Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lucr 07 PDF
Lucr 07 PDF
PROCESELOR SI PRODUSELOR
A. Scopul lucrarii:
Se urmareste realizarea urmatoarelor obiective:
- prezentarea notiunilor generale legate de estimarea calitati produselor industriale;
- prezentarea unor metode de estimare a calitatii;
- prezentarea unor modalitati de control;
- prezentarea tipurilor de cartele/fise de controlul calitati;
- prezentarea calculelor necesare determinarii parametrilor cartelelor de controlul
calitatii;
- prezentarea unei aplicaii;
B. Notiuni de baza:
Orice trasatura a unui produs sau serviciu necesara pentru satisfacerea cerintele clientului
este o caracteristica a calitatii, care trebuie specificate, controlate i dovedite ca s-au
realizat.
Particularitatile unui produs referitoare la calitatea de conformitate sau
reproductibilitate se manifesta in sfera productiei i raman necunoscute pentru consumator,
beneficiarul fiind in general interesat numai de modul cum un produs raspunde necesitatilor
sale. Calitatea este astfel un concept complex incluzand factori de conceptie, fabricatie i
utilizare. Se poate utiliza o relatie de estimare a calitatii Q de forma:
Q = qu (c ) ( p ) (7.1)
Unde:
- q este calitatea definita de cerintele beneficiarului (calitatea de utilizare);
- (c) este un indicator al caracteristicilor calitative realizabile prin documentatie (calitatea
conceptiei);
- (p) este un indicator al nivelului de conformitate a productie/ fabricatiei fata de
prevederile din documentatia tehnica (calitatea fabricatiei).
1. Metode de estimare a calitatii
Calitatea poate fi estimata prin masurarea caracteristicilor, prin compararea indicatorilor
sintetici ai calitatii sau prin determinarea ponderii defectelor.
1.1 Metoda compararii, poate fi:
- directa, atunci cand o caracteristica poate fi comparata cu un etalon (dimensiuni,
grautate, forta, etc.);
- indirecta, cand valoarea caracteristicii este obtinuta prin intermediul altor marimi
(temperatura unei infasurari, s.a.m.d.)
valorile masurate raportate la performantele din domeniul respectiv indicand nivelul calitatii.
1.2 Metoda compararii indicatorilor sintetici
Se numeste indicator sintetic al calitatii indicatorul definit de o relatie conventionala intre
anumiti parametrii tehnici, experienta profesionala in domeniu fiind cel mai bun ghid in
definirea unor indicatori care sa cuprinda cat mai multe laturi calitative.
144 Lucrarea 7
In cazul produselor complexe se pot stabili diferiti indicatori sintetici ci pentru care se
determina i valoarea de referint c0i pe baza performantelor i de asemenea ponderile
respective qi stabilite conventional functie de importanta caracteristicilor considerate, nivelul
calitatii fiind exprimat de relatia:
n
ci
Q= qi (7.2)
i =1 c0i
Observatie: daca se considera i pretul produsului analizat i al unui produs de referint p0
se poate utiliza relatia:
n
p0 ci
Qp =
p
c
i =1
qi (7.3)
0i
Daca se noteaza numarul defectelor pe categorii: nc, np, ns, nm i pondereile respective c, p,
s, m se determina demeritul (valoarea ce defineste lipsa de merite/ demeritul) unui esantion
de volum N cu relatia:
Contolul statistic al proceselor si produselor 145
nc c + n p p + n s s + n m m
D= (7.4)
N
Dup factorii care se iau in consideretie se deosebesc doua tipuri de demerite:
- demerit de specificare, la care ponderea se stabilete pe baza procentului de defecte din
fiecare categorie;
- demerit de acceptare, la care ponderea se stabilete pe baza probabilitatii de acceptare
de catre beneficiar a unei defectiuni;
De asemenea, demeritul mai poate fi obiectiv (de referint) atunci cand valoarea sa D0 este
fixata pe baza unor ipoteze referitoare la frecventa admisibila a defectelor sau pe baza valorii
medii obtinute pe un anumit interval de timp, indicele demeritului in acest caz fiind definit de
raportul:
D
ID =
D0 (7.5)
Se intalnesc situatiile:
- ID= 1, calitatea este egala cu cea de referint;
- ID< 1, calitatea este superioara celei de referint;
- ID> 1, calitatea este inferioara celei de referint.
Demeritul se preteaza pentru orice metoda de control: integral, prin sondaj sau la receptie,
evolutia acestuia fiind urmarita cu ajutorul unei fise denumite "Jurnalul calitatii", (care este o
fisa bilunara, dar "metoda demeritelor" permite urmarirea zilnica a calitatii).
