unelte: tesl, ferstru, main de gurit, ferstru electric, chei, buloane, etc.
configuraia elementului: simpl, complex.
modul de sprijinire a cofrajului: pe elemente existente, sisteme telescopice de sprijinire,
sisteme rigide de sprijinire, pe alte cofraje, etc.
condiii de acces: spaiu de circulaie, balustrad de protecie, podine provizorii, etc.
criterii specifice: temperatura mediului ambiant, tipul i marca betonului, tipul i destinaia
elementului care se decofreaz, pstrarea unor elemente de sprijinire dup decofrare, etc.

COFRAJE DIN LEMN PENTRU STLPI CU SECIUNE DREPTUNGHIULAR

80
 Lucrri de sprijiniri
anurile sau gropile de fundaii cu perei verticali mai adnci de 0,75 m n teren uor; 1,25
m n teren mijlociu i 2 m n teren tare se consolideaz mpotriva prbuirii malurilor prin sprijiniri
Sprijinirile sunt lucrri auxiliare care se demonteaz dup terminarea lucrrilor de baz ( de
betoane, zidrie, canalizare etc.). Sprijinirile sunt alctuite dintr-o cmuial, realizat din dulapi
aplicai pe peretele spturii i din elemente de susinere ( praiuri, proptele etc.).
a. Tipuri de sprijiniri. Sprijinirile se pot clasifica dup modul de alctuire n:
- sprijiniri speciale, folosite numai n cazul spturilor n terenuri curgtoare la mare
adncime i cu puternice infiltraii de ap sau n cazul spturilor n terenuri sub nivelul
pnzei de ap. Aceste sprijiniri au cmuiala alctuit din piese speciale numite palplane
care asigur etaneitatea cmuielii;
- sprijiniri obinuite, folosite n toate celelalte cazuri. Acestea au cmuiala din dulapi

81
 b. Elemente care intr n alctuirea sprijinirilor. Sprijinirile sunt alctuite din:
- elemente de cmuial, care au rolul de a menine malul la nclinarea spat;
dispui
dinalturat
aceastsau distanai.
categorie n funcie
fac parte de cadrele
dulapii, limea din
spturilor sprijinirile obinuite pot fi
bile i palplanele;
realizate prin praiuri n spaii nguste, i proptele (contrafie) la spturile n spaii largi.
- elemente de solidarizare, care au rolul de a menine cmuiala n poziia
b. Elemente care intr n alctuirea sprijinirilor. Sprijinirile sunt alctuite din:
impus
- elemente de execuia care
de cmuial, lucrrilor;
au roluldin
de aaceast categorie
menine malul fac parte
la nclinarea chingile
spat; i
din aceast
categorie fac parte dulapii, cadrele din bile i palplanele;
montanii;
- elemente de solidarizare, care au rolul de a menine cmuiala n poziia impus de
- elemente de sprijinire, care au rolul de a sprijini cmuiala i de a prelua sau
execuia lucrrilor; din aceast categorie fac parte chingile i montanii;
transmite
- elemente (dup caz)care
de sprijinire, mpingerea dat
au rolul de de malul
a sprijini spturii; i
cmuiala dindeaceast
a preluacategorie fac
sau transmite
(dupparte
caz) praiurile,
mpingerea dat de malul
proptelele spturii; din
(contrafiele) i aceast din bile. fac parte praiurile,
cadrele categorie
proptelele (contrafiele)
c. Alctuirea i cadrele
constructiv a din bile.
sprijinirilor obinuite: orizontale i verticale cu
c. Alctuirea constructiv a sprijinirilor obinuite: orizontale i verticale cu dulapi
dulapi
distanai i distanai
joantivi. i joantivi.
Sprijinirile
Sprijinirile obinuite
obinuite pot fi: pot fi: orizontale
orizontale i verticale.
i verticale.
1.Sprijiniri orizontale. Aceste sprijiniri, la rndul lor, se mpart n sprijiniri cu
contrafie, cu ancore, n spaii largi i sprijiniri uoare cu dulapi distanai i joantivi, n
1.Sprijiniri orizontale. Aceste sprijiniri, la rndul lor, se mpart n sprijiniri cu contrafie, cu
spaii nguste.
ancore, n spaii largi i sprijiniri uoare cu dulapi distanai i joantivi, n spaii nguste.

n funcie de natura terenului, dulapii cmuielii pot fi aezai distanat

sau alturat (joantivi).

Sprijiniri n spaii largi.

Sprijiniri orizontale cu contrafie (proptele). Aceast sprijinire este, de obicei, alctuit dintr-o
cmuial de dulapi aezai orizontal i meninui n poziia cerut cu ajutorul unor montani proptii
cu contrafie.
Sprijiniri orizontale cu ancorare. ntru-ct sprijinirea cu contrafie este foarte incomod i
ngreuiaz executarea celorlalte lucrri (de hidroizolaie, betonare etc.) un alt sistem de sprijinire
orizontal adoptat la spturile n spaii largi este cel cu ancore.
Sprijiniri n spaii nguste. n cazul spturilor n spaii nguste (de exemplu, tranee
pentru canalizri, anuri, puuri etc.), sprijinirea se execut din mal n mal asigurnd astfel
stabilitatea pereilor spturii.
Sprijiniri uoare orizontale. n cazul anurilor cu adncimea pn la 2 m n terenuri
compacte sau coezive, sprijinirea poate fi alctuit dintr-un singur rnd sau din dou rnduri
de dulapi de 4 . . 5 cm grosime, aezai la partea de sus a ambelor maluri i fixai cu praiuri
orizontale. Acestea au diametrul de 10 . . 20 cm i sunt montate la circa 1,50 . . 2,50 m
distan.
Sprijiniri cu dulapi distanai i joantivi. n cazul anurilor cu adncimea pn la
5 m, dulapii cmuielii sunt aezai orizontal pe ambii perei, distanai sau alturai, n
aceleai condiii ca i n cazul spturilor n spaii largi, innd seama de natura terenului.
n cmuiala alctuit din dulapi distanai, acetia se sprijin cu montani aezai
vertical, fa n fa i meninui n poziia necesar prin intermediul praiurilor.
Sprijinirile din dulapi joantivi folosite n cazul terenurilor cu mici infiltraii de ap i la
o adncime a spturii de pn la 5 m sau n cazul terenurilor friabile i la o adncime a
spturii de pn la 3 m, au aceiai alctuire ca i sprijinirile cu dulapi distanai.

82
 2.Sprijiniri verticale. Aceste sprijiniri se folosesc n cazul spturilor de adncime,
n terenuri curgtoare sau cu infiltraii de ap, precum i n cazul executrii puurilor. Dulapii
se aeaz vertical, montndu-se alturat sau se prevd cu lamb i uluc, pentru ca nisipul,
chiaiul etc., s nu poat curge printre ei. Captul inferior al dulapilor este ascuit numai pe o
singur parte pentru a uura nfigerea lor n pmnt.

83
 Modulul IX
MONTAREA PANOURILOR PREFABRICATE

1. Execut elemente de construcii din panouri lemnoase

1.1. Elementele sunt executate corect, dup trasare, conform proiectului.
1.2. Trasarea axelor de referin se realizeaz cu instrumente adecvate.

2. Realizeaz mbinri la elemente din panouri lemnoase

2.1. mbinrile se realizeaz cu atenie, conform planului de execuie / proiectului.
2.2. mbinrile se execut utiliznd materiale de calitate.
2.3. mbinrile sunt realizate asigurnd stabilitatea construciei.
2.4. La realizarea mbinrilor se urmrete respectarea legislaiei privind securitatea i
sntatea muncii, n scopul asigurrii securitii proprii i a personalului din raza de lucru.

3. Monteaz panouri prefabricate de cofraj din lemn

3.1. Montarea se realizeaz utiliznd scule i unelte specifice.
3.2. Lucrrile se execut conform indicaiilor din proiect, respectnd succesiunea operaiilor
specifice. 3.3.Lucrrile sunt executate n funcie de configuraia elementului i modul de sprijinire a
cofrajului.
3.4. Montarea se realizeaz n condiii de siguran, respectnd legislaia privind sntatea
i securitatea muncii.
3.5. Lucrrile sunt realizate asigurndu-se condiiile de acces necesare pentru personalul
de execuie.
3.6. La montarea panourilor sunt respectate condiiile tehnice impuse de productor.
3.7. Panourile sunt montate cu atenie, meninndu-se integritatea acestora.

4. Verific lucrarea realizat din panouri lemnoase

4.1. Caracteristicile geometrice ale lucrrii sunt verificate cu ajutorul instrumentelor de
msur i control adecvate.
4.2. Eventualele neconformiti geometrice identificate sunt corectate prin metode specifice
n funcie de tipul acestora.
4.3. mbinrile sunt verificate cu responsabilitate asigurndu-se remedierea prompt a
oricror neconformiti.

Gama de variabile:

lucrri de construcii din panouri lemnoase: cu rol de susinere a celorlalte elemente ale
cldirii (perei portani sau de rezisten); cu rol de nchidere sau compartimentare a cldirilor n
interior (perei interiori sau de umplutur); planee (fr izolaie, cu grinzi aparente i izolaie, cu
izolaie i tavan, etc); tavane; pardoseli din lemn
axe de referin: longitudinale, transversale
instrumente pentru trasare: creion, echer, raportor, vinclu, rigl, etc.
materiale pentru mbinri: uruburi, cuie, buloane, etc.
caracteristici geometrice: verticalitate, orizontalitate, planeitate, unghiuri
instrumente de msur i control: metru, raportor, rulet, fir cu plumb, nivel cu bul de
aer, etc.

84
 REALIZAREA STRUCTURILOR DE REZISTEN DIN LEMN

1. Realizeaz elementele de rezisten pentru structuri

1.1. Elementele necesare sunt realizate conform documentaiei tehnice specifice.
1.2. Elementele alese corespund tipului structurii de rezisten.
1.3. Elementele sunt realizate n concordan cu destinaia structurii.
2.1.Asamblarea este realizat conform documentaiei tehnice de execuie.
2.2. Asamblarea se efectueaz cu atenie, n funcie de complexitatea structurii.
2.3. Pentru realizarea asamblrii sunt utilizate toate elementele necesare n funcie de tipul
structurii de executat.
2.4.La asamblarea structurilor de rezisten sunt asigurate condiiile de stabilitate provizorie
i definitiv ale acestora.
3 Execut mbinri
3.1. mbinrile corespund detaliilor din planurile de execuie.
3.2. mbinrile se execut prin intermediul unor operaii specifice utiliznd scule adecvate.
3.3.mbinrile executate ndeplinesc cerinele tehnice specifice n funcie de tipul structurii de
realizat.
3.4. Modul de realizare a mbinrilor este verificat cu responsabilitate, imediat dup execuie,
n vederea remedierii prompte a eventualelor defecte.
4. Demonteaz structuri provizorii din lemn
4.1. Demontarea se realizeaz cu atenie, asigurndu-se recuperarea materialelor
refolosibile.
4.2. Demontarea structurilor provizorii se efectueaz respectnd cu strictee succesiunea
operaiilor, pentru asigurarea securitii proprii i a personalului din raza de lucru.
4.3. Demontarea structurilor provizorii din lemn este realizat dup finalizarea structurii de
rezisten pentru care au fost prevzute.
4.4. Structurile provizorii simple sunt demontate cu grij, pentru pstrarea integritii
acestora.
Gama de variabile:
elemente necesare structurii: popi, cpriori, pane, cleti, contravntuiri, moaze, cosoroabe,
arbaletrieri, ipci, astereal, grinzi, traverse, montani, stlpi, praiuri, panouri, etc.
destinaia structurii: cldiri de locuit, ateliere, barci, cabane, etc.
documentaie tehnic specific: planuri, schie, cataloage cu detalii de execuie, etc.
tipul structurii de rezisten: structuri provizorii (schele, podine, eafodaje, capre,
platforme, balustrade, scri, jgheaburi, planee, etc.), structuri definitive (arpante, sprijiniri, ferme,
planee, etc.).
operaii de mbinare: prindere cu elemente metalice simple (cuie, piroane, scoabe, etc.),
strngere (cu buloane), ncleiere, presare, etc.
cerine tehnice specifice: absena jocurilor, asigurarea strngerii prescrise, corectitudinea
alegerii elementelor de asamblare, orientarea corect a elementelor de mbinare.
scule: tesl, ferstru, main de gurit, ferstru electric, etc.
eventuale defecte: jocuri, strngeri incorecte, defecte n lemn aprute n urma realizrii
mbinrii, etc.
structuri provizorii simple: podine, balustrade, jgheaburi, oproane, supori diveri, etc
destinaia structurilor provizorii simple: circulaia i sigurana personalului, evacuarea
materialelor, depozitarea temporar i protecia materialelor i echipamentelor, etc.
succesiunea operaiilor de demontare: de la elemente superioare spre cele din baz (de
sus n jos).
85
 Operaii de montare i demontare a panourilor de cofraj pentru un stlp

Aceste cofraje sunt alctuite din panouri modulate, cu completri, sub form de panouri
aezate pe vertical i fururi pe orizontal.
Panourile se dispun cte dou, fa n fa, simetric i se fixeaz n caloi din bare drepte
legate la capete cu tirani prevzui la un capt cu plcue U de ancoraj, iar la cellalt capt cu
zvoare de blocare.
Indiferent de form, de mod de montare i asamblare a panourilor de cofraj, fiecare cofraj de
stlp cuprinde:
- rama de trasare,
- calotul de scnduri la baz,
- capacul sau fereastra pentru curirea cofrajului pe una din laturile stlpului,
- ipcile triunghiulare pentru nchiderea rosturilor cofrajului i teirea muchiilor stlpului.
mbinarea cofrajului stlpului cu cofrajul grinzilor se realizeaz astfel nct cofrajul grinzilor s
rezeme pe capul cofrajului stlpilor, ceea ce permite o asamblare uoar i corect iar decofrarea
stlpului se poate realiza naintea grinzilor, acestea avnd cerinee de un timp mai mare de ateptare
n stare cofrat.
Tehnologia de montare a panourilor de cofraj pentru stlpi cuprinde urmtoarele faze:
- faza 1 trasarea axelor perpendiculare i conturul stlpului;
- faza 2 fixarea ramei de trasare;
- faza 3 fixarea cu cuie a ipcii triunghiulare pe feele panourilor de cofraj;
- faza 4 montarea panourilor de cofraj pentru trei laturi sprijinindu-se provizoriu;
- faza 5 montarea armturii;
- faza 6 montarea provizorie a ferestrei de control, pe latura a patra;
- faza 7 continuarea cofrrii laturii a patra cu panouri de cofraj;
- faza 8 se monteaz caloii metalici i se strng cu tirani prevzui cu plcu
de ancoraj i zvor;
- faza 9 scoaterea ferestrei de control, curirea interiorului cofrajului de achii
i de eventuale gunoaie i montarea definitiv a ferestrei de control;
- faza 10 montarea calotului de baz i a calotului metalic care mbrac rostul
la partea superioar a ferestrei de control.

Demontarea panourilor de cofraj.

Ordinea operaiilor de demontare este n general invers ca la montare. La decofrarea stlpilor
se execut:
- demontarea jugurilor;
- desfacerea chingilor de legtur;
- demontarea panourilor de cofraj;
- curirea i ungerea lor;
- demontarea ramei de trasare.
Desprinderea scndurilor, chingilor i a panourilor de cofraj trebuie fcut cu mijloace i scule
adecvate, astfel ca s nu se produc degradri nici cofrajelor i nici betonului.

86
 Verificarea calitii cofrajului pentru stlp

Alctuirea cofrajelor i a elementelor de susinere a acestora trebuie s fie verificat n cursul

execuiei lucrrilor, prin aceasta urmrindu-se a se asigura ndeplinirea urmtoarelor condiii:
s se respecte riguros formele prevzute pentru elementele care se vor turna;
s fie bine ncheiate pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment;
s permit o decofrare uoar pentru a nu produce deteriorri ale elementului de beton sau
cofrajului;
s permit o execuie ct mai simpl;
s fie stabile i rezistente;
n cazul stlpilor cu nlimea mai mare de 3 m trebuie s se dispun ferestre pentru turnare,
situate la 2,5. . . 3 m;
s poat prelua greutatea i mpingerea lateral a amestecului proaspt de beton i a
ncrcrilor care apar n timpul executrii lucrrilor;
s corespund din punct de vedere al condiiilor de tehnica securitii muncii

87
 Modulul X
EXECUTAREA PARDOSELILOR DIN LEMN

Etapele de executie:
Traseaz cotele pardoselii
Materialele i SDV-urile necesare executrii mbinrilor i nndiri din lemn: tip de material
lemnos, toporica; tesla; cuitoaia; dalta; rindeaua; fierstrul; menghina; cleti; burghiu; pile;
rapele; ciocan; urubelnie; chei; frez; maini de gurit, maini de dltuit, metru; rulet; colar;
ablon; creion dulgheresc; rigl gradat; compas
Executarea operaiei de msurare i trasare: dup detalii mbinri dulghereti

Efectueaz lucrri de montaj de pardoseli.

Prelucrarea materialului lemnos: nndiri prin chertri n lungime i lime; nndiri prin piese
de legtur, solidarizri, noduri
Executarea mbinrilor i nndirilor: trasarea, executarea tieturilor, ncheierea i solidarizarea
mbinrii
Tipuri de esene de material lemnos

Verific calitatea montajului pardoselilor

Caracteristici calitative ale materialelor utilizate
Scule specifice i modul lor de utilizare

Clasificarea materialului lemnos dupa gradul de prelucrarea

Lemn brut:
- Rotund (care nu se taie in lung):
-prajini
-manele
-bile
-busteni pentru constructii
-lemn rotund de mina
-bulumaci
-stalpi pentru linii aeriene
-busteni pentru piloti
- Semirotund (obtinut prin taiere in lung, in 2 parti egale)
Produse semifrabricate:
- Lemn ecarisat:
-scanduri: (tivite, semitivite, netivite)
-dulapi
-sipci tivite
-rigle tivite
-grinzi: -cioplite
-margini
-laturoaie
- Produse moderne: -Placaj de constructie
-Placi de aschii de lemn PAL
-Placi din fibre de lemn PFL
-Lemn stratifical LS
-Panel
Produse finite:
- Tamplarie: -usi, ferestre, mobila
- Parchet
- Lambriu

88
Lemnul in constructii

Lemnul ecarist folosit in constructii:

- scanduri grosimi maxim 40 mm, latimi mai mari decat dublul grosimii, dar cel putin 8 cm.
- dulapi grosimi mai mari de 40 mm insa cel mult 100mm si latimi mai mari decat dublul
grosimii dar cel putin 10 cm.
- sipci grosimi de maxim 40 mm si latimi de cel mult 6 cm.
- rigle grosimi de peste 40 mm si sub 100mm si latimi cel mult dublu grosimii.