Observatie: Ordonarea defectelor in functie de frecventa (analiza Pareto) conduce la
stabilirea succesiunii masurilor tehnice necesare, cunoscand ca indepartarea primelor 2-3
tipuri de defecte poate sa reduca la minimum, numarul de rebuturi.
2. Controlul calitatii produselor
Controlul poate fi:
- unitar (100% sau "bucata cu bucata") pentru seriile mici sau acolo unde aparitia unui
defect conduce la catastrofe;
- esantionar, pe baza unor sondaje, la seriile mari. Acesta din urma putand fi la randul sau
aleator (empiric, extragerea facandu-se dupa reguli empirice), dirijat (extragere pe baza
esantioanelor si a tabelelor randomizate, decizi fiind fundamentata de teoria
probabilitatilor i statistica matematica), sau mixt (aleator + dirijat).
In functie de etapa procesului de fabricatie controlul poate fi:
- control de fabricatie (intermediar), avand ca scop supravegherea fabricatiei i reglajului
procesului de tehnologie pentru a-l mentine sau aduce in limitele prescrise;
- control de receptie (final), control asupra produselor finite sau semifinite efectuat cu
scopul verificarii calitatii in vederea acceptarii sau respingerii.
Controlul statistic este unul din mijloacele moderne de urmarire a procesului de fabricatie i
de estimare a calitatii, piesele sau produsele ce urmeaz a fi urmarite pe baza controlului
statistic trebuind sa indeplineasca o serei de conditii cum ar fi:
- sa fie fabricate in serie;
- sa aiba o anumita pondere in productia intregii unitati;
- sa fie executate pe baza unui proces tehnologic automatizat sau semiautomatizat.
Dup modul de estimare a caracteristicii de caliate, controlul se imparte in doua mari grupe:
- controlul pe baza de masurare;
- controlul pe baza de atribute (atributiv), la care aprecierea se face prin atribute: "bun-
rau", "satisfacator- nesatisfacator", etc.
Introducerea acestei metode de control necesita parcurgerea urmatoarelor etape:
146 Lucrarea 7
Tab.7.3
Incadrarea unui proces de fabricatie in limitele specificate
Cazuri reprezentate Relati intre parametri Felul procesului de Condluzii
grafic fabricatie
Li Xc Ls
Ls Li INV - precis;
L Li - centrat; Nu se corecteaza
Xc = s =
2 - fara rebuturi.
x
Xc - precizie mare in
Li Ls
Ls Li > INV raport cu Se corecteaza daca
Xc = documentatia; este justificat
6.58=INV - centrat; economic
x
- fara rebuturi.
Xc
Li Ls
Ls Li < INV - imprecis; Se creste precizia
Xc = - centrat;
6.58=INV - cu rebuturi.
x
- precizie mare in
Xc raport cu Se centreaza i se
Li Ls
Ls Li > INV documentatia; reduce precizia
Xc - necentrat; daca se justifica
- fara rebuturi. economic
x
Xc - precizie mare in
Li Ls
Ls Li > INV raport cu Se centreaza i se
Xc documentatia; reduce precizia
- proces necentrat daca se justifica
x
cu rebuturi. economic
Li Xc Ls
Ls Li < INV - imprecis; Se corecteaza
Xc - necentrat; procesul (trecere pe
- cu rebuturi. alta masina)
x
Caracteristica de
Caracteristica de calitate
calitate
K K
ideal
Principalele carecteristici urmarite in controlul statistic sunt prezentate tabelar, functie de tipul
cartelelor de controlul calitatii, (Tab.7.4):
Contolul statistic al proceselor si produselor 149
Tab.7.4
Cartele Shewart Cartele de recepie CCR
Caracteristici de calitate atributive Caracteristici de calitate variabile Caracteristici de calitate continue
Numrul/ Numrul de erori Supravegherea Supravegherea Supravegherea poziiei procesului
Procentul de pe proba de poziiei procesului dispersiei
uniti cu erori sondaj procesului
Numrul de uniti din proba de
sondaj
Const Variabil Const Variabil
np p C u M[x] ME D[x] A M[x] ME
3. Cartela pentru controlul valorii x (cartela "valori iniiale") are avantajul c nu necesit nici un
fel de calcule pentru o prob de sondaj, iar reprezentarea evideniaz dispersia n cadrul
probei. Toate valorile determinate n cadrul unei probe de sondaj sunt nregistrate n cartela
pentru controlul valorii x, (Fig.7.4).