Busteni mici, mai subtiri

Bustenii mici modelati la

dimensiuni egale , pot fi taiati
in cherestea cu dimensiuni
standard.

- grinzi grosimi minim 100 mm si latimi egale sau mai mari decat grosimea.

Bustean mare, gros

Dintr-un bustean de calitate superioara,

cu putine noduri si crapatruri se pot taia
mai multe scanduri bune.

CERINTE PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA PARDOSELILE:

- aspect placut,
- rezistenta la uzura,
- capacitate de izolare termica si fonica,
- impermeabiliate la apa si vapori de apa,
- durabilitate in timp
- intretinere usoara,
- usor de reparat, inlocuit,
- ieftine,
- elasticitate,
- proprietati antiderapante,
- rezistente la foc.

89
 PARDOSELILE SUNT ALCATUITE DIN DOUA STRATURI:

- stratul de uzura sau pardoseala propriu-zisa, constituind suprafata pe care se circula;

- stratul-suport, care in functie de natura stratului de uzura poate fi
- elastic (nisip, pietris, balast, zgura, etc.)
- rigid (beton simplu, beton slab armat, etc.)

CLASIFICAREA PARDOSELILOR:

1. Dupa natura materialului utilizat pentru alcatuirea stratului de uzura pardoselile

pot fi din:

- pamant natural tratat la suprafata, din argila compacta

- pardoseli din lemn (dusumele, parchete, pavele din lemn);
Dusumele brute din scinduri cu grosimi de 18-24 sau 28mm si latimi de 80-300mm
fixate joantiv? sau cu interspatii.
Dusumele date la rindea pe o singura fata din scinduri de 24,28 sau 38mm si latimii
intre 100-300 mm.
Dusumele cu lamba si uluc din scinduri sau dulapuri cu grosimi de 24,28,38,48 mm
si latimi intre 100-160 mm date la rindea si prelucrate pe canturi cu lamba si uluc.
Pardoseli din parchete executate din lamele de stejar sau fag cu grosimea de 17-22
mm, lungimea de 200-450 mm si latimea de 30-90 mm. Pentru a se putea imbina
intre ele lamelele de parchet se prelucreaza pe fete Tip LU, cu uluc pe doua laturi si
lamba pe celelalte doua
Tip U cu uluc pe toate cele patru muchii
Tip L cu pelt in coada de rindunica care se monteaza in mastic bituminos. Se mai
fabrica din fag sau stejar de 10 mm cu muchii drepte - parchet lamelar.
Pardoselile din parchete se pot monta pe dusumea oarba, pe placi de rumbeton fibrobeton,
PFL sau prin lipire pe beton.
De-a lungul peretilor se monteaza lamele denumite parizuni, cu lungimea de 1-1,5 m si
latimea de 65-115 mm grosimea este egala cu a parchetului.
Rostul dintre parizuni si perete se acopera cu pervazuri fixate de parchet prin cuie.
- pardoseli din piatra naturala (placi, dale);
- pardoseli din piatra artificiala arsa ( caramida, gresie, placi ceramice)
-pardoseli din pietre artificiale nearse (beton brut, ciment sclivisit, mozaic turnat, placi
mazaicate);
-pardoseli din materiale plastice
-pardoseli din materiale bituminoase;
-pardoseli din polimeri sintetici;

Parchet lamelar
O amenajare moderna presupune spatii aerate, in care fiecare obiect, pe langa valoarea
practica are o insemnata valoare estetica. Pardoseala trebuie sa fie in armonie cu restul obiectelor
de mobilier si decoratie, dar trebuie sa indeplineasca anumite cerinte: sa fie usor de intretinut si
foarte rezistenta.

90
 Acest tip de material este rezistent, usor de intretinut si el poate inlocui cu succes traditionalul
parchet.El se poate folosi in orice spatiu,cu exceptia incaperilor umede (baie, sauna,etc) Suprafata
este foarte rezistenta, ceea ce permite o folosire indelungata fara urmari vizibile.
Parchetul stratificat - din foite de lemn lipite :(15mm grosime) - estetic, modern, rezistent
Structura:
stratul superior, g=4mm, fag, stejar.
stratul mijlociu, g=7mm, rasinoase.
stratul inferior, g=4mm, rasinoase.
Panourile se imbina in sistemul nut-feder si sunt finisate cu lacuri ecologice speciale pentru
pardoseli.
Avantaje:
Parchetul stratificat este foarte bine uscat si dispunerea perpendiculara a straturilor nu-i
permit sa lucreze in timp.Dupa ani de folosire stratul de uzura poate fi slefuit si relacuit.
Parchetul laminat: parchetul laminat e facut din conglomerate lemnoase (rumegus) (6-8mm
grosime)
Descriere:
Este vorba de un tip de parchet realizat dintr-o placa fabricata din MDF (miez de mare
densitate)care are pe partea inferioara o folie de laminata ( care da aspectul) de echilibrare pentru
elasticitate, iar la suprafata filmul decorativ si un strat special contra abraziunii. Este un conglomerat
de inalta densitate alcatuit din resturi foare fine de lemn compactate cu lianti.
Folia de protectie - este primul strat , practic cel utilizat, strat ce este tratat
cu o rasina speciala - el devenind foarte rezistent si usor de intretinut
Hirtia de decor - este al doilea strat si este imbibat cu rasina. Acest
strat reproduce diverse modele, imitatii de lemn
Suportul - materialul de baza- este o placa aglomerata, din lemn, foarte
densa, cu aschii fine, lipite cu adezivi organici
Puntea exterioara - folia de pe partea posterioara are un dublu scop -
protectia impotriva umiditatii si pastrarea stabilitatii formei
Avantaje:
Foarte buna rezistenta la presare (suporta bine mobile grele, scaune
cu riti de cauciuc, pantifi cu toc cui)
Sunt rezistente la abraziune datorita foliei de protectie de la suprafata
podelei si a supunerii podelei la actiunea unui dispozitiv prevazut cu
hirtie abraziva
Rezistenta la chimicale
Rezistenta la decolorare
Rezistenta la tigara
Rezistenta la foc si permite incalzirea prin pardoseala
Se pot gasi intr-o mare varietate de culori si modele(desene) ce imita
diverse esente de lemn nobil
Datorita profilelor laterale se imbina etans si se monteaza cu usurinta.

Sunt ecologice deoarece nu contin chlorine, plastifianti, conservanti.
91
 Nelasand murdaria si bacteriile sa penetreze sunt foarte igienice si de aceea recomandate
persoanelor alergice.
Se curata usor si sunt rezistente la substante chimice, abraziune, zgarieturi, coloranti, raze
ultraviolete si presiune.
Parchetul stratificat il puteti monta pe hol, in bucatarie, dormitor, camera de zi sau de lucru,
nu insa in baie, deoarece umiditatea ridicata il deterioreaza.
Este ideal pentru incaperile cu sistem de incalzire prin pardoseala
Varietate de imitatii de marmura, mozaic, furniruri de lemn intr-o larga paleta coloristica.

Caracteristici tehnice

Clasa de utilizare (standard

Utilizare Utilizare tipica
european)

21 locuinta dormitor
22 locuinta sufragerie
23 locuinta hol
31 firma birouri
32 firma spatii comerciale
33 firma hol de banca

Accesorii pentru montaj

Folie de plastic, adezivi, plinta
Montajul este usor de realizat si pentru nespecialisti in conditiile folosirii unor truse speciale.
Podelele se pot monta pe orice suprafata uscata, neteda, si curata. Pe sapa neteda, se
pune o folie de plastic (~2mm grosime). Placile se imbina intre ele pe lateral. Varful tubului de
adeziv se introduce in interiorul fantei. Se preseaza cu pene. Spre deosebire de parchetul clasic
nu se lipeste de podea sau de folia de plastic

2. Dupa gradul de izolare termica a stratului de uzura:

- pardoseli calde avand stratul de uzura din materiale cu coeficientul de conductivitate

termica mic
- sunt cele la care se folosesc scanduri, dulapuri, parchet, placi aglomerate din lemn,
mocheta, covor din p.v.c. si se executa frecvent in dormitoare, camere de zi, in bucatarii si mai rar
in coridoare sau holuri.

- pardoseli reci avand stratul de uzura din materiale cu coeficientul de conductivitate

termica mare
- sunt alcatuite din bucati de lemn (placi, scanduri, parchet, etc.), asezate unele langa
altele, cat mai aproape, pentru a nu avea rosturi deschise. Cele mai uzuale tipuri de pardoseli din
lemn folosesc pentru stratul de uzura scandurile, parchetul, placile aglomerate din lemn (P.A.L.) si
mai rar placile fibrolemnoase (P.F.L.). Pardoselile din lemn sunt considerate calde, fiind in acelasi
timp destul de ieftine, elastice, putandu-se monta si demonta usor. Dezavantajele pardoselilor din
lemn sunt urmatoarele: au rosturi care se deschid tot mai mult prin prin uscarea lemnului; necesita
o intretinere continua pentru a feri lemnul de umezeala, de carii si de unele ciuperci daunatoare.