M=x
LAI
LII
3. Cartela pentru controlul valorii mediane (sau a valorii situate la mijlocul irului ordonat
cresctor) este puin mai precis dect cartela de pre-control. Liniile au fost nlocuite n
acest caz printr-o reea fin, iar valorile se nregistreaz n cartel sub form de puncte,
(Fig.7.5).
LIS
LAS
ME
ME
LAI
LII
Cartela se completeaz uor, deoarece nu este necesar nici un calcul pentru determinarea
valorii mediane (de la mijlocul unui ir de valori, ordonate cresctor). Valoarea median este
valoarea situat la mijlocul unui ir de valori ale unei mrimi i este determinat dup sortarea
probelor de sondaj n grupe coninnd un numr impar de uniti i aranjarea valorilor n ordine
Contolul statistic al proceselor si produselor 151
cresctoare. Spre deosebire de cartela pentru controlul valorii iniiale, aceast cartel nu ofer
informaii referitoare la dispersie.
3. Cartela pentru controlul valorii medii M[x], (Fig.7.6), atinge precizia maxim i reacia cea
mai rapid la modificri (sensibilitatea maxim). Ca un dezavantaj al acestei cartele
menionm timpul necesar efecturii calculelor. Capacitatea de reacie a cartelelor de
recepie depinde de caracteristicile de operaie, aceste caracteristici stabilind o
coresponden ntre abaterea procesului i probabilitatea de intervenie n proces (n funcie
de numrul unitilor coninute n proba de sondaj.
LIS
LAS
M[x]
M[x]
LAI
LII
5. Cartela pentru controlul valorii S (abaterea standard, Fig.7.7) presupune calcule laborioase,
calculul abaterii standard necesitand costuri suplimentare, dar reacia la schimbri este foarte
rapid.
LIS
M[x]
LII
LIS
S
LII
Data
Timpul
Vol. esantion
np
n=nr. De unitati continute in proba de
Premise:
- se mentine constant
LIS
LII
(
= n p z n p 1 p ) sondaj
numarul unitatilor 2 m=nr. Probelor de sondaj
continute in proba de p1 + p 2 + L + p n p1=procent ul de erori in proba de sondaj
sondaj np = np=numarul mediu de unitati cu defecte
n2
Data
Timpul
Vol. esantion
Nr. neconformitati
Procent rebut
LIS
= p z
(
p 1 p ) n1=nr. de unitati continute in proba de sondaj
LII n p1=procentul de erori in proba de sondaj
2
p + p2 + L + pn p=procentul mediu de erori
np = 1
n1 + n 2 + L + n n
Fig.7.9: Cartela p
Obiect Caracteristica Frec venta de Cart ela-c
verificare
Data
Timpul
Vol. esantion
Procent rebut
Premise: c=numarul de erori intr-o proba de
-se mentine constant LIS sondaj, la mentinerea constanta a
numarul de unitati
= c z c numrul ui de unitati din proba
LII c i=numarul de erori in proba de sondaj
continute in proba de 2
Fig.7.10: Cartela c
Obiect Caracteristica Frec venta de Cart ela-u
verificare
Data
Timpul
V ol. esantion
ci
ui
Fig.7.11: Cartela u
154 Lucrarea 7
K = 100
n
[%] (7.10)
Q
Unde:
- n, este volumul probei;
- Q, numarul mediu de piese executate intre doua prelevari, intervalul de timp intre doua
probe determinandu-se cu relatia:
60
t = nQ
q (7.11)
Unde:
- n, este numarul exemplarelor din proba;
- Q, numarul mediu de piese executate intre doua prelevari (sau dereglari succesive);
- q, productia orara a masini.
Fisele de control, cartelele Sherwart, se prezint sub forma unor foi continand urmtoarele:
- datele generale (sectia, atelierul, masina, produsul, operatia, caracteristica controlata,
limitele admisibile, marimeaprobei, intervalul inter doua luari de proba);
- data i ora luarii probelor;
- diagramele marimilor urmarite;
- valorile masurate;
- valorile indicatorilor (medie, abatere standard, mediana, amplitudine);
- concluzia controlului, decizia.
Observatie:
Contolul statistic al proceselor si produselor 155
(7.13)
Lcs = X c + z 2 ;
n
Factorul z reprezinta cuantila /2, z/2 fiind ales din cadrul tabelului repartitiei normale pentru
intervalul de incredere (1- ), propus.