92
 3. Dupa natura materialului utilizat pentru alcatuirea stratului de uzura pardoselile pot
fi din:
-pardoseli continue cele turnate monolit
-pardoseli cu rosturi realizate din elemente prefabricate (dale, placi)

CONDITII CE TREBUIE ASIGURATE DE PARDOSELI DIN PUNCT DE VEDERE AL

IZOLATIEI :

1.FONOIZOLATIA - are drept scop reducerea nivelului de zgomot din incaperi.

Trebuie urmarite realizarea izolarii impotriva zgomotelor ce patrund in interiorul incaperii
din afara acesteia, precum si reducerea zgomotului produs de diferite instalatii ce functioneaza in
interiorul acesteia.
Zgomotele patrunse in interior pot fi aeriene, provenind de la diverse surse sonore, prin
elementele constructive ce inchid spatiul si zgomote structurale (de impact, vibratii de tevi si conducte
de instalatii), care se transmit prin structura (pereti, plansee). Impotriva zgomotelor de impact se
protejeaza numai planseele, pentru ca astfel acestea nu indeplinesc conditiile admisibile, chiar daca
au grosimi mari. Din acest motiv este necesara prevederea de pardoseli speciale cu izolatie de
impact suficienta, astfel incat planseul plus pardoseala sa corespunda confortului cerut.
2. TERMOIZOLATIA.
In cazul pardoselilor (exceptand cele ale teraselor circulabile) ce separa in mod curent etaje
si spatii, izolatia termica este mai putin prezenta in alcatuirea detaliilor.
Fac exceptie pardoselile unor incaperi incalzite, dar care se afla partial sau total sub spatii
neincalzite sau mai putin incalzite; exemple: (pardoseli de terase peste spatii locuite, pardoseli
peste subsoluri mai putin locuite, pardoseli peste spatii exterioare).
3. HIDROIZOLATIA este folosita ca masura de siguranta la pardoselile unor incaperi cu
umiditate mare (spalatorii, bai etc.)
Amplasarea hidroizolatiei se realizeaza pe mortar de panta, din materiale pe baza de bitum,
total impermeabile

1. PARDOSELI DIN LEMN

93
 Materiale din lemn pentru pardoseli
Din produse de lemn se obtin pardoseli calde, folosite mai ales in locuinte.
Aceste produse sunt: scanduri faltuite, dusumele cu lamba si uluc, parchet, intarsii de lemn,
Pardoseli din dusumele:
Dusumele brute din scinduri cu grosimi de 18-24 sau 28mm si latimi de 80-300mm
Dusumele date la rindea pe o singura fata din scinduri de 24,28 sau 38mm si latimii intre
100-300 mm.
Dusumele cu lamba si uluc din scinduri sau dulapuri cu grosimi de 24,28,38,48 mm si latimi
intre 100-160 mm date la rindea si prelucrate pe canturi cu lamba si uluc.
Parchet - pardoseli din parchete executate din lamele de stejar sau fag cu grosimea de 17-22
mm, lungimea de 200-450 mm si latimea de 30-90 mm. Pentru a se putea imbina intre ele lamelele
de parchet se prelucreaza pe fetele laterale sub diferite forme.
Tip LU, cu uluc pe doua laturi si lamba pe celelalte doua
Tip U cu uluc pe toate cele patru muchii
Tip L cu pelt in coada de rindunica care se monteaza in mastic bituminos. Se mai fabrica
din fag sau stejar de 10 mm cu muchii drepte - parchet lamelar.
Parchet lamelar
Acest tip de material este rezistent, usor de intretinut si el poate inlocui cu succes traditionalul
parchet.
El se poate folosi in orice spatiu,cu exceptia incaperilor umede (baie, sauna,etc)
Suprafata este foarte rezistenta, ceea ce permite o folosire indelungata fara urmari vizibile.
Parchetul stratificat - din foite de lemn lipite :(15mm grosime) - estetic, modern, rezistent.
Panourile sunt finisate cu lacuri ecologice speciale pentru pardoseli.
Avantaje:Parchetul stratificat este foarte bine uscat si dispunerea perpendiculara a
straturilor nu-i permit sa lucreze in timp.Dupa ani de folosire stratul de uzura poate fi slefuit si
relacuit.
Parchetul laminat: parchetul laminat e facut din conglomerate lemnoase (rumegus) (6-
8mm grosime)
- Folia de protectie - este primul strat , practic cel utilizat, strat ce este tratat cu o rasina
speciala - el devenind foarte rezistent si usor de intretinut
- Hartia de decor - este al doilea strat si este imbibat cu rasina. Acest strat reproduce diverse
modele, imitatii de lemn
- Suportul - materialul de baza- este o placa aglomerata, din lemn, foarte densa, cu aschii
fine, lipite cu adezivi organici
- Puntea exterioara - folia de pe partea posterioara are un dublu scop - protectia impotriva
umiditatii si pastrarea stabilitatii formei
AVANTAJE:
-Foarte buna rezistenta la presare (suporta bine mobile grele, scaune, pantofi cu toc cui)
-Sunt rezistente la abraziune datorita foliei de protectie de la suprafata podelei si a supunerii
podelei la actiunea unui dispozitiv prevazut cu hirtie abraziva
-Rezistenta la substante chimice
-Rezistenta la decolorare
-Rezistenta la tigara
-Rezistenta la foc si permite incalzirea prin pardoseala
-Se pot gasi intr-o mare varietate de culori si modele(desene) ce imita diverse esente de lemn
nobil
-Datorita profilelor laterale se imbina etans si se monteaza cu usurinta.

94
 Nelasand murdaria si bacteriile sa penetreze sunt foarte igienice si de aceea recomandate
persoanelor alergice.
Se curata usor si sunt rezistente la substante chimice, abraziune, zgarieturi, coloranti, raze
ultraviolete si presiune.
Varietate de imitatii de marmura, mozaic, furniruri de lemn intr-o larga paleta coloristica.
Folie de plastic, adezivi, plinta

Pavele de lemn
Detalii la o pardoseala de lemn
La fel cum un stejar stravechi da distinctie exteriorului unei case, pardoseala de lemn
inspira oricarui interior un aer cald si distins. Prin frumusetea sa naturala, lemnul este o invitatie
pentru a-l privi si atinge.
Marea varietate de esente poate completa orice stil decorativ.

Esente lemnoase
Specia de copac din care provine lemnul este determinanta pentru aspectul acestuia.
Astfel, traditionalul stejar are variatii pronuntate ale fibrei, pe cand artarul este mult mai uniform si
limpede.
Exista astazi si o mare varietate de specii exotice, ca cires brazilian sau bambus, fiecare cu
caracteristicile sale distinctive.

95

De retinut:
Fiecarei esente lemnoase ii este specifica o anumita duritate, care ii afecteaza
durabilitatea. Imaginea alaturata prezinta o scara a duritatii pentru cateva specii uzuale. Dupa
cum se observa, pentru o pardoseala cu trafic intens, este recomadat a se opta pentru stejar,
artar, frasin sau cires barzilian.
Multe specii de lemn isi schimba in timp culoarea, dupa expunerea la razele solare.
Gradul de decolorare variaza in functie de specie, in cazul ciresului, de exemplu, acest proces
este rapid si dramatic.

Latimea
In functie de dimensiunea elementelor, pot exista trei categorii: lamele, scandura si blocuri de
parchet. Daca latimea este mai mica de 70 mm avem o pardoseala din lamele, de la 70 mm in sus
avem pardoseala de scanduri (dusumea). A treia optiune se obtine prin imbinarea si montarea pe
un suport din lemn a mai multor elemente, chiar din esente diferite. Astfel, se formeaza placi patrate
sau dreptunghiulare cu modele pentru toate gusturile. Blocurile de parchet sunt adesea folosite
pentru a delimita anumite zone sau pentru a obtine medalioane decorative.

De retinut:
Dimensiunile unei placi influenteaza dramatic aspectului pardoselei. In camere largi este
indicat sa alegem dimensiuni mari ale placii, pe cand pentru o incapere mica efectul poate fi
sufocant.
Pentru a crea iluzia vizuala a unui spatiu mai larg, folositi intotdeauna placi inguste!
Efecte vizuale deosebit de placute si originale pot fi obtinute prin combinatia a doua sau mai
multe dimensiuni.

96
Muchiile
Aspectul final al pardoselei este influnetat si de modul in care sunt taiate muchiile unei placi.

Muchii drepte
In cazul muchiilor in unghi drept se obtine o suprafata neteda si continua. Acest tip de muchie este
specific pardoselilor de lemn finisate dupa montaj.

Muchii tesite
Daca se doreste un efect deosebit, se poate opta pentru placi cu muchii tesite, evidentiind astfel
fiecare placa in parte.

Culoarea
Un spectru larg de culori se poate obtine prin:
Culoarea naturala a esentei de lemn
Baituri si vopsele aplicate
De retinut:
Sub actiunea razelor solare, culoarea lemnului poate varia in timp, decolorandu-se. Acest
fenomen e mai evident la unele specii exotice cum ar fi tauri sau jatoba, dar nu e scutit nici, mai
cunoscutul la noi, lemn de cires.
Iluminatul incaperii influenteaza si el culoarea pe care o vei vedea, ca urmare este indicat sa
testati mostre de parchet in incapere inainte de a lua decizia finala.
Nu conteaza ce culoare are parchetul tau la un moment dat, vopseaua potrivita ii poate da
oricand o infatisare cu totul noua!