In cazul in care indicatorul urmarit este mediana ME se stie ca aceasta se repartizeaza
normal cu valoarea medie:
M[ME]=M[X]=x (7.14)
si cu abaterea standard:
1
ME = = 2 = 1.2533
2 f ( x ) n x n (7.15)
(7.18)
Lci = X c 1.2533 z 2 ;
n
2- Daca se urmareste un indicator de variaie (abaterea standard D[x], amplitudinea W),
limitele de control se determina cu ajutorul repartitiei 2 .
Daca dispersia populatiei este 2 iar dispersia esantionului s2 se stie din statistica:
s 2 (n 1) 2 (7.19)
156 Lucrarea 7
Unde:
- Xc, este mijlocul campului de toleranta;
- Xmax i Xmin, sunt limitele campului de toleranta
- A, A', B, B', C, C', D i D', sunt coeficienti a caror valori sunt prezentate in Anexa G.
Pe fisa de control se consemneaza la fiecare esantion prelevat (de volum 2-10) valorile date
de relatiile:
x = 1 n xi ; w = x max x min
(7.21)
Tab.7.6:
Relaii de calcul pentru limitele de control (ME i W)
Toleranta Mediana Amplitudinea
specificata Functie de Functie de W Functie de Functie de W
Lcs = X c + D Lcs = X c + D' w
T 7 L' cs = C s L' cs = C s ' w
Lci = X c D Lci = X c D' w
Lcs = X max E Lcs = X max E ' w L' ci = C i L' ci = C i ' w
T > 7
Lci = X min + E Lci = X min + E ' w
Contolul statistic al proceselor si produselor 157
Unde, parametrii:
1 n 1 k 1 k
s=
n
xi2 x ; w =
i
i
k 1
w ; s = si
k 1
(7.23)
sunt stabiliti din analiza premergatoare pe baza a k esantioane, iar valorile coeficientilor de
calcul A, A', A'', B. B', B'' respectiv G, G', G'' sunt prezentate tabelar in Anexa H.
2.3.2.2. Parametrii i cartele de controlul calitati de fabricatie prin atribute
Controlul caracteristicilor atributive este mai simplu el putandu-se utiliza i pentru
caracteristici masurabile acolo unde lipsesc instrumente de masura adecvate, fie ca
masurarea este costisitoare, fie ca necesita timp mai indelungat, in aceste cazuri
prevazandu-se verificari prin calibre limitative de tipul "trece- nu trece".
Calibrele utilizate pot fi cu o singura limita de control sau cu doua, in cazul unei singure limite
de control limita inferioara considerandu-se zero.
Caracteristica controlata are, in cazul controlului prin atribute, o repartitie binomiala cu media
np i dispersia np(1-p). Se stie ca repartitia binomiala poate fi aproximata cu cea normala
daca dispersia np(1-p)>9 i de repartitia Poisson daca p<0.01 iar media np>5 (n fiind volumul
esantionului iar p fractiunea defecta).
158 Lucrarea 7
Fractiunea defecta:
pi = x n (7.24)
(unde x este numarul de defecte pe esantion), are media p i dispersia:
x
p2 = D[ p ] = D = 2 D[x ] = 2 [np(1 p )]
1 1
n n n (7.25)
de unde:
p (1 p )
1
p = (7.26)
n
Procentul maxim de produse necorespunzatoare cu un nivel de semnificatii este:
1
p max = p + z p 1 p (7.27)
n
Numarul mediu de produse necorespunzatoare pe esantion este:
c=np
(7.28)
iar numarul maxim:
c max = c + z n p1 p (7.29)
1. Control bazat pe numarul de produse necorespunzatoare
Parametri cartelei c se stabilesc cu ajutorul a k=20-25 de probe de volum n0=20-25
exemplare, extrase la intervale de timp care sa asigure controlul unui procent de 5-10% din
productia totala. In fiecare proba se vor gasi ci exemplare necorespunzatoare, numarul
mediu de exemplare necorespunzatoare fiind:
1
c0 = c0i
k i (7.30)
iar fractiunea medie necorespunzatoare este:
(7.31)
p = c c0i
Volumul probei n se determina adoptand pentru numarul mediu de exemplare
necorespunzatoare o valoare:
(7.32)
1 c 3
si rezulta marimea probei:
c (7.33)
n =
p
Valoarea obtinuta se va rotunji adoptandu-se una din valorile n ale seriei: 10; 15; 20; 25; 30;
35; 40; 45. Se recalculeaza numarul mediu de exemplare defecte corespunzatoare:
(7.34)
c=np
care poate lua orice valoare intre 1 i 3.