Lacul
Stratul de lac aplicat pe o pardoseala de lemn nu influenteza durabilitatea si performantele
acestuia, prin urmare grosimea acestuia tine doar de preferintele personale ale fiecaruia.

97
De retinut:
Pe un strat subtire de lac micile zgaraieturi aparute in timp sunt mai putin vizibile. In schimb,
un strat mai gros accentueaza aceste zgaraieturi!

Cum se executa o pardoseala din parchet -pregatirea stratului suport

Lucrrile pentru realizarea unei pardoseli de parchet cuprinde lucrri cu referire la infrastructur,
respectiv la stratul suport i lucrri cu referire la suprastructur, respectiv la stratul de circulaie.

Fazele importante care concur la realizarea pardoselei de parchet, sunt : pregtirea stratului
suport; montarea lamelelor de parchet, aplicarea pervazului, respectiv a plintei ; finisarea suprafeei
pardoselei de parchet.
n continuare se prezint tehnologia de execuie i fazele de realizare a pardoselei de parchet,
cu referire la variantele: pardoseala de parchet pe duumea oarb, cu izolare fonic sub grinzioare
i pardoseala flotant de parchet, montat pe duumea oarb , ele fiind cele mai uzuale.

Pregtirea stratului suport const n montarea pe planeul de beton a elementelor componente,

n ordinea menionat mai sus, pentru fiecare variant n parte, precum i n efectuarea unor verificri
de nivel, de orizontalitate i de planeitate.

La montarea elementelor componente pentru stratul suport se vor avea n vedere

urmtoarele:
-Duumeaua oarb se va fixa pe grinzioare cu cate dou cuie, plasate nspre marginile
scandurii, precum i n dreptul fiecrei grinzioare.
-ntre scandurile duumelei oarbe se va lsa un spaiu liber de 15 30 mm pentru cele din
rinoase i de 30 mm pentru cele din fag
-Grinzioarele se vor aeza pe planeu, la o distan ntre ele, msurat din ax n ax, de
50 60 cm pentru duumeaua oarb din rinoas i de 70 cm pentru duumeaua oarb din fag,
avandu-se grij ca grinzioarele s fie rezemate n ntregime pe toat lungimea lor pe planeu.
Dup ce s-a executat stratul suport, pentru a se realiza o suprafa perfect plan i orizontal
a stratului de circulaie a pardoselii, trebuie s se procedeze la urmtoarele verificri ale stratului
suport :

1) Verificarea de nivel, care are rolul de a se constata prin msurtori, dac nivelul la care se
gsete suprafaa stratului suport, respectiv suprafaa duumelei oarbe, permite ca dup montarea
lamelelor de parchet nivelul pardoselei noi s ajung exact la nivelul pardoselilor nvecinate, n
cazul n care nu se ajunge la nivelul necesar dup montarea lamelelor de parchet, se procedeaz
la ajustarea duumelei, fie prin adugarea unor folii de carton, fie rindeluirea suprafeei duumelei,
dup caz.

2) Verificarea de orizontalitate, care are rolul de a se constata eventualele denivelri, ce nu

trebuie s fie mai mari de 3 mm sub dreptarul de 2 m lungime.
n varianta pardoselei flotante, dreptarul se aeaz pe suprafaa duumelei pe unul din canturile
lui, iar pe cellalt cant se aeaz nivela cu bul de aer, spre mijlocul dreptarului. Dac bula de aer,
dup cateva oscilaii, se plaseaz ntre reperele nivelei, se ridic nivela i fr a schimba poziia

98
dreptarului, nivela se aeaz din nou pe cantul dreptarului, dar rotit cu 180. Dac i n,aceast
poziie bula se aeaz ntre repere, nseamn c stratul suport, pe direcia verificat, se afl n
poziie orizontal, n acelai mod se face verificarea orizontalitii i pe o direcie perpendicular celei
anterioare. n cazul n care s; constat o denivelare peste limita admisibil, suprafaa duumelei se
ncarc provizoriu cu mortar de ipsos, la captul opus celui spre care a trecut bula de aer, pentru a
se determina grosimea de ncrcat a stratului de beton, cu mastic de bitum.
n varianta pardoselii cu duumea oarb fixat pe grinzioare, verificarea orizontalitii se
face cu dreptarul aplicat pe faa superioar a grinzioarelor i n cazul n care se constat, cu
ajutorul nivelei cu bul de aer, denivelri peste limita admisibil, se procedeaz la mpnarea cu
pene de lemn sub grinzioare, sau la cioplirea parial a lor;

3) Verificarea planeitii, care are rolul de a constata eventualele goluri sau ridicaturi ale
suprafeei suport, operaie ce se face cu ajutorul dreptarului, aplicat cu o muchie a cantului pe
suprafaa suport. n cazul n care se constat asemenea abateri peste limitele admisibile, ele se vor
nsemna, pentru a fi remediate prin ncrcare cu chit sau prin rzuire, dup caz.
Dup aceste verificri, se trece la verificarea execuiei stratului suport din punct de vedere
calitativ, acordandu-se o atenie deosebit execuiei duumelei oarbe, care trebuie s fie rigid, bine
fixat n cuie sau n bitum i bine curat la suprafa.
n acest scop, se recomand ca duumeaua s se acopere cu un strat de hartie groas sau
cu carton, prin aceasta imprimandu-se pardoselii o mai mare elasticitate i o mbuntire a izolaiei
fonice.

99
Modulul XI
EXECUTAREA ACOPERIULUI TIP ARPANT

1. Execut arpanta
1.1. arpanta este executat corect, n conformitate cu prevederile proiectului de construcie
i cerinele beneficiarului. 1.2. arpanta este executat cu ndeplinirea condiiilor de rezisten. 1.3.
arpanta este executat cu respectarea poziionrii pieselor.
2. Execut nvelitoarea
2.1. nvelitoarea este executat cu respectarea proiectului de execuie a acoperiului. 2.2.
nvelitoarea este executat n conformitate cu cerinele de calitate i rezisten impuse de natura
nvelitorii propriu-zise. 2.3. nvelitoarea este executat cu respectarea destinaiei cldirii. 2.4.
nvelitoarea este executat cu respectarea cerinelor proiectului i ale beneficiarului.
3. Execut elementele auxiliare ale acoperiurilor
3.1. Execut cu precizie elementele auxiliare ale acoperiurilor, cu respectarea proiectului de
execuie. 3.2. Execut elementele auxiliare ale acoperiurilor cu asigurarea protejrii prii superioare
a cldirii. 3.3. Execut elementele auxiliare ale acoperiurilor cu realizarea luminrii podului. 3.4.
Execut elementele auxiliare ale acoperiurilor cu realizarea accesului pe acoperi.

Gama de variabile:
fasonarea arpantei: citirea planurilor (proiecia orizontal, seciunile longitudinal i
transversal, detalii, extras de materiale), trasarea (confecionarea planetei de trasare, trasarea
profilului, trasarea pe profil a pieselor componente), confecionarea abloanelor (extragerea pieselor,
executarea abloanelor), alegerea materialului, executarea i verificarea pieselor componente
montarea arpantei: ncheierea scaunelor (fermelor), trasarea poziiei scaunelor (fermelor),
montarea i verificarea scaunelor (fermelor), aezarea panelor, fixarea cpriorilor
elemente componente ale arpantei: elemente de susinere (scaune, ferme), piese de
rezisten (popi, panele, cpriori, arbaletrieri, tlpi, diagonale), piese de consolidare (cleti), piese
pentru asigurarea stabilitii.
contravntuirea: stabilitatea arpantelor n planul scaunelor sau fermelor i n lungul
arpantei
contravntuiri: n plan vertical (subiori), n plan orizontal, n planul apelor.
nvelitoare: astereala, nvelitoarea propriu zis astereala (suportul pentru aplicarea
nvelitorii)
tipuri de nvelitori: i, indril, carton asfaltat, igl, nvelitori de tabl, etc.
elementele auxiliare: streini (nfundate, cu cpriori apareni), lucarne (simple, dreptunghiulare,
triunghiulare), tabacheri (elemente care permit accesul pe acoperi).

REALIZAREA MBINRILOR DULGHERETI

1. Execut nndiri

1.1. nndirile sunt executate corect, cu respectarea lungimii i limii prescrise.

1.2. nndirile sunt executate cu asigurarea condiiilor de rezisten la compresiune.
1.3. nndirile sunt executate cu asigurarea condiiilor de rezisten la ntindere.
2. Execut solidarizri
2.1. Solidarizarea se executat cu respectarea parametrilor de mbinare n lime.
2.2. Solidarizarea se executat cu respectarea parametrilor de mbinare n grosime.
2.3. Solidarizarea se execut cu folosirea raional a materialului lemnos.
3. Execut noduri (ntlniri)
100
 3.1. Nodurile se execut cu respectarea parametrilor de poziionare ai pieselor.
3.2. Nodurile se execut cu respectarea unghiului de ntlnire al pieselor.
3.3. Nodurile se execut cu respectarea direciei de solicitare a pieselor.