Productia se considera corespunzatoare atunci cand numarul de exemplare defecte in proba
ci nu depaseste o limita superioara Lcs;
ci < Lcs (7.35)
Daca numarul probelor este foarte mare, ci are o repartitie binomiala cu media:
Contolul statistic al proceselor si produselor 159
(7.36)
M [ci ] = c = n p
i dispersia:
(7.37)
c2 = n p1 p
Limita de control superioara se alege cu relatia:
Lcs = c + 3 c1 p (7.38)
2. Controlul pe baza procentului de produse necorespunzatoare
In cadrul cartelelor de control p, fractiunea defecta medie p este independenta de volumul
esantionului nI, i este data de relatia:
k k
p = ni p i n i (7.39)
i =1 i =1
Tab.7.8
Calculul limitelor pentru fisele u i C (np)
Tipul cartelei de Limite Observatii
controlul calitatii
Pentru k probe:
u u
u Lcs = u + 3 ; Lci = u 3 1 k
n n u= ui
k i
1 k
C (sau np)
Lcs = C + 3 C ; Lci = C 3 C C= Ci
k i
incat in functie de modalitatile de control a calitatii asupra unui proces studiat acesta sa poata fi
eficientizat.
Observatie: de regula optimizarea unui proces are ca scdop in primul rand corectarea pozitiei
procesului i a latimii intervalului de dispersie, pasii care trebuiesc parcursi fiind:
- identificarea influentei sistematice;
- analiza procesului;
- determinarea cauzelor, utilizand cartetele de controlul calitatii precum i a diferitel metode
de analiza;
- corectarea influentelor sistematice;
- evitarea reaparitiei influentelor sistematice.
In general, inainte de a interveni in proces se verifica daca masurarea a fost corecta, daca s-au
efectuau corect calculelel i daca inregistrarea in cartela de control este corecta.
LIS Legenda:
LIS-Limit
LAS
superioar de
intervenie;
LAS-Limit
M
superioar de
atenionare;
M- Linie mijlocie
LAI-Limit inferioar
de atenionare;
LAI LII-Limit inferioar
LII de intervenie;
Se recomanda:
- se accept piesele
- dup intervalul stabilit se extrage proba de sondaj urmtoare
Fig.7.12: Procesul se afla sub control statistic
Criteriu: indicele probei de sondaj se afl n afara limitelor de averizare
LIS Legenda:
LA LIS-Limit
S superioar de
intervenie;
LAS-Limit
superioar de
M
atenionare;
M- Linie mijlocie
LAI-Limit inferioar
LSI de atenionare;
LII LII-Limit inferioar
de intervenie;
Se recomanda:
- se accept piesele
- atenie! Probabil exista o eroare sistematic;
- urmtoarea prob de sondaj se extrage imediat sau dup un interval de
Fig.7.13: Depasirea limitelor de avertizare
Contolul statistic al proceselor si produselor 161
Se recomanda:
- se verific: s-au efectuat corect msurtorile, calculele, nregistrrile?
- se intervine n proces;
- se modific / reconfigureaz parametrii procesului.
Fig.7.14: Depasirea limitelor de interventie
Criteriu: indicii succesivi ai probelor de sondaj se afl de aceai parte a
valorii mijlocii
Legenda:
LIS
LAS
LIS-Limit
superioar de
intervenie;
LAS-Limit
M superioar de
atenionare;
M- Linie mijlocie
LAI-Limit inferioar
LSI de atenionare;
LII LII-Limit inferioar
de intervenie;
Se recomanda:
- se intervine n proces
- se modific / reconfigureaz parametrii procesului
Se recomanda:
- se intervine n proces;
- se modific / reconfigureaz parametrii procesului.
Fig.7.16: Tendinta "Trend"
162 Lucrarea 7
Criteriu: mult peste 2/3 din indicii probelor de sondaj sunt situai n treimea
mijlocie a domeniului (din 25 de probe de sondaj, mai mult de 90%)
LIS Legenda:
LA LIS-Limit superioar de
S intervenie;
LAS-Limit superioar
de atenionare;
M
M- Linie mijlocie
LAI-Limit inferioar de
atenionare;
LII-Limit inferioar de
LSI intervenie;
LII
Cauze posibile:
- S-a greit la calcularea /nregistrarea limitelor de intervenie sau a
indicilor probelor de sondaj
- Datele nu sunt reale (sunt cosmetizate)
Fig.7.17: Dispersie prea mica-" Treimea mijlocie"
Criteriu: mult sub 2/3 din indicii probelor de sondaj sunt situai n treimea
mijlocie a domeniului (din 25 probe de sondaj mai puin 40%)
LIS Legenda:
LAS LIS-Limit superioar de
intervenie;
LAS-Limit superioar
de atenionare;
M
M- Linie mijlocie
LAI-Limit inferioar de
atenionare;
LSI LII-Limit inferioar de
LII intervenie;
Cauze posibile:
- s-a greit la calcularea /nregistrarea limitelor de intervenie sau a indicilor probelor
de sondaj;
- datele provin din diferite colective de baz, n fiecare prob de sondaj avem numai
cteva componente din acelai colectiv de baz;
- s-a intervenit la main printr-o reglare care nu era necesar
Fig.7.18: Dispersie prea mare-" Treimea mijlocie"
Criteriu: la intervale de timp aproximativ egale, pe o poriune de grafic se
repet cu aproximaie acelai model
Legenda:
LIS LIS-Limit superioar
LA
de intervenie;
S
LAS-Limit superioar
de atenionare;
M M- Linie mijlocie
LAI-Limit inferioar
de atenionare;
LII-Limit inferioar de
LSI intervenie;
LII
Cauze posibile:
- Modificri sistematice ale condiiilor de mediu, de exemplu modificri
de temperatur
- Terminarea unui schimb.
Fig.7.19: Comportament ciclic
Contolul statistic al proceselor si produselor 163
LIS Legenda:
LAS LIS-Limit superioar
de intervenie;
LAS-Limit
superioar de
M atenionare;
M- Linie mijlocie
M2
LAI-Limit inferioar
LSI de atenionare;
LII LII-Limit inferioar
de intervenie;
Cauze posibile:
- Modificarea unui parametru al procesului, de exemplu reglarea sau
schimbarea sculei;
- Modificri sistematice ale condiiilor de mediu, de exemplu modificri de
Fig.7.20: Deplasarea procesului
C. Desfasurarea lucrarii:
1. Tema:
Pe o linie automata de productie se prelucreaza reperul "surub metric M8X30".
Sa se verifice procesul in campul de toleranta 0.1, avand valorile masurate pentru zece
esantioane, fiecare n=10 piese, extrase din lotul prelucrat la intervale de timp egale, (mm):
- Esantion1: 8.10, 8.20, 7.91, 7.89, 7.90, 7.63, 7.85, 7.95, 8.08, 7.78;
- Esantion2: 7.95, 7.91, 8.19, 7.84, 7.80, 7.99, 8.08, 7.90, 7.98, 7.83;
- Esantion3: 7.98, 7.89, 8.00, 8.03, 8.05, 8.04, 8.10, 8.13, 8.04, 8.08;
- Esantion4: 7.91, 8.02, 7.99, 7.85, 7.98, 8.32, 7.87, 8.05, 8.05, 8.01;
- Esantion5: 7.98, 7.97, 8.24, 8.29, 8.09, 7.77, 8.12, 8.08, 8.02, 8.00;
- Esantion6: 7.66, 7.97, 8.05, 7.98, 7.90, 7.77, 8.10, 8.31, 7.96, 8.02;
- Esantion7: 7.98, 7.24, 8.07, 7.76, 7.95, 7.65, 7.97, 8.04, 7.80, 7.72;
- Esantion8: 7.80, 8.01, 7.96, 7.95, 8.04, 8.18, 7.77, 7.83, 8.32, 7.96;
- Esantion9: 8.02, 7.98, 8.10, 8.14, 7.95, 8.36, 8.15, 8.07, 8.24, 7.86;
- Esantion10: 8.08, 8.27, 7.99, 7.94, 8.03, 7.94, 8.11, 7.82, 8.16, 7.85;
2. Prelucrarea rezultatelor:
Pentru determinarea caracteristicilor i parametrilor cartelelor de controlul calitatii, prin
masurare, alegand perechea de indicatori: medie i abatere atandard (M[x]-D[x]) (oferind
precizia de verificare cea mai mare), utilizand Excel vom avea:
1.1- ordonarea valorilor esantioanelor extrase, parcurgand pasii:
1- selectati optiunea Data, Sort... (Date, Sortare);
2- selectati din casuta de dialog care se deschide optiunea de sortare Descending
(Descrescator);
astfel pe prima pozitie/celula a fiecrui sir se va vizualiza valoarea de maxim, xmax, iar pe
ultima pozitie/celula valoarea de minim, xmin, a sirului.