Gama de variabile:
nndiri: chertri, piese de legtur.
Chertri: nndiri n lungime (cap la cap, la jumtatea lemnului, cu tiere oblic, cu prag, cu
cep, scobitur, nndiri n lime (prin alturare, cu fal, cu lamb, uluc).
Piese de legtur: cu pene, inele, dornuri, tifturi, buloane, cuie.
solidarizri: chertri (cu praguri, cu buloane), prin piese de legtur (cu pene), prin ncleiere
(alturarea direct pe lime, pe lungime, cap la cap)
noduri: prin chertri, prin piese de legtur, prin ncleiere. Noduri prin chertri: coluri (prin
alturare la jumtatea lemnului, la treimea lemnului, cu lamb i uluc, n coad de rndunic),
ramificaii (prin alturare, cu teitur, la jumtatea lemnului, n coad de rndunic, cu cep i
scobitur, cu prag, cu clci), ncruciri (prin alturare, la jumtatea lemnului, n cup, n cruce).

ETAPELE DE EXECUTIE
Traseaz elementele componenteale acoperiului
Debiteaz i prelucreaz elementele componente
Monteaz elementele componente ale acoperiului
Verific poziionarea elementelor acoperiului
Elementele componente ale acoperiului tip arpant:
- grinzi
- popi
- cpriori
- rigle
- scandura pentru astereal
- plci ondulate
- tabl

SARPANTA
Structuri din lemn pentru acoperisuri de case si mansarde

101
 Proiectare, calcul, productie cu software dedicat
Avantaje:
Garantia unui calcul precis al structurii de rezistenta prin utilizarea pachetului de programe
de proiectare si productie dedicate
Consum redus de lemn
Montaj rapid pe santier (se livreaza ferme prefabricate)
Precizie n executie prin productia asistata de calculator
Asamblare cu placute multicui un sistem de prindere eficient
Lemn tratat cu substante insectufungicide si ignifugat
Proiecte DDE si avizare MLPTL

Utilizare:

Structuri de acoperis la constructii noi:

o Proiectarea sarpantei (cu furnizarea proiectelor DDE)
o Executia fermelor din componenta sarpantelor
o Montaj in santier
Reconditionari, reparatii de structuri de acoperis la constructii existente:
o Executia fermelor din componenta sarpantelor, conform proiectelor existente
o Asistenta tehnica la lucrarile de montaj n santier
Mansardari:
o Proiectarea sarpantei pentru mansarda (cu furnizarea proiectelor DDE)
o Executia fermelor din componenta sarpantelor
o Asistenta tehnica la lucrarile de montaj n santier

102
 Elementele componente ale sarpantei:

Ferme

Distantieri

Contravanturi (rosu) si Antiflambaje (verde)

Tipuri de ferme:

Ferma in W Ferma intr-o apa

Ferma in E Ferma in M

Ferma curbata Ferma foarfeca

Ferma cu grinda principala de reazem Ferma asimetrica (mansardare)

(in 3 puncte)

103
Ferma asezata pe placa Ferma cu grinda principala de reazem (fara suport
intermediar)

Tipuri de fixari:

Acoperis suspendat Talpa inferioara lunga

Cu ranforsare la streasina

ACOPERIURI CU SUPRAFEE PLANE NCLINATE

Acoperiul cu suprafete plane nclinate este alctuit din arpant, nvelitoare i elemente
accesorii (jgheaburi i burlane).
arpanta este elementul portant cu rolul de a prelua ncrcrile de la nvelitoare (din greutatea
proprie, zpad i vnt) i a le transmite la planeul sau la zidurile portante ale cldirii. arpanta se
poate excuta din lemn, metal sau beton armat.
nvelitoarea este elementul de construcie care asigur etanietatea, fiind alctuit din material
hidroizolante, care protejeaz cldirea contra aciunii directe a apei din precipitaii.
Forma acoperiului cu suprafete plane nclinate trebuie s fie ct mai simpl, deoarece
ntr-o form complex de acoperi apar multe dolii poriuni sporete ncrcarea pe elementele
componente ale arpantei.
La cldirile dreptunghiulare, acoperiurile se pot realiza cu unul pn la patru plane de
scurgere.
n practic se mai ntlnesc i alte forme de acoperiuri: acoperiurile-turn sau piramidele, ori
acoperiurile curbe, sub form de boli sau cupola.
Acoperiul piramidal se utilizeaz la construciile cu plan ptratic sau poligonal; planurile
nclinate sub form de triunghi isoscel se unesc n acelai punct.
Acoperiul boltit poate avea un profil sub form de semicerc sau parabol, utilizndu-se la
acoperirea cldirilor cu forme dreptunghiulare n plan.
Acoperiul cupol se folosete, n general, la cldiri cu form rotund n plan.
Structura de rezisten a acoperiurilor din lemn poate fi astfel clasificat:
arpante de lemn (max. 15 m) care transmit ncrcarea prin intermediul unor elemente ce
reazem pe zidurile portante sau pe planee din beton armat;

104
 ferme cu zbrele din lemn (la cldiri cu o lime mai mare de 12m) o structur ce se
caracterizeaz prin aceea c nu are reazeme intermediare, zidurile exterioare fiind singurele
reazeme.

arpante din lemn

Datorit calitilor fizico mecanice i a prelucrrii uoare, lemnul a fost folosit la executarea
acoperiurilor nc din cele mai vechi timpuri.
Legtura componentelor arpantei de lemn se realizeaz cu ajutorul mbinrilor dulghereti.
n cadrul acestor mbinri, piesele de lemn ce vin n contact sunt astfel prelucrate, nct se ntreptrund,
realiznd un sistem n care piesele s nu-i poat modifica
poziia n planul elementului de rezisten.
Acest sistem de mbinare necesit o prelucrare pretenioas i greoaie a pieselor de lemn ce
se unesc. Tot datorit acestor mbinri, seciunea activ a acestor piese este simitor
redus, ceea ce conduce la o utilizare parial a rezistenei lemnului i o simplificare a geometriei
pieselor ce se mbin (figura de mai jos).

105
 Modulul XII
NCADRAREA I AJUSTAREA TMPLRIEI

NCADRAREA I AJUSTAREA TMPLRIEI

1.Pregtete operaia
1.1. Alege elementele de tmplrie n conformitate cu golurile prevzute n proiectul
de execuie.
1.2. Transport elementele de tmplrie n conformitate cu proiectul de execuie.

2. ncadreaz i monteaz tmplria

2.1. Monteaz n conformitate, cu proiectul de execuie i procedura de lucru.
2.2 Elementele de tmplrie sunt montate corect, corespunztor dimensiunii golurilor din
proiectul de execuie.

3. Ajusteaz elementele de tmplrie

3.1. Identific cu discernmnt prile componente ale elementelor de tmplrie care
necesit ajustare.
3.2. Ajusteaz cu atenie i exactitate pri componente ale tmplriei, cu respectarea
riguroas a cotelor.
3.2. Prile componente ajustate sunt asamblate corect n cadrul elementului de tmplrie

4. Verific calitatea montajului elementelor de tmplrie.

4.1. Verific calitatea montrii elementelor de tmplrie n conformitate cu procedura de
lucru.
4.2.Verific cu responsabilitate i minuiozitate funcionalitatea elementelor montate.
4.3. Verific cu atenie respectarea ncadrrii elementelor de tmplrie n cotele de montaj.

Elemente de tmplrie:
- ui simple fr prag, ui simple cu prag, ui duble fr prag, ui duble cu prag, ui simple
cu deschidere n ambele sensuri fr prag, ui duble cu deschidere n ambele sensuri cu prag, ui
batante utilajelor/echipamentelor / aparatelor i SDV-urilor ante, ui (glasvanduri) cu pri laterale
fixe, ui glisante, ui turnante, ui (glasvanduri) cu 3 i 4 canaturi, ui armonic, ui- ferestre fr i
cu urechi.
- ferestre simple, fr i cu urechi, ferestre duble, fr i cu urechi, ferestre cu ni de radiator
la parapet, ferestre duble cu obloane exterioare, ferestre cu obloane rulante cu ching n stnga sau
n dreapta, ferestre ghieu.

Pri componente ale elementelor de tmplrie care pot suferi ajustri

- tocuri
- cecevele
- pervazuri

Funcionalitatea elementelor de tmplrie montate presupune: nchiderea etan a uilor

i ferestrelor, funcionarea uoar a feroneriei, montarea corect a uruburilor, cuiele sunt correct
btute

106
 Cum se demonteaza tamplaria veche din lemn

Inlocuirea tamplariei vechi din lemn este una din primele etape in amenajarea
interiorului unei locuinte.
Demontarea tamplariei de lemn

Unelte necesare: dalta, un ciocan si eventual un ferastrau. Mai intai se vor scoate
geamurile vechi din balamale. Cu ajutorul daltei, vor desparti pe rand partile componente
ale tocului din lemn. Ce vom gasi sub tocaraia de lemn? De obicei vata minerala, folosita
cu catva timp in urma pentru izolarea termica sau spuma poliuretan daca intre timp
cladirea a mai necesitat reparatii sau o izolatie suplimentara.

Cu ciocanul, se curata fiecare centimetru pentru a indeparta orice urme de ciment

sau tencuiala. Este foarte important ca zidul sa fie foarte bine curatat inainte de montarea
tamplariei noi. Astfel, vom avea o izolare termica si fonica mai buna.