1.2- se calculeaza frecventele absolute, ai, a valorilor masurate pe esantioane (valorile
ordonate a esantioanelor ocupand adresele A15-J24 in cadrul raportului Excel) i se
realizeaza tabelul datelor grupate, reprezentind valorile intervalelor, utilizandu-se
facilitatile software-ul Excel, astfel:
1- selectati optiunea Insert, Function... (Introducere, Functii);
2- selectati din casuta de dialog care se deschide categoria Statistical (Statistic);
164 Lucrarea 7
ME1[x] ME2[x] ME3[x] ME4[x] ME5[x] ME6[x] ME7[x] ME8[x] ME9[x] ME10[x]
7.93 7.95 8.03 8.01 8.06 7.97 7.92 7.98 8.09 8.02
D[x ] = i = 1
n
Dac x1, x2, ...,xn se repet, respectiv cu frecvenele absolute a1, a2, ...,an, atunci dispersia
este:
n
( x i M [ x ]) a i
2
D[x ] = i = 1
n
= ( x i M [ x ]) 2 f i
n i =1
Utilizand Excel, se va aplica functia:
=AVEDEV($A$15:$A$24)) pentru primul esantion, E1;
=AVEDEV($B$15:$B$24)- pentru esantionul, E2;
.
=AVEDEV($J$15:$J$24)- pentru esantionul, E10;
Obtinand valorile, s2:
DE1[x] DE2[x] DE3[x] DE4[x] DE5[x] DE6[x] DE7[x] DE8[x] DE9[x] DE10[x]
0.12 0.09 0.05 0.09 0.11 0.12 0.15 0.12 0.11 0.11
D[x ] = i =1 1 n 2
= xi M [ x ] 2
n n i =1
Considernd frecvenele absolute sau relative expresiile abaterii medii ptratice devin:
n n
( x i M [ x ]) a i x i2 a i
2
D[x ] = i =1
= i =1
M [ x]2
n n
D[x ] =
n n
(x i M [ x ] ) f i = x i2 f i M [ x ]
2 2
i =1 i =1
=POWER($A$26,1/2)- pentru primul esantion, E1;
= POWER($B$26,1/2)- pentru esantionul, E2;
.
= POWER($J$26,1/2)- pentru esantionul, E10;
obtinand valorile D[x ] = s:
166 Lucrarea 7
sE1[x] sE2[x] sE3[x] sE4[x] sE5[x] sE6[x] sE7[x] sE8[x] sE9[x] sE10[x]
0.35 0.30 0.22 0.29 0.33 0.35 0.38 0.35 0.33 0.33
xi (x M [x ])
2
i
M [ x] = i =1
respectiv D[ x] = i =1
n n
Astfel, vom avea:
=
=AVERAGE($A$25:$J$25)- obtinand valoarea: x =7.99,
valoare care corespunde adresei L25, in cadrul raportului, respectiv:
=AVEDEV($A$26:$J$26)- obtinand valoarea: s2=0.02 i
=POWER(L26,1/2) )- obtinand valoarea: s =0.14
valorile obtinute corespunzand in continuare adreselor L26-L27 in cadrul raportului Excel.
1.8- se determina limitele de control i de supraveghere necesare determinarii concluziei
asupra controlului efectuat.
Observatie:
- In cazul determinarii limitelor de control (limitele de interventie) Lcs respectiv Lci, se
considera intervalul de incredere (1- )=99%=0.990;
- In cazul determinarii limitelor de supraveghere (limitele de avertizare) Lss respectiv Lsi, se
considera intervalul de incredere (1- )=95%=0.950;
1.8.1- Pentru indicatorul de localizare media M[x], cu risc bilateral (limite de control
superioare Lcs i inferioare Lci) valorile limitelor sunt date de relatiile cunoscute (7.12), (7.13):
Lci = X c z 2 ;
n
Lcs = X c + z 2 ;
n
Unde Xc este mijlocul campului de toleranta iar factorul z reprezinta cuantila /2, z/2 fiind
ales din cadrul tabelului repartitiei normale pentru intervalul de incredere (1- ), propus.
Astfel, vom avea:
z/2 =2.575 - pentru (1- )=99%=0.990;
z/2 =1.645 - pentru (1- )=95%=0.950
valori care vor corespunde adreselor B45 respectiv B46, in cadrul raportului.
Utilizand Excel vom avea:
=$B$44-B45*($L$27/POWER(100,1/2)) - obtinand valoarea: Lci=Lii=7.96,
=$B$44+B45*($L$27/POWER(100,1/2)) - obtinand valoarea: Lcs=Lis=8.04,
=$B$44-B46*($L$27/POWER(100,1/2)) )) - obtinand valoarea: Lsi=Lai=7.98,
=$B$44+B46*($L$27/POWER(100,1/2)) )) - obtinand valoarea: Lss=Las=8.02,
valori care corespund adreselor E40-E41, respectiv E42-E43 in cadrul raportului Excel.
1.8.2- Daca se urmareste indicatorul de variaie, abaterea standard D[x], limitele de control
se determina cu ajutorul repartitiei 2 , cu =n-1 grade de libertate.
Limita de control superioara Lcs se alege pentru un anumit nivel de semnificatie cu relatia,
(7.19):
Contolul statistic al proceselor si produselor 167
P(s Lcs ) = P s 2 = 1
n 1
De unde, (7.20):
Lcs = 2,
n 1
Observatie: Deoarece ne intereseaza numai abaterile pozitive, se adopta riscul unilateral.
Astfel, pentru esantioanele studiate, se gasesc valorile:
2 , =14.953 - pentru (1- )=99%=0.990 i pana la 30;
2 , =18.493- pentru (1- )=95%=0.950 i pana la 30;
de aceea valorile obtinute tabelar sunt doar valori aproximate, valori care corespund
adreselor B47, B48 in cadrul raportului.
Utilizand Excel pentru calculul efectiv, vom avea:
=B47*($L$27/POWER((100-1),1/2)) - obtinand valoarea: Lcs=Lis=0.21,
=B48*($L$27/POWER((100-1),1/2)) - obtinand valoarea: Lss=Las=0.26,
valori care corespund adreselor G41, G43 in cadrul raportului Excel, i care de asemenea
datorita calculatiei functie de valorile tabelare anterioare, sunt doar valori aproximative.
1.9- verificarea valorilor obtinute in urma calculelor matematice, se poate realiza
determinand valorile limitelor de control i de supraveghere utilizand tabelele de specialitate.
Pentru verificarea procesului in campul de toleranta cerut, relatiile de calcul sunt functie de
valoarea tolerantei specificate, T, (Tab.7.7), in prealabil fiind necesara realizarea verificarii
valorii T fata de o valoare T', i anume:
=1.68*L27 - obtinand valoarea: T'=0.2326;
valoare ce va ocupa adresa I40 in cadrul raportului.
In cazul nostru campul de toleranta T, este 0.1, astfel ca T<T'.
Astfel, relatiile de calcul pentru limitele cautate vor fi:
L = X c + A' '
Media: cs ; Abaterea standard: L' cs = G ' ' s
Lci = X c A' '
Unde, parametrii, (7.23):
1 n 1 k 1 k
s=
n
xi2 x ; w =
i
i
k 1
w ; s = si
k 1
sunt stabiliti din analiza premergatoare pe baza a k esantioane, iar valorile coeficientilor de
calcul A, A', A'', B. B', B'' respectiv G, G', G'' sunt prezentate tabelar in Anexa H:
A''=3.09/(POWER(100,1/2))=0.3090;
Gs''=1+(3.09/POWER(100,1/2))=1.2185;
Gi''=1-(3.09/POWER(100,1/2))=0.7815;
valori ce vor ocupa adresele I41, I42, respectiv I43.
In continuare calculand:
=B44+I41*L27 - obtinand valoarea: Lcs=Lis=7.96,
=B44-I41*L27- obtinand valoarea: Lci=Lii=8.04,
respectiv:
=I43*L27 - obtinand valoarea: Lsi=Lai=0.11,
=I42*L27- obtinand valoarea: Lss=Las=0.17,
valori care corespund adreselor K40-K41, respectiv K42-K43 in cadrul raportului Excel.
1.10- trasarea cartelelor de controlul calitatii pe medie i abatere standard avand calculati toti
parametri necesari, i urmand pasii:
168 Lucrarea 7
8.10
valoarea medilor, M[x]
0.46
0.41
abaterea standard, D[x]
0.36
0.31 LAS, aprox
0.26 LIS, aprox
0.21
LAS, param
0.16
0.11 LIS, param
0.06
0.01
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
D. Prezentarea rezultatelor:
Rezultatele vor fi prezentate sub forma unui raport (vezi Anexa6) ce cuprinde:
- reprezentarea datelor primare;
- reprezentarea tabelara a datelor calculate necesare determinarii caracteristicilor
cartelelor de controlul calitatii;
- reprezentarea tabelara a valorilor caracteristicilor cartelelor de controlul calitatii;
Contolul statistic al proceselor si produselor 169