Dupa ce s-a inlaturat tamplaria veche de lemn a sosit momentul inlocuirii

acesteia cu noul geam termopan. Generic numit asa dar el este compus din toc si
rama de PVC sau aluminiu si foi din geam termopan.

Sa incepem. Cu cateva pene de lemn pe post de distantiere se aseaza tocul in golul

geamului.

Poze amenajari - Cum se fixeaza tocul cu penele de lemn

Cu o bormasina si un spiral mai lung se dau gauri in toc si zid apoi se introduc
suruburi de dibluri lungi.

107
Poze amenajari - Cum se gaureste cu bormasina

Se ataseaza ramele de toc. Balamalele si feroneria joaca un rol important in

perioada de folosire fiind unul din criteriile de calitate al produsului final.

Poze amenajari - Cum se monteaza ramele de toc

Cum se monteaza ramele de toc:

Ramele se fixeaza in balamale. Balamalele se fixeaza in toc cu suruburi autofiletante, asa

cum se poate vedea si poza anterioar.

Ce distanta se lasa intre profilul PVC, respectiv rama, si glaf fereastra:

Depinde de tipul de glaf pe care doriti sa il montati. Exista un model de glaf din PVC
sau Al, care se monteaza sub toc inainte de fixarea tocului. A doua varianta de glaf se
monteaza dupa montarea termopanelor si se prinde in suruburi de toc pe partea exterioara

108
a ferestrei. A treia varianta este montarea unui glaf din placi ceramice de gresie ori faianta
sau din marmura, dupa montarea termopanelor. In ultimele doua variante se va realiza o
hidroizolare intre toc si glaf cu silicon neutru de exterior.

Se pot pune termopane si in pereti de paianta:

O eventuala solutie pentru a monta termopane in pereti de paianta ar fi ca, inainte
de montaj, sa ranforsati golul geamului cu scanduri late cat peretele. Totusi, geamul
termopan este un geam "greu" si recomandam in acest caz solutia clasica a tamplariei de
lemn cu geam cu o foaie.

Spuma poliuretanica:
Pentru a vedea imagini de pe parcursul etapei de izolare cu spuma poliuretanica, va
recomandam sa urmariti in continuare partea a doua a acestui material ilustrat.

Cum se monteza geamurile pe toc? Ce functie au distantierele si cate

distantiere trebuie puse:
Montarea geamurilor in toc se face dupa montarea tamplariei PVC. Se ia sandwich-
ul de geam si se pune in rame sau direct in toc, pe garniturile de cauciuc. Dupa ce se
aseaza geamul, la rame, in colturile unei diagonale se pun pene de plastic pentru centrare.
Se bate apoi cu un ciocan de cauciuc sina cu garnitura interioara.
Distantierele au rolul de a fixa temporar tocul, pana la umplerea spatiului dintre toc si zid
cu spuma poliuretanica. Dupa aceea, penele de lemn au si rolul de a mentine drept tocul
iar holzsuruburile de a nu permite deformarea in urma presiunii pe care o va exercita
spuma intarita. Pentru mai multe informatii, va recomandam si articolul Montare Toc PVC.

Ce se poate face ca geamurile termopan pe profil de aluminiu sa nu mai

transpire ( sa nu mai curga apa pe interior):
Condensul pe termopane apare atunci cand umiditatea aerului dintr-o incapere este
prea mare, iar umiditatea relativa depaseste 60%. O solutie simpla este sa cumparati un
dezumidificator de aer si sa aerisiti cat mai des camera.

Unde se gasesc pene de lemn pentru montare:

Pene de toate marimile din lemn sau din material plastic se gasesc in
supermarketurile cu materiale pentru amenajari interioare. De asemeni, puteti contacta
firmele de specialitate prezentate pe site.

Spuma cand se umfla apasa pe toc cu o forta mare sau cu o forta

nesemnificativa:
Exista doua tipuri de spuma din acest punct de vedere. Unele au o forta foarte mare
de impingere, iar altele cu o dilatare mai mica. In ambele cazuri, aceasta forta de
impingere apare la uscare.

Unde se monteaza termopanul, spre exteriorul camerei, sau pe peretele

interior al camerei:

Puteti monta termopanul unde doriti dvs. De regula, se pune la mijlocul peretelui,
atunci cand acesta este de o grosime medie. La peretii mai subtiri, puteti monta
termopanul mai spre exterior, pentru a ramane cu un pervaz estetic inauntru.

109
 GLOSAR DE TERMENI TEHNICI

Cmuial = totalitatea dulapilor sau dulapilor care mbrac pereii spturilor

Dulap = pies de cherestea cu fee paralele cu grosimea de la 40 mm n

sus i limea peste 16 cm, aezat orizontal pe pereii spturii.
Montant = pies de cherestea cu fee paralele cu grosimea de la 40 mm n
sus i limea peste 16 cm, aezat vertical pe pereii spturii.
prai = pies de lemn rotund sau ecarisat, cu care se fixeaz dulapii
orizontali sau montanii unei sprijiniri. praiurile pot fi i metalice
reglabile de inventar.
Panou de = element care formeaz cofrajului propriu-zis n care se toarn
cofraj betonul.
Ram de = cadru de lemn care servete la fixarea panourilor de cofraj la
trasare baza stlpului
Caloi = elemente din lemn sau metal asamblate sub form de rame,
care au rolul de solidarizare a cofrajelor.
Ui de = fereastr de control executat n panoul de cofraj la baza
vizitare stlpului, folosit la curarea cofrajului nainte de turnarea
betonului.
Tirani = tttije metalice bare din oel beton filetate la un capt, folosite la
strngerea panourilor cofrajelor i solidarizarea lor

ipc = ipci cu seciune triunghiular montate n cele patru coluri n

triunghiular interiorul cofrajului de stlpi pe toat nlimea stlpului pentru
etanarea cofrajului.
Moaze = dulapi pereche care formeaz un element de solidarizare i de
contravntuire
Cmuial = totalitatea dulapilor sau dulapilor care mbrac pereii spturilor

Dulap = pies de cherestea cu fee paralele cu grosimea de la 40 mm n

sus i limea peste 16 cm, aezat orizontal pe pereii spturii.
Montant = pies de cherestea cu fee paralele cu grosimea de la 40 mm n
sus i limea peste 16 cm, aezat vertical pe pereii spturii.
prai = pies de lemn rotund sau ecarisat, cu care se fixeaz dulapii
orizontali sau montanii unei sprijiniri. praiurile pot fi i metalice
110
 reglabile de inventar.

Panou de = element care formeaz cofrajului propriu-zis n care se toarn

cofraj betonul.
Ram de = cadru de lemn care servete la fixarea panourilor de cofraj la
trasare baza stlpului
Caloi = elemente din lemn sau metal asamblate sub form de rame,
care au rolul de solidarizare a cofrajelor.
Ui de = fereastr de control executat n panoul de cofraj la baza
vizitare stlpului, folosit la curarea cofrajului nainte de turnarea
betonului.
Tirani = tttije metalice bare din oel beton filetate la un capt, folosite la
strngerea panourilor cofrajelor i solidarizarea lor

ipc = ipci cu seciune triunghiular montate n cele patru coluri n

triunghiular interiorul cofrajului de stlpi pe toat nlimea stlpului pentru
etanarea cofrajului.
Moaze = dulapi pereche care formeaz un element de solidarizare i de
contravntuire

111
 APLICATII

Exerciiul nr. 1
1.Completai spaiile libere din textul urmtor:
Dup modul de execuie, sprijinirile se clasific n: sprijiniri .
i
sprijiniri .
Sprijinirile speciale sunt folosite numai n cazul spturilor n terenuri
.
La mare adncime i cu puternice de ap sau n cazul
spturilor n terenuri sub pnzei de ap. Aceste sprijiniri au cmuiala
alctuit din piese speciale numite care prin sistemul lor de
mbinare asigur etaneitatea ... .
Sprijinirile obinuite sunt folosite n toate celelalte cazuri i se caracterizeaz
prin aceea c au cmuiala din dulapi dispui sau

n funcie de limea spturilor, sprijinirile obinuite pot fi realizate prin praiuri , la

spturi n spaii ., i prin proptele (contrafie), la spturi n .
largi.
2.Completai pentru fiecare dintre SPRIJINIRILE reprezentate mai jos
denumirile elementelor constitutive ale acestora.

1. . 1. 1.
2. . 2. . 2.
3. . 3. . 3. .
4. .. 4. . 4. .

112
 3.Completai Rol Alctuire Materiale din care sunt
spaiile libere din confecionate
tabelul urmtor cu
datele necesare
descrierii alctuirii
sprijinirilor.Denumire
element de baz al
sprijinirii
Cmuiala - lemn de rinoase i
foioase cu g 48 cm i
l 1824 cm; dulapi
metalici de inventar;
- lemn rotund cu diametrul
de 14..20 cm, mbinat la
capete n jumtatea
lemnului
- din dulapi cu g 815
cm ;l 820 cm; L 58
m sau metal cu profiluri
speciale
- chingile - din dulapi de rinoase i
foioase cu g 48 cm i
l 1214 cm;
- montanii - rigle de rinoase cu
seciuni de 10 x 1215 cm
Elementele de - lemn rotund de rinoase
sprijinire cu 1216 cm sau
metalice de inventar
- lemn rotund de rinoase
cu 1220 cm
- lemn rotund cu diametrul
de 14..20 cm, mbinat la
capete n jumtatea
lemnului

113
 Exerciiul nr. 2
1 Completai tabelul de mai jos cu datele lips.

Criteriul de clasificare Tipul de cofraj

a) dup destinaie cofraj pentru fundaii

...
...
cofraj pentru grinzi
...
...
cofraj pentru alte elemente de
construcii
b) dup modul de confecionare, modul i cofraje fixe
gradul de reutilizare .
cofraje mobile
c) dup materialul din care se cofraj din lemn
confecioneaz ...
cofraje din placaje tego
...
cofraj mixte

2. Corelai elementele care intr n alctuirea cofrajului pentru o grind din

beton armat, grupndu-le n trei grupe dup rolul pe care-l au n alctuirea cofrajului,
nscriindu-le n petalele florilor de mai jos.

Elemente n
care se toarn
betonul

114
 Elemente de
Elemente de
susinere
solidarizare

3. Studiai cu atenie figura de mai jos i precizai rolul elementelor componente ale
cofrajului de grind.

115
 Denumire element de cofraj Rolul elementului
1 Panouri tipizate ale
cofrajului grinzii
2. Scnduri de completare a cofrajului

3. Crucea panoului
4. Pop
5. Diagonal

Exerciiul nr. 3

1. Notai cu cifre succesiunea logic a fazelor de montare a unui cofraj de stlp

din panouri de lemn.
fixarea ramei de trasare;

fixarea cu cuie a ipcii triunghiulare pe feele panourilor de cofraj;

montarea armturii;

trasarea axelor perpendiculare i conturul stlpului;

montarea panourilor de cofraj pentru trei laturi sprijinindu-se provizoriu;

montarea provizorie a ferestrei de control, pe latura a patra;

scoaterea ferestrei de control, curirea interiorului cofrajului de achii

i de eventuale gunoaie i montarea definitiv a ferestrei de control;

continuarea cofrrii laturii a patra cu panouri de cofraj;

se monteaz caloii metalici i se strng cu tirani prevzui cu plcu

de ancoraj i zvor;

montarea calotului de baz i a calotului metalic care mbrac rostul

la partea superioar a ferestrei de control.

2. Completai lista de mai jos cu operaiile lips din cele de demontare a unui
116
cofraj de stlp.
 la partea superioar a ferestrei de control.

2. Completai lista de mai jos cu operaiile lips din cele de demontare a unui
cofraj de stlp.
Operaii de demontare a cofrajului
1. Demontarea jugurilor
2.
3.
4. Curirea i ungerea panourilor
5.

3. Completai fia tehnologic de execuie a unui cofraj de stlp din panouri

de cofraj conform documentaiei tehnice.
Fia tehnologic

Operaii i Echipamente / Materiale SDV-uri Organizare Condiii de

faze de reguli de a locului de calitate
lucru protecia munc
muncii i a
mediului
1. Trasarea - echipament de - cret, - - se cur - ...
axelor lucru i de - vopsea . locul de
perpendicul protecie - trasare .
are i .
conturul - .
stlpului; .
- .
.
2. Fixarea - - rame de - metru - - conform
ramei de trasare - colar documentai
trasare; - nivel ei
cu bul
.. de aer




3. Fixarea - - ipci - - - verificarea
cu cuie a triunghiul aprovizionar modului de

117
ipcii are . ea cu fixare a
triunghiular - cuie . panouri de ipcilor
e pe feele .. . cofraj, rigle
panourilor . triunghiulare
de cofraj; ... - i SDV-uri
- pregtire
- banc de
lucru
4. Montarea - - - - - verificarea
panourilor ferstru aprovizionar dimensiunilo
de cofraj . - ciocan ea cu r i poziiei
pentru trei - metru panouri de cofrajului
laturi .. - fir cu cofraj, rigle, montat
sprijinindu- - plumb rui i conform
se .. - colar SDV-uri planului de
provizoriu; . - pregtire cofraj
.. front de
. - lucru

.
5. Montarea - echipament de - carcas - - -
armturii; lucru i de de stlp aprovizionar ..
protecie - srm ea cu
- verificarea pentru carcas de .
sculelor i legarea - stlp,
uneltelor nainte armturii . distanieri i .
de nceperea SDV-uri
lucrului . - pregtire ..
front de
. lucru ..

. ..

118
 .


6. Montarea - echipament de - - - - verificarea
provizorie a lucru i de . ferstru aprovizionar modului de
ferestrei de protecie .. - ciocan ea cu fixare a
control, pe - verificarea - metru panouri de ferestrei de
latura a sculelor i .. cofraj, ipci control
patra; uneltelor nainte - i SDV-uri
de nceperea . - pregtire
lucrului .. banc de
lucru
..
-
.
..

..
-
.
..
7.Continuar - echipament de - panou - - -
ea cofrrii lucru i de de cofraj . aprovizionar
laturii a protecie - cuie . ea cu
patra cu - verificarea - panouri de
panouri de sculelor i . cofraj, SDV- ...
cofraj; uneltelor nainte . uri
de nceperea - - pregtire
lucrului . front de
. lucru ..

119
8. Se - echipament de - - main - - verificarea
monteaz lucru i de de gurit modului de
caloii protecie - cheie .. aezare i
metalici i - verificarea .. de fixare a
se strng sculelor i - strngere caloilor
cu tirani uneltelor nainte . a conform
prevzui de nceperea .. tiranilor planului de
cu plcu lucrului - metru - cofraj
de ancoraj ..
i zvor; -
.
..

.
-
.
..
9. - echipament de - cuie - - - verificarea
Scoaterea lucru i de aprovizionar modului de
ferestrei de protecie - ea cu fixare a
control, - verificarea . materiale i ferestrei de
curirea sculelor i . SDV-uri control;
interiorului uneltelor nainte - pregtire
cofrajului de nceperea . front de
de i lucrului lucru
montarea .
definitiv a
ferestrei de
control;

10. - echipament de - - main - - verificarea

Montarea lucru i de . de gurit modului de
calotului de protecie . - cheie .. fixare i

120
 baz i a - verificarea - de etanare a
calotului sculelor i . strngere cofrajului i
metalic uneltelor nainte .. a a
care de nceperea tiranilor dimensiunilo
mbrac lucrului . - metru - r acestuia
rostul - fir cu
la partea plumb
superioar
a ferestrei
de control.

Exerciiul nr. 4
1. S aleag SDV urile necesare pentru realizarea unui cofraj de stlp.

Alegerea SDV-urilor
1. Alegerea sculelor pentru montaj
2. Verificarea sculelor pentru montaj
3. Alegerea SDV-urilor pentru verificat cofrajul
4. Verificarea strii verificatoarelor

2. S execute un cofraj din lemn pentru un stlp , dup o schi dat.

Executarea cofrajului pentru un stlp

5. Trasarea axelor i conturului stlpului
6. Montarea tlpii de trasare
7. Montarea ipcilor triunghiulare pe feele interioare ale
cofrajului
8. Montarea panourilor pe cele 4 fee
9. nchiderea ferestrei de vizitare
10. Montarea jugurilor de prindere

121
3. S verifice calitatea cofrajului de stlp executat

Verificarea cofrajului de stlp Evaluator Data

11. Verificarea dimensiunilor stlpului
12. Verificarea poziiei stlpului
13. Verificarea unghiurilor cofrajului
14. Verificarea elementelor de solidarizare
15. Verificarea etaneitii cofrajului

122
 BIBLOGRAFIE

1. Curtu I. Imbinari in lemn structura , tehnologie, fiabilitate. Editura Tehnica,

Bucuresti, 1968

2. Davidescu I., Rosoga C. Cartea dulgherului , Editura Tehnica. Bucuresti, 1981

3. Dogaru D. Manualul sculerului pentru prelucrarea lemnului, Editura Tehnica

1987

4. Ghenea N. Constructii din lemn. Institutul de Constructii, Bucuresti 1965 si 1966

5. Hinescu A. Cartea tamplarului universal, Editura Tehnica, Bucuresti 1989

6. Marusceac D. Constructii moderne din lemn , Editura Tehnica , Bucuresti, 1983

7. Pestisan C. Constructii , Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1980

123
S.C. CONEST S.A. respecta prevederile legislatiei in vigoare cu privire la
egalitatea de sanse si tratament intre barbati si femei in domeniul ocuparii si al
muncii, precum si egalitatea de sanse si nediscriminarea, si nu realizeaza nici o
deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate,
etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala,
varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la
o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu ce are ca scop sau efect
restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de
egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor
recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in
orice alt domeniu al vietii publice.

124
Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
cofinanat din Fondul Social European
Axa prioritar 5. Promovarea msurilor active de ocupare
Domeniul major de intervenie 5.1 Dezvoltarea i implementarea msurilor
active de ocupare
Titlul proiectului: Msuri active pentru ocuparea persoanelor fr loc de
munc din municipiul Iai n sectorul contruciilor CONFORM
Numr de identificare al contractului: POSDRU/99/5.1/G/77079

Titlul proiectului: Msuri active pentru ocuparea persoanelor fr loc de munc

din municipiul Iai n sectorul construciilor - CONFORM
Editorul materialului: CONEST Iai
Data publicrii: 24.11.2011
Coninutul acestui material nu reprezint n mod obligatoriu poziia oficial a Uniunii Europene
sau a Guvernului Romniei